S10: Semiologie psihiatrică: simptome psihopatologice constând în tulburarea diverselor funcţii psihice

ATENTIARol: orienteaza si conc activ psihica pe un grup limitat de fenomene; autoregleaza activ psihica pe microintervale si in mod intermitent.a. involuntara: stimuli senzoriali ce apar brusc;b. voluntara: sustinuta de efort volitional;c. postvoluntara: stare de asteptare in vederea receptiei mai corecte a stimulilor.Disprosexiile- intereseaza atent voluntara si involunt:a. hiperprosexia: exagerarea orientarii selective a atentiei, se manif pe un anumit continut ideativ; in manie, depresie, cenestopati, hipocondrie, deliranti, fobii, obsesionali;b. hipoprosexia: scaderea orientarii selective a atent; surmenaj, irascib, anx, oligofrenii, demente SCH, st confuzionale- evollutie paralela cu gravitatea.c. aprosexia: disparitia oricarei activ de cunoastere; stari confuzionale grave.

PERCEPTIA1. modific cantit: hiperestezie (cenestopatie), hipoes;2. modific calitat: iluzii, agnozii, halucinatii.

1.ILUZII- fiziologice sau patologice; generate de excitant real.a. vizuale: 1. deformare a spatiului, obiectelor- metamorfopsii; 2. pareidolie: interpret imaginativa ce ofera perceptiei patologice un grd cresc de bogatie; 3. false recunoasteri: st maniacale, st confuzionale, sdr demential, Korsakov; 4. „deja vu”, „deja connu”, „jamais vu”- prin tulb fazei de recunoastere a memoriei; in derealiz, depersonaliz; 5. iluzia sosiilor.b. auditive: sunete/ zgomote mai apropiate/departate.c. gustative si olfactive;d. viscerale si interocepitve;e. tulb de schema corporala: percepere denaturata a marimii, formei, greutatii, pozitiei corp; SCH, intox, dismorfopsii (patologie obsesivo-fobica).

2.AGNOZII - leziuni centri de integrare.a. vizuala (cecitate psihica): lez lob occipital stg;b. obiectelor animate(agnoz fizionomie): lez emisf drc. culorilor+amnezia numelor acestor:lez emisfer dr;d. simbolurilor grafice (cecitate verbala):a/dislexie, grafie,calculie: lez parietale post si occipitale;e. spatiala;f. auditiva (surditate psihica): lez tempopal bilateral;g. tactila: lez parietale;h. de schema corporala: lez emisfer minor;i. asomatognozia (ignorarea segment corp), hemiasomatognozia.3. HALUCINATII- perceptie falsa fara obiect de perceput.

1

a. functionale:excitanti obiectivi ce determina aparitia unor perceptii false de tip halucinator; se percep cat timp exista excitantul real; la niv central apar 2 proiectii: a excitant real, imagine halucinator;b. halucinoidele: forme prehalucinatorii, intre reprezentari vii si halucinatii vagi;c. imagini eidetice: reproiectari in exterior ale imaginilor unor obiecte, fiinte care au o forta receptiva foarte vie; frecv la copii- fara semnif patologica; hipnogogice+hipnapompice; au durata scurta; provocate de stari fiziologice hipnotice;d. halucinoze: hal a caror semnif patologica e recunoscuta de bolnav; critic, cauta sa verifice autenticitatea; mai ales vesperal, cateva minute; in lez analizatori, lez trunchi cerebr; st toxice, inf ect; ATS; psihoze delirant- halucin in afara unor apisoade de tulb a constiintei.e. halucinatii propriu-zise: caracter de senzorialitate; lipsa excitant real; nu exista atitudine critica bolnav.- pseudohalucinatii (hal psihice): fara proiectie spatiala, incoercibilitate;- hal propriu-zise (psihosenzoriale): senzorialitate, obiectualitate, rezonanta afectiva.

Hal exteroceptive:1. auditive: primele ca frecv la adult;- elementare/ comune (pasi, latrat, ciripit)/ verbale;- episodice sau continui;- raspuns afectiv favorabil/ defavorabil;- imperative: urgenta psihiatrica;- afect ORL, neurologice; st confuzionale; delir toxic si infectios; SCH; depresie.2. vizuale: frecv la copii, in general traite cu dramatism terifiant;- in plan, relief, perspectiva, extracampine;- elementare (fosfene,fotopsii), complexe, scenice- statice (panoramic), in miscare (cinematografic);- tonalitate afectiva: pozitiva (opiu, delir mistic), negativa (delirium tremens0;- factori favoriz: somn, surmanaj, neurastenie,afect oftalmologice, infct, toxic, neurologic;3. autoscopice: realizeaza „imaginea dubla”, afectiv- groaza, surpriza;4. olfactive si gustative: caract secundar; epilepsie, lez lob temporal; st confuzionale, delirante;5. tactile: atingere a supraf corporale,- epidermice sau hipodermice- parazitoza halucinator.

Hal interoceptive (viscerale)- fiinte in corp, modif organe (schimbare, atrofie);- frecv genitale: traite ca violuri;- in SCH paranoida cu fenomene de automatism mental;- hal somatognozice; metamorfoze segmentare;

Hal proprioceptive- motorii sau kinestezice: frecv caract de exogenitate.

Pseudohalucinatii- caracteristici; incoercibilitate, dependenta, exogenitate, estezie;1. auditive: voci interioare,„ecou”,sonorizare gandire2. vizuale: „cu ochii mintii”

2

3. gustative si olfactive;4. tactile: senzatii penibile (curenti, iradiere); genitale- senzatie de orgasm, viol;5. interoceptive: posedati de animale, spirite;6. motorii, kinestezice: perceperea executarii unor miscari impuse, „automatism kinestezic”;

MEMORIE=proces psihic al orientarii retrospective realiz prin: intiparire (fixare), pastrare (conservare), evocare (reactualizare);- memorie: imediata (reproducere <10 sec), recenta (>10sec), avenimente indepartate;- dismnezii: 1. cantit (hipo/ a/hiper); 2. calitat: ale sintezei imediate (sentiment de straniu, false recunoasteri) si ale rememorarii trecutului- confab, ecmnezie, anecforie;1. anmezia a. anterograda (de fixare): scaderea capacit de fixare a evenim, imaginilor noi; aduce in discutie rolul atentiei si observatiei; in confuzie mentala, sdr Korsakov alcoolic, infct, traumatism; b. retrograda (de evocare): progresiv spre trecut,+/_ anterograd; in st de involutie. In afazia Wernicke- amnezie progresiva pt cuvinte (nume proprii, adjectiv, verb), de la complex la simplu;- amnezie lacunara: hiatus mnezic- st confuzion, TCC, echivalente epileptice, betie patologica;- amnezie tardiva (intarziata): epileps, st confuzion;- amnezie tematica (electiva): pt anumite evenimente, amintirea nu e distrusa ci uitata; st afective negative;2. hipomneziile: surmenaj, st nevrotice, deficit prosexic, oligofrenii, st de involuite.3. hipermneziile: exagerarea evocarilor;- normal: legat de momente cu continut afectiv +/_- afect psihice: psihoza paranoida, paranoia,st febrile, eter, cloroform,barbiturice, st hipnotice.- mentism: subiectul devine spectator la desfasurarea incoercibila si tumultoasa a ideilor si amintirilor sale;- viziunea retrospectiva: f suprema de hipermnezie; st confuzional, halucinatorii, crize de epilepsie tempor, pericol existential iminent;4. paramnezii (tulb sinteza mnezica imediata)- criptomnezia: nerecunoasterea ca fiind strain a unui material (muzical, literar), prin scaderea fortei discriminatorii; diferit de plagiat: constient; in SCH;- instainarea amintirilor: invers criptomneziei;- falsa recunoastere;- iluzia de nerecunoastere;- paramnezii de reduplicare: dedublarea perpetua a obiectelor, situatiilor.5. allomnezii (ale rememorarii trecutului): falsificari mnezice retrospective;- pseudoreminescente: evenim din trecut pe care bolnavul le traieste ca prezent; - confabulatia: reproducerea unor fenom imaginare, fabuland despre trecut, cu convingerea ca il evoca;- ecmnezia: tulb mai globala de memorie; pacientul confunda trecutul cu prezentul; dementa senila;

3

- anecforia: reproducerea unor amintiri pe care pacientul le credea uitate; surmanaj,st dementiale.

IMAGINATIA= proces psihic secundar, solidar si analog cu gandirea, creeaza scheme si proiecte operationale noi.1. scaderea imaginatiei: oligo, demente, st depresive;2. exaltarea imaginatiei:poate invada progresiv realitatea, mergand paralel cu constructii delirante; in intox usoare, st maniacale, parafrenii, SCH;3. mitomania: tendinta patologica la minciuna si la crearea unor povestiri imaginare, mai mult sau mai putin constienta. Probl de diagn la copii: <8ani- minciuna e fiziologica; >8ani- premeditari;

GANDIREA= proces central al vietii psihice, activ cognitiva complexa prin care se distinge esentialul de fenimenal, pe baza experientei si prelucrarii inform;- orienteaza in situatii de viata, orientand conduita;- operatiile gandirii: analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, generalizarea; - rol important in gandire: asociatiile (prin asemanare, contrast, cauzalitate);- gandire: asociativ- logica si asociativ- mecanica;

A.Ttulb de ritm si coerenta:1. accelerarea ritm ideativ: „fuga de idei”(asociatii superficiale), labilitate cresc a atentiei, exacerbarea evocarilor; in sdr maniacal, SCH, ebrietate, intox usoare, surmenaj, st nervoase;- mentism; depanare rapida a ideilor; in oboseala cresc, alcool, tutun;- tahipsihie: creste forta reprezentativa si imaginativa, cresc tonus afectiv si mobilitate prosexica;2. incoerenta gandirii: „salata de cuvinte”- verbigeratie: repetare stereotipa a acelorasi cuvinte, prop,fraze; in SCH, demanta, tulb de constiinta;3. incetinirea ritm gandire- lentoare ideativa: ritm lent, voce de intensitate scazuta, evocare dificila, scadere forta reprezentativa si imaginativa, scadere globala a fct psihice=bradips,In afect neurolog cu interesare extrapiram, encefalite, intox CO, obnubilare, SCH, depresie ,oligo;

- vascozitate: in epilepsie; spre oprire= baraj ideativ;- anideatia: st comatoase.

B. Continut- ideile au o anumita dezv si invazie spre cucerirea normalului,tendinta de impunere si dominare mint;- ideea dominanta: se detaseaza de altele, reversibila, apartina normalului;- ideea obsesiva: se impune, contradictorie, caracter parazitar, recunoscuta de subiect;- ideea prevalenta: pozitie dominanta in campul constientei, orienteaza cursul gandirii, restul ideilor o sprijina, in armonie cu individul;

4

- idea deliranta. OBSESIILE1. obsesii ideative: „intox prin idei”, majoritatea cu continut bifazic (ideea urmata de continutul ei), indoiala asupra actiunilor sale;2. amintirile si reprezentarile obsesive: perseverare penibila a rememorarii unor evenimente; reprezent- idei care contrazic realitatea (ura fata de pers dragi)3. obsesii fobice: teama nejustificata fata de situatii, fiinte, lucruri; pe fond de anxietate difuza;- fobia; bolnavul recunoaste caracterul irational al fricii, dar nu o poate inlatura;4. obsesii impulsive: indeamna bolnavul la acte irationale, particulare;- compulsiunea: teama de a nu da curs tendintei impulsive, pacientii au capacit de a se stapani;- idei obsesive+idei obsedante de control: determina paciennt sa ia masuri de aparare, sa execute actiuni pt eliberare tensiune;- in tulb obsesivo- fobica, surmenaj, astenie;

IDEILE PREVALENTE - neconcordanta cu realitatea, loc prevalent in psihism, concordanta cu sistem

ideativ al pers, sprijin al ideilor adiacente, potentialitate psihopatologica deliranta, tendinta la dezv.

IDEILE DELIRANTE- pe fond de claritate a constiintei, in opozitie cu realitatea;- caract: judecata eronata care stapanesta, domina constiinta si modifica comport; impenetrabila la contraargumente, incompatibila cu existentaunei atitudini critice; reflecta eronat realitatea.- diferit de delir=tulb a starii de constienta.1. expansive: de marire si bogatie; de inventie (plan, aparat); de reforma (pace vesnica); de filiatie (descendenti ai unor familii renumite); erotomanice ( iubit de o pers cu nivel socio-economic superior); mistice sau religioase;2. depresive: de persecutie, de revendicare, gelozie, relatie, autoacuzare si vinovatie, hipocondriace, de transformare si posesiune (dementa,SCH), negatie.

3. mixte:d.p.d.v. al ambiguitatii, tonalitatii:- idei delir de interpretare, de influenta (convingerea ca se afla sub influenta unor forte xenopatice), idei metafizice.

C. COMUNICARE GRAFICA SI VERBALA

LIMBAJ ORAL1. DISLOGII( modif de forma si continut)*de forma: voce: intens, timbru; hiperactiv verbala simpla; tahifenie (accelerare propriu-zisa a ritm verbal); logoree (cres patologica a ritm si debit verbal); verbigeratie (accelerare ritm, repetare stereotipa de cuvinte); hipoavtivitate verbala simpla (timiditate); mutism (lez neurologice/ afect psihiatrice); mutitate (imposibil de

5

a vorbi- lez auditive+ zona corticala limbaj); musitatia (in soapta); mutacismul (mutism deliberat); anartria (lez corticale); ritm incoerent; blocaj verbal; palilalie (repetarea ultim cuvant din fraza); ecolalie (repetare cuvinte auzite); psitacism.*de continut:paralogism, neologism; glosolalia; agramatism; paragramatism;embolalie/ embofazie.

2.DISFAZII – tulb exprimarii orale si scrise, determ de o lez cerebrala circumscrisa si unilat;- surditate verbala; intox prin cuvant; amnezia verbala; +/_alexie si cecitate verbala.- in hemoragii, ramolismente, tumori, TCC.

3. DISLALII – tulb de pronuntare/articulare determ de modificari ale fct aparat logomotor.- de sunet/ silaba/ cuvant;- ratacism, sigmatism, balbism (tonic, clonic, mixt).

LIMBAJ GRAFIC/ SCRIS1. DISLOGII- tulb poligrafice:- ale activ grafice: hipoactiv grafica, negativism, hiperactiv, graforee;- ale morfologiei grafice;- ale semanticii grafice.2. DISFAZII- tulb diagrafice;3. DISLALII- tulb caligrafice.

D. NEDEZVOLTARE GANDIRE- oligo

E. REGRESIUNE GANDIRE- demente INSTINCTELEA. INSTINCTUL ALIMENTAR1. exagerare: bulimia- crest necesitate de hrana, foamea nu poate fi satisf; in excitatie maniacala, depresie, st anxioas; polifagia- cresc apetit+ingerare de materii nealimentare, in SCH, RM, demente; potomania- cresc cant de lichide ingerata, in absenta afectiune; dipsomania- nevoia imperioasa de a consuma alcool, in epileps, person dizarmonice.2. anorexia: mintala (esentiala, a tinerelor fete)= lipsa apetit+scadere G+st psihica particulara; la adolescente cu tulb de person; nevrotica- scadere apetit a carui semnificatie reiese numai din context; in isterie, hipocondrie, st anx, st fobice, depresive.3. aberatii aliment: mericism- regurgitare voluntara +remestecare, in oligo, demente; pica- alim f sarate, subst nealimentare (sarcina); opsomania- exces de dulciuri, st anx; coprofagia- demente, oligo.B. INSTINCT SEXUAL1. in realizare contact sexual: inhibitie sexuala- impotenta; frigiditate +/_dispareunie, vaginism, in SCH, depresie, nevroze; hipersexualitate: nomfoman, satiriazis, donjuanism- atractie pt femei cu imposib unor relatii stabile.

6

2. perversiuni sex: deformarea act sexual- sadism masochism, exhibitionism, fetisism, voyorism; deformare imaginii partener- homosexualitate, pedofilie, gerontofilie, zoofilie, necrofilie.C. INSTINCT DE CONSERVARE1. conduita suicidara: suicid, tentative, idei de suicid, sdr presuicidar- restrangerea campului constiintei, afectiv cu inclinare spre fantasmele suicidului.2. conduite pseudosuicidare- false sinucideri.D. INSTINCTUL MATERN- exagerare, diminuar, pervertire: infanticid, abandon

AFECTIVITATEA- 2 nivele: bazala- emotii primare, dispozitia; elaborata- emotii secundare (pasiuni, sentiment).A. STARI DE AFECT- manif explozive, cu dezorganizare comport: furie, frica.B. TULB DISPOZIT:1. hipotimia: indiferenta- dezinteres; apatie- lipsa tonalitatii afective+dezinteres; atimie- inexpresiv mimico- pantomimica.2. hipertimia: a. anxietatea- teama fara obiect; caract: nemotivata, se refera la un pericol iminent si nedeterminat; exista convingerea neputintei in fata pericolului, simpt vegetativ; nevrotica,psihotica, raptus anxios, echivalente somatice ale anx.b. depresia: prabusirea dispoz bazale; de intensit nevrotica, psihotica, depres mascata, disforii, tentat de suicid si suicid.c. euforia: sdr maniacal, hipomaniacal.3. tulb dinamica dispozitionala: rigiditate afectiv, labilitate emotion, incontinenta afectiva.C. TULB EMOTII ELABORATE1. paratimii: inversiune afectiva, ambivalenta2. fobii; 3. extaz- st paroxistica de bucurie intensa, se rupe comunic cu mediul, in isterie, epilepsie.

MOTIVATIA (vointa)= activ psihica orientata spre atingerea unor scopuri, cu depasirea unor obstacole.1. hiperbulia: creste forta volitionala: in sdr obsesivo-fobic (efort de eliberare de sub invazia ideilor), toxicomanii- hiperbulie unidirectionala si electiva pe fond general hipobulic; paranoia- selectiva in indeplinirea planurilor si ideilor delirante.2.hipobulia: comuna intregii patologii- psihopati, toxicomani, TCC, st maniacale, ologo, demente.3. abulia: lipsa de initiativa si incapac de a actiona: in catatonie, depresii profunde.4. parabulia: insuficienta volitionala+ anumite dorinte, acte, pulsiuni paralele.5. impulsivitatea: dezechilibru intre tendinta impulsuva si controlul voluntar.6. raptus anxios: in psihoze, st delirante, st maniacale – pe fond de buna dispoz, la incitatii repetate- furie= manie coleroasa; malancolic; SCH; epilepsie= furor epilepticus.

ACTIVITATEA ( conduita motorie)1. tinuta vestimentara: dezordine, rafinament, bizarerii, travestism, cisvestitism- nepotrivit varst.

7

2. privirea: fixa, imobila, incrucisata- agresivitate; larg deschisa- anx; hipermobila, fugace- manie; stinsa, hipomobila- depresie; detasata, rupta de realitate- SCH;3. mimica: hipermimie generaliz/ polarizata- manie, delir; hipomimie- amimie in melancolie, inhibitie p-m; sdr impregnatie NL; oligo, dementa; paramimie = „mimica de imprumut” pt a atrage atentia, ecomimia, neomimia, jargonomimia.4.exagerare activ motorii: a. agitatie p-m= mimica mobila, expresiva +pantomimica ampla + neliniste + dezorganiz actelor motorii; b. akatisia- imposib de a sta linistit in sezut/culcat/picioare (NL); c.tahikinezie – tendinta de deplasare continua. In: st maniacale, depresiv, SCH, epi, st reactive, psihopatii.5. diminuarea activ motorii: a. bradikinezia- lentoare generala a miscarilor; b. akinezia- inhibitie motorie extrema- baraj motor (oprire brusca), stupoare nevrotica, psihotica; catalepsia= flexibilitate ceroasa- inertie motorie totala, in catatonie, hipnoza; c. apraxii: pierderea posibilitatii de efectuare a unor miscari si de exprimare gestuala, in absenta unor tulb motorii, ideatorie (perturbare plan) si ideomotorie.6. apartin parakinezii: manierism, bizarerie, stereotipi- pervertire sens si continut logic al miscarii. COMUNICAREAA. VERBAL/LIMBAJ1. verbal: a.tulb formale: debit- hiperactiv (logoree, bavardaj), hipoactiv simpla, inactiv (mutism); ritm- tahi/bradi/afenia; intonatie- intensitate cresc/ scaz. b. tulb fonetice: de articulare si pronuntie; c.tulb de semantica si sintaxa:paralogism, neologism, embololalia, agramatism, asintaxia, stereotipii, acolalia, verbigeratia, incoerenta limbaj.2. grafic: ale activ scris- graforee; ale morfologiei scris: caligrafie, asezare in pagina; ale semanticii si sintaxei. 3. afaziiB. NONVERBALE1. tinuta: dezordonat, rafinament, axcentric, pervertit.2. mimica: hiper, hipo, para.3. gestica: ticuri, manierism, bizarerii, negativism.

CONSTIINTA*CAMPUL DE CONSTIINTAA. tulb claritatii si integritatii ( cantitativa)1. obtuzia:bradipsihie,hipoprosex,lentoare, imprecizie2. hebetudine: desprindere de realitate;3. torpoare: bradikinezie, hipobulie, scade initiativa, tonus afectiv- volitional;4. obnubilare: orientare incompleta, informatii vagi despre propria persoana;5. stupor: inhib p-m, nu raspunde la intrebari;6. sopor: somnolenta patologica;7. suspendarea completa: criza epi, lipotimie, sincopa, coma; = apsihismB. tulb structurii1. ingustarea: focalizare pe o idee, actiune, amintire.2. st crepusculare: modificare st de constiinta, exista activ automata, cu acte motorii coordonate; ulterior- amnezie totala; st de derealizare+/_ fenomene delirant- hal; +/_ tulb de comport;

8

3. st confuzionala: slabire si disociatie intelectuala expresia unei suferinte cerebrale, tulb de atentie, scadere orientare temporo- spatiala.- onirism : vis patologic ce invadeaza realitatea bolnav; hal auditive,vizuale, tactile; agitatie; confuzie mintala simpla/ st confuzo- onirica.- oneiroidia: amestec de real- vis la care asista bn;- amentia: st confuzionala de intensit max in care domina incoerenta; dezorientare, agitatie;*CONSTIINTA DE SINE1. corporalitate: a. tulb de schema corporala:- neurologic: Gertsmann(maj), Anton- Babinksi(min)- psihic: cenestopatii, sdr hipocondriac, sdr cotardb. desomatizare: dismorfofobia;2. constiinta realitatii obiectuale: derealizare;3. costiinta propriei pers: pers multipla; depersonaliz- alterare sentim corporalitatii, propriu eu, derealiz; sdr de automatism mental;*SOMN SI VISE 1. insomnii; 2. hipersomnii; 3. visul: cosmar, pavor nocturn.

9