s1.2. Riscuri Amenintari Vulnerabilitati

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

DEPARTAMENTUL ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ

IDENTIFICAREA, ANALIZA ȘI EVALUAREA RISCURILOR,

AMENINȚĂRILOR ȘI VULNERABILITĂȚILOR

20141

Context/necesitate

Globalizarea reprezintă principalul fenomen care influenţează mediul de securitate

contemporan, atât în ceea ce priveşte geneza noilor riscuri şi amenintari, cât şi al apariţiei

diferitelor oportunitati.

Securitatea internaţională tinde tot mai mult să-şi manifeste caracterul indivizibil, iar

comunitatea internaţională este tot mai conştientă de răspunderile ce îi revin.

Ea depinde de capacitatea statelor de a exploata programatic şi eficient astfel de

oportunităţi. În caz contrar, tarile care nu răspund acestor exigenţe riscă să piardă șansa de a

beneficia de efectele pozitive al globalizării.

La nivel regional, în Europa centrală, de est şi de sud-est, persistă sau sporesc în intensitate

diferite stări de tensiune şi situaţii conflictuale determinate de vechi dispute.

1. Consideraţii generale

2

Deși pericolul unui război clasic, al unor agresiuni militare convenţionale este foarte puţin probabil,

neglijarea unor astfel de riscuri ar putea genera vulnerabilităţi majore la adresa securităţii naţionale și a

capacităţii de acţiune pentru îndeplinirea obligaţiilor internaţional asumate.

Se înscriu, de asemenea, în această categorie, riscurile și ameninţările ce privesc securitatea și apărarea

frontierelor.

Principalele riscuri și ameninţări, capabile să pună în pericol siguranţa cetăţeanului și securitatea

naţională a României sunt:

terorismul internaţional structurat în reţele transfrontaliere;

proliferarea armelor de distrugere în masă;

conflictele regionale;

criminalitatea transnaţională organizată;

guvernarea ineficientă.

1. Riscuri și vulnerabilități generale la adresa securității naționale

3

Terorismul internaţional: Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra unor obiective-

simbol ale civilizaţiei şi puterii americane, ca şi acţiunile de aceeaşi natură ce le-au urmat în

Europa şi în alte regiuni ale lumii dovedesc faptul că terorismul reprezintă cea mai gravă

ameninţare la adresa vieţii şi libertăţii oamenilor, a democraţiei şi altor valori fundamentale pe

care se întemeiază comunitatea democratică a statelor euroatlantice.

Proliferarea armelor de distrugere în masă: Existenţa şi proliferarea armelor nucleare,

chimice, biologice şi radiologice constituie o ameninţare deosebit de gravă sub raportul

potenţialului de distrugere.

Conflictele regionale: În pofida evoluţiilor pozitive din ultimul deceniu şi jumătate.


4

Criminalitatea transnaţională organizată: Reprezintă o formă de infracţionalitate foarte gravă, care a

dobândit capacitatea de a influenţa politica statelor și activitatea instituţiilor democratice.

Un rol important în procesul de consolidare a stabilităţii și securităţii noilor democraţii din Europa

centrală, de est și de sud-est revine capacităţii statelor și a societăţilor de a promova o gestiune

eficientă a intereselor publice.

Riscurile şi amenintarile pot fi amplificate de existenţa unor vulnerabilitati și disfunctionalitati:

dependenţa accentuată de unele resurse vitale greu accesibile;

unele tendinţe negative persistente în plan demografic şi migraţia masivă;

nivelul ridicat al stării de insecuritate socială;

infrastructura slab dezvoltată și insuficient protejată;

organizarea inadecvată și precaritatea resurselor alocate pentru managementul situaţiilor de criză.


5

6

Activitatea de evaluare riscuri este circumscrisă obiectivului general de asigurare a suportului decizional pentru conducere , necesar completării cadrului dispoziţional în vederea asigurării climatului de ordine și siguranţă publică și de eficientizare a misiunilor executate de structurile ministerului. Activitatea se desfășoară pe următoarele paliere majore:-Colectarea de date și informaţii;-Analiza datelor și informaţiilor;-Evaluarea riscurilor;-Prezentarea de propuneri pentru asigurarea suportului decizional.

CONSIDERAȚII GENERALE

7

Terorismul

Ameninţările teroriste în noul context internaţional

Alte riscuri (consumul de alcool/droguri, tâlhării, furt din buzunare)

Cooperarea poliţienească internaţională

Număr mare de cetăţeni străini

Număr mare de ofiţeri de poliţie angrenaţi

Semnificaţia politică/istorică, precum și popularitatea evenimentului

Riscuri privind demonstranţi/suporteri la manifestările publice

Concentrarea unor acţiuni pe timpul unui eveniment major

Număr mare de participanţi

Acoperire masivă a evenimentului, de către mass-media

Participare însemnată a unor persoane publice (politicieni, sportivi, artiști etc.)

RISCURI ANALIZATE LA NIVEL EUROPEAN PREMERGĂTOR UNUI EVENIMENT MAJOR

8

PUNCTE OBLIGATORII ALE EVALUĂRILOR DE RISC SUPLIMENTARE CARE FUNDAMENTEAZĂ PROCESUL DE PLANIFICARE A UNUI EVENIMENT MAJOR,

CONFORM REGLEMENTĂRILOR INTERNAȚIONALE ÎN DOMENIU

9

PUNCTE OBLIGATORII ALE EVALUĂRILOR DE RISC SUPLIMENTARE CARE FUNDAMENTEAZĂ PROCESUL DE PLANIFICARE A UNUI EVENIMENT MAJOR, CONFORM REGLEMENTĂRILOR INTERNAȚIONALE ÎN DOMENIU

Procesul de evaluare a riscurilor

10Conform CEI/ISO 310010 2011



1. Identificarea riscurilor

Reprezintă procesul de căutare, recunoaştere şi înregistrare a riscurilor

Scopul este de a identifica ceea ce s-ar putea întâmpla sau ce situaţii ar putea apărea care ar

putea afecta realizarea obiectivelor sistemului sau organizaţiei.

Include identificarea cauzelor și surselor riscului, a evenimentelor, situaţiilor sau

împrejurărilor care ar putea avea impact material asupra obiectivelor și natura acestui

impact



2. Analiza riscurilor

Constă în:

înţelegerea şi studierea profundă a riscurilor

stabilirea consecinţelor şi probabilităţilor lor pentru evenimentele identificate de risc

Implică luarea în considerare a cauzelor şi surselor riscului, a consecinţelor acestora şi a probabilităţii ca aceste consecinţe să apară.

Include, în mod normal, o estimare a consecinţelor posibile care pot apărea dintr-un eveniment, situaţie sau împrejurare şi probabilităţile aferente pentru a măsura nivelul de risc.



2. Analiza riscurilor. Evaluarea mijloacelor de control

Nivelul de risc depinde de adecvarea şi eficacitatea mijloacelor de control existente.

Întrebările la care trebuie să se răspundă:

Care sunt mijloacele de control existente pentru un anumit risc?

Sunt aceste mijloace de control capabile să trateze riscul astfel încât acesta să fie controlat la un nivel tolerabil?

În practică, mijloacele de control funcţionează în maniera prevăzută şi eficacitatea lor poate fi demonstrată?



2. Analiza riscurilor. Analiza consecinţelor

Stabileşte natura şi tipul de impact care ar putea apărea presupunând că a avut loc un anumit eveniment, situaţie sau împrejurare.

Impactul poate avea o consecinţă de nivel scăzut, dar o probabilitate ridicată, sau o consecinţă de nivel ridicat şi o probabilitate scăzută sau poate avea un rezultat intermediar.



2. Analiza riscurilor. Analiza plauzibilităţii şi estimarea probabilităţii

Sunt folosite 3 abordări generale pentru estimarea probabilităţii.



2. Analiza riscurilor. Analiza preliminară

Riscurile pot fi triate pentru a le identifica pe cele mai importante sau pentru a le exclude pe cele mai puţin semnificative sau minore de la analize ulterioare. Analiza preliminară stabileşte una sau mai multe din următoarele direcţii de acţiune:•decizia de a trata riscurile•eliminarea riscurilor nesemnificative care nu ar justifica tratarea•continuarea cu o evaluare mai detaliată a riscurilor.



3. Estimarea riscurilor

Presupune înţelegerea riscului dobândită în timpul evaluării riscurilor pentru a lua decizii despre acţiuni viitoare. Considerentele etice, legale, financiare şi de altă natură, inclusiv percepţii ale riscului, sunt considerate, de asemenea, contribuţii la luarea deciziilor (ex. proteste ale persoanelor care au pierdut bani economisiţi la o bancă falimentară, la care au inclusiv oamenii de ordine depozite).Deciziile pot include:•dacă un risc necesită tratare•priorităţi pentru tratare•dacă o activitate trebuie întreprinsă•care, dintr-un număr de căi alternative, trebuie urmată.Natura deciziilor care trebuie luate şi criteriile care trebuie utilizate pentru luarea acestor decizii au fost stabilite la stabilirea contextului, dar ar trebui reanalizate în detaliu în această etapă, când se cunosc mai multe despre riscurile identificate. Cel mai simplu cadru de definire a criteriilor de risc este un singur nivel care separă riscurile care necesită tratare de cele care nu necesită tratare.



4. Documentarea

Evaluarea trebuie actualizată permanent pe măsură ce informaţii noi, importante, devin disponibile, iar contextul se modifică, în funcţie de nevoile procesului de management.

5. Monitorizare/ examinare a evaluării riscurilor

Trebuie definite atribuţiile pentru verificarea datelor şi informaţiilor puse la dispoziţia evaluatorilor.

19

Criterii principale:

participanţi – categorie de persoane, număr, antecedente, intenţii;

locul de desfăşurare – afectarea sau nu a activităţii unor instituţii,

existenţa unor pericole pentru alte persoane/manifestanţi;

tipul manifestaţiei publice;

context în care se desfăşoară (social, politic, atitudinea populaţiei faţă

de manifestaţie – ex. marșul anual al comunităţii guy);

riscul apariţiei unor contramanifestaţii;

condiţii meteo prognozate.

3. STABILIREA GRADULUI DE RISC GENERAL

20

GRADELE DE RISC UTILIZATE LA NIVELUL M.A.I.

21

4. IMPLICATII ALE IDENTIFICĂRII RISCURILOR ȘI VULNERABILITĂȚILOR ȘI STABILIRII GRADULUI DE RISC

În urma recentelor schimbări legislative, atât Liga Profesionistă de Fotbal cât și Ministerul Afacerilor Interne și-au schimbat regulamentele interne, în ceea ce privește securitatea la meciurile de fotbal (a apărut Regulamentul Disciplinar al LPF în 2011).

Ulterior, în anul 2012 au fost aduse o serie de modificări suplimentare, care au vizat stabilirea de măsuri concrete pentru intensificarea cooperării dintre forţele de ordine, cluburi și suporteri, înfiinţarea unui punct naţional de informare manifestări sportive, respectiv stabilirea unor măsuri sancţionatorii mai mari pentru organizatorul competiţiei și persoanele care comit infracţiuni sau contravenţii.

În România, clasificarea gradelor de risc la meciurile de fotbal este: meciuri de fotbal fără grad de risc; meciuri de fotbal cu grad scăzut de risc; meciuri de fotbal cu grad mediu de risc; meciuri de fotbal cu grad ridicat de risc;

Conform legislaţiei naţionale, evaluarea riscurilor se realizează de organizatorii meciurilor de fotbal (analiză preliminară de risc) și de către structurile specializate din cadrul M.A.I. (evaluare principală de risc).

5. CATEGORII SPECIFICE DE RISCURI (MANIFESTĂRILE SPORTIVE)

22

În conformitate cu prevederile normelor interne ale MAI evaluările de risc se Se evaluările de risc se realizează la nivel:•Strategic – acestea vizează întregul fenomen fotbalistic (acestea fundamentează

adoptarea de măsuri pe termen mediu și lung. Ex. - modificarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniu, încheierea de parteneriate strategice între M.A.I. și Federaţia Romană de Fotbal, etc.);

•Operaţional – vizează anumite meciuri de fotbal cu grad de risc ridicat care impun adoptarea de măsuri de la nivelul conducerii M.A.I. ;•Tactic – care vizează adoptarea de măsuri imediate pentru gestionarea de situaţii

concrete referitoare la un anume meci de fotbal.Indiferent de nivelul la care acestea se realizează, acestea au un caracter continuu.

Principalele componente ale procesului de evaluare a riscului sunt:1.Toate riscurile identificate (factori de natură externă);2.Toate vulnerabilităţile identificate la nivelul instituţiilor (factori de natură internă);3.Propuneri de măsuri ce se impun a fi luate pentru eliminarea/diminuarea

riscurilor/vulnerabilităţilor;4.Propuneri de măsuri pentru gestionarea riscurilor și vulnerabilităţilor reziduale

(acceptate și asumate).23


RISCURI• Obiceiurile, valorile și cultura membrilor galeriilor de fotbal (consum excesiv

de alcool, intenţia cunoscută de a introduce în stadion de materiale pirotehnice);

• Atitudinea suporterilor faţă de autorităţi și faţă de forţele de ordine (ex. au existat informaţii că la anumite partide de fotbal membrii staff-ului tehnic al echipelor au facilitat introducerea în interiorul arenelor sportive a unor materiale interzise – ex. materiale pirotehnice);

• Atitudinea patronatului/managementului faţă de forţele de ordine ;• Date despre alte evenimente care au legătură directă sau indirectă cu meciul

de fotbal. (Ex. se poate solicita primarului din localitate să nu aprobe desfășurarea unor alte evenimente publice în proximitatea locurilor unde sunt planificate activităţi circumscrise meciului de fotbal);

• Constrângeri (financiare, legate de timp, politice sau alţi factori)• Lacune ale cadrului normativ ale statului organizator;• Eventuala situaţie tensionată dintre suporteri și patronatul/managementul

echipelor.24


•Rivalităţile dintre echipe •Contextul intern și internaţional în care se desfășoară competiţia sportivă;•Importanţa partidei de fotbal pentru echipe precum și implicaţiile pentru alte echipe

(ex. în urma rezultatului dintre un meci de fotbal dintre 2 echipe, a avut de câștigat o a treia echipă, suporterii acesteia din urmă ieșind în Piaţa Universităţii din București – loc simbolic pentru aceștia – pentru a sărbători câștigarea campionatului intern).

VULNERABILITĂȚICooperarea dintre structurile M.A.I. care participă în mod direct/indirect la

asigurarea măsurilor de ordine publică (Poliţie, Jandarmerie, Poliţie de Frontieră, Situaţii de urgenţă etc.);

Puncte slabe ale forţelor proprii sau ale stewarzilor;


VĂ MULȚUMIM !

26

s1.2. Riscuri Amenintari Vulnerabilitati

Documents

Transcript of s1.2. Riscuri Amenintari Vulnerabilitati