s6 Risc Rata Dob II Derivative Var4 Corectat Rezolvat- Gestiune Bancara

7/21/2019 s6 Risc Rata Dob II Derivative Var4 Corectat Rezolvat- Gestiune Bancara

1/8


2/8

GESTIUNE BANCARA Pag 2

o dac se dorete acoperirea mpotriva creteriiratei dobnzii se vnd contracte futures;o dac se dorete acoperirea mpotriva scderii ratei dobnzii se cumpr contracte futures; o activele cu rat variabil se transform n active cu rat fix prin vnzare de swap, iar activele cu rat fi

transforma n active cu n active cu rat variabil prin cumprare de swap; o datoriile cu rat variabil se pot transforma n active cu rat fix prin cumprare de swap, iar datoriile cu ratt

transforma n datorii cu rat variabil prin vnzare de swap.

Operatiuni speculativeo dac se anticipeaz creterea ratelor dobnzii se cumpr contractul FRA; o dac se anticipeaz scderea ratelor dobnzii se vinde contractul FRA o dac se anticipeaz creterea ratelor dobnzii se vnd contracte futures; o dac se anticipeaz scderea ratelor dobnzii se cumpr contracte futures. o dac se anticipeaz creterea ratelor dobnzii se cumpr contractul swap; o dac se anticipeaz scderea ratelor dobnzii se vinde contractul swap. o

Operatiuni de arbitrajo ntre diferenele de preuri pentru FRA, futures pe rata dobnzii i ratele forward.

Utilitatea, limitele si riscurilor produselor financiare derivateChiar daca menirea lor este sa redistribuie riscurile pietei, utilizarea instrumentelor financiare derivate intr-un mod necorespunzator, poate fiun factor de instabilitate atat la nivel individual cati si la nivel sistemic. In mod paradoxal, instrumentele derivate, in anumite circumstante potaccelera volatilitatea, datorita speculatiilor intensive practicate de unii jucator i din paita. Speculatia pura este inlesnita pe piata produseloderivate si datorita efectului ridicat de levier pe care le caracterizeaza. Dupa cum profiturile se pot multiplica intr-un ritm spectaculos, la fel sipierderile. Perturbatiile si volatilitatea excesiva a activelui suport pot duce la riscuri sau variatii brutale ale randamentelor in portofoliile celor cele tranzactioneaza. Trei mari factori pot genera sau creste aceste riscuri: lipsa transparentei din punct de vedere informational, lipsa educatieiactorilor din piata financiara cu privire la utilizarea acestora, si folosirea inadecvata a acestor instrumente datorita masurarii incorecte ariscurilor.

Forward Rate Agreement reprezinta o intelegeree intre doua parti, prin care se fixeaza rata dobanzii ce urmeaza a se aplica unui imprumut(principalul) sau al unui depozit ce incepe si se termina la o date viitoare bine determinate.FRA-urile sunt cotate prin preturi pereche (cotatii

bid-offer) si sunt cotati in termeni standard. De pilda FRA 1X4 inseamna un contract ce incepe de-acum intr-o luna si se termina de-acum inpatru luni. FRA nu presupune un schimb de principal, decat diferenta neta intre dobanda FRA si dobanda pietei la momentul expirariicontractului FRA. Cand se cumpara un FRA, este stabilitat o rata a dobanzii pentru un credit iar cand se vinde, se stabileste o rata a dobanziipentru un depozit.Contractele FRA sunt instrumente extrabilaniere, negociate pe piaa over -the-counter (OTC).

Elementele unui contract FRA sunt:1) Valoarea noional (VN) suma ipotetic de bani care este mprumutat sau dat cu mprumut ntr -un FRA este utilizat pentru a

calcula sumele ce trebuie decontate n cadrul contractului;

2) Rata FRA ( FRAr ) rata fix a dobnzii din contractul FRA;

3) Rata de referin (ref r ) rata variabil a dobnzii, de regul LIBOR, EURIBOR sau ROBOR.

4) Data decontrii momentul n care ncepe mprumutul ipotetic din FRA i este i data la care se pltete/primete difererata variabil i rata FRA. De ex., pentru un FRA 2v5, data decontrii este peste 2 luni;

5) Data maturitii data la care mprumutul ipotetic ajunge la maturitate. Pentru un FRA 2v5, data maturitii este peste 5 lu 6) Data fixingului data la care se determin valoarea ratei de referin 2 zile nainte de data decontrii. 7) Cumprtorul (cel care este long pe un contract FRA) este debitorul sau mprumutatul, cel care este de acord ca la data decont

s plteasc rata fix a dobnzii i s primeasc rata variabil a dobnzii.8) Vnztorul (cel care este short pe un contract FRA) este creditorul sau mprumuttorul, cel care este de acord ca la dat

decontriis plteasc rata dobnzii variabil i s primeasc rata dobnzii fix.

La data decontrii se stabilesc sumele ce trebuie pltite/primite de cumprtor, respectiv de vnztor. - dac ref FRAr r , atunci cumprtorul primete de la vnztor diferena dintre cele dou rate de dobnd aplicate valorii

- dac ref FRAr r , atunci cumprtorul pltete vnztorului diferena.


3/8

Seminar 6, sem 2, 2015 Riscuri bancare Riscul de rata a dobanzii (II) ASE FABBV, AN 3 Pag 3

Contracte futures pe rata dobnzii au ca suport un activ ce depinde de o rat a dobnzii i pot fi grupate n dou tipuri principale: a) futures pe rata dobnzii pe termen scurt (money market futures) suportul acestor contracte este un depozit pe piaa monetar (cel maadesea un depozit Eurodolar) ntr-o sum standard i pe un termen specificat (de regul un depozit pe trei luni sau o lun) sau o cantitatestandard dintr-un instrument al pieei monetare.b) futures pe rata dobnzii pe termen lung (capital market futures) suportul acestor contracte este reprezentat de obligaiuni.Cumprtorul/vnztorul de capital market futures este obligat s cumpere/vnd obligaiunea suport la o dat prestabilit i la

Cotaia futures este un index egal cu 100-rata dobnzii corespunztoare activului suport. Deci preurile futures mai mici reflect dobnzii mai mari.

Contracte Swap pe rata dobanzii (Interest Rate Swaps IRSs)Un swap pe rata dobanzii (IRS Interest Rate Swap) reprezinta o intelegere intre doua parti, prin care o parte este de acord sa plateascaceleilalte o rata variabila a dobanzii (care depinde de nivelul ratelor dobanzii de pe piata), iar cealalta este de acord sa plateasca primei parti orata fixa a dobanzii. Fiecare plata a dobanzii se calculeaza in functie de aceeasi suma fixa de bani care este denumita suma valoareaimprumutului suport (notional principal/ amount) al contractului swap. Aceasta este folosita doar la efectuarea calculelor, nici o astfel de sumanu este platita de una din parti, celeilalte. Fiecare parte datoreaza celeilalte o anumita suma de bani, asa incat, pentru a regla conturile, parteacare datoreaza suma mai mare plateste celeilalte doar diferenta. Acesta este motivul pentru care uneori, IRSs sunt denumite si contractepentru diferenta (CFD Contracts for Difference).

Nici un imprumut sau depozit de baza nu este afectat de swap, deoarece swap-ul este o tranzactie separata. Cel mai simplu tip de IRS, estecunoscut sub denumirea de swap plain vanilla si implica plati de dobanzi fixe pentru plati de dobanzi flotante (fixed for f loating). Swap-urilefloating floating mai sunt cunoscute si sub denumirea de basis swaps sau diff swaps.

Participantii pe pietele swap pot fi: Institutii supranationale, ca de exemplu, Banca Mondiala, BERD, BRI, BCE Institutii guvernamentale sau apartindn sectorului public Firme transnationale Societati comerciale de talei mica, medie si mare Banci, in calitate de intermediari pentru clientii lor, dar si in calitate de contrapartide in tranzactiile in care isi utilizeaza capitalurile

proprii (proprietary trading). Bancile pot fi totodata si formatori de piata in cadrul pietelor swap (market-maker). Aceasta calitatepresupune cotarea regulata a dobanzilor pentru clientela interesata.

Organizatii profesionale care emit documentatii standard privind la tranzactionarea acestor instrumente, cum ar fi: British Bankers Association (BBA) si International Swap and Derivatives Association (ISDA).

Avantajele utilizarii instrumentelor financiare de tip swap: Reducerea costurilor de finantare swapurile ofera posibilitatea unui acces mai usor imprumuturi denominate intr-o valuta si pe

anumite piete care in mod normal sunt mai putin accesibile. Barierele de intrare pe unele piete de imprumut sau varecumsi tratamentele diferentiate pe categorii de operatori, pot sa determine un swap, pentru a profita de cele mai bune cai de acces perespecitvele piete si /sau de cele mai bune tratamente fiscale.4

Flexibilitate exista o multitudine de posibilitati in care un contract swap poate fi perfectat, astfel incat sa convina ambelor parti. Tranzactie unica dat fiind faptul ca printr-o singura tranzactie, se pot realiza o serie de fluxuri financiare, se poate economisi timp

si bani Asigurare datorita schimburilor reciproce de riscuri intre partile implicate, swapul prezinta o forma de asigurare a riscurilor de piata.

Termenii unui contract swap:

Data efectiva - data de la care incep sa se calculeze dobanzile pentru ambele parti Data incheierii data scadentei sfarsitul contractului Principalul pe baza acestei sume sunt calculate dobanzile de catre ambele parti Rata fixa platitor / primitor. Baza ratei de dobanzi (include informatii privind rata dobanzii de referinta aplicata, perioadele si termenele de plata, convetia

aplicabila pentru numararea zilelor Spezele si eventualele costuri suplimentare, comisioane de derulare a swap-urilor.

4 Stancu, I. Finante, , Ed a III a, Editura Economica 2002 Pg 507


4/8


Swap-urile sunt cotate de catre formatori de piata (market-makers) sub forma de cotatii Bid si cotatii Ask. Diferenta dintre bid si ask estecunoscuta sub denumirea de spread (swap spread). De exemplu, in cazul in care un formator de piata afiseaza o cotatie de genul 55/60 over,pentru un swap pe certificate de tezaur la 5 ani ce ofera un randament de 4.00% pe an, inseamna ca respectivul formator de piata plateste fixla o rata a dobanzii de 4,55% si incaseaza 4.60% pentru un swap similar pentru 5 ani.

La incheierea unui swap pe rata dobanzii, valoarea neta a acestuia este zero. Exista mai multe modalitati in care se pot calcula platile dedobanzi: in cazul unei rate fixe, cotatia cu rata poate fi sub forma unui nivel absolut, spread peste sau in functie de un instrument de tezaur,

respectiv in cazul unei rate flotante, cotatia cu rata poate depinde de un instrument etalon ce poate fi orice rataLIBOR/EURIBOR/PIBOR,BUBOR/SIBOR, etc, sau o rata preferentiala, un certificat de depozit/T-bill, etc. In privinta graficului de plati in cazulratei fixe, poate fi trimestrial, semianual sau anual, iar in cazul unei rate flotante, graficul de plati poate lua forma unui grafic periodic sauneregulat. In privinta bazei, ea poate fi euroobligatiune, T-bond, sau lua forma unui instrument de piata monetara iar in cazul ratei flotante,baza poate fi o obligatiune, sau un instrument pe piata monetara. Baza de contare (numarare) a zilelor este Actual / 360 sau Actual / 365 infunctie de moneda utilizata.

Spread-urile de swap sunt influentate de bonitatea contrapartidei si de ratele dobanzii, astfel: daca pe piata se manifesta asteptarea ca rateledobanzii sa scada, multi investitori care platesc rate fixe, vor dori initieze swapuri cu plati flotante si sa primeasca plati fixe. In acest caz,spreadurile se ingusteaza. Invers, cand pe piata se manifesta asteptarea cresterii ratelor dobanzilor, atunci cei care au imprumuturi cu ratevariabile, vor dori sa initieze swapuri, in care ei sa faca fluxuri de plati fixe, contra incasarii de fluxuri variabile. Dat fiind faptul ca cei care vordori sa primeasca plati fixe contra platilor variabile se imputineaza, spread-urile se largesc. Schimbul de obligatii de plata se numeste swappasiv, iar schimbul de venituri din investitii swap activ. Daca la inceputul unui swap, produsul derivat nu are nici o valoare, odata cu trecereatimpului si modificarea conditiilor pe piata (in speta cresterea/descresterea ratelor dobanzilor), produsul derivat capata valoare. Capata ovaloare pozitiva sub forma unui castig / profit (va fi considerat un activ) pentru partea care a intuit corect si o valoarea negativa sub forma uneipierderi (va fi considerat un pasiv), pentru partea care nu a intuit corect evolutia ratelor dobanzilor pe piata. De pilda, in cazul in care ratadobanzii la LIBOR urca, atunci o parte va castiga bani pe seama celeilalte (contrapartidei lui), deoarece primul plateste o rata fixa si primesteo rata variabila (care tocmai a crescut), iar contrapartida pierzatoare, primeste un flux de bani fix si plateste un alt flux variabil, cu dobandaproaspat majorata. Astfel primul castiga pe pierderea celuilalt chiar daca inainte de majorarea dobanzii LIBOR, nici unul cu castiga nimic. Abiadupa ce conditiile de pe piata financiara (marirea dobanzii) s-a schimbat, abia atunci un produs derivat de tip swap capata valoare. Pentruprimul, o valoare pozitiva (un venit, deci un activ, o creanta de incasat), iar pentru celalalt o valoare pozitiva (un pasiv, o datorie de plata).

Exista mai multe tipuri de contracte swap pe rata dobanzii:

1. Swap fix-contra-variabil, aceeai valut (plain vanilla swap) cumprtorul de swap se angajeaz sa plteasc o rat fix dedobnd, iar vnztorul de angajeaz s plteasc o rat variabil de dobnd (de obicei raportat la o rat a dobnzii de referin).Ambele fluxuri de numerar sunt denominate n aceeai valut. Acesta este cel mai cunoscut tip de swap.

2. Swap fix-contra-variabil, valute diferite asemanator cu primul tip prezentat mai sus, dar fluxurile de numerar sunt denominate nvalute diferite.

3. Swap variabil-contra-variabil, aceeai valut cumprtorul se angajeaz s plteasc o rat variabil de dobnd raportat la oanumit rat de referin, iar vnztorul se angajeaz s plteasc o rat variabil de dobnd ancorat la o alt rat dAmbele fluxuri de numerar se pltesc n aceeai valut, iar cele dou rate de referin se refer la aceeai valut, dar pe piee diferite.

4. Swap variabil-contra-variabil, valute diferite la fel ca la precendentul dar valoarea noional este exprimat n valute diferit

ratele variabile se refer la valute diferite.5. Swap fix-contra-fix, valute diferite cumprtorul se angajeaz s plteasc o rat fix de dobnd cu valoare noional -o

anumit valut, n timp ce vnztorul se angajeaz s plteasc o rat fix de dobnd cu valoare noional o alt valut

Aplicatia 1

Sunteti trezorierul unei companii farmaceutice si doriti sa va protejati compania de o eventuala crestere a ratelor dobanzii in cazul unui creditdeja contractat la o alta banca (cu o rata a dobanzii variabile EURIBOR + 0.75 puncte). In acest sens, ati contactat o banca care va poate oferiprotectia printr-un aranjament pe rata dobanzii (FRA) pe 6 luni (180 zile), cu rata contractuala de 4.44% p.a. la suma de 8.000.000 EUR. Inipoteza ca la data reglementarii (fixing date) contractului FRA, EURIBOR-ul ar fi 5.55%, care va fi valoarea contractuala a FRA-ului? Datorati

sau veti avea de primit o suma de bani din partea bancii care va este contrapartida? Dar in ipoteza in care EURIBOR ar fi 3.33%?

Rezolvare:


5/8


Varianta A: EURIBOR = 5.55% p.a.

Valoarea contractual a unui FRA = principal x (

Valoarea contractual a unui FRA = 8.000.000 x ( = 8.000.000 x = - 43.201,18 EURRezultatul fiind negativ, inseamna ca trezorierul corporatiei va incasa de la banca suma de 43.201,18 EUR

Varianta B: EURIBOR = 3.33% p.a.

Valoarea contractual a unui FRA = principal x (

Valoarea contractual a unui FRA = 8.000.000 x ( = 8.000.000 x = 43.672,85 EURRezultatul fiind pozitiv, inseamna ca trezorierul corporatiei datoreaza suma de 43.672,85 EUR bancii sale care ii este contrapartida

Aplicatia 2Se consider un contract FRA 3v9 tranzacionat pe data de 12 martie n urmtoarele condiii: valoarea noional 10 mil USD, ata FRA 3,5%,rata de referin LIBOR6M. S se analizeze situaia n care rata dobnzii LIBOR6M la data fixing-ului este 3,7% i situaia n care aceastaeste 3,1%. S se precizeze care este data decontrii, data maturitii i data fixingului.

Rezolvare:Data decontrii este 3 luni dup ncheierea contractului adic 12 iunie. Data maturitii este 9 luni dup ncheierea contractu 12decembrie. n ceea ce privete data fixingului, aceasta este 2 zile naninte de decontare adic 10 iunie.

- dac LIBOR6M=3,7% 3,5% FRAr atunci cumprtorul primete de la vnztor diferena

= = 9.979,011459 USD

dac LIBOR6M=3,1 3,5% FRAr atunci cumprtorul pltete vnztorului diferena

= = -20.017,88483 USD

Aplicatia 3Un investitor a cumprat 500 de contracte futures cu suport un depozit pe 3 luni cu valoarea noional de 1 mil USD la un prultima zi de tranzacionare rata dobnzii aferent depozitului este 3,35%. Ce sum va fi decontat?Cotaia de la scaden este egal cu 100%-3,35%=96,65%. Investitorul a achiziionat contractele la 96,5% i le-a vndut la 96,65% deci ncaseaz:

Rezolvare:90

500 1000000 / (96, 65% 96, 5%) 187500360ctr USD ctr USD

Aplicatia 4Pentru a-i acoperi cheltuielile curente, compania Best mprumut ocazional USD pe termen scurt la o rat a dobnzii legatPentru a facilita planificarea fluxurilor de numerar, compania utilizeaz FRA pentru a fixa rata dobnzii la care se va mprumuta, imediat ce s-astabilit necesitatea unui mprumut.Pe 15 aprilie, compania Best stabilete c va mprumuta 40 milioane USD pe 20 August. mprumutul va fi rambursat pe 16 frie, iar ratadobnzii va fi LIBOR+200 bp. Deoarece compania Bestanticipeaz creterea ratei dobnzii pn pe 20 august, decide s i acopere riscumprnd un FRA. Acest contract FRA i va permite s primesc diferena dintre LIBOR din data de 20 august i rata FRApe data de 15 aprilie. Rata cotat de dealer-ul de FRA este 5,25%, iar rata de referin din contract este LIBOR6M. Calculati rezultatul FRA in cazul in care LIBOR6M pe 20 august va fi de 6%? Dar daca va fi 2% sau 10%? Pentru toate aceste cazuri calculati

suma imprumutata, suma rambursata si rata efectiva a imprumutului.Rezolvare:S presupunem c pe 20 august, LIBOR6M este 6%. Cumprnd contractul FRA, compania Best s-a angajat s plteasc rata FRA (5,25%)i s primeasc rata variabil (6%), deci va primi din cotractul FRA:


6/8


= = =

n consecin, va trebui s mai mprumute doar 40.000.000-145.631,068=39.854.368,93USD la o rat a dobnzii deLIBOR6M+200bp=0,06+0,02=0,08, adic 8%. Sau 40.643.564,3564 USD la o rata de 4% (2%+2%)Sau 39.095.238,1 USD la o rata de 12% (10% + 2%)

Pe data de 16 februarie compania Best ramburseaz mprumutul pltind:

() Adica un cost efectiv (rata) de: = 7,2427% (rata efectiva a utilizarii strategiei)

Efectul net este urmtorul:Best primete 40 mil pe 20 august i ramburseaz 41.448.544 pe 16 februarie la o rat a dobnzii de 7,24%. Aceast rat a fost de fapt blocat pe 15 aprilie la rata FRA 5,25% plus cei 200 bp pe care Best i pltete peste LIBOR la mprumuturile pecare le contracteaz. Mai jos sunt prezentate rezultatele strategiei n cazul n care LIBOR6M pe 20 august este 2%,respectiv 10%.

Pe data de 16 februarie compania Best ramburseaz mprumutul pltind :


Pe data de 16 februarie compania Best ramburseaz mprumutul pltind :


Aplicatia 5O banc comercial are nevoie de finanare n valoare de 1.000.000 EUR pe o perioad de 6 luni peste 3 luni. Banca alege s e mprumute n momentul apariiei nevoii de finanare, dar pentru a-i acoperi poziia ncheie un contract FRA 3v9 la o rat FRA de 5%, valoareacontractului 1.000.000 EUR, rata variabil LIBOR6M. Stabilii ct a ctigat sau a pierdut din contractul FRA banca comerfixing-ului LIBOR6M este 4,5%, respectiv 5,5%

Rezolvare:banca cumpr un contract FR A.Dac LIBOR6M=4,5%, atunci banca comercial pltete 2445.

Deoarece: = Dac LIBOR6M=5,5%, atunci banca comercial primete 2433.

= Aplicatia 6O banc comercial anticipeaz c va avea un deficit de resurse de 2 mil USD pe 3 luni peste 3 luni i un excedent de resurse de 1 mil USDpe 3 luni peste 6 luni. Banca alege s se acopere mpotriva riscului de rat a dobnzii prin contracte FRA cu urmtoarele caract


7/8


3v6, rata fix 3%, rata variabil LIBOR, b) FRA 6v9, rata fix 3,35%, rata variabil LIBOR. Determinai ct ctig se bancacomercial dac LIBOR la data fixing-ului este 2,9% peste 3 luni i 3,2% peste 6 luni.Rezolvare:banca cumpr un contract FRA 3v6 i vinde un contract FRA 6v9

= =

Net: -124,3772 USD

n contractul 3v6, banca pltete rata fix adic 3% i primete rata variabil 2,9%, deci pltete o sum egal cu 496,4 USD. n contractul 6v9, banca primete rata fix adic 3,35% i pltete rata variabil 3,2%, deci primete 372 USD

Aplicatia 7O banc comercial ncheie un contract swap din poziia de cumprtor cu un dealer care are afiat cotaia 2,75%-3%. Contractul swap esteincheiat pe 2 ani, rata variabil este EURIBOR6M, decontrile se fac semestrial, iar valoarea noional este egal cu 10 mil EUsume se deconteaz la fiecare scaden, dac EURIBOR6M la cele 4 date de fixing a fost egal cu: 3,25%, 3%, 2,75%, respectiv 2,5%.Dac banca comercial este cumprtoare de swap, atunci dealer -ul este vnztor de swap la cotaia ask (offer) de 3%- aceasta este ratafix din swap. Rata variabil este EURIBOR6M.

Rezolvare: 1. Prima scaden dupa 6 luni de la ncheierea contractului: banca pltete rata fix (3%) i primete rata variabil (care la dat-uluieste egal cu 3,25%). Deci banca primete (implicit dealer -ul pltete) o sum egal cu

6(3,25% 3%) 10.000.000 12.500

12 EUR .

2. A doua scaden dupa 1 an de la ncheierea contractului: banca pltete rata fix (3%) i primete rata variabil (care la data-uluieste egal cu 3%). Nu se schimb nici un flux de numerar. 3. A treia scaden dupa 1 an i jumtate de la ncheierea contractului: banca pltete rata fix (3%) i primete rata variabil (cfixing-ului este egal cu 2,75%). Deci banca pltete (dealer -ul primete) o sum egal cu

6(3% 2,75%) 10.000.000 12.500

12 EUR .

A patra scaden dupa 2 ani de la ncheierea contractului: banca pltete rata fix (3%) i primete rata variabil (care la data fix-uluieste egal cu 2,5%). Deci banca pltete (dealer -ul primete) o sum egal cu

6(3% 2,5%) 10.000.000 25.000

12 EUR

Aplicatia 8Banca A se finaneaz de la banca X prin mprumuturi la o rat variabil a dobnzii pe termen de 5 ani cu dobnda LIBOR6Manticipeaz o cretere a ratelor dobnzii n urmtorii ani i dorete transformarea dobnzii variabile n dobnd fix. Acest lucru l poate facepltind anticipat datoria i contractnd simultan un mprumut la rat fix. Plata anticipat a datoriei cu rat variabil se poai foartecostisitoare. O soluie alternativ este acoperirea mpotriva riscului de rat a dobnzii utiliznd un swap cu rata variabil LIBOde swap i ofer urmtoarele cotaii: 4,25%/4,5%. Ce poziie va lua banca A n contract i ce rat fix va obine?

Rezolvare:Deoarece banca A pltete o rat variabil de dobnd n contractul de mprumut, va alege s primeasc din swap o rde dobnd i s plteasc o rat fix, deci va ficumprtoare de swap. n consecin, dealer -ul de swap va fi vnztor la o rat a dobnziide 4,5%.


8/8


Costul strategiei mprumut+swap pentru banca A va fi:-4,5%+LIBOR6M-(LIBOR6M+0,15%)=-4,65%, adic va plti o rat fix de 4,65% indiferent de ceea ce se va intmpla cu LIBOR6M

Bibliografie orientativa:

Dedu Vasile, Gestiune si audit bancar , Editura Economica,2008

Dedu Vasile, Bistriceanu Gabriel,Gestiune bancara Culegere de aplicatii , Editura Economica, 2010, pp 9-17

Lupulescu Grigore, Gestiunea interna a profitabilitatiibancilor comerciale , Editura Economica, 2011

Moinescu, Bogdan, Codirlasu Adrian, Strategii siinstrumente de administrare a riscurilor bancare , Editura ASE, 2009

Nicolae Danila, Lucian Anghel Marius Danila,Managementul lichiditatii bancare , Editura Economica 2002

Olteanu Alexandru, Olteanu Florin Manuel, Leonardo Badea,Management bancar caracteristici, strategii, studii decaz Dareco 2003

Untaru, Florin, Penu Daniela, Moneda si Managementbancar,ProUniversitaria, 2012

Banca A

Banca X, creditorullui A

Dealer de swap

LIBOR6M

LIBOR6M+0,15%

4,5%

s6 Risc Rata Dob II Derivative Var4 Corectat Rezolvat- Gestiune Bancara

Documents

Transcript of s6 Risc Rata Dob II Derivative Var4 Corectat Rezolvat- Gestiune Bancara