Elemente de Semiologie Psihiatrica

51
ELEMENTE DE SEMIOLOGIE PSIHIATRICA I.1. Procesele mentale: Definitie: activitati ale sistemului nervos bazate pe structuri neurofiziologice specifice, care indeplinesc functii specifice. c3f12fj Sinonime: functii psihice Clasificare: a. Procese mentale elementare -; implicate in realizarea unei singure functii b. Procese mentale de sinteza -; reunesc mai multe procese elementare Procese mentale elementare: • Cognitive (de cunoastere) - senzatia si perceptia - atentia - memoria - gandirea - limbajul - imaginatia • Afective - afectivitatea bazala (dispozitia) - reactiile afective • Efectorii (conative) - motivatia - vointa - activitatea Procese mentale de sinteza: • Inteligenta • Constiinta • Temperamentul • Caracterul • Personalitatea PROCESELE PSIHICE ELEMENTARE Procesele cognitive

description

Greu dar necesar

Transcript of Elemente de Semiologie Psihiatrica

ELEMENTE DE SEMIOLOGIE PSIHIATRICAI.1. Procesele mentale: Definitie: activitati ale sistemului nervos bazate pe structuri neurofiziologice specifice, care indeplinesc functii specifice. c3f12fjSinonime: functii psiice!lasificare: a. Procese mentale elementare "# implicate in realizarea unei singure functii b. Procese mentale de sinteza "# reunesc mai multe procese elementareProcese mentale elementare:$ !ognitive %de cunoastere&" senzatia si perceptia" atentia " memoria" gandirea" limbajul" imaginatia$ 'fective" afectivitatea bazala %dispozitia&" reactiile afective$ (fectorii %conative&" motivatia" vointa" activitateaProcese mentale de sinteza:$ Inteligenta$ !onstiinta$ )emperamentul$ !aracterul$ PersonalitateaP*+!(S(,( PSI-I!((,(.(/)'*( Procesele cognitieSenzatia si perceptia:Sunt procese cognitive de reflectare a realitatii.Senzatia reflecta caracteristicile izolate ale obiectelor %e0emplu de senzatii vizuale: culoare, forma, dimensiune&.Perceptia reuneste senzatiile corespunzatoare unui obiect, formand imaginea de ansamblu %provenite de la unul sau, dupa caz, de la mai multi analizatori imaginea rezultata este confruntata cu cunostintele din memorie, facand posibila recunoasterea obiectului si denumirea lui.Probe specifice de evaluare: prezentarea de obiecte si solicitarea subiectului de a le denumi %pentru perceptia vizuala&Atentia:Permite prelucrarea selectiva a informatiei "# se prelucreaza informatia relevanta intr"un anumit moment si conte0t.Probe specifice de evaluare:" bifarea unei litere %de e0emplu litera d& dintr"un te0t "# se analizeaza numarul de erori %1scaparea2 unora sau bifarea altor litere& si timpul in care finalizeaza sarcina" numararea in sens invers de la 133 din 4 in 4 %133, 53, 67, 45, etc& "# se analizeaza numarul de grseli si timpul de realizare al scaderilorMemoria:'re ca rol fi0area, stocarea %conservarea& si evocarea informatiilor.!lasic, se disting:" .emoria de fi0are %memorie de scurta durata de e0emplu: retinerea unui numar de telefon dupa ce il citim pana il formam." .emoria de evocare %memorie de lunga durata contine cunostinte despre propria persoana si despre mediu si elementele sale.!ontemporan: vezi cursul Psiologie cognitiva.Probe specifice de evaluare: $ pentru memoria de fi0are: " citirea unei liste de cuvinte dupa care se solicita repetarea lor " prezentarea unei povestiri incarcata cu detalii mai putin relevante$ pentru memoria de evocare" oferirea de date despre propria persoana" oferirea de date despre persoane pe care ar trebui sa la cunoascaGandirea:'re ca rol obtinerea de informatii noi prin combinarea cunostintelor e0istente in memorie. ,a baza gandirii se afla rationamentul %e0emplu rationamentul inductiv sau deductiv&.Probe specifice de evaluare:(valuarea se face prin intrebari care vizeaza tipul specific de rationament:" generalizare: 1!e sunt merele, perele, prunele si caisele8 2" e0emplificare: 1Dati"mi e0emplu de nume proprii ale unor personalitati recunoscute2" comparare: 1care este diferenta dintre pasare si avion82Lim!a"#l:*eprezinta un ansamblu de semne %simboluri& manuite dupa anumite reguli.Imaginatia:Sta la baza originalitatii si creativitatii./.9. !reativitatea intr"un domeniu este strict dependenta de volumul de cunostinte din domeniul respectiv.PROCESELE A$ECTI%E'fectivitatea bazala sau dispozitia:*eprezinta fundalul afectiv, se caracterizeaza prin permanenta si valenta pozitiva, negativa sau neutra.*eactiile afective:Sunt reactii determinate de stimuli sau situatii care se suprapun pe dispozitie si sunt modulate de aceasta.In functie de durata si intensitate se disting mai multe tipuri de reactii afective:" 'fectul "# durata de ordinul secundelor, intensitate crescuta" (motia "# durata de ordinul minutelor sau orelor, intensitate medie" Sentimentul "# durata de ordinul lunilor sau anilor, intensitate variabila" Pasiunea "# dureaza toata viata, intensitate crescuta.PROCESELEE$ECTORIIMotiatia:(ste constituita din factorii care guverneaza comportamentul.Se clasifica dupa mai multe aspecte: a. dupa originea lor:" motive innascute "# instinctele %alimentar, se0ual, de conservare&" motive dobandite %invatate& "# de e0emplu nevoia de banib. dupa gradul de constientizare:" motive inconstiente "# de e0emplu comportamentul alimentar %este determinat de scaderea glicemiei&" motive constiente "# de e0emplu optiunea pentru o forma de invatamant universitar%ointa:'re ca rol trecerea constienta de la o idee sau un rationament la o activitate sau la inibarea unei activitati in vederea atingerii unui scop.Se disting doua tipuri:" vointa activa sau pozitiva: rol in initierea si sustinerea activitatii" vointa inibitorie sau negativa: rol in stapanirea de sine, sta la baza conduitei de amanareActiitatea:'nsamblul actelor motorii intreprinse'ctivitatea este orientata de gandire si sustinuta de vointa %pozitiva&.PROCESELE MENTALE DE SINTE&A Inteligenta:(ste un proces de sinteza al functiilor cognitive.'bordari:" 'bordarea psiometrica: inteligenta este ceea ce masoara testele de inteligenta." 'bordarea cognitiva: inteligenta consta in fle0ibilitatea si volumul atentiei si viteza de procesare a informatiei" :ezi teoria triarica a lui Sternberg si teoria inteligentei multiple a lui ;ardnerEvaluare: (pentru determinarea deficitului intelectual) " proba *aven " proba 9enderConstiinta:!onsta in realizarea %in sens perceptiv si nu comportamental& propriilor perceptii, ganduri si sentimente %sunt constiente acelea care pot fi verbalizate&.)ipuri:" constiinta autopsiica "# perceptia corecta a propriei persoane" constiinta allopsiica "# orientarea in timp si spatiu si perceptia corecta a mediului si anturajuluiStari fiziologice:" starea de vege" somnul "# ingustare fiziologica a constiinteiTem'erament#l:!onsta in particularitatile innascute de reactivitate motorie si afectiva.Caracter#l:(ste reprezentat de modalitatile comportamentale si e0presive constante, care determinastilul actiunilor si atitudinilorPersonalitatea::ezi cursul de 1Psiologia personalitatii2I.2. )ulburari de perceptie:)ulburarile de perceptie se clasifica in doua categorii: a. tulburari cantitative %iperestezia, ipoestezia si anestezia# < sinestezia& b. tulburari calitative %iluzii, alucinatii si agnozii&a. )ulburari cantitative-iperestezia Definitie: scaderea pragului senzorial# este resimtita ca o crestere neplacuta a intensitatiisenzatiior.(0emplu: in atacul de panica perceptia intensa si neplacuta a palpitatiilor si taipneei.-ipoesteziaDefinitie: cresterea pragului senzorial# este resimtita de subiect ca o diminuare a intensitatii senzatiilor insotita de nereceptionarea unora dintre stimuli.(0emplu: reactivitatea scazuta la stimuli durerosi din depresia majora.'nestezia:Definitie: ipoestezie e0trema cu lipsa perceptiei stimulilor(0emplu: in tulburarile disociative "# anestezia unor segmente ale corpului, care nu respecta teritoriile de inervatie tegumentara.< Sinestezia:Definitie: perceptia simultana pe o cale senzoriala diferita a unui stimul care este receptionat fiziologic de un anume analizator.(0emplu: 1auditia colorata2 "# sunetele receptionate in mod fiziologic doar de analizatorul auditiv sunt insotite de senzatii de culoare %la nivelul analizatorului vizual&. b. )ulburari calitativeIluziileDefinitie: perceptia deformata sau denaturata a unui stimul real si specific %corespunzator unui analizator&$ iluzii fiziologice: stimulare sub sau supraliminala, deprivare senzoriala, prin tulburari de atentie, etc. %ele sunt recunoscute de subiect si corectate&$ iluzii patologice: " falsele recunoasteri %1d=ja vu2& sau falsele nerecunoasteri %1jamais vu2& "# rolul principal il detin tulburarile de memorie" iluzii vizuale: macropsii "# obiectele par mai mari, micropsii "# obiectele par mai mici, metamorfopsii "# obiectele par deformate %e0emplu: dismorfofobia "# perceptia deformata a fizionomiei de aspect negativ sau urat&" iluzii auditive: e0emplu sunetele par mai apropiate sau mai indepartate." iluzii olfactive %se numesc parosmii&" iluzii gustative-alucinatiileDefinitie: perceptii fara obiect< (0ista alucinatii fiziologice "# fara semnificatie patologica %sunt de scurta durata si corectate cu usurinta& de obicei apar la adormire "# ipnagogige sau la trezire "# ipnapompice.!aracteristici:" senzorialitate: perceptia se realizeaza pe caile fiziologice ale analizatorilor, fara insa a e0ista un stimul" proiectie spatiala: perceptia este localizata e0act in spatiu" convingere deliranta: convingerea ferma in e0istenta obiectului perceput.)ipuri de alucinatii:!aracteristica -alucinatiile psio"senzoriale "# 1adevarate2 -alucinozele -alucinatiile psiice sau pseudoalucinatiiSenzorialitate Prezenta Prezenta 'bsentaProiectie spatiala Prezenta "# in spatiul senzorial Prezenta "# in spatiul senzorial Prezenta"# in afara spatiului senzorial!onvingere deliranta Prezenta .inima sau absenta Prezenta $ -alucinatiile psio"senzoriale %alucinatii 1adevarate2& "# perceptia se realizeaza pe caile fiziologice ale analizatorilor, in spatiul din care in mod fiziologic receptionam stimuli, subiectul este convins de realitatea stimulilor perceputi.a. alucinatiile auditive:" elementare sau acoasme "# zgomote nedistincte: de e0emplu tiuituri, pocnituri" comune "# sunete carora li se atribuie o sursa: de e0emplu zgomot de pasi, batai de clopot, zgomot de motor de masina" comple0e sau verbale "# voci mai mult sau mai putin clare %e0ista anumite variante particulare: alucinatii imperative "# dau ordine subiectului, acesta neputandu"se impotrivi# alucinatii antagoniste "# la o urece vocile il lauda, la cealalta urece il batjocoresc&b. alucinatiile vizuale" elementare sau fotopsii "# puncte luminoase, linii" comple0e "# obiecte sau figuri imprecis conturate %fantasmoscopii& sau se refera la obiecte precise %figurate&" scenice "# cu imagini statice %panoramice& sau cu imagini mobile, dinamice %cinematografice&c. alucinatiile olfactive si gustative" apar de obicei asociate" pot fi placute %parfumuri& sau neplacute %mirosuri de putrefactie, gusturi respingatoare&d. alucinatiile tactile:" pot fi simtite ca provenind de pe suprafata pielii %de e0emplu sarut, insecte care merg pe piele& sau subcutanat %de e0emplu arsuri subcutanate sau insecte si viermi subcutanati&e. aluciantiile proprioceptive " scimbarea pozitiei unor segmente ale corpului %mutarea picioarelor pe umeri& sau modificarea dimensiunii acestora %alungirea miinilor sau a gatului& "# se mai numesc tulburari de scema corporala, unii autori considerandu"le iluzii %obiectul perceput este real dar perceptia este deformata& f. alucinatiile interoceptive %viscerale&" scimbarea pozitiei unor organe, e0istenta unor fiinte naturale in interiorul corpului %de e0emplu furnici in stomac& sau fiinte supranaturale %diavol, spirite&" o varianta particulara o reprezinta alucinatiile provenite din zona genitala %violuri de la distanta, orgasm, etc.&$ -alucinozele: perceptia se realizeaza pe caile fiziologice ale analizatorilor, stimulii ireali provin din mediul din care provin perceptii fiziologice dar pacientul le percepe ca fiind ireale, fapt care determina cu necesitate un comportament de verificare %de e0emplu aude zgomote la usa si merge sa descida usa pentru a se convinge ca nu este nimeni&. >enomenele alucinozice se pot referi la scimbari ale scemei corporale %dacaacestea sunt criticate&.$ -alucinatiile psiice %pseudoalucinatii&: stimulii nu sunt perceputi pe caile fiziologiceale analizatorilor, perceptiile provin din afara mediului din care analizatorii realizeaza perceptii fiziologice %de e0emplu aude zgomote in cap sau vede diferite scene cu 1ocii mintii2&. !onvingerea deliranta este absoluta fiind insotita frecvent de senzatia ca acesteperceptii sunt impuse de forte independente de propria persoana %de e0emplu prin telepatie& "# fenomen denumit ca 0enopatie, influenta sau automatism senzorial. a. alucinatii psiice acustice: de e0emplu ecoul gandirii sau transmiterea gandurilor b. alucinatii psiice vizuale: percepute ca viziuni cel mai adesea impuse c. o varianta particulara o reprezinta sindromul de triplu automatism mental %!lerambault&:" automatism senzorial "# impunerea perceptiilor sub forma de pseudoalucinatii" automatism ideativ "# impunerea gandurilor" automatism motor "# impunerea si dirijarea miscarilor< (0ista posibilitatea ca stimulii ireali sa ofere informatii despre ei pe calea mai multor analizatori "# alucinatii polisenzoriale %de e0emplu serpii care rod stomacul sunt simtitidar si auziti si ciar vazuti&'gnoziile:Definitie: nerecunoasterea obiectelor percepute %perceptia se desfasoara normal, senzatiile sunt integrate formand imaginea de asamblu a obiectului, dar acesta nu poate fi denumit&. (le se datoreaza pierderii scemei obiectului respectiv din memorie.Se asociaza frecvent cu apra0iile "# nerecunoasterea modului in care este utilizat sau scopul utilizarii acestuia.(0emplu: sindromul 'fazo "# 'gnozo "# 'pra0ic din cadrul dementei in boala 'lzeimerI.3. )ulburarile atentiei )ulburarile atentiei sunt predominant cantitative, ele se refera in special la atentia voluntara:-iperprose0iaDefintie: cresterea atentiei pentru un sector al mediului# aceasta situatie determina ipoprose0ie pentru celelalte sectoare(0emple: " focalizarea atentiei pe fenomenele alucinatorii cu ignorarea stimulilor reali" in episodul depresiv prelucrarea e0cesiva a ideilor depresive cu ignorarea celorlalti stimuli din mediu" in tulburarea ipocondriaca centrarea atentiei pe modul de functionare al anumitor aparate sau sisteme" in tulburarea obsesiv"compulsiva apare imposibilitatea de comutare a atentiei de la simptomele obsesionale, care astfel devin parazitare-ipoprose0ia:Definitie: scaderea capacitatii de prelucrare selectiva a informatiei relevante(0emple: " in episodul maniacal atentia voluntara este mult scazuta, uneori absenta, desi mobilitatea atentiei spontane este crescuta" in starile incipiente de deteriorare psiica "# debutul dementelor" in intarzierea mintala usoara, ca urmare a insuficientei dezvoltari a proceselor mentale %rezultatele slabe la testele de memorie si inteligenta pot fi in parte e0plicate si prin deficitul atentional& 'prose0ia:Definitie: pierderea capacitatii de prelucrare preferentiala a informatiei(0emplu: in intarzierea mintala severa sau in dementele profunde apare imposibilitatea de folosire a atentiei voluntareI.?. )ulburarile memoriei !lasificare: a. )ulburari cantitative %ipermnezia, ipomnezia si amneziile& b. )ulburari predominant calitative %paramneziile&a. )ulburari cantitative ale memoriei-ipermneziaDefinitie: accelerarea proceselor de evocare mnestica, resimtite de subiect ca evocari involuntare rapide, multiple, deseori cu efect parazitar realizand o indepartare a pacientului de prezent.(0emple: " evocarea evenimentului psiotraumatizant in )ulburarea de stres posttraumatica" in retardarea mintala usoara sau intelectul de limita apare o ipermnezie cu valoare compensatorie %acesti pacienti sunt uneori capabili sa realizeze calcule dificile 1in cap2, de e0emplu inmultirea a doua numere cu ? sau @ cifre fiecare sau e0tragerea radacinii patrate a unui numar cu mai multe cifre, fara ca acesta sa fie patrat perfect& "# la aceste cazuri ipermnezia nu are un efect parazitar.>orme particulare:" .entismul reprezinta o forma particulara de ipermnezie care consta intr"o derulare involuntara caleidoscopica a propriilor amintiri, derulare la care subiectul asista ca un spectator %apare in surmenaj&" :iziunea retrospectiva este forma cea mai intensa a ipermneziei# acesta consta in derularea mentala, in cateva secunde, a principalelor momente din intreaga viata %a fost descrisa in situatii de pericol e0istential iminent&-ipomneziile:Definitie: incetinirea proceselor mnestice, resimtite de subiect ca evocari lente si dificile, realizate cu efort intens, care determina o stare afectiva negativa %datorita constientizarii deficitului mnestic&(0emple:" ipomnezia determinata de deficitul de atentie din momentul fi0arii noilor informatii %in momente de oboseala&" in faza incipienta a dementelor %datorita perceptiei deteriorarii, debutul unei demente poate fi mascat de un episod depresiv reactiv&>orme particulare:" ,apsusul "# dificultate de evocare tranzitorie referitoare la un cuvant %nu are intotdeauna semnificatie patologica&." 'necforia "# o tulburare minora a functiei mnestice in care subiectul reuseste sa"si aminteasca anumite evenimente doar daca este sustinut de anturaj.'mneziile:Definitie: pierderea capacitatii mnestice care poate interesa fie fi0area de noi informatii,fie imposibilitatea evocarii informatiilor anterior fi0ate, fie ambele %atat fi0area cat si evocarea&.!lasificare "# in functie de debutul evenimentului$ 'mnezii anterograde "# incapacitatea de a fi0a noi informatii dupa instalarea afectarii mnestice, cu pastrarea capacitatii de evocare a informatiilor anterior fi0ate$ 'mnezii retrograde "# incapacitatea de a"si reaminti informatiile stocate anterior instalarii afectarii mnestice $ 'mnezii retro"anterograde "# alterare generala a functiei mnestice care intereseaza atat fi0area noilor informatii, cat si evocarea informatiilor anterior fi0ate.'mneziile anterograde: evenimentul declansator este anterior %precede& instalarii afectarii functiei mnestice (0emplu "# este un simptom caracteristic Sindromului amnestic, cand incapacitatea fi0arii informatiilor determina aparitia unor goluri in memorie legate de evenimentele ulterioare instalarii afectiunii, pacientul avand tendinta de a umple aceste goluri cu evenimente imaginare.'mneziile retrograde "# se mai numesc lacunare: evenimentul declansator este mai recent in timp %urmeaza& fata de amintirile pierdute )ipuri:" amnezii lacunare selective "# incapacitatea de evocare a unor amintiri in general dezagreabile# au intotdeauna determinism psiogen %de e0emplu amnezia disociativa&" amnezii lacunare globale "# pierderea tuturor aminitirilor, inclusiv a datelor referitoare la propria identitate %aceasta amnezie apare periodic in personalitatea multipla, avand decele mai multe ori semnificatia unei tulburari disociative&'mneziile retro"anterograde "# se mai numesc amnezii retrograde progresive datorita pierderi progresive a amintirilor 1dinspre prezent spre trecut2 %informatiile recente sunt uitate mai devreme, cele indepartate putand fi evocate un timp mai indelungat&(0emplul caracteristic este oferit de demente %precum Dementa in boala 'lzeimer&.b. )ulburari calitative ale memoriei %paramnezii&Definitie: amintiri deformate, false, fie din punct de vedere cronologic, fie prin neconcordanta lor cu realitatea.)ipuri:$ )ulburari ale sintezei mnezice imediate "# iluziile de memorie$ *ememorarea deformata a trecutului "# allomneziileIluziile de memorie:Definitie: evocari eronate prin:" incadrare gresita in timp sau spatiu ale unor evenimente anterior traite de bolnav" nerecunoasterea evenimentelor ca traite sau netraite:ariante clinice:" !riptomnezia "# revendicarea unei realizari literare sau stiintifice ca urmare a nerecunoasterii acesteia ca fiind realizata de o alta persoana %este un 1plagiat2 realizat inmod inconstient si involuntar&" Instrainarea amintirilor "# nerecunoasterea evenimentelor traite ca atare %impresia ca nua trecut prin evenimentele anterioare traite in realitate&" >alsele recunoasteri "# recunoasterea unor situatii sau persoane pe care pacientul nu le"a cunoscut in realitate %1d=ja vu2, 1deja connu2&" >alsele nerecunoasteri "# nerecunoasterea unor situatii sau persoane pe care pacientul le"a cunoscut in realitate %1jamais vu2, 1jamais connu2&'llomneziile:Definitie: evocari eronate prin:" 1inventarea2 unor evenimente retrospective" trairea in prezent a unor evenimente traite in trecut:ariante clinice:" !onfabulatiile "# fabulatii despre propriul trecut, fara ca subiectul sa realizeze ca minte%e0emplu: Sindromul amnestic in care confabulatiile umplu golurile din memorie determinate de amnezia anterograda&" Pseudoreminiscentele "# amestecarea unor evenimente din trecutul apropiat cu prezentul. %(0emplu: un barbat care este internat in spital in urma unui accident rutier cu traumatism cranio"cerebral se pregateste sa participe in cursul serii la o intalnire de afaceri "# fapt pe care il realiza frecvent anterior accidentului&." (cmnezia "# traire completa in trecut: persoana pierde contactul cu prezentul, acesta fiind in intrgime inlocuit cu o perioada in realitate demult traita. %De e0emplu o persoana de peste 73 de ani se comporta in modul in care s"a comportat la 23 de ani: se pregateste sa mearga la cursuri, sa se intalneasca cu prietena, isi viziteaza parintii care inrealitate sunt morti de mai multi ani, etc&. (ste caracteristica dementei in boala 'lzeimer.I.@. )ulburarile gandirii !lasificare: a. )ulburari de forma ale gandirii "# se refera la ritmul ideativ si la coerenta gandirii b. )ulburari de fond ale gandirii "# se refera la continutul propriu"zis al gandirii < )ulburarile gandirii se evedentiaza prin limbaja. )ulburarile de forma ale gandirii'ccelerarea ritmului ideativDefinitie: derularea rapida a ideilor cu conservarea sau pierderea coerentei in gandire:ariante clinice:$ )aipsiia "# o accelerare a ritmului ideativ, care se e0prima pe plan obiectiv prin logoree cu conservarea sau pierderea coerentei gandirii, asociata frecvent cu cresterea tonusului afectiv pana la 1e0altare afectiva2 " pastrarea coerentei gandirii "# taipsiia nu are intotdeauna semnificatie patologica" pierderea coerentei gandirii "# taipsiia asociata cu incoerenta ideativa: vorbire rapidacu lipsa asociatiilor logice intre idei, uneori amestecarea de cuvinte fara nici o logica. 1Salata de cuvinte2 este forma e0trema a incoerentei gandirii, consta in amestecarea de cuvinte corecte cu cuvinte inventate si parti ale unor cuvinte sau asocieri de sunete fara a respecta vreun criteriu "# simptom caracterisitic scizofreniei$ >uga de idei "# o accelerare a ritmului ideativ in care asociatiile ideilor se realizeaza dupa aspecte superficiale %asonanta, rima, localizare in timp sau spatiu&, fapt care determina pierderea firului principal al ideilor" este caracerisitica episodului maniacal$ .entismul "# in planul gandirii reprezinta o derulare rapida a ideilor, scapata de sub controlul voluntar, parazitand gandirea" mentismul este in fapt o tulburare a gandirii, dar in cazul in care ideile constau in amintiri este interpretat ca o forma particulara de ipermnezieIncetinirea ritmului ideativ Definitie: incetinirea derularii ideilor tradusa clinic prin lentoare in e0primare, raspunsuri intarziate, intreruperi frecvente cu durata variabila.:ariante clinice:$ 9radipsiia "# lentoare in derularea ideilor cu monotonie in modularea verbala, insotitaadesea de o scadere a tonusului afectiv$ :ascozitatea "# o forma particulara de bradipsiie in care derularea ideilor confera o senzatie asemanatoare curgerii unui licid vascos %este specifica epilepsiei&$ >adingul mental "# lentoare ideativa care se accentueaza progresiv pana la suspendareacompleta a derularii ideilor %simptom specific scizofreniei&$ 9arajul ideativ "# oprirea brusca si pe neasteptate a ritmului ideativ cu durata de ordinul secundelor, dupa care reluarea se face fie de unde 1a ramas2, fie prin idei fara nici o legatura cu cele anterioare$ Saracia ideativa "# asocierea lentorii ideative cu idei cu continut restrans, deseori monotematice %de e0emplu in intarzierea mentala severa sau in dementele avansate&b. )ulburarile de continut ale gandirii Definitie: tulburarile de continut ale gandirii sunt reprezentate de idei anormale, mai mult sau mai putin detasate de realitate, care se dezvolta si invadeaza ariile normalului intr"o masura variabila.!lasificare:$ Idei dominante$ Idei obsesive$ Idei prevalente$ Idei deliranteIdeile dominanteDefinitie: o idee care se impune intr"un anumit moment in gandire, legata de un conte0t particular si cu semnificatii particulare pentru individ# nota caracteristica a acestei idei este reversibilitatea %tulburarea este tranzitorie& "# motiv pentru care ideea dominanta nu apartine sferei patologicului. (0emplu: fredonarea involuntara 1in gand2 a unei arii dupa vizionarea unui spectacol deopera, in timpul drumului spre casa.Ideile obsesive: Definitie: idee anormala caracterizata prin:" realizarea ideii ca fiind absurda sau inacceptabila" persistenta in gandire " se impune gandirii, detasandu"se prin aceasta de celelalte idei" are un efect parazitar, afectand functionarea gandirii" efortul intens de debarasare de aceasta, realizat de catre subiect, este fara rezultat.In functie de continutul lor se disting mai multe variante clinice:" *uminatia "# consta in indoieli permanente asupra actiunilor subiectului, avand un caracter bifazic %ideea initiala este urmata imediat de o idee opusa& "# caracteristice personalitatii ananAaste %in DS. "# personalitate obsesiv"compulsiva&" 'minitirile obsesive "# constau in rememorarea persistenta a unor scene, cel mai adesea penibile sau neplacute, insotita de o reprezentare mentala intensa "# de e0emplu retrairea evenimentului traumatizant in )ulburarea de stres posttraumatica" >obiile "# constau in teama de anumite obiecte sau situatii, teama care este realizata ca fiind nejustificata, ciar irationala# ele au un caracter dinamic, uneori fobia initiala este inlocuita de alta fobie, alteori se asociaza progresiv mai multe fobii la cea initiala(0emple:" agorafobia "# teama de spatii aglomerate" tanatofobia "# teama de moarte" zoofobia "# teama de animale" fobia sociala "# teama de a participa la reuniuni sociale" Impulsurile obsesive sau compulsiunile "# constau in pattern"uri comportamentale care respecta criteriile definitorii ale fenomenelor obsesive" pot apare izolat "# de e0emplu consumul de alcool in Sindromul de dependenta la alcool sau jocul de noroc patologic" ritualuri obsesive "# de e0emplu numararea ferestrelor %aritmomanie&" cand insotesc ideile sau alte fenomene obsesive, au ca rol reducerea tensiunii psiice determinate de acestea %comportament de verificare&" 'socierea unui fenomen obsesiv cu o compulsiune este caracteristica )ulburarii obsesiv"compulsive, dar ea poate apare si in alte situatii %de e0emplu "# in debutul scizofreniei&Ideile prevalente:Definitie: idee anormala care se caracterizeaza prin:" neconcordanta cu realitatea, dar care este sustinuta de evenimente reale " concordanta cu personalitatea individului, fapt care determina nerecunoasterea de catreacesta a caracterului patologic al ideii" tendinta de subordonare a celorlalte idei, impunandu"se astfel in gandireIdeea prevalenta este considerata ca:" punctul de plecare in structurarea unui sistem delirant" nucleul unui sistem delirantIdeile delirante:Definitie: idee patologica caracterizata prin:" neconcordanta evidenta cu realitatea, avand un continut incredibil" convingere ferma asupra veridicitatii sale" impentrabila la critica sau argumentare logicaIdeea deliranta determina modificarea celorlalte idei si organizarea acestora ca elementede sustinere, fapt care are ca rezultat structurarea unui sistem delirant!lasificare:$ dupa tematica %continut&" idei delirante e0pansive "# apar pe un fond dispozitional elevat %euforic&" idei delirante depresive "# apar pe un fond dipozitional depresiv" idei delirante mi0te "# uneori fondul dispozitional este pozitiv, alteori negativ sau neutru$ dupa mecanism de producere" deliruri primare "# apar ca prima manifestare a bolii" deliruri secundare "# apar prin structurare pe simptome premergatoare %de e0emplu interpretarea deliranta a tulburarilor de perceptie&$ dupa sistematizare" deliruri sistematizate "# conservarea coerentei in gandire, argumentare logica a tematicii delirante care este de obicei unica, sustinere puternica a ideilor delirante prin interpretari eronate sau prin selectarea evenimentelor care le sustin" deliruri nesistematizate "# pierderea coerentei gandirii, tematici delirante multiple, fara relatie logica de asociere intre acesteaIdeile delirante e0pansive a. Idei delirante de marire si bogatie %de grandoare& "# se refera fie la propriile capacitati, fie la averile personale %caracteristice episodului maniacal& b. Idei delirante de inventie "# se refera la convingerea unor realizari stiintifice sau tenice inovatoare c. Idei delirante de reforma "# se refera la convingerea realizarii unor planuri inovatoare economice, politice sau filozofice d. Idei delirante de filiatie "# convingerea e0istentei unor relatii de rudenie apropiata cu personalitati deosebite %fie pozitie sociala importanta, fie mostenitori ai unor persoane deosebit de bogate& sau fiinte supranaturale d. Idei delirante erotomanice "# convingerea ca sunt iubite de persoane cu statut social mult superior propriului statut si care vor sa se casatoreasca cu pacientul e. Idei delirante mistice "# convingerea ca sunt purtatorii unor misiuni de ordin spiritual sau religios Ideile delirante depresive a. Idei delirante de autoacuzare si vinovatie "# convingerea ca sunt total si singurii raspunzatori ai esecurilor sau nenorocirilor altor persoane %in general apropiate: rude, prieteni apropiati& b. Idei delirante de devalorizare "# convingerea despre propria lipsa de valoare sau nedemnitate c. Idei delirante de persecutie "# convingerea ca pacientul este persecutat pe nedrept, ca este victima unui complot, ca este amenintat sau urmarit, etc d. Idei delirante de revendicare "# determinate de convingerea ca sunt victima unei nedreptati, fapt care genereaza un comportament de corectare a nedreptatii, initial respectand autoritatile implicate, ulterior facandu"si singuri dreptate. e. Idei delirante de gelozie "# convingerea nejustificata asupra infidelitatii partenerului f. Idei delirante de relatie "# convingerea ca persoanele din jur il comenteaza, birfesc sau il batjocoresc 1pe la spate2 g. Idei deliranteipocondriace "# convingerea ca sunt amenintati sau ca sufera de o boala incurabila . Idei delirante de negatie "# negarea unor realitati evidente, adesea sunt o varianta particulara a delirului ipocondriac %neaga e0istenta sau functionarea unor aparate sau organe "# de e0emplu un pacient care era constipat era convins ca i"au putrezit nervii de la stomac& i. Idei delirante de transformare sau de posesiune "# convingerea ca au suferit o metamorfoza fizica partiala sau totala %delirul zoontropic "# transformarea intr"un animal& sau ca sunt posedati de spirite rele %delirul de posesie diabolica&Idei delirante mi0te a. Idei delirante de influenta "# convingerea ca este dirijat de forte e0terioare propriului corp %vezi triplul automatism mental& b. Ideile delirante cosmogonice "# convingerea de a detine raspunsuri la misterele legate de originea vietii, a sufletului, a reincarnarii, etc:ariante clinice particulare ale delirurilor sistematizate'ceste deliruri cronice sistematizate au fost considerate initial entitati nosologice aparte,reunind paranoia si parafreniile. In clasificarile actuale ele sunt incluse in categoriile diagnostice situate in grupul Scizofreniie si alte tulburari psiotice sub denumirea de )ulburare deliranta persistenta.$ Delirul de interpretare(ste un delir bine sistematizat, cu un debut lent si cu dezvoltare progresiva in mai multedirectii "# dezvoltare 1in retea2. ,a baza acestui delir sta interpretarea eronata, contrastanta cu realitatea a unor evenimente reale sau a atitudinilor si gesturilor unor oameni. )ematica este in general persecutorie, astfel acestea sunt vazute ca actiuni negative intentionate ale celorlalti indreptate impotriva propriei persoane. )ermenul de dezvoltare 1in retea2 se refera la faptul ca, in evolutia delirului, tot mai multe categorii de persoane din anturajul pacientului sunt inglobate si interpretate ca rau"voitoare. 'stfel, daca initial era implicat doar un coleg de munca, ulterior sunt implicati si alti colegi dar si vecinii, unii prieteni sau ciar membrii ai familiei. 'cest delir se caracterizeaza prin aparitia interpretarilor retrospective "# evenimente anterioare debutului sunt reinterpretate in conte0t cu delirul %de e0emplu: isi da sema de ce i s"a refuzat in urma cu mai multi ani plecarea in concediu de odina&. De asemenea, caracteristice sunt si intuitiile delirante "# anticipari ale comportamentului persoanelor inglobate in delir ca actiuni rau"voitoare %de e0emplu: nu are rost sa solicite concediu deodina pentru ca va fi cu siguranta refuzat&. Intr"o faza mai avansata a acestui delir pacientul sufera transformarea din persecutat in persecutor, putand comite acte de razbunare grave, ciar omoruri.$ Deliruri pasionale(ste un delir cronic bine sistematizat caracterizat printr"un debut relativ brusc reprezentat de aparitia unei idei prevalente. Progresiv, ideea prevalenta devine din ce in ce mai sustinuta prin polarizarea gandirii pacientului in concordanta cu ideea initiala. In mod caracteristic delirul sistematizat are un impact puternic pe plan afectiv %este insotit de o stare de e0altare afectiva& si pe plan comportamental %determina o modificare marcata a comportamentului in sens delirant&. :ariante clinice:" Delirul de revendicare:Ideea prevalenta initiala este de a fi victima unei nedreptati. Sentimentul de nedreptate este resimtit si trait intens pe plan afectiv. In consecinta, comportamentul se canalizeaza in totalitate in directia corectarii nedreptatii.!a tematica sau descris mai multe variante:!verulentii procesivi: persoane care apeleaza sistematic la autoritatile abilitate pentru a li se face dreptate. 'cesti pacienti sunt implicati simultan in o serie de procese pentru probleme minore %de e0emplu: vecinul anume si"a lasat crengile marului la el in curte pentru ca merele stricate si infectate sa cada la el, e0punandu"l astfel la pericolul unor imbolnaviri&.Inventatorii deliranti: aceste persoane lupta cu ardoare pentru recunoasterea paternitatii unor inventii care in realitate nu le apartinSinistroza profesionala: acesti pacienti sunt victima unor accidente de munca minore, motiv pentru care considera ca li se cuvin si solicita despagubiri disproportionate." Delirul erotomanIdeea prevalenta initiala este de a fi iubit de o persoana, in general cu un statut social mult superior conditiei pacientului, persoana care vrea sa se casatoreasca cu acesta. 'cest delir este adesea intalnit la femei mai in varsta, nemaritate. In dezvoltarea delirului se intalnesc mai multe faze:" faza de speranta: pacienta este convinsa de reciprocitatea sentimentelor sale din partea persoanei vizate, iar refuzurile constante ale acesteia sunt interpretate ca probe la care este supusa de iubit cu scopul ca acesta sa se convinga ca si ea il iubeste" faza de deznadejde: realizarea faptului ca sentimentele ei pentru acel barbat nu sunt impartasite" faza de ura: canalizarea comportamentului in sensul razbunarii pentru batjocoririle pe care le"a indurat in faza de speranta" Delirul de gelozieIdeea prevalenta initiala este convingerea de a fi inselat de partener. 'cest delir este maifrecvent la se0ul masculin fiind favorizat si accentuat de consumul cronic de alcool %acest abuz de alcool determina disfunctie erectila ca urmare a polineuropatiei nervilor rusinosi, pacientii crezand ca in aceste conditii partenera isi cauta satisfactia la alti barbati&. Si delirul de gelozie are o dinamica multifazica:" debutul: aparitia ideii prevalente prin interpretarea unei situatii in mod delirant %de e0emplu sotia a intarziat in ultimele zile&" perioada de convingere: ideea initiala se accentueaza prin diverse evenimente care sunt interpretate eronat %daca partenera sta in geam pacientul este convins ca isi face semne cu presupusul rival&. In paralel pacientul cauta o serie de dovezi ale infidelitatii partenerei %ii cauta in geanta scrisori sau bilete, o urmareste, ii controleaza lenjeria pentru a depista urmele unui presupus act se0ual&. In aceasta faza impactul delirului esteo stare afectiva intensa determinata de sentimentul de a fi batjocorit." perioada de razbunare: pacientul isi orienteaza comportamentul in sensul razbunarii pentru batjocoririle suferite. 9arbatii isi agreseaza fizic sau se0ual partenerele, in vreme ce femeile cu delir de gelozie se razbuna pe presupusa rivala.$ Delirul senzitiv de relatie(ste o forma particulara a delirului de interpretare. Pentru acest delir sunt predispuse personalitatile senzitive caracterizate prin timiditate si inclinatie spre procese de constiinta. Ideea centrala este ca anumite persoane il vorbesc pe la spate sau rad de el pentru ca are unul sau mai multe defecte. Progresiv acest comportament din partea anturajului apare la tot mai multe categorii de persoane %dezvoltarea in retea&, ciar la necunoscutii pe langa care trece pe strada %daca acestia rad pentru ca si"au spus un banc,pacientul este convins ca rad de el&. 'cest delir determina o stare afectiva intensa, negativa. + tematica frecventa este cea de culpabilitate se0uala "# la barbati in varsta necasatoriti %1delirul masturbantilor2 "# convingerea ca oamenii stiu despre comportamentul lor se0ual pe care il percep ca rusinos, motiv pentru care il batjocoresc pe la spate&. Pentru a scapa de sentimentele neplacute de jena si vinovatie acesti pacientipot recurge la suicid. I.7. )ulburarile de limbaj Definitie: tulburari ale comunicarii verbale si grafice !lasificare:$ )ulburarile limbajului oral %comunicare verbala&" Disfaziile %afaziile& "# tulburari de intelegere a limbajului %afazii senzoriale&, imposibilitatea de a comunica prin limbaj %afazii motorii sau e0presive&, sau afectarea simultana atat a e0primarii cat si a intelegerii limbajului %afazii mi0te in general apar in conte0tul afectarii ariilor corticale ale limbajului." Dislogiile "# tulburari ale limbajului consecutive modificarilor de forma si continut ale gandirii %forma de reflectare a tulburarilor de gandire&, ariile corticale ale vorbirii si aparatul logomotor fiind neafectate. " Dislaliile "# tulburari de pronuntare ale cuvintelor care apar in conte0tul alterarii functionarii aparatului logomotor.$ )ulburarile limbajului scris %comunicare grafica&" 'grafiile "# pierderea capacitatii de comunicare grafica ca urmare a pierderii limbajului%corespund afaziilor&" )ulburari ale activitatii grafice "# tulburari cantitative ale comunicarii grafice, sunt e0presia grafica a dislogiilor de forma " )ulburari ale semanticii grafice "# tulburari de sens ale mesajului scris, sunt secundare tulburarilor de gandire, reprezentand e0presia grafica a dislogiilor de continut" )ulburari ale morfologiei grafice "# alterarea formatului normal al literelor %modificare a comunicarii grafice care corespunde in planul limbajului oral dislogiilor& 'faziile:" Sunt simptome care apartin in general patologiei neurologice" In psiiatrie ele pot fi secundare pierderii memoriei semantice %pacientul nu are o leziune neurologica specifica a circuitelor neuronale implicate in limbaj ci 1uita2 sensul cuvintelor&. 'faziile cu semnificatie psiiatrica constau in nerecunoasterea cuvintelor "# de aici imposibilitatea atat in a intelege cuvintele %senzoriale& cat si in a le folosi pentru comunicarea mesajelor %afazii e0presive&. (le apar asociate cu agnoziile %nerecunoasterea obiectelor& si apra0iile %nerecunoasterea rolului obiectelor& fiind reunite in Sindromul '.'.'. "# caracterisitic dementei in boala 'lzeimer.Dislogiile:)ipuri:" tulburari ale activitatii verbale "# tulburari cantitative ale comunicarii orale" tulburari ale functiei lingvistice si semantice a vorbirii "# tulburari de continut %calitative& ale e0primarii verbale$ )ulburari cantitative ale comunicarii orale "# dislogii de forma:ariante clinice: i. )ulburari ale intensitatii si tonalitatii verbale" vorbire soptita %in depresie sau scizofrenie "# e0presie a suspiciozitatii, pentru a nu auzi alte persoane decat cea careia se adreseaza&" vorbire declamatoare patetica %in episodul maniacal&" vorbire manierista "# pretiozitate e0agerata in alegerea cuvintelor si a e0primarii verbale %in scizofrenie, corespunzatoare manierismului in plan comportamental& ii. )ulburari ale ritmului verbal" -iperactivitatea verbala" 9avardaj "# cresterea debitului verbal de cele mai multe ori fara semnificatie patologica, caracteristica femeilor e0trovertite" ,ogoree "# accelerarea vorbirii ca urmare a accelerarii ritmului ideativ %caracteristica episodului maniacal&" :erbigeratie "# accelerarea vorbirii insotita de incorenta in e0primare repetari stereotipe ale unor cuvinte %corespunde perseverarii si stereotipiilor, de e0emplu in demente& sau asocieri ilogice de cuvinte normale sau inventate %este e0presia verbala a 1salatei de cuvinte2, caracterstica scizofreniei&" -ipoactivitatea verbala" Simpla "# scaderea ritmului verbal fara semnificatie patologica la persoane timide" 9radilalie "# scadere a ritmului verbal asociata cu o vorbire monotona, ezitanta, eliptica%este frecvent insotita de o stare afectiva negativa, de e0emplu in episodul depresiv&" .utismul "# scaderea pana la disparitie a limbajului %mutismul este un termen de semiologie psiiatrica, diferit de afazia motorie si de mutitate "# incapacitate de a vorbi ca urmare a lezarii aparatului logomotor sau secundar surditatii&" .utismul absolut "# acompaniat de abolirea activitatii motorii este caracteristic formei catatonice a scizofreniei" .utism relativ "# comunicare non"verbala prin mimica, pantomimica sau scris, eventual sunete izolate de e0clamare %in scizofrenia ebefrenica sau paranoida&" .utism selectiv "# vorbesc doar cu anumite persoane %in delirurile de persecutie& " 9arajul %sau blocajul& verbal "# este e0presia verbala a barajului ideativ %caracterstic scizofreniei&" :ariante clinice particulare:" Stereotipia verbala "# repetarea acelorasi cuvinte sau structuri de cuvinte" Palilalia "# forma particulara a stereotipiei verbale care consta repetarea cuvintelor aflate spre sfarsitul frazei, in special a ultimului cuvant" (colalia "# repetarea e0presiilor verbale ale altei persoane" Sindromul P.(...'. "# asocierea palilaliei cu ecolalie, mutism si amimie %lipsa mimicii& "# caracteristic dementei in boala PicA" Psitacismul "# repetarea unor sunete fara nici o logica, in absenta folosirii unor cuvinte %de obicei pacientul nu este capabil sa foloseasca cuvinte, de e0emplu in intarzierile mintale severe, cand pacientii nu au acizitionat limbajul&$ )ulburari de continut ale comunicarii orale "# dislogii de continut" )ulburari la nivelul cuvintelor" Paralogismele "# cuvinte e0istente in vocabular dar carora pacientul le atribuie alt sens decat cel corect" /eologismele "# cuvinte ine0istente in vocabular care sunt inventate de pacient" )ulburari la nivelul frazei" 'gramatismul "# reducerea limbajului, acesta devenind preponderent constituit din verbe si substantive" Paragramatism "# e0presii bizare care pornesc de la radacini corecte" (mbololalie "# inserarea unor cuvinte nepotrivite intr"un discurs normalDislaliile::ariante clinice:" Dislaliile literale "# pronuntarea alterata a unui sunet %litere&, de e0emplu rotacismul %sunetul 1*2&" *inolalia "# 1vorbirea pe nas2" 9albismul "# la tulburarile de articulare se asociaza contractii tonico"clonice ale musculaturii fonatorii:" contractii clonice "# vorbire sacadata, intereseaza in special prima silaba a mesajului" contractii tonice "# rezistenta crescuta la pronuntarea unei silabe# dupa depasirea acesteia, discursul se revarsa in ritm alert# intereseaza in special prima silaba a unui cuvant sau fraze)ulburari ale activitatii grafice "# tulburari cantitative ale comunicarii grafice" -ipoactivitatea grafica "# scaderea activitatii grafice pana la refuzul de a scrie "# in scizofrenie este e0presia negativismului, trebuie diferentiata de agrafie "# corespondentul grafic al afaziei" -iperactivitatea grafica "# cresterea activitatii grafice" ;raforee "# tendinta irezistibila de a scrie %e0emplu in delirurile pasionale pacientii tin jurnale intime legate de tematica deliranta sau planurile de razbunare&" ;rafomania "# predilectie de e0primare in scris in detrimentul e0primarii verbale %nu este cosecinta unei tendinte irezistibile de a scrie&)ulburari ale morfologiei grafice "# alterarea formatului normal al literelor 'specte clinice particulare:" scrisul din episodul maniacal "# litere mari, randurile deviate in sus fata de orizontala %ascendente&" scrisul din episodul depresiv "# litere mici, randurile sunt deviate in jos fata de orizontala %descendente&" scrisul in scizofrenie:" grifonaj "# scrisul are aspectul unor mazgalituri" scrisul in oglinda "# scriere cu 1josul in sus2 sau dinspre dreapta spre stanga" scrisul suprapus)ulburari ale semanticii grafice "# tulburari de sens ale mesajului scris " Paragrafisme "# denaturarea mesajului scris prin omiterea, substituirea sau transpozitionarea literelor in cuvinte sau a cuvintelor in fraza " /eografisme "# formatii grafice inventate de pacient %corespund neologismelor&" Stereotipiile grafice "# repetarea sau intercalarea repetata a unor cuvinte in frazaI.4. )ulburarile de imaginatie )ulburarile de imaginatie cu relevanta crescuta pentru patologie constau in e0altarea morbida a imaginatiei." confabulatiile" mitomania" simularea si disimularea$ !onfabulatiile:Definitie: fabulatii despre propriul trecut fara ca subiectul sa realizeze ca minte.(le sunt considerate ca paramnezii, fiind consecinta unui deficit al memoriei de fi0are. Se mai numesc si 1alucinatii mnestice2. 'spectul lor clinic este insa semnificativ influentat de imaginatie: cu cat imaginatia este mai bogata cu atat confabulatiile sunt mai floride si mai frapante.$ .itomania:Definitie: e0altare a imaginatiei care se caracterizeaza prin:" aspectul formal al discursului este in contrast cu continutul" ideile converg spre crearea unei imagini a propriei persoane care sa corespunda asteptarilor anturajului referitoare la o persoana valoroasa" are ca scop captarea atentiei "# caractersitic dar nu obligatoriu" impresia ca in absenta fabulatiilor pacientul nu va fi luat in seama si nu va putea sa realizeze legaturi interpersonale (0emple:" este o conduita caractersitica tulburarii istrionice de personalitate" uneori este folosita ca un mijloc de negare al unei realitati percepute ca jenante sau devalorizante %ascunderea unui comportament se0ual deviat& $ Simularea si disimularea:SimulareaDefinitie: declararea unor simptome ine0istente in vederea obtinerii unor beneficii(0emplu: pacient care acuza o serie de simptome somatice %cefalee, ameteli, etc.& siBsaupsiice %depresie, insomnie, iritabilitate, etc.& fara a avea senzatiile subiective respective, in vederea obtinerii unei pensionari pe caz de boala< )abloul clinic descris este cu atat mai plauzibil cu cat pacientul poseda cunostinte din domeniul medical sau are in anturajul apropiat o persoana care este diagnosticata cu o boala somatica sau psiica de la care preia in mod voluntar simptomele corespunzatoare.Disimularea: Definitie: ascunderea unor simptome prezente, fie pentru a nu fi catalogat ca bolnav, fie pentru ca acele simptome sunt jenante si inacceptabile din punctul de vedere al pacientuluiDisimularea este situatia opusa simularii(0emple:" ascunderea unor alucinatii sau idei delirante pentru a nu fi catalogat ca 1nebun2" ascunderea tulburarilor de dinamica se0uala %la un pacient de se0 masculin&, acestea fiind percepute ca rusinoase< 'numite simptome psiice pot fi insa decelate din comportamentul bolnavului, de e0emplu:" pacientii cu alucinatii auditive isi acopera urecile in dorinta de a scapa de sub imperiul acestora" pacientii cu idei delirante de persecutie sunt suspiciosi si neincrezatori in toate actiunile lor, comportamentul lor fiind evident modificat in consens cu continutul delirului.I.6. )ulburarile afectivitatii !lasificare:" )ulburari cantitative %ipotimia, atimia si ipertimiile&" )ulburari calitative %paratimiile&-ipotimia:Definitie: scadere a trairilor afective pana la apatie si indiferenta afectiva(0emplu: tulburarea scizoida de personalitate'timia Definitie: scadere marcata a tonusului afectiv si incapacitate de reactie afectiva la stimuli(0emplu: scizofrenia catatonica %in acest caz atimia are un caracter aparent "# pacientulnu isi e0teriorizeaza trairile afective, dar el poate relata ulterior ce s"a intamplat in jur&-ipertimiileDefinitie: traire afectiva intensa!lasificare "# dupa valenta:" -ipertimii negative %depresia, distimia, anestezia psiica dureroasa, an0ietatea&" -ipertimia pozitiva %euforia&" -ipertimii mi0te %labilitatea afectiva, disforia&Depresia:Distinctie: simptomul depresiv "# sindromul depresivDefinitie: " Depresia ca simptom " traire afectiva intensa, dureroasa, legata de cele mai multe ori de o ideatie restransa cu caracter micromanic" Depresia ca sindrom este definita de o triada clinica:" Dispozitia depresiva %depresia ca simptom&, uneori an0ietate" ,entoare si restrangerea spectrului ideativ, cu ideatie depresiva de la prevalenta la deliranta, uneori si idei de suicid" Diminuarea activitatii motorii cu lipsa de initiativa si izolare, uneori neliniste sau e0plozii motorii "# raptusul depresiv" !linic se mai remarca:" atitudine depresiva caracteristica" incapacitate de concentrare cu ipermnezie secundara" senzatie de lipsa de energie" pierderea interesului si a placerii" insomnie sau ipersomnie" inapetenta cu scadere in greutate sau iperfagie" acuze subiective somatice: constipatie si disconfort dureros cu localizare variabilaDistimiaDefinitie: un sindrom depresiv de intensitate redusa care nu afecteaza semnificativ randamentul cognitiv si motor, cu durata lunga %peste 7 luni sau peste 2 ani "# in functie de sistemul de clasificare&'nestezia psiica dureroasaDefinitie: incapacitatea de a reactiona afectiv la stimuli, constientizata si resimtita intensde pacient ca fiind e0trem de dureroasa %pacientul 1sufera ca nu poate suferi2 sau 1sufera ca nu se poate bucura2&(0emplu: in episodul depresiv pacientul sufera pentru ca a devinit indiferent la bucuriilesau supararile persoanelor dragi.'n0ietatea:Definitie: 1teama fara obiect2, resimtita de pacient ca o senzatie de pericol iminent# are un caracter predominant anticipativ "# 1este mai mult gandita decat traita2!linic se manifesta prin" pe plan comportamental "# neliniste psio"motorie" pe plan somatic "# simptomele somatice ale an0ietatii %iperactivitatea sistemului nervos simpatic&:" simptome digestive: uscaciunea gurii, disconfort epigastric, diaree" simptome respiratorii: dispnee prin inspir dificil, iperventilatie" simptome cardiovasculare: palpitatii, senzatie de disconfort precordial" simptome genitourinare: mictiuni frecvente, imperioase" simptome neurologice: incetosarea vederii, ameteli" simptome generale: transpiratii, senzatie 1de rau general2 " pe plan cognitiv: incapacitate de concentrare(0emplu "# tulburarile an0ioase(uforia:Definitie: dispozitie elevata cu valenta pozitiva, cu sentimente de veselie, sanatate, bine general(0emple:" in into0icatia alcoolica acuta usoara" in episodul ipomanical si maniacal,abilitatea afectivaDefinitie: oscilatii afective de la euforie la dispozitie depresiva sau manie:ariante clinice particulare:" iritabilitate "# nervozitate cu reactii afective intense si impulsivitate %e0emplu "# tulburarea de personalitate instabila"emotional&" incontinenta afectiva "# trecerea rapida de la o stare afectiva la opusul ei %e0emplu "# dementa vasculara& DisforiaDefinitie: dispozitie depresiva sau an0ioasa, stare de rau general acompaniate de neliniste si e0citabilitate crescuta, cu reactii impulsive si comportament coleros(0emple:" in epilepsie" in sindromul de dependenta la alcoolParatimiileDefinitie: reactii afective aberante si inadecvate, adeseori contrastante cu conte0tul in care survin.(le sunt frecvente si caracterstice scizofreniei:ariante clinice:" inversiunea afectiva "# ostilitate sau ura pentru persoane fata de care a prezentat sau ar trebui sa prezinte sentimente cu valenta pozitiva" ambivalenta afectiva "# e0istenta concomitenta sau aproape concomitenta a doua sentimente contrarii in relatie cu aceeasi persoana sau situatie %e0emplu: dragoste "# ura#bucurie " tristete &I.5. )ulburarile vointei: )ulburarile de vointa se denumesc disbulii.Disbuliile au un caracter secundar "# ele se datoreaza alterarii motivatiei.)ulburarile de vointa se clasifica in: a. disbulii predominant cantitative %iperbulia, ipobulia si abulia& b. disbulii predominant calitative %disabulia si parabulia& c. impulsivitatea si comportamentul impulsiv %e0ista autori care le clasifica intre tulburarile activitatii, insa tulburarea primara este deficitul vointei inibitorii&.a. Disbuliile cantitative-iperbuliaDefinitie: cresterea capacitatii volitionale, tradusa pe plan comportamental prin activitati permanente si sustinute.>iziologic %fara semnificatie patologica& este o caracteristica a personalitatilor tenace si ambitioase.In patologie iperbulia este un simptom foarte rar "# boala atat somatica %organica& cat sipsiica determina o prelucrare preferentiala a cognitiilor legate de simptome sau boala in detrimentul celorlalte activitati.(0emple: " iperbulia din tulburarea obsesiv"compulsiva: efort volitional intens si permanent de a se debarasa de perceptiile si ideile obsesive sau de a se retine de la ritualurile determinate de acestea "# iperbulie fara finalitate" iperbulia din tulburarea deliranta persistenta: efort volitional intens si permanent bazat pe o motivatie deliranta %punerea in aplicare a ideilor si planurilor delirante "# vezidelirurile pasionale&" iperbulia din to0icomanii "# este o iperbulie selectiva, intreaga activitate fiind orientata spre procurarea si administrarea substantei psioactive, restul activitatilor devenind secundare-ipobulia:Definitie: scaderea capacitatii volitionale, tradusa pe plan comportamental prin scadereacapacitatii de a actiona.(ste un simptom comun pentru aproape toata patologia, atat psiica cat si somatica %prelucrare preferentiala a cognitiilor legate de simptome sau boala in detrimentul celorlalte activitati&.Pentru evidentierea ipobuliei se analizeaza realizarea activitatilor noi, inedite %activitatile obisnuite se pot desfasura relativ normal, ele dobandind prin repetare un caracter automat&(0emple:" ipobulia din neurastenie: scaderea capacitatii de a actiona este determinata de astenia fizica si psiica si de acuzele somatice %vezi neurastenia&" ipobulia din tulburarea ananAasta de personalitate: apare ca o consecinta a perfectionismului inibant %vezi tulburarile de personalitate&'bulia:Definitie: pierderea capactitatii volitionale tradusa pe plan comportamental prin incapacitate de a actiona.In patologie termenul se foloseste si in cazul ipobuliilor intense(0emple %abulie in sens clasic&:" abulia din stuporul depresiv " abulia din scizofrenia catatonica "# pacient asemanator cu o statuie, mentinand pozitii adeseori incomode timp indelungat %perna psiica "# pacientul sta mai multe ore culcat pe spate in pat fara a"si sprijini capul de perna&b. Disbuliile calitativeDisabulia:Definitie: o forma particulara de ipobulie insotita de perple0itate si o traire afectiva negativa(0emplu: in debutul scizofrenieiParabulia: Definitie: o forma particulara de ipobulie determinata si intretinuta de acte motorii parazite(0emplu: boala ticurilor "# apar ticuri multiple, permanente care paraziteaza toate activitatile c. !omportamentul impulsiv %impulsivitatea si impulsiunile& Desi e0primarea se realizeaza in planul activitatii %comportamental& ele sunt consideratetulburari de vointa avand in vedere cauza care le determina.Sunt consecinta insuficientei vointei inibitorii:" insuficienta permanenta "# impulsivitate %trasatura de personalitate&" insuficienta tranzitorie "# impulsiuni %raptusurile si fugile&Impulsivitatea:" poate fi fara semnificatie patologica daca este mai redusa in intensitate si apare la persoanele cu temperament coleric, in conte0te compreensibile %nu neaparat si justificate&" e0emplul tipic il reprezinta tulburarea de personalitate instabil"emotionala cu ambele sale variante %tipul impulsiv si tipul borderline "# vezi tulburarile de personalitate&*aptusurile:Definitie: manifestari motorii tranzitorii, cu debut e0ploziv, fara a fi determinate de o cauza observabila, care se manifesta pe plan clinic prin perioade de agitatie psio"motorie %vezi agitatia psio"motorie&(0emple: " raptusul din tulburarile afective %maniacal, depresiv&" raptusul din scizofrenie" raptusul din epilepsie" raptusul din intarzierea mintala>ugile:Definitie: parasirea neasteptata a domiciliului sau a locului de munca, ca urmare a nevoii imperioase de a pleca.Se caracterizeaza prin:" imprevizibilitate %nu pot fi anticipate&" incompreensibilitate %nu sunt determinate de un motiv compreensibil&" limitare in timpSunt insotite de amnezie lacunara %pacientul nu"si mai aminteste cum a ajuns intr"un anumit loc si ce s"a intamplat pe parcursul drumului&(0emple: " fugile din demente %pacienti varstnici care se pierd si sunt anuntati ca disparuti&" fugile disociative %vezi tulburarile disociative&I.13. )ulburarile activitatii !lasificare:" )ulburarile mimicii" )ulburarile pantomimicii" -iperAineziile" -ipoAineziile" 'Aineziilea. )ulburarile mimicii)ulburarile mimicii se clasifica in:" tulburari cantitative ale miscarilor mimice %ipermimia, ipomimia, amimia&" tulburari calitative ale mimicii %paramimii&-ipermimia:Definitie: accelerarea si cresterea amplitudinii miscarilor mimice(le trebuiesc diferentiate de cresterea e0presivitatii mimicii %poate apare si in cadrul ipomimiei sau a amimiei& (0emple:" in episodul manical "# privire ipermobila, miscari mimice ample si accelerate" in delirul de persecutie "# mimica tradeaza suspiciozitatea, cauta in permanenta cu privirea posibile surse de persecutie sau dovezi pentru tematica deliranta activitate care este insotita de e0presii mimice caracteristice -ipomimia "# amimia:Definitie: reducerea miscarilor mimice pana la abolirea acestora(0emple:" in episodul depresiv sever miscarile mimice sunt minime sau absente desi faciesul estee0trem de e0presiv %e0presie de tristete, frunte incretita, privire in gol, comisurile labiale si palpebrale coborate&" in scizofrenia catatonica faciesul este impietrit "# amimieParamimiile:Definitie: e0istenta unui contrast intre limbaj si e0presia mimicaParamimiile sunt caracteristice scizofreniei.:ariante clinice:" mimica incoercibila "# miscari mimice care se deruleaza rapid, contrastante intre ele sau apar simultan elemente mimice corespunzatoare unor reactii afective contrarii %de e0emplu plange in timp ce zambeste& " ecomimia "# imitarea mimicii unei persoane din anturaj %uneori este asociata cu ecolalia si ecopra0ia constituind sindromul ecopatic&" manierism mimic" stereotipii mimice b. )ulburarile pantomimicii!lasificare:" tulburari cantitative "# iperpra0ii %gestica ampla, rapida&, ipopra0ii %gestica putin ampla si lentoare&" tulburari calitative "# parapra0ii)ulburarile cantitative ale gesticii apar in conte0tul tulburarilor cantitative ale activitatii)ulburari calitative ale gesticii:)icurile: Definitie: miscari scurte, repetate involuntar, fara necesitate obiectiva)ipuri:" ticuri simple "# ridicarea umerilor" ticuri comple0e:" onicofagia %rosul ungiilor&" tricotilomania %jocul cu degetele prin par&(0emplu "# boala ticurilor %;illes de la )ourette& "# ticuri multiple asociate cu ecomimie,ecolalie si coprolalie impulsiva %impulsiuni care constau in pronuntarea de cuvinte uratesau injuraturi&.anierismul Definitie: accentuare inutila a e0presivitatii gestice, care ii confera pacientului un aer artificial si 1pretios2(0emple:" in scizofrenie" in tulburarea istrionica de personalitate "# in scopul de a atrage atentia anturajului si de a impresionaStereotipiiDefinitie: conduite repetitive caracterizate prin fi0itate, durata, inutilitate si inadecvare.(0emple:" in scizofrenie mai ales forma ebefrenica "# pacientul are 1aspect de clovn2" in dementec. -iperAineziileDefinitie: crestere a ritmului si amplitudinii miscarilor, insotita de ipermimie si iperpra0ie.(0emple:" in starile de usoara into0icatie alcoolica" in episodul maniacal apare polipragmazia "# pacientul se apuca de mai multe lucruri deodata fara a finaliza vreunul+ forma particulara de iperAinezie o reprezinta agitatia psio"motorie# ea consta intr"o iperAinezie insotita de neliniste si dezorganizarea actelor motorii %ele isi pierd pattern"ul normal si utilitatea&In functie de tulburarea psiica in care apare, aspectul clinic este diferit.$ 'gitatia psiomotorie din starile confuzionale: instalare predominant vesperala, debut brusc, se insoteste de alucinatii predominant vizuale an0iogene si onirism %vezi tulburarile de constiinta& si de simptomele somatice ale bolii care o determina %apare in stari to0ice sau infectioase&$ 'gitatia psiomotorie din demente: determinata de incitatii minore, abunda in stereotipii avand caracter predominant verbal si motor$ 'gitatia psiomotorie din intirzierea mintala: deosebit de intensa cu etroagresivitate crescuta "# agitatie coleroasa$ 'gitatia psiomotorie din episodul maniacal: este precedata de o stare prodromala %irascibilitate si ergasiomanie "# impulsiunea de a face ceva&, are de cele mai multe ori caracter ludic si polipragmatic, in forme grave poate deveni e0trem de intensa "# furia maniacala$ 'gitatia psiomotorie din episodul depresiv: apare brusc la un pacient inibat motor si pasiv, se concretizeaza prin acte autoagresive sau suicid.$ 'gitatia psiomotorie din scizofrenie: actele motorii sunt imprevizibile si bizare, de multe ori fiind incarcate cu o valoare simbolica incompreensibila, abunda stereotipiile motorii si verbale$ 'gitatia psiomotorie din epilepsie: apare cel mai adesea postcritic %dupa criza, frecvent apare o stare crepusculara&, se caracterizeaza prin eteroagresivitate crescuta, este insotita de amnezie lacunara a perioadei $ 'gitatia psiomotorie din tulburarile nevrotice: este mai putin intensa cu pastrarea luciditatii, apare ca urmare a sentimentului acut de frustrare sau in paro0ismele an0ioase, dezorganizarea este mai putin intensa %pacientii se plimba in continuu, isi frang miinile, in forme e0treme isi rup ainele sau isi smulg parul&$ 'gitatia psiomotorie din tulburarile de personalitate: se manifesta prin crize de maniesi disperare, uneori avand un aspect teatral, demonstrativ, cu intentia de a impresiona sau santaja pe cei din jur$ 'gitatia psiomotorie din sindromul de impregantie neuroleptica %dupa doze mari de neuroleptice standard incisive "# vezi terapia neuroleptica&: se manifesta prin aAatisie %imposibilitatea de a sta nemiscat in picioare, in sezut sau intins in pat& si tasiAinezie %tendinta de a se plimba continuu&.d. -ipoAineziileDefinitie: lentoare in activitatile motorii insotita de ipomimie si ipopra0ie(0emple:" epilepsie" stari dupa traumatisme cranio"cerebrale %sindrom post"comotional&" sindroame parAinsoniene %inclusiv cel indus de neuroleptice&e. 'AineziileDefinitie: stari de inibitie psiomotorie aproape completa, sunt insotite de abolirea miscarilor mimice si pantomimice:ariante clinice:$ 9arajul motor "# oprirea brusca si pe neasteptate a tuturor actelor motorii %apare in scizofrenie, este ecivalentul motor al barajului ideativ&$ >adingul motor "# diminuarea treptata a ritmului si amplitudinii miscarilor pana la abolirea completa a acestora %apare in scizofrenie, este ecivalentul motor al fadingului mental&$ Stuporul motor "# abolirea aproape completa a miscarilor cu raspuns tardiv si vag sau absent la stimuli, ciar la cei durerosi(0ista trei variante:" stuporul psiotic "# apare in scizofrenie si in episodul depresiv sever %pe langa faciesul descris apare o postura caracteristica: corpul usor aplecat inainte, umerii cazuti&" stuporul confuziv" in starile confuzionale cu etiologie somatica %stari to0ice, infectioase&, este intrerupt deperioade de agitatie psio"motorie" in epilepsie %succede criza&" stuporul nevrotic si psiopatic "# apare in tulburarile disociative "# instalare brusca, legata de un eveniment psiotraumatizant in prezenta unor persoane apropiate$ !atatoniaDefinitie: ansamblu de tulburari psio"motorii pe fondul unei totale inertii motorii %fle0ibilitate ceroasa "# pastrarea timp indelungat a unor pozitii impuse precum modelarea unei figuri de ceara& si un grad discret de ipertonie musculara.!lasificare:" dupa gradul de alterare a constiintei" catatonie lucida" catatonie oneiroida" dupa gradul de agitatie" catatonie stuporoasa" catatonie agitataSindromul catatonic se caracterizeaza prin tei elemente:" stereotipii" sugestibilitate "# receptivitate crescuta la stimuli" negativism: este de doua variante" pasiv "# rezistenta permanenta la stimuli, intereseaza alti stimuli decat cei fata de care prezinta sugestibilitate %e0emplu negativism verbal, alimentar sau sfincterian "# refuzul rela0arii sfincterelor anal si vezical pentru realizarea defecatiei respectiv mictiunii in ciuda senzatiei de necesitate imperioasa&" activ "# opozitie ferma deseori violenta(0emple:" forma catatonica a scizofreniei" poate apare ca efect advers al neurolepticelor$ Perseverarea "# initierea unei actiuni este urmata de continuarea acesteia si dupa realizarea scopului:ariante:" perseverare iterativa "# repetarea la nesfarsit a aceleiasi actiuni" perseverare substitutiva "# inlocuirea actiunilor precedente cu actiuni asemanatoare(0emple: " in forma ebefrenica a scizofreniei" in dementele PicA si 'lzeimerI.11. )ulburarile tinutei vestimentare$ )inuta dezordonata si murdara "# forma e0trema, cu pierderea controlului sfincterian, se numeste gatism(0emple: " stari confuzionale" demente avansate $ *afinamentul vestimentar "# este caracteristica personalitatilor istrionice in scop de a atrage atentia si a fi apreciate de anturaj$ )inuta e0centrica" in scizofrenie "# pacientii folosesc articole vestimentare cu valoare simbolica %bratari, lantisoare, articole vestimentare caracteristice unor categorii specifice "# de e0emplu preoti&" in episodul maniacal$ )inuta pervertita:ariante clinice:" !isvestismul "# vestimentatie neconcordanta cu varsta %la personalitatile istrionice&" )ransvestismul "# vestimentatie corespunzatoare se0ului opus" la omose0ualii de se0 masculin" in tulburarile de identitate se0uala "# persoane care din punct de vedere somatic apartinunui se0, iar din punct de vedere psiologic se simt apartinand se0ului opus %trebuie diferentiate de ermafroditi la care genotipic si fenotipic se0ul este ambiguu&I.12. )ulburarile instinctelor $ )ulburarile instinctului alimentar!lasificare:" tulburari cantitative "# e0agerarea si diminuarea instinctului alimentar" tulburari calitative "# pervertirea instinctului alimentar(0agerarea instinctului alimentar " bulimie(0emple " in boli somatice %diabet zaarat&" in boli psiice %bulimia nervosa&Diminuarea instinctului alimentar "# anore0ie(0emple:" anore0ia nervosa" episodul depresiv severPervertirea instinctului alimentar:ariante clinice:" Polifagia "# tendinta de a ingera in cantitati crescute atat alimente cat si produse necomestibile %in dementa vasculara&" Sitiofobia "# refuzul de a se alimenta datorita ideilor delirante de otravire sau a alucinatiilor olfactive sau gustative dezagreabile legate de alimente %in scizofrenia paranoida "# delir de otravire, in episodul depresiv sever psiotic "# alucinatii referitoare la gustul sau mirosul alimentelor&$ )ulburarile instinctului de aparare (0agerarea instinctului de aparare (0emple" in tulburarea ipocondriaca %frica e0cesiva de boala, in general grava&" in fobia simpla %tanatofobia "# frica e0cesiva de moarte&Diminuarea instinctului de aparare:(0emple" in episodul depresiv major "# preocupari si acte suicidare" in scizofrenie "# automutilari determinate de tematica simptomelor psiotice %un pacient si"a taiat penisul pentru ca, fiind posedat de diavol, era indemnat de acesta sa"si violeze surorile&$ )ulburarile instinctului se0ual !lasificare " )ulburari cantitative "# cresterea sau diminuarea instinctului se0ual" )ulburari calitative "# perversiuni se0uale!resterea instinctului se0ual" la femei "# nimfomanie" la barbati "# satiriazis(0emple" in episodul maniacal" in demente, mai ales cea vascularaDiminuarea instinctului se0ual "# impotente se0uale psiogene(0emple" in episodul depresiv" in fobia simpla %frica de a nu contacta o boala venerica "# e0emplu sifilofobia&Perversiunile se0uale:!lasificare " 'nomalii in alegerea partenerului se0ual" 'nomalii in desfasurarea actului se0ual:ariante clinice:'nomalii in alegerea partenerului" Pedofilia "# atractie pentru copii" ;erontofilia "# atractie pentru persoane in varsta" Incestul "# practicarea actului se0ual cu rude de sange apropiate" -omose0ualitatea "# forma egodistonica %in care subiectul nu isi accepta si sufera datorita orientarii se0uale, pe care o percepe ca fiind anormala si incearca sa se retina dela a practica actul se0ual cu parteneri de acelasi se0, uneori recurgand la suicid pentru a scapa de aceasta povara&" barbati "# pederastie" femei "# lesbianism sau tribadism" Coofilia sau bestialitatea "# practicare actului se0ual cu animale" >etisismul "# satisfacere erotica prin contemplarea obiectelor de lenjerie intima ale se0ului opus" Pigmalionismul "# atractie se0uala si realizarea actului se0ual cu statui'nomalii in desfasurarea actului se0ual %partenerul este ales corespunzator&" Sado"masocismul "# obtinerea satisfactiei erotice prin provocare de durere intre parteneri" :oDerismul "# satisfactie se0uala prin urmarirea actului se0ual" (0ibitionismul "# placerea se0uala este obtinuta prin e0punerea organelor se0uale in public, unor persoane de se0 opus "# adesea este asociata cu masturbarea" >roteurismul "# stimularea se0uala prin frecarea organelor se0uale de persoane de se0 opus in locuri aglomerate %de e0emplu in autobuz&I.13. )ulburarile constiintei!lasificare:" )ulburari cantitative ale constiintei" )ulburari calitative ale constiintei)ulburari cantitative: +btuzia " cresterea pragurilor senzoriale cu scaderea receptivitatii la stimulii ambientali" dificultati in desfasurarea proceselor elementare ale gandirii-ebetudinea" dificultati de orientare temporo"spatiala" atitudine perple0a)orpoarea:" dezorientare" scaderea initiativei cu reducerea activitatii" indiferenta+bnubilarea " scaderea activitatii psiice in toate planurile %cognitiv, afectiv si comportamental&" dezorientare temporo"spatiala, auto si allopsiicaStupoarea" tulburare accentuata a constiintei" activitatea devine absenta sau minimaStarea comatoasa "# pierderea completa a constiintei cu conservarea functiilor vegetative" coma vigila "# posibilitatea trecerii intr"o stare stuporoasa la actiunea unor e0citanti dinmediu" coma profunda %coma carus& "# este posibila si alterarea functiilor vegetative cardio"respiratorii %este stadiul terminal& )ulburari predominant calitative Deliriumul "# acest termen reuneste starea onirica, starea oniroida si starea amentiva, care au fost initial descrise ca stari distincte ale alterarii constiintei %a nu se confunda cu delir&." Starea onirica:" dezorientare temporo"spatiala" alucinatii predominant vizuale, frecvent cu continut amenintator generand an0ietate marcata" agitatie si comportament delirant %aparare fata de continutul amenintator al alucinatiilor&" suspendarea memoriei pe perioada deliriumului "# dupa revenire apare o amnezie lacunara a perioadei respective %este posibila persistenta unor franturi ale simptomatologiei alucinatorii "# secele postonirice&" Starea oniroida "# caracteristica este asistarea la scenele alucinatorii fara implicare pe plan comportamental %vizionare si reverie&" Starea amentiva " dezorientare ma0ima" incorenta accentuata in gandire" abolirea fi0arii mnestice" incontinenta afectiva" agitatie dezordonata Starea crepusculara " alterare accentuata a proceselor cognitive si afective" abolirea fi0arii mnestice "# ulterior apare amnezie lacunara pentru perioada respectiva" conservarea automatismelor motorii "# aspect coordonat si coerent al actiunilor)ulburarile orientarii allopsiice %derealizare& "# elementul central este senzatia de scimbare a mediului inconjurator care devine ireal, necunoscut, de cele mai multe ori ostil, fapt trait intens pe plan afectiv printr"o stare marcata de an0ietate)ulburarile orientarii autopsiice %depersonalizare& "# elementul central este senzatia de scimbare a propriei persoane, scimbare de cele mai multe ori in sens negativ, e0plicata de multe ori prin tematica unor simptome psiotice %de e0emplu idei delirante de posesie diabolica sau metamorfozare precum si tulburari de scema corporala&. Pacientul are impresia instrainarii propriilor ganduri, amintiri, reactii afective si actiuni.