S T E N O G R A M A S U M A R · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 19 aprilie 2010 S U M...

S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 19 aprilie 2010

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de doamnele şi domnii senatori:

- Mihaela Popa (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Premiul «Valeriu Boboc»”;

- Alexandru Cordoş (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Proiectul legii sistemului unitar al pensiilor publice – o compilaţie nereuşită, neoportună şi inutilă”;

- Minerva Boitan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Sănătatea, reformă prin colaps”;

- Grupul parlamentar al PDL – declaraţie politică prezentată de domnul senator Tiberiu-Aurelian Prodan, având ca titlu ,,Legea pensiilor, grija actualului Guvern faţă de viitor”;

- Lia-Olguţa Vasilescu (PSD+PC) – intervenţie referitoare la Agenţia Naţională de Integritate;

- Lia-Olguţa Vasilescu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Despre o doamnă ministru periculos de blondă”;

- Sorina-Luminiţa Plăcintă (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Pactul Naţional pentru Sport”;

- Marius-Sorin-Ovidiu Bota (PSD+PC) – declaraţie politică având ca temă activitatea domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii;

- Gheorghe Bîrlea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Obsesia dreptei şi omisiunile de stânga”;

- Gheorghe David (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Recensământul României reprezintă o problemă de mare actualitate”;

- Ion Ruşeţ (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Reindustrializarea României”;

6-89

- 2 -

- Gabriel Mutu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „La trei ani distanţă”;

- Dorin Păran (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Sprijin pentru fermierii români”;

- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Extremismul altora se combate cu propria temperanţă”;

- Iulian Urban (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Ţara unde corupţia, turnătoria şi nepotismul de partid sunt garantate prin Constituţie”;

- Dorel Jurcan (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Pledoarie pentru noul sistem de pensii”;

- Petru Başa (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Descentralizarea culturii trebuie privită cu atenţie”;

- Dumitru-Florian Staicu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Ridicolul a dobândit noi dimensiuni”;

- Dorel-Constantin-Vasile Borza (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Avem nevoie de ANI?”;

- Doina Silistru (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Proiectul de exploatare de la Roşia Montană”;

- Dan Voiculescu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,400 de zile de abuz”;

- Viorel Arcaş (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Bolnavul, noul pericol public pentru societate”;

- Sorin-Constantin Lazăr (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Cum ajutăm Moldova?”;

- Gheorghe Pop (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Tăcerea, credinţa şi jocul de tenis”;

- Şerban Constantin Valeca (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Guvernul unui nou eşec”;

- Nicolae Moga (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,Anatema mediatică a preşedintelui – sau cum mai minţim poporul cu televizorul”;

- 3 -

- Elena Mitrea (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Aşteptări de la o nouă lege a pensiilor”;

- Mihăiţă Găină (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,România tuturor crizelor”;

- Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Pensiile românilor”;

- Emilian-Valentin Frâncu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Infracţiunile informatice – o altă «cale» a infracţiunii şi o nouă etapă a sa în raport cu societatea”;

- Sorin-Serioja Chivu (Grupul parlamentar al senatorilor independenţi) – declaraţie politică având ca titlu ,,Iepuraşul devenit regele pădurii moare de grija ursului”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 34-35 3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 19–24 aprilie a.c. 89 4. Aprobarea retragerii din dezbaterea Senatului, la solicitarea iniţiatorilor, a

Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordului – cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. (L114/2010)

90

5. Dezbateri asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice. (L124/2010)

91

6. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată: - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2009

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind codul Fiscal;

- Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanţelor publice;

137

- 4 -

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010;

- Lege pentru completarea Programului naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2006;

- Lege privind externarea persoanelor decedate, de religie islamică; - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2008 privind

serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate;

- Lege pentru modificarea pct. 3 al literei B „Păsări” din anexa nr. 1 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

- Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative. 7. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de doamna şi domnii senatori:

Gheorghe David, Doina Silistru, Emilian-Valentin Frâncu, Vasile Nedelcu, Alexandru Pereş, Laurenţiu-Florian Coca, Liviu-Titus Paşca, Dumitru Oprea, Gheorghe Bîrlea, Florin Constantinescu, Viorel Arcaş, Trifon Belacurencu, Cezar-Mircea Măgureanu. Din partea Guvernului au răspuns: - domnul Mihail-Vasile Ozunu – secretar de stat în Ministerul Apărării

Naţionale; - domnul Király Andrei-Gheorghe – secretar de stat în Ministerul

Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

139

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 19 aprilie 2010

Şedinţa a început la ora 15.50.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Mircea-Dan

Geoană, preşedinte al Senatului, asistat de domnul senator

Gheorghe David şi doamna senator Doina Silistru, secretari ai

Senatului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegele şi colegii

spre sala de şedinţe a plenului Senatului pentru a putea demara

şedinţa noastră de astăzi.

Ţinând cont de faptul că avem o zi foarte încărcată şi salutând

prezenţa alături de noi a reprezentanţilor asociaţiilor sindicatelor, a

celor care reprezintă pensionarii, părinţii şi bunicii noştri, îi salutăm

cu mult respect.

Ne cerem scuze că sala este prea mică pentru solicitări.

Sperăm să putem asigura condiţii cât mai decente şi cât mai corecte,

de urmărire a dezbaterilor noastre, în special asupra Proiectului de

lege privind sistemul unitar de pensii publice. Încă o dată vă salutăm

cu foarte mult respect şi cu prietenie, aici, în plenul Senatului.

Pentru a optimiza lucrările noastre şi pentru a putea ca la

16.30 să începem dezbaterea asupra agendei noastre legislative,

- 6 -

doresc să vă solicit să demarăm programul nostru de lucru cu

declaraţiile politice, invitând la microfonul central al plenului

Senatului, pe doamna senator Mihaela Popa, din partea Grupului

parlamentar al PDL. Îl rog pe domnul senator Alexandru Cordoş,

din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, să se

pregătească pentru intervenţia Domniei Sale.

Dau cuvântul doamnei senator Mihaela Popa.

Doamna Mihaela Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Premiul « Valeriu

Boboc »”.

Stimaţi colegi,

În Parlamentul European, se acordă anual Premiul Saharov

pentru libertatea de gândire. Creat în 1988, premiul recompensează

personalităţile sau organizaţiile pentru eforturile depuse în vederea

apărării drepturilor omului şi a libertăţii fundamentale.

Parlamentul acordă acest premiu în cadrul unei reuniuni

solemne care are loc la Strasbourg, în jurul datei de 10 decembrie,

dată ce corespunde zilei în care a fost desemnată Declaraţia

Universală a Drepturilor Omului a Naţiunilor Unite, în anul 1948.

Premiul poartă numele fizicianului rus Andrei Dimitrievici

Saharov câştigător al Premiului Nobel pentru Pace, în anul 1975.

Încercând să sensibilizeze publicul cu privire la pericolul

reprezentat de înarmarea nucleară, Saharov a depus eforturi majore

pentru semnarea Tratatului de interzicere a testelor nucleare, în anul

- 7 -

1963. În URSS însă demersurile lui Saharov au fost considerate

subversive. Astfel, Premiul Saharov oferit de Parlamentul European

recompensează personalităţile marcante care luptă împotriva

intoleranţei, fanatismului şi opresiunii. La fel ca şi Andrei Saharov,

toţi laureaţii acestui premiu, fac dovada curajului de care este

nevoie pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţii de expresie.

Stimaţi colegi,

Luând exemplu Parlamentului European vin astăzi în faţa

dumneavoastră să vă propun, în Parlamentul României, acordarea

unui premiu pentru libertatea de gândire şi propun să iniţiem

„Premiul « Valeriu Boboc »” care să recunoască şi să sprijine lupta

pentru valorile democratice, pentru apărarea drepturilor omului şi a

libertăţii de gândire.

Valeriu Boboc ar fi trebuit să împlinească anul acesta vârsta

fiului meu, 24 de ani.

Acum un an, pe 7 aprilie, zeci de mii de tineri basarabeni au

ieşit în stradă pentru a protesta faţă de rezultatul alegerilor

parlamentare, alegeri care le asigurau comuniştilor încă 4 ani la

conducerea Republicii Moldova.

Protestele au degenerat atunci în violenţă, având loc intervenţii

în forţă asupra manifestanţilor. În noaptea de 7 aprilie, în timpul

acestor intervenţii, a fost ucis tânărul Valeriu Boboc.

Acest eveniment tragic nu trebuie să rămână o simplă

precizare în cartea de istorie sau poate nici măcar atât. În acest sens,

consider 7 aprilie dată ce rămâne deosebit de importantă pentru

parcursul european al Republicii Moldova, deoarece atunci a fost

- 8 -

exprimată voinţa puternică a oamenilor de a pune capăt regimului

comunist, este data cea mai potrivită pentru acordarea Premiului

„Valeriu Boboc”

Evenimentele din 7 aprilie au deschis Republicii Moldova

calea spre Europa, iar Valeriu Boboc nu mai reprezintă un simplu

nume, ci un simbol al luptei pentru valorile democratice şi libertatea

de expresie. Tocmai de aceea , propun acest nume pentru denumirea

şi exemplificarea premiului pentru democraţie.

Este de datoria noastră să repetăm în permanenţă, să

reamintim generaţiilor tinere şi totodată, să insistăm în mod

respectuos şi ferm asupra valorilor pe care le-am plasat la baza

construcţiei politice din care facem parte, Uniunea Europeană, şi

anume, respectarea drepturilor omului, egalitatea tuturor cetăţenilor

în faţa legii, dar, mai ales, separaţia deplină a puterilor în stat,

într-un cuvânt democraţia.

Consider că putem face astăzi primul pas acordând acest

premiu unui erou al rezistenţei anticomuniste din Chişinău, ceea ce

ar însemna o recunoaştere a rolului important al tuturor luptătorilor

împotriva regimului comunist şi o consemnare pentru generaţiile

viitoare ale acestei perioade negre din istoria Europei. Eliminarea

din dezbaterea publică a subiectelor sensibile ar fi cu siguranţă o

dovadă de laşitate, un fapt dăunător atât pentru noi, cât şi pentru

Europa , în ansamblul său.

Aş fi vrut să citesc această declaraţie politică pe 7 aprilie, însă,

din păcate, în acea zi a fost o dezbatere privind moţiunea pe

educaţie. Am revenit astăzi cu această propunere. Vă mulţumesc.

(Aplauze)

- 9 -


Mulţumesc, doamnei senator.

Am şi o sugestie practică. Nu este cutuma noastră.

Săptămâna viitoare, doamna senator, vom avea în vizită oficială

la Bucureşti pe domnul Ghimpu, preşedintele interimar al Republicii

Moldova, care este şi preşedintele Parlamentului de la Chişinău.

Mi se pare valoroasă această idee a dumneavoastră şi dacă veţi

considera util, să avansăm din punct de vedere procedural şi, poate,

cu ocazia vizitei Domniei Sale, să putem să demarăm această

iniţiativă, care mi se pare lăudabilă.

Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC,

domnul senator Alexandru Cordoş

Domnul Alexandru Cordoş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.


Stimaţi colegi,

În numele Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC,

daţi-mi voie să dau citire declaraţiei politice de astăzi pe care am

intitula-o „Proiectul legii sistemului unitar al pensiilor publice – o

compilaţie nereuşită, neoportună şi inutilă”.

Trufia politică mai presus de legislaţie.

Dezbatem azi cel mai important proiect de lege din întreaga

legislatură 2008-2012, un proiect care are efecte imediate, dar şi pe

termen îndelungat. Reamintesc faptul că actuala lege în vigoare, în

domeniul pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, Legea

nr. 19/2000, venea la 10 ani de la Revoluţia din Decembrie 1989.

- 10 -

Aceasta avea menirea de a adapta situaţia pensionarilor la noile realităţi

socio-economice, în special de a aduce puterea de cumpărare a pensiei

mai aproape de evoluţia preţurilor şi a veniturilor de natură salarială.

Se ştie că, în primii zece ani postdecembrişti, se crease un

decalaj cât o prăpastie între pensii şi salarii. Tocmai de aceea s-a

căutat şi s-a legiferat un model de calcul care să coreleze pensiile cu

salariile şi care echivala cu o schimbare radicală în domeniu, faţă

de legea anterioară ( Lege nr. 3/1977).

Modul de calculare a pensiei, împreună cu alte modificări

printre care creşterea vârstei standard de pensionare, urma să

asigure o perspectivă de evoluţie previzibilă şi de sustenabilitate a

bugetului pentru câteva decenii.

La cei zece ani care au trecut de la adoptarea Legii nr. 19/2000

s-au adus sute de modificări şi completări prin care a fost

îmbunătăţită, şi era de aşteptat ca acestora să li se dea o coerenţă

mai atentă, iar legea astfel modificată să fie republicată.

În loc de aceasta, Guvernul Boc a venit, chipurile, cu un

proiect nou al cărui cuprins este în proporţie de 95% textul

Legii nr. 19/2000 şi 4% textul Legii nr. 226/2006 privind grupele de

muncă, dar, care, după părerea mea, este mult mai prost decât ceea

ce avem în prezent ca reglementare în materie de pensii.

În trufia sa politică, Guvernul vrea să se laude cu o lege nouă,

copiată după cea veche, aşa cum Legea salarizării unitare nu a făcut

decât să copieze legile vechi, să micşoreze salariile bugetarilor şi

să-i înghesuie pe toţi într-un text incoerent şi inaplicabil.

Proiectului de lege a pensiilor publice i s-a dat un alt titlu

numai pentru că legea interzicea ca denumirea unui proiect de act

- 11 -

normativ să fie aceeaşi cu a unei legi în vigoare şi să dea aparenţa

de ceva nou creat. A rezultat în fapt, o compilaţie nereuşită,

inoportună şi neaplicabilă. Cele câteva modificări aduse Legii nr. 19/2000 de noul proiect

sunt total inacceptabile; vor declanşa un nesfârşit scandal al

recalculării pensiilor în plată, sute de mii de procese în tribunalele

româneşti şi europene.

Vom demonstra acest lucru în evaluarea care urmează.

1. Lipsa motivaţiei reale şi a oricărei fundamentări.

Noul proiect este o improvizaţie, nu o lege fundamentală. El

ar trebui să aibă la bază nişte studii ştiinţifice şi de impact social

economic. În acest sens, nu a fost consultat nicun grup de experţi

sau institut de cercetare în domeniu, care să facă o diagnoză şi să

sugereze variante de soluţionare.

Spre deosebire de aceasta, proiectul din anul 2000 se baza pe o

serie de studii interne şi cu asistenţă internaţională. Menţionez că

fundamentarea proiectelor legislative constituie o obligaţie impusă de

lege iniţiatorului, ea nu este o chestiune facultativă. Legea nr. 24/2000,

privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor

normative precizează necesitatea şi obligativitatea evaluării

preliminare a noilor reglementări care presupun identificarea şi

analizarea efectelor economice şi sociale de mediu, legislative şi

bugetare pe care le produc reglementările propuse şi produse. În

acest context, nu este de mirare că toţi specialiştii independenţi,

cercetătorii ştiinţifici cu expertiză în domeniu, profesorii specializaţi

în dreptul asigurărilor sociale, reprezentanţii societăţii civile

- 12 -

neanexaţi actualei puteri au adus critici aspre acestei improvizaţii

legislative. Astfel, reprezentanţii puterii judecătoreşti nu s-au sfiit să

arate că acest proiect nu este decât o ficţiune sau o fantomă

legislativă, dar nu trebuie să fii expert pentru a vedea lipsa de

fundamentare a legii.

Este clar că bună ziua că prin aplicarea noului mecanism de

calculare a pensiei se rupe legătura dintre salarii şi pensii şi se va

crea din nou o prăpastie între acestea, exact aşa cum se petreceau

lucrurile cu indexările de dinainte de anul 2000.

Lipsa de raţiune a iniţiatorului se vede din faptul că împinge

sistemul să repete o greşeală cunoscută şi evaluată ca atare.

Impactul social general al adoptării unei asemenea improvizaţii

legislative va fi o adâncire a sărăciei în care se vor zbate milioane

de pensionari. Apoi, ce rost are cheltuirea banilor bugetului de

pensii pentru recalcularea pensiilor în plată, a celor de invaliditate

şi a celor din legile speciale!

2. Un proiect contradictoriu şi bizar.

Textul legii este nu numai nefundamentat, dar vine în

contradicţie cu întregul cadru legislativ realizat cu asistenţă

europeană în ultimii zece ani, aruncând la coş statutele profesionale

a nu mai puţin de opt categorii de slujitori ai naţiunii ale căror

servicii au o importanţă fundamentală în buna funcţionare în

instituţiile statului de drept democratic. Este înlocuit principiul

juridic diferenţiat al pensiilor de serviciu în slujba statului cu o

uniformizare mecanică şi o omogenizare bizară.

Deviza Uniunii Europene este: Unitate în Diversitate. În ţările

europene judecătorii, procurorii, diplomaţii, cadrele militare şi

- 13 -

funcţionarii publici au statute reglementate distinct care reflectă

diversitatea situaţiilor concrete.

Dată fiind existenţa diferenţelor dintre diferitele categorii de

asiguraţi sub aspectul regimului juridic de pensionare se impune un

tratament juridic diferit la situaţii diferite. Legea trebuie aşezată în

conformitate cu realitatea socială, nu cu prejudecăţi şi dogme.

Noul proiect ne propune o lege neeuropeană în spiritul şi litera sa,

prin ignorarea constrângerilor statutare, a obligaţiilor şi interdicţiilor, a

condiţiilor reale, caracterizate prin concreteţe şi diversitate la care

trebuie să se conformeze unele categorii de personal.

În privinţa pensiilor militare se încalcă o tradiţie de peste 100

de ani. Trebuie reţinut că toate aceste statute speciale şi legile

conexe lor au o dimensiune internaţională, aşa cum sunt Statutul şi

lega pensiilor diplomaţilor, o dimensiune euroatlantică, aşa cum

sunt Statutul şi legea pensiilor militarilor, o dimensiune europeană,

aşa cum sunt Statutul şi legea pensiilor magistraţilor.

3. Un proiect de lege vădit neconstituţional.

Proiectul sistemului naţional de pensii publice este vădit

neconstituţional fiind elaborat în dispreţul Constituţiei şi al

jurisprudenţei naţionale şi comunitare. Caracterul evident

anticonstituţional al legii poate fi identificat în multe dintre

prevederile sale, aşa cum sunt retroactivitatea calculării şi diminuării

pensiei aflate în plată, imprevizibilitatea reglementărilor. Potrivit

principiilor de drept, noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor în

plată, întrucât, este vorba de un drept stabilit prin lege şi care este un

drept câştigat.

- 14 -

4. Un proiect incoerent.

Proiectul de lege este lipsit de coerenţă internă, având multe

prevederi care se contrazic între ele, cele mai supărătoare

contradicţii se constată între principiile proclamate la început şi o

serie de prevederi din corpul legii. O lege poate reglementa

excepţiile de la unele prevederi ale sale, dar atunci nu mai stipulează

că se bazează pe principii cu valoare universală. Iată doar câteva

exemple de contradicţii interne: obligaţia de a participa la sistemul

public de pensii dă dreptul de a beneficia de pensie corelativ cu

îndeplinirea obligaţiilor, dar persoanele care au contribuit sub 15-20

de ani nu vor avea niciun beneficiu, pentru că stagiul minim de

cotizare creşte către 20 de ani. Vor fi persoane asigurate obligatoriu,

care au fost nevoite să contribuie jumătate din viaţa lor activă şi

ocupată, însă nu se aleg cu nimic. Unii sunt obligaţi să contribuie şi

primesc pensii, alţii sunt obligaţi să contribuie şi nu primesc. În

acest fel, se încalcă şi principiul unicităţii, care spune că se aplică

aceleaşi norme pentru toţi participanţii la sistem.

Legea nu instituie norme unitare nici sub un alt aspect: din

contribuţia asiguraţilor tineri, o contribuţie de 2,5% până la 6%

merge la fondurile de pensii administrate privat. În final, aceştia nu

mai contribuie decât cu 4,5% la pensiile publice, pe când ceilalţi

contribuie cu 10,5%. Fondul de pensii publice se va diminua din ce

în ce mai mult.

5. Caracterul antisocial al unei încropeli legislative.

Trebuind să răspundă la întrebarea privind impactul social al

proiectului, iniţiatorul ne dă în expunerea de motive o mostră de

- 15 -

superficialitate, afirmând că proiectul de act normativ se adresează

tuturor persoanelor din România. Am arătat că, dacă ai contribuit 15

– 20 de ani, nu beneficiezi de pensie publică. Proiectul de lege

privind sistemul unitar de pensii publice este o încropeală legislativă

nu numai pentru că se realizează prin combinarea unor legi în

vigoare cu reglementări noi, nefundamentate şi constituţionale, ci şi

pentru că face dintr-o lege socială, cum este cea a pensiilor, bazată

pe solidaritatea dintre generaţii, o lege aşa-zis contributivă

( principiu valabil pentru pensiile private) imprimându-i un caracter

profund antisocial. Astfel, tânăra generaţie este încurajată, în

detrimentul celei vârstnice, să-şi transforme principala contribuţie la

fondul de pensii administrate privat până la 6% dintr-un maxim de

10,5%, transformând pensionarii în cerşetori de la bugetul de stat.

Actuala coaliţie de la putere (PD-L – UDMR, minorităţi

naţionale şi independenţi) într-o căutare de protecţie a puterii,

(Guvernul Boc, preşedintele Băsescu) s-a specializat în practica

retrogradă şi respingătoare a guvernării pe baza unor noi specimene

ale luptei de clasă. Exemple: stârnirea elevilor împotriva

profesorilor, a pensionarilor sistemului public împotriva

pensionarilor neintegraţi în sistem, a salariaţilor din mediul privat

împotriva celor de la stat, a celor cu salarii mici împotriva celor cu

salarii mai mari, a tinerilor împotriva vârstnicilor, a tuturor

magistraţilor de la baza organizării judecătoreşti împotriva celor de

la vârful ierarhiei, a salariaţilor împotriva propriilor sindicate, dar

mai cu seamă a camarilei şi profitorilor acestei puteri, luaţi drept

români, împotriva poporului şi multe altele.

- 16 -

Categoriile de asiguraţi cu statute speciale, aşa cum sunt

militarii, poliţiştii, jandarmii, ofiţerii serviciilor de siguranţă,

funcţionarii publici din penitenciare, magistraţii, personalul din

judecătorii şi tribunale, diplomaţii, piloţii de aviaţie, parlamentarii şi

funcţionarii publici parlamentari sunt arătaţi cu degetul. Nu fac

parte dintre românii Guvernului Boc, ci sunt supuşi invidiei din

partea celor cu salariile şi pensiile cele mai mici. Cu această invidie

şi luptă între diferite categorii de cetăţeni doreşte PDL să-şi asigure

susţinerea politică şi electorală?

6. Desconsiderarea opiniei specialiştilor, a reprezentanţilor

diferitelor categorii sociale, a societăţii civile în materia supusă

reglementării.

Deşi la Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii

publice s-au primit observaţii, scrisori, memorii, propuneri de

amendamente, au fost audiate zeci de delegaţii ale pensionarilor,

patronatelor, sindicatelor, cetăţenilor, reprezentanţi ai puterii

judecătoreşti, ai diplomaţilor, militarilor, funcţionarilor publici, s-au

consumat mii de ore cu dezbateri şi audieri la casele de pensii, la

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi la Guvern, la

grupurile parlamentare şi la comisiile parlamentare, ceea ce arată

marele interes pentru o astfel de lege – toate acestea nu au avut

niciun ecou la reprezentanţii puterii actuale, care şi-au menţinut

intact proiectul iniţial.

Cele câteva amendamente admise la Comisia pentru muncă,

familie şi protecţie socială de la Senat sunt de formă, nu de fond, şi

ele au trecut de comisie pentru că nu în toate momentele dezbaterii

- 17 -

puterea avea majoritatea, excepţie făcând majorarea punctului de

pensie de la 39,9% la 45% din salariul mediu brut.

Reprezentanţii puterii au mimat dialogul social, au mimat

consultarea şi informarea specialiştilor şi a cetăţenilor, pentru că

absolut nimic din criticile extrem de dure şi propunerile lor de

modificare, într-o anumită măsură, îndreptăţite, nu se regăsesc în

proiectul de lege.

Multe amendamente dintre cele de fond se regăsesc însă pe

anexa celor respinse. Majoritatea acestora au ca autori parlamentari ai

Partidului Social Democrat şi ai Partidului Naţional Liberal, cărora nu

le-au putut impune din cauza blocajului celor de la guvernare.

Iniţiatorul, în afara avalanşei de critici şi propuneri de

amendare, a procedat ca şi cum ar fi avut o sarcină scrisă,

obligatorie, fără nicio posibilitate de a se abate de la textul iniţial.

Un proiect de lege a pensiilor pe care să-l arate românilor sau altora

de la Fondul Monetar Internaţional şi cărora să-l bage pe gât doar

aşa cum a fost încropit.

Se poate vedea şi din experienţa dezbaterilor asupra acestui

proiect că discuţiile cu actualii reprezentanţi ai puterii nu sunt decât o

pierdere de timp: aparent, te ascută, te consultă, dar fără nicio finalitate.

Iată o transparenţă, o dezbatere public-legislativă cu un efect zero.

Partidul Social Democrat are cu totul altă politică publică, un

alt proiect de dezvoltare economico-socială, de creştere a salariilor

şi a pensiilor, de respectare a statutelor profesionale, de solidaritate

socială cu toţi cei aflaţi în suferinţă, şi nu va vota o lege copiată

după legislaţia în vigoare, cu un titlul schimbat şi cu oarecare

modificări ce aduc mari deservicii cetăţenilor încă în viaţă.

- 18 -

Vă mulţumesc. (Aplauze)


Mulţumesc, domnule senator.

Sunt convins că vom avea posibilitatea de a lua cuvântul pe

acest subiect, în cursul zilei de astăzi.

Doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului

parlamentar al PNL. Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar

al PDL, domnul senator Tiberiu Prodan.

Doamna senator, vă rog.

Doamna Minerva Boitan:


Am intitulat declaraţia politică de astăzi „Sănătatea, reformă

prin colaps”.

Stimaţi colegi,

Sănătatea este un concept cu spectru larg, aş putea spune, cu

sens multidimensional, care cuprinde mai multe planuri: fizic,

mintal şi, în egală măsură, social. Este deci evident faptul că, fiind o

componentă strâns legată de condiţiile socio-economice în care

trăiesc şi muncesc, sănătatea devine un factor decisiv în

determinarea calităţii vieţii.

Reamintesc aici definiţia pe care Organizaţia Mondială a

Sănătăţii a dat-o sănătăţii: „Sănătatea este o stare de bine completă,

fizică, mentală şi socială, nu numai absenţa bolii sau a infirmităţii”.

Şi, pentru că în această lună a fost marcată „Ziua Mondială a

Sănătăţii”, declaraţia mea politică de astăzi porneşte tocmai de la

această definiţie dată de OMS, pentru că, iată, nu trebuie să fii

- 19 -

medic ca să constaţi că, la 20 de ani de la înlăturarea comunismului,

sistemul sanitar românesc a beneficiat de reforme atât de profunde,

încât este în colaps.

Când un bolnav intră în colaps, îi aplici o perfuzie în regim de

urgenţă şi imediat te gândeşti la cauză. Sigur că la sorgintea unui

colaps de sistem stau cauze multiple, cauze care, etalate pe fiecare

guvernare, fac dovada că aproape fiecare a conceput o alocare din

PIB sub nevoi şi că politizarea este din ce în ce mai excesivă, astfel

încât, în ultima perioadă, de la director la paznic, nu te poţi afla

decât în una din două ipostaze: membru sau simpatizant.

Numirea managerilor de spitale, a directorilor Direcţiilor de

sănătate pe criterii exclusiv politice nu poate asigura nici

reformarea, nici stabilitatea sistemului sanitar şi, evident, nu poate

nicidecum să îmbunătăţească starea de sănătate a românilor.

Te întrebi, pe bună dreptate: cui foloseşte sănătatea?

Politicienilor, în lunile de campanie? Preşedintelui, când nu mai are

pe cine să apostrofeze? Ziariştilor, pentru ştirile cu mare impact

emoţional? Poliţiei, care, în loc de hoţi, caută bolnavi? Statului, la

export, export de boli şi de cadre medicale gata instruite sau

evidenţierii României în Europa, unde ocupă cele mai bune poziţii,

la cele mai grave boli?

Vă reamintesc că, potrivit unor date de ultimă oră, românii

ocupă primele poziţii în clasamentele europene în ceea ce priveşte

numărul cazurilor de boală şi mortalitate prin boală, primul loc în

Europa la cancere, primele locuri la afecţiunile cardiovasculare,

primul loc la tuberculoză şi una din primele poziţii la boli cronice,

cum ar fi hepatitele B şi C.

- 20 -

Sunt date alarmante, care ne îngrijorează pe toţi, fie că suntem

cadre medicale, fie că nu suntem.

Sunt date care ar fi putut fi ameliorate dacă factorii

responsabili s-ar fi implicat efectiv, şi nu doar declarativ în

reformarea sistemului sanitar românesc. Dar nu vă speriaţi,

domnilor guvernanţi, nu vă contaminează nimic, chiar dacă

Institutul Cantacuzino nu mai produce vaccinuri. Şi, dacă totuşi se

întâmplă ceva şi nu se zăreşte la orizont vreun nor vulcanic, se poate

ajunge la Viena în maximum două ore. Doamne fereşte, să nu faceţi

vreo boală cronică, pentru că, în acest caz, veţi deveni navetişti de

Viena şi nu vă veţi mai putea ocupa de sistemul sanitar românesc.

Deşi se spune că sănătatea nu are culoare politică, la noi, de la

atâta suferinţă, a căpătat o culoare icteric-pământie, asemenea unor

boli cronice.

Domnilor guvernanţi, perfuzaţi sănătatea, dar nu cu declaraţii

mincinoase, ci cu bani, medicamente şi aparate! Poate nu aţi aflat

încă, dar patologia se schimbă, tratamentele, şi ele. Atunci, nu

credeţi că şi atitudinea politicului faţă de sănătate ar trebui

schimbată? Poate că 3,6% din PIB ar fi suficient pentru tratarea

decidenţilor pentru tulburările de vedere, auz şi alte tulburări ce-i

împiedică să conştientizeze că numai un popor sănătos poate asigura

reformarea României căzută încă o dată la examenul de maturitate

în faţa Europei. Asta, bineînţeles, dacă nu se recurge la soluţia unei

hotărâri de Guvern prin care scoatem boala în afara legii şi

interzicem îmbolnăvirea.

Stimaţi colegi,

- 21 -

Vorbim tot timpul despre criza profundă în sănătate, dar se

pare că rămânem doar cu vorbele. Să fim sinceri şi să recunoaştem,

la vorbe suntem fruntaşi. A demonstrat-o, nu de mult, însuşi şeful

statului, care a pretins că medicii români sunt slab pregătiţi, pentru

că – vezi Doamne – 40% dintre diagnosticele pe care aceştia le-au

dat sunt eronate.

Iată deci că asemenea înaintaşului său, domnul Băsescu se

pricepe la toate, adică şi la medicină. Mai recent, chiar şi poliţia se

pricepe.

Nu are soluţii, dar face aprecieri nefondate şi dă indicaţii.

Mi se pare cel puţin neserioasă această abordare, pentru că este

absurd să ceri performanţă maximă când dotările unităţilor medicale

sunt mult sub standarde, când exodul tinerilor medici şi al

specialiştilor capătă proporţii îngrijorătoare.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Sănătatea nu trebuie să aibă culoare politică, iar avertismentele

ministrului de resort că sistemul se apropie de colaps nu-i ajută nici

pe medici, nici pe pacienţi. Cred că este nevoie de transparenţă, de

coerenţă, de pragmatism, de responsabilizare maximă a factorilor

decidenţi. Şi, mai ales, cred cu convingere că este nevoie şi de

solidaritate în a găsi soluţii rapide, adaptate la România. Altfel,

sănătatea riscă să rămână doar o temă electorală, iar marii perdanţi

să fie, în mod inevitabil, românii.

Mulţumesc.


Mulţumesc doamnei senator Minerva Boitan.

- 22 -

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Tiberiu Prodan, din partea

Grupului parlamentar al PDL. Se pregăteşte doamna senator

Lia-Olguţa Vasilescu din partea Grupului parlamentar al Alianţei

Politice PSD+PC.

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:


Onorat Senat,

Nici n-am intrat pe ordinea de zi cu dezbaterea Proiectului de

lege privind sistemul unitar de pensii publice şi deja am intrat în

controversă. Alocuţiunea distinsului nostru coleg, secretarul

Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, a declanşat,

anticipat, aceste dezbateri.

Am să mă refer şi eu în declaraţia mea politică, pe scurt, la

această lege a pensiilor.

Voi intitula declaraţia politică „Legea pensiilor, grija actualului

Guvern faţă de viitor”.

Vreau să salut şi prezenţa în sală a distinşilor reprezentanţi ai

pensionarilor şi vreau să menţionez faptul că… (Aplauze din partea

reprezentanţilor pensionarilor aflaţi la balcon) timp de doi ani şi

jumătate în mandatul trecut, în calitate de preşedinte al Comisiei

pentru muncă, familie şi protecţie socială din Senatul României, am

încercat împreună cu colegii din acea vreme, domnul ministru Paul

Păcuraru, doamna ministru Mariana Câmpeanu, să putem să

promulgăm o lege care să acopere neregulile Legii nr. 19/2001 –

mă refer la grupele speciale de pensii, grupa I, grupa II de ramură, şi

la celelalte nereguli.

- 23 -

O să încercăm şi acum. În ce măsură o să reuşim, o să vedem.

Noi sperăm că o să fie o măsură reuşită.

În accepţiunea mea şi a colegilor mei, această lege reprezintă o

garanţie pe care o oferă actualul Guvern perspectivelor de viitor ale

românilor. Necesitatea unei reglementări unice era de mulţi ani

cerută de sistemul de pensii care începe să devină nesustenabil.

Cu alte cuvinte, era nevoie de o intervenţie fermă prin care să

împiedicăm ca bugetul asigurărilor sociale de stat să devină prea

împovărător pentru bugetul de stat.

Din păcate, suntem în această situaţie. Cu toate acestea,

reforma, care era de atâta timp necesară, a fost ocolită de

principalele partide politice şi care şi-au asumat actul guvernării în

ultimii ani, din cauza faptului că zona sistemului de pensii a

reprezentat dintotdeauna o zonă foarte sensibilă. Actualul Guvern

şi-a asumat însă dificila misiune de a reforma sistemul de pensii,

luându-şi angajamentul să clarifice situaţia legislativă care

reglementează acest domeniu.

Vreau să dau, pe scurt, citire paragrafelor care sunt prevăzute

în această lege şi este prevăzut pentru toată lumea şi vreau să le

citesc din nou.

Ce se doreşte în această lege?

O creştere şi o egalizare a vârstelor standard de pensie, aceasta

făcându-se până în anul 2030 – este o solicitare din partea Uniunii

Europene; creşterea vârstei de pensionare pentru personalul din

domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele ce

- 24 -

vor fi integrate în sistemul unitar de pensii provenite din

magistratură, diplomaţie, personalul auxiliar din instanţe de

judecată, funcţionarii publici parlamentari; integrarea persoanelor

aparţinând sistemelor speciale de pensie în sistemul unitar de pensii

publice, desigur fiecare având un drept prevăzut într-un capitol

aparte; procedura de stabilire a valorii punctului de pensie;

recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la

data introducerii sistemului unitar de pensii publice; creşterea

numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu

persoanele care realizează venituri exclusive din profesii liberale:

manageri, asociaţii familiale, drepturi de autor; descurajarea

numărului de pensii anticipate parţial; descurajarea pensionării de

invalidate abuzive şi nejustificate medical; finanţarea indemnizaţiei

de însoţitor pentru persoane cu invaliditate gradul I.

Vârsta medie de pensionare, mult prea scăzută, prevede

creşterea de la un an la altul a numărului de pensii de invaliditate, de

multe ori la limita legalităţii, iar triplarea numărului de pensionări

anticipate, cât şi existenţa unui sistem de pensii speciale, care

menţinea un tratament privilegiat pentru anumite categorii

socio-profesionale, au reprezentat doar o parte din racilele cu care se

confruntă actualul sistem de pensii.

O fază preliminară a actualei reforme a fost susţinerea şi

punerea în aplicare de către actualul Guvern a pensiei minime

garantate – mă refer aici că, după 20 de ani, s-a reuşit pentru prima

dată ca pensionarii, care provin din CAP-uri şi care aveau pensiile

foarte mici, să primească un venit minim garantat de 350 de lei. A

- 25 -

fost una dintre prevederile Programului de guvernare, care s-a

transformat, de altfel, în realitate, imediat după preluarea

mandatului actual de către PDL, şi atunci, împreună cu PSD.

Pe de altă parte, pornind de la principiul de bază al

contributivităţii, Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii

publice propus de Guvern va reuşi – sperăm – să elimine

tratamentele speciale şi pensiile de lux de care se bucurau anumite

categorii profesionale.

În plus, prin recalcularea anumitor pensii care depăşesc 3 000 de

lei se va realiza o echilibrare a bugetului naţional de asigurări sociale.

În ce priveşte vârsta de pensionare – am menţionat-o şi o mai

menţionez o dată, că este greu de acceptat o asemenea veste pentru

fiecare dintre noi, dar să recunoaştem o dată pentru totdeauna că

realitatea ne-o impune.

România nu este singura ţară care trece prin fenomenul

îmbătrânirii populaţiei şi scăderea natalităţii. Toată Europa se

confruntă cu această situaţie critică, dar majoritatea ţărilor europene

şi-au crescut, pe rând, vârstele de pensionare. Repet, pentru toată

lumea, şi informarea trebuie să fie făcută corect menţionându-se că

aceasta se va realiza treptat, cu termenul final abia în 2030.

Nu în ultimul rând, precizez încă o dată faptul că au fost avute

în vedere soluţii de aplicare a condiţiilor referitoare la pensiile

publice care au fost propuse şi în acordurile cu Fondul Monetar

Internaţional şi Comisia Europeană, instituţii care au dat o mână de

ajutor în acest sens.

- 26 -

Iată doar câteva din motivele pentru care Proiectul de lege

privind sistemul de pensii publice este unul – zicem noi – bun.

Poate nu perfect– şi fac precizarea aceasta – poate nu e perfect– şi

trebuie să înţeleagă şi distinşii noştri invitaţi, dar este o lege

perfectibilă şi de aceea ne aflăm astăzi în plenul Senatului să

dezbatem această lege.

Trebuie să recunoaştem însă că este o lege bună, o lege

necesară, chiar dacă preia o parte din transcrierile legii vechi – şi

trebuie să avem o dată pentru totdeauna în vedere să stabilim

viitoarele pensii ale românilor.

Şi trecând peste orgolii, parlamentarii trebuie să judece această

lege a pensiilor şi prin prisma raţiunii şi să voteze pe cale de

consecinţă. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator Prodan.

Are cuvântul doamna senator Lia-Olguţa Vasilescu, din partea

Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Doamna Lia-Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aveam de gând să mai iau cuvântul astăzi, voiam să-mi

depun în scris declaraţia politică, însă acum vreo jumătate de oră s-a

petrecut un eveniment care m-a făcut să vorbesc totuşi. Mai precis,

am fost sunată de o jurnalistă de oficiosul prezidenţial

,,Evenimentul Zilei” care m-a întrebat cum comentez faptul că legea

ANI a fost declarată neconstituţională. Şi am spus că nu am ce

comentarii să fac, mai mult decât am făcut săptămâna trecută. Eram

- 27 -

mai mulţi parlamentari care am spus, la vremea respectivă, că

această lege este neconstituţională, că o asemenea agenţie nu există

nicăieri în Uniunea Europeană, dar, sigur, dacă va exista, o vom

respecta şi că putem să fim foarte uşor verificaţi, absolut toţi

cetăţenii acestei ţări, nu numai demnitarii, de o lege a fiscului. Zic

eu – chestiuni de bun- simţ.

Iată însă că, astăzi, domnişoara respectivă de la oficios mă

anunţă că reacţiile mele s-ar putea să fie din cauza faptului că sunt în

atenţia ANI? Şi zic: aoleu! Dar de când, de ce? Pentru care motiv?

Păi, ştiţi, aveţi în declaraţia de avere nişte probleme cu nişte

terenuri la Moeciu.

Serios?! Păi, terenurile de la Moeciu sunt dobândite prin

căsătorie şi sunt în posesia familiei soţului meu de zece ani înainte

de a mă cunoaşte pe mine. Şi atunci care ar fi problema cu

terenurile?

Ei bine, în urmă cu alte două luni de zile, când eram în

campanie electorală, tot cineva, din interiorul ANI, m-a anunţat să

nu vorbesc la telefon, să nu răspund ziariştilor în săptămâna

respectivă pentru că cineva din presă mă va suna, mă va întreba

ceva din declaraţia de avere pentru că ei, cei de la ANI, trebuie să

se autosesizeze şi nu pot să o facă decât din presă, pentru că, altfel,

dacă nu găsesc nimic în declaraţia mea de avere, eu pot să mă

îndrept în instanţă împotriva lor. Normal, am răspuns la telefon, am

avut surpriza ca nu numai eu să fiu sunată, ci şi ceilalţi trei despre

care aveam informaţii că vor fi sunaţi, şi, iată, să apărem în presă.

- 28 -

Surpriză! Să mai spună cineva acum că această agenţie nu este

padocul de căţei al lui Traian Băsescu. Pentru că, dacă nu există

posibilitatea să vină DNA-ul peste noi, ăştia care avem gura mai

mare, pentru că nu avem legătură cu fondurile publice şi, sigur,

poate, de pe telefoanele noastre nu a ieşit nimic care să intereseze pe

cineva, iată că se autosesizează ANI. Ceea ce nu ştie domnul

preşedinte al ANI este că noi ăştia cu gură mare avem şi nervii

foarte tari şi ar face bine să verifice cu foarte mare atenţie declaraţia

mea de avere pentru că, dacă nu găseşte nimic acolo, eu fac

declaraţie politică acum în Parlamentul României că îl voi da în

judecată şi mă voi ţine de capul lui. Spre deosebire de alţii, am

nervii foarte tari!


Şi acum declaraţia mea politică de astăzi intitulată ‚,Despre o

doamnă ministru periculos de blondă”, pe care voiam să o trec sub

tăcere, dar, sigur, cred că este importantă în context.

Am aflat zilele trecute că domnul Lászlo Tökes l-a invitat în

România, mai precis în Transilavania, pe Dalai Lama – o veste care,

sigur, nu poate decât să ne bucure. Numai că ce i-a transmis domnul

Lászlo Tökes domnului Dalai Lama? Că provine din Transilvania,

de pe pământul pe care s-a născut Körösi Csoma Sándor, creatorul

primului dicţionar englez tibetan, „vin de pe pământul lui natal,

Ţinutul Secuiesc din Tibetul României, care luptă pentru autonomia

teritorială, exact ca şi ţara Prea Sfinţiei Tale”.

Este o declaraţie pe care o face un înalt oficial român – aş putea

spune, pentru că este europarlamentar şi reprezintă statul român.

- 29 -

Ei bine, în acest context, ce se întâmplă în România?

Aflăm că o doamnă ministru al turismului, doamna Elena

Udrea, despre care, în urmă cu un an, am crezut doar că este o

blondă periculoasă a politicii româneşti - mai precis pentru că, după

ce a preluat şi pentru o scurtă perioadă de timp atribuţiile

Ministerului Mediului, am putut observa cum schimba termenele

legale, rapid, pe ultima sută de metri, înaintea de intrarea lor în

opoziţie – speram noi – astfel încât prietenii să poată închiria lacuri

de acumulare, zeci de mii de hectare de teren situate în albiile

râurilor şi foarte multe insule şi ostroave din Constanţa şi Brăila.

Spuneam că am crezut doar că este o blondă periculoasă a

politicii româneşti. Acum, după o declaraţie pe care Domnia Sa a

făcut-o – că judeţele Harghita, Covasna, Mureş, o parte din Mureş,

atenţie, nu tot Mureşul, că, dacă ar fi vorbit de tot Mureşul, probabil

ne-am fi dat seama că este vorba de necunoaştere, dar precizează

dumneaei – o parte din judeţul Mureş – pot fi promovate ca şi

Ţinutul Secuiesc.

Ei bine, după această declaraţie îmi dau seama că periculoasa

blondă este doar periculos de blondă. Asta pentru că Domnia Sa, în

şcoala prin care a trecut, şcoală românească – şi din care noi ştim

că, de foarte multe ori, ies elevi olimpici, nu tâmpiţi – cum spunea

preşedintele Traian Băsescu – ar fi aflat, dacă ar fi învăţat istorie,

geografie de clasa a V-a, de clasa a VI-a, cam cum e treaba cu aceste

trei judeţe ale României.

Vă mulţumesc.

(Aplauze la balcon şi în sală)

- 30 -


Vă mulţumesc doamna senator Vasilescu.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PDL pe

doamna senator Sorina Plăcintă.

Doamna Sorina-Luminiţa Plăcintă:


Doamnelor şi domnilor,

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată „Pactul

Naţional pentru Sport”.

Victoria marelui campion Lucian Bute şi a handbalistelor de la

Oltchim Râmnicu Vâlcea mă determină să readuc în atenţia

dumneavoastră un subiect important – situaţia sportului românesc.

Ca fost ministru al tineretului şi sportului, rezultatele lor

excepţionale, nu pot decât să mă bucure. Tot ca ministru al

tineretului şi sportului însă, nu pot să nu readuc în discuţia

dumneavoastră adevărata problemă cu care se confruntă mişcarea

sportivă din România: lipsa unui cadru coerent de reglementare. Că

nu sunt suficienţi bani, ştim cu toţii. Nu putem să ne tot plângem la

infinit. Misiunea noastră este să găsim soluţii şi în această perioadă

de criză economică.

Ne mândrim cu sportivii noştri atunci când urcă pe podium.

Sunt adevăraţii noştri ambasadori. Trebuie să facem însă mult mai

mult pentru ca ei să ajungă acolo. De aceea vă propun Pactul

Naţional pentru Sport.

Invit pe colegii mei din comisiile de specialitate, dar şi pe cei care

au o legătură profundă cu sportul: pe domnul Cristian Ţopescu, pe

- 31 -

domnul Anghel Iordănescu, pe domnul Verestoy Attila, despre care am

aflat că este preşedintele Clubului Sportiv „Handbal Club Odorhei” să

formăm împreună un grup consultativ pentru sportul românesc. Mă ofer să mă ocup de toată organizarea şi buna funcţionare a

acestuia. Eu văd Pactul Naţional pentru Sport ca având aceeaşi

misiune ca şi Pactului Naţional pentru Educaţie. Viitorul grup

consultativ transpartinic ar trebui să conlucreze eficient şi cu

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care are în

subordine Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret.

Acum, că educaţia şi sportul au o conducere unitară, este

momentul să pornim un proiect solid şi durabil, mai ales că avem

oameni pe care să ne bazăm; şi ministrul Daniel Funeriu s-a arătat

deschis problemelor din sport şi preşedintele Autorităţii Naţionale

pentru Sport şi Tineret, Doina Melinte, care este o voce dedicată

acestui domeniu.

Noi, reprezentanţii acestui grup consultativ al Pactului Naţional

pentru Sport ar trebui să căutăm cele mai bune soluţii pentru

reglementarea într-un cadru coerent, multianual. Eu propun un termen

mediu de 5 ani. Să lăsăm deoparte interesele politice şi să punem

umărul la identificarea unor obiective clare cu termene precise.


Prinşi în iureşul problemelor grave, cărora trebuie să le găsim

soluţii şi care parcă nu se mai termină niciodată, tindem să credem

că problemele sportului pot să mai aştepte. Eu vă asigur în

cunoştinţă de cauză că aceasta este o abordare greşită.

Am promis, la finalul mandatului meu de ministru, că uşa mea

va rămâne mereu deschisă oamenilor din sport. Am promis că voi fi

- 32 -

vocea lor în Senatul României şi aş vrea să mă ţin de cuvânt.

Sportul înseamnă, în primul rând, echipă, echipă alături de care

realizezi performanţe, chiar şi în probele individuale, înseamnă

talent, muncă titanică, dăruire, curaj şi perseverenţă. Sportul

înseamnă educaţie, rigoare, fairplay şi dorinţa de a fi cel mai bun.

Sportul naşte modele adevărate şi reprezintă un indicator vital al

stării de sănătate al unei naţiuni.

Susţinerea sportului de către liderii instituţiilor statului este însă

o problemă de anduranţă la care vă cer să participaţi cu toţii. Nu din

fotoliul aflat în faţa televizorului, ci din fotoliul de parlamentar.

Avem în sport oameni care trebuie ascultaţi şi sprijiniţi. Voi numi

doar câţiva dintre aceştia, adevăraţi profesionişti: Doina Melinte,

Elisabeta Lipă, preşedinte al Federaţiei Române de Canotaj, Cristian

Gaţu, preşedinte al Federaţiei Române de Handbal, Barna Tanczos,

preşedinte al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, directorul

Direcţiei Judeţene pentru Sport Constanţa, Elena Frincu, Mariana

Bitang, Octavian Bellu, preşedintele COSR, Octavian Morariu şi

mulţi, mulţi alţii. Aceşti oameni cunosc în profunzime problemele din

sport. Mai mult decât atât, ştiu exact ce trebuie făcut pentru rezolvarea

acestora. Şi sunt convinsă că au soluţii cu termene precise şi eficiente.

Trebuie doar să-i ascultăm.


Lucian Bute şi echipa de la Oltchim Râmnicu Vâlcea ne-au

făcut mândri că suntem români. Le mulţumesc şi le mulţumim în

numele dumneavoastră şi îi felicit pentru rezultatele lor excepţionale

aici, în plenul Senatului, dar la victoria lor putem contribui mai

- 33 -

mult. Îi asigur, în ceea ce mă priveşte, că reprezintă o datorie pentru

mine să le stau la dispoziţie cu toată energia şi puterea mea. Vă cer

şi dumneavoastră la fel, astfel încât proiectul „Pactul Naţional

pentru Sport” să prindă viaţă cât mai curând. Vă mulţumesc.

(Aplauze)


Mulţumesc doamnei senator. Invit la cuvânt, din partea

Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, pe domnul

senator Sorin Bota.

Până când domnul senator ajunge la microfonul central, rugaţi

colegii să vină în sală. Imediat după aceasta vom intra în dezbaterea

proiectelor de lege pe care le avem în faţa noastră, astăzi.

Domnule senator Sorin Bota, vă rog.

Domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota:

Mulţumesc.

Foarte scurt.

Stimaţi colegi,


Din păcate, unii dintre dumneavoastră, săptămâna trecută, la

moţiunea simplă depusă pe domeniul transporturilor, nu aţi fost de

acord cu ceea ce scria în textul moţiunii şi la numai două zile, ceea

ce noi spuneam de la acest microfon şi spuneam şi cu câteva luni în

urmă s-a adeverit şi mă refer la faptul că nu vom avea autostrăzi în

următorii 5 ani în România.

Sigur că, după şedinţa de mâine de la Cotroceni şi dacă tot s-a

pornit această campanie de a face economii la bugetul de stat, de a

- 34 -

da lumea afară, poate o să reuşiţi în şedinţele de partid să-l daţi şi pe

domnul Berceanu afară de la Ministerul Transporturilor şi

Infrastructurii şi să reveniţi la formula de guvernare în care

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii era împreună în

2000-2004 cu ceea ce este astăzi Ministerul Dezvoltării şi

Turismului, iar doamna Udrea sper să facă mult mai multe lucruri

bune decât a făcut Radu Berceanu, că Radu Berceanu a făcut doar

lucruri rele. Mulţumesc.

*



Rog toţi colegii să-şi ocupe locurile în sală pentru a putea să

intrăm în momentul următor al ordinii noastre de zi de astăzi.

În şedinţa de plen de astăzi, 19 aprilie, voi fi asistat de către

colegii noştri doamna senator Doina Silistru şi domnul senator

Gheorghe David, secretari ai Senatului României.

Până la acest moment şi-au înregistrat prezenţa în plenul

nostru 96 de senatori. Suntem în cvorum de şedinţă.

Doresc să vă ocupaţi locurile în sală pentru a supune votului

dumneavoastră ordinea de zi de astăzi, în care, evident, aşa cum ştiţi

cu toţii, figurează şi Proiectul de lege privind sistemul unitar de

pensii publice din România.

Vă rog să votaţi, de îndată ce sistemul electronic ne va

permite. Vă rog să votaţi ordinea de zi de astăzi.

Cu 66 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere,

ordinea de zi a fost aprobată.

- 35 -

Domnul senator Oprea doreşte să intervină.

Am înţeles că pe procedură, domnule senator.

Domnul Dumitru Oprea:

Da, la punctul anterior. Probabil că din grabă aţi omis să citiţi

şi lista celorlalte declaraţii depuse.


A, mă iertaţi, am să fac aceasta de îndată. Aveţi dreptate.

Aş dori, înainte de asta, să aprobăm şi programul de lucru de

astăzi: program de legiferare până la ora 18.00, moment din care

începe transmiterea radiodifuzată a întrebărilor şi interpelărilor

adresate de senatorii României Guvernului României.

Cine este pentru acest program de lucru? Vă rog să votaţi.

Cu 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere,

programul de lucru a fost aprobat.

*

Aş dori, de asemenea, să vă aduc la cunoştinţă faptul că un

număr de colegi au depus în scris declaraţii politice care fac parte

integrantă din stenograma oficială a şedinţei noastre de astăzi: din

partea Grupului parlamentar al PDL următorii colegi: Gheorghe

Bîrlea, Gheorghe David, Ion Ruşeţ, Gabriel Mutu, Dorin Păran,

Dumitru Oprea, Iulian Urban, Dorel Jurcan, Petru Başa, Florian

Staicu, Constantin Borza. Din partea Grupului parlamentar al Alianţei

Politice PSD+PC următorii colegi: doamna senator Doina Silistru,

Dan Voiculescu, Viorel Arcaş, Sorin Lazăr, Gheorghe Pop, Şerban

Valeca, Nicolae Moga, Elena Mitrea şi Mihai Găină. Din partea

Grupului parlamentar al PNL următorii colegi: Marius Nicoară,

- 36 -

Emilian Frâncu, iar din partea Grupului parlamentar al senatorilor

independenţi, domnul senator Sorin Chivu.

Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse

în scris de către senatori:

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Declaraţia politică se intitulează ,,Obsesia dreptei şi omisiunile

de stânga”.



Fără să fiu un specialist în transporturi, am ascultat cu interes

moţiunea susţinută de colegii de la PSD lunea trecută în legătură cu

starea transporturilor şi a infrastructurii specifice în România. Într-

un fel sau altul, cu toţii suntem beneficiarii infrastructurii de

transporturi, după cum la fel de bine ştim că acest domeniu, în

ultimii douăzeci de ani, a fost afectat de restructurări, reorganizări,

dar şi de o insuficientă finanţare. Or, se ştie că un management

performant este condiţionat şi de resurse. Criza financiară nu a

ocolit nici transporturile, ceea ce amplifică dificultăţile curente.

Distinşi colegi,

Dincolo de cifrele şi referinţele la situaţia din transporturi,

starea anumitor obiective din programele de intervenţie şi siguranţa

circulaţiei, la programul de guvernare, la managementul ministrului

Berceanu, semnatarii moţiunii îşi etalează şi obsesia guvernărilor de

dreapta, făcute vinovate în exclusivitate de situaţia din domeniul

transporturilor din România şi nu suflă o vorbuliţa de cei zece ani

cât au avut responsabilitatea politică şi managerială a acestuia, adică

între 1990 – 1996 şi 2000 – 2004.

- 37 -

Afirmaţiile, într-o tonalitate agresivă şi sentenţioasă, propun o

viziune catastrofică: „Ministrul Radu Berceanu a distrus, prin

managementul său, sistemul de transporturi din România.” În

definitiv, a afirma nu e greu, a argumenta şi a convinge este cu

siguranţă mai dificil şi moralmente mai responsabil.

Aşadar, pe lângă obsesia guvernărilor de dreapta, comentariul

moţiunii se construieşte şi pe logica omisiunii deliberate a ceea ce s-a

făcut şi se face benefic pentru structurile de transport din România.

De exemplu, în legătură cu transportul pe calea ferată nu se

aminteşte nimic de faptul că tocmai în timpul guvernărilor de dreapta

s-au făcut reorganizările şi restructurările conforme cu directivele

Uniunii Europene, România fiind prima ţară din Europa Centrală şi de

Est care a realizat separarea instituţională între administratorul

infrastructurii feroviare şi operatorii de transport feroviar de marfă şi

de călători. E cumva altfel în alte ţări din Uniunea Europeană? Ar fi

trebuit ca guvernările de dreapta să păstreze organizarea nefuncţională

de până în 1996, cu monopolul exclusiv al statului sau să încurajeze,

să atragă şi sectorul privat în operaţiunile de transport, antrenând

competiţia în avantajul calităţii serviciilor?

Lauda de sine nu miroase a bine nici atunci când se afirmă că

guvernarea de stânga a PSD a definitivat „Capitolul de

Transporturi” în pregătirea aderării României la Uniunea

Europeană, pentru că ar trebui să îşi asume şi prevederile nerealiste

cuprinse în acest document, mai ales cele cu privire la viteza de

circulaţie, făcând abstracţie de realităţile geografice, de starea

tehnică reală a căii ferate şi sustenabilitatea financiară pe care

România o poate oferi sistemului.

- 38 -

Blocaţi în aceeaşi obsesie, guvernările de dreapta sunt făcute

vinovate de a fi favorizat transportul rutier în dauna celui feroviar.

Moţiunea nu identifică cauzele reale, dar cu o mai corectă informare

semnatarii ar fi putut uşor afla că în acest an, de exemplu, sunt

programate licitaţii de un miliard de euro pentru reabilitarea liniilor

şi podurilor de cale ferată şi a altor obiective legate de siguranţa

circulaţiei rutiere, fapt ce contrazice flagrant punctul de vedere al

autorilor moţiunii. Personal, nu insist pe detalii, o vor face alţi

colegi şi domnul ministru Berceanu.

Tot guvernarea de dreapta, actuala, desigur, „ar fi preocupată

doar de pierderea activelor căii ferate şi trecerea acestora în mâna

speculatorilor imobiliari”. În replică, trebuie să reamintim că

privatizările unor societăţi comerciale, filiale ale CFR Marfă S.A.,

în perioada 2003 – 2004, făcute de guvernarea de stânga a PSD, au

avut un impact negativ pe termen mediu şi lung, diminuând

activitatea şi atractivitatea societăţii pe piaţă.

Distinşi semnatari ai moţiunii,

Respect demersul dumneavoastră legal şi constituţional.

Moţiunile sunt un instrument la îndemâna opoziţiei pentru a-şi

exprima nemulţumirile în raport cu puterea, de a supune unui

examen critic activitatea acestuia. Dar efectele sunt minime dacă se

limitează la un exerciţiu eminamente retoric şi speculativ, din care

nu pot fi deduse analize şi soluţii pertinente. Obsesiile subiective şi

omisiunile deliberate produc efecte bumerang, adică

decredibilizează demersul.

Nimeni nu neagă dificultăţile reale cu care se confruntă un

sector vital al economiei, dar moţiunea dumneavoastră este

- 39 -

construită prea evident pe două obsesii: guvernările de dreapta şi

Radu Berceanu, în special, ca ministru, şi pe o vădită logică a

omisiunii, utilizând informaţii neactualizate, dar mai ales uitaţi că la

starea precară a transportului şi a infrastructurii PSD-ul şi

guvernările de stânga, prin concepţie şi acţiune, au contribuit mai

mult decât guvernările de dreapta. Domnul Gheorghe David:

Declaraţia politică se intitulează ,,Recensământul României

reprezintă o problemă de mare actualitate”.

În urmă cu aproape patru decenii, capitala României a fost

gazda primului congres mondial, având ca subiect demografia

abordată la nivel planetar, desfăşurat sub egida ONU.

Datele şi informaţiile asupra temei au fost furnizate de

delegaţiile ţărilor participante şi specialiştii organismelor din

structurile Naţiunilor Unite.

Au fost două idei dominante care s-au degajat în finalul

lucrărilor: creşterea explozivă a populaţiei în majoritatea covârşitoare

a ţărilor din lumea a treia, unde circa un miliard de suflete trăiau sub

limita de subzistenţă şi declinul alarmant al numărului de locuitori în

ţările europene puternic industrializate ca urmare a scăderii natalităţii

până la înregistrarea de sporuri naturale negative.

Ce s-a întâmplat de atunci până în momentul de faţă? În ţările

din prima categorie, ca urmare a introducerii unor reforme

administrative şi creşterii ritmului de dezvoltare economică – China,

India şi Brazilia fiind ilustrative în acest sens –, rata de creştere, deşi

se menţine pozitivă, s-a mai diminuat totuşi. De partea cealaltă

estimările s-au confirmat.

- 40 -

Despre cea mai populată ţară din vestul Europei, Germania

(82,3 milioane de locuitori), se vorbeşte că în a doua parte a acestui

secol va avea o populaţie cu circa o treime mai mică (nu este

singura în această situaţie).

În ceea ce priveşte România, dacă actualul trend negativ se va

menţine la acelaşi orizont de timp, vom ajunge la 15-13 milioane de

locuitori. Care, pe deasupra, va avea o medie de vârstă binişor mai

ridicată.

Care sunt consecinţele?

O bună parte dintre ele sunt vizibile încă de pe acum.

Migraţiile masive în ţările dezvoltate pentru a completa

deficitul forţei de muncă din sectoarele cu pretenţii de calificare mai

scăzute devin tot mai vizibil un generator de tensiuni sociale (Franţa

este un ilustru exemplu), datorită diferenţelor culturale.

În plus, datorită resurselor limitate şi a altor factori socio-economici,

fenomenul nu poate fi întins pe lungimea mai multor decenii.

Prelungirea vârstei la care o persoană se poate pensiona nu este

nici ea o soluţie cu bătaie lungă, pentru simplul motiv că ea nu are

cum să influenţeze în bine creşterea natalităţii. În plus, împinsă până

în apropierea vârstei prin care se defineşte speranţa de viaţă, ea este

generatoare de tensiuni sociale, România fiind unul dintre exemple.

Domnul Ion Ruşeţ:

Declaraţia politică este intitulată ,,Reindustrializarea României”.

Stimaţi colegi,

Modernizarea şi restructurarea industriei constituie un factor

important al dezvoltării durabile a economiei româneşti. În

- 41 -

conformitate cu strategia economică a României pe termen mediu,

industria va avea o contribuţie majoră şi va constitui un sector

esenţial al creşterii economice.

Ţinând cont de principiile şi obiectivele conţinute în politica

industrială a României, corelate cu strategia naţională de dezvoltare

energetică pe termen mediu şi cu strategiile principalelor sectoare

ale industriei, se apreciază ca fiind oportună elaborarea unei

strategii integrate a ramurilor industriale care reprezintă suportul

purtătorilor de energie pentru celelalte activităţi economice.

Astăzi, despre industria minieră, într-o abordare sistemică a

activităţilor şi a fluxurilor tuturor sectoarelor componente –

explorare, producţie, infrastructură, distribuţie, în contextul

programului economic al Uniunii Europene.

O privire profesională a activităţii în sectorul minier şi în cel

energetic scoate în evidenţă necesitatea consolidării acestora, cu

tendinţe principale spre creşterea concurenţei, obţinerea de avantaje

comparative prin sisteme performante de aprovizionare logistice şi

de distribuţie, restructurarea prin fuziuni şi alianţe strategice,

creşteri ale potenţialului concurenţial.

În domeniul instalaţiilor şi tehnologiilor se evidenţiază nevoia

creşterii capacităţii de producţie a instalaţiilor pentru valorificarea

maximă a avantajelor „economice de scară”, modernizarea accelerată

a tehnologiilor şi instalaţiilor, ca urmare a înăspririi reglementărilor

privind protecţia mediului, cu preponderenţă spre complexele

energetice existente, crescând şi gradul de utilizare al acestora.

Cele menţionate impun abordarea unei strategii consolidate a

dezvoltării industriei energetice româneşti, având ca premise industria

- 42 -

energetică, sector strategic al economiei naţionale, transporturi,

consum populaţie, sector determinant al creşterii economice, al

produsului intern brut, a calităţii vieţii. Aceste premise determină

obiective generale ale unei strategii coerente, obligând la creşterea

competitivităţii pentru ameliorarea capacităţii concurenţiale cu costuri

cât mai reduse, majorarea ponderii produselor cu prelucrare avansată

şi valoare adăugată ridicată, utilizarea eficientă a capacităţilor de

producţie cu potenţial de viabilitate, corelarea dinamică a evoluţiei

factorilor interni şi externi de influenţă conjuncturală, consolidarea şi

dezvoltarea sectorului privat. Obiectivele derivate subsumate obiectivelor generale impun:

accelerarea ajustărilor structurale şi a modernizărilor, promovarea

tehnologiilor şi produselor curate, prin aliniere la standardele şi

normele Uniunii Europene, concomitent cu reducerea consumurilor de

materiale, energie, asigurând o creştere a siguranţei în funcţionare,

modernizarea managementului, a sistemului informaţional,

optimizarea cooperărilor, inclusiv a politicilor de parteneriat cu

întreprinderile mici şi mijlocii.

Acestea sunt doar câteva consideraţii strategice generale care

fac obiectul preocupării Executivului şi la a căror finalitate este

necesar să contribuie eficient şi Legislativul în încercarea de a salva

industria energetică românească.

Domnul Gabriel Mutu:


Stimaţi colegi,

Declaraţia politică din această săptămână am ales să o intitulez

,,La trei ani distanţă”, asta pentru că exact atât a trecut de când

- 43 -

Parlamentul României, în plenul celor două Camere reunite, a votat

cu 322 de voturi pentru şi 108 voturi împotrivă suspendarea din

funcţie a preşedintelui României.

Deşi poate la ora actuală mulţi minimalizăm importanţa

acestui moment, eu consider că trebuie în continuare să ne raportăm

la data de 19 aprilie 2007 ca la un moment de cotitură în istoria

României postdecembriste.

Evenimentul este cu atât mai important, cu cât în interiorul său

putem regăsi modul în care blocajul instituţional din cadrul unei

puteri a statului poate produce dereglări în logica raporturilor în care

funcţionează întreg ansamblul de organe ale statului. Cu alte

cuvinte, prin prisma a ceea ce s-a întâmplat la acel moment, avem o

imagine fidelă asupra manierei precare în care s-au născut puterile

în democraţia românească.

Cu toţii am fost martori atunci la felul în care conflictul din

interiorul puterii executive poate avea repercusiuni asupra relaţiei

dintre o parte a Executivului şi Legislativ. Asta în cazul în care citim

momentul într-o cheie strict instituţională. Pentru că, dacă este să

analizăm la rece ce a însemnat suspendarea din funcţie a

preşedintelui, vom observa că nu a fost ceva care să ţină cont de

instituţii, de cutume sau de reguli.

Acum, la trei ani distanţă, într-o nouă legislatură, care în mare

parte nu mai are aceeaşi componenţă, putem spune clar şi răspicat că

suspendarea preşedintelui a fost dictată de lipsa de maturitate a clasei

politice şi de ambiţiile de moment pe care le manifesta aceasta.

- 44 -

De ce spun asta? Pentru că niciun parlamentar din cei care au

votat pentru suspendare la 19 aprilie 2007 nu şi-a pus problema că

România îşi creează o imagine negativă la nivel extern, pentru că

nimănui nu i-a păsat de faptul că ţara va intra într-o criză

instituţională şi, mai presus de orice, nimeni nu a ţinut cont de

legitimitatea de care se bucura preşedintele.

Mergând dincolo de acest moment, dacă urmărim cu atenţie

scena politică a ultimelor două decenii, vom vedea că din lipsa unei

culturi democratice solide aceasta s-a coagulat în momentele sale

importante în jurul preşedinţilor de stat. Dacă în primul deceniu

postcomunist existau poziţii de simpatie, respectiv antipatie faţă de

Ion Iliescu, cel de-al doilea deceniu a situat în centrul său

personalitatea lui Traian Băsescu.

În 2007 am asistat la un moment în care clasa politică

românească părea a fi divizată iremediabil în jurul ideii de

suspendare a preşedintelui. Iată însă că de atunci, partidele politice

româneşti şi-au construit discursul strict în funcţie de preşedintele

Traian Băsescu. Din păcate însă, discursul politic nu s-a schimbat

prea mult în toţi aceşti trei ani, pentru că este lesne de observat că,

la fel ca în 2007, retorica prin care o parte a clasei politice acuză

actualul regim politic, ca fiind unul mai degrabă totalitar, este la fel

de prezentă.

De ce spun din păcate? Pentru că, din păcate pentru partizanii

săi, această retorică a fost la acel moment invalidată de votul

cetăţenilor care s-au pronunţat la referendum împotriva suspendării

preşedintelui Băsescu. Dar deja cu acest lucru ne-am obişnuit.

- 45 -

Atât PSD, cât şi PNL au făcut o obişnuinţă din dezinteresul pe

care l-au manifestat faţă de voturile românilor exprimate în cadrul

ultimelor referendumuri. Aşa cum au ignorat dorinţa majoritară a

românilor de trecere la un sistem electoral majoritar, aşa ignoră şi

votul românilor de la 22 noiembrie, care s-au pronunţat pentru

micşorarea numărului de parlamentari şi un Parlament unicameral.

Şi dacă tot am avut în vedere cel mai recent referendum, a

cărui aplicare reclamă modificarea Constituţiei, poate că ar trebui ca

pe viitor să eliminăm din corpul legii fundamentale a României

instituţia suspendării din funcţie a şefului statului. Poate că mulţi se

vor grăbi să spună că este un alt mecanism prin care încercăm să

tindem spre dictatură.

Însă nu, stimaţi colegi, este o formă prin care dorim trecerea

Constituţiei României în rândul celor din Uniunea Europeană, întrucât

niciun alt stat membru al UE nu are în textul său constituţional o

dispoziţie similară art. 95 din legea fundamentală a României.

Totodată, păstrarea acestui articol în viitoarea Constituţie pare

cu atât mai lipsită de sens, cu cât am văzut cu toţii cum revocarea

din funcţie a preşedintelui Senatului, al doilea om în stat, care nu se

bucură nici pe departe de legitimitatea şefului statului, este

considerată neconstituţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Dorin Păran:

Declaraţia politică este intitulată ,,Sprijin pentru fermierii români”.



- 46 -

Săptămâna trecută, Parlamentul României, prin Camera

inferioară – Camera Deputaţilor, a votat Proiectul de lege pentru

aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind măsuri

financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate

producătorilor agricoli începând cu anul 2010.

În calitate de senator al României, ales într-un colegiu

uninominal preponderent rural, respectiv zona Orăştie, zona

Bradului şi Valea Mureşului, din judeţul Hunedoara, salut adoptarea

acestei ordonanţe de urgenţă, care vine în sprijinul micilor

producători ce nu au beneficiat de subvenţiile începând cu data de

31 decembrie 2009.

Consider că este corect să afirmăm că motivaţia emiterii

acestei ordonanţe de urgenţă privind ajutorul de stat şi votată de

Parlament are la bază anumite considerente:

1. România trebuie să creeze un sistem competitiv şi

funcţional în sfera de activitate a întreprinderilor mici şi mijlocii din

domeniul producţiei agricole, prin punerea în practică la nivel

naţional a reglementărilor comunitare.

2. Participarea României la piaţa unică UE necesită schimbări

ale cadrului de reglementare existent, pentru ca mediul de afaceri să

devină unul cât mai stimulativ posibil.

Astfel, felicit Guvernul şi Parlamentul României pentru acest

act normativ prin care se reglementează cadrul juridic de acordare a

ajutoarelor de stat producătorilor agricoli în conformitate cu „liniile

directoare comunitare”, aceştia urmând să primească fonduri pentru

modernizarea producţiei de păsări, ouă, etc.

- 47 -


Sub puternicul impact al globalizării, economia românească

trebuie să se adapteze, inclusiv din perspectiva susţinerii

activităţilor desfăşurate în domeniul producţiei agricole.

Având în vedere actuala criză financiară şi impactul negativ al

economiei statelor membre UE, Comisia Europeană consideră că

anumite categorii de ajutoare de stat sunt justificate o perioadă limitată

de timp, pentru a se depăşi aceste dificultăţi, şi că aceste ajutoare de

stat sunt, cel puţin pentru moment, compatibile cu piaţa comună.

Producătorii agricoli, fie persoane fizice autorizate, fie IMM-uri,

fie întreprinderi mijlocii, trebuie să ştie că facilităţile acordate se

prezintă sub forma unor Scheme de Ajutor de Stat fundamentate pe

baza unor criterii specifice cum ar fi: obiectivul, scopul, criteriile de

eligibilitate, durata, bugetul, domeniile în care se face investiţia,

astfel ca să fie în concordanţă cu legislaţia României şi cea a UE.

Odată cu apariţia „Normelor de aplicare”, producătorii pot

depune cererile, conform „Ghidului solicitantului”.

În încheiere doresc să menţionez că adoptarea acestui act

normativ pentru agricultori, din punct de vedere macroeconomic,

urmăreşte şi creşterea volumului producţiei, precum şi a ratei de

ocupare a forţei de muncă.

Vă mulţumesc.


Declaraţia politică se intitulează ,,Extremismul altora se

combate cu propria temperanţă”.

Domnule preşedinte al Senatului,

- 48 -

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi invitaţi,

Alegerile generale din Ungaria arată o ascensiune semnificativă

a forţelor de extremă dreapta. Pentru prima dată de la revenirea

democraţiei în Europa de Est, radicalismul de factură neofascistă

capătă o popularitate de o asemenea amploare. Vorbim aici despre o

mişcare politică recunoscută pentru discursul său ultranaţionalist şi

manifestaţiile de tip paramilitar. Dacă în urmă cu numai câţiva ani era

la periferia sistemului politic maghiar, iată că mişcarea Jobbik capătă o

aderenţă semnificativă în masa electoratului. Iar când alternativele

democratice nu mai sunt convingătoare, atunci suntem obligaţi să

căutăm explicaţii şi soluţii pentru acest fenomen.

Mai întâi de toate, nu trebuie să uităm modul în care s-a ajuns

aici. Este vorba despre o reală slăbiciune a partidelor tradiţionale, a

căror guvernare succesivă a afectat încrederea populară în eficienţa

politicilor temperate. Problemele economice şi sociale reale din ţara

vecină, alături de tolerarea continuă a manifestărilor radicale, au făcut

posibile contestările vehemente la adresa soluţiilor democratice.

Vedem acum rezultatul acestui şir de slăbiciuni, iar el este unul la care

ar trebui să luăm aminte cu toţii.

Situaţia există însă deja şi suntem nevoiţi cu toţii să ne

raportăm la ea. Sunt convins că forţele politice responsabile din

Ungaria înţeleg pericolul acestui fenomen şi vor încerca să-1

izoleze. Mai cred că Uniunea Europeană va fi mult mai atentă cu

privire la problema radicalismului de dreapta şi va căuta să-1 ţină

sub control. Mai ales că acesta ar putea amplifica vocile facţiunilor

- 49 -

naţionaliste. Dincolo de lucrurile sus-menţionate, doresc însă să

atrag atenţia asupra responsabilităţii celor care sunt confruntaţi cu o

astfel de situaţie.

La fel ca întotdeauna, putem fi siguri că pornirile radicale ale

altora vor stârni pulsiunile extremiste ale radicalilor de la noi.

România a trecut şi ea prin episodul negru al ascensiunii

extremismului. Ne putem aştepta ca unele personaje, aflate la

periferia politicii, să folosească conjunctural ocazia pentru a capta

atenţia electoratului. Sper ca orice încercare similară să fie

dezavuată public de toate partidele democratice de la noi.

Mai mult, fac un apel la mijloacele media româneşti să reziste

tentaţiei de a face rating dintr-un astfel de subiect. Sper ca

televiziunile şi ziarele să realizeze natura specială a situaţiei actuale

şi sa nu permită agitaţiile colerice maghiarofobe. Suntem convinşi

că, prin temperanţa oamenilor raţionali din România şi Ungaria,

vom trece cu toţii peste acest moment delicat şi vom putea gândi un

viitor european împreună.

Vă mulţumesc.

Domnul Iulian Urban:

Declaraţia politică este intitulată „Ţara unde corupţia,

turnătoria şi nepotismul de partid sunt garantate prin Constituţie”.

Dacă tot s-a decis la CCR raderea competenţelor ANI, atunci

propun să se organizeze concursuri de genul:

1. Cel mai mare câştig dobândit din mită anual;

2. Neamul cu cele mai câştiguri anuale de la stat;

3. Brigada fruntaşă în ciordeala din banul public.

- 50 -

Să facă lucrurile astea legale, domn'le, ce să ne ascundem după

deget sau să fim incomodaţi de nişte nenorocite de declaraţii de avere,

de interese şi avere? Creşte şi concurenţa, nu? Şi, unde e concurenţă, e

şi progres. Reţeaua mafioţilor lucrează în continuare. Totul este

neconstituţional în ţara asta! Nici măcar Curtea Constituţională nu e

constituţională. Adevărul că ANI şi-o luase de tot în cap: să îi întrebe

pe barosanii din politică, presă, lideri de sindicat de ce nu au declarat

toţi banii, să facă sesizări penale… tzz, tzzz, tzzz… Unde am fi ajuns?

Ce, aici e Germania? Lasă că rezolvă Curtea Constituţională, cea

împănată de numirile de pe vremea lui Iliescu, problema. În doi

timpi şi trei mişcări: e neconstituţional să stresezi oamenii politici ca

să fie corecţi şi să respecte legea, să declare exact şi la timp toate

sursele de venituri.

Avocata Alice Drăghici spune de fapt că a reuşit să distrugă

instituţia care putea reduce hoţia din ţara aceasta. Se simte din cum

spune că a transformat ANI în depozit fără rost, că speranţa ei este

ca într-o zi să spună dând din coadă şi cu limba scoasă: domnule

Patriciu, domnule Voiculescu, domnule Vântu, am reuşit –

puşcăriile au fost declarate de CC aziluri de noapte, iar tribunalele

teatre de comedie. Alice, care a fost numită acolo la propunerea

Partidului Conservator. Adică a lui Voiculescu. Cel care a blocat

CNSAS, tot cu ajutorul CCR. Un CCR construit cu răbdare de

Iliescu… Uite aşa cercul se închide: Partidul (Iliescu) şi Securitatea

(Voiculescu) îşi dau mâna peste 20 de ani ca să apere clasa politică

actuală, coruptă până în măduva oaselor.

- 51 -

Aşa se întâmplă când ai judecători la Curtea Constituţională

numiţi politic. Aşa se întâmplă când ai politicieni veroşi, patroni de

media şi jurnalişti al căror singur interes este să amestece adevărul

cu minciuna pentru a nu se mai înţelege nimic şi pentru a discredita

timidele încercări ale unor instituţii ale statului de a mai reteza din

capetele mafiei din România.

Nimeni nu mai gândeşte logic, nimeni nu mai este capabil să

pună întrebări simple. Totul se ascunde în glume proaste, miştouri,

deturnări ale subiectelor, atacuri laterale, propagandă, intoxicare,

manipulare, show-uri de prost gust, tabloide, manele, ţigănie, un

teatru ieftin, menit să mute atenţia la orice altceva decât la

reformarea acestui stat mafiot în care trăim şi în care liderii politici

sunt principalii vinovaţi.

Mafia a devenit cuvântul de ordine în România. Zeci de

miliarde de euro furate în trecut, miliarde de euro furate an de an din

taxele şi impozitele noastre pentru a se îmbogăţi şi mai mult

caracatiţa mafiei. O uriaşă colectă publică, care ajunge în

buzunarele mafiei. Asta au ajuns bugetul de stat şi cel al asigurărilor

sociale ale României. Fără justiţie, nu avem stat de drept. Fără un

stat de drept, nu avem democraţie. Fără democraţie, nu avem ce

caută în UE. Vă mulţumesc.

Domnul Dorel Jurcan:

Declaraţia politică se intitulează ,,Pledoarie pentru noul sistem

de pensii”.

Probabil că, la fel ca toate legile noi, nici această lege nu este

perfectă, ci perfectibilă, dar reprezintă începutul unui nou drum, la

- 52 -

capătul căruia se află dreptatea dorită de bunicii şi părinţii noştri.

Noul sistem de pensii a creat atât de multe confuzii, încât opinia

publică a fost intoxicată cu ştiri care nu fac nici pe departe obiectul

legii. Proiectul urmăreşte implementarea unui sistem corect, lipsit

de privilegii şi fără discriminări. Legea pensiilor vizează până la

urmă destinul ţării noastre pe termen mediu şi lung.

Dacă ne punem întrebarea ce se va întâmpla cu sistemul

naţional de pensii în următorii 20 de ani, atunci ajungem la

concluzia că o reformă a acestui sistem este indispensabilă, iar

necesitatea reformei este iminentă. Respectăm fiecare pensionar

pentru activitatea de o viaţă, recunoaştem dreptul la o binemeritată

pensie, dar din păcate aceste principii au fost doar vorbe frumoase,

meşteşugite la lumina reflectoarelor, ca tema electorală, din patru în

patru ani. Pentru prima dată avem un Guvern responsabil, care, cu

riscul de a atrage critici, doreşte cu adevărat să schimbe lucrurile în

mai bine, să recupereze timpul pierdut, iar pensionarii României să

fie apreciaţi la justa valoare.

Ca să se poată plăti pensiile în România, în momentul de faţă

trebuie să împrumutăm bani de la bugetul de stat, adică din

impozitele şi taxele pe care românii le plătesc pentru infrastructură,

educaţie, sănătate, apărare. Dacă nu facem niciun fel de reformă, în

câţiva ani aproape tot bugetul de stat va fi aspirat de bugetul de

pensii. Această stare de fapt nu mai poate continua şi de aceea este o

urgenţă pentru noi să avem o lege a sistemului de pensii care să

finalizeze trei lucruri: să facă sistemul sustenabil, să asigure plătirea

- 53 -

pensiilor în această ţară şi, nu în ultimul rând, cei care astăzi sunt

tineri să aibă siguranţa unei pensii când vor ajunge la bătrâneţe.

Susţin această lege deoarece aduce, în primul rând, economii

importante la bugetul de pensii, prin creşterea vârstei de pensionare

şi descurajarea pensionărilor anticipate. Doar în anul 2009 s-au

înregistrat 115 000 de pensionări anticipate. Multe din acestea s-au

făcut pentru a beneficia de 80% din veniturile înregistrate de o

persoană în ultima lună de activitate în muncă, şi nu din cuantumul

avut de-a lungul anilor la sistem, aşa cum ar fi normal.

Se vizează şi recalcularea pensiilor speciale pe baza

contributivităţii, astfel statul va reuşi să facă o economie între 500 şi

800 de milioane de euro. În acelaşi timp, se reduce deficitul

bugetului de pensii, prin cooptarea în sistemul public a celor care

încasează venituri din profesii liberale şi a categoriilor de

funcţionari publici care beneficiază de pensii stabilite prin legi

speciale şi plătite de la bugetul de stat.

Susţin această lege pentru eliminarea discrepanţelor şi

inegalităţilor din ce în ce mai evidente în modul de alocare a resurselor

pentru finanţarea pensiilor. Este absolut tulburătoare diferenţa, de 100

de ori, dintre cea mai mică şi cea mai mare pensie. Se vor desfiinţa

pensiile speciale ale unor categorii de privilegiaţi, se vor elimina

pensiile de lux şi nedreptăţile din sistem, urmând ca oamenii care au

muncit o viaţă întreagă să primească o pensie care să le asigure un trai

normal. Eliminând risipa şi favoritismele, vom produce echitate şi

transparenţă, după principiul „cât munceşti, atât primeşti”.

- 54 -

Susţin această lege pentru ca este menită să susţină într-adevăr

acele categorii sociale care sunt cel mai tare lovite de efectele crizei

economice şi pentru care aceste sume de bani reprezintă un minimum

necesar pentru a putea să aibă un nivel de trai decent în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Başa:

Declaraţia politică este intitulată ,,Descentralizarea culturii

trebuie privită cu atenţie”.


Dragi colegi,

Alocarea banilor publici pentru cultură reprezintă un subiect

pe cât de delicat, pe atât de important pentru noi toţi. Ne întrebăm

probabil cum să se facă alocarea bugetară în contextul

descentralizării culturale. Cine să aibă prioritate: cultura sau

infrastructura? Cred că sunteţi în asentimentul meu că ambele

domenii sunt prioritare.

Administraţiile locale se întreabă atunci ce criterii de

performanţă să pretindă pentru aceste domenii. În infrastructură

răspunsurile se dau mai uşor, dar în cultură indicatorii de

performanţă nu pot fi stabiliţi atât de uşor.

Aşa se face că de multe ori – şi până acum autorităţile locale

nu au dat dovadă, din păcate, de decizii competente obiective şi

specializate în gestionarea patrimoniului cultural –, aşa se face,

dragi colegi, că spaţii culturale fie nu au mai reprezentat o prioritate

pentru factorii locali, fie au primit în timp o altă destinaţie decât cea

pentru care au fost proiectate.

- 55 -

Din păcate, unele administraţii publice locale au înţeles cultura

ca o marfă şi fie nu au investit în proiecte culturale pentru că au

considerat că nu există interes electoral în acest domeniu, fie au

comandat studii pentru a vedea dacă există astfel de interes şi, în

special, spre ce domeniu cultural se poate întâlni o anumită afinitate,

tratând astfel cultura ca un bussines.

Oamenii de cultură contestă, dragi colegi, această abordare. Ei

ne transmit mesajul că teatrul sau opera nu ar trebui să nu mai existe

pentru că abordările de tip cerere-ofertă o cer. Ei ne atrag atenţia că

descentralizarea în acest domeniu ar putea fi periculoasă pentru

viitorul nostru cultural în contextul în care autorităţile ar decide

asupra alocării de fonduri în acest domeniu pe baza unor astfel de

studii, fără o viziune largă şi fără cunoştinţe în acest domeniu.

Spaţiul cultural românesc are nevoie, dragi colegi, de proiecte

integrate. Nu e suficient să reabilităm un cămin cultural, o sală de

spectacole, dacă nu suntem capabili să aducem în acestea şi

spectacole. Aceasta este şi motivul pentru care descentralizarea în

acest domeniu atât de sensibil ar trebui privită cu prudenţă.

Există instituţii care nu fac obiectul descentralizării, ele fiind

instituţii unice sau de interes naţional, cum sunt spre exemplu

muzeele naţionale de artă, dar atenţia noastră trebuie îndreptată şi

spre alte instituţii culturale, pentru ca în câţiva ani locul lor să nu fie

luat de birouri, baruri sau alte domenii de activitate.

Trebuie să fim precauţi şi la faptul că într-o economie fragilă

descentralizarea în acest domeniu poate duce la blocaje financiare

de natură să închidă porţile unor spaţii publice de cultură. Tocmai de

- 56 -

aceea consider că descentralizarea în cultură ar trebui gândită ca o

rezultantă a implementării unor politici de parteneriat susţinute între

autoritatea centrală (Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional) şi

autorităţile locale.

Într-adevăr, soluţiile ar trebui gândite pe cazuri individualizate,

întrucât o soluţie viabilă într-un anume context se poate dovedi

nerealistă în altul, dar şi sprijinul şi asistenţa ministerului de resort va

fi esenţială, precum şi respectarea cu stricteţe a legislaţiei în domeniu.

Ca o concluzie, cred că întreg procesul de descentralizare a

culturii ar trebui bazat pe răspunsul la întrebarea: Cum putem pune

în valoare reţeaua de instituţii culturale existente la nivel local şi

judeţean, astfel încât să sprijinim cultura şi promotorii ei?

Voi încheia citându-l pe Vasile Băncilă din „Filosofia vârstelor”:

„Niciodată cultura n-a distrus civilizaţia, dar civilizaţia poate fi

moartea culturii şi, de obicei, cultura moare din cauza civilizaţiei.”

Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru-Florian Staicu:

Declaraţia politică se intitulează ,,Ridicolul a dobândit noi

dimensiuni”.


Stimaţi colegi,

Nu am scăpat bine de gripa porcină, şi o altă nenorocire s-a

abătut asupra noastră: norul de cenuşă care trece şi peste România.

Ca în mai toate situaţiile de acest gen, am început să ne întrebăm ce

impact va avea asta asupra noastră, dar n-am apucat să ne gândim

prea mult, că au şi venit specialiştii noştri să ne liniştească.

- 57 -

Şi ce vedem? Acelaşi personaj, semănător de panică, pe care îl

avem încă în minte de când cu aviara şi porcina, apare la TV şi, cu

aerul lui atotştiutor, ne spune că nu e rău, dar nici bine, să nu ne

facem griji, dar nici să stăm liniştiţi şi conchide cu un sfat plin de

substanţă: să nu ne smulgem părul din nas în această perioadă,

pentru că s-ar putea să avem de suferit dacă o facem. Clarificată

situaţia mai mult decât era cazul, într-un stil cu totul aparte, distinsul

medic a revenit la normal în ziua următoare, un pic mai rezervat în

declaraţii şi mai atent cu semănarea fricii în rândul cetăţenilor.

Probabil că după ce a analizat situaţia dintr-un punct de vedere mai

personal, a realizat că i-ar fi greu să ne convingă de necesitatea

achiziţionării unui vaccin împotriva norului de cenuşă şi, astfel,

interesul său în avertizarea populaţiei a mai scăzut.

În acest context, invitat la acelaşi post de televiziune, îşi face

apariţia şi un alt distins profesor şi doctor, care aparent avea darul

de a ne linişti complet, însă după o ascultare mai atentă a devenit

evident faptul că principalul său obiectiv era de a-l leza pe

specialistul despre care v-am vorbit. Hotărât probabil să-i ia locul şi

foarte subtil cu criticile, şi-ar fi dorit să ajungă rapid în postura de a

găsi el leacul pentru acest pericol.

Stimaţi colegi,

Cineva ar trebui să ia atitudine faţă de aceşti speculanţi, ale

căror buzunare sunt mai importante decât integritatea fizică şi

psihică a cetăţenilor. Afectaţi oricum de criza economică şi de

problemele de natură diferită cu care se confrunta zi de zi, românii

numai de aşa ceva nu au nevoie.

- 58 -

Deşi mi-am permis să prezint întreaga situaţie într-un spirit

ironic, nu cred că e de râs felul ridicol în care sunt tratate anumite

probleme. Mă gândesc cu teamă la ce s-ar întâmpla dacă am

întâmpina pericole iminente, care să afecteze cetăţenii în mod direct,

iar remarcabilii specialişti despre care v-am vorbit ar fi nevoiţi să

găsească soluţii care să ducă la rezolvarea acestora. Dacă vom

continua să trecem cu vederea asemenea atrocităţi, în mod sigur

fiecare situaţie mai sensibilă, pe lângă dificultăţile pe care le aduce,

va fi îngreunată de efectele acestei comunicări deficitare. Iar în acest

caz, cu toţii vom fi răspunzători în faţa cetăţenilor pentru că nu am

luat atitudine atunci când am avut ocazia.

Stimaţi colegi,

În încheiere, aş vrea să transmit un îndemn la calm şi analiză,

pentru că niciun domeniu nu e ferit de riscurile unei proaste

gestionări a situaţiilor susceptibile de pericol. „Problemele aduc

experienţa, iar experienţa aduce înţelepciune”, aşa că îmi păstrez un

strop de optimism şi sper ca această zicală să devină o caracteristică

esenţială în politica românească.

Va mulţumesc.

Domnul Dorel-Constantin-Vasile Borza: Declaraţia politică este intitulată ,,Avem nevoie de ANI?”.

Aşa cum se ştie, Curtea Constituţională a decis săptămâna

trecută că mai multe articole din Legea privind organizarea şi

funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate sunt neconstituţionale.

Nu vreau să comentez decizia Curţii, deşi ar fi multe de comentat,

inclusiv o anumită incompatibilitate între calitatea de cercetaţi de ANI

şi cea de „călăi” ai instituţiei, ca să folosesc un limbaj mai uzual.

- 59 -

Din păcate, sunt şi colegi de-ai noştri, atât din Camera

Deputaţilor, cât şi din Senat, care au salutat extrem de entuziasmaţi

decizia Curţii Constituţionale, fără să realizeze consecinţele absolut

negative pentru România.

Din start trebuie spus că această decizie va avea un impact

negativ asupra datei la care Comisia Europeană va pune capăt

monitorizării României la capitolul justiţie. Există marele risc să nu

scăpăm degrabă de mecanismul de verificare şi cooperare.

Şi mai grav, această decizie ar putea avea consecinţe negative

asupra fondurilor europene atrase în România, dar şi asupra aderării

României la Spaţiul Schengen.

În consecinţă, nu văd de unde atâta satisfacţie pe unii

politicieni pentru această decizie a Curţii Constituţionale. Un om

politic responsabil nu s-ar grăbi să salute o astfel de decizie care

periclitează în modul cel mai serios cu putinţă relaţia României cu

organismele Uniunii Europene. Mai mult, există unii politicieni care

au afirmat pur şi simplu că nu avem nevoie de ANI.

Nu exclud nici faptul că s-au mai putut produce şi unele

greşeli în cadrul Agenţiei, poate chiar abuzuri. Acest lucru nu

înseamnă însă că instituţia trebuie adusă în pragul desfiinţării, aşa

cum rezultă din decizia Curţii Constituţionale.

Ca atare, mi se pare de salutat hotărârea premierului Emil Boc,

care a afirmat că aşteaptă motivarea Curţii Constituţionale la soluţia

dată pentru a identifica cât mai urgent soluţii pentru ca Agenţia să

funcţioneze în continuare. Ştim cu toţii că un stat normal are nevoie

de o instituţie care să verifice modul în care au apărut averile

- 60 -

demnitarilor. Spaţiul public şi politic nu trebuie să mai fie afectat de

suspiciuni privind corupţia. Ca atare, răspunsul la întrebarea din

titlu este unul singur: DA, avem nevoie de ANI.

În acest sens, nu doar Guvernul, ci şi Parlamentul, toate

partidele parlamentare, ar trebui să colaboreze pentru a trasa o lege

care să permită funcţionarea ANI în continuare.

Doamna Doina Silistru:

Declaraţia politică este intitulată ,,Proiectul de exploatare de la

Roşia Montană”.

Roşia Montană este cea mai veche aşezare minieră atestată

documentar, cunoscută de pe vremea romanilor sub numele

Alburnus Maior. Compania minieră canadiană junior „Gabriel

Resources” doreşte să deschidă cea mai mare mină de aur de

suprafaţă din Europa. Vor fi uzine de procesare, depozite de

explozibili şi multe altele. Mina de aur de la Roşia Montană ar putea

aduce România pe primul loc în Europa ca producător de aur, ar

oferi locuri de muncă românilor şi beneficii de 4 miliarde de dolari

statului, asta după socotelile companiei.

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este o companie

înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, în care acţionari sunt statul

român, prin compania minieră „Minvest Deva” – cu 19,3 %,

„Gabriel Resources” – cu 80% şi alţi acţionari minoritari – cu 0,7%.

Până în prezent, compania canadiană a investit în România peste

400 de milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectului minier

Roşia Montană. Investitorul are planuri mari vrea să extragă în jur

de 250 de tone de aur de la Roşia Montană. Asta înseamnă undeva

- 61 -

la 20 000 de lingouri. Preţul suportat de natură este 40 de tone de

cianură în fiecare zi.

Proiectul minier de la Roşia Montană a generat puternice

reacţii pro şi contra. Contestatarii invocă în special problemele de

mediu care ar urma să fie provocate de această investiţie. Zona

vizată în proiect conţine vestigii arheologice de mare interes

ştiinţific, de valoare inestimabilă, cu caracter de unicat în Europa şi

poate în lume.

Proiectul de exploatare afectează 38% din suprafaţa comunei

Roşia Montana şi aproximativ 1 800 de persoane, care trebuie

strămutate, precum şi demolarea a 740 de case şi câteva biserici cu

cimitirele lor. Proiectul fiind realizat într-o zonă declarată

defavorizată, firma RMGC beneficiază de scutiri de impozite pe o

perioada de 10 ani şi reduceri la taxele vamale, astfel că va exporta

aurul şi argintul extras, practic la preţul de cost. Se preconizează

exploatarea aurului şi argintului din zonă într-o perioadă de 17 ani.

Înseamnă că la sfârşitul perioadei de exploatare a zăcământului zona

ar rămâne din nou fără locuri de muncă, cu un număr mare de

şomeri (şi cu un mediu grav afectat).

Pentru a obţine accesul la terenurile necesare dezvoltării

proiectului minier, compania Roşia Montană Gold Corporation a

cumpărat, între 2002 şi 2008, aproximativ 78% din totalul proprietăţilor

rezidenţiale din zona industrială a proiectului. În anul 2001, compania

canadiană întocmeşte primul studiu de fezabilitate pentru mina de la

Roşia Montană. Primele concluzii arătau cam aşa: exploatarea se va

face pe suprafaţa a patru cariere, iar procesarea minereului se va

- 62 -

face pe bază de cianuri. În anul 2006, statul român este obligat să

închidă exploatarea minieră din zonă, ca urmare a intrării ţării

noastre în UE. În septembrie 2007, Attila Korodi, ministrul de

atunci al mediului, suspendă procesul de autorizare a proiectului

aurifer din Munţii Apuseni, deoarece certificatul de urbanism nu

îndeplineşte condiţiile legale. În anul 2008, după mai multe procese

la diverse tribunale din ţară, Curtea de Apel Cluj dă sentinţa

irevocabilă: certificatul de urbanism este nul. În decembrie 2009,

aflăm că în programul de guvernare al Guvernului se prevede

reevaluarea proiectului Roşia Montană.

Proiectul „Roşia Montană” nu se va putea derula niciodată fără

un certificat de urbanism valid, de aceea, cei de la Roşia Montană

Gold Corporation sunt obligaţi să reia procedura de avizare a

proiectului de exploatare auriferă.

Unul dintre marile obstacole în calea realizării acestui proiect

este utilizarea cianurii pentru extragerea aurului din Roşia Montană,

procedură care ar avea un impact negativ foarte mare asupra

mediului. Exploatarea la suprafaţă (în cariera deschisă) produce o

degradare semnificativă a mediului natural, lăsând în urmă cratere

imense şi masive depozite de material steril. Exploatarea

zăcământului de aur ar duce la distrugerea iremediabilă a sitului

arheologic, ceea ce ar fi o pierdere de nerecuperat şi ar anula

posibilitatea constituirii în viitor a unei zone de turism cultural.

Folosirea şi distrugerea resurselor naturale, cât şi efectele

distrugerii asupra mediului trebuie să fie cuantificate în costuri pentru

economia naţională. O iniţiativă de amploarea proiectului de

- 63 -

exploatare a rezervelor de aur şi argint din Munţii Apuseni, iniţiat de

compania Roşia Montană Gold Corporation, trebuie analizată cu

obiectivitate, de specialişti competenţi, prin prisma raportului dintre

riscuri şi beneficii. Un astfel de proiect trebuie să realizeze o bunăstare

generală. Raportul costuri (pierderi)/beneficii este defavorabil pentru

ţara noastră. Beneficiile mici pentru România ale acestui proiect

pălesc în faţa pierderilor şi a riscurilor acestui proiect.

Beneficiile substanţiale potenţiale care ar putea deriva din

proiecte alternative – cum ar fi unul bazat pe agricultura şi

dezvoltarea turistică şi înscrierea ca atare în patrimoniul UNESCO –

sunt cele care ar trebui, cu adevărat, avute în vedere. Cu beneficiile

aduse României prin exploatarea zăcământului aurifer de la Roşia

Montană, generaţiile următoare vor fi cu siguranţă mai sărace, prin

epuizarea resurselor, distrugerea reliefului şi a mediului.

Importanţa culturală a zonei Roşia Montană este mult mai

mare decât importanţa economică a aurului ce a mai rămas în zonă.

Principalul argument în favoarea proiectului este acela că punerea sa

în aplicare ar crea locuri de muncă într-o zonă defavorizată şi că ar

îmbunătăţi nivelul de viaţă al populaţiei, prin calificare în noi

meserii etc. Acest beneficiu este relativ, fiindcă locurile de muncă

sunt totuşi în număr mic, au caracter temporar, iar lucrarea va atrage

şi populaţie venită din alte zone.

Proiectul de la Roşia Montană a fost primit cu rezerve din

partea mai multor ONG-uri, care şi-au exprimat temerea că

exploatarea minieră din acea zonă, în care se află câteva biserici şi

cimitire, precum şi ruinele cetăţii romane Alburnus Maior, ar putea

- 64 -

afecta mediul şi obiectivele culturale. Academia Română consideră

că proiectul Roşia Montană nu reprezintă o lucrare de utilitate

publică şi, prin urmare, nu justifică efectele colaterale negative.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a pronunţat împotriva

realizării proiectului, sperând ca această zonă să rămână intactă în

sfinţenia, puritatea şi frumuseţea sa. În Ungaria, populaţia se opune

proiectului, deoarece deversarea de cianură în râul Tisa în timpul

accidentului din anul 2000 a creat cele mai mari daune în zonele din

apropierea Tisei din Ungaria.

Roşia Montană prezintă un potenţial extraordinar de dezvoltare

durabilă, prin ocrotirea şi valorificarea patrimoniului cultural şi

natural, dezvoltarea turismului cultural şi ecologic, revigorarea

meşteşugurilor tradiţionale. Dacă proiectele de exploatare de la Roşia

Montană se vor pune în aplicare, România va rămâne fără câţiva

munţi şi fără un sit cu vestigii arheologice de importanţă majoră

pentru patrimoniul mondial. Trebuie stabilite politici şi criterii clare,

referitoare la Munţii Apuseni – zona Roşia Montană, după care să se

ghideze în aprobarea concesiunilor şi a proiectelor de activităţi

miniere, în general, şi legate de metale preţioase, în particular.

Exploatările miniere actuale ar putea continua la o scară şi într-un mod

care să nu distrugă mediul înconjurător, vestigiile arheologice unicat şi

potenţialul turistic al zonei.

Domnul Dan Voiculescu:

Declaraţia politică se intitulează ,,400 de zile de abuz”.

Legea nr. l din 30 ianuarie 2009 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile

- 65 -

preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie

1989 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 63/3.02.2009. Conform

art. II din aceasta lege, Guvernul avea obligaţia ca, în maximum

30 de zile de la intrarea în vigoare, adică până cel târziu la de data de

4 martie 2009, să emită Normele metodologice pentru aplicarea legii.

Până în prezent, aprilie 2010, aceste norme nu au fost încă

emise. Se împlinesc astfel 400 de zile de abuz în care Guvernul –

instituţia abilitată de Constituţie să aplice legea – refuză să-şi

îndeplinească această responsabilitate. În toată această perioadă,

Legea nr. 1/2009 a fost şi este în vigoare, nefiind afectată de

suspendări sau termene care să îi condiţioneze aplicabilitatea.

Aşadar, nu există nici măcar un artificiu legal care să justifice sau

măcar să atenueze culpa Executivului.

Legea nr. 1/2009 rezolvă conflictul cronic dintre foştii şi

actualii proprietari de bună-credinţă ai imobilelor naţionalizate de

regimul comunist. Concret, prin efectul legii, statul îşi asumă vina

de a fi vândut bunuri care nu îi aparţineau, îi despăgubeşte cinstit pe

foştii proprietari, iar actualii proprietari, de regulă persoane aflate la

vârste înaintate, care au plătit corect preţul solicitat de stat, nu mai

sunt aruncaţi în stradă. Contra acestei măsuri, absolut legitime şi

decente, se luptă de peste trei ani regimul Băsescu.

Anterior adoptării sale, proiectul de lege a fost ţinut doi ani în

Parlament, apelându-se la toate artificiile procedurale capabile să

întârzie adoptarea acestei norme legale – de cinci ori a fost votată în

plenul Senatului şi Camerei Deputaţilor, comisiile de fond au întocmit

şase rapoarte, a făcut obiectul cererii de reexaminare din partea

- 66 -

Preşedintelui României şi a trei sesizări de neconstituţionalitate, toate

respinse.

Însă nici votul Parlamentului, nici Deciziile Curţii

Constituţionale şi nici publicarea în Monitorul Oficial nu l-au convins

pe preşedintele Băsescu să-i permită premierului Boc să pună în

aplicare Legea nr. 1/2009. Prim-ministrul refuză cu obstinaţie să

publice normele metodologice, deşi a fost interpelat şi întrebat de

nenumărate ori despre cauzele acestei amânări sine die, de fiecare dată

justificându-şi abuzul prin invocarea unor motive puerile.

Din septembrie 2009, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor

Împotriva Abuzurilor Stalului (FACIAS) a dat în judecată Guvernul

României pentru a-l obliga să emită normele metodologice.

Procesul este în derulare, existând deja o primă hotărâre a instanţei

de fond, care obligă Guvernul să reintre în legalitate. Am deplină

încredere că această hotărâre va fi confirmată şi de decizia instanţei

de recurs. Însă, până când va exista o hotărâre definitivă şi

irevocabilă a justiţiei, acest abuz continuă. De peste 400 de zile.

Domnul Viorel Arcaş:

Declaraţia politică este intitulată ,,Bolnavul, noul pericol

public pentru societate”.

Stimaţi colegi,

Am trăit să o auzim şi pe asta: bolnavii au devenit noul pericol

public pentru societate. După ce că mor pe capete din cauza

condiţiilor proaste din spitale şi a lipsei tratamentelor eficiente, după

ce că nu suntem în stare să creăm un sistem sanitar viabil, în care

medicii să nu plece să lucreze în străinătate, medicamentele să fie

- 67 -

accesibile tuturor, îngrijirea medicală să fie de cea mai bună calitate,

după ce că suntem pe primele locuri la morbiditate, iar oamenii au

ajuns să îşi pună speranţa doar în Dumnezeu atunci când se

îmbolnăvesc, Guvernul Boc dă în cap definitiv persoanelor cu

probleme de sănătate, transformându-le în infractori.

Da, stimaţi colegi, prin noua ordonanţă de urgenţă a

Guvernului Boc privind înăsprirea condiţiilor de acordare a

concediilor medicale, bolnavii sunt transformaţi în pericol public şi

sunt trataţi la fel cu infractorii. Că ai furat ceva sau că te-ai

îmbolnăvit reprezintă, în concepţia membrilor Guvernului Boc,

acelaşi lucru. Te trezeşti cu poliţia la uşa să te verifice.

Multe aberaţii mi-a fost dat să aud de când la guvernare se află

PDL, dar parcă niciuna nu egalează această ultimă decizie. Este

şocant şi infam la adresa oamenilor cu probleme de sănătate, pe care

autorităţile îi tratează ca pe pleava societăţii. După ce că nu le

acordă îngrijiri şi tratamente de calitate, acum îi cercetează şi cu

poliţia să vadă cât de bolnavi sunt.

Sunt convins că nimeni nu a stat să verifice statisticile

medicale şi să stabilească ce procent de bolnavi închipuiţi se află în

ansamblul bolnavilor declaraţi. Şi, cu toate acestea, pe baza

informaţiilor după ureche, s-a elaborat un act normativ menit să

bulverseze din nou întregul sistem. Deşi nu reuşesc să facă faţă

numărului mare de dosare pe care le au în lucru, poliţiştii sunt

nevoiţi acum să îşi ia o sarcină în plus: să se ducă acasă la bolnavi şi

să verifice care este starea lor de sănătate.

- 68 -

În loc să stea pe stradă şi să îi prindă pe cei care dau în cap

bătrânilor sau pe cei care omoară oameni pe trecerea de pietoni,

poliţiştii trebuie să se ocupe de verificarea concediilor medicale. De

unde şi până unde au poliţiştii o astfel de specializare?

Noul trend va fi de a angaja medici în poliţie? Sau la casele

judeţene de asigurări de sănătate, unde ştim bine că lucrează în

special economişti? Cum vor putea contabilii şi poliţiştii să constate

dacă un bolnav chiar este bolnav sau doar se preface? Ce

competenţe profesionale au în acest sens? Ce se întâmplă apoi cu

cei care nu se află acasă în timpul controlului, sunt în spital sau la

tratament în străinătate?

Aceasta este marea problema a sistemului de sănătate din

România: medicii de familie prea concilianţi şi pacienţii prea

dornici de concedii medicale? Aceasta este modalitatea Guvernului

Boc de a pune ordine în sistemul de sănătate, prin crearea panicii şi

inducerea fricii în rândul medicilor şi al bolnavilor? Asta le mai

lipsea acestor persoane? După ce că pe medici îi plătim ca vai de

lume, după ce că pe bolnavi îi tratam ca vai de capul lor, trebuia

acum să ne şi batem joc de ei? Pentru că aceasta este esenţa

ordonanţei de urgenţă a Guvernului Boc: o imensă bătaie de joc la

adresa medicilor şi a bolnavilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Constantin Lazăr:

Declaraţia politică se intitulează ,,Cum ajutăm Moldova?”.

Deşi în luna martie, la nivelul întregii ţări, ritmul concedierilor

a scăzut vizibil, în judeţul Iaşi situaţia se prezintă la fel de dramatic.

- 69 -

Astfel, din cei aproximativ 3 000 de şomeri înregistraţi în toată ţara

luna trecută, 800 sunt de la Iaşi. Un calcul simplu arată că mai bine

de 25% din numărul total al şomerilor provin din Iaşi.

Spre deosebire de luna martie, în februarie ponderea şomerilor

din Iaşi în raport cu cifra centralizată la nivel naţional a fost de numai

4,7%, adică de peste cinci ori mai mică decât în martie. Concret, în

vreme ce la nivel naţional a fost raportat un număr de 21 000 de

şomeri, la Iaşi numărul celor care au rămas fără un loc de muncă a fost

la 1 000 de oameni.

Potrivit oamenilor de afaceri ieşeni, această situaţie

îngrijorătoare are o explicaţie simplă. Astfel, în timp ce în alte zone

ale ţării se observă o firavă revenire a economiei, în Iaşi economia

merge în continuare în jos. Un argument în plus în favoarea acestui

fapt este reprezentat şi de încasările la bugetul consolidat al statului,

care, în Iaşi, au scăzut dramatic în primul trimestru. Datele arată că

Fiscul a strâns, în primele trei luni ale anului 2010, cu 110 milioane

de lei mai puţin faţă de perioada similară a anului trecut, perioadă

considerată totuşi a fi fost una deosebit de slabă. Reduceri

semnificative s-au înregistrat la taxa pe valoare adăugată, impozitul

pe salarii şi la contribuţiile la asigurări.

Reprezentanţii mediului de afaceri ieşean au afirmat tot mai

des în ultimul timp că firmele au ajuns la fundul sacului. Şi mai

grav, instituţiile publice nu fac altceva decât să contribuie şi mai

mult la agravarea stării financiare a societăţilor, prin amenzile pe

care le împart cu asupra de măsură peste tot.

- 70 -

Şi, ca situaţia să fie şi mai albastră, toate judeţele din jurul

Iaşiului se confruntă cu aceleaşi probleme. În Moldova, cea mai

săracă regiune a ţării, recesiunea continuă. Criza se agravează.

Nivelul de trai al populaţiei se prăbuşeşte.

Nu cu mult timp în urmă, la şedinţa de Guvern ţinută în

capitala Moldovei, Cabinetul Boc anunţa investiţii masive la Iaşi şi

în întreaga Moldovă. Am fi absurzi să cerem deja să vedem efectele

unor astfel de promisiuni, dar populaţia începe să nu mai aibă

răbdare. Exerciţiul de imagine al guvernanţilor din luna martie a

fost, poate, unul reuşit, dar e nevoie de mult mai mult pentru a

scoate Moldova din criză. Ce spuneţi de o strategie adecvată,

domnilor miniştri ?

Aşadar, cum ajutăm Moldova?

Şi când se vor vedea efectele?

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Pop:

Declaraţia politică se intitulează ,,Tăcerea, credinţa şi jocul de

tenis”.

Dragi colegi,

Doresc să-mi exprim condoleanţele pentru polonezii decedaţi

în accidentul aviatic din Rusia!

A trebuit să se întâmple o asemenea tragedie, inexplicabilă

pentru zilele noastre, ca să ne întrebăm pentru ce merită să te lupţi

în viaţă sau cum e bine să trăieşti ca să fii împlinit sau împăcat, cu

tine, măcar.

Asemenea întrebări sunt deşarte, ar spune unii dintre cei care

ne conduc şi prelaţii, totodată, pentru faptul că ar trebui să fim mai

- 71 -

pioşi, mai ascultători, mai răbdători, într-un cuvânt, să facem

ascultare, fără comentarii.

Să fim reduşi la tăcere? Oare cât va mai dura din momentul în

care se impune cenzura portocalie televiziunilor până când, nici în

şoaptă, nu vom mai putea spune ce gândim? Oare să fie vorba de

„tăcerea mieilor”, că tot au fost Sfintele Sărbători de Paşti? De acolo

să vină ideea asta atât de strălucită sau de la tăcerea de după eliberările

arestărilor preventive sau… de la adânca tăcere de la Katyn?

Însă, dragii mei, după cum ştim cu toţii, „la început era

cuvântul şi cuvântul era în tot şi toate”. Să înţeleg că la sfârşit, că tot

vorbim de 2012, e tăcerea. Păi, atunci 2012 nu înseamnă pedeapsă

divină, ci autogolul final, tăcerea autoimpusă sau, mai bine zis,

reducerea la tăcere, după practicile exemplificate mai sus.

Ca să descriu tabloul complet de pregătire a Autoapocalipsei,

să începem cu ograda guvernatoare.

Acum ceva vreme, a fost impusă manifestarea mimetismului în

comunicare, şi aceasta doar cu acordul expres al prim-ministrului, în

echipe de câte maximum patru guvernanţi, din dispoziţia tătucului lor.

Să fie vorba de o formă mascată de instituire a Legii Marţiale?

A doua etapă, încetarea comunicării televizate decente, (atenţie,

a comunicării, nu a monologului TV), posibil din incapacitate de

vorbire în afara textului impus sau din lipsă de personal specializat în

logopedie portocalie.

A treia etapă, trecem la proba practică şi, conform zicalei „eu

v-am făcut, eu vă…”, tătuca îi cheamă la bază în echipă completă de

zbor. Corecţia va fi aplicată în Sala „Lăpuşneanu” sau, mai nou,

- 72 -

folosind o denumire de import: Sala „Katyn”. Însă experienţa şi

pregătirea profesională a guvernanţilor îşi va spune cuvântul, adică

vezi prevederile legale ale „Legii tăcerii de după eliberările

arestărilor preventive”, vezi „Legea mimetistului în monologul TV”

şi vezi „Constituţia à la Băsescu”.

În acest larg context de preocupări psiho-guvernatoare, ţara

arde, şi la palat se piaptănă caractere de tot ce este de prisos

Pilatului de la Cotroceni şi se periază buzunare ferite de criză şi

personalităţi de marcă şi culoare portocalie.

Tot în acest context, cetăţenii români disperă gândindu-se nu

la ziua de mâine, ci la ziua de azi, pe când guvernanţii noştri cu

mare largheţe aruncă banii în vântul nevăzut şi nesimţit al

cititoarelor inteligente de cipuri, pe drumurile ţării sau, un alt

exemplu, în boarea de dimineaţă a milioanelor de euro ce vor îndesa

buzunarele antreprenorilor constructori ai apartamentelor „eleniste”.

Ca să vin să întreb de ce ne trebuiesc toate astea, aş fi desuet

sau în cel mai bun caz mi s-ar răspunde că fac demersuri jurnalistice

şi că interpretez total greşit politicile de guvernare şi voi primi rapid

îndemnuri la tăcere.

Oare chiar atât de invizibilă să pară că este „recunoştinţa

electorală”?

Oare chiar poporul acesta trebuie forţat să plătească bilete atât

de scumpe pentru a fi spectator al tenisului de mână şi de buzunar,

pe zgura contractelor publice şi cu mingea banului public?

Cine crede că românul se va uita cu admiraţie şi va aplauda

asemenea prestaţie sportivă se înşală.

- 73 -

Cine crede că românul va învăţa să fie mai credincios nu se

înşală. Însă cine crede că românul mai credincios va fi mai obedient

şi va suferi în tăcere se înşală.

„Românul s-a născut poet”, iar strigătele sindicaliştilor,

şomerilor, pensionarilor, profesorilor, medicilor, militarilor etc. vă

vor bruia jocul de tenis şi am credinţa că într-un acces de criză de

nervi a Guvernului mingea de bani va fi îndreptată spre populaţie.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulţumesc.

Domnul Şerban Constantin Valeca:

Declaraţia politică este intitulată ,,Guvernul unui nou eşec”.


Zilele trecute am asistat la unul dintre cele mai mari eşecuri

ale actualei guvernări. Consorţiul franco-elen Vinci-Aktor a renunţat

la contractul pentru construcţia Autostrăzii Braşov – Comarnic.

Explicaţia autorităţilor române a fost aceea că investitorii străini au

încercat să prelungească termenele şi să modifice substanţial

obligaţiile de plată care-i revin statului român. Conform aceloraşi

autorităţi, decizia este irevocabilă.

Dincolo de aceste explicaţii lipsite de substanţă prin care

actualii guvernanţi vor să-şi acopere şi să-şi justifice incompetenţa,

am putea găsi adevăratul motiv al rezilierii în amatorismul

organizatorilor licitaţiei. În cazul celor mai banale licitaţii,

CNADNR cere participanţilor să dovedească cu documente cu

putere contractuală că deţin utilajele şi sursele necesare. În situaţia

de faţă, Vinci, Aktor, MT şi CNADNR au procedat, aşa cum bine

- 74 -

scria într-un ziar, „ca orice amator care trece pe lângă o bancă şi

intră de curiozitate să vadă în ce condiţii poate obţine un credit, este

ameţit de vânzătorii de credite cu nişte cifre, pleacă bucuros acasă,

după care, atunci când se întoarce la bancă să ia banii, i se pun sub

nas adevăratele cifre”.

Stimate colege şi stimaţi colegi, partea financiară a ofertei

Vinci-Aktor nu s-a bazat pe angajamente ferme ale bancherilor de la

BERD şi BEI. Acum, rezilierea contractului îi ameţeşte pe strategii

de la transporturi în ceea ce priveşte construirea unei legături rutiere

importante între centrul şi vestul ţării, legătură cu realizarea căreia

se lăudau înainte de a începe să o construiască, de parcă era deja

gata realizată. După cum am mai afirmat şi în alte declaraţii, actualii

guvernanţi „construiesc” numai la televizor, adică prin declaraţii de

presă, iar în fapt ne explică peste câteva luni de ce nu au definitivat

niciun proiect.

Sigur, practica actualilor guvernanţi de a se lăuda cu ceea ce

doresc să facă nu ne mai miră, deoarece şi să vrea nu ar putea să se

laude cu ceva ce au facut, pentru că nu au cu ce. Şocantă este însă

atitudinea ministrului transporturilor şi infrastructurii, care, fără a fi

afectat în niciun fel de acest eşec major, ne explică senin că „am

învăţat din greşelile noastre”.

Doamnelor şi domnilor senatori, nu credeţi că a sosit

momentul ca aceşti domni care tot învaţă din greşelile pe care le fac

pe banii, nervii şi viitorul nostru să plece acasă şi să lase locul unora

care ştiu cum se derulează un proiect de investiţii, astfel încât să

demareze mult aşteptata creştere economică în România?

- 75 -

Atrag din nou atenţia actualului Guvern că bazându-se numai

pe mecanismele monetare nu se vor naşte de la sine proiecte de

dezvoltare. Consider în continuare că cel mai înjositor lucru pentru

români este ca, din dorinţa legitimă de a avea cele necesare pentru

traiul zilnic, să îşi dorească un loc de muncă sau cei care îl au să

traiască cu teama că-l pot pierde, iar guvernanţii să nu ia în

considerare aceste temeri şi să nu considere toate acestea ca facând

parte din obligaţiile lor de serviciu.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Moga:

Declaraţia politică se intitulează ,,Anatema mediatică a

preşedintelui – sau cum mai minţim poporul cu televizorul”.

La concurenţă cu principalele evenimente mediatice ale

sfârşitului de săptămână trecut, precum tragicul accident în care

şi-au pierdut viaţa preşedintele Poloniei şi alţi oficiali polonezi,

eveniment pe care îl regretăm cu toţii, sau erupţia vulcanului din

Islanda, care a perturbat deplasările cu avionul în toată Europa,

preşedintele Băsescu a reinventat o altă „schemă” prin care să

testeze probabil reacţia electoratului „amorţit” de efectele crizei.

Pe scurt, „a schimbat macazul” şi a luat la refec propriul

partid, acuzându-l de „bolşevizare”.

Sistemul de alegeri pe listă a celor patru vicepreşedinţi ai PDL

a determinat, se pare, reacţia de mânie olimpiană cu care

preşedintele a reacţionat, şi unde altundeva ar fi putut să o facă, în

spiritual lui homo videns, decât la un post TV de mare audienţă!

- 76 -

Şi, ca să nu sărim prea uşor peste ideea de homo videns, mă

simt dator să îl citez pe inventatorul lui, politologul italian Giovanni

Sartori, care, în afară de faptul că trage un puternic semnal de

alarmă în legătură cu imbecilizarea prin televiziune, ne previne

totuşi: „Televiziunea este un formidabil formator de opinie. Astăzi,

poporul suveran opinează mai ales în funcţie de felul în care

televiziunea îl influenţează să opineze. Iar prin ghidarea opiniei,

puterea ecranului TV se află într-adevăr în centrul tuturor evoluţiilor

politicii contemporane. În plus, televiziunea condiţionează

Guvernul: ce poate un Guvern să facă, ce nu poate să facă şi ce

decide să facă în mod concret.”

Viaţa noastră de zi cu zi este guvernată de politica prin

televiziune şi, mai de curând, prin blogurile politicienilor. Este bine

să ai curajul opiniei, dar uneori e de dorit să laşi filosofia de budoar

deoparte şi să ieşi la luptă în arenă.

Revenind la vocaţia oratorică redescoperită a primului jucător

al ţării, preşedintele Băsescu, pot să spun că revolta lui împotriva

propriului partid reprezintă doar o manifestare ipocrită a unei

îngrijorări de faţadă în privinţa „interesului

naţional”. Cum să te plângi de situaţia dezastruoasă din

administraţia publică atâta timp cât tu eşti artizanul din umbră al

catastrofei? Cum poţi afirma că greşeala partidului moşit de tine

este „nu neapărat că schimbă oameni, ci calitatea unora pe care-i

pune. Mai bine laşi pe unii competenţi puşi de alţii decât să vii cu

incompetentul tău”?

- 77 -

Desigur, nu putem decât să-i mulţumim preşedintelui Băsescu

pentru laudele la adresa alegerilor democratice din partidul nostru,

dar nu putem lăsa nicio clipă garda jos, şi cum bine spune un citat

celebru, să ne reamintim că: Timeo Danaos et dona ferentes! –

Temeţi-vă de greci chiar când aduc daruri!

Să nu uităm că bunele intenţii şi critica aspră a preşedintelui au

premers deciziei Curţii Constituţionale de a declara neconstituţionale

modificările aduse de Executiv la legislaţia privind numirea la

conducerea instituţiilor deconcentrate, dar a fost pentru a treia oară

când Curtea Constituţională îl atenţionează pe prim-ministru să revină

la normalitate, înţelegând prin aceasta respectarea legii fundamentale.

Să nu credeţi însă că „păpuşarul-şef” este sau a fost vreodată

străin de modificările Legii deconcentratelor, modificări care fac

acum obiectul unei viitoare, probabil, moţiuni de cenzură.

Arătatul cu degetul la televizor nu mai păcăleşte pe nimeni,

domnule preşedinte, indiferent pe cine v-aţi alege ca ţintă, atâta

vreme cât toamna trecută aţi fost în spatele blocajului instituţional

generat de nerecunoaşterea rezultatelor moţiunii de cenzură şi v-aţi

încăpăţânat să persistaţi în soluţia Boc-premier!

Doamna Elena Mitrea: Declaraţia politică este intitulată ,,Aşteptări de la o nouă lege a

pensiilor”.


De data aceasta aş vrea să fiu pozitivă, să spun ce aşteptări ar

trebui să întrunească o lege şi nu ce defecte prezintă.

1. Punctul de pensie – cel puţin 45% din câştigul de natură

salarială mediu pe economie.

- 78 -

Cea mai importantă aşteptare de la o lege a pensiilor este ca

valoarea sau cuantumul acesteia să acopere nevoile de viaţă – hrană,

încălzire, medicamente – ale persoanelor vârstnice. Altfel, pensia ar fi

o condamnare a bătrânilor la o moarte prematură, cauzată de sărăcie.

Acesta este motivul principal pentru care PSD susţine o valoare

a punctului de pensie de 45% din câştigului salarial mediu pe

economie. Soluţia propusă de proiectul Guvernului nu satisface

această cerinţă, formulată de toată lumea. Se merge pe ideea indexării

cu valoarea inflaţiei. Însă această metodă ascunde o scădere a puterii

de cumpărare a pensiei, pentru faptul că produsele de care are nevoie

un pensionar – alimente, medicamente, combustibil, taxele şi

impozitele – sunt cele care au cea mai mare pondere în coşul zilnic. Se

ştie din viaţa de zi cu zi că preţurile acestor produse şi servicii cresc

mult mai repede şi mai mult decât indicele inflaţiei, care este o medie

a preţurilor unei liste mai largi de produse şi care nu se scumpesc în

aceeaşi măsură, dar de care pensionarii nu au nevoie presantă. Din

acest motiv, puterea de cumpărare a pensiei scade, în realitate, chiar şi

atunci când pensiile sunt indexate cu inflaţia. De altfel, lucrul acesta

s-a petrecut înaintea adoptării actualei legi a pensiilor, Legea

nr. 19/2000, şi aplicarea proiectului, aşa cum a fost trimis de Guvern,

nu face decât să repete o greşeală.

2. Respectarea statutelor unor importante categorii sociale

O altă aşteptare de la un proiect de lege a pensiilor ar fi aceea

de a pune în acord drepturile şi obligaţiile unor categorii

profesionale distincte. De fapt, acest acord este realizat în prezent

prin statutele respectivelor corpuri profesionale, statute adoptate

- 79 -

prin legi organice şi în acord cu întregul cadru social, constituţional

şi legislativ din ţara noastră, precum şi cu legislaţia şi practica din

statele Uniunii Europene. Este vorba de respectarea statutelor

militarilor, diplomaţilor, magistraţilor şi altele.

Prin proiectul înaintat, Guvernul rupe acest acord şi

desconsideră orice statut profesional. Aceasta în ciuda opoziţiei

reprezentanţilor acestor categorii profesionale, a sindicatelor care le

apără drepturile şi chiar a miniştrilor care au în răspundere domeniile

respective. Comasarea tuturor acestor statute într-o lege unitară este

generatoare de cheltuieli suplimentare şi de nemulţumiri.

Într-o scrisoare a actualului ministru al apărării naţionale se

arată că vor fi afectate peste 80 000 de persoane numai din armată,

iar legea, referitor la recalcularea pensiilor acestor persoane, ar

necesita cel puţin 15 – 20 de ani, timp în care pune oamenii pe

drumuri, cresc birocraţia şi costurile aplicării legii, iar în unele

cazuri nici nu se va putea aplica din cauza lipsei documentelor care

să ateste soldele, indemnizaţiile, sporurile şi alte venituri de natură

salarială.

În aceeaşi notă critică s-a primit o scrisoare şi de la domnul

director al SRI.

Legea, dacă trece aşa cum a fost propusă, va genera scandal,

procese, întrucât este neconstituţională, precum şi costuri

suplimentare.

3. Adaptare la condiţiile reale din România

Proiectul legii pensiilor nu ţine seama de condiţiile de muncă

şi de viaţă din ţara noastră. E drept că în multe state din Europa

- 80 -

vârsta de pensionare este de 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi

pentru femei. Dar şi speranţa de viaţă este cu circa 10 ani mai mare

decât cea a românilor.

Noi am propus şi am susţinut o vârstă de pensionare mai mică,

cel puţin pentru femeile care, pe lângă norma de muncă la serviciu,

au născut şi crescut doi, trei copii sau mai mulţi. S-ar fi recunoscut

în acest fel contribuţia suplimentară a persoanelor care cresc şi

educă mai mulţi copii.

Din păcate, amendamentele noastre în acest sens nu au întrunit

adeziunea colegilor din coaliţia la putere, aşa că legea face

abstracţie de condiţiile reale, de speranţa de viaţă a românilor, de

condiţiile de muncă şi starea de sănătate mai precare la noi decât în

celelalte state din Uniunea Europeană. Se pare că şi această lege nu

este făcută pentru românii reali, ci pentru nişte cetăţeni virtuali de

pe o altă planetă.

În aplicare însă, va avea efecte negative asupra tuturor

românilor pensionari.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihăiţă Găină: Declaraţia politică se intitulează ,,România tuturor crizelor”.


Stimaţi colegi,

După o lipsă atent gândită de consilierii prezidenţiali, necesară

reinstalării în Dealul Cotrocenilor, domnul Traian Băsescu iese, în

stilul deja caracteristic, în faţa poporului ce l-a ales. Interesant este

motivul ce se ascunde în spatele acestei mutări pe tabla de şah

impusă de forţa centrifugă ce sălăşluieşte în partidul-conducător!

- 81 -

Iniţial am fi tentaţi să credem că este doar zvâcnirea flăcării

violet… Însă, la o analiză mai profundă, mesajul preşedintelui nu poate

fi mijlocit aliodoresc în aceasta situaţie, întrucât el le este adresat chiar

greilor democrat-liberali. Doamna ministru Udrea a simţit, încă

dinainte de a fi rostit mesajul prezidenţial, că vulcanul de la Cotroceni

se pregăteşte sa erupă. Şi, ca o Eva de partid, le-a transmis Adamilor cu

trandafir la butonieră că fructul puterii le este interzis!

În acest fel, lira portocalie a început să vibreze, în acorduri

fine, nemulţumirea preşedintelui-jucător vizavi de ascendenţa

îngrijorătoare a miniştrilor Blaga, Berceanu şi Videanu. De cu iarnă

străbăteau sonetele duioase ale europarlamentarului Cristian Preda,

al căror laitmotiv era reprezentat de bolşevizarea partidului

proaspăt, pe atunci, reajuns la guvernare. Cei trei miniştri

constituiau temerea esenţială expusă pe blogurile sopranei Macovei

şi tenorului Ungureanu, la care „achiesa” vag şi Sever Voinescu-

Cotoi – uitat mereu în rezervă de cadre ministeriabile.

Dar, tocmai când apele învolburate provocate de politologul

Preda păreau că s-au liniştit, un tsunami ameninţa atmosfera de sub

umbrela portocalie. Situaţia este destul de îngrijorătoare dacă însuşi

preşedintele a preferat să-şi facă ştiute temerile conturate spre

clarificarea doctrinară a PDL. Acest act nu este unul de refulare

spontană, nici o bine-venită criză de conştiinţă! Este doar un semnal

de alarmă pentru cei care au împărţit în campania electorală, dar îşi

împart şi acum recompense pe fundamentul meritelor avute în

realegerea preşedintelui.

- 82 -

Pentru a nu aduce în lumina media doar această problemă a

partidului – bolşevizarea lui –, care îl face extrem de vulnerabil,

domnul preşedinte Băsescu mai adaugă două teme-parazit:

nerespectarea prevederii FMI legată de masivele disponibilizări în

domeniul bugetar şi lipsa criteriilor în numirea şefilor din teritoriu –

aleşi după „chipul şi culoarea” celor de la guvernare.

Spectaculos mesaj, mai ales dacă luăm în calcul declaraţia

atinsă de „vântul divin” a preşedintelui român aflat în recenta sa

vizită pe tărâm nipon cu privire la creşterea productivităţii muncii

de la 6,6% în 2008 la 11,2% în 2009. Domnul Traian Băsescu

preciza atunci că una dintre modalităţile ingenioase prin care

patronatul a găsit soluţii de creştere a productivităţii a fost

„trimiterea în şomaj”.

Se pare totuşi că, de pe scaunul de terapie de la una dintre

televiziunile neamului, preşedintele se arăta nemulţumit de datele

oferite de ANOFM privind rata şomajului în România, chiar dacă

aceasta a atins nivelul maxim al ultimilor 7 ani. Nemulţumirea

părintelui partidului aflat la guvernare este legată principial de

insuficientele disponibilizări în ramura bugetară, şi nu de măsurile

ce ar trebui luate de Guvern în vederea reinserţiei în câmpul muncii

a sutelor de mii de şomeri care au împânzit ţara.

Etalând un bogat registru emoţional, preşedintele a vorbit cu

precădere despre criza PDL. A omis să aducă în discuţie criza

oamenilor de rând, destructurarea educaţiei, a sănătăţii şi a siguranţei

publice. Despre acestea din urmă s-a vorbit din prima zi de guvernare,

aducându-se în discuţie doar marii vinovaţi, mereu ceilalţi.

- 83 -

Cu siguranţă stilul preşedintelui edifica parfumul democraţiei

romaneşti! Tocmai această atitudine face ca România să fie „nuca

tare a Europei”.

La marginea crizei PDL-iste, societatea se mai aşaza o dată, la

ceas de taină, numărându-şi pierderile (din ce în ce mai multe)…

Domnul Marius-Petre Nicoară:

Declaraţia politică se intitulează ,,Pensiile românilor”.

Stimaţi colegi,

Urmează să discutăm astăzi în plenul Senatului Legea pensiilor,

una dintre cele mai importante şi mai dezbătute legi. În presă a fost

subiect de prima pagină zile întregi şi a născut adevărate controverse.

Am vrut să atrag atenţia, încă o dată, asupra importanţei

situaţiei în care ne găsim, acest proiect de lege marcând o parte

importantă a populaţiei României, o categorie de cetăţeni care are

nevoie de grija noastră. Şi când spun „grijă”, mă refer la tratarea

acestei legi şi a votului proiectului acestuia cu toată seriozitatea şi

fără obsesiile personale sau ale partidului din care facem parte, ci

având în vedere interesul părinţilor şi bunicilor noştri, oameni care

au cotizat la sistemul de stat şi care acum aşteaptă suma aceea de

bani care să le asigure existenţa.

Sunt convins că şi dumneavoastră aţi primit în colegiile pe

care le reprezentaţi întrebarea: „Ce faceţi cu pensiile?” Astăzi avem

ocazia să răspundem acestei întrebări şi îmi pun speranţa în deciziile

corecte pe care le vom lua în legătură cu legea.

După cum ştiţi, Partidul Naţional Liberal a depus mai multe

amendamente, a avut păreri contrare Ministerului Muncii, Familiei şi

- 84 -

Protecţiei Sociale şi nu a ezitat să le expună, mizând pe deschiderea la

dialog a celor aflaţi la guvernare. Nu am avut parte de foarte multă

înţelegere, din contră. Ni s-au adus argumente contra şi s-a încercat cu

obstinaţie să se inducă românilor legătura dintre această lege şi acel

slogan de campanie, cu „tăierea pensiilor nesimţite”.

Vreau să cred că proiectul despre care discutăm astăzi are la

bază ceva mai mult de atât şi nu constituie doar o formă de

promovare. Este vorba totuşi despre un proiect de lege care va

influenţa viaţa pensionarilor români.

Aşadar, nu ne rămâne decât să fim rezonabili şi să punem

accent pe interesul beneficiarilor acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Declaraţia politică este intitulată ,,Infracţiunile informatice – o

altă «cale» a infracţiunii şi o nouă etapă a sa în raport cu societatea”.

Evoluţia şi necesitatea calculatorului în viaţa de zi cu zi a adus

schimbări radicale în toate sectoarele de activitate şi interacţiune

umană. Infracţiunile nu fac excepţie de la acest fapt. Dacă în urmă

cu 10 ani se zvonea doar că pe viitor computerul va modifica toate

formele de delincvenţă, astăzi există deja studii, analize şi mijloace

de luptă împotriva acestor genuri de infracţiuni.

În România, ca ţară în curs de dezvoltare, probabilitatea

săvârşirii de infracţiuni informatice – frauda în particular – este mai

ridicată decât în alte state. Fenomenul a debutat la începutul anilor

2000, înainte de aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, când

legislaţia naţională nici nu includea prevederi referitoare la astfel de

- 85 -

fraude. În timp, numărul cazurilor de infracţiuni informatice a luat

proporţii, încât România ajuns să fie „cunoscută” la nivel

internaţional pentru înşelătoriile online ale celor cărora în limbajul

familiar li se spune „hackeri” (deşi, tehnic vorbind, hackerii sunt cei

care sparg diverse coduri de securitate doar din amuzament sau

spirit aventurier, şi nu ca să fure ceva).

În ultima perioadă, Poliţia Română, procurori DIICOT, ofiţeri

FBI şi Secret Service au realizat numeroase descinderi, arestări şi

reţineri preventive ale suspecţilor de fraude informatice. Învinuiţii

sunt aduşi în faţa instanţei, însă procesele îndelungate şi „portiţele

de ieşire” ale justiţiei rareori conduc la ani de închisoare. Chiar şi

cei găsiţi vinovaţi ies după câteva luni şi cel mai adesea se întorc la

activităţile lor anterioare, înşelând alţi şi alţi oameni.

Adevărata întrebare care se pune aşadar este: cum poate fi

eradicat fenomenul?

Ca orice hoţi, cei care au apucat pe drumul fraudei informatice

greu îşi mai pot schimba metehnele. Sistemul juridic pare să se fi

pus în mişcare în această direcţie, însă momentan fără paşi decisivi.

Până când nu vom avea condamnări aspre şi definitive ale celor

aflaţi vinovaţi, este puţin probabil să vedem o atenuare a situaţiei.

Vâlva mediatică stârnită de aceste descinderi în miez de noapte nu

înseamnă sfârşitul, ci abia începutul luptei cu infractorii online.

Domnul Sorin-Serioja Chivu:

Declaraţia politică se intitulează ,,Iepuraşul devenit regele

pădurii moare de grija ursului”.

Stimaţi colegi,

- 86 -

Pădurea spânzuraţilor devine pe zi ce trece din ce în ce mai

aglomerată, aşa-zişii „apărători ai patriei” dovedindu-se neobosiţi în

furnizarea funiei pentru cei care, mai ieri, le erau colegi şi prieteni.

Iar dacă – tot mai ieri – independenţii „spânzuraţi” azi erau, unii

dintre ei, membri ai PSD cu dosare curate, cinstiţi şi fără datorii,

preşedintele Ponta, iepuraşul devenit regele pădurii PSD-iste, s-a

gândit mai bine şi a decretat în stilul caracteristic că independenţii sunt

pătaţi. Adică tot aceia care i-au fost alături, au contribuit la cariera sa

şi l-au ajutat în final să schimbe „şapca” cu „pălăria”.

Nu mai vorbim acum de frustrare, de înţeles de altfel. Nu este

uşor să vezi cum partidul se disipează uşor, uşor, fără nicio şansă de

reabilitare. Dar putem vorbi însă de gafele monumentale şi de

nepermis pentru un preşedinte de partid.

Faptul că întâmplarea a făcut să conducă un partid cu

pretenţiile PSD-ului îl determină acum pe domnul Ponta – această

„tânără speranţă a stângii româneşti” – să meargă din greşeală în

greşeală. Când nu ai parcurs ciclul firesc al ierarhiei, ci ai fost omul

momentelor, al speculaţiilor, al intereselor, crezând ca eşti cineva în

postura de păpuşă trasă de aţe, nu mai este de mirare ca îţi manifeşti

orgolii total nejustificate şi atitudini care, din ce în ce mai mult,

arată distanţa uriaşă şi aproape insurmontabilă până la atingerea

înţelepciunii, a maturităţii şi a demnităţii.

Hotărârea cu care de fiecare dată preşedintele PSD se întoarce

la atacuri, glume neinspirate şi vanitate arată, din păcate pentru el,

că nu vârsta este vinovată pentru comportamentul său, ci lipsa

oricărui caracter, atât ca om, cât şi ca politician. Cu siguranţă,

- 87 -

domnul Ponta nu ar trebui să uite că, din vârf, căzătura este letală,

iar uitarea definitivă.

În plin scandal „Voicu şi acoliţii”, este ciudat, ca să nu zic

penibil, să îi acuzi pe alţii că „un sfert au dosar DNA, un sfert la

ANI, un sfert au afaceri cu statul, un sfert au datorii pe care trebuie

să le plătească noua putere”.

Oare domnul Ponta să fi terminat bilanţul dosarelor din propria

ogradă, iar acum, neavând ce face, a trecut la independenţi?

Sau viziunea apocaliptică a dispariţiei stângii reprezentată de

PSD îi dă coşmaruri noaptea, iar ziua mai găseşte câte o formulă de

atac pentru independenţii care sunt acum singura alternativă viabilă

pentru stânga românească?

Nu aş vrea să fiu în locul tânărului domn Ponta, care, de-abia

ales preşedinte de partid, vede cum în curând va fi preşedinte al unei

reminiscenţe a ceea ce odată se voia reprezentarea unei stângi

sănătoase, credibile şi adaptate cetăţeanului.

Acum, stânga PSD-istă a devenit expresia modelului retrograd,

a interesului personal şi de grup, a afacerilor dubioase şi a

înregistrărilor uimitoare prin care poţi afla cum înţeleg anumiţi

demnitari să slujească alegatorul.

Şi pentru că acelaşi domn Ponta sugerează într-o predicţie

demnă de Nostradamus că „e doar o chestiune de timp până când

asemenea oameni vor fi transformaţi într-un simbol al ruşinii şi al

înşelării electoratului”, stau şi mă întreb cât timp va mai dura până

când alţi membri marcanţi ai PSD vor fi invitaţi şi ei în duba poliţiei

- 88 -

şi când va urma un nou scandal de corupţie, care să arate încă o

parte din „grija deosebită” a PSD-iştilor faţă de electorat?

Nemaivorbind de partea finală a declaraţiei sale, demnă de

afişat la panoul „perla zilei” – „Faptul că rămân alături de noi cei

care nu sunt dependenţi de banii puterii e dureros, dar benefic pe

termen lung.”

Ce vă doare mai tare, domnule preşedinte, că aţi rămas fără

banii viraţi cu religiozitate în conturile partidului sau faptul că aţi

rămas să conduceţi nişte membri care nu mai pot cotiza atât de mult,

dar sunt total îndoctrinaţi?

Şi poate că nu ar strica să aflaţi şi părerea electoratului, pe care

îl tot clamaţi şi pe care l-aţi transformat într-o minge de ping-pong a

intereselor dumneavoastră cu privire la ultimul scandal cu iz de

închisoare din PSD şi la cum se mai simte acesta reprezentat de

nişte oameni politici învechiţi la şcoala interesului de partid, pentru

care cetăţeanul este un concept abstract, în timp ce singura realitate

a devenit binele personal.

Înţeleg că PSD-ul este în derivă, dar a nu găsi nimic altceva de

făcut în afară de a vorbi pentru a nu ştiu câta oară de independenţi

devine îngrijorător.

Nu uitaţi, domnule Ponta, că electoratul român nu este atât de

uşor de manipulat pe cât credeţi, încât să vă urmeze orbeşte edictul

conform căruia „independenţii au trădat alegătorii”, doar ca să

atrageţi atenţia de la faptul că toată activitatea PSD-ului s-a rezumat

la a vinde iluzii şi promisiuni până când scaunele calde au fost

(re)căpătate.

- 89 -

Cât despre dispreţuirea ca „preţul amar al trădării”, eu şi

colegii mei independenţi ne-o asumăm, dacă asta înseamnă să ajuţi

ca ţara să poată fi guvernată în faţa partidelor asemenea PSD-ului,

care şi-au rezumat întreaga activitate doar la invective şi aruncatul

cu moţiuni fără fond şi cauză pentru a-şi justifica statutul de

opoziţie, al cărui efect distructiv s-a răspândit ca o ciumă.

*


La punctul 2 din ordinea de zi, doresc, stimaţi colegi, stimate

colege, să vă supun atenţiei aprobarea programului de lucru al

Senatului pentru săptămâna în curs.

Avem plen şi mâine, şi miercuri, ţinând cont de încărcătura

legislativă a acestei perioade.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot cu privire la programul de

lucru pe această săptămână. Vă rog, votul dumneavoastră.

Cu 67 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nicio abţinere,

programul de lucru a fost aprobat.

Vreau să vă reamintesc, stimaţi colegi, stimate colege, că

mâine după-amiază, la ora 16.00, avem şi plenul reunit al celor două

Camere, cu o agendă importantă. Rog să fim cu toţii prezenţi şi să

participăm şi la acest moment comun de legiferare.

Plenul reunit este la ora 15.00 mâine, nu 16.00, cum am fost

informat anterior.

*

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea

solicitării de retragere a următoarei iniţiative legislative: Propunerea

- 90 -

legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice,

raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi

respectarea Acordului – cadru cu Comisia Europeană şi Fondul

Monetar Internaţional.

Biroul permanent al Senatului a aprobat solicitarea retragerii

acestei propuneri legislative.

Conform art. 136 alin. 3 din Regulamentul nostru, vă supun

votului solicitarea de retragere a acestei iniţiative. Vă rog să votaţi.

Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere,

plenul Senatului a aprobat retragerea acestei iniţiative legislative.

*

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea

procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative

legislative.

Este vorba de Propunerea legislativă pentru prelungirea termenului

prevăzut la art. 7 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de

despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile

proprietatea acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia,

Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a

aplicării Tratatului de Pace dintre România şi Puterile Aliate şi

Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu. În acest context, procedura va fi

cea normală.

Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 33

din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate

privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

- 91 -

Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu. În acest context, procedura va fi

cea normală.

Şi, în sfârşit, Propunerea legislativă pentru îngrijirea copilului

preşcolar. Nici această iniţiativă nu este susţinută de cei care au

prezentat-o, deci va urma cursul normal.

În final, propunerea legislativă privind regimul de import al

mostrelor de îngrăşăminte şi al îngrăşămintelor Nici în acest caz

iniţiatorii nu sunt prezenţi. Îşi va urma cursul normal.

*

Stimaţi colegi, în continuarea ordinii de zi, un subiect care

evident stârneşte interesul întregii societăţi româneşti. Îndrăznesc să

spun că este o problemă care stârneşte o dezbatere şi în afara

grupului masiv de pensionari ai României – şi îmi fac şi eu încă o

dată oficiul de gazdă pentru a vă spune tuturor bine aţi venit, cu

respect. Bine aţi venit în Senatul României şi sper să asistaţi la o

dezbatere constructivă şi utilă pentru dumneavoastră.

(Aplauze).

Vreau să ne cerem scuze pentru că spaţiul este limitat în plenul

nostru. Sunt şi alte câteva zeci sau sute de reprezentanţi care sunt

prezenţi în Senat, în afara sălii de plen şi vor putea urmări pe ecrane

dezbaterea noastră, pe care o începem în acest moment.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege

privind sistemul unitar de pensii publice.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul ministru Şeitan.

Domnule ministru, vă rog să veniţi la microfonul central,

ţinând cont de importanţa acestui text şi să prezentaţi punctul de

vedere al Guvernului pe acest proiect de lege. Vă rog.

- 92 -

Domnul Mihai Constantin Şeitan – ministrul muncii,

familiei şi protecţiei sociale:



Doamnelor şi domnilor pensionari, mă înclin.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare

adoptarea unor măsuri referitoare la reforma sistemului public de

pensii, reformă care doreşte să creeze un sistem pentru toate

categoriile de persoane, indiferent de natura profesiei.

Adoptarea unei astfel de legi unitare a pensiilor publice este

motivată de o serie de factori macroeconomici şi sociali, vizând

reformarea sistemului.

Direcţiile de reformă ar fi următoarele:

- Asigurarea, în primul rând, a sustenabilităţii financiare a

sistemului de pensii publice.

- În al doilea rând, eliminarea unor discrepanţe care au apărut

între contribuţia la bugetul asigurărilor sociale şi inegalităţile de

alocare a resurselor pentru finanţarea acestor pensii.

- În al treilea rând, eliminarea legilor speciale de pensionare

care prevăd criterii diferite în favoarea unor anumite categorii

profesionale, precum şi aplicarea principiului contributivităţii pentru

toţi participanţii la sistem.

- În al patrulea rând, armonizarea sistemului public de pensii

naţional cu practica europeană şi cu recomandările Uniunii

Europene în domeniul pensiilor publice.

- Nu în ultimul rând, simplificarea legislaţiei referitoare la

pensiile publice care acum includ aproape 80 de acte normative.

- 93 -

Proiectul de lege pe care îl supunem atenţiei dumneavoastră

cuprinde un set de măsuri dintre care voi trece în revistă câteva, şi

anume:

- Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare

pentru bărbaţi şi femei.

- În al doilea rând, creşterea vârstei de pensionare pentru

personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi

siguranţei naţionale.

- În al treilea rând, integrarea persoanelor aparţinând

sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice.

- Creşterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflaţiei şi cu

50% din creşterea reală a salariului mediu brut.

- Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale aflate în

plată la data introducerii noului sistem.

- Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de

pensii publice cu cei care realizează venituri din profesii liberale:

manageri, asociaţii familiale şi aşa mai departe, care nu contribuie

în prezent.

- Descurajarea numărului de pensionări anticipate parţiale.

- Descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate

medical.

- Nu în ultimul rând, finanţarea indemnizaţiei de însoţitor

pentru pensionarii de invaliditate de gradul întâi din bugetul de stat

şi nu din bugetul asigurărilor sociale de pensii, pentru că este vorba

de o asistenţă socială.

- 94 -

Faţă de acestea şi alte elemente pe care le cuprinde legea,

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Guvernul

României susţin adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor. (Aplauze în sală)


Mulţumesc, domnule ministru.

Îi ofer cuvântul domnului Gabriel Oprea, ministrul apărării

naţionale, în completarea punctului de vedere al Guvernului cu

privire la acest subiect.

Domnul Gabriel Oprea – ministrul apărării naţionale:


Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să iau cuvântul. Aş începe cu un jurământ.

Jur credinţă patriei mele, România.

Jur să-mi apăr ţara chiar cu preţul vieţii.

Jur să respect Constituţia, legile ţării şi regulamentele militare.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!

Acesta este jurământul militar şi acesta este punctul de plecare

al oricărei dezbateri referitoare la salariile, pensiile şi drepturile

celor care fac parte din Armata Română.

Cu tot respectul pe care îl port fiecărei categorii

socio-profesionale în parte, nu putem trece sub tăcere faptul că a fi

militar nu este o meserie ca oricare alta. Pentru militar apărarea

interesului naţional şi a semenilor săi este mai presus decât propria

viaţă. Militarul este la datorie zi şi noapte, în slujba ţării. Misiunea

- 95 -

sa implică dificultăţi, riscuri şi privaţiuni care nu au termen de

comparaţie în alte domenii de activitate.

Când vorbim despre pensii, vorbim despre contribuţii şi despre

solidaritate şi aşa este normal, dar ce contribuţie este mai grea decât

cea a unui militar gata să-şi dea viaţa într-o misiune? Ce dovadă de

solidaritate poate fi mai importantă decât sângele eroilor căzuţi la

datorie în ultimii 150 de ani din istoria României?

Militarii români au un contract cu ţara, încheiat sub jurământ

în faţa lui Dumnezeu, iar ei onorează acest contract chiar cu preţul

vieţii, aşa cum au făcut eroii noştri de-a lungul istoriei, inclusiv în

ultimii ani în teatrele de operaţiuni din Irak şi Afganistan.

Militarii români au o contribuţie, iar contribuţia lor se măsoară

nu în bani, ci în libertatea de care se bucură copiii noştri, în

demnitatea acestei ţări şi în respectul de care România se bucură în

faţa aliaţilor săi.

Susţin principiile contribuţiei şi solidarităţii ca fundament al

unei legi coerente, menite să reglementeze sistemul de pensii, dar

când vorbim despre militari trebuie să privim contribuţia şi

solidaritatea nu în sens contabil, ci în sensul jurământului militar pe

care-l depun toţi cei din Armata Română.

Stimaţi colegi,

Astăzi se află în dezbatere Proiectul de lege privind sistemul

unitar de pensii publice. Este o lege de care România are nevoie, o

iniţiativă curajoasă asumată de un Guvern curajos. Grupul

parlamentarilor independenţi din Senat susţine această lege, dar, în

egală măsură, susţine îmbunătăţirea ei prin amendamentele menite

- 96 -

să asigure recompensarea justă a cadrelor militare şi a tuturor

pensionarilor din sistemul de siguranţă naţională.

Pentru armată o lege strâmbă este mai grea decât un război

drept. Prin urmare, nu pot fi de acord cu nicio măsură care duce la

scăderea pensiilor militarilor şi ale celor din sistemul de siguranţă

naţională.

România nu are nevoie să dea din ce în ce mai puţin celor care

dau totul, inclusiv propria viaţă pentru ţară. Tocmai din acest motiv nu

putem fi de acord cu prevederi care duc la inechităţi prin tratarea

asemănătoare a unor categorii socio-profesionale care nu sunt deloc în

situaţii asemănătoare. Armata nu face grevă, dar asta nu înseamnă că

putem face abstracţie de efectele pe termen lung pe care o lege

inechitabilă le-ar putea avea asupra sistemului de siguranţă naţională.

România este una din ţările NATO cu cele mai mici pensii şi

solde acordate militarilor. Cu toate acestea, Armata Română este

una din forţele cele mai respectate şi apreciate în lume, mai ales în

teatrele de operaţiuni unde suntem prezenţi.

Dacă vom reduce în continuare drepturile militarilor, vom

constata o scădere dramatică a atractivităţii carierei militare şi,

implicit, un deficit cantitativ şi calitativ la nivelul resursei umane

din Armata Română.

În toate statele NATO pensiile militare sunt stabilite fie de o

lege distinctă, fie printr-un capitol aparte al unei legislaţii unitare.

România trebuie să fie racordată acestor practici şi nu să

recurgă la soluţii care nu au corespondent în legislaţia ţărilor NATO,

şi care ridică şi probleme procedurale semnificative.

- 97 -

De exemplu, recalcularea pensiilor militare aflate în plată ar

presupune o perioadă de 15 ani pentru consultarea statelor de plată

aflate în diferite arhive în ţară, o spun specialiştii. Mai mult,

aplicarea noii legi ar însemna pentru instituţiile din cadrul

sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională un efort

bugetar suplimentar de aproximativ 2,5 miliarde de lei numai pentru

anul 2011.

Toate argumentele legate de pensiile militarilor şi ale celor din

sistemul de siguranţă naţională au fost prezentate în dezbaterile din

comisii. Vreau să mulţumesc parlamentarilor din Comisia pentru

apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat, precum şi

tuturor parlamentarilor fie de la putere, fie din opoziţie, care au

înţeles că România nu-şi permite să taie din pensiile militarilor.

Vreau, de asemenea, să-i mulţumesc domnului Traian Băsescu,

preşedintele României, pentru faptul că şi-a asumat public un punct

de vedere care dă încredere fiecărui militar din această ţară.

Stimaţi colegi,

Ca membru al Guvernului, sunt perfect conştient de

constrângerile bugetare pe care le avem în această perioadă de criză.

Inclusiv la nivelul Ministerului Apărării Naţionale efectele

dificultăţilor economice se resimt din plin. Am făcut reduceri de

cheltuieli până aproape de limita de avarie în toate zonele de

activitate ale ministerului, dar reducerea pensiilor militare, pensii şi

aşa destul de mici, care se plătesc din bugetul Ministerului Apărării

Naţionale, este o măsură care înseamnă să-i mai sacrificăm o dată

pe cei care, slujind sub drapel, au dus o viaţă plină de sacrificii.

- 98 -

Poate că ar fi fost mai comod pentru mine să închid ochii şi să

las ca această lege să-şi urmeze cursul în forma în care a venit de la

Guvern, dar, înainte de a fi om politic, am fost educat de Armata

Română şi am o datorie de onoare faţă de camarazii mei.

Vreau să spun în faţa dumneavoastră şi în faţa întregii opinii

publice că-mi voi duce până la capăt această datorie. Îi voi apăra pe

militari, indiferent de consecinţele politice şi voi lupta cu toate

forţele pentru ca toţi cei din sistemul de apărare să aibă în societatea

noastră statutul pe care îl merită.

Pentru că am început acest cuvânt cu un jurământ pe care eu

însumi l-am depus, daţi-mi voie ca, la final, să-mi reafirm

angajamentul pe care mi l-am asumat atât ca parlamentar, ca militar,

cât şi ca ministru.

Voi sluji în continuare interesul naţional şi voi pune umărul la

depăşirea situaţiei economice dificile în care se află România. Aşa

să-mi ajute Dumnezeu! (Aplauze în sală)


Mulţumesc, domnule ministru.

România mereu surprinzătoare. Iată doi reprezentanţi ai

aceluiaşi Guvern venind cu poziţii complementare. Sper ca

dezbaterea Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii

publice să nu conducă la evoluţii politice neaşteptate.

A fost un gest de curtoazie din partea noastră de a lăsa un

membru al Guvernului să prezinte un punct de vedere, în mod

evident, distinct faţă de ceea ce ne-a prezentat Guvernul.

Îi ofer cuvântul domnului senator Corlăţean pe procedură.

- 99 -

Domnul Titus Corlăţean:

Da, domnule preşedinte, o chestiune de procedură şi vă

adresez dumneavoastră întrebarea, ca preşedinte al Senatului şi

preşedinte de şedinţă, şi, prin intermediul dumneavoastră, o

întrebare adresată domnului ministru Oprea.

Potrivit Regulamentului, atunci când invitaţi Guvernul există

un fundament pentru a invita reprezentaţii Guvernului să ia

cuvântul? V-aş adresa dumneavoastră întrebarea, domnule

preşedinte, în ce calitate l-aţi invitat pe domnul Oprea să ia

cuvântul, în calitate de ministru, membru al Guvernului, sau în

calitate de lider al unui grup efemer de, aşa-zişi, independenţi.

Aceasta este prima chestiune de procedură.

Cea de-a doua chestiune de procedură este următoarea: dacă

tot avem punct sau puncte de vedere ale Guvernului, am vrea să

înţelegem foarte clar care sunt aceste puncte de vedere şi solicităm

punctul clar, oficial, coerent, unitar al Guvernului, pentru că

domnul Oprea, pe de o parte, spunea că Grupul parlamentar al

independenţilor va vota, şi deci şi Domnia Sa, pe de altă parte

critica, citez: „efectele inechitabile ale legii”, citez din nou: „să nu

se taie din pensiile militarilor” şi cea de-a treia chestiune critica

forma în care legea a venit de la Guvern, de parcă domnul Oprea nu

face parte din Guvern.

Pe aceste chestiuni de procedură aştept nişte răspunsuri.

Mulţumesc. (Aplauze în sală)


Mulţumesc.

- 100 -

Domnul ministru Oprea a venit în plenul Senatului României

şi a fost invitat să ia cuvântul în calitate de membru al Guvernului.

Punctul de vedere politic pe care l-a exprimat nu-l putem cenzura

noi. Este libertatea deplină a unui membru al Guvernului să spună

ceea ce doreşte de la acest microfon. Dacă însă domnul ministru

Oprea doreşte, punctual, să răspundă intervenţiei procedurale a

domnului senator Corlţean, evident acest lucru este perfect

regulamentar şi îl invit pe domnul ministru, pentru că i-a fost indicat

numele, să revină şi să dea precizarea pe care domnul senator a

solicitat-o.

Vă rog, domnule ministru Oprea, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Oprea:


Vreau să-i spun fostului meu coleg Corlăţean că tot ce am avut

de expus am expus în cuvântul meu. Pe de altă parte, nimeni şi

nimic, domnule senator, nu mă va opri să-mi spun acest punct de

vedere. Cred şi sunt convins – şi ştiu cum gândiţi – că aveţi aceeaşi

onoare şi dumneavoastră.

Mulţumesc foarte mult. (Aplauze în sală)


Domnule senator Corlăţean, vă rog.

Domnul Titus Corlăţean:


Vreau să vă declar că sunt profund nemulţumit de răspunsul pe

care domnul ministru Oprea l-a dat ca urmare a întrebării pe

procedură pe care am adresat-o.

- 101 -

Constat că Guvernul României nu are un punct de vedere

unitar şi coerent cu privire la, poate, cea mai importantă iniţiativă

legislativă pe care o dezbatem în prezent.

În al doilea rând, există întotdeauna limită ale dezbaterilor

circumscrise de Constituţie şi regulamente, inclusiv Regulamentul

Senatului. Nimeni nu poate abuza de cadrul care îi este oferit pentru

a expune punctul de vedere al Guvernului, nu al unui grup efemer

de independenţi şi nu puncte care contravin poziţiei oficiale

exprimate de domnul prim-ministru Emil Boc şi domnul Şeitan,

ministrul muncii. Deci, din aceste puncte de vedere nu am văzut

motivaţia luării de cuvânt a domnului Oprea. Mulţumesc. (Aplauze)


Mulţumesc.

Ca preşedinte al Senatului, doresc să adresez o întrebare

domnului ministru Şeitan, pentru că este ministru titular al acestei

problematici. (Domnul senator Sârbu solicită cuvântul pe

procedură). Voi da cuvântul pe procedură colegilor noştri, dar

doresc să adresez o întrebare domnului ministru, pentru că este o

chestiune de coerenţă a atitudinii Guvernului în faţa plenului

Senatului României. Doresc să avem şi punctul de vedere al

domnului ministru Şeitan, pentru că, în cele din urmă, Domnia Sa,

este ministru de resort pe această lege şi doresc să clarifice

elementele contradictorii sau elementele de critică exprimate de un

membru al Guvernului cu privire la acest subiect.

- 102 -

Domnule ministru Şeitan vă rog să precizaţi dacă este un punct

de vedere coerent al Guvernului şi cum vă poziţionaţi faţă de aceste

declaraţii.

Domnul Mihai Şeitan – ministrul muncii, familiei şi

protecţiei sociale:


Guvernul a transmis oficial Parlamentului un proiect de lege

aprobat de Guvern, pentru a fi dezbătut într-o perioadă de timp în

Senat şi în Camera Deputaţilor cu elementele lui componente. Acest

proiect de lege a fost dezbătut în Comisia pentru muncă, familie şi

protecţie socială şi s-a avizat în diversele comisii ale Senatului,

urmând ca pe procedură să trecem la vot în plen.

Guvernul are acest proiect şi mandatul cu care am venit ca

reprezentant al Guvernului pe acest domeniu, este proiectul de lege

pe care vi-l supunem atenţiei şi pe care l-am prezentat. Vă

mulţumesc.


Dau cuvântul pe procedură domnului senator Ilie Sârbu.

Urmează domnul senator Şerban Mihăilescu.

Domnul Ilie Sârbu:


Stimaţi colegi, cred că domnul Şeitan a înţeles ce l-aţi întrebat,

dar a evitat să ne răspundă.

Noi dorim un răspuns clar, să vină cu argumente la ceea ce a

spus domnul ministru Oprea. Care sunt punctele cu care Domnia Sa

este de acord şi care sunt punctele cu care nu este de acord. Ştim că

- 103 -

în Guvern există acest obicei, această tradiţie, această cutumă, cum

vreţi să o luaţi, că ceea ce spune pe final prim-ministrul asta se

aprobă. Poate domnul Oprea acolo a avut un alt punct de vedere, nu

ştim, nu am asistat la şedinţa de Guvern. Înţelegem că proiectul de

lege care a fost înaintat este cel al Guvernului, dar un ministru al

Guvernului, vine astăzi şi ne spune că are un alt punct de vedere,

argumentându-l, fiind şi noi de acord cu susţinerea pe care a făcut-o

domnul Oprea. Trebuie să vedem care sunt argumentele domnului

ministru Şeitan, pentru că este ministru de specialitate.


Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului senator Şerban Mihăilescu. Urmează

domnul senator Igaş, liderul Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Ptru-Şerban Mihăilescu:


Noi nu vedem niciun fel de contradicţie în această dezbatere.

(Râsete) În fond, când s-a discutat... vă rog frumos să asiguraţi

liniştea, mai ales din partea colegilor. În fond, când s-a discutat

legea s-a spus că nu se va recurge la nici un fel de acţiune gen

asumarea răspunderii sau ordonanţă de urgenţă, tocmai pentru a fi

discutată în Parlament. Ce se întâmplă acum este o discuţie foarte

clară în Parlament şi fiecare, indiferent de postul pe care îl are,

poate să-şi expună această poziţie.

În al doilea rând, tot la ce s-a referit domnul Oprea în cuvântul

Domniei Sale, a fost prezentat sub formă de amendamente de o

comisie special instituită, formată din reprezentanţi ai acelor servicii

- 104 -

care asigură siguranţa naţională, inclusiv reprezentanţi ai tuturor

organizaţiilor de pensionari şi ai cadreor militare în retragere.

Din acest punct de vedere aceste amendamente au fost

aprobate de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă

naţională din Senat. Mă alătur mulţumirilor care s-au făcut, în

schimb, au fost respinse la comisia de raport. Deci, este o modalitate

politică de a anunţa acest lucru. Eu vă rog ca toate grupurile

parlamentare să-şi expună în continuare poziţia şi să trecem la

dezbaterea legii. Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului senator Igaş.

Domnul Traian-Constantin Igaş:


Constat că am început ziua de astăzi ca şi o zi în care am

dezbate o moţiune simplă.

Dragi colegi,

Cred că avem în faţă o lege destul de importantă, o lege pe

care trebuie să o tratăm cu toată atenţia, o lege pe care o avem pe

birourile noastre cu amendamente admise şi amendamente respinse.

Cu siguranţă, fiecare dintre amendamentele care au fost depuse, cele

respinse şi cele admise, le vom dezbate şi este normal să le

dezbatem pe fiecare în parte, dar până acolo, domnule preşedinte şi

dragi colegi, vă propun să respectăm Regulamentul şi să încercăm

să stabilim un timp de dezbatere, un timp rezonabil, nu ne opunem

dezbaterii, dar cred că dacă apelăm la diverse întrebări, fie la un

- 105 -

ministru, fie la altul, în ideea de a crea o anumită dispută la nivelul

Guvernului şi la nivelul anumitor ministere, cred că nu este direcţia

în care noi trebuie să ne ducem.

Domnule preşedinte şi dragi colegi, vă propun să începem să

dezbatem acest proiect de lege, punct cu punct, iar la urmă să dăm

un vot final, aşa cum considerăm fiecare dintre noi, fiecare grup

parlamentar.

În această idee, domnule preşedinte, repet, haideţi să stabilim

un timp de dezbatere rezonabil şi să dăm un vot în acest sens,

conform Regulamentului. Vă mulţumesc.


Mulţumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Ion Vasile.

Domnul Vasile Ion:


Stimaţi colegi,

Asist la un lucru inedit în Senatul României, când un ministru

al apărării naţionale vine şi ne invocă chestiuni care ţin de onoare şi

de jurăminte, dar nu are aceeaşi poziţie ca şi Cabinetul din care face

parte şi ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, cu care este

coleg în acest Cabinet, condus de preadistinsul premier Boc.

Eu vreau să aduc în discuţie faptul că dacă este vorba să fim

oameni onorabili şi într-adevăr să avem onoare, aş aduce în discuţie

faptul că trebuie să ne respectăm cuvântul dat.În perioada 1996 – 2000

ceream disponibilizări ale minerilor promiţându-le pensii la vârste,

evident, nu de pensie, atunci când doream să intrăm în NATO

- 106 -

solicitam înţelegere din partea militarilor să iasă la pensie la vârste

mici. Cred că toate aceste lucruri fac parte din ceea ce înseamnă

onoare, iar dacă există onoare, cu tot respectul, domnul ministru al

apărării naţionale nu are decât o singură soluţie. Demisia din

Guvernul Boc.


Mulţumesc.

În acest moment, stimaţi colegi, aş dori să revenim la partea de

dezbatere a acestui proiect de lege important. Comentariile de natură

politică, folosind pretext procedural, cred că trebuie să facă loc unei

dezbateri pe fond a acestei legi. Rog ca intervenţiile care vor urma să

fie exclusiv pe chestiuni procedurale. Va fi timp suficient să putem să

dezbatem pe fond politic această lege. Rugămintea mea este să ne

întoarcem la o dezbatere pe fondul problemei, sunt şi mulţi invitaţi

care aşteaptă o dezbatere pe fond şi nu doar riposte de natură politică,

oricât de importante ar fi aceste chestiuni.

Dau cuvântul domnului senator Pereş, vicepreşedinte al

Grupului parlamentar al PDL. Urmează domnul preşedinte Greblă

din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, mă voi referi pe probleme de procedură şi rog şi colegii

să fie atenţi. În Regulamentul nostru la art. 117 se precizează că „La

lucrările Senatului au acces deputaţii în calitate de iniţiatori ai

propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi precum şi membrii

Guvernului sau reprezentanţi ai acestora însoţiţi de specialişti ori de

consilieri”.

- 107 -

La art. 123 alin (3) „Reprezentanţilor Guvernului li se dă cuvântul

în orice fază a dezbaterilor şi ori de câte ori solicită acest lucru”.

Vreau să vă mai spun ceva domnule preşedinte, să ne aducem

aminte că an de an dezbatem Legea bugetului de stat când pe lângă

ministrul finanţelor mai există şi ministrul de resort, care răspunde

de o anumită zonă bugetară, acest lucru, probabil, ar putea să fie

asemănat cu situaţia de astăzi, cu acea lege, tot o lege deosebit de

importantă, nu este o lege anuală, probabil că o să ne lovim de acest

proiect de lege şi pe viitor, în sensul de a mai corecta, de a veni cu

lucruri novatoare şi bune pentru societate. Deci, nu văd nimic rău în

faptul că domnul ministru Oprea a venit astăzi şi a spus un punct de

vedere, pentru că din această Lege unitară a pensiilor, o mare

cantitate şi o mare zonă sensibilă o reprezintă pensionarii militari.

Deci, din acest punct de vedre nu văd nicio inadvertenţă şi o

supărare din partea colegilor din Partidul Social Democrat, de a

putea şi un alt membru al Guvernului, în afară de ministru de resort,

ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, să-şi spună un punct

de vedre, poate de data asta, poftim, democraţia rezervă lucruri

inedite şi câteodată surprinzătoare. Acest lucru s-a petrecut astăzi şi

poate se va mai petrece şi în alte situaţii. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Dau cuvântul domnului senator Greblă. Vă rog, microfonul 4.

Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Poate nu pe procedură, poate voi spune câteva lucruri pe

excepţie, dar în primul rând şi eu consider, la fel ca antevorbitorul

- 108 -

meu, că prezenţa domnului ministru Oprea, nu numai că este bine

venită, era şi strict necesară. Mă voi explica de ce.

În cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, a fost

reprezentat de preşedinta Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi

de Asigurări Sociale.

Întrebată de membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări dacă acest proiect de lege are avizul conform şi

obligatoriu al Consiliului Superior de Apărare al Ţării şi, respectiv,

al Consiliului Superior al Magistraturii, doamna preşedinte ne-a

spus că nu are aceste avize.

Stimaţi colegi,

Ţin să vă informez că în conformitate cu art. 8 din Legea

nr. 24/2000 cu modificările ulterioare şi în baza legilor speciale, mă

refer la Legea nr. 164/2001 art. 5 care spune că „Numai Ministerul

Apărării Naţionale iniţiază propuneri de acte normative în acest

domeniu”.

Faţă de faptul că salarizarea militarilor care primesc soldă, şi

nu salariu cum se intenţionează acum, modul în care aceştia sunt

retribuiţi pentru activitatea depusă ţine strict de responsabilitatea şi

autoritatea Ministerului Apărării Naţionale şi a CSAT-ului. Vă citez

din Legea de organizare a CSAT-ului, care prevede la art. 4 lit. (d)

„avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern

în domeniul organizării generale a forţelor armate şi a celorlalte

instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii militare, pregătirea

populaţiei pentru apărarea ţării, aceştia sunt rezervişti şi fac parte

- 109 -

din categoria generală a populaţiei pregătite pentru apărarea ţării”,

drept urmare, proiectul unitar de pensii trebuia să aibă obligatoriu

cel puţin două avize: obligatoriu Consiliului Suprem de Apărare al

Ţării şi respectiv, al Consiliului Superior al Magistraturii. Nu mai

vorbesc că fiind legi care reglementează aceste domenii sensibile,

vă citesc din art. 38 pct. (3) „Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc

activitatea autorităţii judecătoreşti”. Deci, din acest punct de vedere,

ambele instituţii, Consiliul Superior de Apărare al Ţării şi Consiliul

Superior al Magistraturii, trebuiau să fie solicitate a da avize

anterior intrării acestui proiect delege în procedura de legiferare,

drept urmare, vă solicit, domnule preşedinte, să supuneţi la vot

propunerea de restituire a proiectului de lege iniţiatorului, pentru a

se conforma dispoziţiilor legale şi să-l înainteze, la momentul

potrivit, plenului Senatului spre dezbatere.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc domnului preşedinte. Înţeleg că e o propunere de

natură procedurală în cele din urmă.

Domnul senator Mitrea, urmat de doamna vicepreşedinte Anca

Boagiu. După aceea, am să vă propun să încheiem această parte a

dezbaterii şi să continuăm dezbaterea pe fond.

Domnul senator Mitrea.

Domnul Miron-Tudor Mitrea: Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu ne-am simţit deloc supăraţi de prezenţa domnului ministru

Oprea, aşa cum a interpretat domnul senator Pereş. Din contră, eu aş

- 110 -

fi fost foarte mulţumit ca şi pe alţi miniştri de linie să-i văd în sală,

aici, apărând pensiile şi drepturilor celor pe care îi au în subordine.

Mă refer... pentru că aici mă pricep eu mai bine, mi-ar fi făcut

plăcere să-l văd şi pe domnul ministru Berceanu apărând pensiile şi

drepturile aviatorilor, ale ceferiştilor şi aşa mai departe. Deci nu

ne-am supărat deloc pentru că este domnul Oprea aici, de faţă, ci,

din contră, am apreciat faptul că Domnia Sa se luptă pentru

drepturile celor pe care îi are în subordine.

Ţinând însă seama că avem două puncte de vedere diferite ale

membrilor Guvernului, dacă, cumva, propunerea foarte înţeleaptă a

colegului meu Toni Greblă nu trece prin votul Parlamentului, atunci,

domnule preşedinte, vă propun să-l invităm pe domnul prim-

ministru să participe la aceste dezbateri, ca să putem să vedem un

punct de vedere unitar al Guvernului, sigur, flancat sau nu de

miniştrii de linie. Vă mulţumesc.



Doamna senator Boagiu, vă rog.

Doamna Anca-Daniela Boagiu:


Aş dori să fac două consideraţii de ordin procedural. Una este

legată de ceea ce a invocat puţin mai devreme domnul preşedinte al

Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Am în

faţă fişa Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii

publice, care specifică foarte clar că în data de 14.04.2010, Comisia

juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a transmis, cu

- 111 -

avizul favorabil şi cu amendamente, proiectul de lege mai departe,

în dezbatere.

Cea de-a doua intervenţie, tot de ordin procedural... şi mă

întreb de ce nu aţi făcut-o atunci. Trebuia să daţi aviz negativ dacă

eraţi convins, domnule preşedinte că... şi să spuneţi deja din

comisie, nu să veniţi în plen.

Cea de-a doua intervenţie. Vă rog, domnule preşedinte, să luaţi

act că, în conformitate cu prevederile art. 97, dezbaterea generală a

proiectului de lege sau a propunerii legislative începe cu prezentarea

de către iniţiator sau, după caz, de către reprezentantul acestuia, a

motivelor care au condus la promovarea respectivului proiect, iar

dezbaterea continuă cu prezentarea raportului comisiei permanente

sesizate în fond de către preşedintele sau vicepreşedinte/secretar,

urmând, după aceea, să se dezbată fiecare articol, fiecare intervenţie

a fiecărui coleg.

Şi aici revin la ceea ce v-a cerut liderul Grupului parlamentar

al PDL. Cred că, dată fiind importanţa acestei legi, a pune ordine în

timpii de dezbatere este foarte important, astfel încât dezbaterile să

nu ajungă un haos generalizat şi să sărim de la procedură la

amendamente, de la amendament respins la amendament acceptat şi

aşa mai departe. Prevederile din Regulamentul Senatului ne spun

foarte clar cum se poate face.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Avem în faţă două propuneri din partea grupurilor

parlamentare şi din partea senatorilor prezenţi. Prima propunere,

- 112 -

care a fost avansată de domnul preşedinte Greblă, dacă doreşte să-şi

reprecizeze ceea ce doreşte să supunem votului, urmând, de

asemenea, ca şi pe reprezentanţii Grupului parlamentar al PDL să-i

rog să-şi precizeze, de o manieră conturată, propunerea pe care vor

s-o facă plenului. Nu putem limita în abstract.

Domnule senator Greblă, microfonul 4.

Domnul Toni Greblă:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi,

Îmi pare rău, niciodată n-am ţinut aşi pe mânecă, dar în

momentul în care se ţine cu tot dinadinsul la a apăra un lucru pe

care nu poţi să-l aperi până la infinit, în momentul în care rugăm

colegii de la PDL să accepte două amendamente pentru a nu fi

neconstituţională Legea de organizare a funcţionarului public şi îşi

arată măiestria în a vota împotriva amendamentelor depuse de noi în

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări – şi vă

citesc din avizul pe care l-am dat: „În cadrul dezbaterilor, membrii

Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au

întrebat reprezentanţii Guvernului dacă au fost solicitate avizele

Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi ale Consiliului Superior al

Magistraturii, necesare în cadrul procesului legislativ, în

conformitate cu prevederile alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă, reprezentanţii Casei

Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale au declarat

că aceste avize nu au fost solicitate.”

Avizul a fost transmis cu două voturi împotrivă. Evident că eu

mi-am menţinut acest punct de vedere, care, vă rog să mă credeţi că

- 113 -

este legal constituţional şi, din păcate pentru Guvern, nu are altă

soluţie decât să fie retrimis proiectul de lege pentru a fi solicitate

avizele necesare şi apoi înaintat Senatului României.


Mulţumesc.

Avem în faţa noastră, practic, trei propuneri şi, ca preşedinte al

Senatului, preşedinte de şedinţă, vi le voi supune atenţiei.

O primă propunere, avansată de domnul preşedinte Greblă, cu

privire la retrimiterea acestui proiect pentru obţinerea avizelor

invocate, o propunere din partea Grupului parlamentar al PDL, cu

privire la găsirea unui format limitativ pentru dezbaterea acestei legi

şi o propunere din partea domnului senator Mitrea, pe care

îndrăznesc s-o găsesc foarte interesantă şi utilă, ca domnul

prim-ministru să poată fi prezent în faţa noastră, pentru că, până la

urmă, este vocea care poate să reprezinte coerenţa punctului de

vedere al Guvernului atunci când doi dintre miniştrii Cabinetului

său au, în mod evident, puncte de vedere diferite şi aici nu este rolul

nostru să judecăm astfel de situaţii în cadrul Guvernului.

De aceea, vă supun votului prima sugestie care ne-a fost

făcută, de retrimitere a acestui proiect către comisie, evident, în

acest timp, Guvernul urmând să întreprindă măsurile necesare

pentru obţinerea avizelor CSAT, respectiv CSM.

Vă rog să votaţi.

Cu 47 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă şi o abţinere,

această propunere nu a întrunit votul plenului Senatului României.

- 114 -

A doua propunere este... Oricum, astăzi avem un program

limitat prin ceea ce am votat mai devreme, până la ora 18.00.

Dacă doriţi să precizaţi, domnule Igaş, elemente

suplimentare... Astăzi, oricum, suntem limitaţi de programul pe care

ni l-am aprobat în urmă cu câteva minute, deci, dacă veţi considera

că este nevoie de altceva, vă rog să faceţi o propunere, pentru a

putea supune votului plenului Senatului.

Microfonul 2.

Domnul Traian-Constantin Igaş:


Art. 98 din Regulamentul Senatului ne spune clar cum decurg

lucrurile atunci când avem în dezbatere o lege. Sigur, fiecare alineat

în parte ne aduce argumentele pentru a dezbate în integralitate o

lege pe care noi o avem în Senat.

Cred că de această dată, dacă propunem o limitare de timp, să

spun aşa, pentru dezbatere, putem s-o facem foarte clar şi, în condiţiile

în care noi, astăzi, avem program de lucru până la ora 18.00, program

de legiferare, sigur, mâine vom continua cu programul de legiferare,

dar cred că avem o altă ordine de zi şi cred că, cu prioritate, dacă nu

vom finaliza astăzi acest proiect de lege, va trebui să reluăm mâine

dimineaţă programul de lucru cu acest proiect de lege şi cred că, dacă

dăm posibilitatea fiecărui grup parlamentar să se exprime într-un timp

de 15 – 20 de minute, cred că este suficient, domnule preşedinte.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.

Pe procedură, domnul senator Chelaru, înainte de a avansa cu

dezbaterea noastră de astăzi.

- 115 -

Domnul Ioan Chelaru:


Sunt două chestiuni. Chiar dacă s-a tranşat prin vot, aduc la

cunoştinţă Senatului că cele două avize sunt obligatorii. Începem

dezbaterile pe o lege care va fi neconstituţională, cu acordul nostru,

prin vot. Chiar colegii care au votat împotriva întoarcerii la comisie

şi a solicitării celor două avize nu vor să înţeleagă acest lucru?

A doua chestiune. Dragi colegi, suntem în faţa unui proiect de

lege cu un impact social uriaş. Şase milioane de români aşteaptă să

le stabilim destinele pentru următorii ani. Chiar nu aveţi timp decât

20 de minute să dezbatem în Senat un asemenea proiect?! Mi se

pare inelegant – ca să nu spun altfel, şi faţă de noi, şi faţă de cei care

ne-au trimis în Parlament, să ne batem joc de un asemenea proiect

de act normativ.

Că există puncte de vedere contradictorii chiar în interiorul

iniţiatorului, este o problemă a Guvernului, dar nu ne cereţi nouă,

care, până la urmă, am prestat şi un jurământ – cum se spunea aici –

dar suntem reprezentanţii şi ai pensionarilor, să dăm peste cap,

pentru că aveţi dumneavoastră un interes, o asemenea lege.

Mulţumesc. (Aplauze)


Domnul senator Pereş.

(Domnul senator Radu-Alexandru Feldman solicită cuvântul.)

Dacă în cadrul Grupului parlamentar al PDL doriţi ca domnul

Radu-Alexandru Feldman să vorbească înaintea domnului Pereş, nu

am nicio dificultate.

- 116 -

(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator

Radu-Alexandru Feldman)

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Radu-Alexandru

Feldman.

Domnul Radu-Alexandru Feldman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi îmi pare bine că vin în

continuarea observaţiei perfect juste a domnului senator Chelaru,

legată de numărul celor care aşteaptă rezolvarea acestei probleme

fundamentale. Cred că nu exagerez cu nimic dacă spun că, în

actualul mandat, în actuala legislatură, nu există un proiect legislativ

de mai mare însemnătate decât cel pe care ar fi trebuit să începem

să-l discutăm de o oră şi jumătate. Mai avem 25 de minute şi,

într-adevăr, trebuie să recunosc victoria Grupului parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC din Senat, care a reuşit să tergiverseze

discuţiile, să amâne discuţiile, să ridice toate obiecţiile posibile

pentru a nu intra pe fond.

Vreau să vă amintesc, stimaţi colegi, că aţi fost la guvernare şi

au fost situaţii în care doi membri importanţi ai Guvernului PSD nu

şi-au pus semnătura pe o hotărâre de Guvern. Unul dintre cei doi

foşti miniştri este astăzi în sală. Nu le-a cerut nimeni demisia şi nu

aţi considerat că este o criză guvernamentală. Faptul că un membru

al Guvernului are onestitatea, are cinstea, are curajul să vină în faţa

Parlamentului şi să-şi spună un punct de vedere mi se pare că e un

lucru perfect lăudabil şi care nu creează niciun fel de criză. Deci

trebuia să începem de mult discuţiile.

- 117 -

Domnule preşedinte, vă rog să puneţi la vot propunerea pe care

o fac, de modificare a programului de lucru, respectiv, joi, în loc de

lucrări în comisiile permanente, să lucrăm în plen, pentru a continua

ceea ce totuşi sper să începem astăzi, discuţiile pe Legea pensiilor.


Mulţumesc.

Domnul senator Haşotti, liderul Grupului parlamentar al PNL,

pentru că doresc să auzim şi opinia acestui grup parlamentar.

Domnul Puiu Haşotti:


Stimaţi colegi,

Distins Senat,

Nu ne-am exprimat un punct de vedere până acum, am asistat

la această dispută între PDL şi PSD. Eu vreau să vă spun cu tărie că

această lege, pe care începem s-o dezbatem astăzi, nu trebuie să aibă

niciun fel de conotaţie politică. Aici nu trebuie să politizăm pensiile

celor 6 milioane de concetăţeni de-ai noştri. Iată de ce. Vin în faţa

dumneavoastră cu următoarele opinii:

În primul rând să începem dezbaterile politice pentru această

lege. Regulamentul Senatului spune la art. 123 că, înainte de

începerea dezbaterilor generale, secretarii întocmesc lista cu

senatorii care s-au înscris la cuvânt. Este însă o lege mult prea

importantă. Este, poate, cea mai importantă lege pe care o dezbatem

de un an şi aproape jumătate. Dezbaterea politică trebuie să meargă.

Sigur însă că ea trebuie să se oprească la un moment dat, pentru că

avem termen de adoptare tacită pe 10 mai. Or, noi, aici, trebuie să

ne pronunţăm.

- 118 -

În al doilea rând, eu sunt de acord cu domnul senator Greblă.

Aşa este, dar trebuie să luăm o decizie politică şi, în fond şi la

urma-urmei, în funcţie de ceea ce vom stabili noi aici, în plen, vom

ataca sau nu la Curtea Constituţională. Avem şi alte motive de a

ataca la Curtea Constituţională, în situaţia în care o serie de

amendamente, pe care opoziţia le-a făcut în sprijinul pensionarilor,

nu vor fi adoptate.

Aşadar, haideţi să începem această dezbatere. Eu sunt de acord cu

liderul Grupului parlamentar al PDL ca mâine, pe primul punct al

ordinii de zi, să continuăm cu această lege, putem chiar vota acest

lucru, nu-i niciun fel de problemă. Noi, liberalii, suntem categoric în

favoarea dezbaterii acestui proiect de act normativ, extraordinar de

important şi, stimaţi colegi, să nu politizăm nimic, încă o dată, vă spun.

Aşadar, eu vă propun să începem dezbaterea politică, conform

procedurilor regulamentare. Nu cred că putem să stabilim 20 de

minute pentru fiecare grup parlamentar. Asta chiar că nu se poate

accepta. Lăsăm lucrurile să curgă.

Dumneavoastră, domnule preşedinte, în calitate de preşedinte

de şedinţă, trebuie să aveţi grijă ca dezbaterile politice să nu

influenţeze negativ, adică să nu ne poată permite, la un moment dat,

să dezbatem zecile de amendamente care există şi, de asemenea, să

nu existe pericolul ca legea să treacă prin adoptare tacită.

Data de 10 mai nu este foarte departe.


Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

- 119 -

Eu vă propun următoarea formulă, pentru că trebuie să

încercăm să ne aplecăm asupra acestei proiect de lege.

Cred că propunerea avansată de domnul senator Haşotti este

rezonabilă şi raţională. Oricum, mâine la ora 9.00, vom relua

lucrările în plen cu acest subiect şi am să supun votului

dumneavoastră şi această formulă.

Dacă în acest moment vom putea să ascultăm şi opinia

comisiei şi să ascultăm şi raportul pe care comisia l-a făcut, vom

avea în cursul şedinţei de astăzi timp ca, pe declaraţie politică de

fond, sunt şi aceşti oameni care se uită şi prin ochii lor şi cu ajutorul

televiziunilor şi al presei se uită alte milioane de români la noi, să

avem ocazia astăzi să avem măcar câte o intervenţie politică pe

fondul acestei legi din partea reprezentanţilor grupurilor

parlamentare, urmând ca, mâine dimineaţă, să revenim pe fondul

legii, să stabilim, sper eu, poate şi cu prezenţa prim-ministrului, cred

că sugestia nu este rea şi cred că ar fi bine şi pentru prim-ministru să

fie prezent în Senat, urmând ca acolo să putem să ne aşezăm

dezbaterea pe un făgaş normal, evident, neputând să scoatem

complet din dezbatere şi o dimensiune politică. Dar, cred că, în acest

moment al dezbaterii noastre, lucrul cel mai bun de făcut ar fi să

încercăm să fructificăm timpul, care ne-a rămas astăzi pentru

şedinţă, pentru a putea să ascultăm într-o manieră structurată

punctele de vedere politice ale grupurilor parlamentare, urmând ca

mâine dimineaţă să ne reîntâlnim şi să putem continua dezbaterea

noastră şi acolo vom putea fi face şi avansa propuneri regulamentare

pentru a putea să ne structurăm această dezbatere.

- 120 -

Domnul senator Daea, microfonul 4, vă rog.

(Replici neinteligibile din sală)

Domnule senator, vom avea un Birou permanent mâine la ora

12.00, sunt convins că reprezentanţii dumneavoastră vor prezenta

propunerea de a avea un plen suplimentar joi, în cadrul Biroului

permanent.

Mâine avem Biroul permanent care stabileşte programul de

lucru, dacă va fi nevoie, vom stabili şi un plen suplimentar.

Vă rog, domnule senator Daea, vă cer scuze pentru faptul că v-

am dat cuvântul mai târziu.

Domnul Petre Daea:


M-aţi ajutat, vă ajut şi eu să facem o dezbatere cum se cuvine

pe o lege care nu o aşteaptă pensionarii unui partid sau altul, o

aşteaptă pensionarii ţării, care sunt pensionari ai muncii lor şi ai

drepturilor lor.

De aceea, îngăduiţi-mi să fac o propunere – cred că este utilă

pentru noi toţi – să renunţăm astă seară la întrebări şi interpelări – şi

să putem continua cu dezbaterea în aşa fel încât să avem

continuitate mâine.

Iată o propunere care merită să fie supusă la vot şi atunci

vedem interesul pentru desfăşurarea acestei activităţi astăzi şi mâine.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc.

Ordinea de zi a fost deja aprobată, domnule senator.

Vă rog, domnul senator Mitrea, pentru că a avut o propunere şi

o sugestie concretă care cred că doreşte să o reprecizeze.

- 121 -

Domnul Miron Mitrea:


Vroiam să revin cu propunerea… Sigur, poate fi o sugestie

către prim-ministrul să fie prezent, dar poate fi şi o decizie a

plenului, deci a Senatului, de a-l invita la şedinţă, conform

Regulamentului, şi profit de această intervenţie ca să-i răspund

colegului meu Radu F. Alexandru care spunea că trebuie să

discutăm cât de repede această lege pentru că este aşteptată de şase

milioane şi jumătate de români. Cred că cel mai mult pensionarii ar

aştepta să renunţăm la această lege, să rămânem aşa cum suntem

acum. (Aplauze)


Vă mulţumesc foarte mult.

Ofer cuvântul domnului senator Frâncu, urmat de doamna

senator Boagiu.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În principiu, cred că majoritatea senatorilor ar fi de acord să

lucrăm astăzi pe această temă şi pe timpul întrebărilor şi

interpelărilor însă vreau să vă informez că trei comisii de la Senat,

împreună cu trei comisii de la Camera Deputaţilor, la ora 18.00,

trebuie să fie prezente pentru a alege membrii Consiliului Naţional

pentru Combaterea Discriminării şi, de aceea, propunerea făcută de

colegul nostru, domnul senator Daea, nu cred că poate fi susţinută.

În rest, eu cred că trebuie găsită rapid o soluţie pentru a intra

în fondul temei şi să lăsăm problemele acestea procedurale de-o

parte. Vă mulţumesc.

- 122 -


Vă mulţumesc.

Vă rog, doamna senator Boagiu, microfonul 2.

Doamna Anca-Daniela Boagiu:


Eu apreciez foarte tare propunerea pe care domnul senator

Mitrea a făcut-o, dar nu este nevoie să o supuneţi la vot. Există

declaraţia făcută de prim-ministrul Emil Boc care ne-a anunţat încă

de la începutul activităţii noastre parlamentare că va veni la

dezbateri ori de câte ori va fi nevoie.

Ţinând cont că propunerea domnului Mitrea a fost generată de

un viciu invocat de către domnul senator Greblă, permiteţi-mi să vă

citez – aş dori să luminez şi eu această negură care s-a aşternut,

invocând lipsa avizului CSAT – domnule preşedinte, să ştiţi că

există deja o decizie o Curţii Constituţionale, care a fost sesizată în

anul 2008, este Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008 prin care nu se

consideră ca fiind neconstituţional faptul că nu a fost consultat

CSAT-ul, motiv pentru care cred că motivaţia adusă de domnul

Mitrea pentru a supune la vot prezenţa prim-ministrului pică din

două considerente: premierul, oricum, vine în Parlament, ori de câte

ori i se solicită prezenţa; subiectul ridicat de domnul Greblă cade

pentru că există decizia Curţii Constituţionale care a stabilit foarte

clar care e cadrul instituţional şi legal. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule senator Ion Vasile.

- 123 -

Domnul Vasile Ion:


Eu constat că anumiţi colegi ai noştri vin să ne convingă să

intrăm pe fond cu o lege şchioapă. Eu înţeleg celeritatea şi dorinţa

actualei guvernări de diminuare a pensiilor, dar eu refuz să particip

la o asemenea discuţie în condiţiile în care, măcar din punct de

vedere procedural, această reglementare nu vine aici în faţa

senatorilor conform cu ceea ce precizează regulamentele noastre.


Vă mulţumesc.

În acelaşi timp, suntem sesizaţi cu o propunere concretă,

făcută de un senator, în cazul în speţă, de domnul senator Mitrea, în

care se propune invitarea prim-ministrului, acest lucru este perfect

regulamentar, pe orice temă şi cu atât mai mult pe o temă atât de

importantă cum este cea pe care o discutăm.

De aceea, supun votului dumneavoastră această sugestie.

Evident, dacă domnul prim-ministru doreşte să participe mâine

sau în zilele următoare, nu constrângem programul prim-

ministrului, dar, în cadrul dezbaterii pe această lege, supun votului

dumneavoastră invitarea prim-ministrului pentru a participa la

dezbaterea acestui proiect extraordinar de important.


(Din sală se cere listă)

Bineînţeles cu listă pentru liderii de grupuri parlamentare.

Cu 48 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, s-a

aprobat. (Aplauze)

- 124 -

Aş vrea să precizez după acest vot că invitaţia este, evident, o

invitaţie pe care o facem la modul instituţional, dar şi la un mod

constructiv, nu este vorba aici de o chestiune politică, este cred

necesar ca prim-ministrul să fie prezent la un moment atât de

important şi vă rog să transmiteţi Domniei Sale invitaţia noastră de

a fi prezent în cadrul dezbaterii, când va considera că este util şi

posibil să facă acest lucru.

Aş dori să supun votului dumneavoastră ca, după ce vom intra,

sper eu, într-un început de dezbatere pe fond pe acest proiect de lege,

mâine dimineaţă, la prima oră, să continuăm cu acest proiect pentru

ca, după aceea, evident, să putem intra şi în dezbaterile pe fond, şi în

dezbaterile pentru susţinerea amendamentelor admise şi respinse,

pentru a putea să intrăm şi pe substanţa acestui proiect de lege.

Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la reluarea dezbaterii, după

ce vom consuma timpul de astăzi, mâine dimineaţă la prima oră, cu

acest punct pe ordinea de zi, ca prim punct pe ordinea de zi, mâine

la ora 9.00.


Cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, această

propunere a fost aprobată de către plenul Senatului.

În continuare, îl invit pe domnul preşedinte al Comisiei pentru

muncă, familie şi protecţie socială, domnul senator Cristian

Rădulescu, să prezinte raportul comisiei, pe un text, evident, foarte

complex şi, de asemenea, aş vrea să vă adresez mulţumiri, domnule

preşedinte, şi colegilor care s-au implicat în comisie şi în celelalte

comisii, pentru efortul considerabil depus pentru această lege.

- 125 -

Microfonul 7, vă rog.

Domnul Cristian Rădulescu:


Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Membrii Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială,

sesizată pentru raport de fond, nu au resimţit nicio dilemă în ceea ce

priveşte actul normativ care a venit de la Guvern şi poziţia

Guvernului faţă de acesta.

Desigur că, sub semnătura prim-ministrului Emil Boc, ne-a

fost trimisă Legea sistemului unitar de pensii în forma pe care noi

am dezbătut-o în comisie, formă susţinută în repetate rânduri de

către domnul ministru Şeitan, iar, în rarele momente, când nu a fost

prezent, a fost susţinută de către reprezentanţii ministerului.

Sigur că au fost şi puncte de vedere mai specifice, ţinând de

sistemul de ordine publică şi apărare naţională care au răzbătut în

forma trimisă prin aviz de către Comisia pentru apărare, ordine

publică şi siguranţă naţională.

Am respectat dead-line-ul fixat, care a fost data de 15 aprilie

2010, şi am elaborat raportul cu amendamente admise şi respinse,

raport pe care îl aveţi în faţă. Sunt 71 de amendamente respinse, 36

de amendamente admise.

Tot timpul a fost respectată procedura şi toate amendamentele

trimise de către cei îndreptăţiţi se regăsesc sub o formă sau alta,

însoţind raportul.

- 126 -

Vreau să vă aduc la cunoştinţă faptul că, în debutul dezbaterii,

am iniţiat, la cerere, o serie de prezentări din partea unor structuri

asociative din domeniile interesate, care au cerut acest lucru

comisiei, şi voi cita doar Consiliul Superior al Magistraturii, iată că

ei au fost acolo şi au prezentat punctul de vedere, Asociaţia

procurorilor, Asociaţia magistraţilor pensionari, Federaţia generală a

sindicatelor „Familia”, Cartel „Alfa”, Asociaţia aviatorilor,

Sindicatul „Cadrelor militare disponibilizate”, Federaţia militarilor

din România, Asociaţia foştilor judecători şi magistraţi, American

Chamber of Commerce in Romania, Asociaţia ambasadorilor şi

diplomaţilor de carieră din România, sper să nu fi uitat pe cineva.

Ne-au mai fost trimise materiale cu un sistem care au prezentat

diverse puncte de vedere referitor la proiectul de lege şi din partea

altor structuri asociative, în afară de cele enunţate, astfel că, în total,

ne-am bazat dezbaterile şi pe 27 de materiale trimise de diverse

structuri asociative.

Pentru aviz au fost sesizate Comisia pentru buget, finanţe,

activitate bancară şi piaţă de capital, care ne-a transmis aviz

favorabil, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă

naţională, care ne-a transmis aviz favorabil, cu amendamente,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care, de

asemenea, ne-a transmis aviz favorabil cu amendamente, Consiliul

Legislativ, bineînţeles, ne-a transmis un aviz favorabil.

Am primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile

omului, culte şi minorităţi şi Comisia pentru egalitatea de şanse.

Au fost dezbătute toate amendamentele trimise de senatori şi

de comisiile sesizate pentru aviz.

- 127 -

Tot rezultatul acestei activităţi se regăseşte în raportul pe care

îl aveţi în faţă. Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule preşedinte Rădulescu.

Reprezentanţii grupurilor parlamentare doresc să se înscrie la

cuvânt pentru a prezenta punctul de vedere cu privire la acest

proiect de lege?

Vă rog, domnule senator Şova, microfonul 3.

Domnul Dan-Coman Şova:


Vreau să reamintesc că Partidul Social Democrat a făcut 100

de amendamente la această lege, amendamente respinse toate.

De asemenea, vreau să vă spun că am sesizat Grupul

parlamentar al Alianţei politice PSD+PC şi am subliniat acest lucru.

Legea este plină de prevederi neconstituţionale. Iar o majoritate, fie

ea şi fragilă, în Senat sau în Camera Deputaţilor nu va justifica

adoptarea unei legi cu foarte multe prevederi neconstituţionale.

Ca să fac o paralelă, noi am avertizat acest lucru şi la Legea

funcţionarului public. N-am fost ascultaţi. Am sesizat Curtea

Constituţională şi pe data de 14 aprilie sesizarea făcută de cei 34 de

senatori ai PSD a fost admisă integral de Curtea Constituţională.

Eu nu cred că este în interesul celor 6 milioane de pensionari

din România să adoptăm o lege care ulterior se va demonstra a fi

neconstituţională. Apreciez că întreaga procedură, aşa cum a fost

gândită de coaliţia PDL – UDMR – independenţi, va duce la

adoptarea unei legi care va defavoriza toate categoriile de pensionari

şi care va fi în mod vădit neconstituţională.

- 128 -

Aş vrea să fac o singură referire la o chestiune foarte

importantă din punctul meu de vedere. Mă bucur că în ciuda

opoziţiei Grupul parlamentar al PDL, premierul va fi totuşi prezent

la dezbateri, pentru că sunt foarte curios să aud de la Domnia Sa

cum explică principiul contributivităţii când în sistemele de

pensionare din întreaga lume, de unde vrea Domnia sa, din Statele

Unite până în Japonia, toate sistemele de pensii sunt conduse de

principiul solidarităţii. Nu este nimeni de vină că a trăit într-un

sistem, mai ales înainte de 1989, când i s-a reţinut pe post de

contribuţie de pensie exact cât scria în lege.

Vreau să reamintesc, contributivitatea poate sta în picioare

atâta timp cât cineva angajat ar fi independent să plătească cât

doreşte, asumându-şi pensia şi nu într-un sistem în care legiuitorul

stabileşte el cât plăteşti şi ce pensie îţi dă. Deci povestea cu

contributivitatea… domnul prim-ministru Emil Boc o confundă.

Contributivitatea se aplică în sistemul privat de pensii. În sistemul

public de pensii se aplică solidaritatea. Şi dacă vrea, pentru

principiul contributivităţii îl invităm pe domnul premier Boc să

experimenteze, să trăiască Domnia Sa cu 3 milioane jumătate de lei

vechi pe lună şi după aceea să ne explice cât de bună este noua lege

a pensiilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze)


Mulţumesc domnului senator.

O foarte scurtă intervenţie a domnului senator Hărdău, urmând

ca domnul preşedinte Rădulescu să prezinte un punct de vedere.

- 129 -

Domnul Mihail Hărdău:


Stimaţi colegi, şi colegul meu senatorul Şova şi, anterior, în

declaraţia politică, domnul senator Alexandru Cordoş, coleg din

judeţul meu, au afirmat aici câteva neadevăruri în legătură cu

respingerea din start a tuturor amendamentelor PSD-ului.

Am făcut o analiză din timpul declaraţiei politice a colegului

meu şi aş vrea să vă informez, pentru o bună cunoaştere, că PSD-ul

are 56 de amendamente adoptate, PNL are 48 de amendamente,

PDL 31. Mai mult, chiar PSD-ul, într-o armonie perfectă cu PDL,

are 30 de amendamente şi împreună cu alţi parteneri politici încă 6.

Deci eu aş dori ca aici, în această sală, să fim respectaţi, cu

adevărurile aşa cum sunt, chiar dacă nu ne plac sau nu ne convin,

pentru că adevărurile spuse pe jumătate sunt mai periculoase decât

minciunile. Nu am spus-o eu, a spus-o altcineva.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc, domnule senator.

Doamna Vasilescu, înţeleg că aveţi o intervenţie pe procedură.

Domnule senator Rădulescu, vă rog să vă pregătiţi să

interveniţi imediat după aceea.


Da, domnule preşedinte. Profit de faptul că a rămas totuşi în sală domnul ministru

Şeitan şi mâine dimineaţă, când îl aşteptăm, sperăm să nu vină cu temele nefăcute, pentru că vreau să dau citire unui răspuns la o interpelare care este şocant din punctul meu de vedere. Este semnat de domnul ministru al apărării naţionale Gabriel Oprea, la o

- 130 -

interpelare formulată de domnul senator Valer Marian, şi spune aşa: „Au fost efectuate simulări pentru determinarea cuantumului pensiei în cazul aplicării metodei de calcul a pensiilor conform noii legi. Pentru toate situaţiile care au analizat cuantumul pensiilor obţinut prin aplicarea prevederilor proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice a fost mai mic cu un procentaj cuprins între 19 şi 69% faţă de cuantumul pensiilor stabilite conform actualei legislaţii. În consecinţă, apreciem că vor fi afectate toate pensiile aflate în plată cât şi cele ce urmează a fi stabilite după intrarea în vigoare a noii legi. Referitor la suma ce poate fi economisită prin aplicarea noilor prevederi, aceasta nu poate fi determinată întrucât nu există o bază de date privind drepturile băneşti plătite militarilor, aceştia neavând carnet de muncă. Realizarea bazei de date pentru cei aproximativ 82 de mii de pensionari presupune o perioadă de timp de peste 15-20 de ani pentru consultarea statelor de plată aflate în arhivele militare din teritoriu.”

Păi şi atunci, nu vă supăraţi, cum aţi făcut această lege? Cum aţi calculat pensiile militarilor?

Vă mulţumesc. Poate mâine veniţi cu temele făcute. Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc. Oricum, în încheierea dezbaterii de astăzi, domnul

ministru Şeitan va fi invitat să spună câteva cuvinte, aşa cum este normal.

Domnule preşedinte Rădulescu, vă rog. Domnul Cristian Rădulescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, vă prezint punctul de vedere al Grupului

parlamentar al PDL. El nu diferă decât într-o mică măsură de cel al

- 131 -

comisiei, în sensul că la fel cum comisia a adoptat un raport de admitere, la fel şi Grupul parlamentar al PDL doreşte adoptarea acestei legi, cu excepţia că doreşte adoptarea ei în formula propusă de Guvern.

În decursul dezbaterilor şi în decursul dezbaterii publice, care

ţine de atâta timp, asupra acestei legi am observat că există – putem

aşa să simplificăm – punctul de vedere tehnic şi punctul de vedere

politic. Când este vorba de punctul de vedere tehnic, cam toată

lumea este de acord. De altfel, dezbaterile cele mai numeroase din

comisie sunt cazurile în care opinia noastră s-a aliniat, indiferent de

spectrul politic. Am convingerea că în adâncul conştiinţei lor,

colegii care sunt în opoziţie ştiu şi îşi dau seama că dacă ei ar fi la

guvernare, sistemul de pensii ar trebui oricum reformat şi actualul

Guvern nu-l reformează fiindcă suntem într-o perioadă de criză, ci

fiindcă oricum trebuia făcută aceasta.

Sunt audituri internaţionale care afirmă foarte clar că sistemul

este totalmente nesustenabil în momentul de faţă şi nu vorbim doar

de datoria de 1,2 miliarde pe care o are acum, ci de datoriile mult

mai mari care s-ar putea aduna în anii următori. Şi dacă facem

comparaţie cu alte sisteme, ne dăm seama cât de dramatic sună

faptul că există 1,02 pensionari faţă de 1 contributor la acest sistem,

că în ultimii ani au crescut pensiile anticipate cu 39%, că pensiile de

invaliditate sunt, în acest moment, 900 de mii, că vârsta de

pensionare medie nu este cea reală, ci este cu vreo 12 ani mai

scăzute, este în momentul de faţă pe la 54 de ani, şi alte numeroase

cifre care ne fac să ne dăm seama că aşa nu se mai putea continua.

- 132 -

Sigur că după ce ieşim din tehnic, ajungem în politic şi aici şi

voturile în comisie au fost diferite: unele într-o anumită parte, altele

într-o anumită parte. Mi-am dat seama, în decursul numeroaselor

discuţii publice sau private despre această lege, că sunt situaţii

diferite din partea pensionarilor şi a asociaţiilor care îi reprezintă.

De exemplu, foarte mulţi dintre pensionarii obişnuiţi din

sistemul public au înţeles că pensiile lor se vor micşora, ceea ce nu

este deloc, deloc adevărat. Va fi un sistem de calcul care le va

susţine interesele. Ei clamează acum spre a se merge pe raportarea

numai la salariul mediu brut pe economie, când acesta nu este un

pilier întotdeauna foarte solid, fiindcă poate să crească, să zicem,

salariul mediu brut pe economie cu 5% într-un an şi, în consecinţă,

şi valoarea punctului de pensie, dar poate să crească fals, pe o

inflaţie de 10 sau 12%, care le erodează punctul de pensie şi atunci

este mult mai corectă abordarea pe care o are actualul act normativ.

Sau zic unii, atunci când este vorba de pensionarea anticipată,

de ce se sancţionează şi se măreşte penalizarea, uitându-se că

suntem singura ţară în care este posibilă după aceea recalcularea,

adică ajungi la pensia la limită de vârstă şi se poate face

recalcularea, pe când în toate celelalte ţări acest lucru nu mai este

posibil şi rămâi cu penalitatea respectivă. Este un cadou făcut din

partea statului pe care nu-l apreciem.

Mai sunt alte cadouri făcute în decursul timpului şi dacă mă

întrebaţi pe mine, aşa le consider. M-am şi mirat, în momentul de

faţă, revăzându-le, cât de darnici am fost, adică am acordat vechime

şi pentru armată, şi pentru facultate. Acestea sunt stagii

- 133 -

necontributive şi acum, lumea care a uitat de aceste cadouri vine şi

ne întreabă: „dar de ce nu le luaţi în calcul şi la pensionarea

anticipată?” şi alte aspecte de genul acesta, care mă fac să înţeleg că

unii sunt necunoscători şi mai puţin profitori. Avem însă cazuri când

unii sunt foarte cunoscători şi sunt, clar, profitori când, folosind

legea existentă şi care a fost făcută printr-un lobby insistent în

comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, ale Senatului în

decursul timpului, au manipulat-o în aşa fel încât în momentul de

faţă avem distorsiuni pe care nimeni nu vrea să le mai tolereze. Nu

mă refer la cei cu pensii mari care sunt cuvenite. Mă refer la cei cu

pensii mari calculate într-o modalitate care sfidează pe undeva

decenţa. În măsura în care unii şi-au luat în consideraţie pentru

pensie 80% din ultimul venit, din ultima lună de activitate, în care

şi-au înghesuit toate veniturile posibile acolo, în măsura în care în

momentul de faţă ajungem ca unii să aibă pensii mai mari decât

venitul, decât salariul, ceea ce nu se întâmplă nicăieri în lume, aceasta

nu este ceva corect şi oricum, nu ştiu dacă este o dovadă de echitate

faptul că pentru unele bresle pensia medie este de aproximativ de 25

de ori mai mare decât pensia minimă socială instituită de către

Guvernul Boc. Pensia minimă socială este de 3 milioane şi jumătate,

iar pensia pentru unele categorii ajunge pe la 90-92 de milioane de

lei. Oricum este de aproximativ 12 ori mai mare decât pensia medie

pe tot sistemul public. În condiţiile unor asemenea discrepanţe, nu

ştiu dacă se poate vorbi întotdeauna nici de bună-credinţă şi, în orice

caz, nu de echitate.

Se pare că unii au înţeles că statul oricum trebuie să dea şi

consideră statul ca pe vacă slăbănoagă, care trebuie mulsă în

- 134 -

continuare cu amândouă mâinile şi, din când în când, din an în

Paşti, să-i mai dăm şi de mâncare, chestiune cu care nu pot fi de

acord, că aceasta denotă o anumită mentalitate şi nicidecum faptul

că pentru prima dată cu adevărat statul suntem noi. Susţinem proiectul de lege aşa cum a fost iniţiat de către

Guvernul Boc. Vă mulţumesc.

(Aplauze)


Mulţumesc, domnule senator Rădulescu.

Domnul lider Haşotti, pe procedură, doreşte o intervenţie. Vă rog.

Domnul Puiu Haşotti :

Mulţumesc.


Stimaţi colegi,

Am venit la microfonul central pentru a încerca să vă captez

mai mult atenţia.

Au venit aici, în faţa plenului Senatului, doi membri ai

Cabinetului, miniştri care au exprimat puncte de vedere întrucâtva

diferite. Plenul Senatului, la propunerea domnului senator Mitrea, a

decis invitarea prim-ministrului.

Prin urmare, dumneavoastră, domnule preşedinte, în calitatea pe

care o aveţi, în seara aceasta trebuie să-l anunţaţi pe primul-ministru

de această decizie şi noi nu putem continua – acesta este fondul

chestiunii pentru care am venit pe procedură – noi nu putem continua

dezbaterea politică şi declaraţiile membrilor grupurilor noastre până

când domnul prim-ministru nu vine în plenul Senatului.

- 135 -

Noi ne aflăm în situaţia în care doi miniştri au venit şi au

exprimat puncte de vedere, vă repet, întrucâtva diferite. Vă mai

repet, am decis să-l invităm pe primul-ministru. Ce atitudini ale

grupurilor parlamentare putem avea câtă vreme noi stabilim că vine

prim-ministrul aici. Nu l-am ascultat.

Aşadar, mâine dimineaţă, la ora 9.00-9.30, domnul prim-ministru

vine, exprimă aici, în faţa noastră, punctul de vedere al Guvernului, iar

noi, prin reprezentanţii grupurilor parlamentare, vom declanşa

dezbaterea politică. Aşa este procedural, aşa este normal.

Prin urmare, domnule preşedinte, singura decizie pe care o

puteţi lua, nemaivorbind că este ora 18.00 trecute, este să suspendaţi

lucrările de astăzi şi mâine să reluăm dezbaterea pe acest proiect

extraordinar de important după ce primul-ministru vine şi, preţ de

20-30 de minute, îşi exprimă un punct de vedere.



Oricum suntem deja în faza în care am depăşit programul

legislativ de astăzi.

În încheierea lucrărilor pe acest subiect, îl invit pe domnul

ministru Şeitan, fiindcă au fost multe probleme ridicate de senatorii

noştri în această dezbatere, pentru eventuale precizări cu privire la

ceea ce a fost ridicat aici, în plen.

Domnule ministru, vă rog, microfonul 8.

Domnul Mihai Constantin Şeitan:



- 136 -

Există o dezbatere deja începută, după părerea mea, chiar dacă

sunt păreri pro sau contra. Evident că un proiect de lege de natura

acestei legi, care se referă la pensiile dintr-o ţară, este un proiect de

lege de o mare importanţă. M-aş gândi că nu se referă numai la cei 6

milioane de pensionari, câţi sunt astăzi, ci se referă şi la alte

milioane de pensionari care vor fi mâine, poimâine şi răspoimâine,

adică noi, copiii noştri şi copiii copiilor noştri, pentru că, până la

urmă, legile acestea nu se fac pentru două-trei zile sau o săptămână.

Deci este, într-adevăr, o apreciere corectă a Senatului: este vorba

despre un proiect de lege foarte important, poate unul din cele mai

importante din această legislatură.

Sunt absolut convins că dezbaterile pe proiect care vor

continua, trecând de la faza politică către faza tehnică, să zicem, o

să scoată în evidenţă cele mai bune amendamente. Înţelepciunea

mai multor capete o să permită ca acest proiect de lege să asigure

cel puţin două lucruri importante, după părerea mea, şi anume: o

sustenabilitate financiară şi o eliminare a discriminărilor şi

discrepanţelor dintre diversele categorii sociale.

Dacă numai acest lucru o să-l reuşim, o să fim totuşi în stare să

scoatem un sistem care n-o să conducă peste doi, cinci, şapte ani la

nişte deficite bugetare în România de aşa natură încât, probabil, să

trebuiască să facem alte tipuri de împrumuturi şi, până la urmă, să

găsim soluţii de a plăti numai pensii în România şi nimic altceva.

În ceea ce priveşte calculele făcute, vreau să vă aduc la

cunoştinţă că, luni de zile, experţi în materie au făcut calcule

actuariale de structură a acestui sistem de pensii, pentru că se

- 137 -

lucrează cu experţi, s-au făcut calcule individuale referitoare la

modul cum o să arate pensiile, dar trebuie să arăt un lucru, şi anume

faptul că fiecare pensie, indiferent că este a unui militar sau a unui

om normal, în sensul de civil, este bazată pe veniturile persoanei –

după noua lege vreau să zic – începând din prima zi de activitate

până la ultima zi, lună de lună, an de an. Cu alte cuvinte, este ca un

ADN, pentru că nu există două persoane care să aibă aceeaşi pensie.

Ca atare, cine face aprecieri asupra nivelului de pensii, scăzut

sau crescut, înainte de a fi aplicată legea, se înşeală, pentru că numai

după ce o să avem legea şi o să facem calculele acestea luni de zile,

o să putem să descriem pensia individului în realitatea ei, adică cât

va câştiga, cât va pierde sau dacă va câştiga ori dacă va pierde.

Vă mulţumesc frumos.

Cred că mi-am făcut lecţiile din acest punct de vedere. (Aplauze)


Îi mulţumesc foarte mult domnului ministru.

Stimaţi colegi,

Aici încheiem începutul acestei dezbateri. O vom continua

mâine dimineaţă. Vom transmite, în mod oficial, domnului

prim-ministru, invitaţia Senatului de a fi prezent la lucrările dedicate

acestui important proiect de lege.

*

Daţi-mi voie să fac un anunţ cu privire la exercitarea de către

senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Notă pentru

exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale.

- 138 -

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) şi (3) din

Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în

vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale, următoarele legi:

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 109/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003

privind codul Fiscal; Lege pentru modificarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor măsuri în

domeniul finanţelor publice;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2010

privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat

acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010;

- Lege pentru completarea Programului naţional privind

sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală aprobat prin

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2006;

- Lege privind externarea persoanelor decedate, de religie

islamică;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2008

privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul

taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale

României în străinătate;

- Lege pentru modificarea pct. 3 al literei B „Păsări” din anexa

nr. 1 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006;

- 139 -

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.275/2006

privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele

judiciare în cursul procesului penal;

- Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

*

Intrăm în ultimul punct din ordinea de zi de astăzi, Întrebări,

interpelări şi răspunsuri.

Începem cu întrebările.

Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe David, din partea

Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Gheorghe David:


Am două întrebări. Una dintre ele o voi prezenta, pe cealaltă o

voi depune.

Întrebarea pe care o prezint este adresată Ministerului

Sănătăţii, domnului ministru Cseke Attila-Zoltán.

Domnule ministru,

Asigurându-vă de aleasă consideraţie, permiteţi-mi să revin

asupra unei întrebări din data de 1 martie 2010, referitoare la

schimbarea specialităţii doamnei doctor Lascu Ana din Timişoara,

adăugând noi precizări la solicitarea petentei, şi anume:

1. Se solicită recunoaşterea, respectiv echivalarea anilor

efectuaţi în cadrul doctoratului cu frecvenţă în specialitatea

„Chirurgie cardiovasculară” din perioada 2005 – 2009.

2. Face precizarea că admiterea la concursul studiilor

postdoctorale s-a făcut prin concurs. De asemenea, are activitate

- 140 -

efectivă în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Timişoara,

unde a participat la toate aspectele de practică chirurgicală clinică şi

operatorie, perioada de lucru finalizându-se prin obţinerea titlului de

doctor în medicină în data de 6 noiembrie 2009.

În completarea solicitării se face precizarea că încadrarea pe post

a fost cu carte de muncă, în perioada 1 noiembrie 2005 – 1 noiembrie

2009, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din

Timişoara, disciplina „Chirurgie cardiovasculară”.

În acest context, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi

posibilitatea recunoaşterii anilor efectuaţi, fără a mai fi necesară

reluarea acestei perioade. Anexăm, de asemenea, copie adeverinţă

încadrare în disciplină, copie întrebare, copie răspuns.

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.



Îi ofer cuvântul doamnei senator Doina Silistru, din partea




Întrebarea mea este adresată domnului Daniel Petru Funeriu,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

Domnule ministru,

Potrivit unei situaţii întocmite de Inspectoratul Şcolar Judeţean

Vaslui, un număr de 25 de şcoli prezintă risc seismic ridicat, având

pereţii fisuraţi şi tavane care stau să cadă. Raportul arată că toate

- 141 -

construcţiile se află în mediul rural, au o vechime de circa o

jumătate de secol şi sunt ridicate din chirpici.

Aceste clădiri sunt predispuse atât riscului seismic, cât şi

degradării din cauza condiţiilor meteo. Recent, tavanul unei şcoli

din mediul rural a cedat din cauza umezelii, ceea ce pune în pericol

integritatea şi chiar viaţa elevilor.

Vă întreb, domnule ministru, ce măsuri veţi lua pentru

consolidarea acestor unităţi de învăţământ sau pentru construirea

unor noi şcoli, având în vedere că starea actuală a clădirilor prezintă

un real pericol pentru elevi.


Mulţumesc.


Mulţumesc, doamnă senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea

Grupului parlamentar al PNL.



Prima întrebare îi este adresată domnului Daniel Petru

Funeriu, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

Domnule ministru,

În anul 2004, Executivul a instituit, începând cu anul

universitar 2005-2006, împreună cu Reprezentanţa în România a

Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Bursa specială

„Guvernul României”, prin care tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi

35 de ani beneficiau de susţinerea financiară a statului pentru a se

- 142 -

perfecţiona la universităţi de prestigiu vest europene şi nord

americane, urmând cursuri universitare de masterat sau doctorat la

universităţi din străinătate.

Condiţia principală pentru acordarea burselor în cuantum

cuprins între 20 000 şi 30 000 de euro pe an, pentru o perioadă de

studiu de până la trei ani, a fost semnarea unui contract prin care

tinerii s-au angajat ca, la finalizarea studiilor, să se întoarcă în ţară şi

să lucreze în sectorul public pentru o perioadă minimă, cuprinsă

între trei şi cinci ani. Dacă nu respectau această obligaţie,

absolvenţii erau obligaţi să restituie statului suma aferentă bursei,

plătind în plus dobânzi şi penalizări.

Cu toate acestea, presa centrală a semnalat recent că niciunul

dintre cei aproximativ 150 de tineri care au accesat până în prezent

programul nu a fost angajat în sectorul public.

Având în vedere cele menţionate, vă rog să-mi explicaţi,

domnule ministru, cum a fost posibilă o astfel de situaţie şi ce

intenţionaţi să faceţi pentru ca specializarea acestor tineri să fie

corect valorificată?

Solicit răspuns scris şi verbal.

Pot să citesc şi a doua întrebare?

Domnul Mircea-Dan Geoană: Da, vă rog.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu: Mulţumesc.

A doua întrebare îi este adresată tot domnului Daniel Petru

Funeriu, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi are ca

obiect faptul că 27 de şcoli din judeţul Vâlcea urmează să fie închise.

- 143 -

Domnule ministru,

Conform datelor furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean

Vâlcea, 27 de unităţi şcolare, aflate pe raza judeţului Vâlcea, vor fi

desfiinţate începând cu 1 septembrie 2010. Regretabil este faptul că,

în urma acestui proces de comasare, sunt profesori care riscă să

rămână fără catedră. Mai mult, o parte din clădirile în care

funcţionau aceste şcoli situate în mediul rural şi renovate recent, cu

bani alocaţi de Guvernul României, nu va mai putea fi folosită de

către elevi.

Ţinând cont de aceste aspecte, aş dori să-mi precizaţi, domnule

ministru:

1. Cum vor fi utilizate în viitor aceste clădiri pentru care

ministerul pe care-l conduceţi a alocat fonduri importante de-a

lungul anilor?

2. Ce soluţii aveţi în vedere pentru ca profesorii care predau în

aceste unităţi de învăţământ să aibă un loc de muncă şi după data de

1 septembrie 2010?

3. De ce s-au ales pentru comasare tocmai şcoli recent

renovate?

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vasile Nedelcu, din

partea Grupului parlamentar al senatorilor independenţi.

Urmează domnul senator Alexandru Pereş, din partea Grupului

parlamentar al PDL.

- 144 -

Domnul Vasile Nedelcu:


Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul întrebării: Acordarea de stimulente personalului din

Ministerul Finanţelor Publice şi instituţiile subordonate în perioadă

de criză.

Domnule prim-ministru,

Prin Ordinul nr. 272/24.02.2010 al ministrului finanţelor

publice se aprobă Metodologia de constituire şi utilizare a Fondului

pentru acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu al

ministerului şi celui din ANAF, direcţiile judeţene ale finanţelor

publice, Comisia Naţională de Prognoză.

Având în vedere Legea unică de salarizare şi mult trâmbiţata

anulare a tuturor stimulentelor şi sporurilor „nesimţite”, vă rog,

domnule prim-ministru, să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Cunoaşteţi existenţa Ordinului nr. 272/2010 emis de

Ministerul Finanţelor Publice?

2. Dacă da, cum justifică ministerul emiterea unui astfel de

ordin în perioadă de criză economică? Nu se încalcă Legea

salarizării unitare şi Acordul cu FMI?

3. Aveţi cunoştinţă şi de alte ministere care au emis astfel de

ordine?


Îmi permiteţi să adresez şi a doua întrebare?


Da, dacă aveţi pregătită şi a doua întrebare.

- 145 -


Este aceeaşi întrebare adresată şi domnului Sebastian

Vlădescu, ministrul finanţelor publice.

Obiectul întrebării: Acordarea de stimulente personalului din

Ministerul Finanţelor Publice şi instituţiile subordonate în perioadă

de criză.

Domnule ministru,

Prin Ordinul nr. 272/24.02.2010 al Ministerului Finanţelor

Publice se aprobă Metodologia de constituire şi utilizare a Fondului

pentru acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu al

ministerului, dar şi celui din ANAF, direcţiile finanţelor publice,

Comisia Naţională de Prognoză.

Având în vedere Legea unică a salarizării şi mult trâmbiţata

anulare a tuturor stimulentelor şi sporurilor „nesimţite”, vă rog

să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Cum justifică ministerul emiterea unui astfel de ordin în

perioadă de criză economică?

2. La ce nivel se ridică cuantumul total al stimulentelor

aprobate şi ridicate de către personalul care beneficiază de

prevederile acestui ordin?

3. Prin acest ordin nu se încalcă Legea salarizării unitare şi

Acordul cu FMI?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator.

- 146 -

Îi ofer cuvântul domnului senator Pereş, din partea Grupului

parlamentar al PDL.

Se pregăteşte domnul senator Laurenţiu Florian Coca, din

partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Alexandru Pereş:


Am două întrebări. Prima întrebare îi este adresată domnului

Mihail Dumitru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

În urmă cu doi ani, ministrul Dacian Cioloş a lansat Programul

operaţional de pescuit, prin care beneficiarii puteau atrage până în

anul 2010, inclusiv, 307 milioane de euro din fonduri europene, bani

care pot fi folosiţi de acvacultori pentru fabricile de procesare a

peştelui, pentru creşterea producţiei sau pentru dezvoltarea

comunităţilor de pescari.

Întrucât sistemul de implementare a proiectelor nu a fost făcut

astfel încât să respecte normele de gestiune financiară a Uniunii

Europene, până în prezent nu a fost demarat niciun proiect din acest

program.

De aceea, vă întreb, domnule ministru Mihail Dumitru, dacă

credeţi că mai există vreo şansă ca anul acesta acvacultorii români

să beneficieze de fonduri europene?

Solicit răspuns scris şi verbal.

A doua întrebare, domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, este

adresată doamnei ministru Elena Udrea, ministrul dezvoltării

regionale şi turismului.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă rog.

- 147 -

Domnul Alexandru Pereş:

Lucrările de modernizare a zonei de centru a oraşului Cugir,

începute chiar de anul trecut, sunt sistate din cauza lipsei fondurilor

la bugetul local.

Din spusele primarului aflăm că s-a depus un proiect pe fonduri

structurale de reabilitare a opt străzi, proiectul fiind aprobat de Agenţia

de Dezvoltare Regională Centru, urmând să primească avizul din

partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. De asemenea,

tot pe fonduri structurale, mai sunt depuse două proiecte referitoare la

reabilitarea şcolilor şi liceelor din oraşul Cugir.

De aceea, doamnă ministru, cunoscând situaţia economică

actuală, precum şi dificultăţile financiare, vă rog să-mi comunicaţi

dacă se vor găsi soluţii pentru continuarea lucrările la proiectele

depuse la ministerul pe care îl coordonaţi. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Laurenţiu Florian Coca, din

partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Urmează domnul senator Liviu-Titus Paşca, din partea

grupului parlamentar al PNL.

Domnul Laurenţiu Florian Coca: Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi adresa o întrebare domnului Daniel Petru Funeriu,


Domnule ministru,

Conform declaraţiilor dumneavoastră, precum şi din cuprinsul

proiectului legii educaţiei, aflat în dezbatere, rezultă că acordaţi

- 148 -

importanţa cuvenită finanţării grădiniţelor. În acest context, vă aducem

la cunoştinţă situaţia grădiniţei din oraşul Bălceşti, judeţul Vâlcea,

care necesită, în regim de urgenţă, fonduri pentru aducerea acestei

instituţii de învăţământ la standardele normale de funcţionare. În prezent, uzura morală a întregii instituţii este atât de mare,

încât, pentru a respecta normele igienico-sanitare şi pentru a

asigura desfăşurarea în condiţii decente a activităţii preşcolare, se

impun de urgenţă lucrări de modernizare şi reabilitare ce vizează

grupurile sanitare, centrala termică şi acoperişul grădiniţei.

Având în vedere cele menţionate, vă rog, domnule ministru, să

precizaţi în ce măsură puteţi sprijini acordarea unui ajutor financiar

pentru reabilitarea grădiniţei din oraşul Bălceşti, judeţul Vâlcea, dat

fiind faptul că starea actuală a acesteia este de natură să pună în

pericol atât sănătatea copiilor care frecventează unitatea de

învăţământ, cât şi menţinerea acesteia în stare de funcţionare, ea

fiind singura grădiniţă din acest oraş.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc, domnului senator.

Dau cuvântul domnului senator Paşca.

Urmează domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului

parlamentar al PDL.

Domnul Liviu-Titus Paşca: Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi adresa o întrebare domnului Emil Boc, prim-ministru al

României.

- 149 -

Obiectul întrebării: Acordarea de produse lactate şi de

panificaţi pentru copii din grădiniţele cu orar prelungit.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95 din 24 iunie 2008

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi

panificaţie pentru elevii din clasele I – VIII, precum şi pentru copii

preşcolari din grădiniţele de stat şi cele private cu program de patru

ore, omite alocarea acestor produse copiilor din grădiniţele cu

program prelungit.

Vă întreb, domnule prim-ministru, care este motivul pentru

care copii ce frecventează grădiniţele cu orar prelungit nu

beneficiază, prin aceeaşi lege, de acordarea produselor lactate şi de

panificaţie.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, Liviu-Titus Paşca, senator PNL de Maramureş.



Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, din partea

Grupului parlamentar al PNL.

Urmează domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea

Grupului parlamentar al PDL.


Întrebarea este adresată domnului Cseke Attila-Zoltán,

ministrul sănătăţii.

Obiectul şi motivarea întrebării: Statistici medicale ce pun

viaţa oamenilor în pericol.

- 150 -

Domnule ministru, din ultimele rapoarte statistice ale

ministerului pe care îl conduceţi, dar şi din afirmaţiile medicilor şi

managerilor de spitale rezultă un număr alarmant de persoane

internate în spitale care au contactat infecţii intraspitaliceşti,

nosocomiale.

Mai gravă este situaţia când infecţiile afectează nou-născuţii.

Numai în Iaşi, la una dintre maternităţi, au fost raportate oficial, în

anul 2008, 309 cazuri. Responsabili ai diverselor unităţi medicale

spun că numărul infecţiilor este mult mai mare, dar, nu sunt

declarate pentru că se tem de sancţiuni. În străinătate, personalul

medical este motivat să raporteze astfel de situaţii pentru a fi

depistate la timp cazurile şi a preîntâmpina îmbolnăvirea mai multor

persoane.

Nu problema statisticilor ne îngrijorează, ci lipsa măsurilor de

prevenire a infecţiilor intraspitaliceşti şi de informare a pacienţilor,

precum şi modul în care se aruncă vina dintr-o parte în alta. Astfel

de practici nu fac decât să pună vieţile oamenilor în pericol.

În acest context, domnule ministru, vă rugăm să ne răspundeţi

la următoare le întrebări:

1. Care sunt procedurile prin care pacienţii sunt protejaţi de

riscul de contactare a unei infecţii intraspitaliceşti?

2. Ce măsuri sau programe de prevenire a infecţiilor

nosocomiale vor fi lansate la nivel naţional?

3. Cum vedeţi rezolvată raportarea imediată şi reală a cazurilor

pentru a putea fi demarate cât mai urgent acţiunile de limitare a

contactării infecţiilor de către alţi pacienţi?

- 151 -

Solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc.



Dau cuvântul domnului senator Bîrlea.

Urmează domnul senator Florin Constantinescu, din partea


Domnul Gheorghe Bîrlea:

Întrebarea mea se adresează domnului Florin Marius Faur,

director general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.

Domnule director general,

Apreciem faptul că, în pofida dificultăţilor, plăţile pentru

investiţiile în agricultură sau efectuat în general în grafic şi în acest

an, cel puţin în Colegiul nr. 3, din judeţul Maramureş, pe care îl

reprezint. Excepţia o face doar tranşa a treia la bovine ce ar fi

trebuit achitată iniţial până în 28 februarie 2010, intervenindu-se

ulterior cu o prelungire până la jumătatea lunii martie.

De aceea, la rugămintea unor crescători de animale, vă

solicităm să ne precizaţi când se vor relua plăţile, având în vedere

urgenţele pentru sectorul zootehnic, mai ales pentru bovine şi ovine.

Aştept răspuns scris.


Dau cuvântul domnului senator Florin Constantinescu.

Domnul Florin Constantinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea,

ministrul dezvoltării regionale şi turismului.

- 152 -

Obiectul întrebării: Construirea unui bloc ANL în comuna

Tătăruşi, judeţul Iaşi.

Doamnă ministru,

În anul 2009, Consiliul local al comunei Tătăruşi, judeţul Iaşi,

a întocmit un studiu privind necesitatea construirii unui bloc ANL,

cu 12 apartamente. Solicitarea privind necesitatea construirii

blocului s-a depus, la începutul anului 2009, la Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a solicitat

punerea la dispoziţie a terenului pe care ar fi trebuit să se

construiască blocul, precum şi alte documente ce au fost predate de

către Consiliul local al comunei Tătăruşi, judeţul Iaşi, pe parcursul

anului 2009.

Având în vedere cele de mai sus, doamnă ministru, vă rog, să

comunicaţi stadiul lucrărilor, precum şi graficul de realizare a

investiţiei.

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc. Florin Constantinescu.


Doresc să informez plenul că următorii colegi au depus în scris

întrebări adresate Guvernului: domnul senator Nicolae Dobra, din

partea Grupului parlamentar al PDL; domnul senator Dan Voiculescu,

domnul senator Şerban Valeca, doamna senator Elena Mitrea – din

partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC; domnul

senator Cezar-Mircea Măgureanu, senator independent, a adresat două

întrebări Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

- 153 -

Cu aceasta am încheiat seria întrebărilor adresate Guvernului.

Trecem la partea de interpelări, invitându-l pe domnul senator

Gheorghe David să ia cuvântul, din partea Grupului parlamentar al

PDL. Urmează domnul senator Viorel Arcaş, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Gheorghe David:


Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Petru Funeriu,


Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din

Timişoara este o bibliotecă de rang naţional, iar atribuţiile

personalului de specialitate, specificate în fişele de post, sunt de

asemenea, pe măsură.

Deşi dispune de cel mai mic număr de bibliotecari – 67,

respectiv de angajaţi – 98, în comparaţie cu celelalte trei biblioteci

centrale universitare, biblioteca trebuie să facă faţă cerinţelor tot

mai ridicate ale procesului de educaţie şi cercetare din învăţământul

universitar timişorean şi nu numai. Biblioteca pune la dispoziţia

utilizatorilor cele mai noi tehnologii în domeniul ştiinţei şi

informării. Aceste tehnologii şi echipamente implică necesitatea

existenţei unui personal cu studii universitare de specialitate, motiv

pentru care angajaţii bibliotecii au fost încurajaţi să-şi continue

studiile în domeniul biblioteconomiei pentru a obţine noi

competenţe, absolut necesare pentru ca biblioteca să poată pune la

dispoziţia utilizatorilor săi servicii similare cu cele oferite de marile

biblioteci moderne din lume. În ultimii ani, o serie de angajaţi cu

- 154 -

vechime în bibliotecă au absolvit această specializare în cadrul

Facultăţii de ştiinţe politice, filozofie şi ştiinţe ale comunicării, dar

sunt în continuare angajaţi pe posturi cu studii medii.

În conformitate cu Legea nr. 330/2009, vă rugăm să binevoiţi a

aproba transformarea unui număr de 5 posturi de bibliotecar cu

studii medii şi a unui post de muncitor în posturi de bibliotecar cu

studii superioare. Anexez aceste posturi care au fost cerute şi mai

fac precizarea că, în urma evaluării performanţelor profesionale a

personalului în ultimii trei ani, s-a constat că aceştia îndeplinesc

condiţiile pentru promovarea pe o funcţie cu nivel de studii

superioare, corespunzător studiilor absolvite, atât din punct de

vedere al vechimii în domeniu, cât şi al calificativelor obţinute de

aceştia pentru activitatea desfăşurată în cadrul acestei instituţii.

Faţă de cele menţionate solicit răspuns scris. Mulţumesc.

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Arcaş.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul

senator Emilian Frâncu.

Domnul Viorel Arcaş:

Mulţumesc domnule preşedinte, interpelarea este adresată

domnului prim-ministru Emil Boc.


În urmă cu două luni şi jumătate, mă adresam dumneavoastră,

în calitate de prim-ministru, prezentându-vă situaţia dezastruoasă a

firmelor care au contractat lucrări de la stat, de la ministerul

- 155 -

educaţiei, al sănătăţii, al dezvoltării, al transporturilor etc., au

executat cu bună-credinţă aceste contracte, dar statul român a uitat

să le plătească. Mai mult, pe munca şi pe banii lor, statul român le-a

adus în stare de faliment.

V-am întrebat atunci care este strategia dumneavoastră

referitoare la aceste firme, cum aveţi de gând să vă plătiţi datoriile

faţă de ele, şi, mai ales, când credeţi că veţi face acest lucru?

Din 8 februarie 2010 şi până acum, nu am primit niciun

răspuns şi, la rândul meu, nu am putut să ofer niciun răspuns celor

aflaţi în situaţia de mai sus, care îmi cereau o soluţie. Ce au înţeles

patronii şi angajaţii acestor firme?! Că în România Guvernului nu-i

pasă de soarta lor. Că în România Guvernul îşi bate joc de ei.

În speranţa că totuşi în ceasul al 13-lea veţi avea bunăvoinţa să

găsiţi o soluţie pentru firmele aflate în situaţia descrisă mai sus,

revin cu aceleaşi întrebări pe care vi le-am adresat şi acum două luni

şi jumătate.

Vă mulţumesc, solicit răspuns scris.

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc domnule senator, domnul senator Emilian Frâncu.

Se pregăteşte domnul senator Vasile Nedelcu.


Mulţumesc domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul şi conţinutul interpelării îl constituie: Deblocarea

posturilor vacante din sistemul bugetar, pentru atragerea fondurilor

europene.

- 156 -


Aţi adoptat recent o ordonanţă guvernamentală prin care

posturile vacante din sistemul bugetar urmează a fi centralizate în

vederea efectuării unor redistribuiri. Concret, aceste posturi vor

putea fi ocupate de specialişti, cu aprobarea Executivului, prioritate

urmând a avea structurile din cadrul autorităţilor care se ocupă cu

atragerea şi gestionarea de fonduri europene.

Ţinând cont de cele menţionate, aş dori să-mi comunicaţi,

domnule prim-ministru, dacă această centralizare a posturilor

vacante a fost deja efectuată şi care este numărul de posturi – şi

structura lor – din cadrul unităţilor de atragere a fondurilor europene

care urmează a fi ocupate în urma acestei ordonanţe de urgenţă.

Solicit răspuns scris. Mulţumesc.



Dau cuvântul domnului senator Nedelcu.

Urmează domnul senator Trifon Belacurencu, din partea




Interpelarea mea este adresată domnului Emil Boc, prim-

ministru al României.

Obiectul interpelării: Întârzierea unor răspunsuri la adrese

trimise Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi

Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.


- 157 -

Am trimis, în luna februarie a acestui an, mai multe adrese,

către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, şi anume adresa

nr. 14 din 1.02.2010 şi adresa nr. 24 din 26. 02. 2010, respectiv

către Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale,

adresa nr. 15 din 1.02.2010, în care sesizam situaţia de

incompatibilitate în care se află directorul Direcţiei Judeţene de

Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Călăraşi, dar şi activităţile

ilegale desfăşurate de către acesta în cadrul instituţiei.

Cu toate că termenul legal de 30 de zile pentru primirea

răspunsului a fost depăşit, niciunul dintre ministerele menţionate nu

mi-a comunicat dacă s-a efectuat sau nu o anchetă în acest caz şi ce

măsuri au fost luate.

Vă rog să analizaţi cele prezentate şi să-mi comunicaţi dacă

cele două ministere din subordinea dumneavoastră au efectuat o

anchetă în urma sesizărilor mele şi ce rezultate au fost obţinute.

De asemenea, vă rog, domnule prim-ministru, să-i atenţionaţi

pe reprezentanţii ministerelor menţionate referitor la obligaţia pe

care o au de a răspunde tuturor solicitărilor parlamentarilor.

Solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Belacurencu.

Se pregăteşte domnul senator Paşca.

Domnul Trifon Belacurencu:


- 158 -

Interpelarea mea este adresată domnului ministru László

Borbély, Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Obiectul interpelării: Referiri la lucrarea de Supraînălţare dig

închidere incintă, localitatea Crişan, judeţul Tulcea.

Stimate domnule ministru,

În ultima deplasare pe care am efectuat-o în comuna Crişan,

judeţul Tulcea, mi s-a solicitat din partea unor cetăţeni din această

localitate să vă supun atenţiei unele probleme în legătură cu lucrarea

menţionată mai sus.

Astfel, ei au insistat ca la lucrarea Supraînălţare dig închidere

incintă să se renunţe la prismul din piatră, la parapet, partea dinspre

Dunăre, şi la bancheta din pământ, partea dinspre sat.

Ei motivează această solicitare prin faptul că vor avea acces

greu la Dunăre, imposibilitatea tragerii bărcilor la mal, urât ca

aspect şi, mai mult, ei susţin că soluţia nu se justifică tehnic,

afirmând că varianta existentă în centrul localităţii Crişan, fără

aceste breme şi prismuri, este una mult mai bună.

Faţă de cele prezentate, vă adresez rugămintea de a dispune

identificarea de către proiectantul, constructorul şi beneficiarul

lucrării de Supraînălţare dig închidere incintă localitatea Crişan a

unei soluţii care să ţină cont şi de observaţiile cetăţenilor acestei

localităţi.

Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris.


Domnul senator Paşca, urmat de domnul senator Cezar-Mircea

Măgureanu.

- 159 -

Domnul Liviu-Titus Paşca:


Interpelarea mea se adresează domnului ministru László

Borbély, Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Obiectul interpelării: degradarea accentuată a albiei râului

Săsar, cu consecinţe asupra oraşului Baia Mare.

Amenajarea râului Săsar constituie o problemă îndelung

dezbătută de către toţi factorii responsabili ai judeţului Maramureş.

În pofida întocmirii unor proiecte, a numeroaselor intervenţii şi

chiar a promisiunilor, bugetul alocat de către Direcţia „Apele

Române” pentru efectuarea acestei lucrări a fost insuficient, fiind

repartizate doar sume nesemnificative, cu care se cârpeşte câte o

porţiune foarte degradată.

Menţionez faptul că râul Săsar, care împarte municipiul Baia

Mare în două, având viteza şi debitul foarte mari, sapă adânc în

albie, distrugând aproape toate pragurile de rupere, precum şi

fundaţia zidurilor de protecţie. Consecinţa acestei situaţii este faptul

că, la ora actuală, se află în pericol şi fundaţiile picioarelor de

poduri fără de care circulaţia dintre cele două părţi ale oraşului Baia

Mare ar fi complet paralizată.

Ca urmare a agravării stării de degradare a albiei râului Săsar,

vă rog, domnule ministru, să ne informaţi:

1. Dacă se are în vedere suplimentarea în acest an a fondurilor

pentru amenajarea albiei râului Săsar.

2. Dacă există intenţia de a cuprinde acest obiectiv într-un

program de finanţări externe.

- 160 -

3. Dacă nu există asemenea perspective, care ar fi modalitatea

concretă de a accesa un astfel de program de reabilitare a albiei

râului Săsar.

Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris.


Mulţumesc.

Domnul senator Măgureanu.

Se pregăteşte domnul senator Florin Constantinescu, din

partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSC+PC.

Domnul Cezar-Mircea Măgureanu:


Interpelarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul

transporturilor şi infrastructurii.

Obiectul interpelării: Situaţia dezastruoasă a DN 5C, Giurgiu –

Zimnicea.

Domnule ministru,

Prin această interpelare mă fac ecoul câtorva mii de oameni,

obligaţi să suporte în fiecare zi coşmarul transportului pe DN 5C,

Giurgiu – Zimnicea, fie cu autoturismele proprii, fie cu mijloace de

transport în comun.

Având o lungime de 59 de km, DN 5C deserveşte un număr de

şase localităţi (Slobozia, Malu, Vedea, Cetăţuia, Găujani, Pietrişu),

până la graniţa cu judeţul Teleorman, spre Alexandria, unde se

transformă în drum judeţean.

Din cei aproximativ 14 000 de locuitori legaţi prin domiciliu

de acest drum, aproape 2000 de elevi sau angajaţi fac naveta zilnic

- 161 -

la Giurgiu, fiind obligaţi să suporte coşmarul unui drum plin de

gropi care, pe alocuri, au o adâncime şi de 25 de centimetri, sau să

încerce să le ocolească, croindu-şi drum direct prin câmp.

Ultimele reparaţii s-au făcut în urmă cu trei ani, dar

deteriorarea maximă s-a produs după zăpezile iernii 2009 – 2010,

când a ajuns într-o stare deplorabilă, aproape impracticabil. Din

acest motiv, firmele de transport iau în considerare măsuri de

limitare a pagubelor produse de starea drumului, cum ar fi

scumpirea preţului biletelor sau chiar suspendarea unora dintre

curse, ceea ce ar însemna o gravă lovitură dată celor care trebuie să

ajungă la şcoală sau la locul de muncă.

De aceea, domnule ministru, având în vedere implicaţiile

sociale şi economice pe care le-ar avea astfel de măsuri, vă rog

să-mi precizaţi:

1. Dacă DN 5C este cuprins în Programul Guvernului de

reabilitare a drumurilor naţionale.

2. Când preconizaţi că vor începe lucrările, având în vedere

urgenta nevoie de reabilitare a acestui drum.

Anexat, vă transmit copia unui material apărut în presa locală

şi cinci fotografii care arată starea deplorabilă a acestui drum.

Primiţi, domnule ministru, asigurarea deplinei mele

consideraţii.

Aştept răspuns scris.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

- 162 -

Domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Florin Constantinescu:


Interpelarea mea este adresată domnului Radu Berceanu,

ministrul transporturilor şi infrastructurii.

Obiectul interpelării: Situaţia precară a transporturilor din

România.

Stimate domnule ministru,

În România, în domeniul feroviar, din 2000 încoace,

investiţiile au scăzut constant, astfel încât, în 2009, abia dacă s-au

modernizat vreo 20 de locomotive. Situaţia transporturilor este

precară. La CFR Marfă, taxa pe infrastructură se calculează pe

tren x km. În acelaşi timp, în domeniul rutier, tirurile plătesc o

singură taxă, o dată pe an, sau o taxă de 45 de lei pe zi, indiferent de

câţi kilometri parcurg. Ceea ce înseamnă, în medie, că pentru

transporturile feroviare costurile sunt crescute de peste cinci ori

comparativ cu cele rutiere. Pe de altă parte, transportatorii feroviari

plătesc acciza pe motorină, care se duce la bugetul general şi nu

rămâne pentru nevoile infrastructurii feroviare nimic.

Transportul feroviar trebuie revitalizat, lucru care este evident,

dacă ne uităm la situaţia din Occident. Dar, până la strategiile de

investiţii unde sunt necesari bani mulţi, se pot realiza câteva măsuri

simple. Una dintre aceste măsuri ar putea fi dezvoltarea

transportului auto pe tren, prin aşa-numitele Ro-La, prin amenajarea

pe bani europeni a unor terminale, astfel încât camioanele să

- 163 -

parcurgă distanţe lungi pe calea ferată. Practica este folosită mai

ales în transportul internaţional şi ar putea fi utilizată şi pentru

transportul intern. A existat un astfel de experiment şi la noi, cu

rezultate foarte bune, dar a fost abandonat în mod inexplicabil.

Astfel, nici şoselele nu ar mai fi avariate de transportatorii rutieri

care încarcă camioanele peste limita admisibilă pe tonă/osie,

ducând, în acest fel, la degradarea drumurilor.

Având în vedere cele expuse mai sus, doresc să-mi comunicaţi

când va fi reanalizată taxa pe infrastructură pentru CFR Marfă şi

care este decizia ministerului pe care îl conduceţi privind această

problemă.

De asemenea, doresc să aflu ce loc ocupă între priorităţile

ministerului reluarea dezvoltării transportului auto prin intermediul

căilor ferate tip Ro-La.

Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.



Şi ultima interpelare adresată Guvernului va fi formulată de

doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC.



Interpelarea mea este adresată ministrului sănătăţii, domnului

Cseke Attila.

Domnule ministru,

- 164 -

Cu deosebit respect, vă aduc la cunoştinţă că în judeţul Vaslui,

de aproape trei luni, nu s-a mai primit nicio doză de vaccin din

categoria celor cuprinse în programele naţionale de sănătate.

Stocurile au fost epuizate încă din luna februarie, acum găsindu-se

în cantitate foarte mică doar vaccinul împotriva hepatitei B. Părinţii

celor 5 500 de bebeluşi din judeţ, obligaţi prin lege să se prezinte la

medic pentru efectuarea vaccinurilor, sunt nevoiţi să cumpere

vaccin din farmacii, la preţuri usturătoare pentru veniturile lor, sau

să-şi expună sugarii fără sistem imunitar dezvoltat tuturor

epidemiilor şi riscurilor catastrofale ce pot apărea la simplul contact

cu o persoană.

Având în vedere atât rata foarte mare a şomajului, cât şi

veniturile foarte reduse ale populaţiei din judeţul Vaslui, unul dintre

cele mai sărace din ţară, vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru,

ce măsuri are în vedere ministerul pe care îl conduceţi pentru

rezolvarea şi evitarea reapariţiei unei astfel de situaţii ce afectează

singurul program naţional de sănătate care a funcţionat fără abatere,

de peste 30 de ani.

Solicit răspuns scris. Mulţumesc.


Mulţumesc doamnei senator.

Vreau să vă informez că următorii colegi au depus în scris

interpelări adresate Guvernului:

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori

Ovidiu Marian, Iulian Urban, Petru Başa, Alexandru Mocanu,

Gheorghe Bîrlea şi Dorel Borza.

- 165 -

Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC,

doamna senator Lia-Olguţa Vasilescu şi domnii senatori Şerban

Valeca şi Valer Marian.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori

Vasile Mustăţea şi Paul Ichim.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator

Gyerkó László.

Cu aceasta, încheiem sesiunea de întrebări şi interpelări.

Avem în faţa noastră, ca ultimă parte a acestui punct pe

ordinea de zi, răspunsurile pe care Guvernul le-a pregătit la

întrebările adresate de senatori.

Printre senatorii care sunt prezenţi şi doresc să asculte

prezentarea orală a acestor răspunsuri este domnul senator Emilian

Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Din partea Ministerului Apărării Naţionale, domnul secretar de

stat Mihail Vasile Ozunu va prezenta răspunsul acestui minister.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mihail Vasile Ozunu – secretar de stat în

Ministerul Apărării Naţionale:


Domnule senator,

Conţinutul întrebării dumneavoastră a fost analizat în

structurile de specialitate din cadrul Ministerului Apărării Naţionale,

rezultând concluziile pe care le prezentăm în continuare.

Cerinţele care au stat la baza iniţierii achiziţiei celor două

fregate tip 22R au fost: creşterea capabilităţilor forţelor navale

- 166 -

pentru misiuni de luptă antisubmarină, antinavă, antiaeriană, pentru

combaterea terorismului şi pentru executarea unor misiuni de

căutare-salvare pe mare, în cadrul forţelor proprii şi NATO.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului României

nr. 1423 din 12 decembrie 2002 şi ale Memorandumului nr. 514090/AN,

aprobat de Guvernul României în şedinţa din data de 6 decembrie

2002, s-au achiziţionat de către Ministerul Apărării Naţionale, de la

Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de

Nord, două fregate de tip 22R London şi Coventry şi s-a derulat

etapa întâi, regenerarea şi modernizarea acestora.

La data de 19 decembrie 2003 s-a semnat Acordul de achiziţie,

încheiat între Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Apărării

din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în numele

celor două Guverne, care are ca obiect achiziţia navelor aşa cum au

ieşit din serviciul Royal Navy, regenerarea şi modernizarea acestora

cu echipamente şi sisteme, corespunzător etapei întâi a programului.

Acordul, în valoare de 116 milioane de lire sterline, s-a derulat

pe o durată de 108 săptămâni, prima navă livrându-se în decembrie

2004, iar cea de-a doua în iulie 2005.

În urma derulării etapei întâi de regenerare şi modernizare,

fregatele pot îndeplini următoarele cerinţe operaţionale:

- lupta antisubmarin în mare deschisă;

- descoperirea ţintelor navale şi supraveghere radar de

suprafaţă;

- recunoaşterea şi identificarea ţintelor navale prin mijloace de

supraveghere electrono-optică;

- 167 -

- gestionarea situaţiei tactice navale;

- executarea tragerilor de artilerie până la distanţa de 90 de km.

Intenţia Ministerului Apărării Naţionale este ca în anul 2010 să

iniţieze cea de-a doua etapă de modernizare a navelor, concomitent

cu asigurarea suportului logistic pe termen lung, în cadrul unei

proceduri specifice de atribuire, care să aibă în vedere implicarea

substanţială a operatorilor economici din România.

În contextul crizei economice actuale şi al problemelor cu care

se confruntă aceştia, inclusiv şantierele navale, această abordare ar

aduce beneficii importante industriei naţionale şi, totodată, oferă

posibilitatea dezvoltării în România a capacităţilor industriale

necesare pentru asigurarea suportului logistic pe termen lung al

navelor militare ale forţelor navale române.

Derularea etapei a doua de modernizare a fregatelor tip 22R ar

determina creşterea semnificativă a performanţelor celor două nave prin:

- creşterea posibilităţilor de apărare antiaeriană şi prin

utilizarea unor sisteme de rachete, sisteme de însoţire a ţintelor,

conducerea cu precizie a focului în condiţii de vizibilitate redusă şi

mare agitată;

- lărgirea ariei de căutare şi descoperirea submarinelor prin

folosirea elicopterului cu sistem de hidrolocaţie şi transmitere

automată a datelor;

- lărgirea ariei de acţiune şi a preciziei în ducerea luptei

împotriva navelor de suprafaţă prin folosirea sistemelor de rachete;

- comandă centralizată a tuturor sistemelor de descoperire şi

conducere a focului;

- 168 -

- reducerea timpului de analiză a situaţiilor tactice şi de

identificare şi clasificare a ţintelor;

- creşterea protecţiei împotriva rachetelor dirijate prin laser şi

folosirea sistemelor pasive de contramăsuri pentru protecţia navei la

atacul cu torpile, rachetă antinavă şi în lupta radioelectronică.

Etapa a doua de modernizare a fregatelor trebuia iniţiată în anul

2008, însă, din cauza lipsei resurselor financiare, a fost amânată.

Pentru respectarea angajamentelor asumate faţă de NATO,

eforturile au fost canalizate pentru menţinerea stării de operativitate a

echipamentelor şi sistemului de la bordul navelor, astfel încât navele

să poată participa la misiuni internaţionale şi în teatrele de operaţii.

Menţionăm că, anual, o fregată de acest tip participă în teatrul

de operaţiuni „Active Endeavour” în Marea Mediterană.

Deşi bugetul alocat pentru investiţii forţelor navele în anul

2010 este unul de austeritate, specialiştii au în atenţie iniţierea

Programului de modernizare a navelor după identificarea soluţiei

optime de abordare a acesteia.

De la intrarea în dotare şi, până în prezent, costurile s-au situat

între 500 000 şi 8 milioane lei pe an, în funcţie de complexitatea

activităţilor de mentenanţă executate.

Forţele navale au executat, în limita resurselor alocate, toate

misiunile planificate, excepţia constând în executarea unui număr

mai redus de zile de ieşire pe mare, faţă de standardele NATO.

Compensarea acestei limitări s-a făcut totuşi prin utilizarea

simulatoarelor de instrucţie pentru antrenarea echipajelor.

Vă mulţumesc.

- 169 -


Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule senator Frâncu.


Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru acest

răspuns complet şi complex.

Vreau doar să fac menţiunea că mă bucur de faptul că, după

prima etapă de modernizare, cele două fregate sunt funcţionale şi

participă efectiv la operaţiuni. Văd totuşi că întreţinerea lor…,

uneori 8 milioane de lei pe an este o sumă totuşi foarte mare şi cred

că se poate găsi pe viitor o soluţie pentru ca modernizarea lor să fie

cât mai rapidă.

Însă, pentru că această achiziţie a fregatelor ştiţi bine că a

constituit un subiect de presă, acuzându-se o hemoragie financiară

de bani publici, v-aş ruga să se ţină seama…, de fapt, era un semnal

pentru o altă achiziţie de tehnică de luptă. Ştim bine că acum s-a pus

problema achiziţionării unor avioane moderne F-16 – am citit că

statul suedez făcuse o ofertă similară mult mai bună, cu avantaje

nete pentru economia românească – şi era rugămintea ca ministerul

dumneavoastră să ţină seama şi de aceste lucruri atunci când se fac

achiziţiile de tehnică de luptă.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

- 170 -

Tot la o întrebare adresată de domnul senator Frâncu, domnul

secretar de stat Király Andrei Gheorghe prezintă răspunsul

Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Király Andrei Gheorghe – secretar de stat în

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate domnule senator,

Urmare întrebării formulate de dumneavoastră vă comunicăm

următoarele:

La nivelul ministerului există o bază de date în care sunt

cuprinse toate solicitările de fonduri, din toate judeţele, pentru cazul

în care se va suplimenta bugetul, iar priorităţile vor fi stabilite de

către inspectoratul şcolar judeţean, împreună cu toţi factorii

implicaţi în procesul instructiv-educativ.

Pentru anul 2010, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului

şi Sportului are prevăzute în buget fonduri numai pentru credite de

angajament, conform Anexei III din prevederile Hotărârii de Guvern

nr. 855/2009, obiectul menţionat nefiind în finanţare.

Solicitarea este inclusă în baza de date a ministerului, la

propunerea inspectoratului şcolar, iar în cazul în care ministerului i

se vor aloca fonduri suplimentare pentru lucrări de investiţii,

obiectivul de investiţii propus poate fi cuprins într-o viitoare

hotărâre de Guvern, aceasta fiind modalitatea legală de alocare de

fonduri pentru finanţarea lucrărilor de investiţii la unităţile de

învăţământ preuniversitar.

- 171 -

În conformitate cu art. 167 din Legea nr. 84/1995, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare, finanţarea unităţilor de

învăţământ preuniversitar intră în sarcina unităţilor administrativ-

teritoriale. Aşadar, întreaga responsabilitate o deţin autorităţile

locale, care au obligaţia ca, în momentul angajării lucrărilor, să

dispună de o parte din fondurile necesare pentru a susţine realizarea

şi finalizarea lucrărilor începute.

Chiar dacă finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar

intră în sarcina unităţilor administrativ-teritoriale, Ministerul

Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a alocat sume de bani

prin hotărâre de Guvern, sume care vin, în mod normal, în

completarea surselor alocate de autorităţile locale.

Contractul de lucrări pentru Grădiniţa din comuna Mihăeşti a

fost încheiat în anul 2008, cu o valoare de 214 200 lei. Prin hotărâre

de Guvern, s-a alocat, în 2008, suma de 140 000 de lei. Valoarea

lucrărilor executate şi decontate este de 134 200 lei, iar pentru

finalizarea lucrărilor mai este necesară suma de 80 000 de lei.

De aceea, în afară de sumele finanţate de prin Guvernul

României, trebuie găsite şi alte surse de finanţare decât cele de la

bugetul de stat.


Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule senator Frâncu.


Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

- 172 -

Sincer să fiu, de data aceasta, răspunsul nu mă mulţumeşte şi

vă aduc imediat câteva argumente.

De doi ani de zile, o grădiniţă care şi-a propus, îşi propunea să

creeze elevi performanţi, circa 40 de elevi ar fi ieşit de pe porţile ei,

este închisă. Este închisă pentru că nu există suma de 80 000 de lei.

Repet, 80 000 de lei. Deci, de doi ani de zile, o investiţie făcută,

începută şi aprobată, nu poate fi finalizată.

Acum, eu am pus aici patru întrebări.

Faţă de întrebările pe care eu le-am adresat, aş fi dorit, dacă se

poate, în scris, nu verbal, ca anexa pe care dumneavoastră spuneţi că

o are ministerul, referitor la lucrările pe care acesta intenţionează să

le facă în acest an, să-mi fie trimisă şi mie, pentru a putea să văd –

că era una din întrebări şi nu am primit răspuns.

Înţeleg că, deocamdată, Grădiniţa din comuna Mihăeşti nu va

primi fonduri nici în anul 2010. Mă rog la bunul Dumnezeu ca la

rectificare să existe înţelepciunea ca să se poată, în primul rând, găsi

fonduri, să fie o rectificare pozitivă, şi ministerul din care faceţi

parte să ţină seama de această solicitare a mea, pentru că am selectat

şi eu, sunt multe cazuri similare, dar am selectat şi eu pe cele mai

stringente.

Vreau să vă mai spun un lucru, care pe mine mă doare şi poate

dumneavoastră veţi transmite mesajul meu către minister.

Până în anul 2008, a existat o strategie foarte clară. Acolo

unde, într-un stat, Negreşti, de exemplu, din comuna Mihăieşti,

dispare biserica, şcoala sau grădiniţa, să ştiţi că acea comunitate

dispare. Este elementul esenţial prin care filonul naţional rezistă

- 173 -

într-o anumită zonă. Aceasta a fost strategia unei guvernări care, din

2000 până în 2008, să zicem aşa, a funcţionat. De doi ani de zile,

văd că s-a adoptat o altă strategie. Cu toate problemele, s-au adus

microbuze şcolare în număr mare pentru a putea facilita accesul

elevilor peste tot, dar de doi ani de zile nu s-au mai achiziţionat

microbuze şcolare, se comasează şcolile şi mai ales acele şcoli unde

s-au făcut deja investiţii. Şi e tragic ca banii noştri, banii publici, să

fie aruncaţi. Acele comunităţi, o să vedeţi că o să dispară, chiar dacă

sunt comunităţi mici, şi este păcat.

Deci, eu cred că ar trebui regândită această strategie pentru că,

până la urmă, vedeţi, se fac poate economii într-o anumită direcţie,

dar dispar, până la urmă, localităţile componente ale etosului

românesc. Eu aş dori să transmiteţi acest mesaj la minister şi poate

să ţineţi seama de rugămintea mea privind finalizarea acestei

investiţii, după doi ani şi ceva.

Vă mulţumesc mult.


Vă mulţumesc.

Aş vrea să precizez faptul că răspunsul la o solicitare

anterioară, cu privire la situaţia lucrărilor pentru şantierele legate de

şcolile din ţară, şcoli care au parte de finanţare în acest an bugetar,

mi-a fost transmis. Am rugat să fie distribuit tuturor senatorilor

noştri pentru a putea fiecare, pe colegiul şi pe judeţul pe care îl

reprezintă, să aibă o situaţie cât mai amănunţită.

Cred că şi legat de grădiniţe, poate şi de alte investiţii, cum ar

fi instituţiile cu destinaţii speciale, pe care Ministerul Educaţiei,

- 174 -

Cercetării, Tineretului şi Sportului le gestionează, ar fi utilă o

asemenea situaţie şi cu această ocazie am putea să stabilim şi un

mod coerent de lucru.

Vă mulţumesc pentru această parte a dezbaterii noastre.

Aş dori să vă informez, în încheiere, că răspunsurile orale din

partea Guvernului, la întrebările adresate de doamna senator

Minerva Boitan, domnul senator Dorel Jurcan, domnul senator

Cornel Popa, domnul senator Ion Vasile şi domnul senator

Alexandru Pereş, vor fi transmise în scris.

Pentru întrebarea adresată de domnul senator Ion Vasile,

Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa

Alimentelor, se solicită amânare.

De asemenea, se vor transmite răspunsuri în scris la

interpelările adresate de: domnul senator Viorel Meleşcanu, domnul

senator Alexandru Pereş şi domnul senator Adrian Ţuţuianu.

La interpelările adresate de domnii senatori Liviu-Titus Paşca

şi Marius-Petre Nicoară, Guvernul solicită amânare şi, evident,

acest lucru va fi rezolvat cu o proximă ocazie.

Cu aceasta încheiem şedinţa noastră de astăzi.

Ne revedem mâine, la ora 9.00, pentru reluarea dezbaterilor

asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.05.

S T E N O G R A M A S U M A R · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 19 aprilie 2010 S U M...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A S U M A R · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 19 aprilie 2010 S U M...