RESURSE ŞI RISCURI CLIMATICEDIN DOBROGEA

CUPRINSCAPITOLUL 1 - Introducere1.1. Istoricul cercetărilor climatice din Dobrogea.............................................11.2. Precizarea scopului lucrării.........................................................................41.3 Structura lucrării...........................................................................................5CAPITOLUL 2 - Harta bază şi fondul de date2.1 Harta bază cu staţiile meteorologice.............................................................72.2. Fondul de date utilizat................................................................................12CAPITOLUL 3 - Clima Dobrogei3.1. Aspecte generale.........................................................................................133.2. Factorii genetici ai climei.............................................................................133.2.2. Factorii climatogeni fizico-geografici.....................................................143.2.3. Factorii climatogeni dinamici ..................................................................153.3. Caracteristicile principalelor elemente climatice.......................................153.3.1. Temperatura aerului................................................................................163.3.1.1. Temperatura medie anuală...................................................................163.3.1.3. Temperaturile minime absolute ...........................................................193.3.1.4. Temperatura medie a lunii iulie...........................................................193.3.1.5. Temperaturile maxime absolute...........................................................203.3.1.6. Amplitudinea de temperatură medie anuală........................................203.3.1.7. Variaţia anotimpuală a temperaturii aerului.......................................213.3.2. Umezeala aerului ....................................................................................233.3.3. Nebulozitatea............................................................................................273.3.4. Durata de strălucire a Soarelui...............................................................283.3.5. Precipitaţiile atmosferice.........................................................................303.3.6. Vântul.......................................................................................................35CAPITOLUL 4 - Resursele climatice din Dobrogea4.1. Aspecte generale.........................................................................................394.2. Resurse climatice energetice..................................................................... 404.2.1. Potenţialul solar din Dobrogea...............................................................404.2.1.1. Aspecte generale....................................................................................404.2.1.2. Noţiunea de potenţial energetic solar şi modul de calcul al acestuia 414.2.1.3. Durata de strălucire a Soarelui şi radiaţia globală în Dobrogea........434.2.1.4. Principalii parametri ai radiaţiei nete în Dobrogea............................494.2.1.5. Estimarea energiei solare convertite în Dobrogea...............................534.2.1.6. Concluzii finale......................................................................................544.2.2. Potenţialul eolian din Dobrogea............................................................55

4.2.2.1. Scurt istoric al valorificării potenţialului eolian în Dobrogea ...........554.2.2.2. Noţiunea de potenţial energetic eolian şi modul decalcul al acestuia ...............................................................................................594.2.2.3. Evaluarea potenţialului eolian din Dobrogea ....................................624.2.2.4. Utilizarea potenţialului eolian în Dobrogea şi condiţii deamplasare a centraleloreoliene.........................................................................824.2.2.5. Estimarea energiei eoliene convertite pe teritoriul Dobrogei.............874.2.2.6. Concluzii finale.....................................................................................904.3. Potenţialul climato-turistic al Dobrogei...................................................944.3.1. Aspecte generale.......................................................................................944.3.2. Impactul principalelor elemente climaticeasupra activităţilor turistice...............................................................................944.3.2.1. Nebulozitatea. .......................................................................................944.3.2.2. Frecvenţa şi intensitatea precipitaţiilor ...............................................944.3.2.3. Temperatura aerului.............................................................................944.3.2.4. Vânturile ...............................................................................................944.3.3. Evaluarea potenţialului climatic al Dobrogei pebaza indicelui climatic balnear şi a indicelui climato-turistic.........................954.3.3.1. Indicele climatic balnear (I.C.B)..........................................................954.3.3.2. Indicele climato-turistic (I.C.T)............................................................974.3.4. Concluzii finale......................................................................................1004.4. Resurse climatice pentru agricultură..................................................... 1034.4.1. Aspecte generale.....................................................................................1034.4.2. Relaţia dintre resursele climatice şi cerinţeleclimatice ale principalelor plante de cultură din Dobrogea...........................1054.4.2.1. Floarea soarelui..................................................................................1054.4.2.2. Grâul....................................................................................................1094.4.2.3. Porumbul............................................................................................. 1134.4.2.4. Studiu de caz – Legătura dintre condiţiile climatice şiproducţia de struguri din podgoria Murfatlar, în perioada 1976-2000 ........ 1144.4.2.5. Studiu de caz – Analiza plantaţiei de kiwi de la Ostrov dinperioada 2005-2006......................................................................................... 117CAPITOLUL 5 - Riscurile climatice din Dobrogea5.1. Aspecte generale. Concept şi metodologie............................................. 1225.1.1. Conceptul noţiunii de risc .....................................................................1225.1.2. Metodologie............................................................................................1285.2. Fenomene climatice de risc din perioada rece a anului........................1315.2.1. Stratul de zăpadă..................................................................................1315.2.1.1. Aspecte generale..................................................................................1315.2.1.2. Definire şi cauze genetice...................................................................131

5.2.1.3. Principalii parametri care caracterizează stratul de zăpadă.............1315.2.1.4. Aspecte de risc.....................................................................................1345.2.2. Viscolul...................................................................................................1365.2.2.1. Aspecte generale..................................................................................1365.2.2.2. Cauzele genetice ale viscolului...........................................................1375.2.2.3. Principalii parametri care caracterizează viscolul............................1375.2.2.4. Aspecte de risc.....................................................................................1425.2.3. Depunerile de gheaţă............................................................................1435.2.3.1. Aspecte generale..................................................................................1435.2.3.2. Definire şi cauze genetice...................................................................1435.2.3.3. Principalii parametri care caracterizeazădepunerile de gheaţă........................................................................................1465.2.3.4. Aspecte de risc.....................................................................................1495.2.4. Îngheţul, dezgheţul şi bruma............................................................... 1505.2.4.1. Aspecte generale..................................................................................1505.2.4.2. Tipuri de îngheţuri şi cauzele genetice ale acestora..........................1515.2.4.3. Cauzele genetice ale dezgheţurilor ....................................................1535.2.4.4. Cauzele genetice ale brumelor ..........................................................1535.2.4.5. Perioadele de îngheţ şi brumă............................................................1545.2.4.6. Principalii parametri care caracterizează îngheţul,dezgheţul şi bruma în Dobrogea......................................................................1545.2.4.7. Aspecte de risc.....................................................................................1575.2.5. Răcirile masive......................................................................................1615.2.5.1. Aspecte generale..................................................................................1615.2.5.2. Principalii parametri ai răcirilor masive...........................................1615.2.5.3 Aspecte de risc.....................................................................................1635.2.6. Îngheţul la ţărmul dobrogean al Mării Negre....................................1645.2.6.1. Aspecte generale.................................................................................1645.2.6.2. Cauzele producerii fenomenului de îngheţ pe litoralul dobrogean..1655.2.6.3. Fenomenul de îngheţ pe ţărmul dobrogean al Mării Negre ...........1675.2.6.4. Durata fenomenului de îngheţ pe litoralul dobrogean .....................1695.2.6.5. Aspecte de risc climatic în zona porturilor maritime.........................1695.3. Fenomenele climatice de risc din perioada caldă..................................1715.3.1. Grindina.................................................................................................1715.3.1.1. Aspecte generale .................................................................................1715.3.1.2. Originea grindinei...............................................................................1715.3.1.3. Principalele etape de dezvoltare a grindinei......................................1725.3.1.4. Parametrii caracteristici grindinei pe teritoriul Dobrogei.................1735.3.1.5. Aspecte de risc.....................................................................................1765.3.2. Precipitaţiile torenţiale.........................................................................1775.3.2.1. Aspecte generale..................................................................................1775.3.2.2. Definire şi cauze genetice...................................................................178

5.3.2.3. Parametrii ploilor torenţiale din Dobrogea.......................................1795.3.2.4. Aspecte de risc.....................................................................................1835.3.3. Încălzirile masive.................................................................................. 1885.3.3.1. Aspecte generale..................................................................................1885.3.3.2 Parametri principali ai valurilor de căldură din Dobrogea...............1895.3.3.3 Aspecte de risc......................................................................................1935.3.4. Tornadele şi trombele marine..............................................................1945.3.4.1. Tornadele.............................................................................................1945.3.4.2. Trombele marină.................................................................................2035.4. Fenomene climatice de risc posibile în tot anul..................................... 2065.4.1. Orajele.................................................................................................... 2065.4.1.1. Aspecte generale..................................................................................2065.4.1.2. Cauzele genetice ale orajelor..............................................................2065.4.1.3. Principalii parametri ce caracterizeazăorajele din Dobrogea........................................................................................2065.4.1.4. Aspecte de risc..................................................................................... 2115.4.2. Ceaţa....................................................................................................... 2125.4.2.1. Aspecte generale .................................................................................2125.4.2.2. Definire şi cauze genetice...................................................................2135.4.2.3. Tipurile de ceaţă.................................................................................2145.4.2.4. Principalii parametrii care caracterizează ceaţa în Dobrogea.........2145.4.2.5 Aspecte de risc......................................................................................2175.4.3. Vânturile tari......................................................................................... 2185.4.3.1. Aspecte generale..................................................................................2185.4.3.2. Tipurile de circulaţie atmosferică ce determinăvânturile tari din Dobrogea.............................................................................2185.4.3.3. Parametrii vânturilor tari ( ≥10 m/s şi ≥15 m/s) din Dobrogea........2185.4.3.4. Vântul de furtună din zona litorală a Dobrogei................................2245.4.3.5. Aspecte de risc.....................................................................................2265.4.4. Seceta...................................................................................................... 2295.4.4.1. Aspecte generale..................................................................................2295.4.4.2. Mecanismul secetei.............................................................................2305.4.4.3. Abordarea modernă a secetei .............................................................2305.4.4.4. Factorii care determină declanşarea secetei în Dobrogea................2365.4.4.5. Principalii parametri care caracterizează seceta din Dobrogea........2375.4.4.6. Aspecte de risc.....................................................................................2395.4.5. Ariditatea............................................................................................... 2455.4.5.1. Aspecte generale..................................................................................245

5.4.5.2. Abordarea modernă a fenomenului de ariditate în Dobrogea..........2455.4.5.3. Concluzii finale...................................................................................2575.5. Monitoringul riscurilor climatice din Dobrogea.................................. 2595.5.1. Supravegherea sinoptică a teritoriului..................................................2595.5.2. Gestionarea riscurilor climatice............................................................2615.5.2.1. Metode de prevenire a efectelor îngheţului .......................................2615.5.2.2. Metode de diminuare a vitezei vântului.............................................2615.5.2.3. Metode de diminuare a efectelor grindinii ........................................2615.5.2.4. Metode de diminuare a efectelor ploilor abundente şi torenţiale......2625.5.2.5. Metode de diminuare şi combatere a ceţii..........................................2655.5.2.6. Metode de diminuare a depunerilor de gheaţă..................................2655.5.2.7. Metode de prevenire şi combatere a efectelor orajelor .....................2665.5.2.8. Combaterea viscolelor.........................................................................2666. Concluzii generale....................................................................................... 267ANEXE............................................................................................................ 274Bibiografie selectivă........................................................................................ 279

1. INTRODUCERE

Structurată pe şase capitole, teza de doctorat a cărei rezumat este prezentat în continuare, tratează în principal probleme fundamentale şi aplicative privind caracteristicile resurselor şi riscurilor climatice din Dobrogea.

Capitolul al doilea se referă la harta bază cu prezentarea staţiilor meteorologice şi posturile pluviometrice care au furnizat date utilizate în prezenta lucrare şi a fondului de date prelucrat, dar şi procedeele care au stat la baza elaborării materialului grafic.

În capitolul al treilea s-a făcut o prezentare generală a particularităţilor climatice din teritoriul analizat dar şi factorii care influenţează determinant repartiţia principalelor elemente meteorologice.Capitolul al patrulea este consacrat resurselor climatice din Dobrogea, cuprinzând estimările potenţialului climatic pentru principalele sectoare ale economiei (industria energetică,agricultură, turism). Din această perspectivă s-a evaluat potenţialul energetic solar şi eolian (teritoriul analizat fiind caracterizat prin cele mai ridicate valori la nivel naţional), potenţialul climatic pentru activităţile agricole dobrogene (în special pentru cultura grâului, porumbului, florii soarelui şi viticultură – pentru aceasta realizându-se un studiu de caz referitor la influenţa unor factori climatici asupra producţiei de struguri din Podgoria Murfatlar), potenţialul climatic pentru activităţile turistice.

Capitolul al cincilea este destinat riscurilor climatice din Dobrogea. În cadrul acestuia, după un subcapitol în care se discută şi se precizează terminologia în domeniul calamităţilor naturale, se studiază detaliat caracteristicile fenomenelor climatice de risc din spaţiul analizat, se sistematizează şi se sintetizează date orare, zilnice, anuale, frecvenţa unor anumite aspecte. De asemenea, se discută efectele mai mult sau mai puţin distrugătoare ale acestora, se indică metode de supraveghere şi prevenire a riscurilor.

În capitolul al şaselea, sunt prezentate concluziile generale desprinse din lucrare, evidenţiindu-se, pe scurt, elementele celemai importante.În final lucrarea mai cuprinde bibliografia consultată şi unset de cinci anexe în care este redată repartiţia teritorială în cadrulDobrogei a potenţialului energetic solar (în kwh/m2) calculatatât pe baza radiaţiei globale, cât şi a radiaţiei nete, pentru lunadecembrie, iulie, perioada rece (noiembrie-martie), perioada caldă(aprilie-octombrie) precum şi valorile medii anuale din perioada1965-2005.Aspectele teoretice din această teză de doctorat sunt justificateşi demonstrate de un număr de 51 tabele, 95 harţi, 56 grafice.Finalizarea tezei în forma actuală s-a realizat sub îndrumarea

permanentă a domnului profesor universitar doctor Sterie Ciulache,conducătorul ştiinţific al tezei, căruia îi mulţumesc pe aceastăcale.

2. HARTA BAZĂ ŞI FONDUL DE DATE

Pentru atingerea scopului principal al prezentei teze dedoctorat şi anume acela de a obţine o imagine cât mai completăasupra resurselor şi riscurilor climatice din Dobrogea, au fostutilizate o serie de date meteorologice, pe o perioadă suficient demare, obţinute fie direct de la staţiile meteorologice analizate, fie dela institutele de specialitate care se ocupă cu o culegere sistematicăşi cu o clasificare corespunzătoare a diferitelor date meteorologicefurnizate de către staţiile meteorologice dobrogene. Astfel, au fostobţinute date meteorologice utile, referitoare la zona Dobrogei, dela Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (I.N.M.H.) dinBucureşti, Centrul meteorologic Dobrogea, Institutul de CercetăriMarine (IRCM) din Constanţa, Staţiunea de Cercetări Marineşi Fluviale Sfântu Gheorghe din cadrul Facultăţii de Geografie aUniversităţii Bucureşti, Comisiile pentru Situaţii de Urgenţă dincadrul primăriilor Constanţa şi Tulcea.Pentru realizarea unei imagini cât mai complete şi apropiatede realitate asupra resurselor şi riscurilor climatice din Dobrogea,s-au adunat date brute meteorologice de la 18 staţii situate înspaţiul analizat (figura 1). În momentul de fata, pe teritoriulDobrogei funcţionează un număr de 15 staţii meteorologice carepot fi grupate în patru categorii, daca ţinem cont de condiţiilegeografice în care sunt amplasate. Astfel, patru dintre ele - Sulina,Gura Portiţei, Constanta şi Mangalia sunt staţii tipice de litoral,cinci staţii - Tulcea, Gorgova, Sf. Gheorghe, Jurilovca şi Mahmudiasunt amplasate în delta, cinci staţii - Corugea, Harsova, Medgidia,Adamclisi, Cernavoda sunt amplasate pe anumite forme de reliefde pe intinsul podişului dobrogean, şi mai exista staţia meteo.Gloria, amplasata pe Platforma Marina Centrala, în Marea Neagra.De asemenea, au mai fost folosite date meteorologice de la altetrei staţii, care ulterior au fost desfiinţate ( Valu lui Traian, Horia,Chilia Veche).În cadrul lucrării de faţă, pentru realizarea unei prezentări aparticularităţilor climatice generale din Dobrogea, a fost analizatregimul lunar şi anual al principalelor elemente climatice(temperatura aerului, precipitaţiile atmosferice, vântul, nebulozitateaetc.) pe baza datelor rezultate din observaţii şi măsurători efectuatela staţiile meteorologice şi la posturile pluviometrice în perioada

1965 – 2005 (1985-2005 pentru Chilia, Cernavodă şi Gura Portiţei;1992 – 2005 pentru Mahmudia şi 1988-1997 pentru staţia Horia şi1988-2005 pentru staţia Gloria).

Figura 1În vederea caracterizării riscurilor climatice, s-au folosit atâtdatele furnizate de staţiile meteorologice şi posturile pluviometrice(în special pentru studiul ploilor torenţiale), dar şi date preţioasefurnizate de I.N.M.H., I.R.C.M. şi primăriile localităţilor dobrogene(pentru estimarea obiectivă a pagubelor provocate de acestefenomene climatice de risc).Pentru evaluarea resurselor climatice, s-au analizat atâtdatele meteorologice din perioada 1965-2005, dar şi studiile şiinformaţiile oferite de primării, Centrul Viticol Murfatlar (podgoriepentru care s-a elaborat un studiu de caz referitor la influenţa unorfactori climatici asupra producţiei de struguri), I.R.C.M., Centrulde Cercetări Costiere şi Protecţia Mediului din cadrul Facultăţiide Geografie din Bucureşti (pentru analiza potenţialului eolian dinDobrogea), Centrul de Informare Turistică „INFO LITORAL”,Centrul de Informare Turistică Tulcea. Pe baza acestor date s-a pututestima potenţialul climatic pentru diferitele sectoare ale economieidobrogene. În funcţie de valorile obţinute pentru potenţialul eolianşi solar s-a putut face şi o estimare a energiei convertite pentru

întreg teritoriul Dobrogei. În cazul potenţialului eolian, estimareas-a făcut în funcţie de tipul de instalaţie utilizat (cu ax orizontal sauvertical), iar în cazul potenţialului solar, pentru estimarea energieiconvertite (în kwh/m2) s-a avut în vedere atât radiaţia globală darşi radiaţia netă.Pentru elaborarea hărţilor (pe care sunt redate arealele relativomogene ale principalilor parametrii studiaţi) s-a realizat interpolareavalorilor medii prin metoda geostatică kriging (ordinary kriging,Programul Surfer), folosind modelul variogramei liniare fără pepităşi prag, corespunzător datelor relativ egal repartizate spaţial. Pentruo rezoluţie mai bună a izoliniilor calculate şi trasate grafic au fostfolosite funcţii spline cubice din acelaşi program, menţionat anterior.În ţinutul montan din nord-vestul Dobrogei, la această scară mică ateritoriului analizat, zonarea altitudinală climatică, expoziţia faţă deSoare, precum şi microclimatul nu au putut fi luate în consideraţie întrasarea izoliniilor. Hărţile astfel obţinute au fost ulterior prelucrateprin programul de grafică CorelDraw. De asemenea, trebuie menţionatcă hărţile astfel obţinute, în cadrul acestei teze de doctorat, reprezintăaproximaţii ale realităţii bazate pe datele şi poziţia punctelor deobservaţie utilizate. O densitate superioară a acestora, îndeosebiîn zona litorală nordică, va duce cu siguranţă la îmbunătăţireareprezentării lor.

3. RESURSELE CLIMATICE DIN DOBROGEA

Din România, Dobrogea prezintă cea mai diversificată paletăde riscuri dar şi de resurse climatice, fenomenul fiind explicatatât prin faptul că aceasta reprezintă zona de interferenţă sau detransformare a aerului polar în aer tropical şi a aerului tropical înaer polar (care explică frecvenţa mare a riscurilor) dar şi datorităpoziţiei geografice şi proximităţii Mării Negre (care determinămultitudinea resurselor climatice).Resursele climatice intră în categoria resurselor naturaleinepuizabile. Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române printermenul de resursă (fr. Ressource) se înţelege totalitatea rezervelorsau surselor de mijloace susceptibile care pot fi valorificate întroîmprejurare dată. Pornind de la această definiţie, putem deduceastfel, că resursele climatice reprezintă totalitatea elementelor şifenomenelor climatice care pot fi valorificate. Dobrogea, ţinutulromânesc dintre Dunăre şi Marea Neagră, ocupă un loc importantîn sistemul economic naţional, atât ca suprafaţă, cât şi ca activităţiefectuate de către agenţii economici, care sunt principalii beneficiarişi concurenţi în exploatarea resurselor climatice. Poziţia geografică

determină resursele radiaţionale, termice, specificul circulaţieimaselor de aer, procesele atmosferice, complexul climatic înîntregime. Resursele climatice sunt determinate îndeosebi decirculaţia atmosferică formată în centrele barice la mari distanţe deteritoriul Dobrogei.A. Resurse climatice energeticea. Potenţialul solar din DobrogeaPotenţialul solar poate fi analizat atât din perspectiva radiaţieiglobale, cât şi a radiaţiei solare nete (potenţial solar efectiv).Radiaţia solară globală (Rs) se reflectă la suprafaţa pământuluiîn funcţie de mai mulţi factori: natura, culoarea şi panta suprafeţei,unghiul de incidenţă a razelor solare etc. Albedoul, sau fracţiuneadin Rs, notat cu α, care este reflectat de suprafaţa activă a pământului,poate atinge un maximum de cca. 95% în cazul zăpezii proaspete,respectiv un minimum de 5% pentru un sol nud, ud şi negru. Covorulvegetal prezintă un albedo cuprins între cca. 20-25%, iarba verdeavând o valoare de 23% (Allen ş.a., 1998). Radiaţia solară netă delungime de undă scurtă (Rns) reprezintă fracţiunea din Rs care nueste reflectată de suprafaţa activă, iar radiaţia netă de lungime deundă lungă (Rnl) reprezintă diferenţa dintre radiaţia de undă lungăemisă şi cea primită de suprafaţa activă a pământului.Radiaţia solară netă (Rn) reprezintă diferenţa dintre radiaţiareceptată (incoming) şi cea emisă sau reflectată (outgoing) de ambelelungimi de undă, scurtă şi lungă (MJ m2/zi). Rn este echilibrul dintreenergia absorbită, energia reflectată şi energia emisă de suprafaţaactivă a pământului, sau diferenţa dintre radiaţia netă receptată, delungime de undă scurtă (Rns) şi radiaţia netă emisă, de lungime deundă lungă (Rnl). Rn este, în mod normal, pozitivă în timpul zilei,respectiv negativă în timpul nopţii. Valoarea totală diurnă pentru Rneste aproape întotdeauna pozitivă, cu excepţia condiţiilor deosebitde severe de la latitudini mari. Rn are o importanţă deosebită înclima unei regiuni, prin aportul major cu care aceasta contribuie,printre altele, la procesul de evaporaţie diferenţiată a apei de pesuprafaţa apelor sau a uscatului (evapotranspiraţie). În acest sens, peplan internaţional sunt menţionaţi Prescott (1940), care a evidenţiatcorelaţia dintre evaporaţia apei şi radiaţia solară, Doorenbos şiPruitt (1977), Allen ş.a. (1998), care au arătat importanţa deosebităa radiaţiei solare globale şi a celei nete asupra evapotranspiraţiei.Pentru a determina potenţialul solar (calculat pe baza radiaţieiglobale şi nete) au fost parcurse mai multe etape.Datele privind durata reală de strălucire a Soarelui (n, ore)au fost transformate în valori ale radiaţiei solare globale (Rs, MJm2/zi) cu ajutorul relaţiei de tip Angstrőm, calibrată pentru partea

de sud-est a ţării (1) (Păltineanu ş.a., 2002):Rs = (0,24 + 0,50 n/N) Ra (4.1)unde: N este durata maxim posibilă de strălucire a Soarelui(h), iar Ra este radiaţia extraterestră (MJ m2/zi), calculate curelaţiile prezentate de Allen ş.a. (1998).Mai departe, Rns (MJ m2/zi) a fost calculată cu relaţia:Rns = (1 – α) Rs (4.2)unde: α este albedoul, estimat pentru situaţia cu covor vegetalîn perioada de vegetaţie a plantelor. Rnl (MJ m2/zi) a fost calculatăprin relaţia (4.3) (Allen ş.a., 1998):Rnl=σ [(Tmax, K4+Tmin, K4)/2][0,34-0,14*sqrt(ea)][1,35*(Rs/Rso)-0,35] (4.3)unde: σ este constanta Stefan-Boltzmann (σ = 4,903 * 10-9 MJK-4 m2/zi), iar Tmax, K, respectiv Tmin, K sunt temperatura maximă,respectiv minimă absolută în perioada de 24 de ore, în grade Kelvin,deci pentru valori diurne:Tmax, K = (˚C + 273,16) (4.4)Tmin, K = (˚C + 273,16) (4.5)ea este presiunea reală a vaporilor de apă (kPa), cuea = (RHmed/100)*(eTmax + eTmin)/2 (4.6)unde: RHmed este umiditatea relativă medie (%), eTmax estepresiunea vaporilor saturaţi la temperatura maximă (Tmax, °C)diurnă (kPa), eTmin este presiunea vaporilor saturaţi la temperaturaminimă (Tmin, °C) diurnă (kPa), cueTmax = 0,611*exp[17,27*Tmax/(Tmax+237,3)] (4.7)eTmin = 0,611*exp[17,27*Tmin/(Tmin+237,3)] (4.8)Raportul Rs/Rso este dat de relaţia:Rs/Rso = 0,75 * Ra (4.9)unde: Rs/Rso este radiaţia relativă de undă scurtă (≤ 1,0), Rs =radiaţia solară globală (MJ m m2/zi), Rso = radiaţia solară globalăde zi senină (MJ m2/zi).În fine, radiaţia netă, Rn, ca diferenţa dintre radiaţia receptatăşi cea emisă sau reflectată, de ambele lungimi de undă, scurtă şilungă, a fost calculată prin relaţia:Rn = Rns – Rnl (4.10)Cu datele medii lunare şi anuale ale Rn şi Rs s-au întocmit hărţischematice privind repartiţia sa teritorială din lunile decembrie,ianuarie, perioada rece, perioada caldă şi mediile anuale (exprimateatât în MJ/mp dar şi în kwh/mp).Repartiţia radiaţiei solare globale şi nete, care reflectăpotenţialul solar al Dobrogei, prezintă atât o variaţie temporalăclară, cât şi una spaţială, care depinde de lună, anotimp sau perioadăde observaţie.

Comparativ cu radiaţia solară globală, radiaţia netă esteo fracţiune care reprezintă aproximativ 25-40% din aceasta înperioada rece a anului şi cca. 50-60% în sezonul cald, lunile deprimăvară şi toamnă având valori intermediare (40-50%).În general, valorile radiaţiei globale şi nete descresc din zonalitorală spre partea de vest a teritoriului, îndeosebi în perioadacaldă a anului, influenţa Mării Negre fiind maximă, în timp ce, însezonul rece, radiaţiei nete variază pe direcţia nord-sud (în cazulradiaţiei nete) şi sud-nord (în cazul radiaţiei globale).b. Potenţialul eolian din DobrogeaÎn acest subcapitol s-a evaluat potenţialul eolian pentru staţiilemeteorologice reprezentative din Dobrogea (Sfântu Gheorghe,Constanţa, Mangalia, Medgidia, Adamclisi), dar şi pentru staţiade larg Gloria, precum şi pentru întreg teritoriul Dobrogei,având la bază metode specifice de estimare a potenţialului prinmăsurători, precum şi modele probabilistice de repartiţie a vitezeivântului. De asemenea, în funcţie de valoarea potenţialului eolianobţinut, s-a făcut o estimare a energiei convertite (în kwh/mp.)pentru întreaga regiune analizată.Această parte a lucrării vine cu scopul de a acoperi ungol în cercetarea şi literatura de specialitate prin aceea că oferăspecialiştilor din diferitele domenii ale ingineriei vântului dateprecise privind caracteristicile vântului şi potenţialul eolian dinstratul limită atmosferic de deasupra Dobrogei.Studiul de faţă îşi propune să aducă o contribuţie originalăîn privinţa aprecierii cât mai corecte şi cât mai complete acaracteristicilor vântului şi estimării cât mai precise a potenţialuluieolian din Dobrogea. În urma rezultatelor obţinute şi a prelucrăriimăsurătorilor efectuate, se poate trage concluzia că Dobrogea esteun spaţiu caracterizat printr-un potenţial energetic eolian ridicat,ce reprezintă o sursă energetică disponibilă pentru a fi captată prinimplementarea unor centrale eoliene.Prin compararea valorilor potenţialului eolian obţinut încadrul prezentei lucrări cu valorile potenţialului eolian al altor ţăriaparţinând Uniunii Europene, rezultă că Dobrogea dispune de unpotenţial la fel de bun ca cel din multe alte locuri din Europa.Din analiza situaţiilor sinoptice din Dobrogea care determinăpotenţialul eolian, se pot desprinde următoarele concluzii:– Frecvenţa cea mai mare o are Anticiclonul Azoric, cuintensităţi ale presiunii relativ constante (1020...1026 mb.),în comparaţie cu cel Siberian, care prezintă valori ridicate aleintensităţii doar iarna (1035 mbar) şi foarte scăzute vara (999 mb.),şi cu valori negative ale gradienţilor barici în lunile de vară.

– Depresiunea Islandeză prezintă intensităţi mai mari alecentrului de acţiune decât depresiunile mediteraneene, de underezultă că acestea din urmă sunt mai active pentru evoluţiafenomenelor meteorologice din bazinul Mării Negre.– Regimul vântului la suprafaţa Mării Negre este influenţatde mişcarea maselor de aer din zona stratului limită atmosferic, deinteracţiunea uscat-suprafaţa mării, de absenţa sau prezenţa unorobstacole naturale, de aerul tropical continental care pătrunde destulde rar şi care vine din centrul Asiei, şi de aerul deosebit de caldşi uscat de origine africană care determină apariţia caniculei şi pelitoralul românesc. Aerul tropical marin este de origine atlanticăşi pătrunde în Marea Neagră în timpul predominării curenţilor dinsud-vest. Pătrunderea acestui tip de aer în timpul iernii este asociatăcu o încălzire a litoralului românesc al Mării Negre. Propagareaaerului arctic este determinată de circulaţia nordică, de-a lungulmeridianelor, însă această propagare are o pondere mică deoareceaerul arctic nu poate să ajungă mereu până în bazinul Mării Negre.– Dintre procesele sinoptice ce condiţionează cel mai adeseaproducerea de accelerări de vânt în Dobrogea, pe direcţiilepredominante menţionate, sunt cele legate de evoluţia ciclonilormediteraneeni ce traversează Peninsula Balcanică şi joacă rolul celmai important în generarea furtunilor. Am remarcat faptul că vitezavântului este mai mare în sezonul rece în comparaţie cu sezonulcald.– Pentru staţia Constanţa se observă că valoarea cea mairidicată a frecvenţei simple de apariţie a vântului se înregistreazăpentru direcţia nord (66,8%) şi corespunde vitezelor de vântcuprinse în intervalul modal 5...10 m/s. De asemenea, mai mult dejumătate (56,7%) din numărul total de măsurători reprezintă valoriale vântului cuprinse în intervalul 5...10 m/s.– Pentru staţia Mangalia se remarcă faptul că frecvenţa deapariţie a vântului cea mai ridicată (77,7%) se înregistrează pentrudirecţia sud-vest de suflu a vântului şi corespunde vitezelor cuprinseîn intervalul 5...10 m/s.– Zona de larg a Mării Negre reprezintă un spaţiu caracterizatde un regim al furtunilor extrem de activ. Există o dominaţie aaccelerărilor de vânt din sector nordic atât pentru perioada rece,cât şi pentru întreg anul. Furtunile cu vânt din sector sudic seînregistrează în toate anotimpurile, însă frecvenţa cea mai marese înregistrează primăvara, accelerările din largul mării atingândvalori mari ale vitezei vântului de până la 40 m/s.– Intensificările de vânt de scurtă durată sunt specifice lunilorde vară, iulie-august, când viteza vântului are valori cuprinse în

intervalul valoric 14...18 m/s.– Pentru spaţiul analizat, tipul de furtună care se caracterizeazăprintr-o creştere lentă a vitezei vântului la începutul declanşăriifurtunii, urmată apoi de o scădere moderată a vitezei vântului pânăla sfârşitul furtunii, este dominant. Acest tip de evoluţie a vitezeivântului în timpul unei furtuni prezintă un grad mai redus depericulozitate deoarece există un mod gradual de evoluţie a vitezeivântului pe timpul desfăşurării unei furtuni.– Pentru toate cele trei staţii costiere analizate, la viteze mediiale vântului de până la 5 m/s, înălţimile medii ale valurilor suntaproximativ aceleaşi, independent de direcţia vântului.– Pentru viteze medii ale vântului depăşind 8 m/s încep săapară diferenţe sesizabile între înălţimile valurilor corespunzătoarecelor trei staţii, pentru diferite direcţii ale vântului.– Atunci când vitezele medii ale vântului depăşesc valoareade 10 m/s, diferenţele de înălţime de val cresc, atingând valoriimportante.– Valorile cele mai mari ale înălţimilor medii de val, la toatecele trei staţii costiere, se întâlnesc pentru direcţiile N şi NE.– Luând în considerare faptul că direcţiile de suflu alevântului sunt direcţii principale şi făcând o analiză comparativă aînălţimilor medii de val la diferite viteze ale vântului, se remarcăfaptul că, pentru aceeaşi viteză a vântului, valorile cele mai miciale înălţimilor medii de val au fost determinate la staţia Constanţa,iar cele mai mari au fost determinate la staţia Sfântu Gheorghe.– Pentru staţia costieră Sfântu Gheorghe, la viteze ale vântuluide până la 5 m/s, perioadele valurilor sunt foarte apropiate, avândvalori de aproximativ 5 s, independent de viteza vântului. Laviteze depăşind 8 m/s diferenţele de perioadă sunt relativ mici, elecrescând o dată cu creşterea vitezei vântului.– La staţia costieră Constanţa, pentru viteze ale vântului depână la 5 m/s, valorile perioadelor valurilor sunt apropiate, avândvalori cuprinse între 2,5 s şi 3 s, indiferent de valoarea vitezeivântului. Pentru viteze ale vântului de peste 8 m/s, diferenţeledintre perioadele valurilor cresc în concordanţă cu creşterea vitezeivântului.– Pentru punctul costier Mangalia, la viteze ale vântului depână la 5 m/s, perioadele valurilor au valori aproximativ apropiate,fiind cuprinse în intervalul 3,5...4 s, independent de viteza vântului.Dacă viteza vântului depăşeşte valoarea de 8 m/s, diferenţele deperioadă ale valurilor sunt mici, ele crescând o dată cu creştereavitezei vântului.– La toate cele trei staţii, apar valori importante ale creşterilor

relative de perioadă a valurilor şi pentru direcţia NE.– Pentru domeniul de viteze ale vântului analizat, perioadelevalurilor variază în intervalul 2...6,5 s la staţia Constanţa, înintervalul 3,5...8 s la staţia costieră Mangalia şi în intervalul 4...9s la punctul costier Sfântu Gheorghe. Valoarea medie a perioadeide val la staţia Constanţa este cea mai mică, valoarea cea mai mareaparţinând staţiei Sfântu Gheorghe.– Pentru aceleaşi valori ale vitezei vântului, la oricare dintredirecţiile de suflu ale vântului, valorile cele mai mici ale perioadelorde vânt sunt la Constanţa, iar cele mai mari au fost determinate laSfântu Gheorghe. Această ordine de variaţie a perioadelor de valeste aceeaşi cu ordinea de variaţie a înălţimilor de val;– Intervalul general pentru perioada valului, la cele trei staţiidin spaţiul litoralului românesc al Mării Negre, fiind de 2...9 s,este evident faptul că valurile studiate aparţin categoriei de valurigravitaţionale obişnuite, caracterizate prin perioade cuprinse între1 s şi 30 s.– Pentru viteze ale vântului de până la 10 m/s, la toate celetrei staţii costiere analizate, înălţimile medii locale ale valurilor auvalori foarte apropiate între ele.– Pentru viteze ale vântului de peste 10 m/s, diferenţeleabsolute între înălţimile medii locale ale valurilor la cele trei staţiiîncep să crească ajungând ca la viteza de 20 m/s diferenţele absolutesă atingă valorile maxime.– Pentru toată gama de viteze ale vântului de până la 20 m/s,diferenţele absolute între perioadele medii locale ale valurilor, lacele trei staţii, rămân practic constante.– Metoda de calcul cea mai precisă care poate fi utilizată înevaluarea potenţialului eolian pe diferite direcţii de suflu ale vântuluişi la diferite înălţimi, la staţiile costiere Sfântu Gheorghe, Constanţa,Mangalia şi Gloria, precum şi pentru întreg litoralul românesc alMării Negre, este, în mod evident, metoda pe bază de măsurători.Valorile ridicate ale potenţialului eolian din Dobrogea seînregistrează pentru un vânt din sectorul nordic sau nord-vestic.Deşi aceste instalaţii nu sunt poluante, iar energia generată de elenu afectează mediul, totuşi există proteste cum că aceste acţiuni arputea afecta ecosistemul Deltei Dunării. Ornitologii argumenteazăcă terenurile concesionate investitorilor sunt habitatul a peste 372de specii de păsări protejate, dar şi zona de iernat a peste 1 milionde păsări migratoare, care ar putea fi afectat de instalarea unorastfel de turbine.

B. Potenţialul climato-turistic al DobrogeiÎn acest subcapitol s-a urmărit evaluarea potenţialului climaticpentru activităţile turistice din Dobrogea, astfel încât valorificareaserviciilor din acest domeniu de activitate să fie cât mai rentabilă.Dacă relieful asigură suportul material al tuturor activităţilorrecreative, climatul impune „starea“ lor de desfăşurare. Elgenerează „atmosfera“ favorabilă sau nefavorabilă actuluirecreativ, catalizând sau, dimpotrivă, inhibând derularea acestuia.Majoritatea absolută a turiştilor reduc importanţa climei la „timpulfrumos“, a cărui frecvenţă şi durată sunt definitorii pentru recreereşi odihnă. S-a constatat astfel că impactul climatului asupraturismului se manifestă, în primul rând, la nivelul psihologieiindividului, vremea urâtă devenind, prin inconvenientele sale, unprag peste care opţiunea turistului trece rareori. Aceasta, în ciudafaptului că toate celelalte elemente implicate în satisfacerea nevoiide agrement sau cură sunt funcţionale, începând de la obiectiveleatractive la infrastructură sau produs turistic. În definirea „timpuluifrumos“ sunt implicate o serie de elemente climatice, cum ar fi:nebulozitatea, frecvenţa precipitaţiilor şi starea lor de agregare,temperatura aerului, vânturile etc.Din multitudinea de indici folosiţi pe Glob, pentru realizareaacestui studiu climato-turistic al Dobrogei, am ales indiceleclimato-turistic (stabilit de R. Clausse şi A. Guérout) şi indiceleclimatic balnear (al lui L. Burnet), întrucât aceştia pot evaluaobiectiv teritoriul analizat în această teză de doctorat.a) Indicele climatic balnear (I.C.B)Acest indice, elaborat în anul 1963 de L. Burnet, evalueazăcalitatea turistică în sezonul estival prin formula:ICB = N / Tunde: N = numărul de zile ploioase din cele patru lunicaracteristice sezonului estival (mai, iunie, iulie şi august); T =temperatura medie a aerului în perioada respectivă.Dacă valoarea indicelui este mai mică de 3, regiunearespectivă are un potenţial turistic ridicat, dacă este între 3 şi 8,potenţialul este apreciat ca fiind satisfăcător, iar dacă este mai marede 8, potenţialul este scăzut.Principalele dezavantaje pe care le prezintă acest indice sunt:– valoarea indicată este un număr arbitrar, fără o semnificaţieabsolută, respectiv nu se poate concluziona că într-o regiuneactivităţile turistice sunt, de exemplu, de cinci ori mai favorabiledecât în alta, ci doar că există condiţii favorabile;– nu ia în considerare alte elemente climatice, drept pentrucare în afara zonei temperate poate da rezultate eronate.

În Dobrogea, în urma analizării datelor referitoare la numărulde zile ploioase şi la temperaturile medii ale aerului din sezonulestival din perioada 1965-2005, pe baza cărora s-a determinatindicele climatic balnear, am constatat faptul că se întâlneşte unpotenţial turistic ridicat (valoarea acestui indice fiind, la toatestaţiile meteorologice, mai mic de 3), figura 2.

Figura 2b) Indicele climato-turistic (I.C.T)Interdependenţa dintre elementelemeteorologice şivariabilitatea lor în spaţiu şi timp a condus la necesitatea calculăriiunui indice climato-turistic. O expresie a acestuia ne-o oferăClausse şi Guérout (după Fărcaş şi colab., 1968), care iau înconsiderare trei elemente principale, şi anume: durata străluciriiSoarelui, temperatura şi durata precipitaţiilor într-o regiune dată,pe care le asociază în următoarea formulă:unde: I = indicele climato-turistic;S = durata de strălucire a soarelui (în ore);T = temperatura medie a aerului (°C); D= durata medie a precipitaţiilor din timpulzilei (ore) (considerând că o oră cu ploaie valorează cât cinci ore

cu soare).Acest indice permite evidenţierea duratei optime a sezonuluituristic şi a curelor în aer liber, în perioada caldă a anului. Pentruevidenţierea potenţialului climato-turistic din Dobrogea, m-am opritîn special asupra acestui indice, întrucât acesta ia în considerareacei parametri meteorologici care au impactul cel mai ridicat asupradesfăşurării activităţilor turistice estivale (principalul tip de turismdin teritoriu analizat), figura 3.

Figura 3C. Resurse climatice pentru agriculturăCunoaşterea acţiunii factorilor climatici, a direcţiei şi intensităţiilor în acţiune este de o reală utilitate în perfecţionarea dezvoltăriiproducţiei agricole, îmbunătăţirea repartizării teritoriale, aplicareadiferenţiată a sistemelor de cultură, a măsurilor agrofitotehnice,precum şi pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii.Dobrogea aparţine în totalitate zonei agroclimatice I – caldăsecetoasă– caracterizată, la modul cel mai general, ca regiunea curesursele termice cele mai generoase, dar şi cu resursele hidricecele mai sărace.Cele două elemente climatice majore, temperatura şi

precipitaţiile, deşi prezintă unele diferenţieri în ce priveşte repartiţiateritorială, nu influenţează în mod deosebit nivelul recoltelor, celpuţin la sortimentul de specii cultivate nu numai în Dobrogea, dar şipe ansamblul întregii zone agroclimatice I (sud-estul ţării). Cel multpentru unele specii pomicole sau pentru viţa de vie pot fi identificateexpoziţii mai însorite sau lipsite de curenţii reci primăvara.Temperatura. Media anuală este cuprinsă între 10,4oC înpartea de nord-vest a judeţului şi 11,4oC în partea de sud-est. Subaspect termic, zona litorală, ceea ce înseamnă o fâşie de 10-15km la vest de ţărmul mării, beneficiază de temperaturile mediicele mai mari, peste 11oC, dar mai ales de o umiditate atmosfericămai ridicată. Aceasta din urmă atenuează, într-o oarecare măsură,arşiţele de la sfârşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie, favorizândmaturarea normală a cerealelor păioase de toamnă, dar şi proceselede legare (polenizarea şi fecundarea la porumb şi floarea-soarelui).De asemenea, aceeaşi fâşie litorală beneficiază, toamna, de efectultermostatic al mării, prelungind sezonul de vegetaţie cu 10-15zile şi favorizând în acest fel cultivarea unor hibrizi de porumb şifloarea-soarelui, mai tardivi, deci mai productivi. Acelaşi fenomenfereşte culturile legumicole de brumele timpurii de toamnă. Toateaceste diferenţe spaţiale în ce priveşte distribuţia resursei termicenu exclud încadrarea teritoriului agricol al Dobrogei în marea zonăagroclimatică I, caldă-secetoasă, ai cărei parametri termici suntcuprinşi între 3.700-4.300oC – suma temperaturilor mai mari de0oC, şi 1.400-1.750oC – suma temperaturilor efective mai mari de10oC. La nivelul întregului teritoriu dobrogean, această amplitudinea resursei termice permite, cu toate acestea, o diferenţierezonală suficient de mare, care la rândul ei să se materializeze înproductivităţi distincte ale teritoriilor respective.Precipitaţiile. Aşa cum reiese din capitolul trei, în ansamblulsău, teritoriul Dobrogei este secţionat de la nord la sud de izohieta400 care separă aceeaşi zonă litorală de restul teritoriului judeţului.La est de această linie precipitaţiile medii anuale sunt cuprinseîntre 350-400 mm anual, iar la vestul acesteia între 400-450 mmanual. În plan transversal, la est de izohieta 400 precipitaţiile scadpe direcţia vest-est, iar la vest de izohieta 400 precipitaţiile cresc dela est spre vest. Cu toate acestea, distribuţia spaţială a precipitaţiilornu este atât de liniară ca şi aceea a temperaturilor.Pe teritoriul Dobrogei, pe fondul condiţiilor pedoclimaticeexistente, principalele plante de cultură sunt grâul, porumbul şifloarea-soarelui. Alături de acestea se mai cultivă, pe suprafeţemult mai mici însă, rapiţa, sfecla de zahăr, soia, viţa de vie, pomiifructiferi, cartoful etc. Pe baza celor afirmate am elaborat un studiu

referitor la corelaţia dintre potenţialul climatic existent (în specialtermic şi pluviometric) şi cerinţele climatice ale grâului (figura 5),porumbului (figura 6) şi florii-soarelui (figura 4). De asemenea,la sfârşitul acestui subcapitol, pentru a sublinia atât importanţadecisivă pe care clima o are asupra productivităţii, dar şi roluldeterminant pe care l-a avut la constituirea singurei plantaţii de kiwidin România, am introdus două studii de caz referitoare la „relaţiadintre principalele elemente climatice şi producţia de struguri dinpodgoria Murfatlar, în perioada 1976-2000” şi „analiza plantaţieide kiwi de la Ostrov din perioada 2005-2006”.

Figura 4

Figura 5

Figura 6Riscurile climatice din DobrogeaDin România, Dobrogea prezintă cea mai diversificată paletăde riscuri climatice. Fenomenul se explică prin faptul că aceastareprezintă zona de interferenţă sau de transformare a aerului polarîn aer tropical şi a aerului tropical în aer polar. Este domeniulsusceptibil în permanenţă de invazii ale maselor de aer foarte recişi uscate de origine arctică sau polară, care atrag după sine întregulcortegiu de riscuri climatice de iarnă (răciri masive, viscole, îngheţurişi brume etc.), ca şi de invazii ale maselor de aer fierbinte tropicaldinspre tropice care aduc cu sine cortegiul riscurilor climatice devară (încălziri masive, secete prelungite, ariditate etc.). În cazulinterferenţei acestor mase de aer, pot avea loc fenomene deosebit despectaculoase în diferite sezoane din an prin modul de manifestareşi consecinţe (ninsori abundente, viscole violente etc.)Ele sunt cu atât mai periculoase cu cât se produc mai mult înafara sezonului lor caracteristic, limitând perioada de vegetaţie.Evoluţia sezonieră şi multianuală a acestor fenomene are uncaracter neperiodic şi, de aceea, nu totdeauna pot fi prevăzute şipreîntâmpinate.A. Fenomene climatice de risc din perioada rece a anului

În perioada rece a anului toate fenomenele climatice de riscau o caracteristică comună şi anume temperaturile negative. Încategoria acestora, pe teritoriul Dobrogei am identificat şi caracterizat: viscolul; depunerile de gheaţă; îngheţurile, dezgheţurile şibrumele; stratul de zăpadă, valurile de frig.1. Stratul de zăpadăStratul de zăpadă, un fenomen specific intervalului rece alanului, când temperatura solului şi a aerului înregistrează valorinegative pentru câteva zile consecutive. Formarea stratului dezăpadă este condiţionată de existenţa temperaturilor negative în aerşi la sol, de ninsori în cantitate suficientă şi de existenţa calmuluiatmosferic. Chiar dacă predomină calmul atmosferic, rareorise întâmplă ca stratul de zăpadă să se formeze la prima zăpadă,deoarece primele ninsori care se produc la începutul sezonuluirece, când temperatura aerului nu este suficient de coborâtă, secaracterizează prin cantităţi reduse de precipitaţii, iar pe sol,datorită oscilaţiilor termice în jurul valorii de 0°C, nu este posibilăacumularea zăpezii. Din aceste motive, în general, stratul de zăpadăse produce mai târziu, când există condiţii optime de formare, iarprimăvara dispare mai repede (Bogdan, Niculescu, 1999).2. ViscolulO atenţie deosebită am acordat-o viscolului, pornind de lafaptul că pe teritoriul României, cel mai mare număr mediu anualde zile cu viscol se înregistrează în regiunile estice şi sudice, „aici seînregistrează cele mai ridicate valori medii anuale, între 5 şi 7 zile“(Beşleagă N., 1962), din cauza efectului de canalizare determinat deobstacolul orografic al Carpaţilor de Curbură şi cel termic reprezentatde Marea Neagră. Cele mai multe viscole se produc, de regulă, înluna ianuarie, dar cu totul întâmplător se pot produce şi în noiembriedecembriesau februarie-martie (Ciulache S., 1998). Viscolelereprezintă, pentru latitudinile medii la care se află Dobrogea,fenomene atmosferice de iarnă cu o mare spectaculozitate.Viscolul reprezintă spulberarea puternică a zăpezii de cătrevânt, care determină o scădere accentuată a vizibilităţii şi troieneştecăile de comunicaţie. Atunci când viscolul este însoţit de cădereazăpezii, acesta este denumit viscol cu ninsoare.Este unul din fenomenele meteorologice de risc puţin studiatela noi în ţară. Elementele care concură la definirea acestuia sunt atâtvântul, cât şi cantitatea de zăpadă căzută. Tocmai de aceea viscolulse numără printre „fenomenele meteorologice complexe“ (BălescuO., Beşleagă N., 1958). În unele instrucţiuni de lucru din ţară şidin străinătate, viscolul este definit ca „un fenomen de ninsoare cuvânt mai mult sau mai puţin puternic“, iar în altele se pune accentul

pe mişcarea pe care vântul o poate imprima zăpezii, fie că aceastacade din nori, fie că este ridicată de la sol. Se va semnala viscolnumai când „din cauza zăpezii răscolite puternic de la sol, se poateîntâmpla să nu se vadă cerul şi nici să se poată distinge dacă zăpadacade din nori sau este spulberată de către vânt“ – I.N.M.H.Asupra vânturilor puternice ce afectează zonele din est şinord-est ale României, a viscolelor, în special, s-au făcut observaţiişi însemnări încă din cele mai vechi timpuri (Sadoveanu M., înromanul său „Viaţa lui Ştefan cel Mare“).La producerea acestui hidrometeor de risc stau două elementemai importante: viteza vântului şi cantitatea de zăpadă căzută. Cafenomen climatic de risc, viscolul se poate produce în plin sezon deiarnă, dar şi foarte de timpuriu toamna, sau foarte târziu primăvara,când efectele lui sunt asociate cu îngheţul, iar pagubele produseculturilor pot fi şi mai mari.În funcţie de complexitatea fenomenului, se pot deosebi maimulte tipuri de viscole: viscol general, viscol cu ninsoare, viscol cutransport de zăpadă la sol, viscol cu zăpadă în altitudine.Viscolul general este fenomenul cel mai complex, care includetoate elementele: ninsoare, vânt tare, spulberarea şi transportulzăpezii atât la sol, cât şi în altitudine; uneori nu se poate distingedacă are loc ninsoarea sau este spulberată numai zăpada de pe sol.Viscolul cu ninsoare este fenomenul în timpul căruia suntasociate ninsoarea cu viteza mare a vântului.Viscolul cu transport de zăpadă la sol este fenomenul încare vântul bate tare, spulberând zăpada de pe sol, fără să ningă întimpul lui.Viscolul cu transport de zăpadă în altitudine este fenomenulîn care vântul este atât de puternic, încât zăpada este spulberată laaltitudini mari.Trebuie precizat că nu orice viscol poate fi considerat unfenomen climatic de risc, deoarece viteza vântului şi cantitatea dezăpadă căzută în timpul lui sau spulberată în timpul căderii ninsoriidin aer ori de pe sol variază foarte mult atât în timp, cât şi în spaţiu.Adesea, zăpada proaspăt căzută poate fi spulberată de vânturi cuviteze sub 10 m/s, fără a fi considerate riscuri climatice. Acesteasunt viscole moderate. Efectul acestora îl constituie acumulareazăpezii pe la adăposturi şi dezvelirea culturilor, care, în absenţastratului de zăpadă, sunt supuse îngheţurilor din timpul iernii.Viscolul intră în categoria riscurilor climatice, în primul rând,datorită vitezei vântului (viteze de peste 11 m/s – viscole puternice,sau de peste 15 m/s – viscole violente), dar şi datorită căderilorabundente de zăpadă, care pot forma strat de zăpadă de 25-50 cm

grosime, sau troiene de 1-2 m înălţime sau mai mari, perturbândactivităţile economice.Aşadar, viscolul, ca fenomen climatic de risc, trebuie săîndeplinească mai multe condiţii:– vânturi cu viteze tari şi ninsori abundente în sezonul deiarnă;– viscole foarte timpurii (toamna) şi respectiv foarte târzii(primăvara), în extrasezon.3. Depunerile de gheaţăDepunerile de gheaţă rezultă fie dintr-un singur fenomenmeteorologic de iarnă (brumă, chiciură, polei, măzăriche, lapoviţă,zăpadă umedă), fie dintr-o combinaţie de depuneri formate succesiv,în diferite condiţii de timp, specifice pentru fiecare, condiţii care leavantajează. Acţiunea lor asupra mediului se exercită în două moduri:pe de o parte, prin temperaturile negative în care ele însele se menţinşi pe care le întreţin asupra vegetaţiei (provocând îngheţarea suculuicelular şi distrugând ţesuturile vegetale), fie prin acţiunea mecanicăexercitată asupra tuturor obiectelor din aer (ramuri, mai ales celetinere, corzile viţei de vie, cablurile aeriene de toate felurile etc.)care, sub influenţa greutăţii, provoacă ruperea acestora, întrerupândtransportul de energie electrică, telecomunicaţiile, transportulferoviar electric, funicularele, transportul de turişti cu telecabina şitelescaunul etc., ca şi pe cel rutier.În unele perioade ale anului, datorită producerii unor fenomenedeosebite (chiciură, polei, viscol) este afectat sistemul energeticnaţional printr-un număr foarte mare de avarii şi incidente pe liniileelectrice aeriene, de înaltă şi medie tensiune situate în partea desud-est a României, inclusiv în zona Dobrogei. Astfel, se impunenecesitatea elaborării unor studii privind depunerile de chiciură,polei şi luarea unor măsuri de combatere a efectelor depunerilor degheaţă pe conductoarele liniilor electrice aeriene.Ca fenomene climatice de risc, nu interesează orice felde depunere, ci numai depunerile masive caracterizate prin doiparametri de bază: greutate mare şi durată mare.4. Îngheţul, dezgheţul şi brumaÎn meteorologie se consideră ca fiind zile cu îngheţuri celeîn care temperatura minimă este mai mică sau egală cu 0°C .Dezgheţurile se caracterizează ca stări de încălzire a vremii dinperioada rece a anului, când temperatura aerului creşte până la 0°Csau depăşeşte această valoare. Dacă intervalul cu îngheţuri esteacceptat ca existând de la prima şi până la ultima zi cu temperaturăminimă < 0°C, asupra duratei intervalului cu dezgheţuri nu existăo părere unanimă. În lucrarea de faţă, intervalul cu dezgheţuri a

fost considerat conform cercetărilor, care acceptă că se poate vorbide un început al dezgheţurilor după ce îngheţurile s-au stabilizat,adică după ce temperatura maximă < 0°C s-a înregistrat consecutivîntr-un anumit număr de zile, iar ca sfârşit al dezgheţurilor atuncicând temperatura medie zilnică a trecut permanent peste pragul de0°C (Hairulin, 1969). Bruma, în schimb, este fenomenul meteorologiccare se produce sub forma unui depozit de gheaţă, cu aspectcristalin, deseori sub formă de solzi, ace de gheaţă, pene, evantai(Tâştea, 1965).5.2.5. Răcirile masivePoziţia geografică a Dobrogei, într-o zonă de interferenţă aprincipalilor centri barici care se succed pe tot parcursul anului,a căror activitate constituie motorul care pune în acţiune întregulangrenaj al circulaţiei atmosferice, face ca în evoluţia temporarăşi spaţială a elementelor şi fenomenelor climatice să apară abateripregnante faţă de situaţiile medii multianuale luate ca normale.Poziţia arealelor de maximă şi minimă presiune atmosferică,ca şi frecvenţa şi intensitatea proceselor de răcire faciliteazăpătrunderea pe teritoriul Dobrogei a unor mase de aer geroase şiuscate, ce introduc mari abateri, perturbaţii de la regimul lor normal.Ele reprezintă variaţii neperiodice ale climei, a căror intensitatese amplifică sau se diminuează în raport direct cu caracteristicilestructurii suprafeţei subiacente.Toate aceste abateri neperiodice, dat fiind producerea lorocazională, se înscriu ca singularităţi climatice în cadrul teritoriuluidobrogean.Apariţia unor răciri masive de amploare, ca şi consecinţele lor,au fost consemnate de-a lungul timpului de o serie de călători străiniaflaţi în trecere prin Dobrogea. Primele informaţii referitoare lavalurile de frig fost furnizate de Orudj bin Adel în „Cronici turceştiprivind Ţările Române” (Bucureşti, 1965, p.52) consemnează despreiarna 1436 - 1437 că a fost o „iarnă foarte geroasă din care pricinămultor oameni le-au degerat mâinile şl picioarele”.Mai târziu, Constantin Mihailovici din Ostraviţa în „Călătoristrăini despre Ţările Române” (Edit.Şt., Bucureşti, 1968, vol.I,p.126), referindu-se la iarna 1462 se arata: Dunărea era îngheţatăşi a trecut voevodul (Dracul cel Tânăr, n.n.) peste Dunăre cu toţioamenii săi (cu toată oastea, n.n.). Toate acestea au fost, însă , datesubiective.Date obiective se găsesc după 1770 când apar primele staţiimeteorologice, sau mai exact după 1884 când se înfiinţeazăInstitutul Meteorologic Central.Din nenumăratele cazuri de singularităţi termice negative

au fost analizate în detaliu numai cele mai semnificative pentruteritoriul Dobrogei.B. Fenomenele climatice de risc din perioada caldăFenomenele climatice de risc care se produc în perioadacaldă a anului pe teritoriul Dobrogei au în comun temperaturilepozitive.Gradul diferit de încălzire, fie de natură radiativă, fie prinpătrunderea de aer cald tropical (continental sau maritim ),constituie principala cauză a genezei şi diferenţierii teritoriale ariscurilor climatice din perioada caldă.Astfel, de intensitatea convecţiei termice depind producereaploilor abundente şi torenţiale, a furtunilor cu grindină etc.Aportul de aer cald tropical pe seama advecţiilor continentaledetermină încălzirile masive, acestea, asociate cu convecţiatermică, pe fondul unui timp predominant anticiclonic, genereazăsecete episodice (de primăvară, vară, toamnă).Trebuie să menţionez faptul că sunt şi cazuri când, fenomenelede uscăciune şi secetă indiferent de regimul termic de iarnă saude vară. Astfel, în perioada caldă a anului, pe teritoriul Dobrogeiam identificat urătoarele fenomene climatice de risc : grindina,precipitaţiile torenţiale, încălzirile masive la care se adaugătornadele şi trombele marine.1. GrindinaGrindina reprezintă o formă de precipitaţii solide alcătuite dingranule transparente sau opace de gheaţă, de diferite forme (sfericesau colţuroase), mărimi (cu diametre variabile între 0,5 şi 50 mm)şi greutate (de la câteva grame, la peste 300 grame), care cad întimpul averselor de ploaie, însoţite de fenomene orajoase (tuneteşi fulgere) şi vânt tare, luând aspect de furtună (Instrucţiuni pentrustaţii şi porturi meteorologice, 1963).Dintre toţi hidrometeorii solizi (ninsoare, lapoviţă, măzărichemoale, măzăriche tare, zăpadă grăunţoasă, granule de gheaţă, acede gheaţă, polei etc.), grindina este un risc climatic care, deşi esterar întâlnit, poate produce în scurt timp calamităţi naturale de mariproporţii, locale sau regionale, în funcţie de traiectoria noruluiCumulonimbus care a generat-o.Din cercetările de teren şi din literatura de specialitate rezultăcă aproape toate cazurile de grindină din Dobrogea au provocatpierderi importante, în special, agriculturii.Având loc în perioada caldă a anului, grindina surprindeculturile agricole, viţa de vie şi pomii fructiferi în diferite stadiide dezvoltare, afectând ciclul biologic. Este suficient un singurcaz de grindină într-o fază critică de dezvoltare a plantei pentru ca

întreaga recoltă să fie compromisă.Grindina poate avea şi efecte minime, în condiţiile în caredimensiunile ei şi densitatea boabelor căzute sunt mai mici, duratamai redusă şi faza de vegetaţie mai înaintată.Având în vedere caracterul aleator al producerii ei, grindinaeste considerată, incontestabil, un fenomen climatic de risc,caracteristic pentru teritoriul Dobrogei.2. Precipitaţiile torenţialePloile torenţiale cad în perioada caldă a anului ca urmare aintensificării activităţii Anticiclonului Azoric, precum şi a celeiciclonice oceanice şi mediteraneene. Acestea generează cantităţimari de apă care cad într-un interval de timp foarte scurt, deciau intensitate mare şi determină viituri foarte mari care pot aveaurmări grave asupra construcţiilor şi aşezărilor omeneşti, precum şiprocese de eroziune accelerată pe versanţii mai mult sau mai puţindezgoliţi de vegetaţia forestieră.Procesele fundamentale care conduc la dezvoltareaformaţiunilor noroase, capabile să producă mari cantităţi deprecipitaţii atmosferice, sunt, aşa cum se cunoaşte, convecţia şischimbul turbulent din interiorul maselor de aer.În Dobrogea precipitaţiile din anotimpul de vară sunt denatură frontală şi se produc de obicei ziua, având, frecvent, caracterde aversă.Curba de corelaţie dintre distanţa faţă de Marea Neagră apunctelor pluviometrice şi cantităţile maxime zilnice de precipitaţii (24 ore), căzute în fiecare dintre lunile de vară, are un aspectsimilar cu cel al cantităţilor medii de precipitaţii de pe teritoriulDobrogei, în perioada caldă a anului (lunile aprilie-octombrie)(Mihăilescu, 1997). Cantităţile maxime de precipitaţii (24 ore) scadtreptat dinspre uscat, de la distanţa de 30-35 km, cu tendinţa de aatinge cele mai mici valori pe litoralul Mării Negre. Coeficientulsemnificativ de corelaţie dintre distanţa faţă de mare şi cantităţilemaxime zilnice de precipitaţii (24 ore) confirmă influenţa lorevidentă asupra repartiţiei precipitaţiilor din Dobrogea.În perioada caldă a anului şi mai ales în lunile de vară,dispunerea longitudinală a izohietelor, conform cu orientareaţărmului mării şi creşterea rapidă a valorii lor în interiorul uscatului,cuprinde o suprafaţă mai întinsă în Dobrogea de Sud, unde,comparativ cu Dobrogea de Nord, există un relief mai fragmentat.În Dobrogea de Sud, frontul brizelor marine, care pătrunde îninteriorul uscatului, este slab perturbat de podişul stepic, datorităaltitudinii mici şi fragmentării relativ reduse a acestuia.O particularitate a distribuţiei teritoriale a precipitaţiilor

maxime zilnice (24 ore) este aceea că, în lunile de vară, cantităţilecele mai mari se înregistrează la distanţa de 30-35 km de ţărmulMării Negre, adică la distanţa unde creşterea valorii izohietelor îninteriorul uscatului dispare sau este foarte redusă datorită atenuăriiinfluenţei brizelor marine.3. Încălzirile masiveLa polul opus al răcirilor masive generate de advecţiile aeruluipolar se situează încălzirile masive, generate de advecţiile aeruluitropical.Dobrogea, fiind situată în zona climei temperate şi într-o ariecontinentală cu multiple influenţe climatice, asupra ei se deplasează,ca şi în primul caz, valuri de călduri tropicale care determină abateripozitive mari ale temperaturii aerului faţă de normală, uneori cuvaloare de unicat sau de record climatic (Bogdan, 1992, 1994,Bogdan, Niculescu, 1992).Asemenea situaţii extreme de încălziri care au avut unimpact negativ asupra mediului înconjurător au fost consemnate înnumeroase publicaţii, cum sunt:- Meşmed Neşri în Cronici turceşti privind ţările Române (Bucureşti, 1965), vorbind despre vara anului 1965 arată: “arşiţasoarelui era aşa puternică încât pe veşmântele de zale ale gaziilorseputea face chebap”.- Ionescu Gion în Călătoriile lui Carol al Xll-lea, regeleSuediei, prin Ţara Românească (Bucureşti, 1891, p.17), vorbinddespre vara anului 1714 arată: “Seceta bântuise lunile lui cireşarşi ale lui cuptor, nici grâul, nici orzul, nici fânul nu se făcuse dinbelşug”...Date obiective apar după 1770, când din grija unor marcantepersonalităţi ale timpului se fac primele observaţii meteorologiceinstrumentale şi mai exact, după 1884, anul înfiinţării InstitutuluiMeteorologic Central al României, având în fruntea sa pe marelesavant de reputaţie mondială Ştefan C. Hepites, care a organizatreţeaua meteorologică naţională, în cadrul căreia s-au efectuatobservaţii sistematice mai bine de un secol.Sunt generate de :- advecţiile de aer cald tropical continental (sau a aerului caldtropical maritim ajuns în Dobrogea deja continentalizat şi lipsit deprecipitaţii), generate de anticiclonii continentali care se dezvoltăîn sud - estul Europei, pe teritoriul Asiei de sud-vest, în bazinulMării Negre, Peninsula Balcanică, în nord-vestul continentuluiafrican etc.- extinderea, masele de aer fierbinte tropical antrenate laperiferia cicionilor oceanici, peste Europa Centrala şi de Est;

alteori, masele de aer din sud sunt antrenate de depresiunile baricecu caracter retrograd care acoperă sud-estul României (ClimaR.P.R, 1,1962).Atunci cânt se remarcă o persistenţă a arealelor de maximăpresiune atmosferică, se intensifică procesele locale de insolaţie,care participă, alături de advecţiile aerului tropical, la creştereagradului de încălzire şi de uscăciune, accentuând valoareasingularităţilor termice pozitive.După temperaturile medii ale lunilor cele mai calde (iulieşi august), cele mai intense încălziri sunt cele ≥ 25°C; dupătemperaturile maxime absolute (lunare, sau anuale), sunt cele careau depăşit 30°C (zile tropicale), iar după temperaturile minimenocturne, cele de ≥ 20°C (nopţi tropicale), figura 7.

Figura 7În perioada 1965-2005, în Dobrogea, au existat numeroasesituaţii în care temperaturile maxime absolute au depăşit 30°Cîn lunile cele mai calde ale anului (iulie, august) şi chiar din maipână în septembrie. Dar nu orice zi tropicală poate fi expresia unorîncălziri accentuate. Aceasta depinde de persistenţa masei de aeranticiclonic care determină frecvenţa zilelor tropicale şi frecvenţaproceselor de încălzire.Pentru problema studiată au fost luate în considerare numai

temperaturile maxime absolute ≥30°C de la staţiile meteorologicedobrogene, din perioada 1965-2005, pe care le-am numit încălzirimasive. Desigur că, din acest calcul scapă o serie de valori ≥ 30°Ccare însă, deşi s-au produs, nu au devenit maxime absolute peîntreaga perioadă de observaţii de la fiecare staţie, fiind depăşitede alte valori mai mari; dar aceasta nu înseamnă că ele nu pot ficonsiderate ca făcând parte din încălzirile masive.4. Tornadele şi trombele marine4.1. TornadeleTermenul de „tornadă“ provine din latinescul „tonare” careînseamnă „a tuna”. Tornadele sunt perturbaţii atmosferice violente,de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul uneicoloane înguste care se roteşte foarte repede sau al unei pâlniiîntoarse care atinge nivelul solului.Nu există absolut niciun fenomen natural atât de îngrozitor catornadele. „Vârtejurile“, după cum mai sunt denumite, apar aproapefără niciun fel de avertisment, la orice oră din zi sau din noapte.Tornadele variază în diametru, de la câteva zeci de metripână la aproximativ 2 km, diametrul mediu fiind de aprox. 50 demetri, însă s-au înregistrat şi tornade de dimensiuni mult mai mari.Majoritatea tornadelor din emisfera nordică formează vânturi carese învârt invers acelor de ceasornic, în jurul unui centru de presiuneextrem de joasă, numite tornade anticiclonice, iar în emisfera sudicăvânturile se învârt în general în sensul acelor de ceasornic, numindusetornade ciclonice. Viteza vântului la nivelul solului este cuprinsăîntre 60 km/h şi 500 km/h, acestea din urmă fiind devastatoare.Pentru a considera un vârtej – un vânt în spirală, în formă depâlnie – drept o tornadă, acesta trebuie să fie în contact cu solul şi cunorul care produce furtuna. Când această pâlnie vine în contact cusolul, se produce o zonă concentrată de distrugere. Aria vârtejuluinu are de obicei o lungime mai mare de 250 de metri, dar poateavea o lăţime de până la 2 km.În Dobrogea, tornade s-au produs şi înainte de perioada avută învedere (1990-2005), dar nu erau aduse la cunoştinţa publicului, maiales înainte de 1989. Dintre tornadele cele mai recente care au adusmari prejudicii economiei dobrogene, demne de menţionat sunt:– 30 iulie 2002 din zona satului Rahmanu din Delta Dunării;– 12 august 2002 în partea central-vestică (cunoscută înliteratura de specialitate şi sub numele de „tornada de la Făcăeni“),care va fi tratată în studiul de caz următor;– 7 mai 2005, atunci când au avut loc nu mai puţin de 9tornade în arealul: Hârşova (sat Ciobanu), Olimp, Cernavodă,Nicolae Bălcescu, Topolog;

– 21 aprilie 2008 – Centrala (CNE) de la Cernavodă a fostdeconectată marţi seara de la Sistemul Energetic Naţional, din cauzaunor furtuni violente din zona Cernavodă ce au indus perturbaţii însistemul de evacuare a puterii electrice.4.2. Trombele marineFenomenul de trombă poate fi inclus în categoria fenomenelorclimatice de risc din Dobrogea.După modul de manifestare, trombele fac parte din categoria35fenomenelor dăunătoare cu declanşare rapidă şi extindere locală.Acestea sunt vânturi violente ce pot avea consecinţe dramaticeasupra securităţii persoanelor şi asupra bunurilor. Interesul pentrucunoaşterea condiţiilor în care aceste fenomene se produc, precumşi caracteristicile lor trebuie cercetate pentru a lua măsurile deprotecţie necesare.Tromba reprezintă un fenomen constituit dintr-un turbion devânt, a cărui prezenţă se manifestă printr-o coloană noroasă sau uncon noros răsturnat, cu formă de pâlnie, care iese din baza unui norCumulonimbus printr-un „tufiş“ format din picături de apă ridicatede la suprafaţa mării şi, în cazul în care ajunge la uscat, din particulede praf, nisip sau diferite resturi şi obiecte ridicate de pe sol.Acest fenomen este considerat un hidrometeor, din cauzaprezenţei picăturilor de apă din baza noroasă şi din suprafaţa mării,sau a altor suprafeţe de apă peste care trece.În principal, producerea acestui fenomen poate fi caracterizatăca fiind un turbion sau o coloană în care mişcarea de rotaţie rapidăa maselor de aer are formă ascendentă şi convergentă. Viteza dedeplasare laterală este redusă, coincizând cu viteza de deplasarea norului Cumulonimbus sub care se formează. În interiorul lui,deplasarea conului format poate avea o viteză de rotaţie foartemare, atingând 100 m/s.Axa coloanei noroase poate fi verticală, înclinată sau sinuoasă,în funcţie de gradul de forfecare vertical al vântului în stratul de aerîn care se manifestă fenomenul. Câteodată, coloana se uneşte cuorganismul format la suprafaţa solului, aerul din interiorul trombeiavând o mişcare turbionară rapidă în sens ciclonic. Diametrulcoloanei noroase poate avea zeci de metri, dar poate ajunge pânăla sute de metri.Pentru a se evita confuziile dintre tornade şi trombe, precizămcă trombele se formează pe suprafeţe acvatice, pe când tornadeleiau naştere pe uscat.Ca mecanism de formare sunt aproape identice, numai căforţa tornadelor este mult mai puternică.

O trombă este alcătuită dintr-o masă de aer instabil care seroteşte în jurul unei zone limitate cu presiunea atmosferică scăzută.Circulaţia convergentă din apropierea solului, la care se adaugă şiinstabilitatea termodinamică, explică ridicarea în altitudine a aeruluiturbionar, ce poate fi însoţită de curenţi puternici. Instabilitateaeste dată de circulaţia aerului cald şi umed din straturile inferioare,asociat cu aerul rece şi uscat din altitudine.Rezultatul interacţiunii dintre circulaţia convergentă dinstraturile inferioare şi divergenţa din altitudine provoacă aspirareaaerului şi a particulelor de nisip, dar pot angrena uneori şi vietăţi(peşti, broaşte).C. Fenomene climatice de risc posibile în tot anulDintre riscurile climatice întâlnite pe teritoriul Dobrogei,mediul înconjurător este afectat în toate anotimpurile de : oraje,ceaţă, vânturi tari, secetă şi ariditate.1. OrajeleOrajele sunt definite ca fiind electrometeori ce constau dindescărcări electrice repetate între două părţi ale aceluiaşi nor,între doi nori sau între nori şi suprafaţa terestră, însoţite de tunete(Ciulache, Sterie, Ionac, Nicoleta, 2003).Datorită reliefului variat al teritoriului Dobrogei, activitateaorajoasă prezintă o repartiţie neuniformă, evidenţiată prin numărulde zile cu oraje, însoţite de tunete. Tunetele şi fulgerele sunt asociatenorilor de convecţie, fiind însoţite, în general, de precipitaţii subformă de ploaie, ninsoare sau grindină. Manifestarea luminoasă seproduce fie între doi nori, fie în interiorul aceluiaşi nor, determinândcâmpuri magnetice de 2.500-3.000 V în cazul fulgerului.Fenomenele orajoase se produc în urma dezvoltării norilorCumulonimbus, în condiţiile unei stratificări instabile a aerului, lacare se adaugă prezenţa unei cantităţi mari de vapori de apă. Orajeleiau naştere datorită încălzirii puternice a maselor de aer, în funcţiede direcţia de deplasare a acestora, de caracteristicile reliefului.Orajele frontale se produc frecvent în fronturile reci, dar se potîntâlni şi însoţind frontul cald. În cadrul frontului cald, orajele seproduc atunci când aerul cald, instabil, se ridică deasupra aeruluirece care se retrage. Sunt mai puţin frecvente decât orajele frontuluirece. În cadrul frontului rece se produc oraje atunci când o masă deaer rece pătrunde într-o masă de aer instabil şi mai cald, care estesilit să urce rapid pe panta aerului rece. Norii Cumulonimbus astfelformaţi se întind pe sute de kilometri lungime şi pe câteva zeci dekilometri lăţime, cu spaţii largi, mai puţin turbulente între celuleleorajoase. În aceeaşi masă de aer, orajele au dezvoltarea maximăvara şi depind de mărimea instabilităţii şi de grosimea stratului

atmosferic instabil.2. CeaţaAerul atmosferic este compus din aer uscat, reprezentat înprimul rând prin azot şi oxigen, precum şi din vapori de apă subformă de gaz invizibil. Uneori se găseşte în suspensie şi apa înstare lichidă sub formă de picături microscopice (micropicături).Scăderea temperaturii aerului sub punctul de rouă determină condensareaşi/sau sublimarea vaporilor de apă, dând naştere unorpicături fine de apă, unor cristale de gheaţă sau unui amestec depicături şi cristale care dacă reduc vizibilitatea orizontală între 1 şi10 m formează aerul ceţos, iar dacă aceasta scade sub 1 km, particulelerespective formează ceaţa.Ceaţa este un fenomen meteorologic care constă în aglomerareala sol a unui număr foarte mare de picături fine de apă şi cristalede gheaţă (100-600 particule/cm) formate prin condensarea sausublimarea vaporilor de apă care reduc vizibilitatea sub 1 km. Dacăvizibilitatea este redusă între 1 şi 10 km se numeşte aer ceţos.Ceaţa se formează prin condensarea vaporilor de apă, latemperaturi cuprinse între -5 şi 5 C, umezeală relativă peste 100%şi vânt slab (sub 4 m/s) sau la umiditate relativă de 80 - 100%,când există a numeroase nuclee de condensare sau prin sublimareavaporilor de apă la temperaturi de -30°C şi umezeală relativă maimică de 80% (Măhăra, 2001).Frecvenţa cetii este mai mare noaptea, în special în primeleore după apusul Soarelui şi înainte de răsăritul lui. Apare mai rar înorele de la amiază şi vara.3. Vânturile tariÎn meteorologie, vânturile tari se definesc ca fiind fenomeneleatmosferice caracterizate prin curenţi aerieni cu viteza ≥15 m/s(calculată pentru un interval de timp de 2’). În activitatea sinoptică,viteza medie a vânturilor ≥10 m/s (calculată pentru un interval detimp de 10’) este inclusă în categoria „mesajelor de avertizare“,proprii fenomenelor meteorologice periculoase. La vânturile înrafale (vânturi care timp de 1’-20’, au o viteză ≥5 m/s în comparaţiecu valoarea medie înregistrată în intervalul prevăzut), „mesajele deavertizare“ se transmit atunci când viteza este ≥12 m/s.Dacă viteza medie creşte şi devine ≥15 m/s, iar rafala maximăeste ≥16 m/s, se transmite aşa-numitul „mesaj de agravare“ afenomenului meteorologic periculos. Vântul în rafale este cu atâtmai accentuat, cu cât sunt mai mari instabilitatea masei de aer şiviteza curentului aerian.4. SecetaPotrivit unei definiţii clasice, seceta reprezintă o perioadă

îndelungată din sezonul cald al anului (primăvară, vară, toamnă),în condiţii de temperatură ridicată a aerului, cu precipitaţii avândvalori cu mult sub valoarea normală pentru respectiva regiune.Însă aceasta este o definiţie puţin precisă. În aceste condiţii,rezervele de apă din râuri, lacuri şi sol se micşorează mult, ceeace creează premise nefavorabile dezvoltării normale a plantelor şiaprovizionării cu apă a oamenilor.Condiţiile favorabile pentru manifestarea secetei sunt createatunci când un anticiclon, îndeosebi de natură continentală, stagneazăo perioadă însemnată deasupra unei ţări sau a unui anumit teritoriu,împiedicând ca acestea să fie traversate de perturbaţiile ploioase.Seceta este un eveniment deosebit de dramatic pentrusocietatea dobrogeană. Dacă perioada cu deficit în precipitaţiidurează, ea poate provoca un dezechilibru hidric important, care seexprimă prin pierderi de recoltă sau restricţii în consumul de apă,şi creează o întreagă serie de probleme economice.

Figura 9Termenul de secetă în accepţiunea clasică este propriuperioadelor uscate şi calde, durabile, cum ar fi de exemplu, uninterval de 21 de zile, în care cade mai puţin de 30% din cantitateaobişnuită de precipitaţii. Un deficit de umezeală, definit ca secetăîntr-o regiune, poate să nu fie considerat secetă în altă regiune şi,

de asemenea, poate fi mai puţin grav pentru un anumit sezon decâtpentru altul.5. AriditateaAriditatea reprezintă un risc climatic permanent major pentruo teritoriul Dobrogei. Resursele de apă şi calitatea acesteia sunt încontinuă scădere, iar aceste aspecte constituie un factor limitativsever, atât pentru Dobrogea, cât şi pe plan internaţional, îndeosebio dată cu creşterea aridităţii datorate încălzirii globale, prognozatăde unele scenarii climatice.Cunoaşterea aridităţii este necesară şi pentru explicareacaracteristicilor peisajului geografic şi pentru utilizarea raţionalăa resurselor de apă.

Bibiografie selectivă1. Allen, R.G., Pereira, L.S. Raes, D., Smith, M. (1998), Cropevapotranspiration. Guidelines for computing crop water requirements, FAOIrrigation and Drainage Paper 56, Rome, 301 pp.2. Alexandrescu, Mihaela (1991), Particularităţi ale regimuluiprecipitaţiilor în Dobrogea de Nord, SCG., XXXVIII, p. 51-58, 3 fig., 1 tab.,res.3. Asslender, I., Musteţea, C. (1977), Structura termică a troposferei întimpul perioadelor cu vânt puternic ce afectează vestul Mării Negre, Institutul deMeteorologie şi Hidrologie, Bucureşti.4. Bacinschi, D., Cazacu, Gabriela, Dăneţ, A., Rădulescu, E. (1986),Câteva consideraţii climatologice asupra iernii anului 1985 (lunile ianuarieşi februarie) comparativ cu aceleaşi luni din ultimii 35 ani, Studii şi Cercet.,Meteorologie, I.M.H., Bucureşti, p. 167-181.5. Bandoc, G., Degeratu, M. (2003), Estimarea potenţialului energeticeolian la staţia costieră Constanţa, Comunicări de Geografie, vol. VII, EdituraUniversităţii Bucureşti, Bucureşti.6. Bandoc, G. (2005), Potenţialul eolian al litoralului românesc al MăriiNegre, Edit. Matrix Rom, Bucureşti.7. Barry, R.G, Chorley, R.J. (2003), Atmosphere, weather and climate,Eight edition, Routledge, London & New York.8. Bălescu, O., Beşleagă, N.N. (1962), Viscolele în R.P.R., CSA, IM,

Bucureşti, 120 p.9. Bălescu, O. (1962), Condiţiile sinoptice care favorizează depunerile degheaţă în R.P.R., MHGA, VII, 4, Bucureşti, p. 250-251.10. Bălescu, O., Militaru, Florica (1966), Studiul grindinei în R.P.R., Cul.Lucr. ale IM/1964, Bucureşti, p. 95-102.11. Bălteanu, D. (1992), Natural hazards in Romania, Rev. Roum. deGéogr., 36, p. 47-55.12. Bălteanu, D., Alexe, Rădiţa (2001), Hazarde naturale şi autropogene,Edit. Corint, Bucureşti.13. Bălteanu, D., Trandafir, P. şi colab.(2004), Tornada de la Făcăeni,12.VIII.2002. Cauze, consecinţe, percepţieşi management, Hazarduri naturaleşitehnogene, Edit. Telegrafia, Bucureşti, 55 p.14. Berbecel, O., Eftimescu, M., Mihoc, C., Socor, Elena, Cusursuz,B. (1984), Cercetări privind resursele agroclimatice ale R.S. România, BuletinInformativ ASAS, nr. 13.15. Berbecel, O., Mihoc, Cornelia, Eftimescu, Maria (1986), Potenţialulresurselor agroclimatice ale României pentru culturile succesive, Studii şi Cercet.,Meteorologie, IMH, Bucureşti, p. 311-328.16. Bethemont, J. (1991), Sur la nature des evenements extremes:catrastophe et cataclysme, Rev. Geogr., Lyon, 66, 3-4, p. 139-142.17. Bogdan, Octavia (1969), Variaţia temperaturii aerului în stratulmicroclimatic pe câteva profile din lungul văii Dunării, SCGGG-Geogr., XIV, 2.18. Bogdan, Octavia, Neamu, Gh., Mihai, Elena, Teodoreanu, Elena(1972), Le potentiel climatique des plaines de Roumanie, RRGGG – Geogr., 16,2.4119. Bogdan, Octavia, Mihai, Elena (1972), Ceaţa. Condiţii de formare şitipuri genetice, BSSGR, Serie nouă, I, (LXXI), p. 243-248, res.20. Bogdan, Octavia (1974), Asupra noţiunii „Resurse climatice”, SCGGG– Geogr. XXI, 1,p. 89-93, res.21. Bogdan, Octavia, (1975), Le regime des precipitations dans la periodepluvieuse 1969-1972 qui a determine l’exces d’humidite de la plaine Roumanied’est, RRGGG-Gegr., XIX,2.22. Bogdan, Octavia (1978), Fenemone climatice de iarnă şi de vară,Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.23. Bogdan, Octavia (1983), Bruma, Geografia României, I, GeografiaFizică, Edit. Acad. Rom., Bucureşti, p. 254-256, 1 tab.

24. Bogdan, Octavia (1983), Clima şi agricultura, Geografia României, I,Geografia Fizică, Edit. Acad. Rom., Bucureşti, p. 273-277, 1 tab.25. Bogdan, Octavia (1992), Asupra noţiunilor de hazarde, riscuri şicatastrofe meteorologice şi climatice, S.C. Geografic, t. XXXIX, Bucureşti, p.99-105.26. Bogdan, Octavia, Iliescu, M.C., Neamu, Gh., Niculescu, E. (1993),Variaţiile seculare ale temperaturii şi precipitaţiilor pe litoralul românesc alMării Negre, Analele Universităţii Oradea, tom III, Oradea.27. Bogdan, Octavia (1994), Noi puncte de vedere pentru studiul hazardelorclimatice, Lucr. Sesiunii Anuale/ 1993, Inst. Geogr., Bucuresti, p. 68-71.28. Bogdan, Octavia , Un caz excepţional de grindină la Constanţa (1 iulie1992), SC Geografic, XLII, p. 81-89.29. Bogdan, Octavia (1996), Regionalization of climatic risk phenomenain Romania, RR Geogr., 40, p. 41-50.30. Bogdan, Octavia (1997), Caracteristici ale fenemenelor de uscăciune şisecetă pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Comunicări de geografie,43-49, Bucureşti.31. Bogdan, Octavia (2001), Individualitatea climatică a PodişuluiDobrogean, Rev. Geografică/2000, VII, Bucureşti, p. 76-86.32. Bogdan, Octavia (2003), Fenomenele de uscăciune şi secetă, cele maitipice riscuri climatice din Dobrogea, Analele Univ. Ovidius - seria Geografie,Constanţa, vol. I, nr. 1, p.214-223.33. Bogdan, Octavia (2005), Natural and Anthropogenic Hazards – MediulAmbiant. Caracteristici ale hazardurilor / riscurilor climatice de pe teritoriulRomâniei, Institutul de Geografie al Academiei Române, Bucureşti, Nr. 5 (23)octombrie 2005.34. Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena(1992), Phénomènes climatiquesextrêmes pendant le dernier siecle en Roumanie, RR - Géogr., 36, p. 57-62.35. Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena(1999), Riscurile climatice dinRomânia, Academia Română, Institutul de Geografie, Tipar Compania SegaInternational, Bucureşti, 280 p.36. Bogdan, Octavia (2001), Individualitatea climatică a PodişuluiDobrogean, Rev. Geogr., VII, serie nouă.37. Bondar, C., Podani, M. (1979), Furtuna maritimă din februarie 1979şi efectele ei asupra litoralului românesc, Hidrotehnica, vol. 24, nr. 9/1979,Bucureşti.4238. Bordei-Ion, Ecaterina, Drăghici, I. (1983), Câteva consideraţiiprivind o încălzire masivă a vremii în România la sfârşitul lunii noiembrie, 1979,

Studii şi Cercet., Meteorologie, IMH, Bucureşti, p. 53-62.39. Braşoveanu, Marcela (2005), Le gel au bord Roumain de la MerNoire, Analele Universităţii Ovidius – seria Geografie, Constanţa, vol. I, nr.2, p.118-133.40. Brătescu, C. (1928 a), Pământul, clima, fitogeografia şi solurileDobrogei, Anal. Dobrogei, IX(I), în vol. Festiv Dobrogea, Cincizeci de ani deviaţă românească (1878-1928), Edit. Cult. Naţ., Bucureşti.41. Budan, C., Chiţu, E., (1994), Elaborarea şi validarea unei noi formulede estimare indirecta a evapotranspiraţiei potenţiale de referinţă, Lucrărileştiinţifice ale ICPP Pitesti-Maracineni, vol. XVII, Bucureşti, p. 99-108.42. Canarache, A., Dumitru, S. (2002), Impact of soil/land propertieson the effects of drought and on soil rating,. Proceedings, Central and EasternEuropean Workshop on Drought Mitigation, 12-15th of April, 2000, Budapest-Felsögöd, Hungary.43. Canarache, A. (2004), Indicatori climatici şi regimuri de umiditate şitemperatură a solului, Stiinta Solului, Seria III, SNRSS, No. 1-2, vol. XXXVIII,p. 66-78.44. Cernescu N. (1961), Clasificarea solurilor cu exces de umiditate,Cercetări de pedologie. Editura Academiei R.P.R., Bucureşti, p. 223-250.45. Chardon, M. (1990), Quelques reflexions sur lea catastrophes naturellesen montagne, Rev. Geogr. Alpine, LXVIII,1,2,3.46. Cheval, S. (1997), Variabilitatea şi tendinţa de evoluţie a precipitaţiilorpe intervale agricole caracteristice la câteva staţii meteo din sudul României,Geographica Timisiensis, VI, p. 47-57, 8 fig., 1 tab., abstr.47. Ciulache, S. (1973), Meteorologie, manual practic, Universitatea dinBucureşti, Facultatea de Geologie – Geografie, 715 p.48. Ciulache, S. (1992), The wind on the romanian shore of the Black Sea,Analele Universităţii Bucureşti, an II XL-XLI, Bucureşti.49. Ciulache, S. (1995), Factorii de risc, Edit. Universităţii din Bucureşti,Bucureşti.50. Ciulache, S., (1997). Clima Depresiunii Sibiu. Edit. Universităţii,Bucureşti, p. 152.51. Ciulache, S., Ionac, N. (1995). Fenomene atmosferice de risc şi catastrofeclimatice. Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 180 p.52. Ciulache, S., Ionac, Nicoleta (1995), Fenomene atmosferice de risc,Edit. Şt., Bucureşti.53. Ciulache, S. (2000), Meteorologie şi climatologie, Edit. Univ.Bucureşti.54. Ciulache, S., Ionac, Nicoleta (2005), Core set indicators assessingthe influence of environmental radiation on human health, Analele UniversităţiiOvidius – seria Geografie, Constanţa, vol. I, nr.2, p. 168-177.55. Ciulache, S., Torică, V. (2003), Clima Dobrogei, Analele UniversităţiiBucureşti, anul LII.

56. Ciulache, S., Ionac, Nicoleta (2003), Dicţionar de meteorologie şiclimatologie, Edit. Ars Decendi, Bucureşti.57. Collins, M., and the CMIP Modelling Groups (2005), El Niño- or LaNiña-like climate change?, Clim. Dyn., 24, 89-104. 19.58. Cordoneanu, A., Soci, E., C. (2003), A strong, long-track, Romaniantornado, Atmospheric Research 67-68, Elsevier, pp. 391-416.59. Crowe, P.R. (1971), Concepts in climatology, London, UK: Longman.135 pp.60. Crozier, M., (1988), The Terminology of Natural Hazards Assessment,New Zeeland Journal of Geogr., October.61. Davy, Lucette (1991), Catastrophes et risques naturels, Bulletin de laSociete Languedocienne de geogr., Univ. Paul Valery, Montpellier.62. Davenport, A.G. (1961), The application of statistical concepts to windloading of structures, Proc. Instn. Civ. Engng., London 19, 449-472.63. Degeratu, M. (1987), Contribuţii la ingineria vântului, Teza de doctorat,U.T.C.B., Bucureşti.64. Degg, M. (1992), Natural Disaster: Recent Trend and Future Prospects,Geography, 336, 77, 3.65. De Martonne, E. (1926), Une nouvelle fonction climatologique, L indice d aridité, La Meteorologie, p. 449 - 458.66. Diaconescu, Gh. (1954), Caracterul anormal al viscolului din februarie1954, Rev. transporturilor, 3.67. Do Ó A. (2005), Regional Drought Analysis and Mitigation Using theSPI. CD-Rom, ICID 21st European Regional Conference, Topic 4. 15-19 May2005 - Frankfurt (Oder) and Slubice - Germany and Poland.68. Donciu, C. (1928), Perioade de uscăciune şi secetă în România, Bul.Meteor. Lunar, II, III, 3, IM, Bucureşti.69. Doorenbos, J., Pruitt, W.O. (1977), Guidelines for predicting cropwater requirements,. FAO Irrigation and Drainage Paper No 24, FAO Rome, Italy,156 pp.70. Dragotă, Carmen, (2000), Repartiţia cantităţilor maxime de precipitaţiicăzute în 24 de ore pe teritoriul României, Alma Mater, Bucurestiensis, SeriaGeographia, vol. IV, Edit. Universităţii din Bucureşti, p. 217-220.71. Dragotă, Carmen, Bălteanu, D. (1999), Intensitatea precipitaţiilorextreme pe teritoriul României, Rev. Geogr., VI, p. 12-14, 1 tab., 1 fig.72. Drăghici, I. (1988), Frontul de coastăal Mării Negre în timpul verii,Studii şi Cercetări, Meteorologie, 2, serie nouă, IMH, p. 7-19.73. Edwards, D.C., McKee, T.B. (1997), Characteristics of the 20thcentury drought in the United States at multiple time scales, Climatology ReportNumber 97-2, Fort Collins, Colorado, Dept. of Atmospheric Science, ColoradoState University.

74. Enciu, M., Ploaie, V. (1983), Irigarea porumbului în Dobrogea,Staţiunea de Cercetări pentru culturi irigate Dobrogea – Valu lui Traian –Constanţa, Lucrări ştiinţifice, vol. VIII, p. 169-201.75. Erhan, Elena (1986), Fenomenul de grindină în Moldova, ASUCI, s.II, Geol. – Geogr., XXXII, p. 77-79.76. Erhan, Elena (1990), Particularităţile meteorologice ale anilor 1989-1990 în România, Lucr. Seminar Geol. – Geogr. „D. Cantemir”, 10, Iaşi, p. 39-45.77. Giddings, L., Soto, M., Rutherford, B.M., Maarouf, A. (2005),44Standardized precipitation index zones in Mexico, Atmósfera, p. 33-56.78. Gâştescu, P. (1974), Caracteristicile hidrochimice ale lacurilor dinCâmpia Română Orientală, SCGGG-Geogr., XXI,1.79. Ghinea, D. (1996), Enciclopedia geografică a României, Vol. I, Edit.Enciclopedică, Bucureşti.80. Grecu, F. (1997), Fenomene naturale de risc. Geologie şi geomorfologie,Edit. Univ. din Bucureşti, 144 p.81. Grumeza, N., Kleps, C., Dumitrache, Elena (1989), Prognoza şiprogamarea aplicării udărilor în sistemele de irigaţie, Ed. Ceres, 367 p.82. Grumeza, N., Kleps, C., Dumitrache, Elena (2004), Interrelaţiiledintre mediu şi plantele de cultură în legătură cu folosinţa irigaţiilor în diferitecondiţii de climă şi sol din România, Agricultorul român, Bucureşti, 5 p.83. Grumeza, N., Kleps, C., Vasilica, Carmen, Dumitrache, Elena(2004), Producţiile culturilor agricole irigate şi neirigate în diferite condiţii,Cereale şi Plante Tehnice nr. 1, Bucureşti, 8 p.84. Grumeza, N., Kleps, C.(2005), Amenajările de irigaţii din România,Edit. Ceres, Bucureşti.85. Gugiuman, I., Chiriac, V. (1956), Furtunacu grindină de la 4 august1950 din regiunea Iaşi, ASUCI, secţiunea I, II, 1-2.86. Guttman, N.B. (1999), Accepting the Standardized Precipitation Index:a calculation algorithm, Journal of the American Water Resources Association,35, pp. 311-322.87. Hagman, G. (1984), Prevention Better than Cure: Report on Humanand Natural Disasters in the Third World, Swedish Red Cross, Stockholm.88. Hargreaves, G.H. (1989) ,Accuracy of estimated reference cropevapotranspiration. J. Irrig. and Drain. Engng., ASCE, 115(6), p. 1000-1007.89. Hargreaves, G.H. (1994) , Defining and using referenceevapotranspiration. J. Irrig. and Drain. Engng., ASCE, 120(6), p. 1132-1139.90. Hargreaves, G.H., Samani, Z.A. (1985), Reference cropevapotranspiration from temperature, Applied Engng. in Agric., 1(2), p. 96-99.91. Hepites, C.Şt. (1906), Secetele în România, BSGR, 1, XXVII,Bucureşti, p. 83-126.

92. Iancu, Iulica (2000), Factorii genetici ai climei şi rolul lor în genezariscurilor climatice, Referat în cadrul stagiului de doctorat, Institutul de Geografie,Bucureşti.93. Iancu, Iulica (2002), Frecvenţa ceţii pe Canalul Dunăre-MareaNeagră, Analele Univ. “Spiru Haret”, nr. 4, p. 169-178.94. Ianoş, I. (1993) , Riscul geoecologic urban, Revista mediuluiînconjurător, IV, 4, p. 67-72.95. Ianoş, I. (1994). Riscul în sistemele geografice, SC Geogr., XLI, p. 19-26.96. Ionescu, Pr. (1976), Studiu privind efectul irigării piersicului încondiţiile din Dobrogea, Teză de doctorat, ASAS, Bucureşti.97. Ionescu - Siseşti, G. (1946). Seceta anului 1946, Bul. Fac. Agronom.,Bucureşti, An II, 3-4.98. Ioan, C. (1929). Indici de ariditate in Romania. Bul. Meteo al Inst.Meteorologic, vol. 9, seria 2.99. Iulian, C., Lazăr, P.D (1985), Energia eoliană-captare şi conversie,45Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.100. Jelev, I. (1992), Conferinţa Naţiunilor Unite pentru mediu şi dezvoltare,Rio de Janeirio, iunie 1992, Mediul Înconjurător, III, 3, p. 3-8.101. Jensen, M.E., Burman, R.D., Allen, R.G. (Eds.) (1990),Evapotranspiration and irrigation water requirements, ASCE manual 70, NewYork, NY, 332 pp.102. Keyantash, J., Dracup, J.A. (2002), The Quantification of Drought:an Evaluation of Drought Indices, Bulletin of the American MeteorologicalSociety, August, pp. 1167-1180.103. Köppen, W.P. (1931), Grundriss der Klimakunde, 2nd ed., Berlin:Walter de Gruyter.104. Lemon, L.R., Stan-Sion, A., Soci, C, Cordoneanu, E. (2003), Astrong, long-track, Romanian tornado, Atmospheric Research 67-68, Elsevier,pp. 391-416.105. Măhăra Gh., Fenomenul de îngheţ pe teritoriul României, Terra, nr.3-4.106. Măhăra Gh. (1979), Circulaţia aerului pe Glob, Editura Ştiinţifică şienciclopedică, Bucureşti.107. Măhăra Gh. (2001), Meteorologie, Editura Universităţii din Oradea.108. Manea, Laura (1976), Condiţii aerosinoptice de apariţie a poleiului,Studii şi Cercet., I / 1, Meteorologia, IMH, Bucureşti, p. 393-401.108. Marosovic, A. (1967), Formules theoretiques pour le calcul del`evapotranspiration. Tel-Amara, Liban.110. Marica, A.C., Busuioc, A. ,(2004), The potential of climate change onthe main components of water balance relating to maize crop, Romanian Journal

of Meteorology, vol. 6, no, 1-2, Bucharest, Romania, p. 50-57.111. Mason, S.J., Goddard, L., Graham, N.E., Yulaeva, E., Sun, L.,Arkin, P.A. (1999) The IRI Seasonal Climate Prediction System and the 1997/98El Niño Event, Bulletin of the American Meteorological Society, 80, (1999),1853-1873.112. McKee, T.,B., Doesken, N.,J., Kleist, J. (1993), The relationshipof drought frequency and duration to time scales. In: 8th Conference on AppliedClimatology. Amer. Meteor. Soc., Boston, p. 179-184.113. McKee, T.B., Doesken, N.J., Kleist, J. (1995), Drought monitoringwith multiple time scales, In: 9th Conference on Applied Climatology, Am.Meteor. Soc., Boston, pp. 233-236.114. McGuinness, J.L., Bordne, E.F. (1972), A comparison of lysimeterderivedpotential evapotranspiration with computed values, Technical bulletin,No 1452, Agric. Research Service U. S. Dep. of Agric., 71 pp.115. Mihăilescu, C.D. (1997), Evoluţia mediului geografic al zonei de stepădin nord-vestul Mării Negre şi ritmicitatea manifestării calamităţilor naturalepe parcursul ultimelor milenii, Autoreferatul tezei de drd. Abilitat în ştiinţegeografice, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Inst. Geogr., Chişinău,p.25.116. Mihăilescu, I.F. (1997), Aspects de l`influence de la Mer Noire surles differenciations climatiques de Dobroudja (Roumanie), Proceedings of theSessions de Climatology of the 28 th International Geographical Congress,Commission ou Climatology, Canada, p. 56-67.46117. Mihăilescu, I.F., Bucşă, I. Costea, D. (1995), Contribuţiila cunoaştereainfluenţei Mării Negre asupra regimului temperaturii aerului din Dobrogea, Anal.“Univ. Al. I. Cuza”, Iaşi, p. 13-14.118. Mihăilescu, I.F., Andreiaşi, N., Bucşă, I., Torică, V. (2001), Fenomeneclimatice de risc din Dobrogea. Implicaţii ecopedologice şi economice, RevistaGeografică, Instit. de Geogr., Acad. Română, T VII, 2000 – Serie Nouă, Bucureşti,p. 178-185.119. Mihăilescu, I.F., Torică, V., Albu, Anca (2001), Repartiţia teritorialăa unor hidrometeori de risc din Dobrogea, în perioada rece a anului, Com. Geogr.– UB,V.120. Mihăilescu, I.F., Pavel, M. (1993), Probleme de agrotopoclimatologie,cu aplicaţie în Dobrogea Centrală şi de Sud, Analele Acad. Rom., Seria Geofiz.,Bucureşti, p. 61-272.121. Militaru Florica (1967), Consideraţii asupra unor fenomenemeteorologice deosebite, Hidrotehnica, 12, 7, p. 371-374.

122. Monteith, J.L. (1965), Evaporation and the environment, In: Thestate and movement of water in living organisms, XIXth Symposium Soc. forExp. Biol., Swansea, Cambridge University Press, p. 205-234.123. Neacşa, O., Dobre, I. (1969), Potenţialul climatic al litoraluluiromânesc al Mării Negre, Lucrările Congresului Internaţional de thalassoterapiemai,Eforie Nord.124. Neagu, Elena, Popa, Anestina (1976), Depunerile de gheaţă de peconductorii aerieni în intervalul 1 iulie 1972-30 iunie 1973 pe teritoriul României,Studii şi Cercet., I/2, Meteorologie, IMH, Bucureşti, p. 585-597.125. Neamu, Gh., Teodoreanu, E. (1972), Clima Dobrogei. Studii şicercetări de Geografie aplicată a Dobrogei, Volum festiv, 25 de ani de la moarteageografului Constantin Brătescu, Constanţa.126. Negrilă, C. (1999), Teza de doctorat – Contribuţii privind optimizarearelaţiei apă-producţie la irigarea în condiţii de stres a culturilor de câmp în zonasemiaridă din Dobrogea, ASAS Bucureşti, 139 p.127. Niculescu, Elena (1993), Răciri şi încălziri masive în ultimul secol înRomânia, SC Geogr., XL, p. 73-81.128. Niculescu, Elena (1997), Extreme pluviometrice pe teritoriul Românieiîn ultimul secol, SC Geogr., XLIV, p. 63-67.129. Nur, I.M. (1992), Secherease, desertification et infestation de Criquetsen Afrique, Stop – Disaster, 9 :6-8, Bulletin IDNDR, Obss. VESUVIANU.130. Ochiambo, Th. (1992), Les problemes des Criquets dans les environnementsexposes a la Secheresse, Stop – Disasters, 9 , p. 3-4, Bulletin IDNDR,Obss. VESUVIANO.131. Oprescu, Alexandra, Pătăchi, Iulia (1983), Analiza climatologicăa perioadelor secetoase din Dobrogea, Studii şi Cercet. Meteor., I.N.M.H.,Bucureşti, p. 263-267.132. Păltineanu, CR., Mihăilescu, I.F., Seceleanu, I. (2000), Dobrogea- condiţiile pedoclimatice, consumul şi necesarul apei de irigaţii pentru principaleleculturi agricole, Edit. ExPonto, Constanţa.133. Păltineanu, Cr. (2002), Aspecte de metodică privind cercetarea înclimatologie şi hidrologie, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 239 p.134. Păltineanu, Cr., , Mihailescu, I.F. (2005), Aridity distribution and47irrigation water requirements for the main fruit trees in Romania, InternationalCommission on Irrigation and Drainage, 21st European Regional Conference– Integrated land and water resources management: towards sustainable rural

development. 15-19 May 2005, CD Rom, ERC2005PDF, Frankfurt (Oder),Germany and Slubice (Poland), Topic 4–Drought and drought management: 11p.135. Păltineanu, Cr., Mihăilescu, I.F., Seceleanu, I. (2000), Dobrogea,condiţiile pedoclimatice, consumul şi necesarul apei de irigaţie ale principalelorculturi agricole, Editura EX PONTO, Constanta, 258 p.136. Păltineanu, Cr., Mihailescu, I.F, Torica, V., Albu, Anca (2002) Correlationbetween sunshine duration and global solar radiation in south-easternRomania. International Agrophysics, Vol. 16, No 2, Lublin, Poland, p. 139-145.137. Păltineanu, Cr., Mihailescu, I.F., Dragotă, Carmen, Vasenciuc,Felicia, Prefac, Zoia, Popescu, M. (2005), Corelaţia dintre indicele de ariditateşi deficitul de apă climatic şi repartiţia geografică a acestora în România, AnaleleUniversităţii Spiru Haret, nr. 8, Editura România de mâine, Bucureşti, SeriaGeografie, p. 23-28.138. Păltineanu, Cr., Mihailescu, I.F., Seceleanu, I., Dragotă, Carmen(2006) Repartiţia teritorială a indicelui de ariditate Thornthwaite în România,Lucrările Conf. Naţ. Române de Ştiinţa Solului, Cluj Napoca.139. Păltineanu, Cr., Mihailescu, I.F., Dragotă, Carmen, Vasenciuc,Felicia, Prefac, Zoia, Popescu, M. (2007), Geographical distribution of thearidity indexes in Romania, Analele Universităţii Ovidius – Seria Geografie, vol.III, nr. 1, Ovidius University Press, Constanţa, p. 21-30.140. Păltineanu, Cr., Mihailescu, I.F., Seceleanu, I., Dragota,Carmen,Vasenciuc, Felicia (2007), Ariditatea, seceta, evapotranspiraţia şi cerinţele deapă ale culturilor agricole în România, Editura Ovidius University Press, 319 p.,Constanţa.141. Păltineanu, Cr., Mihailescu, I.F., Seceleanu, I., Dragota, Carmen,Vasenciuc, Felicia, (2007), Using aridity indexes to describe some climate andsoil features in Eastern Europe: a Romanian case study, Theoretical and appliedclimatology, Springer Velag Vienna, Volume 90, no. 3-4, p. 263-274.142. Păltineanu, Cr., Zoia, Prefac, Popescu, M. (2008), Aridity and extremedrought in Dobrogea, Romania, Proceedings of the Conference on Desertification,Gent, Belgium.143. Pătăchie, Iulia, Călinescu, Niculina (1973), Cantităţi excepţionalede precipitaţiiînregistrate în secolul XX pe teritoriul României, Studii şi CercetăriMeteorologice, I.M.H Bucureşti.144. Pătăchie, Iulia, Călinescu, Niculina (1984), Umezeala relativă aaerului în Dobrogea, Studii şi Cercetări Meteorologice, I.M.H, Bucureşti.

145. Pech, P. (1988), Methode statistique pour la cartographie des zonesexposees a des risques ( L’exemple d’Ossola – Italie du Nord - 46°N), Rev. Degeomorphologie dynamique, 2.146. Pereira, L.S., Paulo, Ana, A., Rosa, R.D. (2005), A Modification ofthe Palmer Drought Stress Index for Mediterranean Environments, CD-Rom.ICID 21st European Regional Conference, Topic 4. 15-19 May 2005 - Frankfurt(Oder) and Slubice - Germany and Poland.147. Platagea, Gh. (1959), Studiul ploilor torenţiale pe teritoriul RPR şi48influenţa lor asupra scurgerii, MHGA, IV, 4, p. 21-28.148. Podani, M., Zăvoianu, I. (1971), Considérations sur les inondationscatastrophiquesde Roumanie de l’année 1970, RRGGG – Géogr., 15, p. 41-51.149. Podani, M., Zăvoianu, I. (1992), Cauzele şi efectele inundaţiilorproduse în luna iulie 1991 în Moldova, SC Geogr., XXXIX, p. 61-68.150. Povară, Rodica (2000), Riscul meteorologic în agricultură, Ed.Economică, p. 248.151. Priestley, C.H.B., Taylor, R.J. (1972), On the assessment of surfaceheat flux and evaporation using large scale parameters, Mon. Weath. Rev., 100,p. 81-92.152. Rădulescu, N., Al. (1964), Consideraţiigeografice asupra fenomenelorde secetă din RPR, Natura, Geol. – Geogr., XVI, 1, p. 27-35.153. Redmond, K. (2002), The depiction of drought - a commentary,Bulletin of the American Meteorological Society 83(8):1143-1147, 2002.154. Rosenfeld, Ch. L. (1994), The Geographical Dimensions of NaturalDisasters, IGU, Bulletin, 44.155. Rossi, G. (2003), An integrated approach to drought mitigation inMediterranean Regions, in: Tools for Drought Mitigation in MediterraneanRegions, edited by G. Rossi et al., Dordrecht (the Netherlands), Kluwer AcademicPublishers, pp. 3-18.156. Săndica, Hîrsescu, Dragotă, Carmen (2005), The coupling of themaximum precipitation, intensities with the maximum winspeeds in Dobroudja– an indicator to the management of the precipitation – wind climatic, AnaleleUniversităţii Ovidius – seria Geografie, Constanţa, vol. I, nr.2, p.22-35.157. Schwartz, P., Randall, D. (2003), An Abrupt Climate Change Scenarioand its Implications for United States National Security, 22 p.158. Smith, M. (1992), CROPWAT-A computer program for irrigationplanning and management. FAO Irrigation and Drainage Paper 46, Rome, 126pp.159. Stăncescu, I., Goţi, Virginia (1992), Condiţiile meteorologice careau determinat ploile deosebit de abundente din luna iulie 1991, SC Geogr.,

XXXIX, p. 51-59.160. Stănescu, V.Al., Adler, M.J., Cusursuz, B., Tuinea, P., Burcea, G.,Ciuntu, A. (1994), Study of droughts in Romania for the assessment of aridizationand desertification trends, Rom. Journal of Hidrology and Water Resources, vol.I, nr. 2161. Ştefan, V., Bechet, Şt., Tomiţă, O., Titz, L. (1981), Îmbunătăţirifunciare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 343 p.162. Stoenescu, Şt., M., Ţepeş, Elena, Bocorodiţă, Nadia, Ivanov, Maria(1966), Repartiţia chiciurei, poleiului şi lapoviţei pe teritoriul RS România, Cul.lucr. IM/1964, Bucureşti, p. 319-328.163. Teodoreanu, Elena (1994), Caracteristici bioclimatice, ale perioadeireci a anului, SCG, XLI, p. 67-74, 5 fig., res.164. Teodoreanu, Elena (1995), Thermal confort in Romania as a functionof solar radiation, RR-Geogr., 39.165. Teodoreanu, Elena (1996), Caracteristici bioclimatice, ale perioadeicalde a aerului în România, Rev. geogr., II-III, serie nouă, Institutul de Geografie,p. 48-52, res.49166. Teodoreanu, Elena (2002), Bioclimatologie umană, Edit. AcademieiRomâne, Bucureşti.167. Teodoreanu, Elena (2002), Le potentiel therapeuthique des facteursnaturels de la Mer Noire, Dokum. Geogr. Nr. 29, Warszawa.168. Teodoreanu, Elena (2004), Geografie medicală, Edit. AcademieiRomâne, Bucureşti.169. Torică, V. (2004), Condiţiile climatice şi influenţa lor asupra mediului,Teza de Doctorat, Universitatea din Bucureşti, 324 p.170. Torică, V. (2003), Tromba marină, Analele Univ. “Ovidius”, SeriaGeografie, Volumul 3, nr. 1.171. Torică, V., Potra, Adelina. (2007), The exceptional rain fallen inConstanta district end on the Black Sea coast on the 28th of August 2004, AnaleleUniv. “Ovidius”, Seria Geografie, Volumul 3, nr. 1, p. 138-143.172. Trenberth, K.E, Caron, J.M, Stepaniak, D.P, Worley S.(2002), Evolution of El Niño – Southern Oscillation and global atmosphericsurface temperatures. Journal of Geophysical Research, 107, DOI:10.1029/2000JD000298173. Thornthwaite, C.W. (1948), An approach toward a rationalclassification of climate, The Geographical Rev., 38(1), p. 55-94.174. Topor, N. (1957), Meteorologie turistică, Edit. Ceres, Bucureşti, 153p.175. Topor, N. (1964), Ani ploioşi şi secetoşi, CSA, IM, Bucureşti, 301 p.

176. Topor, N. (1970), Cauzele unor ploi cu efect catastrofal în România,Hidrotehnica, XV, 11, p. 584-592.177. Ţâştea, D., Bacinschi, D., Radu, N. (1965), Dicţionar meteorologic,CSA, IMH, Bucureşti, 320 p.178. Ţâştea, D., Sârbu, V., Raţ, T. (1969), Scurtă caracterizare a climeiDobrogei cu referire specială la zona de litoral, Culegere de lucrări, IM/1967,Bucureşti.179. Ţâştea D., Dragotă C. (1989), Zonarea indicelui de intensitate pluvioeoliană,ca parametru de calcul în proiectarea noilor tipuri de acoperişuri, Studiişi cercetări de meteorologie, I.N.M.H., Bucureşti.180. Văduva, Iulica (2005), Maximum quantities of raifall registered in24 hours in the South Dobroudja Plateu, Analele Universităţii Ovidius – seriaGeografie, Constanţa, vol. I, nr.2, p. 43-50.181. Vasenciuc, Felicia, Dragotă, Carmen (1997), Cantităţilede precipitaţii deosebite căzute în intervalul 28 martie-2 aprilie 1997 în parteasudică a ţării, mss., Comunicare, Sesiunea Şt., Univ. de Vest, Timişoara.182. Zăvoianu, I., Dragomirescu, Ş. (1994), Asupra terminologiei folositeîn studiul fenomenelor naturale extreme, SC Geogr., XLI, p. 59-65.183.*** (1962, 1966) - Clima R..P.R / R.S.R., CSA, IMH, Bucureşti, I: 165;II: 285.184.*** (1966) - Clima R.S.R., vol. II, Date climatologice, Comitetul de Statal Apelor de pe lângă Consiliul de Miniştri, Institutul Meteorologic, Bucureşti.185.*** - (1965-2005), Tabelele TM1, Arhiva I.N.M.H., Bucureşti,186.*** - Dictionarul Explicativ al Limbii Române (DEX), 1996. Ediţia aII-a. Academia Română – Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan, Bucureşti, 1194p.50187.*** (1983) - Geografia României, I, Geografia fizică, EdituraAcademiei R.S.R., Bucureşti.188.*** (2005) - Geografia României, V, Editura Academiei Române,Bucureşti.189.*** (2008) - Strategia naţională privind reducerea efectelor secetei,prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării, pe termen scurt,mediu şi lung, MADR. Bucureşti.190.*** (1980) – Judeţul Tulcea. Monografie, Editura Sport – Turism,Bucureşti.191.*** (1981) – Judeţul Constanţa. Monografie, Editura Sport – Turism,Bucureşti.192.*** (2005) – Program de punere în funcţiune a amenajărilor pentrusezonul de irigaţii 2007, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale,Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare.

193.*** (1995) – Instrucţiuni pentru staţiile meteorologice, I.N.M.H.,Bucureşti.194.*** (2005) – Buletin Meteorologic, Anul VIII, nr. 5-10, AdministraţiaNaţională de Meteorologie, Bucureşti.195.*** (1979) – UNESCO. 1979. Map of the world distribution of aridregions: Explanatory note, MAP Technical Notes 7, UNESCO, 54 pp + map,Paris.196.*** – Surfer 8 Program, Surface Mapping System, Golden SoftwareInc 2002, www. Goldensoftware.com.197.*** – Rev. Tehnica Instalaţiilor, nr. 5, 2003.198.*** – Anuare meteorologice.__