S T E N O G R A M A - senat.ro · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 18 martie 2014 S U M...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 18 martie 2014

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Mihai-Viorel Fifor (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Securitatea

energetică – o nouă direcţie spre o creştere economică sustenabilă”;

- Viorel Grigoraş (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Un Guvern cu scamă

pe frunte”;

- Emil-Marius Paşcan (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Statul de drept

nu poate fi negociat în numele agresiunilor politice etnice minoritare!”;

- Ionel-Daniel Butunoi (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Respectarea

angajamentelor”;

- Puiu Haşotti (PNL) – declaraţie politică referitoare la manifestaţiile organizate

recent în unele oraşe ale ţării de către reprezentanţi ai minorităţii maghiare;

- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Extremismul se

combate prin fermitatea legii şi prin prosperitate”;

- Florinel Butnaru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Cardul de sănătate”;

- Octavian Motoc (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „12 motive pentru

care PNL a ieşit de la guvernare”;

- Valer Marian (independent) – declaraţie politică având ca titlu „Premierul Ponta

a trădat Transilvania”;

- Găvrilă Ghilea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „După USL, potopul!”;

- Florian Popa (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reglementări urgente şi

totuşi inutile sănătăţii”;

- Sorin-Constantin Lazăr (PSD) – declaraţie politică având ca temă stabilitatea

ţării, prioritate absolută a clasei politice din România;

- Ben-Oni Ardelean (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Protejaţi

patrimoniul României!”;

- Florin Constantinescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Absorbţia

fondurilor europene – o prioritate strategică pentru Guvernul Victor Ponta”;

- Alin-Păunel Tişe (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „22 de luni de

incompetenţă”;

- Gheorghe Saghian (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Sănătatea

mintală”;

6

- 2 -

- Biró Rozalia-Ibolya (UDMR) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua

Europeană a Pacienţilor”;

- Nicolae Moga (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua Mondială a Apei –

apa şi energia”;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Susţinem

mediul de afaceri. Susţinem clasa de mijloc.”;

- Doina Silistru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Candidatul naţional”;

- Petru-Alexandru Frătean (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Tensiunile şi

instabilitatea alungă investiţiile şi întârzie dezvoltarea. Cine şi de ce are acest

interes antiromânesc?”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Împotriva

cinismului şi minciunii”;

- Augustin-Constantin Mitu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Oglindă,

oglinjoară, cine-i cel mai şef din ţară?”;

- Mihai Niţă (PC) – declaraţie politică având ca titlu „Menţinerea Alro în

funcţiune, vitală pentru Slatina”;

- Octavian-Liviu Bumbu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Cazul László

Tökés – s-a depăşit orice limită”;

- Haralambie Vochiţoiu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „România şi

Strategia «Europa 2020» privind combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 45-46; 47

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 24 – 29 martie 2014. 46

4. Aprobarea unor modificări în componenţa nominală a comisiilor permanente ale

Senatului.

47-55; 62

5. Informarea plenului Senatului cu privire la:

1. Respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la

Lisabona pentru:

Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind o

reţea europeană de servicii de ocupare a forţei de muncă, accesul lucrătorilor la

serviciile de mobilitate şi integrarea în continuare a pieţelor forţei de muncă –

COM(2014) 6 final;

2. Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2014:

Comunicare privind Programul Comisiei Europene pentru anul 2014 –

COM(2013) 739 final.

55

- 3 -

6. Prezentarea:

1. Raportului asupra petiţiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor,

combaterea corupţiei şi petiţii în trimestrul al III-lea 2013;


combaterea corupţiei şi petiţii în trimestrul al IV-lea 2013;


combaterea corupţiei şi petiţii în semestrul al II-lea 2013.

57

7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Memorandumului de

Înţelegere dintre Guvernul României şi Consiliul Europei privind Oficiul Consiliului

Europei în domeniul criminalităţii informatice din Bucureşti şi statutul juridic al

acestuia, semnat la Bucureşti la 15 octombrie 2013. (L188/2014)

59

8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului

nr. 1/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în

România şi a Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a

străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România,

precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic

European. (L24/2014)

60

9. Dezbaterea şi respingerea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor

acte normative. (L589/2011)

(Reexaminare ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale)

62-65; 85

10. Dezbaterea şi respingerea Proiectului de lege pentru modificarea art. 2531 din Codul

penal. (L296/2012)

(Reexaminare ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale)

65-67; 85-86

11. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii

cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. (L7/2014)

68

12. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea

Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum şi a altor acte normative. (L670/2013)

69-70;

86

13. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului. (L682/2013)

70

14. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind organizaţiile cooperatiste

şcolare. (L695/2013)

71

15. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

articolului 5 din Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de

învăţământ. (L688/2013)

73

- 4 -

16. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind îmbunătăţirea structurii

rezervelor internaţionale ale României. (L677/2013)

75-77; 86

17. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 571 din

22 decembrie 2003, Codul fiscal. (L694/2013)

77

18. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 284 din Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L690/2013)

86

19. Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii

energiei din surse regenerabile de energie. (L588/2013)

89

20. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului,

conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege pentru ratificarea Tratatului privind comerţul cu arme, adoptat la New York

la 2 aprilie 2013 şi semnat de România la New York la 3 iunie 2013 – procedură

de urgenţă;

- Lege privind ratificarea Acordului pentru facilitarea de împrumut de tip preventiv

dintre Uniunea Europeană, în calitate de Împrumutător, şi România, în calitate de

Împrumutat, şi Banca Naţională a României, în valoare de maximum 2 miliarde

de euro, semnat la Bucureşti la 5 noiembrie 2013 şi la Luxemburg la 19 noiembrie

2013, şi a Memorandumului de înţelegere dintre Uniunea Europeană şi România,

semnat la Bucureşti la 5 noiembrie 2013 şi la Bruxelles la 6 noiembrie 2013 –

procedură de urgenţă;

- Lege pentru ratificarea Acordului Intern dintre reprezentanţii guvernelor statelor

membre ale Uniunii Europene, reuniţi în cadrul Consiliului, privind finanţarea

ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru

perioada 2014 – 2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE şi

privind alocarea de asistenţă financiară pentru ţările şi teritoriile de peste mări

cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcţionarea Uniunii

Europene, semnat la Bruxelles la 24 iunie 2013;

- Lege pentru aderarea României la Protocolul din 2002 la Convenţia de la Atena

din 1974 privind transportul pe mare al pasagerilor şi al bagajelor lor, adoptat la

Londra la 1 noiembrie 2002;

91

- 5 -

- Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere dintre Guvernul României

şi Consiliul Europei privind Oficiul Consiliului Europei în domeniul criminalităţii

informatice din Bucureşti şi statutul juridic al acestuia, semnat la Bucureşti la 15

octombrie 2013 – procedură de urgenţă.

- 6 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 18 martie 2014

Şedinţa a început la ora 9.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele

Senatului, asistaţi de domnii senatori Ion Rotaru şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.

Domnul Ioan Chelaru:

Bună dimineaţa!

Permiteţi-mi să deschid şedinţa de azi şi să invit la microfon pe domnul senator Fifor Mihai,

pentru a-şi prezenta declaraţia politică.

Domnilor colegi,

Domnule senator,

Vă atrag atenţia că există o limită în timp a declaraţiilor politice, mai ales la Grupul

parlamentar al PSD, unde sunt 19 declaraţii politice pe 40 de minute, aşa că vă rog pe toţi, indiferent

de grupul politic din care faceţi parte, dacă se poate, să exprimaţi toate ideile pe care le aveţi într-un

timp rezonabil.

Mulţumesc.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia politică de astăzi se numeşte „Securitatea energetică – o nouă direcţie spre o creştere

economică sustenabilă”.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

După cel de-al Doilea Război Mondial, energia a devenit un factor determinant atât pentru

dezvoltarea economico-socială, cât şi pentru societăţi în ansamblu, generând diverse preocupări în

acest sens.

În 1992, prin Agenda 21, Organizaţia Naţiunilor Unite aprecia că, în mod covârşitor, evoluţia

societăţii umane şi, implicit, dezvoltarea economică naţională şi mondială sunt profund influenţate de

resursele naturale, în special de cele energetice. Astfel, printre alte concepte promovate de-a lungul

timpului, se regăseşte şi conceptul de „securitate energetică”, acesta reprezentând o importanţă

deosebită din două considerente. Pe de o parte, este văzută drept cheia securităţii regionale, în

- 7 -

contextul actual al infrastructurii energetice, iar, pe de altă parte, ia în considerare diversitatea

resurselor energetice, de aici decurgând şi importanţa conservării şi gestionării acestora în vederea

utilizării lor pe o perioadă determinată.

Ţara noastră se află pentru prima dată în situaţia în care poziţia geografică şi mai ales poziţia

geopolitică îi conferă acesteia o serie de oportunităţi pe plan energetic, care trebuie valorificate la

adevăratul lor potenţial. Prin intermediul acestora, România poate fi considerată o poartă de intrare sau

un spaţiu de tranzit în blocul economico-politic al Uniunii Europene între producătorii reprezentativi şi

marii consumatori europeni.

Din perspectiva necesarului de consum, securitatea energetică înglobează două aspecte,

respectiv accesibilitatea la surse noi de aprovizionare, precum şi disponibilitatea acestora în sensul

garantării pe termen lung a livrărilor, în condiţiile limitative ale orizontului de timp.

Corelând aceste două aspecte cu nivelul legislativ, apreciez că securitatea din punct de vedere

energetic este asumată şi transpusă în practica economică de către Guvernul Ponta prin intermediul

unor instrumente pe care orice stat european, în acest moment, ar trebui să le deţină: infrastructuri

energetice de producţie şi transport adecvate, tehnologii mai eficiente din punct de vedere energetic şi

pieţe concurenţiale de energie complet liberalizate.

Guvernul României a fost nevoit şi a reuşit cu succes să se alinieze la ţintele propuse de

Uniunea Europeană, făcând faţă, astfel, principalelor provocări la scară globală, în condiţiile în care

mai are multe de recuperat în raport cu alte state dezvoltate ale Uniunii, astfel competitivitatea

economică şi dezvoltarea durabilă bazându-se în mare parte pe consumul eficient de energie.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul Marian Valer. Nu este.

Îl invit la microfon pe domnul Grigoraş Viorel. Se pregăteşte domnul senator Paşcan Marius.

Domnul Viorel Grigoraş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Un Guvern cu scamă pe frunte”.

Azi nu mai avem USL, ci un Guvern remaniat, cu un nou program de sorginte UDMR. Această

formaţiune etnică cameleonică a fost în componenţa tuturor guvernelor, indiferent de culoare, din

ultimii 20 de ani.

UDMR-ul nu a venit cu vreo propunere de dezvoltare economică a ţării, ci numai cu pretenţii

pentru satisfacerea intereselor proprii, etnice, neincluzând şi interesele altor etnii. În fond, UDMR a

urmărit doar separarea teritorială faţă de România.

- 8 -

Liderii maghiari au creat o breşă în noul Program de guvernare, breşă care permite, printre

altele, şi arborarea steagului secuiesc ca drapel oficial al mai multor judeţe. Este grav că actualul

premier permite îndeplinirea dezideratului UDMR. În acordul dintre PSD şi UDMR, acord inclus în

Programul de guvernare asumat, se prevede că orice unitate administrativ-teritorială îşi poate arbora

propriul steag, dacă acesta se află alături de steagul Uniunii Europene şi de cel al României.

Acest fapt este neconstituţional. Exploatând, am putea spune că există posibilitatea de a se arbora şi

un steag care să reprezinte o piesă de lenjerie intimă, deoarece nici steagul aşa-zis secuiesc nu este un steag

oficial recunoscut în România, cu atât mai grav că nu există unitate administrativ-teritorială a vreunui

ţinut.

Aşa cum se prevede în art. 3 din Constituţia României, „teritoriul este organizat, sub aspect

administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii”. Deci

cuvântul „ţinut” nu apare nicăieri. Pe cale de consecinţă, nici Ţinutul Secuiesc nu este unitate

administrativ-teritorială.

De la mic la mare, din aproape în aproape, UDMR-ul şi extremiştii vor să fie mai aproape de

visul lor, autonomia teritorială, inventând şi aşa-zisul ţinut al secuilor. Cu toate că a fost şosetă în

pantoful numit Guvern, UDMR-ul nu şi-a uitat niciodată scopul: autonomia.

Pentru a-şi asigura o guvernare confortabilă, PSD a acceptat toate condiţiile UDMR-ului,

deoarece nici partidul lui Ponta nu cred că e naţional. Să nu uităm ce zicea Dan Şova de un fost

Guvern PDL-UDMR: „Vreau să vă spun că actualul Guvern este susţinut şi de Uniunea Democrată a

Maghiarilor din România. Este susţinut şi de cei care îl reprezintă, din nefericire, pe cel care l-a

spânzurat simbolic pe Avram Iancu.”

Urmare a acordului semnat între Ponta şi UDMR, grupurile extremiste au participat la o

comemorare a secuilor martiri şi au cerut statut de regiune autonomă specială. Manifestaţia a pornit

într-un marş neautorizat pe străzile din Târgu-Mureş. Eurodeputaţii László Tökés şi Csaba Sógor

afirmă că autorităţile de la Bucureşti duc o politică de asimilare a minorităţilor secuilor. Cum marşul se

anunţa a fi paşnic, dar prin acţiuni de huliganism s-a transformat într-o încercare de sfidare a ordinii de

drept constituţională, cerând autonomie faţă de România pe principiul „scopul scuză mijloacele” şi nu

contează ce mijloace trebuie să folosească, aşa-zişii reprezentanţi ai secuilor au invocat autonomia

unui ţinut inexistent în România. Azi vor arbora un steag, mâine vor vorbi numai în maghiară în

instituţii.

Acordul dintre Ponta şi UDMR mai prevede reprezentarea proporţională a cetăţenilor de etnie

maghiară în diferite instituţii, structuri deconcentrate şi instituţii la nivel judeţean şi local fără să

includă şi reprezentanţii altor etnii. Unul din punctele moţiunii împotriva Guvernului Ungureanu din

2012 l-a reprezentat înfiinţarea unei facultăţi de medicină în limba maghiară.

- 9 -

La doar doi ani distanţă, percepţia este total opusă. Ce-i drept, acum, nu termenii sunt diferiţi, ci

interesele. UDMR este aproape de ceea ce nici nu visa în timpul guvernărilor lui Emil Boc şi Mihai-Răzvan

Ungureanu: steagul secuiesc arborat legal pe instituţiile publice ale statului român, limba maghiară ca

limbă oficială de stat în Transilvania, segregarea pe criterii etnice maghiare a UMF Târgu-Mureş,

blocarea unor procese privind inscripţiile în limba maghiară.

Susţinerea de către Ponta şi UDMR în Parlamentul României a unor legi care sunt menite să

creeze discriminări între cetăţenii români este inacceptabilă pentru grupurile parlamentare care

respectă prevederile Constituţiei României. Sunt convins că niciun parlamentar român…


Timpul, timpul, stimate coleg! Eraţi în sală când am atras atenţia. Rămâne grupul fără timp

pentru ceilalţi colegi.

Domnul Viorel Grigoraş:

Da, tocmai am terminat. Tocmai am terminat şi închei cu două mesaje.

Unul, adresat tuturor maghiarilor: „La mulţi ani, fraţi maghiari!” Pentru că în 15 martie a fost

Ziua Internaţională a Maghiarilor de Pretutindeni.

Şi al doilea mesaj, lui László Tökés. Am făcut unele „cercetări” şi am descoperit unde este

Ţinutul Secuiesc: în gaura de la kürtös kalács.



Mulţumesc.

Din 27 de minute, 12 minute a fost timpul dumneavoastră. Dacă liderul grupului e mulţumit, eu

nu am nimic împotrivă.

Îl invit la microfon pe domnul senator Paşcan Marius. Se pregăteşte domnul senator Butunoi

Ionel.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează „Statul de drept nu poate fi negociat în numele

agresiunilor politice etnice minoritare!”.

Mişcările extremiste, iredentiste, etnice separatiste care au avut, în mod repetat în ultimii ani,

drept ţintă şi loc de rezonanţă municipiul Târgu-Mureş au trezit, în sfârşit, din letargie şi expectativă

instituţiile statului român. Suntem mult prea toleranţi şi îngăduitori atunci când permitem unor

formaţiuni politice interzise în Ungaria, precum Garda Ungară sau Organizaţia celor 64 de comitate, în

solidar cu Partidul Jobbik, să mărşăluiască într-o manieră gregar triumfalistă şi conflictualist prin

- 10 -

centrul României, în tendinţa de a resuscita reveriile apuselor imperii şi a reclama, prin instigare şi

agresivitate, graniţe teritoriale de mult apuse prin istorie.

Declararea de către Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Interne, a unor lideri şi

reprezentanţi ai formaţiunilor politice menţionate ca indezirabili pe teritoriul României reprezintă o

măsură, din păcate, nepermis tergiversată, dar justă şi absolut necesară. Se cuvine să punem în lumină,

netimorat şi responsabil, caracterul vădit anarhist al acestor agenţi politici provocatori de dezordine

socială, clamând nesupunerea civică şi pledând pentru enclavizare etnică, cu complicitatea unor forţe

politice susţinând separatismul şi autonomia teritorială pentru minoritatea maghiară din România, chiar

de la nivelul guvernamental şi politic de vârf al Ungariei.

La manifestarea din 10 martie 2014 de la Târgu-Mureş, aceşti anarhişti, periculoşi pentru orice

stat de drept, au incendiat drapelul Uniunii Europene în faţa Palatului Culturii din Târgu-Mureş,

arătând, de fapt, că resping barbar valorile europene, la care atât România, cât şi Ungaria s-au raliat.

Nu trebuie să permitem ca apropiatele alegeri generale din Ungaria să creeze cadrul necesar

pentru ca astfel de forţe politice extremiste să participe la tulburarea sau vitriolarea relaţiilor interetnice

dintre români şi maghiari. Să nu uităm că demersurile pentru recunoaşterea şi legitimarea aşa-zisului

Ţinut Secuiesc au fost respinse inechivoc la nivelul Uniunii Europene şi chiar de către Organizaţia

Naţiunilor Unite, unde artizanii belicoşi ai autonomiei teritoriale au căutat protecţie.

La urma urmei, instituţiile statului român trebuie doar să vegheze la respectarea legislaţiei în

vigoare. Nici măcar nu trebuie create noi acte normative, menite să asigure respectarea statului de

drept.

Iată ce prevede art. 3 alin. (1) din Legea nr. 14/2003 privind partidele politice: „Pot funcţiona

ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, şi care militează pentru

respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a

ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale.”

În aceeaşi lege, se stipulează la alin. (2) că „sunt interzise partidele politice care, prin statutul,

programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30

alin. (7) din Constituţie”, respectiv sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la

război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la

separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor

moravuri.

Iar la art. 40 alin. (2) din Constituţie se stipulează că: „Partidele sau organizaţiile care, prin

scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de

drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.”

- 11 -

Aşadar, să asigurăm în mod responsabil şi hotărât respectarea legislaţiei în vigoare pentru a

apăra valorile noastre democratice fundamentale.

Mulţumesc pentru atenţie.



Îl invit la microfon pe domnul senator Butunoi Ionel. Se pregăteşte domnul senator Puiu

Haşotti.

Domnul Ionel-Daniel Butunoi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

„Respectarea angajamentelor”

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Subiectul despre care vreau să vă vorbesc astăzi este unul actual, cel al destrămării Uniunii

Social-Liberale, dar mai ales subiectul demisiei din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului Crin

Antonescu, ambele evenimente fiind dezamăgitoare pentru alegătorii care şi-au exprimat încrederea în

USL. Şi la nivel personal, acestea mă decepţionează profund, deoarece ele transmit o lipsă de

seriozitate şi o neasumare în faţa cetăţenilor a actului guvernării ferme şi clare.

În repetate rânduri, PSD şi-a exprimat convingerea că acest conflict se poate rezolva. Din

păcate, toate eforturile noastre nu au reuşit să facă faţă gesturilor incredibile ale PNL şi mai ales ale

liderului său, Crin Antonescu, un om în care am crezut, un om căruia i-am acordat mereu respectul

cuvenit şi mai ales un om care ne-am dorit să ne fie partener viabil în lupta contra regimului Traian

Băsescu şi a politicilor dăunătoare ale acestuia.

Din păcate, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, iar aşteptările noastre că vom

avea, până la capăt, dovada seriozităţii şi responsabilităţii au fost înşelate.

Schimbarea atitudinii acestuia, manifestată prin îndulcirea discursului faţă de Traian Băsescu,

precum şi adoptarea unor teme preferate celui din urmă ne-au făcut să înţelegem de fapt de ce acesta

nu şi-a mai dorit să fie un partener în USL. Mai ales însă, schimbarea viziunii asupra actului justiţiei,

în care părerea domnului Antonescu a suferit modificări majore, ne face să realizăm că distanţarea de

principiile care au stat la baza USL – şi în care PSD încă mai crede – este ireversibilă.

Gestul demisiei din funcţia de preşedinte al Senatului nu a făcut decât să sublinieze că domnul

Crin Antonescu este indecis şi că acţionează în mod impulsiv, sub imperiul stărilor emoţionale

personale, fără a lua în calcul impactul deciziei sale asupra stabilităţii politice din Parlament.

A acţiona ca un om de stat şi nu ca un om politic, iată un principiu străin liderului liberal. USL,

cu toate conflictele apărute pe parcurs, a fost un proiect în care PSD a crezut cu tărie şi pe care acesta a

- 12 -

încercat să-l menţină pentru bunăstarea societăţii şi pentru respectarea legăturilor şi onorarea încrederii

acestora.

Din păcate, PNL şi-a arătat adevărata faţă, creând momente de instabilitate politică şi socială.

Ne dorim să depăşim aceste evenimente, să continuăm să luptăm pentru dezvoltarea economică a ţării.

Mai ales însă, ne dorim să arătăm alegătorilor că noi ne vom respecta angajamentele luate în faţa lor,

chiar dacă vechii noştri parteneri nu mai doresc să facă la fel şi să ne fie alături.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită stimă, senator de Galaţi Butunoi Ionel-Daniel.



Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Puiu Haşotti. Se pregăteşte domnul senator

Dumitru Oprea.

Domnul Puiu Haşotti:


Stimaţi colegi,

Încep cu o evidenţă. România de azi este, mai presus de orice sincopă sau imperfecţiune în

funcţionarea angrenajului statal, o ţară democratică şi europeană, ai cărei cetăţeni, indiferent că sunt

majoritari sau minoritari din punct de vedere etnic, se pot manifesta public în deplină libertate de

expresie, respectând, se înţelege, litera şi spiritul legii, în primul rând respectând Constituţia şi, cu

precădere, primul articol al ei, care sună aşa: „România este stat naţional, suveran şi independent,

unitar şi indivizibil.”

Orice încălcare, cu voie sau fără voie, a acestei prevederi fundamentale nu este doar blamabilă,

ci ea trebuie să atragă, neîntârziat, suportarea rigorilor legii.

În acest cadru trebuie plasate recentele mitinguri şi demonstraţi organizate în 10 şi 15 martie, în

mari oraşe ale ţării, de către reprezentanţi ai minorităţii maghiare. Din păcate, este de spus însă că la

aceste întruniri publice s-au înregistrat, prin atitudini, simboluri şi sloganuri, fapte care nu pot fi

catalogate altfel decât atingeri reprobabile ale demnităţii şi sensibilităţii naţionale româneşti. Nu le

inventariez, dar aici nu pot să nu constat că, la foarte scurt după constituirea Guvernului Ponta 3, în

care UDMR este un stâlp de sprijin, acţiunile şi atitudinile şovine, iredentiste, extremist antiromâneşti

au ieşit din nou la suprafaţă. Să fie o întâmplare? Să fie o coincidenţă? N-aş vrea să mă exprim acum.

Nu prea îmi vine însă a crede.

Şi noi cunoaştem atitudinea şi programul UDMR-ului, conduita politică şi mai ales pretenţiile

puse de fiecare dată drept condiţie pentru a fi luat în barca puterii. Bunăoară, în privinţa autonomiei

administrative a unor zone în care minoritatea maghiară este majoritară. Foarte bine, dar atâta autonomie

- 13 -

administrativă locală câtă există într-o zonă a ţării, aceeaşi şi în celelalte zone. Nu putem admite că există

zone cu autonomie administrativă mai mare şi zone cu autonomie administrativă mai mică.

Pentru a fi corect, am constatat cu satisfacţie că, în contextul manifestărilor publice din ultima

vreme, lideri importanţi ai UDMR s-au pronunţat împotriva extremismelor de orice natură, inclusiv celui

propagat de formaţiuni politice din Ungaria, care şi-au făcut simţită prezenţa recent în Transilvania. În

schimb, alţi lideri ai comunităţii maghiare şi-au manifestat nemulţumirea faţă de măsurile restrictive

luate de autorităţile de la Bucureşti faţă de organizaţii şi persoane virulent antiromâneşti, chiar

fascistoide, care s-au ilustrat ca atare la Târgu-Mureş, dar şi în alte oraşe ardeleneşti.

Este oare o politică a dublei măsuri?

Stimaţi colegi,

Am asistat, în acelaşi context al unor intolerabile acţiuni şi declaraţii antiromâneşti, care, toate

şi fiecare în parte, sunt grave încălcări ale ordinii constituţionale din România, am asistat, zic, la

reacţia, dacă nu palidă, atunci măcar tardivă a autorităţilor de stat române, în frunte cu actualul

Guvern, instituţii legiuite, de la care cetăţenii acestei ţări aşteaptă protecţie, siguranţă şi apărarea

demnităţii.

Ca un simplu exemplu, mi s-ar fi părut cât se poate de firesc să vedem cu toţii că o grupare

catalogată drept extremistă în propria-i ţară – Jobbik – să fie interzis a se manifesta în voie pe teritoriul

nostru naţional cu mult înainte de măsurile restrictive, bine-venite, de la sfârşitul săptămânii trecute,

inclusiv prin notificări în acest sens către Guvernul de la Budapesta, care nu s-au făcut.

Altfel, rezultatele s-au văzut, mergând până la defilarea într-un oraş românesc a

vicepremierului maghiar, defilare călare într-un oraş românesc, care mi-a amintit de intrarea călare a

lui Miklós Horthy în Cluj, când Ardealul a fost răpit în urma unui dictat nefericit şi care este considerat

un abuz de către foarte mulţi politicieni, chiar şi din această ţară.

Intrarea aceasta pe cal, nu ştiu, poate este vreun atavism milenar. Încă nu m-am aplecat cu

multă atenţie asupra acestor chestiuni.

Cum spuneam la început, ar fi multe de comentat, însă, în situaţia în care – şi mă adresez

colegilor din Grupul parlamentar al PSD –, în situaţia în care UDMR va formula pretenţii de

neacceptat, care să lezeze interesul naţional şi demnitatea naţională, eu cred că noi, liberalii, putem să

dăm un vot favorabil proiectelor de lege venite de la Guvern care sunt în interesul cetăţenilor acestei

ţări. Nu este vorba de refacerea USL, vreau să fiu foarte limpede. Este vorba că avem obligaţia să

sprijinim un Guvern care nu cedează la nişte presiuni antiromâneşti.


Mulţumim, domnule senator.

Să fiţi absolut convins că PSD nu va vota legi de natura celor care ar impieta sau ar aduce

atingere Constituţiei României. Niciodată.

- 14 -


Domnule preşedinte de şedinţă, dacă toţi colegii de la PSD ar fi ca dumneavoastră, aş fi foarte

liniştit.


Mulţumesc frumos.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru.

Domnul Marian Valer este?

Nu este. În aceste condiţii, se pregăteşte domnul senator Butnaru Florinel.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia de astăzi are titlul – se pare că mai mulţi colegi s-au dus în zona asta, rezultând

importanţa ei – „Extremismul se combate prin fermitatea legii şi prin prosperitate”.

Orice persoană responsabilă este de acord că xenofobia trebuie combătută cu fermitate. Este

necesar ca tulburările provocate de organizaţii extremiste, din România sau de oriunde, să fie oprite

prin exigenţa legii. Din păcate, xenofobii reuşesc să genereze efecte mai grave: deviază agenda publică

de la probleme cu adevărat stringente, cum ar fi cele economice.

În România, pe acest fond, nu se mai aude nimic despre temele cu adevărat arzătoare. Par uitate

privatizările de la Oltchim, CFR Marfă, soarta agriculturii sau necazurile din energie, lucruri care

influenţează direct viaţa de zi cu zi a fiecăruia, indiferent de etnie. La fel, nu mai dezbate nimeni

problema birocraţiei din administraţie sau stadiul construcţiei autostrăzilor.

Dar, dacă tot am adus aminte de autostrăzi, poate ar fi bine să ne precizeze miniştrii din

Guvernul Ponta 3 în ce stadiu este proiectul Iaşi – Târgu-Mureş. Pentru Ponta 1, autostrada a fost

prioritară electoral. Pentru Ponta 2, n-a mai existat, iar acum nu se mai ştie nimic despre ea, precum

miraculosul avion dispărut al Malaeziei.

Puterea trebuie să aibă în vedere că şi neajunsurile din infrastructură şi economie întreţin

pornirile naţionaliste. O autostradă prin Ardeal ar aduce un plus de prosperitate pentru toţi cei aflaţi în

preajma ei, fără a ţine cont de origine. Drumurile unesc, sărăcia dezbină.

De aceea, obsesiilor etnice ale unora trebuie să li se răspundă cu o poziţie orientată către

dezvoltare economică şi un nivel de trai mai bun. Pe lângă intransigenţa legislaţiei în spirit european,

oamenii trebuie convinşi că proiectele de viitor sunt cele care asigură o evoluţie civilizată, nu

readucerea în discuţie a unui trecut fantasmagoric.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, domnule senator.

- 15 -

Îl invit la microfon pe domnul senator Butnaru. Se pregăteşte domnul senator Marian Valer.

Domnul Florinel Butnaru:


Declaraţia politică este intitulată „Cardul de sănătate”.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

De foarte mulţi ani, poate mai bine de un deceniu chiar, se vorbeşte despre introducerea unui

card de sănătate la nivel naţional. Cu toate acestea, inclusiv la ora actuală, lucrurile nu sunt încă

implementate, lucrându-se în continuare la crearea acestui card.

Importanţa unui card unic de sănătate pentru fiecare cetăţean este majoră în societatea actuală.

Beneficiile sale sunt multiple pentru sistemul de sănătate, şi nu numai. Astfel, prin introducerea acestui

card, ne vom alinia, în sfârşit, directivei europene care ne vorbeşte despre dreptul fiecăruia dintre noi

de a ne alege medicul.

Nu se poate, stimaţi colegi, să nu acţionăm pentru implementarea rapidă şi corectă a acestui

instrument extraordinar pentru sistemul de sănătate naţional. Fiecare dintre noi trebuie să facă toate

demersurile necesare pentru a sprijini acest fapt, având obligaţia de a ne asigura că acest card unic de

sănătate va fi, în sfârşit, introdus în practica medicală curentă. Mai mult decât atât, este nevoie şi după

aceea să ne concentrăm atenţia asupra promovării utilizării acestuia în mod corect.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marian Valer. Se pregăteşte domnul senator Motoc

Octavian.

Domnul Valer Marian:


Îmi cer scuze… (Replică neinteligibilă a domnului senator Valer Marian)


Nu-i nimic, îl poftesc pe domnul senator Motoc şi reveniţi dumneavoastră. Nu uitaţi că aveţi 3

minute, vă rog.

Domnul Octavian Motoc:


Titlul declaraţiei politice de astăzi este „12 motive pentru care PNL a ieşit de la guvernare”.


- 16 -

Foarte multă lume şi-a pus mari speranţe în USL. Toţi aşteptau salvarea de la o entitate politică

care a apărut ca prin minune, prin alăturarea incredibilă a unor rivali politici tradiţionali, şi au mizat pe

ea masiv, creând în Parlament o majoritate de neatins până atunci.

Dar iată că, la ceva mai mult de doi ani de la înfiinţare, într-un mod aparent nejustificat,

Partidul Naţional Liberal se retrage de la guvernare, marcând, practic, ruperea Uniunii Social-Liberale.

Mulţi se lasă mânaţi de tentaţia, inoculată şi de o serie de mijloace media, că vinovaţi de

această abandonare a electoratului USL ar fi PNL şi preşedintele său, Crin Antonescu. Oamenii simpli,

care şi-au pus toate speranţele în acest USL, aşteaptă încă să le explice cineva de ce s-a întâmplat acest

lucru cu adevărat.

Departe de a lămuri complet resorturile acestui divorţ politic, încerc să prezint, în cele ce

urmează, principalele motive ale sale.

Partidul Social Democrat nu a fost sincer cu partenerul său liberal nici măcar o singură zi. Nu s-a

gândit nici măcar o clipă să-l sprijine pe Crin Antonescu să câştige alegerile prezidenţiale, ci să-şi

desemneze, la momentul potrivit, propriul candidat oficial sau unul sprijinit din umbră pentru această

funcţie.

PSD s-a folosit de metode transpartinice oculte pentru a-i determina pe unii dintre miniştrii

liberali să susţină măsuri guvernamentale nediscutate cu partenerii liberali şi care nu făceau parte din

Programul de guvernare, de multe ori acestea ajungând la cunoştinţa preşedintelui şi a parlamentarilor

PNL din presă.

În timp ce oamenii protestau în stradă împotriva proiectului Roşia Montană şi a exploatării

gazelor de şist, iar premierul Ponta se declara, în calitate de persoană fizică, tot împotrivă, din păcate,

în Parlament, PSD a încercat să treacă legile contestate, îndreptăţind acuzaţiile de cointeresare

materială substanţială din partea firmelor interesate, pe care le-a avansat societatea civilă.

Premierul Ponta a semnat un ruşinos pact de coabitare cu preşedintele Băsescu, prin

intermediul căruia s-au păstrat pârghiile de subordonare a justiţiei în mâinile acestuia din urmă,

numindu-se în funcţiile cheie ale Ministerului Public procurori puternic aserviţi lui.

Comportamentul permanent al liderului PSD de la Senat este unul de socru al premierului, şi nu

de lider de grup parlamentar, acesta încercând şi chiar reuşind, în bună parte, să transforme

Parlamentul într-o anexă a Guvernului.

În afara cotei unice de l6%, care şi ea a fost păstrată cu mare greutate, dintre măsurile

guvernamentale lipsesc cele cu caracter liberal, care ar putea conduce la relansare economică.

PSD nu a acceptat să cedeze Ministerul de Interne şi funcţia de vicepremier cu atribuţii pe acest

domeniu lui Klaus Iohannis, din partea PNL, nu pentru altceva decât pentru a-şi asigura victoria la

europarlamentare şi la prezidenţiale, în buna tradiţie a tuturor alegerilor pe care le-a păstorit până acum.

- 17 -

Înfiinţarea USD a fost o încercare de confiscare…


Vă rog să vă apropiaţi de final.


… de către PSD a USL, pentru a obţine rezultate bune la europarlamentare, prin păcălirea

electoratului, datorată confuziei de denumiri.

Modul concertat în care PSD a încercat să-şi creeze o majoritate parlamentară fără PNL, prin

atragerea masivă a parlamentarilor din opoziţie, direct sau prin partidele-satelit, nu a fost, se vede, ceva

întâmplător. Ei preconizau de mult o înlăturare a PNL de la guvernare, cel mai probabil imediat după

europarlamentare.

PSD declară acum că ar fi fost de acord cu candidaturi comune la europarlamentare, însă, în

realitate, n-a afirmat acest lucru niciun moment anterior ieşirii liberalilor de la guvernare.

În PNL a existat o puternică susţinere a ideii de candidaturi comune pentru europarlamentare,

însă nu au existat parteneri de discuţie în acest sens.



Îmi pare rău, dar colegii dumneavoastră rămân fără timpi. Mai aveţi doi colegi care urmează să

ia cuvântul şi mai aveţi 3 minute pentru doi colegi. Eu n-am nimic împotrivă, dacă liderul, prezent aici,

e de acord ca ceilalţi doi colegi să nu mai… (Intervenţie neinteligibilă din sală)

Vă rog.


Acestea sunt lucrurile pe care fiecare cetăţean român trebuie să le ştie. Naţional-liberalii n-au

plecat de la guvernare dintr-un capriciu, ci pentru că au fost împinşi să iasă de la guvernare de către

PSD. USL nu mai există nu pentru că ne-am opus noi, ci pentru că PSD l-a înlocuit de mult cu USD,

iar în toate aceste ecuaţii doar PNL este cel care s-a ţinut de cuvânt.


Mulţumesc, domnule Motoc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marian Valer şi îl rog pe domnul senator Gavrilă Ghilea

să se pregătească.



Declaraţia mea politică este intitulată „Premierul Ponta a trădat Transilvania”.

După nici doi ani de guvernare, tot mai mulţi români spun că premierul Victor Ponta a abandonat

sau chiar a trădat Transilvania. Nu neapărat pentru că în aceste zile a cooptat UDMR la guvernare,

- 18 -

oferind formaţiunii etnice maghiare trei posturi în Guvernul României – un vicepremier şi doi miniştri –,

mai mult de o duzină de funcţii de secretar de stat şi posturi de prefect şi subprefect în judeţele cu

populaţie maghiară. Pentru că nu este primul şef de partid şi de guvern care cheamă UDMR la guvernare,

cunoscut fiind că această formaţiune s-a aflat aproape neîntrerupt la guvernare în ultimii 18 ani.

Premierul Ponta a confirmat însă o anumită propensiune faţă de UDMR în chestiuni stringente

pentru maghiari şi ardente pentru românii din Transilvania.

Astfel, după câştigarea alegerilor parlamentare şi constituirea noului Guvern USL, şi-a luat

consilier pentru minorităţi naţionale un fruntaş UDMR, pe ex-senatorul György Frunda, cunoscut drept

un avocat subtil şi consecvent al autonomiei culturale şi teritoriale pe criterii etnice, precum şi al ideii

că statul român nu şi-a îndeplinit obligaţia stipulată în articolul III punctul 1 al Rezoluţiei Marii

Adunări Naţionale de la Alba Iulia: fiecare popor conlocuitor se va administra, judeca şi instrui în

limba proprie.

Sub guvernările Ponta 1 şi 2 au fost menţinuţi în funcţie mai mulţi secretari de stat desemnaţi

de UDMR în timp ce se afla la guvernare cu PDL şi UNPR – la educaţie, cultură, economie şi altele –,

precum şi majoritatea şefilor de instituţii deconcentrate promovaţi de UDMR în judeţele cu populaţie

maghiară.

Guvernul Ponta 2 acceptă de un an arborarea steagului secuiesc pe primăriile şi alte instituţii

oficiale din localităţile cu populaţie majoritară maghiară din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, după

ce în martie 2013 a făcut paradă că vor fi inventariate şi înlăturate de Ministerul de Interne.

Sub Guvernul Ponta 2 s-a îngăduit, anul trecut, să fie adoptată tacit de către Parlament, în care

avea majoritate de circa 70%, o propunere de lege privind arhivele naţionale, promovată de UDMR,

care permite preluarea a numeroase documente importante de către organizaţii religioase sau de altă

factură ale minorităţii maghiare.

Consider că premierul Ponta a desconsiderat şi a trădat, în mod deosebit, Transilvania, pentru

că, după preluarea preşedinţiei PSD şi a şefiei Guvernului, nu a asigurat nicio reprezentare a românilor

din această provincie istorică, cea mai mare din ţară, în Biroul permanent al PSD şi în Birourile

permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

Astfel, în Biroul permanent al PSD nu se află niciun vicepreşedinte naţional din Transilvania,

iar în Birourile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor nu a fost oferită nicio funcţie de

preşedinte, vicepreşedinte, secretar sau chestor parlamentarilor social-democraţi din această zonă. În al

doilea rând, românii din Transilvania au avut cea mai slabă reprezentare din perioada postdecembristă

în Guvernul care şi-a încetat mandatul cu două săptămâni în urmă, ocupând în acesta doar un

portofoliu de ministru plin – Mircea Duşa la apărare – şi două funcţii de ministru delegat – Constantin

Niţă la energie şi Doina Pană la dialog social.

- 19 -


V-aş ruga să finalizaţi, domnule senator.


Închei cu ultimul alineat.

Cea mai mare trădare a Transilvaniei a fost comisă însă de premierul Ponta în spinoasa şi

păguboasa problemă a retrocedărilor frauduloase făcute în zonă, îndeosebi în ultimul deceniu. Cu patru

luni în urmă, respectiv la începutul lunii noiembrie 2013, primul ministru anunţa cu mare tam-tam,

după o şedinţă a Biroului permanent al PSD, că partidul pe care-l conduce va propune constituirea unei

comisii parlamentare de anchetă a retrocedărilor frauduloase din Transilvania, care au culminat cu

retrocedarea unui sat întreg – Nadăş, din judeţul Arad –, şi o comisie parlamentară de anchetă cu

privire la dobândirea de către fiica preşedintelui României, Ioana Băsescu, a unui teren de circa 300 de

hectare.


Mulţumesc.


Comisia parlamentară, închei, pentru cazul Nana a fost constituită în decurs de două săptămâni

şi a demarat rapid verificările de rigoare. Pentru comisia de anchetă a retrocedărilor frauduloase din

Transilvania nu s-a făcut însă niciun demers şi nu s-a mai suflat nicio vorbă, neluând fiinţă până în

ziua de astăzi.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, domnule senator. O zi bună!

Îl invit la microfon pe domnul senator Gavrilă Ghilea.

Aduc la cunoştinţă Grupului parlamentar al PDL că sunt patru minute. Încercaţi să le împărţiţi

cu domnul Tişe Alin. Vă rog.

Se pregăteşte domnul profesor Popa.

Domnul Găvrilă Ghilea:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „După USL, potopul!”.


Stimaţi colegi,

Destrămarea USL, pecetluită zilele trecute prin înjurăturile reciproce pe care şi le-au adresat în

direct părinţii săi spirituali, ilustrează perfect zicala: „Să nu spui hop până n-ai sărit pârleazul!”

Când un proiect politic de anvergura acestei defuncte alianţe – fie ea şi contra naturii – câştigă

alegerile cu peste 60% din sufragii şi guvernează cu o centură de siguranţă a unei majorităţi

- 20 -

parlamentare de 70%, te-ai fi aşteptat ca protagoniştii săi să-şi onoreze toate promisiunile în avans şi

să-şi îndeplinească, punct cu punct, înainte de termen stufoasele obiective înscrise în Programul de

guvernare.

Cu toate acestea, în afară de panglicile întinse şi tăiate peste investiţiile preluate în stadii

terminale de la precedenta guvernare, nimic altceva decât gâlceava împărţirii ciolanului nu a prins

contur sub guvernarea USL. O altă ilustrare fidelă a unei zicale izvorâte din înţelepciunea populară:

„La pomul lăudat să nu te duci cu sacul!”

Marile proiecte politice ale acestei alianţe – pentru că cele de infrastructură au existat doar în

mediul virtual, pe ecranul tabletei ministrului de resort –, fie că au vizat când regionalizarea, când

descentralizarea, ba chiar modificarea şi revizuirea Constituţiei, au eşuat lamentabil, discreditându-i pe

cei care le-au coordonat şi aruncând în derizoriu orice dezbatere publică asupra oportunităţii

implementării acestora.

Deşi beneficia de majoritatea confortabilă a peste două treimi din Legislativ, care puteau

legitima democratic, în procedură de urgenţă, orice proiect de act normativ, Cabinetul USL a preferat

să-şi subordoneze, practic, Parlamentul, teleguvernând ţara prin ordonanţe de urgenţă votate pe bandă

rulantă, fără dezbatere sau amendare, la simpla ridicare din sprânceană a liderului de grup parlamentar.

Vor trece luni şi poate chiar ani de activitate de cercetare penală până când va fi desluşit tâlcul

tuturor acestor ordonanţe de urgenţă, multe dintre ele create după chipul şi asemănarea clientelei

politice a USL.

S-a văzut doar că nici bine nu s-a apucat DNA de treabă, investigând cât de scurt e drumul unei

ordonanţe de urgenţă de la Autoritatea de Supraveghere Financiară la o societate de asigurări

clientelară, că barca USL a şi început să scârţâie pe la încheieturi şi s-a scufundat cât ai zice peşte.

Retragerea fără torţe a PNL de la guvernare, având ca unic punct pe ordinea de zi îndemnul

„Scapă cine poate!”, dar şi rumoarea care s-a instalat pe scena politică după destrămarea USL

demonstrează că marii păpuşari ai acestei alianţe s-au încurcat atât de mult în păienjenişul propriilor

minciuni, încât au devenit ei înşişi prizonierii unei cauze pierdute. Ceea ce a demonstrat, dacă mai era

nevoie, că o alianţă construită pe minciună…


Aţi epuizat cele patru minute. Vă rog.

Domnul Găvrilă Ghilea:

… nu putea sfârşi altfel decât sufocată sub propria impostură.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

- 21 -

Grupul parlamentar al PDL a epuizat în integralitate timpul.

Îl invit la microfon pe domnul senator Popa. Se pregăteşte domnul senator Lazăr Sorin.

Domnul Florian Popa:

Bună dimineaţa!

Titlul declaraţiei: „Reglementări urgente şi totuşi inutile sănătăţii”.

Stimaţi colegi,


Mă adresez dumneavoastră pentru a vă atrage atenţia asupra unor modificări referitoare la un

domeniu de o importanţă majoră pentru toţi cetăţenii României. Este vorba de sănătatea noastră cea de

toate zilele, un bun nepreţuit pentru fiecare dintre noi.

Ordonanţa de urgenţă nr. 2/2014 dată de Guvern aduce schimbări semnificative Legii nr. 95/2006

privind reforma sănătăţii. Cu siguranţă că necesitatea acesteia este bine argumentată de nevoia corelării

legislaţiei ţării noastre cu aceea a unor directive europene în domeniu.

Ceea ce este alarmant este însă faptul că această ordonanţă prevede numeroase modificări care

nu-şi au rostul, nefiind clarificat scopul lor. Mai mult decât atât, este nefundamentată urgenţa

modificării unor elemente adiacente celor care fac obiectul directivelor europene, cărora ordonanţa

consideră că se adresează.

În plus, schimbările sunt mult prea numeroase, venind, repet, peste aria de interes a directivelor

europene la care dorim să ne aliniem. Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 2/2014 se modifică peste

25% din Legea nr. 95/2006, fapt pe care-l considerăm a crea un precedent indezirabil şi chiar

periculos.

Trebuie să vă reamintesc ce a declarat preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, cu

privire la emiterea abuzivă de ordonanţe de urgenţă care nu sunt compatibile cu spiritul democraţiei,

deoarece o astfel de practică, în opinia lui, subliniază principiul controlului democratic reciproc.

Să nu uităm că o lege are caracter primordial din punct de vedere al tăriei juridice, astfel încât

ordonanţa în cauză pare a fi exagerată, mai ales în condiţiile în care se suprapune unor alte şase ordine

de ministru pe teme asemănătoare.

De asemenea, doresc să trag un semnal de alarmă asupra scopului modificărilor legislative.

Schimbarea unor alte acte normative prin hotărâri de guvern, fără termen precis, riscă să ducă la

legislaţie neaplicată, în cele din urmă. Ştim foarte bine reproşurile şi criticile primite de la Curtea

Europeană a Drepturilor Omului privind aspecte legislative incoerente şi nepredictibile. Şi atunci să

reflectăm serios asupra faptului că se poate ajunge la subminarea activităţii legislative prin realizarea

unor acte normative inferioare, care dau şi ministerului dreptul de a dispune la orice oră asupra unor

aspecte extrem de importante.

- 22 -

Mă întreb chiar:

Ce studii de impact s-au făcut, ce buget s-a prevăzut şi ce riscuri şi evenimente clare s-au

prevăzut în elaborarea Ordonanţei de urgenţă nr. 2/2014? De ce să creăm artificii în defavoarea

omului? De ce să schimbăm lucruri de o importanţă majoră doar de dragul schimbării şi mai ales fără a

evalua corect şi concret impactul lor asupra societăţii?

Nu zice nimeni să nu încurajăm şi promovăm generaţia tânără în poziţiile cheie ale deciziilor,

în cadrul instituţiilor democratice ale societăţii. Dar totuşi, stimaţi colegi, cum poate oare un tânăr să

conducă o instituţie sanitară fiind doar un absolvent al unor cursuri de perfecţionare postuniversitară,

în management sau management sanitar, având o durată de minimum trei luni?

Stimaţi colegi,

Chiar dimineaţă am văzut la ştiri cum într-o instituţie sanitară din Bucureşti s-au cheltuit banii

pe tot felul de investiţii, unele chiar inutile, iar bolnavii nu aveau medicamente. Dacă vom trece evaziv

peste această ordonanţă, nu vom face altceva decât să dăm girul managerilor instituţiilor sanitare să se

poată folosi chiar de contractele cu casele de asigurări pentru a mai vopsi gardul încă o dată, adică, mă

scuzaţi, să poată face investiţii în infrastructură.

Stimaţi colegi,

Este nevoie să ne implicăm activ în evaluarea ordonanţelor, trebuie să înţelegem că adoptarea

lor necesită îmbunătăţiri majore, inclusiv asupra termenului unor măsuri, căci altfel riscăm procedura

de infringement şi cred că suntem cu toţii de acord că nu ne dorim acest lucru.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu, domnule profesor.

Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul senator Lazăr Sorin. Se pregăteşte domnul

senator Ardelean Ben-Oni.

Domnul Sorin-Constantin Lazăr:


Stimaţi colegi,


Astăzi mă voi referi la stabilitatea ţării, care trebuie să fie prioritatea noastră absolută.

Întâmplările ultimelor zile şi săptămâni au declanşat schimbări semnificative la nivelul

instituţiilor statului. Nu ne este, din păcate, pe deplin clar de ce s-a destrămat USL, alianţa politică în

care milioane de români şi-au pus speranţele, din moment ce PNL a folosit pretexte puerile pentru a se

dezice de acest parteneriat.

- 23 -

Vreau să subliniez că nu doar alegătorilor le-au fost înşelate aşteptările, ci şi multor oameni

politici, printre care mă număr.

Ca în orice angajament luat faţă de altcineva, ca partid, şi mai ales faţă de alegători, ne-am dorit

extraordinar de mult ca alianţa USL să continue şi să ducă mai departe proiectele pe care le-a început

şi schimbările pozitive pe care le-a declanşat în societate.

Din păcate, aşteptările noastre faţă de un partener care a dat dovadă de seriozitate în multe

cazuri din trecut au fost complet năruite.

Oare cum pot unii să te îmbrăţişeze şi să fie în acelaşi spirit de idei cu tine, ca apoi să se

întoarcă brusc din drumul comun şi, mai grav, să înceapă să te denigreze atât de înflăcărat?

Decenţa nu este o calitate a multora.

PSD a încercat – iar discursul repetat al premierului stă mărturie – să menţină alianţa USL,

susţinând neîncetat rolul şi necesitatea acesteia pentru dezvoltarea ţării. Mai mult decât atât, susţinerea

publică deschisă faţă de candidatura la alegerile prezidenţiale din toamnă a lui Crin Antonescu a fost

reiterată frecvent de către partidul nostru.

Se pare însă că PNL nu a înţeles acest mesaj, iar sprijinul PSD nu mai poate fi acordat.

Pretextele găsite de PNL pentru a rupe USL sunt jenante şi nefondate. Chiar numeroşi membri

importanţi ai PNL, precum domnul Călin Popescu-Tăriceanu, au refuzat să continue perpetuarea unor

idei bizare, ieşind din partid.

Nu mulţi pot să aibă tăria de a acţiona conform cu binele ţării, iar PNL dă dovadă că se pretează

la aspecte redundante şi dăunătoare stabilităţii politice a ţării.

Angajamentul luat faţă de români este unul major, iar noi vrem să îl continuăm prin asumarea

responsabilităţii actului guvernării, nu prin punerea unor orgolii personale mai presus de interesul naţional.

Trebuie să lăsăm deoparte evenimentele tulburătoare din ultima perioadă şi să ne facem datoria

către cetăţeni, de a guverna în mod ferm şi serios, în acord cu angajamentele luate, pe care noi, cel

puţin, am decis să ni le asumăm până la capăt.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul senator Ardelean Ben-Oni. Se pregăteşte domnul

senator Florin Constantinescu.

Domnul Ben-Oni Ardelean:



Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Protejaţi patrimoniul României!”.

- 24 -

Demersul de astăzi îşi propune să abordeze problematica politicii de patrimoniu, referindu-mă,

în mod specific, la protejarea patrimoniului cultural imobil, respectiv monumentele istorice şi siturile

arheologice.

Faptul că România este depozitara unor monumente istorice de valoare universală implică din

partea statului român o mare responsabilitate de a proteja şi revitaliza acest patrimoniu, atât în faţa

cetăţenilor României, cât şi în faţa comunităţii internaţionale.

Din păcate, această responsabilitate este insuficient asumată şi susţinută de către Guvern,

responsabilitatea privind îngrijirea acestor monumente fiind transferată către proprietari sau către

autorităţile publice locale, fără a exista programe coerente şi consistente în restaurarea şi renovarea

clădirilor-monumente istorice.

În acest moment, situaţia monumentelor istorice este catastrofală, toate studiile de specialitate

arătând ireversibilitatea distrugerilor din ultimul deceniu, România pierzând astăzi, din dezinteres, mai

multe monumente istorice decât în perioada demolărilor din perioada comunistă.

Din punctul nostru de vedere, sunt câteva cauze majore ale acestor distrugeri:

1. Absenţa finanţărilor dedicate monumentelor istorice şi siturilor arheologice – România nu

are un program coerent de prezervare a patrimoniului cultural construit, iar bugetele alocate

Ministerului Culturii, respectiv Institutului Naţional al Patrimoniului, sunt ridicole, în comparaţie cu

dimensiunea fenomenului de distrugere a acestui patrimoniu. Spre deosebire de alte state din estul

Europei, România nu a cerut Uniunii Europene fonduri nerambursabile pentru revitalizarea clădirilor

istorice, fonduri care ar fi rezolvat parţial nevoia de finanţare a domeniului.

2. O altă cauză majoră a distrugerii patrimoniului construit este blocajul instituţional. Deşi

Legea nr. 422/2001 este o lege europeană, în aplicarea ei, Ministerul Culturii şi direcţiile deconcentrate

din minister se confruntă cu o lipsă acută de personal de specialitate, atât din cauza restricţiilor de

angajare, cât şi din faptul că funcţionarii acestor structuri au o salarizare insuficientă. În acest moment,

nu funcţionează nicio comisie naţională sau zonală de monumente, ceea ce duce la imposibilitatea

activităţilor de avizare şi control.

3. A treia cauză este determinată de lipsa unor politici publice coerente de protejare a

patrimoniului. Nu avem un cod al patrimoniului, nu avem o strategie naţională privind renovarea

monumentelor istorice. Lipsa de interes a statului român faţă de propria istorie şi identitate, indiferenţa

faţă de propriile valori devin o caracteristică permanentă.


Vă rog să sintetizaţi.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Soluţia de ieşire din acest impact este evidentă. Avem nevoie de finanţarea restructurării

monumentelor istorice, cea mai plauzibilă variantă fiind cea de includere a patrimoniului naţional

- 25 -

imobil în priorităţile de finanţare din fondurile europene de coeziune din exerciţiul bugetar european

2014 – 2021.

Închei atrăgând atenţia că banii care sunt investiţii în prezervarea şi reabilitarea monumentelor

istorice sunt bani care generează dezvoltarea şi civilizaţia. Prin definiţie, patrimoniu înseamnă ceea ce

generaţia noastră doreşte să lase generaţiilor viitoare.

Vă mulţumesc tare mult.


Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu.

Domnule senator Alin Tişe, aveţi minutul dumneavoastră.

Vă rog.

Domnul Florin Constantinescu:


Am intitulat declaraţia politică de astăzi „Absorbţia fondurilor europene – o prioritate strategică

pentru Guvernul Victor Ponta”.


Stimaţi colegi,

În programul politic asumat de Guvernul Victor Ponta, o prioritate strategică fundamentală o

constituie buna administrare a fondurilor europene, ceea ce înseamnă folosirea fondurilor europene

până la sfârşitul anului 2015 şi implementarea fondurilor aferente perioadei viitoare de programare,

2014 – 2020. Obiectivul este acela de a creşte absorbţia fondurilor europene: mărirea cofinanţării

pentru absorbţia fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale.

Permiteţi-mi să-l citez pe domnul preşedinte Victor Ponta, care afirma că, „după doi ani de

stabilitate guvernamentală, am obţinut în 2013 cea mai mare creştere economică de după perioada

Guvernului Călin Popescu-Tăriceanu, cea mai mică inflaţie de după 1989, venituri mai mari, subvenţii

mărite pentru agricultură, creşterea veniturilor pentru pensionari, bugetari, creşterea absorbţiei

fondurilor structurale de la un procent de 7% la peste 35%. Şi toate aceste elemente trebuie continuate

în perioada următoare pentru a da cu adevărat roade, pe termen mediu şi lung”.

La începutul lunii martie, de la Ministerul Fondurilor Europene au venit veşti foarte bune.

Comisia Europeană a rambursat României o sumă record, de peste 1,2 miliarde de euro din fondurile

structurale şi de coeziune. Suma reprezintă aproximativ 25% din încasările din perioada 2007 – 2013.

Într-o singură zi, în 20 februarie, s-au rambursat 830 de milioane de euro fonduri europene. Apoi, pe

21 februarie, încă 304,6 milioane de euro. De asemenea, la începutul lunii martie 2014, a fost

transferată de către Comisia Europeană suma de 55 de milioane de euro.

- 26 -

Stimaţi colegi,

Sumele rambursate de către Comisia Europeană în lunile februarie şi martie se datorează

măsurilor adoptate de către Guvernul României. Este nevoie ca, în perioada următoare, toate instituţiile

care gestionează fondurile europene să continue eforturile pe zona implementării proiectelor şi

absorbţiei fondurilor.

În continuare trebuie să avem în vedere reducerea birocraţiei atunci când vorbim despre elaborarea

documentaţiilor ce stau la baza proiectelor care sunt finanţate din bani publici. Nu trebuie neglijate celelalte

probleme apărute, cum ar fi deficienţele constatate de către Ministerul Fondurilor Europene în

implementarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU.


Vă rog să finalizaţi.

Domnul Florin Constantinescu:

Prin colaborarea cu societatea civilă, cu reprezentanţii ONG-urilor, toate problemele pot fi

remediate.

Prin astfel de iniţiative, România poate vitaliza sectorul proiectelor europene, îşi poate atinge

obiectivul major, acela de a creşte rata de absorbţie a fondurilor europene.

Vă mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Îl invit, pentru un minut, la microfon pe domnul senator Alin Tişe. Se pregăteşte domnul

senator Saghian.

Ne pare rău, domnule senator, dar colegii dumneavoastră, astăzi, au fost, aşa, mai…

Domnul Alin-Păunel Tişe:

Mulţumesc, oricum, pentru îngăduinţă şi amabilitate.


Vă rog.

Domnul Alin-Păunel Tişe:

„22 de luni de incompetenţă”

Stimaţi colegi,

Minciunile USL s-au regăsit în fiecare domeniu de activitate. Aşa i-au dus de nas pe români

aproape doi ani. Au promis că vor face reforme, dreptate şi bunăstare, dar şi-au bătut joc de încrederea lor.

Tot de la guvernarea televizată aflăm că economia e în creştere, iar cei de la USL se lăudau cu

asta în timp ce românii erau împovăraţi cu cel puţin de 35 de taxe noi, unele mai absurde ca altele.

Taxele sunt singurele realizări ale acestui Guvern inconştient.

- 27 -

PDL a arătat că această alianţă nu a preţuit valorile europene şi euroatlantice. Dar nu a preţuit

nici principiile necesare unor politicieni integri, fără probleme cu justiţia, pentru că a încercat din

răsputeri să-i acopere pe cei cu probleme. Incompetenţa şi acţiunile prost gestionate nu pot fi şterse cu

buretele. Intrarea într-o nouă alianţă nu-i face mai curaţi, mai competenţi.

Buna guvernare înseamnă responsabilitate, onestitate şi curajul de a face cu adevărat reformă,

calităţi pe care guvernele Ponta nu le-au deţinut niciodată.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Saghian. Se pregăteşte doamna senator Rozalia Biró.

Domnul Gheorghe Saghian:


Declaraţia mea politică am intitulat-o „Sănătatea mintală”.

Stimaţi colegi,

Subiectul asupra căruia doresc să vă atrag atenţia astăzi este unul de o importanţă majoră pentru

ţara noastră. Din păcate, problemele psihice au ajuns să tulbure vieţile cât mai multor români, astfel că

România ocupă locul trei într-un clasament european privind numărul afecţiunilor psihice. De altfel,

Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că peste 10% din populaţia ţării noastre suferă de o tulburare

psihică.

Tabloul devine şi mai dramatic dacă luăm în considerare că mulţi dintre cetăţeni nu se prezintă

niciodată la cabinetul unui psiholog sau al unui psihiatru. Deci numărul celor afectaţi de boli psihice

poate fi şi mai mare.

Dragi colegi,

Este cazul să discutăm serios despre acest raport realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la

nivel european şi să reflectăm asupra impactului negativ al crizei economice şi politice din ţara

noastră. Cu siguranţă că aceasta se răsfrânge asupra stării psihice a populaţiei. Nu degeaba secolul al

XX-lea a fost considerat secolul stresului. Şi nu am greşi dacă am considera că şi secolul actual este

unul asemenea.

Stând de vorbă cu specialişti din domeniu, majoritatea au criticat abordarea din segmentul

dedicat afecţiunilor psihice. Această parte semnificativă a sănătăţii este prea mult centrată pe tratament

şi mult prea puţin, insuficient chiar, axată pe prevenţie.

Din păcate, cultura românească, în majoritatea ei, consideră că o depresie este o afecţiune

simplă şi că aceasta se poate trata acasă. În plus, multă lume crede, în mod nejustificat, că a merge la

psiholog este o dovadă a nebuniei. Nimic mai fals. Gravitatea unei afecţiuni psihice este majoră pe

- 28 -

termen lung, iar consecinţele sunt severe în cazul în care nu se apelează la un specialist. Fiecare dintre

noi poate avea momente în care se impune consultarea unui psiholog, iar acest fapt trebuie să devină

un gest natural, de prevenţie a unor consecinţe grave ulterioare. Căci se ştie foarte bine că există

numeroase boli somatice, precum diabetul ori afecţiunile cardiovasculare, care apar pe fondul stresului

sau al unor tulburări psihice.

Este important să susţinem schimbarea perspectivei asupra acestor fenomene, iar acest lucru

presupune implicarea în realizarea unor reglementări clare şi concise asupra subiectului.

Să nu negăm necesitatea alocării resurselor necesare dezvoltării, în instituţiile publice, a

instrumentelor care să susţină angajaţii să poată comunica despre problemele lor…


Vă rog să finalizaţi, domnule senator.

Domnul Gheorghe Saghian:

… mai ales în rândul bugetarilor, unde criza a lăsat şi lasă încă urme adânci, creând chiar o

teamă generalizată faţă de libera exprimare.

Să susţinem, aşadar, ideea prezenţei unui psiholog în fiecare instituţie a statului, pentru a

încerca să reducem din efectele negative ale situaţiei actuale privind tulburările psihice.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Invit la microfon pe doamna senator Rozalia Biró. Se pregăteşte domnul senator Nicolae Moga.

Doamna Biró Rozalia-Ibolya:


Titlul declaraţiei politice este „Ziua Europeană a Pacienţilor”.

Stimaţi colegi,

Ziua de 13 martie, Ziua Europeană a Pacienţilor, ne-a dat prilejul de a reflecta asupra unor

aspecte ale vieţii pacienţilor din România, şi nu numai.

Doresc să trag un semnal de alarmă asupra condiţiei pacienţilor cetăţeni români, asupra situaţiei

sistemului sanitar românesc, pentru a încerca să găsim împreună punctele de plecare în introducerea

unor soluţii viabile pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a pacienţilor din ţara noastră.

Să nu uităm că pacientul cetăţean român este şi el un pacient european, dar că, din păcate,

beneficiază de un buget neadecvat, nealiniat standardelor europene din domeniu. În numeroase situaţii,

pacientul este o victimă a sistemului şi îmi doresc foarte mult să schimbăm împreună acest lucru,

pentru ca pacientul român să fie european în toată deplinătatea sensului.

- 29 -

Este necesar să încurajăm dialogul continuu, pentru a pune bazele unor soluţii reale care să

sprijine sistemul de sănătate din România, cu scopul de a face faţă problemelor actuale ale pacienţilor

români, precum şi ale specialiştilor şi furnizorilor de produse şi servicii de sănătate.

Totodată, este necesar să se stabilească un cadru unitar, pentru ca minorităţile să poată să

folosească în sistemul sanitar limba maternă, aşa cum, de altfel, este prevăzut şi în unităţile din

administraţia publică.

Mai mult decât atât, este în puterea şi de datoria noastră să armonizăm legislaţia existentă

privind drepturile pacienţilor din România. Personal, consider că este important să susţinem asociaţiile

de pacienţi, astfel încât acestea să aibă capacitatea de reprezentare a pacienţilor în faţa autorităţilor

statului român, pentru ca acestea din urmă să poată aduce îmbunătăţiri în cunoştinţă de cauză.

Dragi colegi,

Vă invit să ne implicăm ferm în soluţionarea problemelor pacienţilor din România.

Cu respect, senator UDMR de Bihor Biró Rozalia.


Mulţumim, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Moga. Se pregăteşte doamna senator Doina

Federovici.

Domnul Nicolae Moga:

Buna dimineaţa, stimaţi colegi!

Buna dimineaţa, domnule vicepreşedinte, domnule secretar, că numai unul mai avem!

Declaraţia mea politică se intitulează „Ziua Mondială a Apei – apa şi energia”.

Am să citesc numai prima parte şi ultima, să dăm ocazia tuturor colegilor.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat în 1992 rezoluţia prin care s-a instituit data de 22

martie a fiecărui an ca Zi Mondială a Apei, pledoarie pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă.

Apa şi energia sunt într-o totală interdependenţă. Producerea de energie şi transportul acesteia

utilizează resurse de apă, cu referire expresă la energia hidro, nucleară şi termică. Reversul, circa 8%

din producţia mondială de energie este utilizată pentru pomparea, tratarea apelor uzate, transportul şi

distribuţia către consumatori.

Dar resursele de apă sunt limitate. De aceea, se impune luarea în considerare a faptului că a

economisi apa înseamnă a economisi energia, la fel cum economia de energie se realizează prin

economisirea apei.

În România, în condiţiile scăderii cererii în industrie şi reducerii consumului pe cap de locuitor,

în ultimii ani, volumul de apă furnizat industriei, agriculturii şi populaţiei este, în medie, suficient.

- 30 -

Şi acum, o ultima frază. Stă în puterea Legislativului să elaboreze reglementări care să

concentreze o gamă largă de aspecte legate de relaţia apă-energie şi, împreună cu decidenţii din

sectorul energetic şi din domeniul apei, să adopte abordări integrate şi soluţii la problemele apei ca

sursă de energie, realizând prin aceasta optimul efectelor economice şi sociale.

Vă mulţumesc.


Şi eu mulţumesc.

Invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici. Se pregăteşte doamna senator Doina

Silistru.

Doamna Doina-Elena Federovici:


Bună dimineaţa, distinşi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată sugestiv „Susţinem mediul de afaceri. Susţinem

clasa de mijloc.”.

Distinşi colegi,

Fidel Programului de guvernare, asumat încă de la prima învestire, Guvernul Ponta are ca

obiectiv clar susţinerea mediului de afaceri prin măsuri concrete.

Luna aceasta, vor intra în vigoare patru programe menite a ajuta IMM-urile şi tinerii

antreprenori.

Programul „Tineri întreprinzători”, cu finanţare nerambursabilă de până la 10 000 de euro, a

demarat de săptămâna trecută, săptămâna în care au demarat înscrierile şi pentru Programul de stimulare a

femeilor manager, care constă în alocarea financiară nerambursabilă de maximum 90% din valoarea totală

a cheltuielilor eligibile efectuate şi care nu poate depăşi suma de 41 500 de lei/beneficiar.

În vederea reducerii birocraţiei şi susţinerii mediului de afaceri, au mai fost luate o serie de

măsuri extrem de importante:

- reducerea dobânzilor de întârziere pentru obligaţiile fiscale la 0,03%, de la 0,04%;

- obligaţia fiscului de a aştepta 30 de zile de la data somaţiei pentru a pune poprire pe conturile

datornicilor;

- majorarea plafonului rambursărilor de TVA cu inspecţie ulterioară la 45 000 de lei;

- certificarea opţională a declaraţiilor fiscale de către consultanţii fiscali;

- eliminarea presiunii controlului la firme. Selectarea contribuabililor ce urmează a fi supuşi

inspecţiei fiscale este efectuată de către organul de inspecţie fiscală competent, în funcţie de nivelul

riscului stabilit ca urmare a analizei de risc.

Toate aceste măsuri sunt prinse prin modificări aduse Codului fiscal.

- 31 -

Sunt convinsă, distinşi colegi, că Ministerul de Finanţe va implementa cu succes planurile de

reducere a birocraţiei şi de susţinere a mediului de afaceri, atât de necesare pentru o creştere

economică din ce în ce mai sănătoasă.

Iată că măsurile cuprinse şi implementate de Guvernul Ponta vin, nu în ultimul rând, în

sprijinul cetăţenilor.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru. Se pregăteşte domnul senator Frătean

Alexandru.

Doamna Doina Silistru:


Declaraţia politică de astăzi mi-am intitulat-o „Candidatul naţional”.

Stimaţi colegi,

Trăim într-un deja ciudat şi deranjant déjà vu. Parcă mai ieri se bătea record după record la

proba de votat viteză. Vă mai amintiţi, cred, clasicul episod parizian. Un distins domn de la PDL, pe

vremea aceea, era titular de rubrică. Cam în aceeaşi perioadă ciudată, doamna Elena Băsescu, pe atunci

o tânără speranţă a politicii româneşti, dar cu anvergură europeană, revenea în PDL din postura de

candidat independent, după o strălucită victorie în alegerile europarlamentare. Episodul este pe cale să

se repete, cu datele uşor schimbate, dar efectul va fi acelaşi: ca şi atunci, şi acum va acoperi de ridicol

partidul de suflet al preşedintelui Traian Băsescu, Partidul Mişcarea Populară.

Blindat deja cu oameni fideli preşedintelui, PMP se pregăteşte, ca orice formaţiune serioasă, de

alegeri. Ştim că distinsul domn Cristian Preda va deschide lista formaţiunii pentru alegerile

europarlamentare, iar Domnia Sa va fi urmat, deja nu mai avem nicio îndoială, de doamna Elena

Băsescu. Cu o condiţie însă: mezina să se înscrie în PMP. Un fleac, cum s-ar spune, iar vor ciurui urnele.

Acum, stimaţi colegi, avem în faţă o problemă de raportare. Cred că mai degrabă EBA îşi

sacrifică bunul capital de imagine şi expertiza politică ajutând noul partid, nu invers, cum ar fi tentat

vulgul să creadă. Dacă din postura de independentă EBA a reuşit să se strecoare atât de sus în opţiunile

electoratului român, vă daţi seama de ce este capabilă fiica preşedintelui de pe locul doi al listei PMP?!

E drept, nu va mai fi aşteptată de o doamnă Ridzi, care să-i înmâneze carnetul de partid, dar se poate

conta pe oficiile de gazdă ale doamnei Elena Udrea.

Ce rol joacă domnul preşedinte Băsescu în acest film? Ca de obicei, niciunul. Apolitic fiind,

Domnia Sa se limitează la a creşte partide. Cu sapa în mână, primul agricultor al ţării pliveşte

buruienile din jurul copăcelului abia sădit – un măr, neîndoielnic.

- 32 -

Domnul Cristian Preda, căruia i-am amintit mai devreme numele, spunea că, spre deosebire de

toate celelalte partide din România, „ordinea pe listă e stabilită de către teritoriu”. În această lumină

privind lucrurile, să fim convinşi că doamna Elena Băsescu este un candidat naţional. În consecinţă, va

primi minimum 15 voturi din fiecare secţie din ţară. Cu o jumătate de oră de chin, vreo 3 000 vor veni

şi de la Paris.

Mulţumesc.


Mulţumesc tare mult, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Frătean. Se pregăteşte domnul senator Bodog.

Domnul Petru-Alexandru Frătean:

Bună ziua!

Onorat Senat,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Tensiunile şi instabilitatea alungă investiţiile şi

întârzie dezvoltarea. Cine şi de ce are acest interes antiromânesc?”.

Doresc să atrag atenţia asupra câtorva aspecte care ţin de factorii care influenţează potenţialul

de dezvoltare al judeţului Mureş, pe care cu onoare îl reprezint în Senatul României.

Unul dintre pilonii fundamentali pe care se bazează dezvoltarea îl reprezintă investiţiile. Foarte

recent, în Senat, am atras atenţia asupra nevoilor de finanţare publică pentru toate localităţile care au

proiecte, dar aşteaptă banii. Pe lângă acestea însă, motorul unei dezvoltări reale se bazează pe investiţii

private.

Însă o prezenţă semnificativă a investitorilor este influenţată fundamental de climatul general

economic, social şi administrativ. Este bine cunoscut faptul că tensiunile şi instabilitatea alungă

investiţiile. Din această perspectivă, mă întreb cine şi de ce are interesul să creeze impresia că trăim

într-o zonă de conflict interetnic, să genereze o atmosferă tensionată, aşa cum se întâmplă an de an în

luna martie la Târgu-Mureş, şi nu numai, generată de manifestaţiile conaţionalilor de etnie maghiară.

Pretenţiile teritoriale şi de autonomie încalcă flagrant Constituţia României, sunt inacceptabile şi

nicicând nu vor deveni realitate.

Cui servesc astfel de manifestări antinaţionale şi antiromâneşti? României şi cetăţenilor ei,

indiferent de etnie, nu! Şi nici Uniunii Europene! Cât timp lozincile de acest tip, discursurile

autonomiste înflăcărate vor ţine de foame concetăţenilor noştri maghiari? Doresc oare liderii lor să

împiedice dezvoltarea zonei?

Textul integral al declaraţiei politice a domnului senator Petru-Alexandru Frătean:

„Tensiunile şi instabilitatea alungă investiţiile şi întârzie dezvoltarea. Cine şi de ce are acest

interes antiromânesc?”

- 33 -

Doresc să atrag atenţia asupra câtorva aspecte care ţin de factorii care influenţează potenţialul

de dezvoltare al judeţului Mureş. Dincolo de faptul că am onoarea să reprezint acest judeţ în Senatul

României şi simt că am o responsabilitate în acest sens, este locul în care m-am născut, aici îmi cresc

copiii şi nepoţii şi sunt preocupat de cum arată prezentul şi de cum va arăta viitorul acestei zone.

E firesc să-mi doresc ca judeţul Mureş să se dezvolte din toate punctele de vedere şi să fie un

lider în regiune, în ciuda unei concurenţe evidente. Întotdeauna mi-am imaginat judeţul Mureş ca fiind

imaginea la scară mică a României: în ansamblu, un judeţ echilibrat, atât ca relief, dar şi ca economie

şi nivel de trai. Cu alte cuvinte, un judeţ aşezat, la fel ca şi ardelenii care trăiesc aici. Din aceste

perspective, ar exista toate premisele ca zona să se afle într-un proces de dezvoltare firească, însă

lucrurile nu stau chiar aşa.

Unul dintre pilonii fundamentali pe care se bazează dezvoltarea îl reprezintă investiţiile. Foarte

recent, în Senat, am atras atenţia asupra nevoilor de finanţare publică pentru toate localităţile care au

proiecte, dar aşteaptă banii. Pe lângă acestea însă, motorul unei dezvoltări reale se bazează pe

investiţiile private. Avem nevoie de astfel de investiţii, de investitori privaţi mai mici sau mai mari,

autohtoni sau străini şi avem nevoie de aceştia în special în zona de producţie şi a serviciilor cu

activităţi care creează plusvaloare, nu doar în zona de comerţ. Avem multe supermarketuri unde doar

cheltuim bani, dar nu ar fi mai important să avem locuri de muncă pentru miile de absolvenţi cu

specializări diverse ale celor patru universităţi din judeţ? Vreau să îi felicit pe investitorii privaţi care

au ales Mureşul şi sunt un exemplu pentru ceilalţi.

Însă o prezenţă semnificativă a investitorilor este influenţată fundamental de climatul general

economic, social şi administrativ. E bine cunoscut faptul că tensiunile şi instabilitatea alungă

investiţiile. Din această perspectivă, mă întreb cine şi de ce are interesul să creeze impresia că trăim

într-o zonă de conflict interetnic, să genereze o atmosferă tensionată, aşa cum se întâmplă an de an în

luna martie la Târgu-Mureş, şi nu numai, generată de manifestaţiile conaţionalilor de etnie maghiară.

Pretenţiile teritoriale şi de autonomie încalcă flagrant Constituţia României, sunt inacceptabile şi

nicicând nu vor deveni realitate!

Cui servesc astfel de manifestări antinaţionale şi antiromâneşti? României şi cetăţenilor ei,

indiferent de etnie, nu! Şi nici Uniunii Europene! Cât timp lozincile de acest tip, discursurile

autonomiste înflăcărate vor ţine de foame concetăţenilor noştri maghiari? Doresc oare liderii lor să

împiedice dezvoltarea zonei?

Toţi cei care vin cu astfel de provocări trebuie traşi la răspundere. Nu putem tolera aşa ceva, iar

autorităţile, fie ele centrale sau locale, şi mai ales decidenţii politici trebuie să gestioneze astfel de

acţiuni cu mai multă promptitudine, fermitate şi aplecare spre interesul naţional.

- 34 -

Doar urmărindu-ne interesul naţional ne vom putea pune în valoare tot ce avem pentru ca în

fiecare zi să ne fie mai bine.

P.S. Recentele decizii ale Ministerului Administraţiei şi Internelor vizavi de cetăţeni maghiari

care desfăşoară în ţara noastră activităţi cu caracter extremist constituie un bun început în sensul celor

exprimate mai sus, care trebuie aprofundat, inclusiv de Parlamentul României, prin clarificări

legislative.



Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Bodog. Se pregăteşte domnul senator Alexandru

Mitu.

Domnul Florian-Dorel Bodog:


Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează „Împotriva cinismului şi minciunii”.

Stimaţi colegi,

În declaraţia politică de astăzi aş dori să adresez un apel pentru a combate două categorii de

discurs politic, ajunse foarte populare în această perioadă, dar care produc foarte mult rău în societatea

românească. Mă refer aici la discursurile cinice şi cele vădit mincinoase.

Există o categorie de aşa-zişi politicieni de dreapta, care propovăduiesc de ani de zile

beneficiile politicilor de austeritate. Ei admit că austeritatea face victime, dar ne promit că suferinţa va

merita pe termen lung.

Personal, consider că austeritatea şi-a arătat limpede limitele şi riscurile. De aceea, cred că este

nevoie să repornim pe drumul creşterii prin măsuri sănătoase de stânga, care să stimuleze economia şi

să asigure, în acelaşi timp, şi echitatea socială.

Şi aici mă întorc spre cel de-al doilea tip de discurs, care trebuie combătut de către toţi actorii

politici responsabili şi oneşti. Este vorba despre discursurile belicoase, dar mincinoase ale unor colegi

care, în mod voit şi cu intenţie de a manipula, aşază semnul egalităţii între măsurile social-democrate

de stânga şi comunism.

Cei care cataloghează măsurile Guvernului Ponta drept socialism şi ne ameninţă cu spectrul

comunismului nu sunt decât nişte oportunişti aflaţi într-o cursă contracronometru pentru a acumula

simpatii şi voturi politice. Am ajuns până acolo încât, după trei ani de alianţă cu PSD, colegii să

considere ruşinoasă colaborarea cu noi, social-democraţii.

Aş dori să-i întreb însă pe colegii liberali:

Când aţi minţit: atunci când am constituit împreună USL sau acum, când ne criticaţi că vrem să

continuăm proiectele începute pentru care românii ne-au acordat încredere?

- 35 -

Este un stil de a face politică care, pe bună dreptate, stârneşte respingerea majorităţii românilor.

Circa o treime din români sunt dispuşi să meargă la vot pentru alegerile europarlamentare. Este o cifră

îngrijorătoare şi o problemă care trebuie să ne dea tuturor de gândit, mai ales că ea atinge foarte

puternic legitimitatea oricărui demers politic. Acesta va fi efectul pervers pe care îl vor obţine cei care

critică foarte des şi foarte mult, dar care, în realitate, nu au în spate nicio realizare concretă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.


Mulţumesc tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Mitu. Se pregăteşte domnul senator Mihai Niţă.

Domnul Augustin-Constantin Mitu:


Augustin Mitu.


Aşa scrie aici. Îmi cer scuze, eu…


Da, nicio problemă.



Sigur că vine Paştele şi vă gândiţi la un miel. Alţii sunt ciobani, eu mai puţin!


Titlul declaraţiei mele politice este „Oglindă, oglinjoară, cine-i cel mai şef din ţară?”.


Stimaţi colegi,

Atunci când îi convine, Traian Băsescu este preşedintele tuturor românilor, şeful statului, aşa

cum îi place să se autonumească, cuprins fiind de cultul personalităţii şi de un narcisism exacerbat al

puterii. În astfel de momente, îi place să iasă foarte des – dacă se poate, zilnic – la televizor, de unde

ne împarte perle de înţelepciune şi ne predă lecţii din domenii variate, la toate fiind, evident, maestru.

În restul timpului, Traian Băsescu trage din greu, cu mânecile suflecate, pentru a urni căruţa politică

a unui partid pe care l-a dat spre bună creştere unui politician de renume mondial, Elena Udrea.

Dacă Traian Băsescu nu ar fi, încă, Preşedintele României, planurile lui, experimentele lui

politice şi cadourile, mai mult sau mai puţin politice, oferite doamnelor aflate în graţii nu ar conta

absolut deloc şi nimeni nu şi-ar pierde vremea cu un asemenea individ. Dar Traian Băsescu este

Preşedintele României şi, din această postură, îşi permite să ne considere şi să ne trateze pe toţi ca pe

nişte gugumani care înghit pe nemestecate gogoşile lui politice a căror glazură reprezintă Constituţia,

nimic altceva decât legea fundamentală a oricărui stat de drept, interpretată însă după bunul lui plac.

- 36 -

Astfel, domnul Băsescu îşi permite să declare public, cu cinism nemăsurat, fără nicio urmă de

respect faţă de nimeni din acest popor şi cu degajarea stăpânului de sclavi, că e ocupat până peste cap

cu Partidul Mişcarea Populară, care, evident, e când fundaţie, când partid, când orice altceva îi convine

Domniei Sale.

Domnule Traian Băsescu,

V-aţi permis mult prea mult să consideraţi poporul român prost, neajutorat şi la dispoziţia

planurilor dumneavoastră! Ceea ce faceţi nu este numai extrem de transparent, dar şi înjositor pentru

noi toţi, iar prin vocea dumneavoastră orice concept nobil se perverteşte.

Da, ştim cu toţii că măsura vă lipseşte în toate, dar mă folosesc de această ocazie pentru a vă

transmite public, în numele meu şi al celor pe care-i reprezint în Parlamentul României, că, dacă

telecomanda ne poate ajuta să schimbăm canalele TV la care apăreţi cu obstinaţie, din nefericire, ea nu

ne poate fi utilă şi în ceea ce priveşte fotoliul prezidenţial, motiv pentru care vă rugăm mult să vă

adresaţi exclusiv celor care vă mai cred. Şi cum, cu siguranţă, nimeni dintre români nu o mai face, cred

că oglinda va rămâne singurul ascultător de nădejde.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule Augustin Mitu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihai Niţă. Se pregăteşte domnul senator Bumbu, de la Neamţ.

Domnul Mihai Niţă:

Declaraţia mea de astăzi poartă titlul „Menţinerea Alro în funcţiune, vitală pentru Slatina”.

La data de 1 martie 1961, Guvernul României a decis înfiinţarea Întreprinderii de Aluminiu

Slatina, actuala Alro. În 1963, s-a demarat construirea uzinei, iar în 1965 a fost inaugurată. Din 1982

până în 1989, capacitatea de producţie a uzinei a ajuns la 263 500 de tone anual. În 1996, a fost

transformată în societate pe acţiuni, tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti. Privatizarea Alro a

fost propusă în 2001 – 2002. Procesul de privatizare internaţională s-a încheiat prin selectarea

consorţiului de companii Marco Group – Vimetco, din aprilie 2007 – ca investitor strategic.

S-a investit mult în modernizarea şi protecţia mediului. Combinatul din Slatina este unul dintre

cei mai mari producători de aluminiu din Europa Centrală şi de Est.

Înainte de 1989, uzina avea peste 7 000 de salariaţi. Numai 2 400 mai lucrează acum, iar peste

1 600 dintre ei şi-ar putea pierde locul de muncă, după ce conducerea uzinei a anunţat că nu mai poate

susţine bugetul pe 2014 şi va închide o parte din operaţiunile companiei, motivând cu pierderile uriaşe

din anul precedent.

Salariaţii trăiesc sub ameninţarea şomajului. Vor rămâne fără locuri de muncă şi nu vor mai

avea cu ce să-şi întreţină familiile. Administraţia locală va pierde sume consistente provenite din taxe

şi impozite.

- 37 -

Sindicaliştii de la Alro cer Guvernului, Ministerului Economiei şi Prefecturii Olt să intervină

pentru ca acest combinat să supravieţuiască. „Alro nu mai poate susţine cheltuielile cu energia verde şi

certificatele verzi”, a declarat Constantin Popescu, lider de sindicat. Salariaţii Alro doresc salvarea

companiei şi vor să înduplece guvernanţii să schimbe legea.

O reglementare mai judicioasă a pieţei energetice ar putea să repare greşelile trecutului,

ajungând la revigorarea unor obiective economice majore, cum este cazul uzinei Alro. Reconsiderarea

taxelor pentru energia verde şi distribuirea energiei la preţuri suportabile, realiste, în consonanţă cu

cheltuielile de producere a energiei pot să prevină colapsul unor asemenea unităţi de producţie.

Se poate face aşa ceva, dar fără lefuri aberant de mari la regiile de stat, fără intermediari

chilipirgii la vânzarea energiei. Ca atare, angajaţii nu vor mai ajunge în şomaj, nu vor mai fi la mila

statului, asistaţi social, deşi pregătiţi profesional şi apţi de muncă. Aceasta este ecuaţia pe care statul

trebuie s-o ia în calcul, cu convingerea că un astfel de mecanism nu echivalează cu subvenţionarea

combinatelor supravieţuitoare, ci denotă preocuparea guvernanţilor pentru rezolvarea unor probleme

generale, în beneficiul general.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul Liviu Bumbu, senator de Neamţ. Se pregăteşte domnul senator

Haralambie Vochiţoiu, senator de Valea Jiului.

Domnul Octavian-Liviu Bumbu:


„Cazul László Tökés – s-a depăşit orice limită”

Face ce face László Tökés şi revine în centrul atenţiei, periodic, cu câte o declaraţie menită să

inflameze spiritele. De data aceasta, cea mai nouă producţie a gândirii bolnave a europarlamentarului

român de origine maghiară compară marşul de la Târgu-Mureş, în care s-a cerut autonomia Ţinutului

Secuiesc, cu situaţia din Crimeea şi mulţi analişti afirmă că această comparaţie nu este deloc

întâmplătoare.

Cine se află în spatele său? Răspunsul îl ştim cu toţii: stăpânii de la Budapesta. El face exact ce

i se spune de-acolo. Asta a făcut întotdeauna. Şi înainte de ’89, şi acum. Este o chestiune absolut

cunoscută şi veridică relaţia sa cu serviciile secrete maghiare. Dar conexiunile nu se opresc doar la

Budapesta. Comparaţia cu situaţia din Crimeea, făcută de Tökés, pune paie pe foc, în condiţiile în care

toată Europa priveşte cu suspiciune către Rusia, în contextul crizei din Ucraina. Se sugerează foarte

clar legătura dintre Moscova şi Budapesta, care a funcţionat şi la Revoluţia din decembrie,

- 38 -

transformându-l pe László Tökés în erou. Deşi au trecut mai bine de 24 de ani de atunci, legătura

dintre Moscova şi Budapesta nu numai că persistă, ci chiar a fost dezvoltată.

Suntem într-un moment în care politica externă a României nu mai poate fi făcută pe mai multe

voci. Tökés László nu merită să mai fie considerat cetăţean român, din cauza politicii sale

antiromâneşti. Numitul Tökés László, cetăţean român, reprezentant al intereselor României peste

hotare şi în Parlamentul European, a adus grave deservicii intereselor statului român, prin iniţierea

unor acţiuni legislative şi afirmaţii care contravin prevederilor Constituţiei României.

Preşedintele Băsescu ar trebui să se pronunţe fără echivoc că acest extremist periculos a trădat

şi trădează decoraţia primită, calitatea de cetăţean român şi, nu în ultimul rând, funcţia de

vicepreşedinte al Parlamentului European. Iar europarlamentarii noştri ar trebui să acţioneze împreună

împotriva sindromului Crimeea, adică să someze Parlamentul European să adopte o poziţie clară faţă

de provocările unora ca Tökés şi ale celor care îl susţin. Dacă nu înţelegem pericolul răspândirii

sindromului Crimeea, de care suferă extremişti ca Tökés, s-ar putea ca şi în România să apară puncte

de instabilitate care să ducă la conflicte interetnice foarte grave.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc tare mult, domnule senator de Neamţ.

Îl invit la microfon pe domnul senator Haralambie Vochiţoiu, distins senator de Valea Jiului.

Domnul Haralambie Vochiţoiu:


Titlul declaraţiei mele politice este „România şi Strategia «Europa 2020» privind combaterea

sărăciei şi a excluziunii sociale”.

Monitorizarea realizată de Comisia Europeană a arătat că România a înregistrat o dezvoltare

deosebită a sistemului de servicii sociale, dar, cu toate acestea, se află încă în urma multor state din

Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de ocupare din acest sector: 4% doar, faţă de 9,6 la

nivelul Uniunii Europene.

Platforma europeană de combatere a sărăciei şi excluziunii sociale este una dintre iniţiativele

majore ale Strategiei „Europa 2020” pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. A

fot elaborată pentru a ajuta statele membre în îndeplinirea obiectivului care vizează scoaterea a peste

20 de milioane de persoane de sub ameninţarea sărăciei şi a excluziunii sociale.

Fondul Social European 2014 – 2020 este unul dintre cele cinci fonduri europene structurale şi

de investiţii. Din 2014, acestea au un cadru de funcţionare comun şi urmăresc obiective politice

complementare. Ele reprezintă principala sursă de investiţii la nivelul Uniunii Europene, pentru a ajuta

- 39 -

statele membre să restabilească şi să continue procesul de creştere, asigurând o redresare cu locuri de

muncă în condiţiile unei dezvoltări durabile conform obiectivelor Europa 2020.

Începând din anul 2014, rolul FSE va fi consolidat, astfel se va asigura o masă critică de capital

uman printr-o cotă minimă garantată din FSE în cadrul finanţării politice de coeziune în fiecare stat

membru. Împreună cu alocarea specială de 3 miliarde de euro pentru iniţiativa privind ocuparea forţei

de muncă în rândul tinerilor, se va ajunge la investiţii de peste 80 de miliarde de euro destinate

europenilor în următorii şapte ani. Alocarea a cel puţin 20% din fond pentru incluziunea socială trebuie

să asigure un sprijin sporit persoanelor aflate în dificultate şi celor care fac parte din grupuri

defavorizate, astfel încât aceste persoane să se bucure de aceleaşi oportunităţi de integrare în societate

de care beneficiază şi ceilalţi.

Obiectivele FSE pentru perioada 2014 – 2020 sunt ocuparea forţei de muncă, sprijinirea

accesului tinerilor pe piaţa muncii, incluziunea socială, creşterea calităţii educaţiei şi o administraţie

publică mai puternică. Având în vedere aspectele semnalate, România trebuie să depună, în continuare,

toate eforturile pentru combaterea sărăciei, a marginalizării şi a excluziunii sociale.

Vă mulţumesc pentru atenţie.


Mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi,

Dacă dintre colegii senatori care s-au înscris pentru declaraţii politice mai sunt prezenţi în sală,

vă rog să vă anunţaţi participarea.

Nu sunt. În aceste condiţii, închid prima parte a lucrărilor Senatului de astăzi.

Rog liderii grupurilor parlamentare – mai sunt 6 minute până la ora de începere a lucrărilor în

plen pe dezbateri legislative –, rog liderii grupurilor parlamentare să-şi convoace colegii în sală şi îl

rog pe domnul secretar Rotaru, la ora 10.30, dacă nu suntem prezenţi în număr suficient, să strige, să

facă prezenţa.

Mulţumesc.

PAUZĂ

Domnul Ion Rotaru:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

O să începem apelul nominal.

Agrigoroaei Ionel prezent

2. Andronescu Ecaterina prezentă

3. Anghel Adrian prezent

4. Anghel Cristiana-Irina prezentă

- 40 -

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent

6. Arcaş Viorel absent

Ardelean Ben-Oni absent

8. Ariton Ion prezent

9. Atanasiu Teodor absent

10. Badea Leonardo prezent

12. Badea Viorel-Riceard prezent

13. Banias Mircea-Marius prezent

14. Barbu Daniel-Constantin prezent

15. Barbu Tudor absent

17. Bădălău Niculae prezent

18. Bălu Marius absent

19. Belacurencu Trifon absent

20. Bereanu Neculai prezent

22. Biró Rozalia-Ibolya prezentă

23. Blaga Vasile absent

Boagiu Anca-Daniela absentă

24. Boboc Cătălin prezent

25. Bodea Cristian-Petru absent

26. Bodog Florian-Dorel prezent

27. Boeriu Valeriu-Victor prezent

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu absent

29. Bujor Dumitru-Marcel prezent

31. Bumbu Octavian-Liviu prezent

32. Burlea Marin prezent

33. Butnaru Florinel absent

34. Butunoi Ionel-Daniel prezent

35. Cadăr Leonard prezent

36. Calcan Valentin-Gigel prezent

Câmpeanu Mariana absentă

37. Chelaru Ioan prezent

38. Chiriac Viorel prezent

39. Chiru Gigi Christian absent

- 41 -

40. Chiuariu Tudor-Alexandru absent

42. Ciorbea Victor absent

43. Coca Laurenţiu Florian prezent

44. Constantinescu Florin prezent

45. Cordoş Alexandru prezent

46. Corlăţean Titus absent

47. Coste Marius prezent

48. Cotescu Marin-Adrănel prezent

50. Creţu Gabriela prezentă

51. Cristache Iulian prezent

52. Cristina Ioan prezent

53. Croitoru Cătălin prezent

56. Deneş Ioan prezent

58. Dincă Mărinică absent

59. Dobra Dorin-Mircea prezent

60. Dobriţoiu Corneliu absent

61. Donţu Ovidiu-Liviu prezent

62. Drăghici Damian prezent

63. Dumitrescu Cristian-Sorin absent

64. Dumitrescu Florinel absent

65. Dumitrescu Iulian absent

66. Durbacă Eugen prezent

67. Duruţ Aurel prezent

70 Ehegartner Petru prezent

71. Federovici Doina-Elena prezentă

72. Fifor Mihai-Viorel prezent

73. Filip Petru prezent

74. Firea Gabriela prezentă

75. Florian Daniel Cristian absent

76. Flutur Gheorghe absent

78. Frătean Petru-Alexandru prezent

79. Geoană Mircea-Dan absent

80. Ghilea Găvrilă prezent

- 42 -

81. Ghişe Ioan prezent

82. Grapă Sebastian prezent

84. Grigoraş Viorel prezent

86. Haşotti Puiu prezent

87. Ichim Paul prezent

88. Igaş Traian-Constantin prezent

89. Iliescu Lucian prezent

90. Ilieşiu Sorin prezent

91. Ioniţă Dan-Aurel prezent

92. Iovescu Ioan prezent

93. Isăilă Marius-Ovidiu absent

94. Jipa Florina-Ruxandra absentă

95. Klárik László-Attila prezent

László Attila prezent

96. Lazăr Sorin-Constantin prezent

97. Luchian Dragoş prezent

98. Luchian Ion prezent

99. Marian Dan-Mihai absent

100. Marian Valer prezent

101. Marin Nicolae prezent

102. Markó Béla absent

104. Mazăre Alexandru absent

106. Mihai Cristian-Dănuţ absent

107. Mihai Neagu prezent

108. Mihăilescu Petru-Şerban prezent

109. Miron Vasilica-Steliana absentă

110. Mitu Augustin-Constantin absent

111. Mocanu Victor prezent

113. Moga Nicolae prezent

114. Mohanu Nicolae prezent

115. Mora Ákos-Daniel prezent

116. Motoc Octavian prezent

117. Mutu Gabriel absent

- 43 -

118. Nasta Nicolae absent

119. Neagu Nicolae absent

120. Neculoiu Marius prezent

121. Nicoară Marius-Petre absent

122. Nicolae Şerban prezent

123. Nicula Vasile-Cosmin absent

124. Nistor Vasile prezent

125. Niţă Mihai absent

126. Niţu Remus-Daniel absent

127. Obreja Marius-Lucian prezent

130. Oprea Dumitru prezent

131. Oprea Gabriel absent

132. Oprea Mario-Ovidiu absent

134. Oprea Ştefan-Radu prezent

135. Paşca Liviu-Titus prezent

137. Paşcan Emil-Marius prezent

Pataki Csaba prezent

Pavel Marian prezent

Păran Dorin prezent

Păunescu Teiu absent

Pelican Dumitru prezent

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe prezent

Pop Liviu-Marian prezent

Popa Constantin prezent

Popa Florian prezent

Popa Ion prezent

Popa Mihaela prezentă

Popa Nicolae-Vlad absent

Popescu Corneliu absent

Popescu Dumitru-Dian absent

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent

Purec Ion-Simeon prezent

- 44 -

Rădulescu Cristian absent

Rogojan Mihai-Ciprian prezent

Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan prezent

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel absent

Sârbu Ilie prezent

Secăşan Iosif prezent

Severin Georgică absent

Silistru Doina prezentă

Stuparu Timotei absent

Suciu Matei absent

Şova Dan-Coman absent

Tánczos Barna absent

Tămagă Constantin prezent

Tătaru Dan prezent

Tătaru Nelu absent

Teodorovici Eugen-Orlando absent

Tişe Alin-Păunel absent

Toma Ion prezent

Todiraşcu Valeriu prezent

Tomoiagă Ştefan-Liviu absent

Tudor Doina-Anca absentă

Ţapu Nazare Eugen prezent

Ungureanu Mihai-Răzvan absent

Valeca Şerban-Constantin prezent

Vasiliev Marian prezent

Vâlcov Darius-Bogdan prezent

Vegh Alexandru prezent

Verestóy Attila absent

Vochiţoiu Haralambie absent

Voinea Florea prezent

Volosevici Andrei-Liviu absent

- 45 -

Vosganian Varujan absent

Zisu Ionuţ-Elie prezent

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu,

preşedintele Senatului.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:


Vă rog să luaţi loc să începem şedinţa.

Persoanele care nu fac parte din membrii Senatului sunt rugate să părăsească sala.

V-aş ruga să luaţi loc. E valabil şi pentru doamna senator Anghel. Doamna senator Anghel!

Domnule senator Oprea, v-aş ruga să vă rugaţi colegii să ia loc, să putem începe şedinţa. Vă rog

pe dumneavoastră să nu-i mai ţineţi de vorbă. Aşa. (Replică neinteligibilă din sală)

Da, puteţi să o lămuriţi în pauză, nu în timpul şedinţei.

Vreau să vă informez că sunt 119 senatori prezenţi.

La primul punct avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 24 – 29

martie 2014. (Discuţii la prezidiu)

Vă repet, din totalul de 171 de senatori, şi-au înregistrat prezenţa 119, cvorumul legal de lucru

fiind îndeplinit.

Şedinţa Senatului va fi condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru şi

Alexandru Pereş.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite.

Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Programul de săptămâna viitoare?


În legătură cu ordinea de zi, doamnă senator.

Nu aud.

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Nu, nu. De astăzi.

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Programul de săptămâna viitoare?


De astăzi.


E vorba de ordinea de zi de astăzi.

- 46 -

Dacă nu sunt comentarii, vă supun votului ordinea de zi.

Vă rog să votaţi. Votul este deschis. Nu merge.

Acum merge. Vă rog să votaţi.

87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

Un anunţ.


Da, vă rog, domnule senator Haşotti.



Onorat Senat,

Astăzi, un om politic de la care cu toţii avem de învăţat împlineşte 97 de ani. Este vorba de

domnul Mircea Ionescu-Quintus, care de 65 de ani este membru al aceluiaşi partid, al Partidului

Naţional Liberal, pe care l-a slujit cu devotament, cu credinţă, cu încredere.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus a fost senator, a fost ministru al justiţiei, a fost şi preşedintele

Senatului. Şi cred că sunt în asentimentul tuturor când îi urez, în numele meu şi al dumneavoastră, „La

mulţi ani!”, multă sănătate şi cred că aceste urări pot fi însoţite şi de aplauze. (Aplauze)

Mulţumesc.

*


Vă supun atenţiei programul de lucru al Senatului pentru perioada 24 – 29 martie 2014.

Este structurat ca de obicei:

- luni, 24 martie: activităţi în comisiile parlamentare, între orele 9.00 şi 11.00; şedinţa Biroului

permanent, la ora 14.00; la ora 15.00, lucrări în grupurile parlamentare; între orele 16.00 şi 18.00,

lucrări în plenul Senatului; între orele 18.00 şi 18.15, pauză; între orele 18.15 şi 19.45, întrebări,

interpelări şi răspunsuri, transmise la radio;

- marţi, 25 martie: declaraţii politice, între orele 9.00 şi 10.30; între orele 10.30 şi 13.00, lucrări

în plenul Senatului; de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 26 martie, şi joi, 27 martie – lucrări în comisiile permanente;

- vineri, 28 martie, şi sâmbătă, 29 martie – activităţi în circumscripţiile electorale.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

Doamna senator Anghel, vă rog.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:


- 47 -

Cu tot respectul pentru toţi colegii şi pentru dumneavoastră, aş vrea să-mi mai arătaţi şi mie sau

să-mi daţi un exemplu din lumea aceasta mare de un Parlament care lucrează în plen numai două zile

pe săptămână. Ne mirăm de ce nu suntem respectaţi şi de ce, într-un grafic al instituţiilor, suntem

aproape pe ultimul loc.

Normal ar fi să lucrăm măcar patru zile în plen şi să facem aşa cum zicea în Constituţia din

1923: în plen, articol cu articol, fiecare lege. Nu ar mai avea motive nici DNA-ul să ne suspecteze de

cine ştie ce şi, într-adevăr, ne-am merita banii. (Discuţii, rumoare)


Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna 24 – 29 martie 2014. Votul

este deschis.

98 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Programul de lucru a fost aprobat.

*

De asemenea, doresc să supun aprobării dumneavoastră programul pentru ziua de astăzi.

Între orele 9.00 şi 10.30, au fost declaraţiile politice; între orele 10.30 şi 13.00 – lucrări în

plenul Senatului; de la ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente.

V-aş ruga să votaţi.

103 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Vă mulţumesc.

*

Domnule senator Sârbu, înţeleg că doriţi să luaţi cuvântul.

Domnul Ilie Sârbu:


Stimaţi colegi,

Aş vrea să anunţ distribuţia membrilor Grupului parlamentar al PSD în comisiile nou înfiinţate:

- Comisia pentru transporturi şi energie: domnul Constantinescu Florin – preşedinte; domnii

Butnaru Florinel, Butunoi Ionel, Pop Gheorghe şi Suciu Matei – membri.

- Comisia pentru mediu: doamna Silistru Doina – vicepreşedinte; domnii Anghel Adrian, Ioniţă

Dan-Aurel, Marin Nicolae şi Pavel Marian – membri.


Domnul senator Paşca.

Domnul Liviu-Titus Paşca:


- 48 -

Şi eu vreau să vă anunţ faptul că Grupul parlamentar al PNL face următoarele propuneri pentru

comisiile nou înfiinţate:

- la Comisia pentru mediu, pentru funcţia de preşedinte, îl propunem pe domnul senator Ion

Popa; pentru funcţia de membru, pe domnul senator Ionuţ Zisu; pentru funcţia de membru, pe domnul

senator Octavian Motoc;

- la Comisia pentru transporturi şi energie, pentru funcţia de preşedinte, pe domnul senator

Petru Ehegartner, iar pentru funcţia de membru, pe domnul senator Viorel Grigoraş.

Din sală: Vicepreşedinte, nu preşedinte.

Domnul Liviu-Titus Paşca:

Da, vicepreşedinte, mă scuzaţi.

Vicepreşedinte – domnul senator Petru Ehegartner.

La Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, pentru

funcţia de vicepreşedinte, se propune domnul senator Marin-Adrănel Cotescu, în locul domnului

senator Ion Popa, iar pentru funcţia de membru, domnul senator Dragoş Luchian, în locul domnului

senator Viorel Grigoraş.

La Comisia pentru cultură şi media, pentru funcţia de secretar, îl propunem pe domnul senator

Tudor Barbu, în locul domnului senator Varujan Vosganian, iar pentru funcţia de membru, pe domnul

senator Varujan Vosganian.

La Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, pentru funcţia de vicepreşedinte, o

propunem pe doamna senator Vasilica-Steliana Miron, în locul domnului senator Marin-Adrănel

Cotescu.

Şi, în fine, la Comisia pentru politică externă, pentru funcţia de membru, pe domnul senator

Crin Antonescu, în locul domnului senator Călin Popescu-Tăriceanu.

Vă mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu; domnul senator Dumitru Oprea aşteaptă să i se dea cuvântul.)


Domnule senator Oprea, vă rog.


Sunt obişnuit să aştept. Acum a fost foarte puţin, pentru că, de fapt, Grupul parlamentar al PDL

nu a fost consultat în privinţa celor două comisii, ci grupului i s-a dat.

Ni s-a dat… (Intervenţie neinteligibilă din sală)

Da, şi am acceptat.

Ni s-a dat, în şedinţa de ieri a Biroului permanent al Senatului, secretariatul unei comisii, doi

oameni într-o comisie, încălcându-se – încă o dată o spun –, încălcându-se Regulamentul, în care un

- 49 -

grup nu are ce căuta de la începutul sesiunii curente. Iar dumneavoastră sfidaţi Regulamentul

Senatului.

În condiţiile astea, am propus, şi citesc de aici:

- Comisia pentru transporturi şi energie, doi membri: domnul senator Ariton Ion, având şi

funcţia de secretar, şi domnul senator Chiru Gigi, membru;

- la Comisia pentru mediu, domnul senator Dan-Mihai Marian, membru.


Liderii mai au alte anunţuri de făcut referitoare la comisii?

Domnule senator Sârbu, vă rog.

Domnul Ilie Sârbu:


Stimaţi colegi,

Mă simt nevoit să fac o precizare. Noi, liderii de grup, am avut o discuţie ieri. Sigur că aşa se

întâmplă de când e politica, probabil: când eşti în opoziţie, ţi se pare că ţi se dă puţin, când eşti la

putere, întotdeauna dai mai puţin.

Şi aş vrea să-i amintesc domnului lider de grup ce s-a întâmplat în urmă cu aproximativ doi ani

de zile, mai bine de doi ani de zile, când am negociat anumite posturi, care, sigur, aparţineau atunci o

parte PDL-ului, fiind la putere, o parte nouă, o parte PNL-ului, şi, din 24 de posturi, ni s-a dat doar un

post. PNL-ului nu i s-a dat niciunul. Cam aşa a decurs negocierea.

Când am insistat şi l-am rugat pe domnul lider de grup – îmi pare rău că nu-i prezent –, căruia îi

port o stimă deosebită, domnul Rădulescu, să mai întrebe o dată la Guvern – era atunci domnul Boc

prim-ministru, preşedinte de partid, om de bază al domnului Băsescu – dacă i se pare corect ce se

întâmplă, amintind mereu că noi venim din viitorul dumneavoastră… vă amintiţi fraza asta. Tot le

spuneam lucrul ăsta: nu uitaţi că nimic nu-i veşnic, în special în politică. Funcţiile nu-s veşnice. Dar,

după aceea, trebuie să-ţi asumi. Se întâmplă, asta e viaţa.

Şi a dat un telefon, în prezenţa noastră. Domnul Haşotti a fost acolo. Nici dânsul nu e în sală să

confirme, dar cred că au mai fost şi de la alte partide atunci. Şi răspunsul ştiţi care a fost, la telefon, dat

de domnul Boc? „Treceţi cu şenila peste ei!”

Ei, acum, noi nu trecem cu şenila. V-am dat şi un post de secretar, aţi văzut. Am fost generoşi.

Nu că nu v-am dat nimic, dar v-am dat şi un post de secretar. N-am putut să vă dăm postul de

vicepreşedinte, deşi pentru omul pentru care l-aţi fi cerut, sincer, eu eram dispus să-l cedez, dar nu era

al meu.

Însă permanent să veniţi să ne amintiţi lucruri pe care dumneavoastră le-aţi făcut… şi le-aţi

făcut într-un mod exagerat, v-aţi purtat, nu dumneavoastră personal, partidul, oamenii, care acum nu

- 50 -

mai apar… Acum, dumneavoastră culegeţi roadele puterii de atunci, stând aici şi, sigur, îndurând

câteodată situaţii pe care nu le acceptaţi.

Şi noi le-am îndurat greu pe vremea respectivă. Vă amintiţi, că eraţi aici, şi cum ne trataţi, şi

cum ne sfidaţi… Acum, trebuie să vă obişnuiţi cu statutul ăsta de partid mic, care să nu mai vrea mult,

că veţi rămâne mici o perioadă destul de lungă de timp.

Domnul Alin-Păunel Tişe (din sală):

De unde ştiţi?

Domnul Ilie Sârbu:

Asta e mai greu, e adevărat. Noi eram mari şi atunci, dar eram în opoziţie.

(Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul pe procedură.)


Nu, nicio procedură. Domnule senator, am o rugăminte. Deci noi suntem la următorul punct:

componenţa celor două comisii.

Liderii au anunţat componenţa din partea partidelor şi grupurilor respective. Mai sunt două

grupuri care pot să anunţe componenţa. Dacă doresc să o facă, să poftească la microfon.

(Domnul senator Dumitru Oprea insistă să primească cuvântul pe procedură.)

Ce procedură să cereţi în momentul de faţă? Staţi niţel să… nu, staţi puţin. Până să cereţi

dumneavoastră procedură, trebuie să încheiem acest lucru.

Deci mai sunt două grupuri, dacă vor să anunţe componenţa la cele două comisii.

Domnul senator Pelican.

Domnul Dumitru Pelican:


La cele două comisii: la Comisia pentru transporturi şi energie, colegul nostru, ca membru,

senatorul Vasile Nistor; la Comisia pentru mediu, subsemnatul.

Aş vrea doar, stimaţi colegi, să citesc doar un singur rând din Legea nr. 96/2006, cea privind

Statutul deputaţilor şi senatorilor. Se spune aşa, la art. 33 alin. (2): „Grupurile parlamentare se pot

constitui din deputaţi, respectiv senatori (…)”

De câteva zile, se tot discută pe acest articol 16 din Regulament. Putem s-o facem oricând şi s-o

lămurim odată. Nu cred că un punct dintr-un Regulament poate să ţină loc unui punct clar dintr-o lege

organică. Măcar să o rezolvăm şi s-o lămurim, pentru că deja domnul coleg al meu, domnul lider,

senatorul Oprea, este zi de zi foarte supărat şi vehement.

Hai să încercăm, stimate coleg, să o rezolvăm odată, numai să vă văd că sunteţi mai liniştit.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

- 51 -

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, cine vine să anunţe componenţa?

Microfonul 2. (Discuţii la prezidiu)

Domnul Pataki Csaba:

Sunt Pataki Csaba, secretarul grupului parlamentar.

Dacă ne permiteţi, Grupul parlamentar al UDMR va anunţa componenţa nominală doar

săptămâna viitoare.


Bine, vă mulţumesc.

Domnul senator Oprea.



În urmă cu o săptămână, atunci când aţi fost ales, cu o mare majoritate a Senatului, v-am

anunţat că un grup parlamentar nu este constituit regulamentar.

Vă aduc la cunoştinţă că, potrivit Regulamentului Senatului, cei şapte senatori trebuie să fie

aleşi pe listele aceluiaşi partid. În decembrie 2013, al şaptelea coleg dintr-un grup a plecat – este

dreptul dumnealui – şi au rămas şase.

În acest caz, grupurile parlamentare, la începutul fiecărei sesiuni ordinare, trebuie să prezinte

conducerea grupurilor în plenul Senatului. Liderul, conform art. 18, „prezintă Senatului, la începutul

fiecărei sesiuni parlamentare, denumirea grupului, precum şi componenţa sa numerică şi nominală”.

Dacă o veţi urmări, este şi pe site. Componenţa numerică este alcătuită din şase persoane de la Partidul

Conservator şi o persoană venită ulterior. Deci este ilegală constituirea.

În aceste condiţii, ca efect al constituirii grupului, secretariatul tehnic a dat curs angajării de

persoane pentru funcţionarea grupului neregulamentar constituit, iar secretarul general al Senatului

bineînţeles că a dat curs, de asemenea, angajării de personal pentru secretariatele tehnice. Este un lanţ

de lucruri în afara Regulamentului Senatului.

Şi vreau să vă spun un detaliu. Art. 19 – „Orice modificare intervenită în conducerea sau

componenţa unui grup se aduce la cunoştinţă, în scris, preşedintelui Senatului” de către liderul de grup.

Iar liderul de grup – v-am spus anterior – este obligat, este obligat să prezinte structura numerică şi

nominală, cu respectarea art. 16 alin. (2), vizavi de cei şapte oameni care nu trebuie să dispară

niciodată, ca să nu dispară grupul.

În astfel de condiţii, vă rog să respectaţi şi punctul următor, alin. (2) din art. 19, care spune clar:

„Preşedintele de şedinţă informează senatorii, în prima şedinţă publică, asupra modificărilor

intervenite în componenţa sau în conducerea grupurilor parlamentare.”

Nu este niciun vot. Se constată şi se execută. (Aplauze)

- 52 -


Domnule senator Oprea,

Pentru rezolvarea acestei probleme, vă propun două variante. Fie facem o discuţie informală…

vă invit pe toţi liderii de grup să facem această discuţie. I-am propus domnului Haşotti, care mi-a spus

că astăzi nu poate, pentru că are deja programul ocupat. Şi atunci vă propun să facem acest lucru luni,

înainte de şedinţa de Birou permanent, sau deschidem subiectul şi îl punem pe ordinea de zi la şedinţa

de Birou permanent de luni, ca prim punct, şi veniţi dumneavoastră, vine şi domnul senator Pelican,

fiecare prezintă punctul de vedere şi, după aceea, în cadrul Biroului permanent, vedem care sunt

poziţiile care se structurează şi, dacă va fi nevoie, vom adopta o hotărâre în acest sens.

(Doamna senator Cristiana-Irina Anghel solicită cuvântul.)

Staţi puţin, doamna senator. Suntem în procedură de vot, nu dăm acum…

(Intervenţie neinteligibilă din sală a doamnei senator Cristiana-Irina Anghel)

Ba da, suntem în procedură de vot, dar n-aţi remarcat dumneavoastră.

Vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul.



Apreciez şi am apreciat şi acum o săptămână că aţi făcut exact aceeaşi ofertă. Mi-e ruşine să

mai dau ochii cu lumea, fiindcă mi s-a zis: luni, înainte de Biroul permanent. Adică ieri. Şi noi am

venit înainte de Biroul permanent, dar nimic nu s-a întâmplat.

Chiar mai mult, un coleg de la PP-DD, domnul senator Popescu, avea o solicitare, pe care o văd

în mapă în fiecare şedinţă de Birou permanent al Senatului, şi nu i se dă nicio rezoluţie. Sau poate dacă

a primit-o domnul Popescu.

Dar noi am venit săptămâna asta cu o astfel de intenţie. Dacă dumneavoastră, acum, ziceţi că

peste o săptămână va fi mai bine, rămân tot optimist.


Vă mulţumesc şi vreau să vă informez că solicitarea domnului senator Popescu, din partea PP-DD,

a fost trimisă la Comisia juridică. (Intervenţie neinteligibilă din sală)

O clipă. Nu ştiu la ce aveţi dreptul la replică.

Stimaţi colegi, punctul 1. Trebuie să votăm întâi componenţa celor două comisii. Vreau să atrag

atenţia că plenul nu votează funcţiile. Funcţiile se aleg în cadrul comisiilor. Votul este deschis.

Vă rog să votaţi.

105 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nicio abţinere.

Deci cele două comisii, de transport şi mediu, au fost aprobate la nivelul componenţei.

Al doilea vot. În urma solicitărilor care au fost făcute, de modificări... (Discuţii la prezidiu)

- 53 -

Domnul Tudor Barbu:

Solicit intervenţie.


Suntem în procedură de vot. Îmi pare rău, domnule senator.

(Discuţii în sală)

Imediat. Terminăm şi, după aceea, vă dau cuvântul.

Deci vreau să supun votului dumneavoastră modificările în comisiile existente, propuse de

liderii de grup.

Vă rog să votaţi. Votul este deschis.


Modificările în comisii au fost aprobate.


Eu am cerut prima dreptul la replică.

(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Tudor Barbu)

Din sală: Chiar că este ca la piaţă.

(Rumoare, aplauze, discuţii)


Domnule senator, vă rog. (Discuţii în sală)

Domnul Tudor Barbu:

Doamna Anghel, daţi-mi voie să vă spun că motivarea votului este o procedură acceptabilă de

către preşedintele de şedinţă. Nu ştiu ce cereţi dumneavoastră.

Intervin doar pe procedură şi mă miră că oameni cu multă, multă experienţă, în raport cu mine,

care sunt un biet senator la primul mandat, nu vin la microfon să explice.

Eu îmi explic votul pozitiv pentru aceste comisii, din care fac parte şi distinşii colegi de la

Partidul Conservator, deşi partidul nu merită intervenţia mea nici pe departe. Traseismul politic major

pe care l-a efectuat în ultima perioadă n-ar merita intervenţia mea elegantă.

Partidul Conservator are dreptul la acest grup, dar nu are dreptul să se numească Grupul

parlamentar al Partidului Conservator. Dacă citim cu atenţie scriptele pe baza cărora funcţionăm, aşa

stau lucrurile.

Dânşii – domnule Oprea, îmi cer scuze, vă respect, cum bine ştiţi – nu au cheltuit niciun leu din

banul public nejustificat, pentru că au drept să fie grup mixt. Nu pot... (Intervenţie neinteligibilă din

sală)

Ascultaţi-mă până la capăt. Îmi pare rău că sunt nevoit să vă dau o lecţie de parlamentarism

tocmai dumneavoastră.

- 54 -

Dânşii au voie să fie grup. Nu au voie să se numească Grupul parlamentar al PC. Conform

Regulamentului acestei Camere superioare, nu au şapte membri votaţi pe aceeaşi listă de partid. În

schimb, grupul mixt, din care fac parte şi pe care îl conduce domnul Pelican, poate exista, deci să nu

invocăm banul public.


Domnule senator, era vorba de motivarea votului. (Discuţii în sală)

Cred că aţi uitat de ce aţi venit, nu?

Domnul Tudor Barbu:

.... pentru că ele sunt legal constituite, inclusiv cu colegii de la PC. E motivarea votului. Exact

asta am făcut.


Vă mulţumesc.

Doamna senator, poftiţi, aveţi cuvântul.


Stimaţi colegi,

Cu tot respectul pentru domnul profesor Oprea, dar trebuie să ne uităm la ierarhizarea actelor

juridice. Vorbim despre Regulament, iar Regulamentul beneficiază de 20 – 30 de decizii ale Curţii

Constituţionale, pe care noi nu le-am luat în calcul şi n-am făcut modificările necesare.

Şi atunci, ne ducem pe Statut, care este lege organică şi este obligatorie, şi prevederile

Regulamentului ar trebui să fie subsumate Statutului. Or, în Statut nu se face vorbire despre

funcţionare. Se face vorbire numai despre înfiinţare. În momentul în care, în Regulament, tu extinzi

sfera de acţiune a articolului respectiv, ai făcut un abuz. Este un principiu de drept elementar.

Interpretul n-are voie să schimbe sensul legii organice.

Prin urmare, dacă în Statut, la art. 33, se face vorbire despre înfiinţarea unui grup, nu poţi tu,

prin Regulament, să spui, după aceea, că este şi funcţionare, pentru că ai adăugat.

Dacă domnul profesor vrea, într-adevăr, să se lămurească, n-are decât să facă o cerere sau o

plângere către Curtea Constituţională. Ne-a ameninţat că va face plângere penală. Mă rog la Dumnezeu

s-o facă, pentru că, astfel, eu voi putea să fac plângere împotriva lui pentru denunţ calomnios.

Vă mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu)


Stimaţi colegi, v-am anunţat mai devreme că acest subiect îl discutăm luni, la Biroul

permanent, şi pe acest subiect, care nu este înscris în ordinea de zi... (Intervenţie neinteligibilă din

sală)

- 55 -

Nu, nu, nu. Vreau să vă rog să aveţi amabilitatea să vă uitaţi pe ordinea de zi. Nu există un

astfel de punct pe ordinea de zi. Sunt obligat să vă refuz luarea de cuvânt.

*

Trec la punctul 3 din ordinea de zi, informarea plenului Senatului cu privire la:

1. Respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona

pentru:

– Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind o reţea

europeană de servicii de ocupare a forţei de muncă, accesul lucrătorilor la serviciile de mobilitate şi

integrarea în continuare a pieţelor forţei de muncă – COM(2014) 6 final.

În conformitate... (Discuţii la prezidiu; doamna senator Gabriela Creţu solicită cuvântul.)

Imediat, imediat.

În conformitate cu prevederile punctului 11 alin. (2) din Procedura de lucru şi mecanismul

decizional al Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar în temeiul Tratatului de la Lisabona

de modificare a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene şi a Tratatului de instituire a

Comunităţii Europene, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, se aduce la cunoştinţa plenului Senatului

că propunerea nu încalcă principiul subsidiarităţii sau principiul proporţionalităţii. (Discuţii la

prezidiu)

Doamna senator Creţu, aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Creţu:


O intervenţie procedurală. Aşa cum vedem în ordinea de zi, la acest punct este trecut şi

Programul Comisiei Europene. Aşa cum ştim cu toţii – sper, şi serviciile juridice – , Programul de

lucru al Comisiei Europene nu este act legislativ european şi nu cade sub incidenţa Protocolului nr. 2 al

Tratatului de la Lisabona. Este programul politic şi legislativ al Comisiei care a fost examinat în

comisiile noastre de specialitate. Comisiile de specialitate au selectat propriile priorităţi, iar, prin

informarea pe care trebuie s-o facem astăzi – era preferabilă o hotărâre a Senatului –, ne asumăm

aceste priorităţi ca priorităţi ale Senatului. Despre asta este vorba, nu este vorba de Protocolul nr. 2.

(Discuţii la prezidiu)


Doamna senator, nu este în protocol, este numai o informare a plenului cu privire la Programul

de lucru. Atât. Da?


Deci a fost schimbată ordinea de zi? Pe ordinea de zi electronică apar două documente ca fiind

informări cu privire la neîncălcarea Protocolului nr. 2. Şi precizarea mea este că este absurd să vorbim

- 56 -

de neîncălcarea Protocolului nr. 2 în cazul Programului de lucru al Comisiei pentru că Programul de

lucru al Comisiei nu este un document legislativ. Ca urmare, nu se examinează sub Protocolul nr. 2

privind subsidiaritatea şi proporţionalitatea.

Doar dacă dumneavoastră aveţi o altă formulă a ordinii de zi şi ea este corectă, atunci, eu îmi

cer iertare, dar ordinea noastră de zi aşa arată.


Doamna senator, dacă vreţi să mă urmăriţi cu atenţie.

La punctul 3.1. este: Respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 şi m-am referit la

Propunerea de Regulament...

Punctul următor, care este complet separat, este numai informare în legătură cu Programul de

lucru al Comisiei Europene.


Mulţumesc, domnule preşedinte, înseamnă că s-a făcut o modificare de către serviciul juridic

care n-a ajuns şi la noi.

Mulţumesc din suflet.


Vă mulţumesc şi eu.

Daţi-mi voie să trec la punctul 3.2, şi anume: informare plenului Senatului cu privire la

Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2014:

- Comunicare privind Programul Comisiei Europene pentru anul 2014 – COM(2013) 739 final.

Este un document pe care-l aveţi pe site, aşa cum s-a menţionat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea raportului

cu privire la Programul de lucru al Comisiei Europene.

Cine este din partea Comisiei pentru afaceri europene?

Doamna Gabriela Creţu (din sala):

Eu.


Dumneavoastră? Microfonul nr. 7.



Aşa cum deja am precizat anterior, Programul de lucru al Comisiei Europene a fost supus

analizei, nu doar în Comisia pentru afaceri europene, ci şi în toate comisiile de specialitate, atât sub

aspectul principalelor obiective pe care şi le propun legate de creşterea economică, de finalizarea

- 57 -

uniunii bancare, a pieţei unice şi a agendei digitale, precum şi de asigurarea operaţionalizării cadrului

financiar monetar pentru perioada următoare financiară.

S-au făcut selectările priorităţilor în fiecare dintre comisiile respective. Ele se găsesc în anexa

la raport pe care oricare dintre comisii poate să o verifice. În principiu, în trecut, se vota o hotărâre.

Astăzi este doar o informare. Deci trebuie să luăm act de faptul că, prin informarea de astăzi, devin

priorităţi ale Senatului, şi ele trebuie transmise şi ministerelor, şi Guvernului pentru informare.


Vă mulţumesc, doamna senator.

Într-adevăr, este o simplă informare. Luăm act de acest document.

Vă mulţumesc.

Permiteţi-mi să trec la punctul următor.

*

La punctul 4 din ordinea de zi avem rapoartele asupra petiţiilor primite la Comisia pentru

cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii în trimestrul al III-lea 2013 şi trimestrul al IV-lea

2013, precum şi raportul asupra petiţiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea

corupţiei în semestrul al II-lea 2013.

Vă reamintesc că rapoartele comisiei se regăsesc în format electronic pe site. Dau cuvântul

reprezentantului Comisiei pentru cercetarea abuzurilor să prezinte rapoartele.

Cine este din partea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor? Domnul Flutur?

Domnule senator Oprea, v-aş ruga…


Este vicepreşedintele comisiei Dumitrescu Florinel.


Am rezolvat.

Domnule senator Dumitrescu, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Florinel Dumitrescu:


Raportul asupra petiţiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei

şi petiţii în semestrul al II-lea al anului 2013.

În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2013, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea

corupţiei şi petiţii a fost sesizată pentru a analiza şi soluţiona 338 de petiţii.

Din cele 338 de petiţii analizate, 315 petiţii au fost luate în considerare şi 23 de petiţii au fost

clasate.

- 58 -

În 117 cazuri au fost sesizate organele competente pentru analiza şi soluţionarea problemelor ce

fac obiectul petiţiilor, iar în 194 de cazuri Comisia s-a adresat direct petiţionarilor pentru a răspunde la

întrebările formulate la solicitările de comunicare a unor informaţii sau a unui punct de vedere, la

cererile de audiere sau de iniţiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul Comisiei, de

înfiinţare a unor comisii parlamentare de anchetă et cetera ori pentru a le prezenta explicaţii sau

îndrumări când soluţionarea petiţiilor excede competenţa Parlamentului, după caz.

Aşa cum relevă Anexele II – IV, din cele 117 petiţii înaintate altor organe sau structuri, 91

vizează organele administraţiei publice, 22 vizează organe ale puterii judecătoreşti şi 4 vizează alte

comisii permanente sau grupuri parlamentare.

Considerăm că este relevantă o scurtă prezentare generică a problemelor care fac obiectul celor

mai numeroase cereri, reclamaţii, sesizări şi propuneri, după cum urmează:

- Cereri privind cercetarea unor pretinse abuzuri ale autorităţilor publice, reclamaţii împotriva

autorităţilor administraţiei publice şi judecătoreşti, sesizări asupra unor presupuse acte de corupţie.

În această categorie au fost incluse: petiţiile care semnalează presupuse abuzuri ale statului

împotriva persoanelor fizice sau juridice, aspecte care ţin de încălcarea legalităţii, în general, cu

referire la acte şi fapte administrative ale autorităţilor publice, prin care s-au încălcat drepturile sau

interesele legitime ale petiţionarilor, tăcerea organelor administraţiei publice şi emiterea tardivă a

actelor, acte şi fapte ale autorităţii judecătoreşti, ale membrilor Guvernului, ale altor demnitari,

funcţionari publici et cetera.


Domnule senator,

Eu vă propun următorul lucru, dacă sunteţi de acord.

Rapoartele se găsesc în mapa fiecărui membru…


Da, domnule preşedinte.


…al Senatului. Noi trebuie să fim numai informaţi. Rapoartele nu se supun votului plenului şi,

dacă sunteţi de acord, şi aveţi două-trei fraze de concluzii, vă rog să le prezentaţi.


Da, domnule preşedinte.

Un rezumat făceam.

Ca urmare a demersurilor efectuate de comisie, de cele mai multe ori, autorităţile sesizate

răspund că susţinerile petiţionarilor se dovedesc a fi neîntemeiate.

- 59 -

De asemenea, comisia a analizat, dezbătut şi avizat proiectele de lege cu care a fost sesizată, şi

celelalte rezultate sunt în anexele

la raport.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator.

Vă propun să intrăm în ordinea de zi cu proiectele de lege.

*

La punctul 5 avem Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre

Guvernul României şi Consiliul Europei privind Oficiul Consiliului Europei în domeniul criminalităţii

informatice din Bucureşti şi statutul juridic al acestuia, semnat la Bucureşti la 15 octombrie 2013.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege, domnul secretar

de stat Liviu Stancu, din partea Ministerului Justiţiei la microfonul 9. Vă rog.

Domnul Liviu Stancu – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:

Stimate domnule preşedinte,

Onoraţi membri ai Senatului României.

Ne prezentăm în faţa Domniilor Voastre cu solicitarea adoptării unui act normativ ce transferă

România într-o nouă zonă de interes, aceea de gazdă a unei instituţii europene, cu activitate în sfera

justiţiei.

Oficiul de la Bucureşti, având în competenţă combaterea criminalităţii informatice este prima

structură tematică a Consiliului Europei în România.

Totodată, Uniunea Europeană şi-a manifestat în mod constant interesul de participare la

activitatea găzduită la Bucureşti. Nu, în ultimă instanţă, oficiul va fi racordat la structurile de resort la

nivel mondial, toate acestea configurând aria de cuprindere a activităţilor ce vor fi gestionate de aici.

Financiar, proiectul beneficiază pentru implementare de 3,5 milioane de euro, alocaţi din

noiembrie 2013. Termenul de debut al oficiului era 1 martie 2014.

Ca urmare, rapiditatea cu care vom implementa această structură de justiţie va face proba

capacităţii noastre de a răspunde aşteptărilor partenerilor în materie la nivel european şi chiar la nivel

mondial.

Vă mulţumim.


Vă mulţumesc.

- 60 -

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

pentru prezentarea raportului, doamna senator Federovici. Aveţi cuvântul, microfonul 7.



Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege şi l-a avizat favorabil, cu observaţii şi

propuneri.

Comisia pentru afaceri europene a transmis un aviz favorabil.

Membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere,

fără amendamente, în cadrul şedinţei din data de 17 martie 2014.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare,

Senatul fiind Cameră decizională.


Vă mulţumesc.

Sunt întrebări pe care doriţi să le adresaţi iniţiatorului? Dacă nu, dau cuvântul reprezentanţilor

fiecărui grup parlamentar.

Nu sunt. Atunci, trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.


64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere. Raportul şi proiectul de lege au fost

adoptate.

Vă mulţumesc.

Domnule senator Tánczos Barna, dacă sunteţi gata. Dacă nu… Vă dau cuvântul mai târziu?

După următorul punct? Bine.

*

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei

Guvernului nr. 1/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România

şi a Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă

de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii

Europene şi Spaţiului Economic European.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne, chestor Irina Alexe, microfonul 8. Vă rog.

- 61 -

Doamna Irina Alexe – secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,


Prin proiectul de lege, se propune aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2014 prin care au fost

transpuse în legislaţia românească ultimele modificări introduse în materia azilului, prin Directiva

2011/95.UE. Astfel, se propune redefinirea conceptului formei de protecţie, redefinirea conceptului de

beneficiar al protecţiei internaţionale, modificarea conceptului de infracţiune gravă.

De asemenea, se modifică perioada de valabilitate a permiselor de şedere eliberate străinilor

beneficiari ai protecţiei subsidiare, de la un an la doi ani, în conformitate cu prevederile directivei şi

sunt introduse acele modificări referitoare la cauzele de excludere pentru a pune de acord legislaţia

naţională cu directiva, cât şi cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Proiectul de lege este însoţit de un tabel de concordanţă şi de un tabel comparativ în care sunt

explicate toate modificările propuse.

Eu vă mulţumesc pentru dezbaterile din comisie. Vă rog să adoptaţi proiectul în forma

prezentată.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici.


Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Comisia

pentru egalitatea de şanse, Comisia pentru afaceri europene, precum şi Comisia pentru muncă, familie

şi protecţie socială au avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de ordonanţă de Guvern şi a avizat favorabil, având

anumite observaţii şi propuneri, care au fost însuşite de către iniţiator.

În cadrul şedinţei din data de 18 februarie 2014, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu

unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.


Sunt întrebări pe care doriţi să le adresaţi iniţiatorului?

Nu sunt. Liderii grupurilor dacă doresc să facă intervenţii?

Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

- 62 -

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege.


87 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere. Raportul şi proiectul de lege au fost

adoptate.

Vă mulţumesc.

*

Domnul senator Tánczos Barna, aveţi cuvântul, microfonul 2.

Domnul Tánczos Barna:


Am dori să facem din partea Grupului parlamentar al UDMR un anunţ cu privire la membrii

comisiilor nou înfiinţate.

În primul rând, dorim să anunţăm retragerea domnului senator Klárik László din Comisia

pentru regulament, şi propunerea privind doamna senator Biró Rozalia în Comisia pentru regulament.

Ca membru în Comisia pentru transporturi şi energie, senator Tánczos Barna, şi pentru Comisia pentru

mediu, domnul senator Klárik László, în funcţia de secretar.


Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră completarea componenţei celor două comisii, conform anunţului

făcut de reprezentantul Grupului parlamentar al UDMR.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

92 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.

Vă mulţumesc.

Vă supun votului dumneavoastră şi modificările în componenţa comisiilor, anunţate de

reprezentantul Grupului parlamentar al UDMR, domnul Tánczos Barna.


93 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nicio abţinere. Modificările au fost aprobate.

Vă mulţumesc.

*

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor

acte normative.

Avem reexaminare, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

- 63 -

Domnul secretar de stat Liviu Stancu, din Ministerul Justiţiei, microfonul 9. Aveţi cuvântul.

Domnul Liviu Stancu:

Onorată asistenţă,

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative. De altfel, proiectul de lege fost declarată

neconstituţional, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 3/2014.

Mulţumim.


Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei juridice, doamna senator Federovici.



Distinşi colegi,

În şedinţa din 18 februarie 2014, Comisia juridică, analizând decizia Curţii Constituţionale şi

prevederile legii trimise la promulgare reţine următoarele:

- Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014, admite obiecţia de

neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2) şi art. II pct. 5) din Legea pentru completarea unor

acte normative şi constată că aceste dispoziţii sunt neconstituţionale, în raport cu criticile formulate, şi

respinge obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5) şi art. II pct. 3) din Legea pentru

modificarea şi completarea unor acte normative, ca devenită inadmisibilă;

În vederea respectării dispoziţiilor constituţionale şi luând în considerare motivele cuprinse în

decizia menţionată, legea urmează a fi respinsă de Senat. Un argument în plus pentru soluţia

respingerii legii este şi faptul că membrii Comisiei juridice consideră că orice alte modificări la

iniţiativa legislativă iniţială privind abrogarea art. 741 din Codul penal ar trebui să facă obiectul unui

alt act normativ.

În conformitate cu prevederile alin. (4) şi ale art. 147 din Constituţie, deciziile Curţii

Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, de la data publicării lor în

Monitorul Oficial al României.

În consecinţă, Comisia juridică propune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul

de respingere a legii.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, legea

urmează a fi dezbătută de Senat, în calitate de prima Cameră sesizată.


Mulţumesc.

Domnule senator Popa, aveţi cuvântul la microfonul central.

- 64 -

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnilor colegi,

Aş vrea să nu uităm un lucru: această lege e lucrată şi prelucrată, începând din 2011. Ea a

ajuns, în sfârşit, la Curtea Constituţională, pentru că un număr de deputaţi ai Grupului parlamentar al

PDL au făcut această plângere.

După aşa-numită marţea neagră să nu uităm un lucru: că unul dintre colegii dumneavoastră a

prelucrat această lege şi l-aţi cadorisit cu funcţia de ministru. Să nu uităm un lucru, că apar în această

lege nişte lucruri de-a dreptul, vă spun după 40 de ani de lucru în justiţie, fantasmagorice, ca să

folosesc un termen diplomatic.

Gândiţi-vă că acolo, unde erau prejudicii de până la 500 000 de euro – jumătate de milion – ,

se aplica amendă. Acolo, unde era un prejudiciu până la 100 000 de euro, se aplica după această

propunere extraordinară a puterii – ce? – o sancţiune administrativă. Cum să aibă omul probleme!

Sancţiune administrativă. Vă rog să mă credeţi. Am făcut de la acest microfon apel. V-am rugat:

nu susţineţi aşa ceva, că este imposibil. O să ajungem în anale, o să ajungem iar acolo la MCV, citaţi.

Păi, sigur că s-a ajuns la această situaţie, şi, în raportul din ianuarie, apare o menţiune din

această cauză. Cine e de vină? Parlamentul.

V-am rugat frumos să fie o lecţie.

Domnilor colegi,

Nu putem admite, pentru că vrea cineva să scape de puşcărie sau – eu ştiu – să aibă viaţă

uşoară, dacă fură până în jumătate de milion de euro, să ia o amendă, nu putem să facem astfel de

enormităţi juridice. Şi totuşi, s-a întâmplat lucrul acesta. Eu am venit să vă rog…

Din acest punct de vedere, am văzut că, în programul de guvernare, dar şi în programul pe care

dumneavoastră l-aţi trecut prin asumare zilele trecute, aţi trecut un lucru foarte important: vă bazaţi pe

opoziţie, pe colaborarea cu opoziţia. Sunt nişte fraze foarte frumoase acolo.

Puneţi-le în aplicare, pentru că noi nu putem să vorbim la nesfârşit cu pereţii!

Este, vă rog să mă credeţi, o pată, o pată pe obrazul acestei instituţii, nemaivorbind de Camera

Deputaţilor, care a încasat din plin, ei fiind cei, autorii, de fapt, a… datorită sistemului nostru, unde pot

să treacă printr-o anumită formă, dar acolo, la Cameră, se pot modifica lucrurile. Deci ei sunt autorii,

de fapt, ai acestei enormităţi juridice.

Sigur că trebuie respinsă, dar să nu uităm că ea s-a oprit numai din cauza Curţii Constituţionale

şi acelei cereri a celor 50 de deputaţi de la Grupul parlamentar al PDL.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

- 65 -

Sunt alte intervenţii? Liderii grupurilor parlamentare dacă doresc să intervină. Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege, ca urmare a

Deciziei nr. 3/15.01.2014 a Curţii Constituţionale, prin care proiectul de lege a fost declarat parţial

neconstituţional.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu): La ora 12.30, pentru că este lege organică.


Vă propun să votăm raportul de respingere la ora 12.30, având în vedere că este lege organică.

*

Trecem la punctul următor, punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea

art. 2531 din Codul penal.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, domnul secretar

de stat Liviu Stancu, Ministerul Justiţiei. Microfonul nr. 9.

Domnul Liviu Stancu:

Distinse domnule preşedinte,

Onorat Senat,

La data de 1 februarie 2014, aşa cum bine cunoaşteţi, Codul penal din 1968, la care se referă

modificările făcute prin proiectul de lege, a fost abrogat prin intrarea în vigoare a noului Cod penal,

Legea nr. 286/2009, motiv pentru care modificările propuse au rămas fără obiect.

Ca urmare, nu susţinem acest proiect de lege.


Vă mulţumesc.

Reprezentantul Comisiei juridice, doamna senator Federovici.


În şedinţa din 18 februarie 2014, Comisia juridică, analizând decizia Curţii Constituţionale şi

prevederile legii trimise la promulgare, reţine următoarele:

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 2/15.01.2014, admite obiecţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte

normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 2531 din Codul penal, şi constată că

aceste dispoziţii sunt neconstituţionale în raport cu criticile formulate.

Aceleaşi menţiuni ca la proiectul anterior.

- 66 -

În vederea respectării dispoziţiilor constituţionale şi luând în considerare motivele cuprinse în

decizia menţionată, legea urmează a fi respinsă, deoarece a fost declarată neconstituţională în

integralitatea ei, având în conţinut articol unic.

În consecinţă, Comisia juridică propune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul

de respingere a legii.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, Senatul

fiind primă Cameră sesizată.


Vă mulţumesc.

Sunt intervenţii?

Domnule senator Popa, aveţi cuvântul, microfonul central.


Aproape aceeaşi situaţie în două domenii diferite. Tot de marţea neagră este vorba.

Dacă în cealaltă prevedere preşedintele, senatorii şi deputaţii nu mai puteau fi subiectul

infracţiunii de mită, pentru că aşa era formula găsită de colegii de la Camera Deputaţilor, aici dispărea

conflictul de interese. Dispărea conflictul de interese de sus şi până jos, mai ales la consilieri, mai ales

la primari, mai ales la consilierii judeţeni. De sus şi până jos, pentru că nu putea fi în conflict de

interese decât acel care avea contract de muncă şi în fişa postului era notată această chestiune a

interdicţiei, a intra în conflict de interese.

Sigur că toţi consilierii nu aveau contracte de muncă. Şi mai sunt mulţi alţii care nu aveau contracte

de muncă. Dar revin, stimaţi colegi, aşa s-a votat în Senat. Şi am spus-o şi atunci… şi vă rog să fie într-un

fel – nu ştiu cum să-i zic, ca să nu supăr pe nimeni …aşa, româneşte, se zice învăţătură de minte.

Nu putem să trecem atât de uşor peste nişte inepţii – le spun eu – juridice.

Mulţumesc mult.

A fost aşa-numita lege anti–ANI. Aşa scrie la MCV.


Vă mulţumesc, domnule senator.

Sunt alte intervenţii?

Doamna senator Silistru, microfonul 3.

Doamna Doina Silistru:


Eu aş vrea să-i reamintesc domnului Popa… Nu ştiu când ne-a spus Domnia Sa despre aceste

lucruri, pentru că în mandatul trecut nu era senator când s-a votat această lege. Şi această iniţiativă

legislativă este semnată de foarte mulţi, majoritatea Grupului parlamentar al PDL.

- 67 -

(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Nicolae-Vlad Popa)


Vă rog, domnule senator.


Într-adevăr, dumneavoastră greşiţi amarnic.

Uitaţi-vă la textul introdus iniţial şi o să vedeţi ce a ieşit din acel text, conform votului de la

Camera Deputaţilor, dar şi de la Senat. Şi vă rog, o să vă aduc exact data când – anul acesta, în

sesiunea aceasta, anul trecut – s-a votat în Senat, şi o să vă aduc şi intervenţia mea de la data

respectivă.

Şi să ştiţi un lucru: Curtea Constituţională a fost sesizată de 50 de deputaţi ai Grupului

parlamentar al PDL.

(Intervenţie neinteligibilă din sală a doamnei senator Doina Silistru)

Dar era altă iniţiativă. Dumneavoastră confundaţi lucrurile.

Iniţiativa iniţială avea alt text. Dar citiţi-l, vă rog.


Domnule senator Coca, vă rog, microfonul nr. 4.

Domnul Laurenţiu Florian Coca:

Eu ştiu că se iau la număr intervenţiile în Senatul României, dar cred că colegul nostru uită că

noi am respins această iniţiativă. Tot ne aduce aminte de marţea neagră. Nu ştiu, după considerentele

Domniei Sale.

Eu cred că s-a înţeles perfect. Noi, aici, am dat un vot. Nu discutăm noi, în Senatul României,

ce fac colegii noştri la Camera Deputaţilor.

Eu nu ştiu de unde atâtea discuţii. Cred că trebuie să încetăm, să trecem odată la vot. Este o

chestiune cât se poate de clară.


Vă mulţumesc.

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu): Este organică.


Sunt alte intervenţii?

Încheiem dezbaterile generale şi vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere a

proiectului de lege, ca urmare a Deciziei nr. 2/15.01.2014 a Curţii Constituţionale, prin care proiectul

de lege a fost declarat neconstituţional în integralitate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.

Îl voi supune votului la ora 12.30.

Vă mulţumesc.

- 68 -

*

Punctul următor, punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea şi

completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996.

Din partea iniţiatorului, secretarul de stat de la Ministerul Apărării Naţionale, doamna Otilia

Sava. Microfonul nr. 8.

Doamna Otilia Sava – secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale:



Prin prezentul proiect de lege, se urmăreşte ca instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice

şi al securităţii naţionale să poată executa, cu personalul şi mijloacele proprii în domeniul specific de

activitate, lucrările de geodezie, gravimetrie, topografie, fotogrametrie şi cartografie, necesare

asigurării geografice a Armatei României şi a celorlalte structuri ale sistemului naţional de apărare, pe

baza specificaţiilor tehnice şi standardelor NATO din domeniul geografiei militare.

Totodată, se propune ca instituţiile în cauză să poată executa, cu personalul şi mijloacele proprii

în domeniul specific de activitate, lucrările de cadastru, conform normelor tehnice ale Agenţiei

Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Având în vedere că toate ţările membre NATO au obligaţia să implementeze standarde NATO,

să realizeze şi să actualizeze informaţiile geografice militare, în strictă conformitate cu aceste

standarde, vă rugăm să adoptaţi prezentul proiect de lege, aşa cum este prezentat.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici.


Comisia pentru administraţie a avizat favorabil acest proiect de lege. Consiliul Legislativ a

transmis, de asemenea, un aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri.

În şedinţa din 11 februarie 2014, Comisia juridică a analizat proiectul de lege, în prezenţa

reprezentanţilor MApN şi ai MAI, şi a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor

prezenţi, un raport de admitere, cu un amendament cuprins în anexa care face parte integrantă din

prezentul raport.

Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul

fiind primă Cameră sesizată.


Vă mulţumesc.

- 69 -

Sunt intervenţii din partea senatorilor? Liderii grupurilor parlamentare dacă doresc să

intervină? Dacă nu, trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră

sesizată.

Vă supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentul admis, pentru a fi adoptat.


63 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă, 4 abţineri. Amendamentul a fost adoptat. Şi raportul.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Votul este deschis.

67 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, 3 abţineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

*

Suntem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea şi

completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum şi a altor acte normative.

Din partea Guvernului, vă rog.

Doamna Cristina Crişu – secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţia cu

Parlamentul:



Guvernul susţine raportul elaborat de Comisia juridică a Senatului.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei juridice, doamna senator Federovici.


Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă şi a avizat favorabil, cu observaţii şi

propuneri.

Guvernul şi-a exprimat punctul de vedere, în sensul susţinerii raportului Comisiei juridice.

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a avizat

favorabil, fără amendamente, această propunere legislativă.

În şedinţa din 25 februarie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări supune, spre dezbatere şi adoptare,

plenului Senatului raportul de respingere şi propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

- 70 -


Din partea iniţiatorului este cineva? Nu.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări iniţiatorului. Din partea grupurilor parlamentare nu

sunt intervenţii.

Declar încheiate atunci dezbaterile şi vă informez că raportul comisiei este de respingere a

propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră

sesizată.

La ora 12.30 o vom supune la vot.

*

Trecem la punctul următor, punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului.

Din partea iniţiatorilor, dacă este cineva.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat de la Ministerul Tineretului

şi Sportului, domnul Cristian Cosmin.

Microfonul nr. 8, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Cosmin – secretar de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului:



Propunerea legislativă face referire la Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000. Mai

precis, la modificarea art. 14, în sensul introducerii unui nou alineat, alin. (11) cu următorul cuprins:

„În cadrul aceluiaşi club pot activa, fără nicio restricţie, sportivi amatori şi sportivi profesionişti.”

Considerăm că soluţia propusă de iniţiatorii propunerii legislative, de modificare şi completare

a Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, nu se justifică, deoarece reglementările actuale,

respectiv art. 55 alin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 69/2000,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2001 prevăd că, citez: „Sportul profesionist poate fi

practicat în cluburi sportive indiferent de forma lor de organizare, cu respectarea prevederilor statutare

ale federaţiilor sportive naţionale în acest domeniu”.

De asemenea, apreciem că sintagma „fără nicio restricţie” nu poate fi acceptată, întrucât

practicarea sportului profesionist nu se poate face fără respectarea regulamentelor federaţiilor sportive

naţionale şi internaţionale.

Menţionăm că, în prezent, Ministerul Tineretului şi Sportului a declanşat un demers de modificare

şi completare a Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, proces aflat în dezbatere publică.

Având în vedere argumentele menţionate mai sus, Guvernul nu susţine adoptarea acestei

iniţiative legislative.

- 71 -

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei, doamna senator Andronescu, microfonul 7.

Doamna Ecaterina Andronescu:


Comisia a analizat cu toată atenţia această iniţiativă legislativă şi găsim propunerea din

iniţiativă inadecvată cadrului în care se desfăşoară activitatea sportivă în cluburile, fie ele bugetate sau

private, şi inadecvarea o găsim din punctul de vedere al încălcării regulamentelor federaţiilor naţionale

şi internaţionale... Ca urmare, prin votul comisiei, vă propunem un vot negativ asupra acestei iniţiative

legislative.


Vă mulţumesc.

Sunt intervenţii din partea senatorilor? Grupurile parlamentare? Nu sunt.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte

din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

66 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi 2 abţineri. Raportul de respingere a fost adoptat. Ca

atare, propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Trecem la punctul 12, Propunerea legislativă privind organizaţiile cooperatiste şcolare.

Din partea iniţiatorilor, dacă este cineva. Nu. Dacă din partea iniţiatorilor nu este nimeni, invit

reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat András Király, din Ministerul Educaţiei Naţionale.

Microfonul 9. Aveţi cuvântul.

Domnul Király András György – secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate doamne,

Stimaţi domni senatori,

Propunerea legislativă vizează crearea cadrului legal privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea

societăţilor cooperatiste şcolare, precum şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 a art. 22 şi a

art. 129.

- 72 -

Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde, potrivit legii, unităţi de învăţământ

autorizate să funcţioneze… autorizate şi apoi acreditate... Organizaţia cooperatistă şcolară, aşa cum

este descrisă în propunerea legislativă nu poate fi asimilată unei unităţi de învăţământ furnizoare de

educaţie şi, în consecinţă, nu poate face parte din sistemul naţional de educaţie.

Punctul de vedere este nefavorabil.


Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru învăţământ, doamna senator Andronescu. Aveţi cuvântul.

Microfonul 7.



Comisia, de asemenea, a analizat cu toată atenţia şi mulţumeşte doamnelor şi domnilor senatori

care au avut această iniţiativă legislativă, dar considerăm... şi vă propunem un raport de respingere.

Considerăm că o asemenea iniţiativă legislativă este de natură să deturneze uşor şcoala de la

obiectivele ei majoritate, sigur, referindu-ne la şcoala preuniversitară.

În ceea ce priveşte învăţământul universitar, autonomia universităţilor dă dreptul să înfiinţeze,

inclusiv, asemenea structuri cooperatiste.

De aceea, prin votul majorităţii, vă propunem astăzi, un raport de respingere.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii. Doamna senator Creţu. Microfonul nr. 3.


Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această lege este, din păcate, un exemplu tipic de cum o idee minunată poate să se piardă pe

parcurs, atunci când trebuie să fie pusă în practică. O să mă ierte colegii mei, au contribuit şi cei care

au propus legea, şi, într-o anumită măsură, şi cei care au respins-o. Repet, din păcate. Pentru că

profesorii din această sală ştiu prea bine că educaţia cooperatistă este un curent în pedagogie vechi de

200 de ani şi, care, cu anumite specificităţi, se aplică la nivel naţional în ţări precum Franţa, precum

Marea Britanie, precum Statele Unite şi Ţările Nordice. Ea urmăreşte să creeze solidaritate, să dezvolte

spiritul democratic – căci într-o cooperativă e un om, un vot, nu un leu, un vot – şi, bineînţeles, să

formeze şi atitudini practice.

- 73 -

Respingerea de principiu este echivalentă cu a accepta într-un fel, în subsidiar, că învăţământul

înseamnă doar cunoştinţe nu şi valori, comportamente, atitudini şi că învăţatul se face doar din cărţi nu

şi din cărţi, şi activitate.

Dar cei care au respins legea au dreptate, pentru că, dacă ne uităm în textul legii, e un fel de

struţo-cămilă – mă iertaţi! – în care membru cooperator este salariat part-time, ceea ce este absurd.

Asta dovedeşte că nu ştim ce este economia socială şi n-ar fi de mirare că nu există economie socială

în România decât prea puţin, dar nu ştim nici ceea ce este salariat, ceea ce e grav în capitalism.

De aceea, cred că această idee ar trebui reluată într-o altă lege şi sper ca atât comisia, cât şi

colegii care s-au implicat în primul proiect să fie dispuşi să facă o lege care, într-adevăr să transpună

principiul cooperatist şi nu să facă o întreprindere de exploatare a copiilor.

Mulţumesc din suflet.


Vă mulţumesc, doamna senator.

Sunt alte intervenţii? Din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale.



din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.


62 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 14 abţineri. Propunerea legislativă este respinsă.

*

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea articolului nr. 5 din Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de

învăţământ.

Din partea iniţiatorilor este cineva? Nu.

Din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, domnule secretar de stat Király András, aveţi

cuvântul.

Domnul Király András György:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Proiectul de act normativ vizează modificarea art. 5 din Legea nr. 35/2007 privind creşterea

siguranţei în unităţile de învăţământ, în sensul introducerii obligativităţii portului uniformelor şcolare

în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular.

- 74 -

În conformitate cu prevederile art. 80 din Legea educaţiei naţionale, în învăţământul

preuniversitar, toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanţilor, beneficiarilor

primari, respectiv ai Consiliului Naţional al Elevilor sau ai altor asociaţii reprezentative.

Din acest motiv, considerăm că propunerea legislativă nu poate fi asimilată în forma prezentată.

Deci punctul de vedere este nefavorabil.


Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru învăţământ, doamna senator Andronescu, microfonul 7.



Comisia a analizat această propunere legislativă şi sigur că a ţinut seama de existenţa unei legi

care acum este în vigoare, Legea nr. 35/2007 şi care stabileşte cadrul în care o şcoală poate decide

autonom uniforma, purtarea uniformei şcolare şi, fără îndoială, tipul de uniformă pe care îl alege

şcoala respectivă.

Iniţiativa legislativă vine cu introducerea obligativităţii purtării uniformei şcolare, pe de o parte,

şi pe de altă parte, pentru cei care nu pot să suporte costurile unei uniforme şcolare, şcoala trebuie să...

prin bugetul ministerului, să acorde resursele necesare.

Întrucât iniţiativa nu are o susţinere financiară, nu arată care sunt resursele din care se pot

susţine aceste cheltuieli, pe de o parte, şi pe de altă parte, din considerentul că autonomia şcolară

trebuie să crească, şi instituţia numită şcoală trebuie să decidă şi nu noi, prin lege.

Comisia vă propune, prin votul majorităţii, un raport de respingere.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Sunt intervenţii din partea senatorilor? Domnul senator Niţă. Microfonul 1.

Domnul Mihai Niţă:


Chiar dacă nu votez favorabil la această iniţiativă legislativă, doresc să felicit iniţiatorii că s-au

gândit la siguranţa copiilor noştri şi cu toţii trebuie să ne gândim la acest lucru.

Cred că mai repede ar rezolva această problemă, a siguranţei copiilor noştri, Executivul şi

trebuie să se implice mult mai mult în acest sens ca părinţii să stea liniştiţi acasă când copiii merg la

şcoală.

Este adevărat, nu costumaţia creşte gradul de siguranţă a copiilor, dar, cu toţii, trebuie să ne

gândim în toate sensurile, să facem ce trebuie să crească siguranţa copiilor noştri.

- 75 -

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Mai sunt alte intervenţii? Doamna senator Andronescu.



Aş vrea să-l informez pe domnul senator de faptul că Legea nr. 35/2007 stabileşte o serie

întreagă de responsabilităţi pentru a creşte siguranţa şcolară şi că doar uniforma şcolară nu aduce un

plus. Obligativitatea uniformei şcolare considerăm că nu aduce un plus faţă de legea deja în vigoare

din 2007.

Vă mulţumesc.


Domnule senator Oprea, vă rog.


De fapt, părinţii ar fi mai în siguranţă din punct de vedere pecuniar, fiindcă, prin această

propunere, se duce în curtea Guvernului grija să-i dea o uniformă. Cred că niciun părinte nu s-ar

supăra să primească o uniformă sub formă de gratuitate. Şi, atunci, nesiguranţa este de la Guvern… şi

doamna ministru a spus clar – nu s-a prezentat fişa financiară, altfel, era avantaj primire.


Vă mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă sunt. Nu mai sunt alte intervenţii. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere a propunerii

legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră

sesizată.


70 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 2 abţineri, propunerea legislativă este respinsă.

*

Punctul 14 din ordinea de zi. Propunerea legislativă privind îmbunătăţirea structurii rezervelor

internaţionale ale României. Din partea iniţiatorilor nu este nimeni.

Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului secretar de stat Adrian Volintiru, Ministerul

Economiei. Microfonul 8.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Adrian Constantin Volintiru – secretar de stat în Ministerul Economiei:


- 76 -


Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea îmbunătăţirii structurii rezervelor

internaţionale ale României, prin achiziţionarea de către Banca Naţională a României a aurului furnizat

de către Compania Naţională „MINVEST”, autorizând, în acest scop, Banca Naţională să utilizeze din

rezerva valutară a României suma de 2 miliarde de euro.

În acelaşi timp, se prevede reorganizarea Companiei „MINVEST” S.A într-o regie naţională,

care să valorifice în condiţii de rentabilitate toate resursele.

Conform prevederilor art. 123 alin. (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene

referitor la interzicerea finanţării monetare şi prevederilor art. 7 alin. (2) şi art. 30 alin. (2) din Legea

nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Guvernul propune respingerea acestui act

normativ.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, domnul senator Nicula.

Domnul Vasile-Cosmin Nicula:


Avem avize negative trimise de: Consiliul Legislativ, Comisia pentru administraţie publică,

organizarea teritoriului şi protecţia mediului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări,

Comisia economică, industrii şi servicii. De asemenea, şi Banca Naţională a transmis un aviz negativ.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă şi avizele şi au hotărât, cu 4 voturi pentru,

2 voturi împotrivă şi o abţinere, să adopte raport de respingere.


Vă mulţumesc.

Sunt intervenţii din partea senatorilor? Da. Din partea grupurilor. Domnul senator Oprea.

Microfonul central.


Îmi pare rău că lipseşte iniţiatorul, domnul senator Ghişe. Aşteptam să vină cu soluţia magică, 2

miliarde de euro nu sunt de colea şi aveam senzaţia că are şi propunerea la o astfel de iniţiativă, de

unde îi scoate şi cum să cumpărăm mai mult aur. Deci dumnealui, care este un veşnic căutător de aur

pentru mai binele ţării, are susţinerea noastră, chiar dacă celelalte puncte de vedere nu-i erau

favorabile.


Mulţumesc.

- 77 -

Alte intervenţii dacă sunt. Domnul senator Motoc. Microfonul 2.



Colegul Ghişe s-a gândit – eu cred foarte bine – ca din rezerva internaţională monetară a

României să se transforme 2 miliarde de euro în aur, considerată cea mai sigură rezervă, de-a lungul

timpului, la nivel internaţional. Eu cred că nu este deloc un lucru rău să facem acest demers, pentru că,

aşa cum ne-a prezentat şi iniţiatorul, la momentul acesta, mai puţin de 10% din rezervele internaţionale

ale României sunt acoperite în aur, comparativ cu ceea ce au alte state din Europa, care depăşesc de

multe ori 60 – 70%.

Eu cred că nu ar fi deloc o greşeală să mergem pe această linie şi să transformăm, nu să facem

altceva, o parte a rezervei valutare din monedă internaţională convertibilă în aur.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă mai sunt... Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul

asupra propunerii legislative.

Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte

din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.

La ora 12.30 am să vă invit la vot.

*

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 571

din 22 decembrie 2003, Codul fiscal.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Bode. Microfonul 6. aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Nicolae Bode – deputat:


Doamnelor şi domnilor senatori, Lucian Bode mă numesc.

Sunt deputat de Sălaj şi vin în faţa dumneavoastră în calitate de iniţiator al acestui proiect

legislativ extrem de important pentru producătorii de băuturi tradiţionale româneşti din toată ţara, dar

în special din zona Ardealului.

După cum ştiţi, începând cu 1 septembrie 2013, printr-o ordonanţă de urgenţă, s-a modificat Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal. S-a modificat în sensul că acciza pe care producătorii de băuturi

tradiţionale româneşti sunt obligaţi să o plătească la o cantitate de peste 200 de litri de alcool la 50 de grade

este una extrem-extrem de mare, şi anume 22 de lei pe litru de băutură tradiţională, în condiţiile în care, ştiţi

foarte bine, preţul la care se vinde această băutură tradiţională este undeva la 20 de lei.

- 78 -

Ce s-a întâmplat? La ce a condus această iniţiativă? Doar 1% din ceea ce se produce – din cele

peste 130 de milioane de litri de ţuică – în România, în acest moment, este accizat.

Vin în faţa dumneavoastră cu o propunere în scopul îmbunătăţirii colectării la bugetul de stat şi

aducerii în zona accizării a unei cantităţi importante de băutură tradiţională românească.

Astfel, sunt patru modificări pe care doresc să le susţin şi vă rog să le votaţi. În primul rând,

definesc băutura tradiţională românească aşa cum a fost ea definită prin ordinul comun al Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. De

asemenea, stabilesc gradul şi nivelul de accizare pentru aceste băuturi tradiţionale româneşti. Iar, nu în

ultimul rând, tot prin această iniţiativă legislativă, la art. 4, stabilim cum anume vor fi impozitate

persoanele fizice autorizate, persoanele juridice, societăţile comerciale de tip SRL sau SA care vor

desfăşura o activitate de colectare, procesare, îmbuteliere şi vânzare de produse tradiţionale româneşti.

Vă rog, doamnelor şi domnilor senatori, să susţineţi această iniţiativă legislativă, însuşindu-mi

totodată critica unor colegi, că nu am venit în faţa dumneavoastră cu o mostră, dar vă asigur că, dacă

votaţi acest proiect, după, mă prezint. (Râsete, discuţii)

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Dan

Manolescu. Microfonul 9, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Manolescu – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:



Regimul actual al accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice prevăzut în legislaţia naţională,

Titlul 7 – Accize şi alte taxe speciale din Codul fiscal, reprezintă transpunerea prevederilor directivelor

Uniunii Europene în domeniu, care sunt obligatorii pentru toate statele membre. În ceea ce priveşte

băuturile tradiţionale, acestea se încadrează în grupa alcool etilic, potrivit definiţiilor prevăzute în

legislaţia Uniunii Europene în domeniu.

De asemenea, menţionăm că directivele stabilesc atât sfera de aplicare şi principiile de

impozitare, regimul de producţie, deţinere, circulaţie şi control, cât şi nivelele minime de impozitare.

În ceea ce priveşte nivelul accizelor pentru băuturile tradiţionale din România, menţionăm că,

în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, ţara noastră a obţinut o derogare de la nivelul

accizei standard, în sensul că pentru ţuica şi rachiurile din fructe, inclusiv pentru palincă, realizate în

gospodăriile individuale pentru consumul propriu, se aplică o acciză redusă cu 50% din cota naţională,

în limita unei cantităţi echivalente cu cel mult 50 de litri de produs pentru fiecare gospodărie

- 79 -

individuală pe an, cu o concentraţie de 100% în volum. Pentru cantitatea de 50 de litri de produs

destinată consumului propriu al unei gospodării individuale, nivelul accizei datorate reprezintă 50%

din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic.

Această derogare obţinută de România şi prevăzută în Tratatul privind aderarea Republicii

Bulgaria şi României la Uniunea Europeană este preluată în Codul fiscal, art. 206^14.

Pe cale de consecinţă, menţionăm că exceptarea de la plata accizelor pentru cantităţi de cel mult

100 de litri de produse tradiţionale cu concentraţie de 100% în volum, realizate în gospodării

individuale şi destinate consumului propriu, ar determina declanşarea acţiunii de constatare a

neîndeplinirii obligaţiilor ce-i revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Prin urmare, Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă.

Vă mulţumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, domnul senator Nicula. Microfonul 7.



Stimaţi colegi,

Noi nu avem încredere în promisiunile reprezentanţilor Partidului Democrat Liberal şi, ca atare,

în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe, am analizat această iniţiativă legislativă şi, cu 7 voturi pentru

şi 3 împotrivă, am adoptat raport de respingere. (Discuţii în sală)


Vă mulţumesc.

Sunt înscrieri la cuvânt din partea senatorilor care doresc să adreseze întrebări iniţiatorului sau

Guvernului?

Domnul senator Mărinică. Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Mărinică Dincă:

Suntem obişnuiţi să ni se spună de către Ministerul Finanţelor „nu avem”. Suntem la fel de

obişnuiţi să ni se spună „mai daţi-ne”, de către cei de la Ministerul Finanţelor.

În ultimele două săptămâni, la Comisia pentru buget au venit proiecte bune şi foarte bune cu

privire la amendarea Codului fiscal de la toate partidele şi care, din păcate, au fost respinse doar pe

ideea că Guvernul „nu susţine”.

Eu cred că avem un proiect legislativ care îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi admis, cu

eforturi minime din partea Ministerului Finanţelor, având în vedere că, în momentul de faţă, cum a

spus colegul nostru, iniţiatorul, doar 1% din producţie este fiscalizată, diferenţa este clar că rămâne...

- 80 -

sau scapă fiscalizării. Iar eu cred că, în măsura în care am da posibilitatea producătorilor să scutească o

parte din producţie, atunci ar fi suficient de disponibili, ca să spun aşa, să-şi plătească acciza pe

diferenţa de producţie sau, pentru cei care fac o producţie peste o anumită gradaţie, să admită această

plată voluntară a accizei. Cred că, cu puţină inteligenţă, Ministerul Finanţelor poate să relaxeze

măsurile fiscale şi atunci va vedea că are şi suficiente sume de încasat.

Aduc aminte TVA-ul la pâine pe care actualul Guvernul a modificat-o sau a modificat taxa pe

valoarea adăugată, iar în perioada următoare aşteptăm să vedem o evaluare a încasărilor la TVA-ul pe

pâine. Şi cred că atunci putem să comparăm lucrurile în fapt concret: când avem o fiscalitate ridicată,

care sunt încasările; când avem o fiscalitate scăzută, care sunt încasările. Doar pe principiul să nu dăm

niciun leu din mână pentru a avea ce cheltui, cred că greşim sau greşeşte Ministerul Finanţelor şi eu vă

cer ca astăzi să nu greşim şi să dăm un vot favorabil acestui proiect.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnul senator Sârbu.

Domnul Ilie Sârbu:


Stimaţi colegi,

Sunt rare ocaziile în care am acelaşi punct de vedere cu Partidul Democrat Liberal, dar nu

întâmplător. Când eram la conducerea ministerului, în 2009, şi negociam, sigur, aceeaşi problemă – o

ştim cu toţii, în partea Ardealului, dar nu numai, Banat şi peste tot –, când mergeam în teritoriu, ni se

punea această problemă, acciza.

Am negociat şi la Uniunea Europeană. Austria a obţinut mai mult. Grecia a obţinut mai mult

pentru uzo, pentru băuturi tradiţionale, noi nu am reuşit şi, dacă citiţi, Guvernul explică foarte bine şi

de ce.

Acum, sigur, iar mi se pare demagogic punctul de vedere al PDL-ului, când împreună am fost,

în acelaşi Guvern, şi am încercat să facem ceva, şi atunci punctul de vedere al Guvernului era negativ,

chiar dacă venea iniţiativa din partea unui minister care se afla la guvernare. Acum, să vii şi să întrebi

de ce nu se face, cum nu se face... pe acelaşi sistem pe care tot îl criticăm aici...

Sigur, unii dintre dumneavoastră nu aţi fost atunci, nu ştiţi, dar neştiinţa nu e o scuză, poate vă

documentaţi... Toţi dorim lucrul acesta, nu avem cum să-l facem acum. Nu are rost să ne tot întoarcem

spre Guvern şi să-i cerem ceea ce nu poate să facă. E o directivă europeană, s-a încercat, s-au epuizat

toate formulele de discuţie, ca să nu spun de intervenţie la Uniunea Europeană, nu s-a putut obţine

pentru palincă şi băuturile tradiţionale româneşti această aprobare.

- 81 -

În rest, putem să vorbim. E bună iniţiativa. Sunt de acord cu dumneavoastră. Şi eu am făcut-o

la vremea respectivă. Am susţinut-o, dar nu se poate. Şi cu ce să venim acum, dacă, atunci când am

avut noi puterea, nu am putut să o facem? Ce să cerem acum? Doar aşa, dacă vorbim de dragul de a ne

afla în treabă. (Discuţii în sală)


Vă mulţumesc.

Domnul senator Vegh. Microfonul 2.

Domnul Vegh Alexandru:


Stimaţi colegi,

Sigur că nu mă aflu printre iniţiatori, deşi provin din judeţul Sălaj, de unde vine şi domnul

deputat, şi am avut nenumărate discuţii cu micii producători. Apreciez că este o iniţiativă bună şi cred

că ar trebui să găsim o soluţie, chiar dacă înţeleg conjunctura în care ne aflăm, că nu ne lasă Uniunea

Europeană, dar cred că ar fi o soluţie mult mai bună să încasăm de la mai mulţi mai puţin decât de la

mai puţini cei 5 euro pe litrul de ţuică, care depăşesc, practic, valoarea reală a unui litru de ţuică în

momentul de faţă.

Apreciez foarte mult... Eu, personal, o să mă mai gândesc cum o să votez.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Doamna senator Anghel.



Râde PDL-ul. Va plânge după ce vorbesc, ca de obicei. (Râsete în sală)

Spre fericirea, nu spre nefericirea românilor.

Stimaţi domni,

Îmi place că sunteţi lup moralist îmbrăcat în haină de oaie şi spuneţi că nu doriţi nimic. Păi,

domnilor, cine a făcut praf sistemul fiscal în ţara asta? Cine a făcut praf toate domeniile? Ne chinuim

de un an şi jumătate să scoatem la lumină fie Codul muncii, fie Legea învăţământului, fie pensiile

militare, fie... Deci nu este un domeniu în care să nu vă fi băgat dumneavoastră nasul şi să nu fi făcut

praf şi pulbere totul. Acum veniţi şi spuneţi că nu e bine.

Eu, din punctul meu de vedere, n-am nimic împotriva legii, pentru că nu mi se pare normal să

pui acciză pe palinca omului de acasă. Poate să-şi facă şi 20, şi 30 de litri, să şi-o folosească la o nuntă,

la un botez, dar discutăm de faptul că aţi spus că Ministerul Finanţelor nu are decât mână de luat, n-are

- 82 -

de dat. Dar, dumneavoastră cum aţi fost, domnilor? Că aţi luat cu zece mâini! Şi sufletul românilor,

mai aveaţi un pic şi îl luaţi! (Discuţii în sală)


Domnul senator Haşotti.


Vă mulţumesc.

Onorat Senat,

Nu ştiu dacă este o întâmplare sau nu că tocmai nişte distinşi colegi de la PDL, foşti colegi cu...

au avut această iniţiativă legislativă. O fi, n-o fi întâmplător, nu ştiu. O fi înainte sau după „la

revedere”, iar nu ştiu. (Discuţii în sală, râsete)

Mai glumim un pic, ne mai descreţim frunţile, că prea... Cred că suntem prea încordaţi.

Deci nu ştiu dacă este o întâmplare sau nu, aceşti distinşi colegi au fost colegi de partid cu

domnul preşedinte Băsescu, dar, dacă noi vom vota – şi vom vota această propunere, deci vom vota

împotriva raportului – acum, nu înseamnă că suntem aliaţi cu domnul Băsescu, să fie foarte limpede.

(Discuţii în sală, râsete)

În ceea ce vă priveşte, dacă şi dumneavoastră aţi avut această iniţiativă legislativă, care este

bună, chestiunea că Guvernul „nu poate”, că ministerul „nu poate”... Sunt mai mult sau mai puţin nişte

scuze. Şi, cine se scuză se acuză.

Părerea mea este că iniţiativa este una bună, noi o vom vota, indiferent de aserţiunile şi de

asemănările pe care le-am făcut.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnul senator Oprea.


Urmând tenta dată de domnul senator Haşotti, m-am dus în timp, la Neagoe Basarab...

Din sală: Aaaaa! Aoleu!


Cam aproape.


... care, din îndemnurile lui către fiul Teodosie, îi spunea... (Discuţii în sală)

Da, ascultaţi: dacă, fiule, omul numai la necaz spune adevărul, la petreceri dă-i cât vrea şi este

al doilea motiv să spună adevărul. (Râsete în sală)


Mulţumesc.

- 83 -

Domnule senator, mai aveţi ceva esenţial? (Discuţii la prezidiu)

Vă rog, domnul senator Dincă.

Domnul Mărinică Dincă:


La un număr important de proiecte pe care domnul Haşotti le-a considerat că sunt bune, dar,

din păcate, situaţia economică nu permite să le adoptăm a venit cu aceeaşi morală: pentru că voi aţi

greşit, noi nu facem. Pentru că noi am greşit, dumneavoastră trebuie să reparaţi! Omul inteligent învaţă

din greşelile altuia, nu din greşelile lui.

Legat de domnul Haşotti, pe care îl apreciez, îi mulţumesc că susţine acest proiect legislativ,

dar, în acelaşi timp, nu pot să nu constat că, ori de câte ori nu mai sunt argumente, apelează – aşa cum

am apreciat eu –, de fiecare dată, şi la băşcălii.

Eu cred că nu e vorba de niciun preşedinte aici, nu este vorba... Eu sunt unul dintre cei care

sunt în PDL astăzi şi sunt unul dintre cei care susţin acest proiect şi, în acelaşi timp, cred că trebuie să

vorbim de proiecte de lege. Dacă avem ceva cu o anumită persoană, inclusiv din Parlament, putem s-o

rezolvăm în afara acestei săli.

Îi mulţumesc doamnei senator Anghel, care înţeleg că nu vrea să scadă fiscalitatea, ci să

crească.

Vă mulţumesc.

(Doamna senator Cristiana-Irina Anghel solicită drept la replică.)


Eram convins. Aveţi dreptul la replică. De-abia aşteptam.

Vă rog, doamna senator.


Domnul senator a înţeles greşit, ca de obicei. Am spus că sunt de acord cu această propunere,

că nu mi se pare normal să fiscalizăm băutura omului care şi-o face singur în casă – decât să cumpere

mizerii de la magazin, mai bine îşi face el un lucru bun în casă –, dar asta nu scuză dezastrul lăsat de

domnii!

Şi am spus-o tot timpul: când o iniţiativă legislativă mi se pare corectă, o voi vota, indiferent ce

partid a propus-o. Prin urmare, va avea votul meu.


Vă mulţumesc.

Reprezentantul Guvernului sau comisia doresc să răspundă la întrebările formulate sau la

punctele de vedere? Nu?

Vă mulţumesc.

- 84 -

Declar dezbaterile...

Domnul senator Marin Nicolae.


Aţi vorbit, din partea grupului, patru inşi. (Discuţii la prezidiu)

Domnul Nicolae Marin:


Constat că colegii de la PDL încearcă, printr-o diversiune permanentă, să acopere toate răutăţile

şi toate nedreptăţile făcute românilor. Au uitat atunci când nu au avut curaj să vină să le spună

românilor despre măsurile pe care le vor lua, s-au ascuns sub fusta domnului Traian Băsescu, l-au

împins la înaintare... (Aplauze)

Iar acum, cu această demagogie cu alcoolul, încearcă să-şi spele păcatele.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnul senator Paşcan, microfonul 1.

Domnul Emil-Marius Paşcan:


Distinşi colegi,

Eu vă rog să încercăm să lăsăm doza de emoţional la o parte şi să judecăm pragmatic. Poziţiile

exprimate până acum la nivel de lideri sunt pozitive, susţin propunerea legislativă.

Ceea ce constituie o piedică în adoptarea sa este, în mod clar, poziţia exprimată de Guvern, prin

raportare la acea directivă a Uniunii Europene. Or, eu cred că aici trebuie să ne privim interesul

naţional îndeaproape şi să vedem că, dacă reuşesc grecii cu băutura lor să obţină acest lucru, dacă

bulgarii – şi am mai spus de la acest microfon, am invocat exemplul lor, legat de terenurile agricole –

încalcă o directivă a Uniunii Europene, susţinându-şi un interes naţional, cred că, la rândul nostru,

putem fi pragmatici şi să ne impunem acest punct de vedere cât timp grupurile convin, la nivel de

lideri, că este de susţinut.

Prin urmare, nu văd care ar fi impedimentul, în afara unor raţiuni pur politicianiste sau a unor

contre politice, să se voteze împotriva acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

- 85 -

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere. Votul este deschis.

Vă rog să votaţi. (Aplauze)

Rezultatul votului: 53 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivă, 10 abţineri.

Se supune la vot propunerea legislativă.


62 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivă, 11 abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă. (Rumoare în sală)

*

Stimaţi colegi, am să revin la ordinea de zi cu proiectele legislative cu caracter organic.

Primul proiect pe care îl supun votului dumneavoastră este cel de la punctul 7, Proiectul de lege

pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Vă reamintesc, raportul comisiei este de respingere, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale

nr. 3 din 15.01.2014, prin care proiectul de lege a fost declarat parţial neconstituţional.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră

sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere a proiectului de lege.


137 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.

Raportul de respingere a proiectului a fost adoptat.

Vă mulţumesc.

*

Următorul, la punctul 8, Proiectul de lege pentru modificarea art. 2531 din Codul penal.

Vă reamintesc, raportul comisiei este de respingere, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale

nr. 2 din 15.01.2014, prin care proiectul de lege a fost declarat neconstituţional în integralitate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră

sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


(Intervenţii neinteligibile din sală)

Raportul de respingere a proiectului de lege.

Rezultatul votului: 131 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.

Raportul de respingere a fost adoptat, deci proiectul de lege este respins.

- 86 -

Vă mulţumesc.

*

Punctul 10, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice

nr. 14/2003, precum şi a altor acte normative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.


89 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă, o abţinere.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Vă mulţumesc.

*

Următorul este la punctul 14, Propunerea legislativă privind îmbunătăţirea structurii rezervelor

internaţionale ale României.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.


89 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă, 3 abţineri.

S-a adoptat raportul de respingere, prin urmare, propunerea legislativă este respinsă.

*

Revenim la ordinea de zi. Suntem la punctul 16, Propunerea legislativă pentru completarea art.

284 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din partea iniţiatorilor, domnul senator Bumbu. Microfonul 6.



Stimaţi colegi,

Cu toţii vedem în Delta Dunării, mai precis în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, vedem un

paradis biologic sau, eventual, un paradis turistic. Dar, de regulă, facem abstracţie de locuitorii din

deltă, care nu sunt foarte mulţi, cei din Rezervaţie, mai puţin de 15 mii de locuitori şi care, din punct

de vedere al impozitării veniturilor agricole, sunt trataţi la fel ca şi cei, de exemplu, din Banat.

Prin această propunere solicităm să reconsiderăm situaţia acestora, să ţinem cont că ei, practic,

trăiesc ca în Evul Mediu, nu beneficiază de nicio „binefacere” a civilizaţiei şi, ca atare, nu pot să aibă

aceleaşi obligaţii.

- 87 -

Am propus ca impozitul pe veniturile agricole să fie redus cu 50%. Desigur că în acest exerciţiu

financiar, în bugetul pe 2014, se invocă imposibilitatea modificării, cu toate că nu facem decât să

înregistrăm arierate şi nerealizarea înregistrării unor venituri, dar măcar o adoptăm, cu permisiunea

dumneavoastră, ca în exerciţiul bugetar 2015 să fie redus acest impozit cu 50%.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat din partea Ministerului

Finanţelor, Dan Manolescu.

Aveţi cuvântul. Microfonul 9.

Domnul Dan Manolescu:



Propunerea legislativă propune modificarea art. 284 din Titlul IX – Impozite şi taxe locale din

Codul fiscal, care se referă la facilităţi pentru persoane fizice la impozite şi taxe locale.

Impozitul pe veniturile agricole este un impozit reglementat în Titlul III din Codul fiscal, şi

anume Impozitul pe venitul persoanelor fizice. Acesta nefiind un impozit local, prin urmare, din punct

de vedere tehnic, propunerea nu poate fi susţinută, întrucât obiectul de reglementare al propunerii este

în altă zonă a Codului fiscal.

Din punct de vedere al efectelor, menţionez că, începând cu anul 2014, prevederile legale

stabilesc dreptul şi obligaţia autorităţilor locale la nivel regional al unităţilor mandatate de Ministerul

Agriculturii ca, în colaborare cu unităţile ANAF teritoriale, să stabilească la nivel judeţean aceste

norme de venit.

Prin urmare, pentru anumite zone din ţară unde, să spunem, productivitatea în domeniul agricol

este redusă poată fi ajustată norma de impozit pe venit.

Prin urmare, Ministerul Finanţelor şi Guvernul nu susţin propunerea legislativă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Din partea Comisiei de buget, finanţe, domnul senator Nicula.



Avem avize negative din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. De

asemenea, din partea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

- 88 -

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe au analizat iniţiativa legislativă şi avizele primite şi au

hotărât, cu 10 voturi pentru, să adopte raport de respingere.


Vă mulţumesc.

Sunt intervenţii din partea senatorilor?

Domnule senator Motoc, vă rog. Microfonul 2.



Ca reprezentant al locuitorilor Deltei Dunării aici, în Parlament, nu pot decât să salut orice

facilitate fiscală care li se adresează. Aceasta cu atât mai mult cu cât numărul de locuitori ai acestui

spaţiu geografic a scăzut de la an la an, ajungând la un număr aproape insignifiant în raport cu

suprafaţa pe care ei trăiesc.

În acelaşi timp, ţinând seama de faptul că aceşti oameni nu beneficiază de nişte utilităţi publice

la un nivel rezonabil în comparaţie cu ceea ce li se oferă altor cetăţeni ai statului român şi ţinând

seama, de asemenea, de faptul că trăiesc într-o zonă periferică, marginalizată, care poate fi asimilată cu

una insulară, eu cred că asemenea facilităţi trebuie să fie acceptate.

Trecând peste modul în care a fost încadrată în Codul fiscal această încercare de facilitate

fiscală în propunerea legislativă, eu însă o consider una care va fi bine primită de cetăţenii din Delta

Dunării.

Vă mulţumesc.



Sunt alte intervenţii? Domnul senator Ungureanu. Microfonul 2.

Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu:


Nimic de zis, propunerea este interesantă şi, într-un fel, binevenită. Dar, ar fi fost de preferat ca

asemenea facilităţi fiscale să fie extinse la nivelul tuturor polilor de sărăcie din România, nu doar

pentru un exemplu, în speţă, zona Deltei Dunării. Sunt şi alte regiuni din România care ar merita

incluse într-un desen al facilităţii fiscale, extinsă ca excepţie la nivelul acestor regiuni.

Al doilea lucru, este de preferat să se facă distincţie în corpul iniţiativei între locuirile

tradiţionale, comunităţile tradiţionale din Delta Dunării care sunt, într-adevăr, sărace şi locuirile noi.

Delta Dunării este plină de vile construite în zone foarte turistice. Dacă şi acolo aplicăm facilităţile

- 89 -

fiscale, nediscriminând între locuirile tradiţionale şi locuirile noi, nu facem altceva decât să împânzim

zona cu toate clădirile posibile şi imposibile.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă sunt, din partea grupurilor parlamentare?

Domnul senator Bumbu, iniţiator.


Numai o precizare. În text este precizat clar că este în spaţiul Rezervaţiei Biosferei Delta

Dunării, unde sunt restricţii şi de construcţii, inclusiv de vile şi altceva. Şi nu este o reducere decât a

impozitului pe veniturile agricole, nu un paradis fiscal să... ceea ce au înţeles alţii.


Vă mulţumesc pentru precizare.

Domnul senator Ungureanu, microfonul 2.

Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu:

Doresc şi eu să-i mulţumesc pentru precizare, domnului senator. Cred că era nevoie ca acest

lucru să fie făcut în felul acesta.

Mulţumesc mult.


Dacă sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Dacă nu sunt, declar încheiate

dezbaterile generale.



din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul de respingere.


Cu 77 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, propunerea legislativă este

respinsă.

Vă mulţumesc.

*

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru

stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Iniţiatorul nu o să mai ia cuvântul pentru că v-am prezentat proiectul de lege într-o şedinţă

anterioară.

- 90 -

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat din partea Departamentului

pentru Energie, Mihai Albulescu. Microfonul 8.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Adrian Albulescu – secretar de stat în Ministerul Economiei:


Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 21 din Legea nr. 220/2008.

Guvernul este de acord cu... susţine adoptarea acestei propuneri legislative, cu amendamentul

propus la comisie.

Vă mulţumesc.



Din partea Comisiei economice, dau cuvântul domnului senator Iliescu.

Aveţi cuvântul. Microfonul 5.

Domnul Lucian Iliescu:


În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor şedinţe de comisie, în prezenţa

iniţiatorului, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport

suplimentar de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la raport.

Prin amendamentele admise, au preluat şi reformulat o parte din observaţiile cuprinse în avize

şi în punctul de vedere al Guvernului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare

rurală şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au transmis aviz favorabil, cu

amendamente.

Guvernul susţine iniţiativa legislativă sub rezerva însuşirii propunerilor formulate în punctul

său de vedere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră

sesizată.

Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul suplimentar de

admitere, cu amendamente, şi propunerea legislativă.




- 91 -

Sunt intervenţii pe marginea propunerii legislative, din partea senatorilor, a grupurilor

parlamentare? Dacă nu sunt, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea

legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.



Raportul cu amendamente admise a fost adoptat.

Supun acum la vot, propunerea legislativă.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi. (Discuţii în sală)

Numai o clipă. Nu vă ridicaţi. Mai am un mic punct pe care doresc să vi-l aduc la cunoştinţă.

94 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Permiteţi-mi, în nume personal, să vă mulţumesc.

*

Stimaţi colegi,

Din partea Direcţiei Generale Legislative, doresc să vă prezint o notă pentru exercitarea de

către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în

vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

- Lege pentru ratificarea Tratatului privind comerţul cu arme, adoptat la New York la 2 aprilie

2013 şi semnat de România la New York la 3 iunie 2013 – procedură de urgenţă;

- Lege privind ratificarea Acordului pentru facilitarea de împrumut de tip preventiv dintre

Uniunea Europeană, în calitate de Împrumutător, şi România, în calitate de Împrumutat, şi Banca

Naţională a României, în valoare de maximum 2 miliarde de euro, semnat la Bucureşti la 5 noiembrie

2013 şi la Luxemburg la 19 noiembrie 2013, şi a Memorandumului de înţelegere dintre Uniunea

Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 5 noiembrie 2013 şi la Bruxelles la 6 noiembrie 2013 –

procedură de urgenţă;

- Lege pentru ratificarea Acordului Intern dintre reprezentanţii guvernelor statelor membre ale

Uniunii Europene, reuniţi în cadrul Consiliului, privind finanţarea ajutoarelor Uniunii Europene în

baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 – 2020, în conformitate cu Acordul de

parteneriat ACP-UE şi privind alocarea de asistenţă financiară pentru ţările şi teritoriile de peste mări

cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, semnat la

Bruxelles la 24 iunie 2013;

- 92 -

- Lege pentru aderarea României la Protocolul din 2002 la Convenţia de la Atena din 1974

privind transportul pe mare al pasagerilor şi al bagajelor lor, adoptat la Londra la 1 noiembrie 2002;

- Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere dintre Guvernul României şi Consiliul

Europei privind Oficiul Consiliului Europei în domeniul criminalităţii informatice din Bucureşti şi

statutul juridic al acestuia, semnat la Bucureşti la 15 octombrie 2013 – procedură de urgenţă.

Termenul pentru sesizare este de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun şi de

2 zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă de la data depunerii (astăzi, 18 martie 2014).

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunţului astăzi, 18 martie 2014.

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, declar închise lucrările plenului Senatului, pe ziua de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.00.

S T E N O G R A M A - senat.ro · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 18 martie 2014 S U M...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A - senat.ro · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 18 martie 2014 S U M...