S T E N O G R A M A - senat.ro filePrezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii simple...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 14 mai 2018

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 4; 33; 49

2. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al

Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016

pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de

Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi

completarea unor acte normative – procedură de urgență;

- Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul

educaţiei;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011;

- Lege pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;

- Lege pentru modificarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri

forestiere şi a lucrărilor de corectare a torenţilor din domeniul public al

statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în

domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea

consiliilor locale ale acestora;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2017 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2016

privind reglementarea unor măsuri în vederea conformării statului la unele

obligaţii de mediu din sarcina operatorilor economici din industria extractivă,

aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei – procedură de urgență;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea

activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale;

- Lege privind participarea României la majorarea de capital a Băncii

Internaţionale de Investiţii;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2017

pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat

românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea unor burse de studii

etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina – procedură de urgență.

4

- 2 -

3. Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii simple intitulate „PSD vinde

locurile în universități clientelei sale politice”.

5

4. Prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere a Proiectului de lege pentru

modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și

siguranței publice. (L142/2018)

33

5. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative

legislative:

- Propunerea legislativă pentru declararea unui imobil şi a terenului aferent ca

fiind de interes public municipal şi pentru trecerea acestuia din domeniul

public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului Judeţul Galaţi,

în domeniul public al municipiului Galaţi şi administrarea Consiliului Local

Galaţi; (b80/2018)

- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte

normative în materie electorală; (b216/2018)

- Propunerea legislativă privind măsuri de punere în aplicare a

Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte

prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor

date şi de abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind

protecţia datelor). (b240/2018)

34

6. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 215/1997

privind Casa Socială a Constructorilor. (L129/2018)

36

7. Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru asigurarea

strategiei naţionale a României privind menţinerea ciclului nuclear integrat, prin

asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar

funcţionării unităţilor de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă.

(L66/2018)

37

8. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 28/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale

de Prognoză. (L241/2018)

42

9. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii

serviciilor de transport public local nr. 92/2007. (L560/2017)

45

- 3 -

10. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii:

Dan Manoliu, Nicoleta Pauliuc, Victorel Lupu, Severica-Rodica Covaciu,

Eleonora-Carmen Hărău, Nicu Fălcoi, Emilia Arcan.

49

- 4 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 14 mai 2018

Şedinţa a început la ora 16.15.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii

senatori Emilia Arcan şi Mario-Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 14 mai 2018, și vă anunț că, din totalul de

136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 94 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de doamna senator Emilia

Arcan și domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 75 de voturi pentru, 2 abțineri, zero voturi împotrivă, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul

Senatului; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.


Cu 81 de voturi pentru, 2 abțineri, zero voturi împotrivă, programul de lucru a fost aprobat.

*

Înainte de a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către

parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea

exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea

şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism,

precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – procedură de urgență;

- 5 -

2. Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei;

3. Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011;

4. Lege pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;

5. Lege pentru modificarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere şi a

lucrărilor de corectare a torenţilor din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale

a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea

consiliilor locale ale acestora;

6. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2017 pentru modificarea

şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2016 privind reglementarea unor măsuri în

vederea conformării statului la unele obligaţii de mediu din sarcina operatorilor economici din

industria extractivă, aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei – procedură de urgență;

7. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii

partidelor politice şi a campaniilor electorale;

8. Lege privind participarea României la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de

Investiţii;

9. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea

art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru

acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina – procedură de urgență.

*

Stimați colegi,

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu

tema „PSD vinde locurile în universități clientelei sale politice”, inițiată de un număr de 36 de senatori,

conform art. 163 alin. (2) și (3) din Regulamentul Senatului.

Întreb dacă există semnatari ai moțiunii simple care doresc să-și retragă semnătura. Nu.

Dacă nu sunt, constat că sunt îndeplinite condițiile de procedură și invit la microfon pe domnul

senator Vlad Alexandrescu, pentru a prezenta moțiunea simplă.

Vă rog, domnule senator, microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Moţiune – „PSD vinde locurile în universităţi clientelei sale politice”.

În urmă cu peste 150 de ani, stimați colegi, asistam la înfiinţarea primei universităţi a statului

român modern, Universitatea din Iaşi. La scurt timp, a urmat înfiinţarea Universităţii din Bucureşti şi

transformarea învăţământului primar într-unul gratuit şi obligatoriu. În următoarele decenii, numărul

şcolilor şi elevilor a crescut continuu, iar miniştrii au iniţiat reformele atât de necesare pentru

modernizarea educaţiei.

- 6 -

Acestea, stimaţi senatori, erau vremuri în care liderii statului înţelegeau adevărata valoare a

educaţiei, vremuri în care preţuiam sistemul de învăţământ pentru amprenta lăsată asupra tinerelor

generaţii, şi nu a loialităţilor personale. Spiru Haret spunea: „Sistemul şcolar al unei ţări trebuie să fie

oglinda fidelă caracterului naţional al poporului care o locuieşte.”

Astăzi, în schimb, ce fel de vremuri trăim? Înţelegem oare să acordăm educaţiei cel puţin

aceeaşi valoare pe care o acordam şi atunci? Ne putem astăzi mândri cu nume precum Spiru Haret sau

Gheorghe Lazăr? Avem într-adevăr şcoli şi universităţi care să reflecte un adevărat progres al societăţii

noastre? Ori suntem cumva mai aproape de un model fanariot, unde resursele bugetare se împart în

funcţie de loialităţi şi afiliere politică?

Răspunsul este dureros de clar, iar aceste prime câteva luni ale anului 2018 îl întăresc cu atât

mai mult. Cu puţin timp înainte de instalarea Guvernului Dăncilă, românii au putut asista la un episod

demn de culmile servilismului politic. Viitorul ministru al educaţiei, domnul Valentin Popa, nesigur pe

propria statură politică și publică, încerca să-şi confecţioneze o brumă de legitimitate printr-o scrisoare

de adeziune semnată de prietenii săi politici din conducerea unor universităţi.

Dacă lucrurile s-ar fi oprit aici, consecinţele ar fi fost limitate doar la penibilul acestei situaţii.

Am fi sesizat spectacolul slugărniciei şi al încălcării autonomiei universitare şi am fi trecut mai departe.

Dar lucrurile au mers mai departe; mult prea departe. Vedem acum că slugărnicia prietenilor politici ai

ministrului Popa este răsplătită cu locuri suplimentare subvenţionate de la bugetul statului cu preţul

pedepsirii universităţilor performante din România.

Astfel, față de anul anterior, Universităţii din Bucureşti i se suprimă 60 de locuri la licenţă, 335

de locuri la master şi 56 de locuri la doctorat. În schimb, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad,

încadrată de ARACIS la încredere limitată atât în 2013, cât şi 2015, primeşte cu 30 de locuri mai mult

ca anul trecut. În total, celor patru universităţi din Consorţiul „Universitaria”, cele mai vechi şi

probabil cele mai performante din ţară, care nu au semnat scrisoarea de susţinere pentru ministrul

Popa, acestor universități li se suprimă aproximativ 1 000 de locuri la cele trei cicluri de studii.

În acelaşi timp, beneficiază de locuri în plus universităţi regionale, înfiinţate după 1989, cu un

prestigiu, o atractivitate pentru studenţi şi nişte performanţe ştiinţifice mai slabe, dar care au iniţiat şi

semnat lista de susţinere a ministrului Popa, unele dintre ele cu rectori înscrişi în PSD-ALDE, inclusiv

universităţile din care provin ministrul, secretarul de stat şi preşedintele Consiliului Naţional al

Rectorilor, adică cei care au împărţit locurile.

În aceste condiţii, grupul senatorilor Uniunii Salvaţi România şi ai Partidului Naţional Liberal

ridică o serie de întrebări ce ni se par fireşti.

Domnule ministru Popa,

- 7 -

Dumneavoastră pe cine reprezentaţi în primul rând, în interesul cui luaţi decizii în calitate de

ministru? Universitatea din Suceava, al cărei rector ales sunteţi? Grupul de universităţi ai căror rectori

v-au susţinut public numirea în funcţie? PSD, care v-a propus şi în care v-aţi înscris? Vă interesează în

vreun fel calitatea şi performanţa în învăţământul superior din România?

Iată principalele probleme pe care le ridică acţiunea dumneavoastră de alocare discreţionară,

cu accente clientelare:

În primul rând, repartizarea locurilor către universităţi este contrară meritului şi performanţei.

Astfel, universităţilor care se situează sub media productivităţii ştiinţifice naţionale le sunt

alocate, în medie, cu 9% mai multe locuri la studiile de master. Universităţilor care se situează peste

media productivităţii ştiinţifice naţionale le sunt alocate la master, în medie, cu 3% mai puţine locuri

bugetate.

Vă rog să explicaţi, domnule ministru, de ce universităţile cu performanțe ştiinţifice atestate

prin prezenţa constantă în topurile internaţionale – cele din Consorţiul „Universitaria” – sunt

sancţionate, iar cele neperformante sunt premiate.

În al doilea rând, repartizarea locurilor către universităţi este subiectivă, nu este fundamentată

obiectiv.

În mod evident, lipseşte o metodologie clară, cu formula de calcul şi indicatorii folosiţi pentru

alocarea locurilor în cazul fiecărei universităţi în parte. Vă reamintesc că propunerea de metodologie a

CNSPIS – Consiliul Naţional pentru Statistică şi Prognoză în Învăţământul Superior a fost în dezbatere

publică pe site-ul Ministerului Educaţiei până în luna februarie 2018. Domnule ministru Popa, aţi

ignorat complet metodologia şi aţi schimbat discreţionar membrii CNSPIS, deşi nu ajunseseră nici

măcar la jumătatea mandatului.

Observăm şi aici modul tipic de operare al PSD, marcat de amatorism, politizare şi, în final, de

decizii nefundamentate, luate pentru satisfacerea clientelei politice.

Vă rog să explicaţi, domnule ministru, care este formula de calcul, care este metodologia de

alocare a locurilor şi unde sunt publicate datele primare pentru fiecare universitate. De asemenea, vă

rog să explicaţi de ce nu aţi folosit metodologia CNSPIS, dezbătută public, precum şi motivele pentru

care aţi înlocuit membrii CNSPIS la o treime din mandat.

Repartizarea locurilor către universităţi este partizană, profund incorectă şi pentru că, sub

pretextul că unele domenii ar fi „strategice”, acestea au primit mai multe locuri: e vorba de domeniile

de studii ale celor care le-au împărţit, anume cele inginereşti şi agronomice. Ele nu au fost în trecut

subfinanţate, cum s-a afirmat în chip neadevărat, ci au fost suprafinanţate în România. Pentru a

suprafinanţa mai abitir aceste domenii, dumneavoastră, domnule ministru, ați luat locuri de la ştiinţele

sociale şi umaniste sub pretextul că România are prea mulţi studenţi la ştiinţe sociale, economice,

- 8 -

juridice, umaniste şi prea puţini la inginerie şi agronomie, o afirmaţie falsă conform evidenţelor

statistice furnizate de Eurostat.

Pentru informarea dumneavoastră, domnule ministru, suntem pe locul II în UE la procentajul

de studenţi în domenii precum inginerie, agronomie și medicină. Pentru inginerie şi agronomie suntem

chiar pe locul I, având procentajele cele mai mari de studenţi la aceste domenii din totalul studenţilor

înmatriculaţi. Trebuie să fie clar că nimeni nu are nimic împotriva universităţilor sau domeniilor de

studii şi profesiilor menţionate, le respectăm pe toate în egală măsură, dar subliniem aici nedreptăţile,

abuzurile pe care dumneavoastră, domnule ministru, le comiteţi în numele profesiilor şi domeniilor

menționate, folosindu-vă de ele pentru a răsplăti generos din buzunarul statului fidelităţile clientelei

politice a PSD.

Până la explicaţiile dumneavoastră, nu putem trage altă concluzie decât aceea că aţi procedat

astfel tocmai pentru a putea aloca locurile „din pix”, fără fundamentare. Pentru că apăraţi interesele unor

abonaţi ai puterii, şi nu interesele educaţiei naţionale.

În sfârșit, în al treilea rând, repartizarea locurilor către universităţi este extrem de nedreaptă

pentru studenţi.

Aţi emis, domnule ministru, propunerea de repartizare cu doar câteva luni înainte de examenele

de admitere, când candidaţii nu îşi mai schimbă opţiunile. Mai mult, aţi suprimat locurile la ciclurile

superioare – master şi doctorat – destinate studenţilor care sunt deja înmatriculaţi la anumite

universităţi pe anumite domenii de studii. Ei nu pot să migreze peste noapte după locurile pe care le-aţi

mutat de la o universitate la alta, dintr-un oraş în altul, de la un domeniu de studii la altul.

Ce îi sfătuiţi dumneavoastră, domnule ministru, pe studenţii aflaţi în anii terminali de licenţă la

drept, la limbi străine, la psihologie, la sociologie, la economie, care au cu 700 de locuri mai puţin la

admitere la master acum, să facă ei peste trei luni? Să dea admitere pentru master în universităţile unde

aţi mutat locurile lor, la Suceava, la Piteşti și la Târgovişte? Este firesc ca tineri din familii mai puţin

înlesnite financiar să caute să urmeze studii gratuite în România, aşa cum prevede Constituţia şi nivelul

lor de pregătire îi autorizează. În virtutea cărui principiu îi obligaţi să renunţe la marile universităţi din

România, care au acumulat prestigiu şi excelenţă în cercetare şi în şcolile lor doctorale, şi îi trimiteţi în

fabricile de diplome, dintre care probabil că multe ar primi, la un control al unor organisme de evaluare

internaţionale, verdictul de desfiinţare?

Cum le explicaţi, domnule ministru Popa, candidaţilor ce au obţinut medii mari la concursul de

admitere la marile universităţi că ei vor plăti taxa pentru ca cei de la universităţile regionale sau de la

domeniile privilegiate, unde se intră fără concurs şi nici nu se ocupă măcar toate locurile, să fie

finanţaţi de la buget?

- 9 -

Acestor probleme de fond li se adaugă atitudinea incalificabilă pe care ați avut-o și care ridică

mari semne de întrebare cu privire la capacitatea dumneavoastră de a gestiona în mod profesionist

problemele învăţământului superior din România. Jignirile pe care le-aţi adus şi desconsiderarea pe

care aţi arătat-o marilor universităţi ale ţării înseamnă un grav atentat la interesul naţional al României.

În lecţia de deschidere a cursurilor ţinute în anul 1919 la Universitatea din Cluj, marele nostru

istoric și învățat Vasile Pârvan spunea, despre rolul universităţilor, următorul lucru: „Asupra noastră, a

universitarilor, apasă răspunderea întregii vieţi a naţiunii. Sănătatea sufletului ei ne e încredinţată nouă.

Iar noi suntem datori să luptăm pentru a-i păstra întru eternitate această imunitate faţă de decădere şi

moarte. Cum am putea o clipă să facem vreo concesie răului, când ştim că puterile lui, chiar cu cea mai

îndârjită luptă a noastră, tot uriaşe rămân?”

Învăţământul superior, domnule ministru, este creuzetul de formare a elitelor unei naţiuni şi

trebuie să fie autonom şi liber de interese de partid, finanţat pe bază de performanţă şi merit, nu pe

criterii de obedienţă politică. Ministerul Educaţiei trebuie să facă politici publice în interes general, nu să

împartă locuri preferenţial ori să pedepsească şi să premieze universităţile după criterii politice.

Universităţile trebuie să fie independente, să producă cercetări, idei şi cunoaştere pentru societate

libere de constrângeri şi de alte servituți.

Aşadar, stimate domnule ministru Popa, poate că dumneavoastră nu vreţi să admiteţi, poate atât

colegii de partid, cât şi colegii din Guvern refuză să realizeze aceste lucruri. Noi însă vedem foarte clar

că aţi eşuat în misiunea de ministru. Nu vă ridicaţi la înălţimea acestei funcţii, iar fiecare zi în care

rămâneţi în această funcţie este o zi pierdută pentru educaţia din România. Din aceste considerente,

domnule Popa, vă solicităm de îndată să vă daţi demisia!


Vă mulțumesc pentru intervenție.

Trecem la prezentarea punctelor de vedere… nu.

Stimați colegi,

Pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, 14 mai 2018, ora

16.00, Biroul permanent propune repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupurile

parlamentare:

- punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile Guvernului – 15 minute;

- dezbateri pe grupurile parlamentare – 45 de minute, după cum urmează: PSD – 22, PNL – 9,

USR – 4, ALDE – 3, UDMR – 3, PMP – 3, senatori fără apartenență la grupurile parlamentare – 1

minut; total, 45 de minute.

Dacă sunt observații. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră timpii alocați.

- 10 -


Cu 87 de voturi pentru, zero abțineri, un vot împotrivă, timpii de dezbatere au fost aprobați.

Rog senatorii care doresc să ia cuvântul pentru dezbaterea moțiunii să se înscrie la doamna

secretar Emilia Arcan.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru, vă rog, microfonul central, pentru

a prezenta poziția Guvernului față de moțiunea simplă prezentată anterior.

Domnul Valentin Popa – ministrul educației naționale:

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt prezent astăzi în fața dumneavoastră pentru a răspunde criticilor formulate în cuprinsul

moțiunii simple introduse în Senatul României de membrii Grupurilor parlamentare PNL și USR.

Am menționat apartenența politică a semnatarilor moțiunii simple pentru a sublinia că întregul

demers este unul politicianist, aspect evidențiat de însuși titlul nerealist al moțiunii: „PSD vinde

locurile în universități clientelei sale politice”.

Chiar dacă, pentru o analiză lucidă, îndepărtăm zgura exprimărilor din textul moțiunii simple,

nu se susține prin nimic faptul că PSD ar „vinde” locurile în universități. Moțiunea este declarativ

îndreptată împotriva ministrului educației naționale, acuzat de partizanat politic în repartizarea

locurilor bugetate la admiterea în învățământul superior.

Pentru a da greutate unei astfel de acuzații, autorii moțiunii, în preambulul acesteia, pun o

etichetă negativă asupra întregului sistem de învățământ românesc, cu întrebări retorice de tipul:

„Avem într-adevăr școli și universități care să reflecte un adevărat progres al societății noastre?”

Chiar dacă pe autori nu-i deranjează redundanța formulării „într-adevăr – adevărat”, în

continuarea preambulului ei dau un răspuns contrar sensului retoric al întrebării, afirmând că în

România avem „universități performante”, dar care sunt „pedepsite” de ministrul educației naționale.

Universitățile performante sunt identificate ca fiind cele aparținând Consorțiului „Universitaria”,

acesta fiind analizat în antiteză cu universitățile regionale, blamate pentru „prestigiul și performanțele

științifice mai slabe”, precum și pentru faptul că unele au rectori înscriși în PSD-ALDE.

Nu doresc ca intervenția mea să se axeze pe o dispută politică. Voi răspunde cu argumente

obiective și cifre relevante întrebărilor referitoare la modul în care s-a realizat alocarea preliminară a

locurilor bugetate pentru anul universitar 2018 – 2019.

Referitor la repartizarea locurilor către universități, prin Hotărârea de Guvern nr. 131/2018 au

fost aprobate cifrele de școlarizare pentru învățământul superior de stat în anul universitar 2018 – 2019,

după cum urmează:

- 11 -

- licență – 62 000 de locuri finanțate, din care 2 000 pentru absolvenții de licee situate în

mediul rural și 5 000 de locuri pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României;

- master – 35 600 de locuri finanțate, din care 4 600 de locuri pentru domenii prioritare;

- la doctorat – 3 000 de locuri finanțate, din care 300 pentru domenii prioritare.

Pentru prima dată de la intrarea în vigoare a Legii educației naționale ministerul a fundamentat

și a repartizat distinct locuri/granturi de studii finanțate de la bugetul de stat special pentru susținerea

domeniilor prioritare de dezvoltare a României, pentru absolvenții liceelor situate în mediul rural și

pentru susținerea formării inițiale a viitoarelor cadre didactice. La momentul în care au fost distribuite

preliminar locurile în universități, au fost luate în calcul atât cerințele actuale de pe piața muncii, cât și

cele ce acoperă un orizont mai larg, adică ce ofertă de locuri de muncă vor avea peste trei până la șapte

ani adolescenții admiși acum.

Supunem atenției faptul că în anul 2011 s-a produs cea mai amplă realocare a locurilor

bugetate. Un număr important de locuri, 2 450 de locuri pentru master și 265 de locuri pentru doctorat,

au migrat de la universitățile care pregăteau preponderent ingineri și alți specialiști de care este nevoie

în prezent către cele patru universități aparținând Consorțiului „Universitaria”. La alocarea din acel an,

universitățile din Consorțiul „Universitaria” au înregistrat o diminuare preliminară a cifrei de

școlarizare cu doar 700 de locuri la master… vă rog să mă scuzați, la alocarea din acest an,

universitățile din Consorțiul „Universitaria” au înregistrat o diminuare preliminară a cifrei, așa cum ați

menționat și în moțiune, cu doar 700 de locuri la master și 130 de locuri pentru studii universitare de

doctorat, cifră ce se situează mult sub nivelul cifrei primite în plus în anul 2011.

Ar fi trebuit însă ca din 2011 și până acum miniștrii educației să analizeze cum alocă

universitățile locurile pentru a asigura cele mai bune șanse de angajare absolvenților. Eu pot să constat

acum, pe baza datelor raportate de universități, că locurile bugetate nu au ajuns întotdeauna în

domeniile care oferă șanse mari de angajare absolvenților. De exemplu, Universitatea București are în

prezent înmatriculați pe locuri bugetate, în toți anii de studiu, un număr de 862 de studenți la programe

de studiu din domeniul religiei și doar 607 studenți în tradiționalul său program de informatică de trei

ani, așadar cu 25% mai mult la programe din domeniile religiei decât la informatică. Consider că este

de neacceptat să găsim o astfel de distribuire internă a locurilor bugetate când pe piața muncii nu

reușim să acoperim nici jumătate din cererea de absolvenți în domeniul IT, în timp ce absolvenții

programelor de religie își găsesc și își vor găsi extrem de greu un loc de muncă.

Pe de altă parte, analiști economici de prestigiu prevăd o prăbușire a cererii de absolvenți în

domeniul juridic în următorii ani, cu peste 90%, din cauza introducerii pe scară largă a programelor

informatice, care asigură asistență juridică cu o mai mare acuratețe decât omul. Cu toate acestea,

universitățile românești alocă încă mii de locuri bugetate studiilor juridice.

- 12 -

Prin modul de repartizare a locurilor bugetate în acest an, determinăm universitățile să mute o

parte din locurile destinate domeniilor precum religia, dreptul, științe politice și așa mai departe către

domenii pentru care există și va exista o cerere importantă de specialiști. Această realocare are loc atât

între universități, cât și în interiorul universităților, acolo unde este cazul, iar ministerul o va monitoriza.

Stimați parlamentari semnatari ai moțiunii,

Dumneavoastră imputați ministrului o scădere a numărului de locuri la unele universități, deși

au fost prezentate formule de calcul și o fundamentare a repartizării. Comparați cifre fundamentate

pentru viitorul an universitar cu cele repartizate în anul trecut, pentru care nu aveți nicio fundamentare

sau explicație.

Aveți cumva știință de ce o universitate a primit anul trecut 3 500 de locuri, iar alta doar 1 300

de locuri? Cunoașteți vreo explicație sau vreo fundamentare pentru cifrele repartizate de diverși

miniștri în ultimii 25 de ani? Niciun ministru nu a oferit vreo explicație până în acest an, deși variațiile

cifrelor repartizate de la un an la altul au fost semnificative, așa cum se poate constata pe site-ul

ministerului, unde se găsesc toate aceste date din ultimii nouă ani. Chiar anul trecut, Universității

București i s-au diminuat 100 de locuri la licență și 210 locuri la masterat și nimeni, dar absolut

nimeni, nu a cerut nici explicații, nici formule de calcul și nici demisia vreunui ministru.

Caracterul istoric, neexplicat sau fundamentat vreodată, a fost totuși respectat în foarte mare

măsură și în acest an. Doar 8 000 de locuri la licență, 4 600 de locuri la master și 300 de locuri la

doctorat, dintr-un total de peste 100 000 de locuri, au fost repartizate după formule bazate pe numărul

de studenți înmatriculați în programe preponderent orientate pentru susținerea domeniilor prioritare

sau în programe destinate pregătirii personalului didactic din sistemul de învățământ preuniversitar,

formule precizate explicit pe site-ul ministerului.

În ceea ce privește „universitățile cu performanțe științifice”, vă informăm că toate

universitățile au același statut conform Legii educației naționale, anume acela de instituții de

învățământ superior de stat, din sistemul național de învățământ superior. Având în vedere că an de an

s-a alocat o treime din locurile bugetate la nivel național către universitățile din Consorțiul

„Universitaria” împreună cu finanțarea aferentă, considerăm absolut firesc ca aceste universități să

ocupe cele mai bune poziții în clasamentele internaționale.

Trebuie menționat faptul că aceste poziții au fost obținute preponderent pe baza volumului total

al publicațiilor și nu pe baza eficienței, adică a indicatorilor relativi obținuți prin raportarea rezultatelor

la numărul de cadre didactice și cercetători.

Universitățile românești au obținut performanțe și poziții onorante în clasamentele

internaționale și fără să fie atât de puternic susținute financiar de la bugetul de stat, precum au fost

susținute universitățile din Consorțiul „Universitaria”.

- 13 -

Analizând, spre exemplu, topul Times Higher Education, constatăm că Universitatea de

Medicină și Farmacie din Iași se situează între locurile 800 – 1000, la fel ca Universitatea din

București, însă Universitatea din București a beneficiat de o finanțare instituțională de la bugetul de

stat de 2,5 ori mai mare și de 6 ori mai multe locuri la doctorat, comparativ cu Universitatea de

Medicină din Iași, așadar, cu același rezultat internațional.

Iată o dovadă că poți să ajungi în topurile internaționale și altfel, prin atragerea de studenți

străini și prin derularea de contracte de cercetare. Performanța internațională nu este deci neapărat

legată de repartizarea locurilor bugetate.

Vă asigur că sunt deschis la implementarea unor măsuri de sprijin pentru o clasare mai bună a

universităților românești, susținându-le însă pe toate prin numărul de locuri bugetate.

În ceea ce privește scrisoarea de susținere la care dumneavoastră, stimați parlamentari, faceți

referire, vă asigur că alocarea locurilor nu reprezintă rezultatul asumării sau neasumării scrisorii de

susținere a lui Valentin Popa la începutul mandatului său.

De exemplu, rectorul Academiei de Studii Economice din București a semnat, însă

universitatea sa are o scădere a locurilor alocate, în timp ce rectorul Universității Politehnica Timișoara

nu a semnat, însă universitatea sa înregistrează o creștere semnificativă a locurilor alocate.

În plus, sunt alte instituții de învățământ superior vocaționale ai căror rectori au semnat

lucrarea de susținere... scrisoarea de susținere, vă rog să mă scuzați, și care nu au beneficiat de o

creștere a numărului de locuri bugetate.

Acestea sunt dovezi clare că repartizarea nu s-a făcut discreționar ca până acum, ci pe baza

unor formule, cu respectarea unor obiective asumate de Guvern, și anume: susținerea domeniilor

prioritare care asigură potențial de creștere și locuri de muncă viitorilor absolvenți, asigurarea unei

șanse la educație și absolvenților liceelor din mediul rural, susținerea programelor de studii dedicate

formării cadrelor didactice pentru sistemul de învățământ preuniversitar.

Organismul care are, prin lege, atribuții în fundamentarea și repartizarea cifrei de școlarizare

este Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior – CNSPIS – al cărui

președinte, în perioada 2016 – 2018 a fost domnul profesor Bogdan Murgescu, numit prin ordin al

ministrului și rector al său, Mircea Dumitru, în anul 2016, când Domnia Sa era și consilier în funcție al

aceluiași ministru și, totodată, director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat în exercițiu în

cadrul Universității din București.

De asemenea, în componența acestui consiliu, aprobată prin același ordin, Consorțiul

„Universitaria” avea 35% reprezentare în cadrul membrilor, precum și poziția de președinte, respectiv

vicepreședinte.

- 14 -

Încă din luna ianuarie 2017, Ministerul Educației Naționale a solicitat Consiliului

fundamentarea cifrelor de școlarizare pentru studiile universitare de licență, master și doctorat pentru

anteriorul an universitar. Consiliul, prin adresa sa nr. 334/2017, a făcut doar recomandarea ca alocarea

cifrei de școlarizare pentru anul universitar 2017 – 2018 să se realizeze pe criterii istorice și să se

mențină cifrele de școlarizare globale pentru întregul învățământ superior de stat, fără a prezenta o

soluție de repartizare pe universități.

Pentru următorul an universitar, 2018 – 2019, ministerul a revenit către acest consiliu în

perioada august – octombrie 2017 cu solicitări scrise de a fundamenta cifrele pentru studii universitare

și de a elabora metodologia de alocare a cifrei de școlarizare pe baza strategiilor care impun susținerea

domeniilor prioritare de dezvoltare a României.

Acest consiliu nu a furnizat ministerului la termenele impuse de acesta și asumate de către

CNSPIS niciun proiect de metodologie, în ciuda faptului că i-a fost solicitat public acest lucru și de

către Consiliul Național al Rectorilor, și de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Abia la finele lunii decembrie 2017 ministerul a primit un proiect de metodologie care a fost pus în

dezbatere publică și discutat la reuniunea Consiliului Național al Rectorilor din 2 februarie a.c. la Brașov.

Acest document a fost respins în totalitate de către membrii Consiliului Național al Rectorilor prezenți la

întâlnire, iar Consiliul Național al Rectorilor este partener al Ministerului Educației Naționale.

Toate documentele care conțin istoricul cifrelor de școlarizare alocate în perioada 2010 – 2018,

fundamentarea și repartizarea preliminară aferente anului universitar 2018 – 2019, pot fi accesate pe

site-ul web al ministerului unde sunt precizate exact și formulele de calcul.

În legătură cu repartizarea locului către universități, ca fiind nedreaptă pentru studenți, aș dori

să precizez următoarele:

În primul rând, în ceea ce privește migrarea studenților de la o universitate la alta, menționez că

aceasta este chiar o recomandare internațională și chiar metodologia de evaluare a școlilor doctorale,

aprobată de ministrul Mircea Dumitru, conține un indicator de calitate ce impune o astfel de migrație,

iar locurile nu au fost mutate de la universitățile tradiționale în alte orașe, așa cum menționați

dumneavoastră, ci chiar în același centru universitar la universități cu programe orientate spre

susținerea domeniilor prioritare. Și poate fi verificat acest lucru pentru toate marile centre universitare

ale României. În contextul celor de mai sus, vom continua să alocăm pentru anul universitar următor

celor cinci universități din Consorțiul „Universitaria” peste 17 000 de locuri la licență.

Subliniez: 17 000, cu aceeași tărie cu care ați subliniat scăderea de 60 din totalul de 62 000.

La fel vom susține și masteratul cu aproximativ 12 000 de locuri din totalul de 35 600 și vom

aloca la repartizarea finală aproape o treime din locurile la doctorat celor cinci universități din

Consorțiul „Universitaria”.

- 15 -

Cu alte cuvinte, cinci universități vor lua o treime din locuri, restul de 43, celelalte două treimi.

Solicit însă imperios, în contrapartidă, o utilizare eficientă a locurilor repartizate și nu irosirea

lor, așa cum voi demonstra chiar cu datele furnizate de universități în continuare.

Din analiza datelor oficiale înaintate de Universitatea București, constatăm că, la finalul lunii

martie 2018, pentru anii I, II și III, studii universitare de licență, există un număr total de peste 900 de

locuri bugetate, la dispoziția universității, dar neutilizate, deși la nivelul universității sunt înregistrați

numeroși studenți cu taxă care ar putea ocupa acele locuri finanțate de la buget.

Pentru studiile universitare de master reiese în mod similar că există un număr total de circa

700 de locuri bugetate la dispoziția Universității din București, dar neutilizate pentru anii I și II.

Dintre acestea, peste 600 de locuri bugetate la dispoziția universității, dar, repet, neutilizate,

sunt aferente anului II de studii universitare de master, valoare ce depășește considerabil numărul de

studenți cu taxă, eligibili să le ocupe.

În acest context, constat că, dacă ar exista proceduri interne centrate pe student, toți studenții cu

taxe, eligibili, din anul II de master ar putea primi loc bugetat și chiar și așa rămân foarte multe locuri

bugetate care se irosesc pentru că, doamnelor și domnilor, nu are cine să le ocupe în respectivele

universități.

Irosirea locurilor bugetate nu se întâmplă doar la Universitatea București, ci, iată, spre

exemplu, și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca care nu utilizează un număr de peste 550

de locuri finanțate de la buget pentru anul II de studii la masterat, deoarece, pur și simplu, nu mai

există studenți eligibili care să le poată ocupa. Aceste locuri sunt, practic, risipite, de ele nu pot

beneficia nici studenții și nu ajută nici bugetul universității.

Nu putem să nu remarcăm faptul că în timp ce, iată, în universitățile menționate sunt irosite

peste 1000 de locuri bugetate, un număr de peste 7000 de studenți masteranzi, eligibili pentru a ocupa

un loc bugetat în anul II de studiu, plătesc taxe la diverse universități din România, universități care, se

pare, nu intră însă în categoria „universităților cu performanțe științifice”, conform clasificării

semnatarilor moțiunii.

Stimați parlamentari, Guvernul României alocă anual peste 100 000 de locuri bugetate pentru a

fi atribuite studenților români, nu pentru a fi irosite de universități care, anual, primesc mai multe

locuri bugetate decât pot susține și care doresc, an de an, conservarea acestei situații doar în folosul

propriilor profesori și ignorând interesul studentului și pe cel al absolventului.


Domnule ministru, vă rog să vă pregătiți să încheiați, pentru că…

Domnul Valentin Popa:

Vă mulțumesc.

- 16 -


…ați depășit timpul.


Consider că aceste cifre au fost avute în vedere de autorii moțiunii simple când afirmau că

repartizarea locurilor către universități a fost nedreaptă pentru studenți.

Mulțumesc că mi-ați dat ocazia de a prezenta public o foarte mică parte din radiografia

universităților din Consorțiul „Universitaria”.

Cu această ocazie, solicit public răspunsul conducerii celor două mari universități cu privire la

nedreptatea majoră făcută atât propriilor studenți, cât mai ales studenților din alte universități din țară

care studiază cu taxă, dar care puteau beneficia de finanțare de la buget pe locurile irosite de acestea.

Oare care este părerea studenților din aceste două mari universități în această privință? Dar a

celorlalți studenți din țară?

Vă mulțumesc pentru atenție, doamnelor și domnilor! (Aplauze.)


Vă mulțumesc și eu, domnule ministru, pentru prezentare.

Trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.

Din partea Grupului PSD, o să vă rog ca liderul de grup sau viceliderul să-mi spună, sunt

domnul Breaz, domnul Pănescu și domnul Pop. (Discuții în sală.) Trebuie să fie cineva primul,

domnule lider de grup.

Domnule senator Pănescu, vă rog, microfonul central.

Domnul Doru-Adrian Pănescu:

Domnule ministru,


Am să încep cu un comentariu legat de un aspect vehement contestat în moțiune, cel al

numărului de locuri la doctorat. Această formă de pregătire cade în sarcina conducătorilor de doctorat,

atestați conform unor standarde unice aplicate la nivel național și verificate de CNATDCU.

Consideră semnatarii moțiunii că un conducător de doctorat de la Politehnica din Timișoara sau

Universitatea Transilvania din Brașov este inferior, a primit titlul respectiv pe criterii diferite față de

alți conducători, cei din București?

Și acum o comparație. Folosesc date oficiale privind numărul locurilor la doctorat, furnizate de

CNFIS, respectiv date privind numărul conducătorilor de doctorat de la ARACIS.

În anul 2017, la Universitatea Politehnica din Timișoara existau 167 de conducători de doctorat,

care au primit 90 de granturi doctorale, înregistrând un total de 488 de studenți doctoranzi, iar la

Universitatea Transilvania din Brașov cei 202 conducători de doctorat au primit numai 60 de granturi

- 17 -

doctorale, înregistrând un total de 457 de studenți doctoranzi. În schimb, în același an, Universitatea

București avea 463 de conducători de doctorat și i s-au alocat 295 granturi doctorale, înregistrând un total

de 1744 de studenți doctoranzi, iar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative București, o altă

universitate nemulțumită anul acesta, au fost la 24 de conducători de doctorat, 60 de granturi doctorale.

Putem invoca o capacitate de cercetate mai mare în București decât la Timișoara sau Brașov,

dar nu în această proporție, aproape un număr dublu de doctoranzi per conducător de doctorat la

universitățile nemulțumite față de celelalte două universități luate ca exemplu.

Despre celelalte două așa-zise probleme principale pe care le semnalează moțiunea:

repartizarea locurilor către universități este contrară meritului și performanței. Așa să fie?

În editorialul revistei „Nature” din 4 ianuarie 2018, titlul este „Cercetarea și impactul acesteia

trebuie să fie corelate.” Subiectul este încă mai clar, mediul academic trebuie încurajat să urmărească

impactul pe care cercetarea realizată îl are în societate.

În cuprinsul articolului ni se dau exemple din domeniul ingineriei și al medicinii, exemple de

proiecte de cercetare care sunt apreciate favorabil, pentru că au produs rezultate directe în societate.

Apoi ni se explică faptul că în Marea Britanie se va asigura o finanțare mai mare a acelor universități

legate de domenii ale cercetării care produc un impact direct în societate. Ei consideră că astfel trebuie

apreciată performanța.

Altă problemă semnalată: repartizarea locurilor către universități este extrem de nedreaptă

pentru studenți.

Eu nu cred că este nedrept să fie mai multe locuri la pregătirea universitară în domeniul

medical, acum când salariile medicilor au ajuns să fie și în România câteva mii de euro și nu este

nedrept să fie mai multe locuri în inginerie, acum când firmele din IT au ajuns să plătească inginerii și

cu 500 de mii de dolari pe an, nu este nedrept pentru tineri să aibă acces la acele domenii care sunt

cerute de piața muncii și sunt bine plătite.

Concluzie: Semnatarii moțiunii ne atrag atenția că repartizarea locurilor la universități trebuie

făcută doar conform unei tradiții, un obicei care pleacă din decizia unui ministru din urmă cu vreo 7

ani. Noi le răspundem că nu trebuie să rămânem captivi în trecut, ci să ne adaptăm, să încercăm să

aplicăm o metodologie care să țină seama de nevoile din societatea românească, de piața muncii, de

direcțiile de dezvoltare ale Uniunii Europene.

Credem că mecanismul demarat anul acesta își va dovedi efectele pozitive în timp, tocmai

fiindcă argumentele sunt legate de realitate și nu cutume moștenite din trecut.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)


Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

- 18 -

Grupul PSD: 4 minute, 43 de secunde.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Mario-Ovidiu Oprea. Vă rog, microfonul central.

(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua tuturor!

Distins Senat,

Domnule ministru Valentin Popa,

Prin moțiunea simplă pe care o dezbatem și o votăm astăzi cerem demisia dumneavoastră,

ministru al educației, Valentin Popa.

Eu aș pleca însă chiar de la faptul că domnul Valentin Popa nu și-ar fi găsit locul pe lista de

ministeriabili dacă învățământul din România se ghida și astăzi după valorile și principiile pe care le

respectam atunci când profesori ne erau Vasile Pârvan, Spiru Haret sau Gheorghe Lazăr, cei despre

care vorbește și moțiunea USR – PNL de astăzi.

Dar pentru că suntem puși în situația aceasta în care Ministerul Educației împarte locuri

universităților din România în funcție de susținerea politică... (Rumoare, discuții în sală.) acordată

public actualului ministru, trebuie să trecem prin această procedură parlamentară care este, de fapt, o

cerere de demisie ce se adaugă listei lungi de cereri.

Universitatea București cere demisia ministrului Valentin Popa, Universitatea Babeș-Bolyai din

Cluj cere demisia, studenții cer demisia ministrului Valentin Popa, iar argumentele acestora sunt

incontestabile, detaliate, inclusiv în moțiunea pe care o votăm astăzi. Răspunsurile ministrului, în

schimb, sunt – și acum citez – „pseudoexplicații bazate pe motivații vetuste și pe date eronate sau

expirate, prezentate însă cu un curaj și cu o siguranță incredibile, făcându-ne astfel să ne îngrijorăm

serios cu privire la responsabilitatea celor care le-au oferit”. Așa precizează reprezentanții Universității

Babeș-Bolyai din Cluj.

Important de știut este inclusiv faptul că un fost ministru al educației și coleg de partid cu

domnul Popa îl acuză pe acesta de dezinformare și de faptul că folosește manipulator cifre scoase din

context, considerând deciziile ministrului „un atac irațional”.

Stimați colegi, mă bazez inclusiv pe votul celor de la putere măcar pentru a scoate Ministerul

Educației din procedura declanșată în instanță.

Universitatea București a înaintat plângere prealabilă la adresa Ministerului Educației

Naționale prin care solicită revocarea, anularea deciziei acestuia pentru motive de nelegalitate.

- 19 -

Trebuie să precizez în plus faptul că se pregătește inclusiv o grevă generală în învățământul

superior, după ce în câteva universități s-a protestat prin grevă japoneză. Iar despre tot acest proces

care a afectat activitatea academică în România au luat act și partenerii externi ai universităților

afectate, efectele fiind vizibile în timp.

Studenții afectați de abuzul de putere al ministrului, așa cum l-au numit, au protestat chiar în

fața Ministerul Educației în urmă cu o lună, fără efect, după cum constatăm astăzi, iar lipsa dialogului

cu ministrul sau reprezentanții ministerului a adâncit și mai mult criza pe care o traversează astăzi

învățământul academic, fără nicio altă miză decât aceea a intereselor personale și de grup ale domnului

Valentin Popa și, poate, o răzbunare politică la adresa rectorilor care nu au semnat lista de susținere a

sa ca ministru.

Amintesc și faptul că domnul ministru nu este vizat astăzi prima oară de o moțiune

parlamentară. La precedenta, dezbătută în Camera Deputaților, Domnia Sa a calificat moțiunea drept

„un act simplist cu atacuri și etichetări gratuite”. Nu știu ce anume consideră simplist în acuzațiile care

i s-au adus: de la închiderea unor școli la politizarea excesivă a altora sau la bătaia de joc generalizată

la adresa profesorilor și a salarizării acestora.

Cert este că și-a continuat activitatea în minister în același stil abuziv, culminând, iată, cu

împărțirea locurilor în universități după bunul plac, în absența oricăror criterii care să justifice noua

alocare.

Mai mult decât atât, colegii Domniei Sale de partid îl contrazic atunci când afirmă că măsurile

privind alocarea banilor pentru universități sunt prevăzute în programul de guvernare și în strategia pe

care o invocă, iar aceste decizii arbitrare au adus sistemul de învățământ la o stare de tensiune

nemaiîntâlnită în ultimii ani în România.

Țineți cont că aceste argumente vin chiar din tabăra puterii, de la colegii domnului ministru din

universități și din partid. Așadar, demersul PNL – USR de astăzi nu este numai legitim, ci e și profund

necesar. Personal, nu-mi amintesc să fi participat la dezbaterea vreunei moțiuni parlamentare la care

argumentele să fie atât de evidente și acuzațiile la adresa ministrului vizat să fie atât de multe pentru

fapte care încalcă flagrant legea și buna morală a funcției publice.

Mă aștept, așadar, ca demisia domnului Popa să survină imediat și fără explicații. (Aplauze.)

Mulțumesc.

(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


6 minute și 20 de secunde, Grupul PNL.

Din partea Grupului USR, 4 minute, domnul senator Goțiu Remus Mihai, da?

Vă rog, microfonul central.

- 20 -

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună ziua!

Domnule ministru Valentin Popa, sunteți vinovat!

Sunteți vinovat de promovarea incompetenței, imposturii, clientelismului și arbitrariului într-un

domeniu esențial pentru viitorul României – educația.

Modul în care ați alocat „din burtă”, fără criterii, locurile bugetate din învățământul superior,

pentru anul 2018 – 2019, la nivel de licență, masterat și doctorat nu lasă loc de interpretări. Nu există

vreo metodologie care să stea la baza acestei alocări, lucru pe care, de altfel, l-ați recunoscut în mod

public într-un răspuns oficial la o întrebare pe care v-am adresat-o în calitate de senator.

Ați alimentat un conflict intern în Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului

Superior – CNSPIS – pentru a avea un pretext să contestați metodologia propusă de acest organism.

Ce ați pus în locul propunerii CNSPIS? Părerisme și pseudocriterii născute din răzbunare și frustrare!

Ați exportat și amplificat în spațiul public și mediul universitar un conflict, un conflict artificial

între universitățile care au primit mai multe locuri bugetate și cele care au primit mai puține, sub

pretextul promovării domeniilor prioritare. În fapt, ați prioritizat plăți către universități ai căror rectori

v-au susținut la numirea în funcție. Mai mult, argumentul pe care l-ați adus, al domeniilor prioritare,

este oricum unul fals, prioritară este, în primul rând, calitatea educației, nu creșterea din pix a

numărului de locuri pentru un domeniu sau altul. Degeaba o să avem mai mulți absolvenți în diferite

domenii, atâta vreme cât calitatea pregătirii acestora lasă de dorit sau, în cel mai fericit caz, dacă poate

fi numit „caz fericit”, nu se poate verifica, iar calitatea educației oferită de universitățile din România

nu se poate verifica, pentru că – nu este un secret – sunteți unul dintre opozanții notorii, chiar vârful de

lance al contestării și blocării clasificării instituțiilor de învățământ superior din țara noastră, așa cum

legea educației naționale o prevede și o cere în mod expres.

Domnule ministru Valentin Popa, ceea ce ați făcut prin alocarea discreționară a locurilor

bugetate reprezintă o răzbunare împotriva unor universități, a acelor universități care, în conformitate

cu criteriile internaționale, au rezultate care le plasează în mod constant pe primele poziții din

România. E o răzbunare născută dintr-o frustrare specifică incompetenților și impostorilor care își

închipuie că printr-o semnătură – fie chiar și de ministru – își pot ascunde și își pot justifica

mediocritatea.

Răzbunarea nu va afecta doar universitățile care au dovedit că pot performa, ci și pe cele

aparent favorizate de alocare. Atâta timp cât sunt recompensate pe criterii discreționare și clientelare,

nu va exista o motivație pentru a crește calitatea serviciilor educaționale pe care le oferă, cel mult le va

încuraja să-și crească gradul de obediență față de decidenții politici. (Discuții în sală.)

- 21 -

Mai grav însă, e faptul că răzbunarea va lovi întreaga societate românească și mai ales viitorul

acesteia.

Atunci când vrei să sabotezi o țară, atunci când vrei să o menții la un nivel de subdezvoltare, iar

pe cetățenii acesteia captivi într-un sistem tribal și clientelar, îi ataci educația. (Rumoare, discuții în

sală.)

Domnule ministru Valentin Popa,

Modul în care ați decis alocarea locurilor bugetate pentru universități reprezintă un sabotaj la

adresa educației din România și, implicit, un sabotaj la adresa viitorului României.

Domnule ministru, orgoliile și frustrările dumneavoastră blochează dezvoltarea țării și

condamnă România la sărăcie și înapoiere.

Pentru că ne pasă de viitorul educației din România și de viitorul modern și european al acestei

țări, noi, senatorii USR, vom vota pentru demiterea dumneavoastră.

Stimate colege și stimați colegi, tot în numele Grupului USR și al celor de la PNL, care au

semnat această moțiune, vă solicit și dumneavoastră să votați pentru demitere, asta dacă vă pasă cu

adevărat de educația și viitorul României. (Aplauze.)



4 minute și 23 de secunde din cele 4 minute alocate.

Domnule senator Goțiu, o să vă rog să ne ajutați. Văd că acolo, în spatele sălii, se află cineva de

la USR care nu este senator. Poate ne ajutați dumneavoastră să nu avem același conflict pe care l-am avut

la... Domnule lider de grup al USR ... (Discuții în sală și la prezidiu.) Noi dezbatem moțiunea acum.

Domnule senator Alexandrescu, vă invit până la prezidiu.

Continuăm. Din partea Grupului UDMR, domnul senator Novák Zoltán.

Vă rog. Microfonul central. (Discuții la prezidiu.)

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Novák Csaba-Zoltán:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,


Consider că învățământul este garanția viitorului, una dintre cele mai mari provocări pentru

România secolului XXI.

Apreciem dorința partidelor semnatare ale acestei moțiuni de a contribui la corectarea unei

măsuri într-adevăr defectuoase a Ministerului Educației privind alocarea locurilor de licență, de master

- 22 -

sau de doctorat pentru universități. Însă adevărata problemă în cazul acestei inițiative este că, deși

problemele semnalate sunt reale, concluziile nu vizează îmbunătățirea sistemului de învățământ, ci

oferă o soluție superficială care ține mai degrabă de imagine, demisia și, implicit, schimbarea

ministrului educației.

Admitem faptul că sistemul de învățământ românesc se confruntă cu numeroase probleme, mai

ales legate de starea precară a infrastructurii școlare, calitatea actului educațional, politizarea excesivă

a sistemului și lipsa unei concepții coerente privind reforma și direcția învățământului în România.

Totodată, pe lângă aceste deficiențe grave, cu caracter general, comunitatea maghiară se

confruntă și cu alte probleme în domeniul educației în limba maternă.

Susținem principiul potrivit căruia locurile de licență din sistemul universitar trebuie alocate în

baza criteriului competitivității, iar universitățile cu tradiție trebuie protejate și promovate.

În același timp, condamnăm cu fermitate orice fel de clientelism politic în învățământ sau în

alte domenii.

UDMR solicită ca Guvernul și Ministerul Educației să analizeze problema alocării locurilor de

licență și să ofere cât mai curând o soluție corectă și transparentă care să corespundă cerințelor reale

ale mediului universitar.

Stimați colegi,

Schimbarea miniștrilor din 6 în 6 luni nu rezolvă problemele învățământului din România, mai

mult, împiedică implementarea programelor în curs și chiar procesul de soluționare a locurilor de

licență din universități.

Considerăm, totodată, că avem nevoie de o strategie comună, bine elaborată, de o Lege a

educației adaptată noilor cerințe și provocări, dar și de un Minister al Educației Naționale care să pună

în practică și să implementeze noua lege cu o eficiență sporită.

Avem nevoie de continuitate și de consecvență. UDMR a fost și va rămâne un partener

constructiv în toate aceste încercări.

Grupul parlamentar al UDMR nu susține această moțiune simplă.



Timpul a expirat pentru Grupul UDMR.

Invit, din partea Grupului PMP, pe domnul senator Traian Băsescu. Microfonul central, 3

minute.

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.


- 23 -

După cum bine știți, Partidul Mișcarea Populară, Grupul Partidului Mișcarea Populară nu este

printre semnatarii moțiunii simple, nu pentru că n-am fi vrut, ci n-am fost invitați să fim parte a acestui

demers politic.

În același timp, aș vrea să facem câteva precizări legate de poziția noastră. Sigur, se pot face

foarte multe speculații legate de apartenența politică a celor cărora li s-a dat și a celor cărora li s-a luat.

De fapt, despre asta discutăm azi. Și nu cred că Senatul României era cel care trebuia să arbitreze

această repartiție.

Am privit însă la un principiu simplu. Observația noastră este legată de faptul că s-au redus cu

4 700 locurile la științe de genul drept, științe juridice, comunicare, studii politice și au crescut locurile la

instituțiile de învățământ superior tehnic sau la materiile tehnice. Aș vrea să vă atenționez… Inclusiv

medicina. Aș vrea să vă atenționez că din România, în ultimii ani, n-au plecat juriști, n-au plecat

comunicatori, n-au plecat nici specialiști în științe politice, au plecat 200 000 de ingineri și 20 000 de

medici.

Faptul că a fost mărit numărul de locuri la stat la instituții de învățământ tehnic care scot

ingineri, IT-iști, constructori, ingineri mecanici, ingineri de transporturi – uitați-vă că n-are cine face

proiecte pentru finanțarea construcției de autostrăzi – nu cred că este cel mai rău lucru. Dacă există o

problemă pe care personal și colegii mei din PMP n-o putem evalua, este legată de… dacă

universitățile care au primit locuri în plus au și capacitatea să educe, să scoată specialiști în IT, în

construcții, în transporturi feroviare, în transporturi rutiere, în mecanică și așa mai departe. Această

evaluare n-o putem face. Dar faptul că s-au alocat mai multe locuri pentru științe tehnice nu este deloc

greșit din punct de vedere al politicii pentru educație. Și v-o spune un om care a avut curaj să înființeze

o comisie prezidențială care a și dat proiectul Legii nr. 1/2001, o lege pe care o modificăm, ce-i drept,

la fiecare plen, dar esența ei rămâne.

Tot eu sunt acela care spuneam miniștrilor care au desființat liceele tehnice: atenție, că nu mai

avem tinichigii auto, mecanici. Și atunci a fost o furtună în a mă critica.


Domnule senator, vă rog să vă pregătiți să încheiați.


Vă spun... Vă mulțumesc. Un minut… De la dumneavoastră pentru mine.


Deja sunt patru. V-am dat un minut.


Vă spun cu toată… De la PSD. Vă spun cu toată sinceritatea că nu văd o eroare în creșterea

numărului de locuri la universitățile tehnice.

- 24 -

Nu putem face aprecieri pe doctorate, deși punctul nostru de vedere este că, până la clarificarea

condițiilor de a deveni doctori într-o știință în România, bine ar fi să se suspende toate aceste activități,

pentru că toți cei care au plagiat la doctorate… văd că nu se mai atinge nimeni de ei.

Aș încheia spunând că vom fi solidari cu colegii noștri, PNL și USR, colegii de opoziție, dar în

același timp, nu putem să nu observăm că din România au plecat 200 000 de ingineri și 20 000 de

medici, exact acolo unde s-au suplimentat cu 4 700 locurile, în timp ce universități umaniste au locuri

neocupate, cu finanțare de la stat. Și mai este un aspect. Vedeți la Universitatea București sunt mai

multe locuri la Teologie decât la Matematică, Fizică și Chimie.

Vă mulțumesc.



Din 3 minute alocate plus unu pe care vi l-a dat Grupul PSD – 4, ați ajuns la 5 minute și 19

secunde. Așa e la PMP, dai un deget și-ți ia toată mâna.

Continuăm cu senatori fără apartenență politică, domnul senator Vergil Chițac, un minut.

Vă rog. Microfonul central.

Domnul Vergil Chițac:


Fiți vă rog mai îngăduitor și acordați-mi 3 minute. Ce pot să spun într-un minut legat de

educație!

Am citit și am audiat, stimați colegi și domnule ministru, o moțiune adresată ministrului

educației pe o temă importantă, pe fond corectă, superficial fundamentată în opinia mea, și fără să

surprindă esențialul. Esențialul în această materie este faptul că statul trebuie să distribuie locurile

bugetate în universități ținând cont de arhitectura pieței muncii, atunci când absolvenții de liceu de

astăzi vor termina facultățile și, bineînțeles, ținând cont în același timp și de nivelul calității actului

educațional și al cercetării științifice din universități.

Or, domnule ministru, haideți să vedem cum stăm din această perspectivă și vă prezint câteva

date relevante pentru discuția de față, pe care le găsiți în Raportul asupra competitivității globale pe

anul 2017 – 2018, realizat de Forumul Economic Mondial, acoperind 137 de economii ale lumii. Ia

uitați, Pilonul 5, „Învățământul superior”. Suntem pe locul 70 din 137 de națiuni, adică mediocru. În

cadrul acestui pilon, indicatorii „Calitatea sistemului educațional” – locul 115 din 137 de țări,

„Calitatea învățământului în domeniul matematicii și științelor”, chiar unde sunt locurile pentru

universitățile din consorțiu, stăm bine, locul 23 din 137.

Pilonul 12, „Inovație”. Suntem pe locul 96 din 137 de state, adică foarte prost.

- 25 -

Indicatorul – atenție! – „Colaborarea universităților cu industria și institutele de cercetare-

dezvoltare”, locul 97 din 137 de națiuni, în picaj față de raportul anterior.

Și atunci, cum să avem noi un sistem de educație racordat la piața muncii dacă multe din

universități nu colaborează cu industria și cu institutele de cercetare-dezvoltare, deci nu cunosc

problemele din societate și nu pot să rezolve aceste probleme pe calea cercetării științifice? Cum să nu

avem o forță de muncă slab educată, din moment ce calitatea educației este așa de slabă? Repet, locul

115 din 137.

Mai mult decât atât, tot în acest raport vedem că dintre cei 16 factori, cei mai problematici care

afectează afacerile în România, pe locul 4 găsim forță de muncă inadecvat educată. E foarte ironic,

corupția este sub acest criteriu.

În concluzie, domnule ministru – și am să închei –, dați locurile bugetate la universități unde

desfășoară, unde se desfășoară învățământ și cercetare de calitate. Desființați universitățile de slabă

calitate! Oricum, avem prea multe. Norma europeană este de o universitate la un milion de locuitori.

Noi ar trebui să avem maximum 20 și avem aproximativ 100.

Dacă este adevărat că ați acordat locuri suplimentare unor universități care au calificativul

încredere limitată, atunci ați greșit profund. Păi, dumneavoastră ce faceți? Plătiți lipsa calității?

Aruncați banii publici pe fereastră?


Domnule senator, gata?

Vă mulțumesc.

Mă pregăteam să vă spun că ați depășit 4 minute.

Bun. Continuăm.

Din partea Grupului PSD, mai sunt 17 minute și 20 de secunde.

Domnule senator Breaz, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Valer-Daniel Breaz:


Stimați colegi,

Am auzit astăzi, aici, și am și studiat zilele trecute textul moțiunii, pur și simplu, unele fraze,

care au fost în acest text, nu au absolut nicio susținere sau nu au niciun aport sau un argument logic.

Este prima dată când un ministru al educației face o distribuire a locurilor în universități după

anumite criterii. Da, avem criterii și fiecare tânăr din România trebuie să aibă acces la educație egal,

atât în București, cât și în Iași, cât și în Timișoara, cât și în Alba Iulia sau în alte centre universitare.

S-a văzut de-a lungul timpului că o universitate, practic, dezvoltă o anumită regiune,

stabilizează regiunea respectivă. Ce vrem să facem? Peste o treime din locuri să le ducem către

- 26 -

universitățile de tradiție? Tot respectul. Sunt universități de tradiție, dar noi trebuie să ne gândim să

avem o țară pe care s-o dezvoltăm uniform. A făcut cineva un calcul sau cineva poate să spună care

este raportul dintre studenții aflați la locuri cu taxă în universitățile de stat și studenții care se află la

locuri bugetate sau care ocupă un loc bugetat? Sunt universități care au un rol deosebit regional și care

au două treimi studenți cu taxă, respectiv, o treime studenți care se găsesc pe locuri bugetate.

În al doilea rând, auzeam aici că a crește numărul de locuri subvenționate ar putea să afecteze

procesul de educativ. Nici vorbă. Fiecare universitate are o capacitate de școlarizare, iar capacitatea de

școlarizare a unei universități trebuie respectată. Creșterea numărului de locuri subvenționate nu poate

să depășească capacitatea de școlarizare și astfel, nu putem să spunem că este, practic, afectat procesul

educațional.

Dacă stăm și ne gândim din punct de vedere al producției științifice, trebuie s-o raportăm la

cadrul didactic universitar – normal, o universitate care are 1 500 de cadre didactice are, global, o

producție științifică mai mare decât o universitate care are 200 de cadre didactice – dar raportând

pentru fiecare cadru didactic activitatea de cercetare, s-ar putea să avem surprize cu unele dintre

universitățile din România pe care noi le catalogăm ca fiind universități mai mici sau universități

regionale. Toate universitățile au un rol în dezvoltarea acestei țări.

În al doilea rând, vreau să spun că, având în acest an niște criterii de distribuție a locurilor… nu

le mai poate contesta nimeni. Și-l felicit pe ministrul educației pentru că a avut această inițiativă.

Mi se pare că această moțiune nu are niciun sens, îi doresc în continuare succes ministrului

educației, pentru că vine dintr-o universitate, știe ce înseamnă management universitar, știe ce

înseamnă să dezvolți o universitate.



Vă mulțumesc și eu.

2 minute și 35 de secunde.

Invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe domnul senator Leon Dănăilă. Da? (Discuții la

prezidiu.)

Vă rog. Domnule senator, 2 minute și 40 de secunde.

Domnul Leon Dănăilă:


Stimați colegi și colege,

Am auzit aici foarte multe date statistice și n-o să repet, fiindcă Mark Twain a spus că „minciuna

este de trei feluri: minciuna, minciuna sfruntată și statistica”. Dar, totuși, o să arăt câteva lucruri foarte

importante. Când în Grecia Veche greșea cineva și era condamnat, atunci îl ducea pe malul mării, îi scria

- 27 -

numele pe o scoică, lega o piatră de scoica respectivă, o arunca în apă și-i spunea: „Peste trei zile așa o să

pățești și tu”. Deci peste trei zile, individul respectiv, fără să-i facă nimeni nimic, murea.

Sigur că sunt o mulțime de date care nu concordă cu realitatea. Eu am făcut două facultăți și am

trecut prin universități, așa încât cunosc demersurile acestor pași. Sigur că greșelile sunt mari, care se

fac acum.

După Revoluție s-a spus că la noi persoanele culturale sunt în număr foarte scăzut și trebuie

mărit. Atunci s-a dat naștere la facultăți particulare. Mă leg de Medicină. S-au creat foarte multe

facultăți de medicină și au apărut..., a apărut o supraproducție de medici. Din această cauză, atunci...

Absolvenți, aproape în fiecare an, câte 7 000, iar la rezidențiat se scot 2 500 – 3 000. Ce fac restul de

până la 7 000 cu diplome de medic? Nimeni nu s-a întrebat despre acest lucru? Vă rog să analizați

această problemă. Dar nimeni nu se leagă… Pleacă, dar nu atât de mulți câți absolvă această facultate.

În privința doctoratelor, conducătorii de doctorat sunt unii care sunt incapabili. N-ar trebui să

fie așa conducători de doctorat, cu multe greșeli, cu plagiat, în sfârșit, dar prin relațiile lor au ajuns să

fie în aceste posturi.

Eu am fost și analist de proiecte, de programe. Am câștigat pentru spital foarte multe

instrumente și aparate prin proiectele mele de programe, dar când mă duceam la analiza programele

care trebuiau aprobate, venea rectorul și-mi spunea: ăsta îl aprobi, ăsta nu, ăsta nu, ăsta nu, ăsta-l

aprobi, adică totul se dictează de sus. Să nu credeți că fiecare are o personalitate și poate să și-o

manifeste. Așa încât, cred că și în condițiile actuale tot așa există niște date care ar trebui înlăturate.

În privința cercetării, cercetarea este foarte scumpă. Eu am făcut foarte multă cercetare, dar cu

bani din buzunar. La noi cercetarea este foarte prost plătită. Sunt citat și anul acesta – eu pot să vă

aduc savanți din America – cu cercetările mele pe care le-am făcut, nu legat de neurochirurgie, ci de

cercetări fundamentale. Anul trecut, la fel, am o serie din articole în care mă citează japonezi, mă... din

Israel, din Turcia și din… în special, din Statele Unite.

Așa că cercetarea, dacă o faci, dacă cheltuiești bani, trebuie să fie la nivel mondial. Dacă

această cercetare nu este făcută, banii sunt cheltuiți în zadar și trebuie să știți cui trebuie să dați acești

bani ca să facă cercetare…


Domnule senator,…


…cui trebuie să dați posturile de conducător de doctorat ca să-i învețe și pe ceilalți cum trebuie să facă

cercetare ...


Domnule senator,...

- 28 -


... și cum trebuie să se comporte.


Domnule senator Dănăilă,...


Vă mulțumesc foarte mult.

Sigur că vreau să mai amintesc un fapt, ca, dacă domnul ministru nu poate fi capabil să

conducă în condiții optime acest minister, să dea... e bine să dea locul altuia. Eu sunt medic și, în

general, iubesc pe oameni la fel, iubesc pe prieteni și pe dușmani la fel, pe cei buni și pe cei răi, pe cei

bogați și pe cei săraci, pe prieteni și pe dușmani. Eu nu pot să insult oamenii, dar rog să dea locul celui

care se cuvine.




Grupul PNL a epuizat timpul, inclusiv 2 minute din următoarea moțiune.

Din partea Grupului PSD, urmează domnul senator Pop.


7 minute consumate. Mai sunt 5.

Domnul Liviu-Marian Pop:

Mai dăm mai multe.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În primul rând, domnule ministru, felicitări pentru că ați reușit pentru prima dată de la apariția

Legii educației naționale să repartizați cifra de școlarizare pentru un ciclu de licență, pe lângă

domeniile prioritare ale României, pentru două categorii foarte importante: elevii care provin din

mediul rural și cei care pregătesc viitorii profesori din învățământul preuniversitar. Felicitări pentru

asta, chiar dacă cel care trebuia să vă ajute, din decembrie 2016, n-a fost capabil până în ianuarie 2018

să facă metodologia de fundamentare de care aveați absolută nevoie în fundamentarea acestei cifre.

În același timp, cred că inițiatorii moțiunii au greșit titlul. Titlul moțiunii trebuia să sune așa:

„PNL și USR vând lucrări de licență în universitățile din România”. Repet, „PNL și USR vând lucrări

de licență în universitățile din România”. Pentru că cel care a lecturat moțiunea de cenzură..., moțiunea

simplă, este un membru al Cabinetului din care a făcut parte și rectorul Universității din București și

care și-a permis să modifice legea sau să interpreteze Legea educației. Pentru prima dată în istoria

României, o universitate nu este obligată să susțină în cadrul examenului de licență lucrarea de licență.

- 29 -

Întâmplător, singura facultate din România în care studenții, în cadrul examenului de licență, nu susțin

lucrarea de licență este Facultatea de Drept a Universității din București. Fapt pentru care, dacă sunteți

dornici de a semna, Partidul Social Democrat vă pune la dispoziție o nouă propunere legislativă – și

sunt convins că Grupul PMP-ului o va vota –, aceea de a modifica art. 143 din Legea educației și de a-l

completa că, în mod obligatoriu, examenele de licență din România trebuie să conțină și lucrarea de

licență, cu riscul ca cei care au plagiat lucrările de licență, cei care și-au pus norme interne interpretând

un ordin de ministru din decembrie 2016 să răspundă.

Nu rămâne altceva decât să ... Nu cred în coincidență și cu asta închei. Cum se face în 11

aprilie, prorectorul Universității de... Politehnice… din București, pardon, am spus Politehnică, îmi cer

scuze, Universitatea din București… Am emoții… Am emoții, pentru că Universitatea din București

este cea mai vehementă, acuză de politică, făcând politică la nivel înalt. Întâmplător, în 11 aprilie,

prorectorul Universității devine purtătorul de cuvânt al PNL. În 11 aprilie 2018, consilierul...

(Intervenție neinteligibilă din sală.) …pardon, pe educație – mulțumesc, că nu vă știu funcțiile acolo,

la partid, mulțumesc, domnule senator – devine consilier pe educație ca în 12 aprilie, la o zi după ce s-a

instalat, să ceară demisia ministrului educației. Și ne întrebăm dacă este un act politic.

Până atunci, îi transmit consilierului domnului președinte Orban dacă Partidul Național Liberal

este de acord ca în cadrul lucrărilor de licență... examenelor de licență să nu se mai susțină lucrări de

licență, cum se face doar la universitatea la care domnul prorector, consilier al președintelui PNL, face

astăzi?

Vă mulțumesc. Și mult succes! (Aplauze.)



3 minute 30. Mai sunt încă... Din partea Grupului PSD, singurul care mai are minute, domnul

senator Mihnea Costoiu.


(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Eugen Țapu Nazare.)

Domnule senator…Domnule senator Nazare, vă rog să-l lăsați să-și spună punctul de vedere.

Domnul Mihnea-Cosmin Costoiu:

E plăcerea mea să-i răspund domnului senator.


Vă rog să nu dialogați cu sala.

Domnul Mihnea-Cosmin Costoiu:


Stimați colegi,

- 30 -

Aș vrea să fac câteva precizări importante vizavi de moțiune și mai ales de ceea ce s-a susținut

de reprezentanții opoziției de la acest microfon.

Pe de o parte, s-a spus aici că a fost înființat Consiliul Național pentru Statistica Învățământului

Superior, care a elaborat o metodologie.

Vreau să informez plenul Senatului că în plenul Consiliului Național al Rectorilor, fără nici

măcar o singură abținere, tot consiliul, toți reprezentanții universităților au votat împotriva draftului –

că nu exista o metodologie prezentată de președintele Consiliului Național al Finanțării – și au

solicitat, prin rezoluție, ministrului educației înlocuirea acestui președinte.

O altă precizare extrem de importantă. Continuând ceea ce spunea domnul senator Pop despre

consilierul președintelui PNL, Domnia Sa a coordonat și în stradă, și acțiunea de protest din fața

Ministerului Educației. Mai mult decât atât, revin la mesajul… la discuțiile din Consiliul Național al

Rectorilor, în unanimitate, repet, în unanimitate, de un an și jumătate, aproape doi ani, Consiliul

Național al Rectorilor solicită Ministerului Educației, indiferent de culoarea sa politică sau de culoarea

politică a deținătorului postului, elaborarea unei metodologii care să aibă în vedere alocarea locurilor

către domeniile prioritare, iar acestea sunt: ingineria, științele exacte, IT-ul în mod special,

matematica… scuzați-mă, medicina.

Am în față și e public, stimați colegi, raportul Agenției Române de Asigurare a Calității în

Învățământul Superior, am toate rapoartele. Vă citez doar dintr-unul, apropo de ce-și dorește România.

Fac precizarea că, în acest moment, 5%, peste 5% din produsul intern brut al României vine din

industria IT, iar oferta de masterat – repet, sunt date publice – în România se prezintă astfel: pe primul

loc, ca număr de locuri este Filologia, 7 425 de locuri; Dreptul, 6 875; Administrarea Afacerilor;

Management; Finanțe; Științele Comunicării; Teologie; Științele Educației; Psihologie; Științe

Administrative; Istorie. Ingineria specială, Calculatoare și Tehnologia Informației, este în această

clasificare pe locul 30.

Despre ce discutăm în România când vorbim de alocarea locurilor, când vorbim de dezvoltarea

României, când vorbim de viitor și așa mai departe? Trebuie să privim lucrurile în față și este un… o

solicitare pe care, repet, în unanimitate, Consiliul Național al Rectorilor, din care am onoarea… din

care am onoarea… din care fac parte… am onoarea să fac parte a solicitat același lucru… acest lucru.

De altfel, vreau să știți că aceste domenii nu sunt domeniile stabilite de România sau de

ministrul educației, actualul ministru al educației, ci sunt domeniile prioritare în întreaga Uniune

Europeană și sunt asumate de România prin strategia ex-ante pentru finanțarea învățământului

românesc în perioada 2014 – 2020 din fonduri europene.

Închid cu ultima precizare, apropo de politizare. Ar trebui să fim mândri, venind de la PSD, de

faptul că 45 din 48 de rectori din învățământul românesc, din universitățile publice din România au

- 31 -

semnat o scrisoare de susținere a ministrului educației. Dacă PSD-ul are 45 din 48 de rectori în

România înseamnă că este un partid valoros. Realitatea este că nu are acești rectori ca membri, ci

rectorii din universitățile Românești, cu foarte puține excepții, au înțeles faptul că pentru binele

învățământului românesc este foarte important ca un rector să conducă această instituție și Consiliul

Național al Rectorilor a solicitat, alături de susținerea ministrului educației, actualului ministru al

educației și susținerea ministrului justiției, rector, de asemenea, și susținerea a doi dintre președinții

senatelor universitare, respectiv ministrul cercetării și ministrul energiei. Patru reprezentanți ai lumii

universitare sunt în Cabinet și cred că este un lucru de remarcat.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)



4 minute 26.

Nu mai sunt alte intervenții, da?

Bun, invit pe domnul ministru la microfon, cu precizarea, domnule ministru, la ora 18.00 se

încheie programul.

O să vrem să și votăm.


Aș dori să dau câteva răspunsuri la intervențiile făcute de la acest microfon.

În primul rând, pentru domnul senator Oprea.

Am constatat cu tristețe… discursul a fost prefabricat, preconceput. Nu numai că nu a fost

studiat nici măcar site-ul ministerului, dar nici măcar nu am fost ascultat în argumentele prezentate.

Criteriile sunt prezente și postate, dar pare-se că nu interesează pe nimeni dintre semnatarii

moțiunii, iar în ceea ce privește protestele nu mai iterez aspectele prezentate deja de domnul senator

Costoiu.

Domnule senator Goțiu, ați menționat și mi-ați spus… mi-ați alocat așa-numita „alocare din

burtă”. Doresc să vă precizez că sunt primul rector din România, care în 2016, în mod public, pe un

post de televiziune național, am menționat și am reclamat alocarea din pix, pentru că niciodată în 25 de

ani nu s-a făcut decât din pix alocarea. Este pentru prima oară în 25 de ani când s-au prezentat o

fundamentare și formulare.

Domnul Remus Mihai Goțiu (din sală):

Nu ați răspuns la interpelările adresate.


Nu numai că am făcut acest lucru, dar am reclamat ani de-a rândul necesitatea unei metodologii

sau unei minime explicații legate de alocarea cifrei. M-ați acuzat că am clasificat… că am blocat

- 32 -

clasificarea? Vă rog să mă scuzați! Am cerut-o la fiecare Consiliu Național al Rectorilor la care s-a

discutat această problemă și, din 2016 până acum, sunt primul ministru care pune pe agenda

Consiliului Național al Rectorilor din 1 – 2 iunie anul curent metodologia de clasificare făcută de

experții Băncii Mondiale, în draft, pentru a fi pilotată. Despre ce blocare vorbim?

Domnule senator Novák, transparența? Ați vorbit de transparență? Păi, e o negare a realității. E

prima oară când este ceva transparent pus pe site-ul ministerului. Cum puteți clama transparența anilor

trecuți, când nu a fost nicio explicație, niciun argument, nicio metodologie?

Domnule senator Traian Băsescu,

Da, au plecat 200 000 de ingineri și specialiști. Dar dacă au plecat, au plecat la companii care i-

au angajat. Înseamnă că erau foarte buni. Da, într-adevăr, de aceea se vorbește în Google și în

Microsoft limba română în primele trei limbi, pentru că avem absolvenți foarte buni. De unde? De la

inginerie și de la medicină, tocmai aceleași universități despre care domnul senator Chițac spunea, și

alături de ceilalți semnatari ai moțiunii, că sunt neperformante și că nu trebuiau să primească locurile

de la universitățile tradiționale. Hai să ne înțelegem: ori sunt performante ori nu.

Vă asigur, domnule senator Traian Băsescu, că toate universitățile de stat din România pot

asigura educația necesară și au și capacitatea de școlarizare stabilită și confirmată de ARACIS.

Iar în final, domnule senator Dănăilă, sunt trist să dau… să remarc că dumneavoastră nu

susțineți medicina. Cu alte cuvinte, vă alăturați celor care spun că universitățile de medicină nu sunt

performante și că nu trebuiau să primească locurile de la universitățile tradiționale. Cu alte cuvinte, în

concluzie… Nu, sigur n-ați spus asta. Este concluzia mea, după discursul dumnealui. Și trag concluzia

că, de fapt, universitățile… Trag o concluzie de la semnatarii moțiunii că, în general, universitățile

acestea de medicină sunt nu numai neperformante, dar și aservite politic pentru că au primit locuri în

plus, așa cum este titlul moțiunii.


Vă mulțumesc, domnule ministru. (Aplauze.)

Stimați colegi, conform prevederilor art. 167 alin. (1) din Regulamentul Senatului, moțiunea

simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor prezenți.

Conform art. 136 alin. (1) din Regulament, votul secret asupra moțiunii poate fi exprimat prin

bile sau electronic.

Vă propun, ca procedură de vot, votul secret electronic.

Dacă sunt observații. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră procedura de vot.


Cu 108 voturi pentru, zero abțineri, un vot împotrivă, procedura de vot a fost adoptată.

- 33 -

Trecem la votul asupra moțiunii.

Supun votului moțiunea simplă cu tema „PSD vinde locurile în universități clientelei sale

politice”.


Cu 35 de voturi pentru, zero abțineri, 71 de voturi împotrivă, moțiunea a fost respinsă.

(Aplauze.)

Felicitări, domnule ministru! Nu-i nevoie să vă dați demisia.

*

Stimați colegi, vă propun să continuăm activitatea plenului Senatului până la epuizarea

punctului 4 din ordinea de zi. Sunt inițiative legislative care au termen de adoptare tacită astăzi sau

mâine.

Supun votului dumneavoastră dacă sunteți de acord cu prelungirea programului de lucru.


Cu 88 voturi pentru, 2 abțineri și 7 voturi împotrivă, programul de lucru a fost aprobat.

*

Intervenție pe procedură, domnul senator Șerban Nicolae.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Șerban Nicolae:


Doamnelor și domnilor colegi,

Vă solicit atenția în legătură cu propunerea legislativă… Proiect de lege pentru modificarea și

completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice. Este o propunere

legislativă a Guvernului cu caracter complex, vizează modificarea a trei legi deosebit de importante:

Legea nr. 61/1991 privind normele de conviețuire publică, de conviețuire socială, modificarea Legii

Poliției și a Poliției de Frontieră.

Vă rog să fiți de acord că ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 75 alin. (2) din Constituție și să

aprobăm ca termenul de adoptare tacită pentru acest proiect de lege în prima Cameră sesizată, care este

Senatul, să fie considerat cel de 60 de zile.

Vă mulțumesc.



Supun votului dumneavoastră propunerea de prelungire a termenului de adoptare tacită.


- 34 -

Cu 94 de voturi pentru, 2 abțineri și 2 voturi împotrivă, propunerea de prelungire a termenului e

aprobată.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):

Zero abțineri.


Zero abțineri și 4 voturi împotrivă, nu?

Doamna Emilia Arcan (de la prezidiu):

Două!


2 voturi.

Mulțumesc domnului secretar pentru ajutor.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgenţă pentru

dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative.

Se supune aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 111 din Regulamentul

Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din

14 mai 2018, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind

acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni

şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”. (b78/06.03.2018)

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține.

Nu. În regulă.

2. Propunerea legislativă pentru declararea unui imobil şi a terenului aferent ca fiind de interes

public municipal şi pentru trecerea acestuia din domeniul public al statului şi din administrarea

Instituţiei Prefectului Judeţul Galaţi, în domeniul public al municipiului Galaţi şi administrarea

Consiliului Local Galaţi. (b80/07.03.2018)

Dacă dintre inițiatori…

Vă rog, domnul senator Butunoi.

Aveți cuvântul. Microfonul 4.

Domnul Ionel-Daniel Butunoi:

Susținem procedura de urgență, domnule președinte de ședință, pentru că este vorba de o

clădire pe care în momentul de față nu o poate întreține Instituția Prefectului și vrem să o trecem la

consiliul județean, unde…, are și alte posibilități financiare și această clădire este gazda multor

instituții din…, instituții deconcentrate ale județului.

- 35 -

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, ne-ați convins.

Supun votului dumneavoastră – procedură de urgență.


Cu 74 de voturi pentru, zero abțineri și 22 de voturi împotrivă, procedura de urgență e aprobată.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie

electorală. (b216/02.05.2018)

Dacă dintre inițiatori susține cineva.

Domnul senator Șerban Nicolae.

Microfonul central. Vă rog.


Vă rog să fiți de acord cu procedura de urgență, pentru că în materie electorală, după cum știți,

normele modificatoare ar trebui să intre în vigoare cu un termen rezonabil înainte de momentul

alegerilor respective.

E vorba de modificarea unor dispoziții din legile care guvernează alegerile europarlamentare și

alegerile prezidențiale.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră – procedură de urgență.


Cu 69 de voturi pentru, o abținere și 26 de voturi împotrivă, procedura de urgență a fost

aprobată.

4. Propunerea legislativă privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679

al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în

ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de

abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind protecţia datelor). (b240/11.05.2018)

Dacă dintre inițiatori susține cineva.

Vă rog, domnul senator Șerban Nicolae.

Microfonul central.


Mulțumesc.

Stimați colegi,

- 36 -

Probabil cunoașteți faptul că această propunere legislativă a trecut prin Camera Deputaților. E

vorba de un regulament care intră în vigoare direct începând cu data de 26 mai.

De aceea, noi am considerat ca, în limitele stabilite de Uniunea Europeană, să adoptăm o lege

care să pună în acord cu legislația română acest regulament.

Vă rog să fiți de acord cu procedura de urgență.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.

Supun votului dumneavoastră. Cine este de acord?


Cu 80 de voturi pentru, 3 abțineri și 13 voturi împotrivă procedura de urgență a fost aprobată.

*

Trecem la dezbateri asupra inițiativelor legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 215/1997 privind Casa Socială a

Constructorilor. (L129/19.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, de la

Ministerul Dezvoltării.

Vă rog. Microfonul 8.

Doamna Sirma Caraman – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat. S-a constituit grup de lucru, întrucât legea

este foarte veche și necesită mai multe… mai multă analiză.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei de muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7,

pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia pentru muncă a adoptat un raport favorabil, cu amendamente admise.

Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.

- 37 -

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții. Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind trecut de ora 17.00, trecem la votul asupra inițiativei legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.


Cu 78 de voturi pentru, 24 de abțineri, zero voturi împotrivă, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Cu 75 de voturi pentru, 24 de abțineri, zero voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru asigurarea strategiei naţionale a României privind

menţinerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului

nuclear necesar funcţionării unităţilor de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. (L66/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.


Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului

și invit la microfon pe domnul Viorel Ilie, ministru pentru Relația cu Parlamentul.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

Domnul Viorel Ilie – ministrul pentru Relația cu Parlamentul:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În contextul în care principalul obiectiv al Strategiei Europene a Securității Energetice… Sunt

necesare acțiuni menite să asigure securitatea în aprovizionarea cu materie primă necesară fabricării

combustibilului nuclear.

La nivelul Ministerului Energiei s-a constituit un grup de lucru care urmărește elaborarea unei

proiect al strategiei privind menținerea ciclului combustibilului nuclear autohton.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

- 38 -

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru transporturi, domnul senator Butunoi,

pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru transporturi și Comisiei economice.

Vă rog, aveți cuvântul.



Este o propunere legislativă întoarsă de la plen. Deci am întocmit împreună…, Comisia pentru

transporturi și energie împreună cu Comisa economică au întocmit un raport comun suplimentar de

admitere, cu amendamente respinse, care se găsesc într-o anexă la raport.

Ca atare, supunem spre aprobare și… raportul comun suplimentar de admitere, cu

amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții.

Domnul senator Valeca.


Urmează domnul senator Goțiu și, probabil, doamna deputat Chichirău.

Domnul Șerban-Constantin Valeca:


Independența energetică a României se realizează și prin independența resurselor, a

combustibilului. România a avut și are în continuare rezerve de uraniu, iar ceea ce s-a întâmplat în

timpul Guvernului tehnocrat a fost contra țării, prin faptul că s-a început importul.

Practic, proiectul de lege încearcă să repună pe tapet ciclul de combustibil integrat, astfel încât

materia primă să se asigure din România.

Grupul parlamentar al PSD va susține proiectul de lege, care este necesar pentru securitatea

energetică a României.


Mulțumesc.

Domnul senator Goțiu.



Stimate colege și stimați colegi,

Putem discuta pro sau contra dacă acest proiect îndeplinește sau nu obiectivul pe care și l-a

propus, acela de a asigura siguranța energetică a României, dar, atunci când vorbim de interes național,

- 39 -

trebuie să avem în vedere toate aspectele care țin de acesta, inclusiv cele legate de sănătatea cetățenilor

români și, mai ales dacă ne asumăm un proiect pentru asigurarea securității energetice a României,

trebuie să ne asumăm toate costurile care țin de realizarea unui astfel de proiect.

Foarte pe scurt, citez din expunerea de motive: „Impact social – Prezentul act normativ nu are

impact social.

Impact asupra mediului – Proiectul de act normativ nu are impact asupra mediului.”


Nu prea există proiecte sau extinderi de proiecte miniere care să nu aibă impact social și care să

nu aibă impact asupra mediului. Doar în perioada comunistă și stalinistă se negau aceste lucruri. Nu e

o figură de stil, în cazul exploatărilor de uraniu de la Băița, din județul Bihor au fost secretizate și apoi

distruse cercetările legate de sănătatea oamenilor de acolo. Cercetările recente arată o situație extrem

de gravă.

De asemenea, ceea ce rămâne de pe urma exploatărilor miniere este cunoscut inclusiv de către

dumneavoastră. Există o strategie de închidere…, o strategie și un plan de acțiune privind închiderea

siturilor contaminate din România până în anul 2050. Ar trebui, dacă am avea de unde, să investim

aproximativ 8,4 miliarde de euro în închiderea acestor lucruri…, acestor situri miniere contaminate

rămase de pe urma exploatărilor.


Am propus în comisie amendamente care să asigure că ne asumăm, în mod corect, toate

costurile acestui proiect. Au fost respinse sub pretextul că ar exista în alte legi.

Dacă ar exista în alte legi acest lucru, nu am avea nici situația actuală, cu toate aceste situri

contaminate care nu sunt rezolvate, am avea asigurate garanțiile financiare care trebuie depuse la

fiecare proiect minier în parte, și constatăm că nu sunt depuse, am avea o stare a sănătății populației

mult mai bună, în condițiile în care avem aproape 20 000 de decese anual cauzate de poluare.

Așadar, m-aș bucura dacă, atunci când luăm o decizie care privește securitatea energetică

națională, ne-am asuma, în mod corect și onest, toate costurile pe care trebuie să le plătim.

Din cauza faptului că acest lucru a fost refuzat în comisie, USR se va abține…, va vota abținere

la acest proiect legislativ.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții. Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra inițiativei legislative.

Există un singur amendament respins. Îl susțineți, domnule Goțiu?

Pot să-l supun la vot sau doriți să-l și argumentați?

- 40 -

Vă rog. Microfonul 2. (Discuții la prezidiu.)


Argumentația am susținut-o în mare parte. O să dau citire amendamentului respins, cu toate

cele patru puncte ale sale.

La art. 2, după alin. (5), se introduc patru noi aliniate…


Domnule senator…


… de la 6 la 9, cu următorul cuprins…


Domnule senator!

Am înțeles argumentația. Textul îl avem și noi, nu cred că e nevoie să-l citiți în plenul

Senatului.


Nu, vreau să-l citesc pentru că sunt convins…, și am dreptul să-l citesc, pentru că sunt convins

că majoritatea colegilor…


Aveți…


… nu l-au citit și aș dori să voteze în cunoștință de cauză.


Aveți dreptul să vă susțineți amendamentele sau amendamentul. Ați susținut cu argumentația

de rigoare, dacă vreți neapărat să ne arătați că știți să citiți un text pe care îl avem și noi în față…


Da, vreau să arăt că știu să citesc…


… chiar voiam să vă rog lucrul acesta.


… amendamentele pe care le-am scris, dacă îmi dați voie.


Da, e în regulă.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

- 41 -

Punctul 6 – „Exploatarea uraniului, prepararea și rafinarea materiei prime pentru fabricarea

combustibilului nuclear necesar reactoarelor de tip CANDU se vor realiza cu obligația companiei de

exploatare, de preparare și rafinare a materiei prime de a acoperi costurile de sănătate, de protecție a

mediului și sociale generate de activitate.”

Punctul 7 – „Compania are obligația de a constitui garanții de mediu conform legislației în

vigoare și pe baza unei metodologii adoptate de Guvernul României, în termen de cel mult 6 luni de la

adoptarea prezentei legi. Neîndeplinirea acestei obligații duce la suspendarea activității companiei

până la îndeplinirea acesteia.”

Punctul 8 – „Compania de exploatare, de preparare și rafinare a materiei prime are obligația de

a suporta cheltuielile legate de izolarea radioactivă a clădirilor deținute de persoane fizice și persoane

juridice (private și instituții publice), asigurându-se că nivelul de radiații nu depășește nivelul maxim

admis de normele românești și europene în domeniu. În acest sens, compania are obligația de a suporta

monitorizări științifice independente anuale și de a face publice rezultatele acestor monitorizări.

Neîndeplinirea acestei obligații duce la suspendarea activității companiei până la îndeplinirea acesteia.

La solicitarea oricărei persoane deținătoare a unui drept asupra unui imobil în care limitele de

doză de radiații prevăzute pentru expunerea profesională sau pentru expunerea populației sunt

depășite, compania de exploatare a uraniului, de preparare și de rafinare a materiei prime a uraniului

are obligația de a achita costurile de izolare radioactivă ale acestuia.

Persoanele fizice sau juridice care se află și care nu se află în zona monitorizată de companie,

dar care se consideră afectate de exploatarea, prepararea și rafinarea uraniului au dreptul de a solicita,

pe cheltuiala companiei, măsurarea nivelului de radiații. În cazul constatării depășirii nivelului maxim

admis, compania are aceleași obligații prevăzute la paragraful precedent.”

Și, punctul 9 – „Compania de exploatare a uraniului va acoperi costurile de recalificare și de

reconversie profesională a tuturor angajaților săi începând cu cel puțin 3 ani înainte de închiderea

minei. Dacă activitatea companiei încetează fără îndeplinirea acestei obligații, statul român, prin

Ministerul Energiei, are obligația de a suporta costurile necesare pentru recalificarea și reconversia

profesională pe care le vor efectua foștii angajați.”


Mulțumesc.

Felicitări!

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator Goțiu.


23 de voturi pentru, 9 abțineri, 60 de voturi împotrivă.

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat.

- 42 -

Motiv pentru care supun votului dumneavoastră raportul și propunerea legislativă.


Cu 74 de voturi pentru, 12 abțineri și 8 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind…


Listă…


A fost solicitată listă, rog stafful să pună la dispoziția grupului lista de vot.

*

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 28/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2007 privind

organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză. (L241/23.04.2018)


Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei

Naționale de Strategie și Prognoză.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Domnul Ion Ghizdeanu – președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză:


Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea Comisiei Naționale Prognoză,

respectiv dezvoltarea componentei strategice. Și cum componenta strategică înseamnă, pe lângă

prognoză sau viziune, sau scenarii pe termen mediu și lung, înseamnă și o asumare legată de

obiectivele strategice, sunt două noi componente în activitatea noastră, cele legate de obiectivele

strategice de stimulare a dezvoltării ajutoare de stat și investiții în parteneriat public-privat.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege și în acord cu raportul Comisiei pentru buget

și Comisiei economice, adresăm rugămintea unui vot favorabil, cu amendamentele admise.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comun al

Comisiei pentru buget și Comisiei economice.

Vă rog.

Domnul Viorel Arcaș:

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

- 43 -

Comisia pentru dezvoltare și strategie economică a transmis aviz favorabil, cu amendamente

admise. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis, de asemenea, aviz

favorabil.

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu

majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamentele

admise cuprinse în anexa nr. 1 la raportul comun. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții. Nu. (Discuții la prezidiu.)

Domnul senator Cîțu, atunci.


Dezbateri generale, da? Aveți și amendamente?

Domnul Florin-Vasile Cîțu (din sală):

Nu…


OK.

Domnul Florin-Vasile Cîțu:

… doar dezbateri generale, mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte pe scurt, teoretic, ar trebui ca după ce trece această ordonanță…, de fapt, această

ordonanță este în vigoare, deci, teoretic, ar trebui să nu mai avem, în acest moment, proiecte de legi

care vin de la Guvern fără să aibă impactul bugetar și impactul macroeconomic calculate. Încă se mai

întâmplă, sper să nu mai existe pe viitor.

În același timp, dacă tot s-a dat această ordonanță și s-a încercat să se facă această mișcare,

mișcarea naturală era nu să o luăm și să o ducem în subordonarea SGG-ului și coordonarea prim-

ministrului, ci să facem Comisia Națională de Prognoză, așa cum este în toate țările dezvoltate – și

unde vrem să fim –, independentă.

De aceea, Partidul Național Liberal nu va vota acest proiect de lege, această ordonanță. Vom

veni mai târziu cu un proiect care va face CNP-ul să fie independent.

Mulțumesc.



Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

- 44 -

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Amendamentele respinse nu se susțin, motiv pentru care… (Discuții la prezidiu.)

Vă rog, la amendamentele respinse, doamna senator Dinu, da?

Aveți cuvântul. Microfonul central.

Punctul... nr. crt. 2..., 3... și atât.


Doamna Nicoleta-Ramona Dinu:

Doresc să susțin amendamentele nr. 2 și 3 din tabelul de amendamente respinse.

Amendamentul nr. 2 se referă la art. 8 alin. (7).

Textul din proiectul de lege este următorul: „Membrii CPE beneficiază de o indemnizație

lunară pentru activitatea desfășurată în cadrul acestuia, egală cu indemnizația președintelui Comisiei

Naționale de Strategie și Prognoză.”

Amendamentul pe care îl supun atenției dumneavoastră este următorul: „Membrii CPE

beneficiază de o indemnizație lunară pentru activitatea desfășurată în cadrul acestuia, în cuantum de

50% din indemnizația președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.”

În motivarea acestui amendament afirm următoarele: dacă urmărim firul acestui proiect de lege

și facem câteva calcule, constatăm că indemnizația propusă în cadrul proiectului de lege este în valoare

de 15 600 de lei, în condițiile salariului minim brut pe economie actual, crescând, bineînțeles, odată cu

acesta. La această afirmație trebuie să adăugăm și următoarele aspecte: s-a modificat articolul care

stabilea că acest Consiliu de Programare Economică are 11 membri, acum are „cel puțin” 11 membri și

aceștia vor fi numiți prin decizia prim-ministrului; nu sunt criterii privind competența acestor membri,

probabil că vor fi numiți, în special, pe criterii politice.

Poate, oare, România, la momentul acesta, să-și permită un astfel de lux? Putem să plătim

indemnizații fără număr la un astfel de cuantum, 15 600 de lei, încă o dată, în condițiile actuale ale

salariului minim brut pe economie?

Vă rog frumos să votați.


Am înțeles.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul susținut de colega noastră.


32 de voturi pentru – și al dumneavoastră, 33 –, 4 abțineri și 52 voturi…

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat.

Vă rog să continuați. Punctul 3.

- 45 -

Vă rog, microfonul central. Staff-ul!


Art. 8 alin. (9).

Citesc textul din proiectul de lege: „Pentru participarea la lucrările grupurilor sau comisiilor de

lucru, membrii acestora au dreptul la o indemnizație de ședință egală cu 50% din indemnizația lunară a

președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.”

Amendamentul pe care îl supun atenției dumneavoastră este următorul: „Pentru participarea la

lucrările grupurilor sau comisiilor de lucru, membrii acestora au dreptul la o indemnizație de ședință

egală cu 25% din indemnizația lunară a președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.”

În același sens, am realizat calcule și indemnizația specialiștilor cooptați pentru activități

temporare pe lângă CPE va fi, în condițiile salariului minim brut pe economie actual, de 7 800 de lei,

crescând, bineînțeles, odată cu acesta.

De asemenea, precizez că s-a abrogat articolul care stabilea existența măcar a unei ședințe pe

lună, deci nu mai există nicio condiționare privind frecvența activităților depuse pentru această

indemnizație lunară.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Nu mai aveți amendamente de susținut, nu?


Nu.


Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de colega noastră, doamna senator.


Cu 36 de voturi pentru, înregistrând și votul doamnei senator, 6 abțineri și 47 de voturi

împotrivă, amendamentul nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.


Cu 57 de voturi pentru, 8 abțineri, 22 de voturi împotrivă, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Cu 57 de voturi pentru, 8 abțineri, 23 de voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea Legii serviciilor de

transport public local nr. 92/2007. (L560/18.12.2017)

- 46 -



Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Nicolae Tudose, secretar de stat

de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, da?

Vă rog, microfonul 10, aveți cuvântul.

Domnul Nicolae Tudose – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice:


Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat, dar reprezentanții Ministerului Dezvoltării

Regionale și Administrației Publice au participat la lucrările din comisii.

În consecință, susținem inițiativa legislativă, precum și amendamentele propuse și admise.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Butunoi, președintele Comisiei pentru transporturi, pentru a

prezenta raportul comun al Comisiei de administrație și Comisiei de transporturi. Microfonul 7.




Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru transporturi și energie împreună cu

membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de

voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise și

respinse, care se regăsesc în anexa nr. 1 și anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții.

Domnul senator Valeca.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Se pregătește domnul senator Ionașcu, microfonul 1.

Domnul Șerban-Constantin Valeca:


Actualul proiect de lege vine să reglementeze niște lacune din actuala lege, pentru că am avut o

situație în județul Argeș – și nu numai –: prin faptul că licitațiile pe trasee sunt o dată la 4 ani, se fac

- 47 -

drumuri noi în județe, se dărâmă un pod, nu se mai poate trece pe acolo, și atunci toată circulația

înăuntrul județului este blocată. Totodată, sunt UAT-uri care au luat decizii de „pe aici nu se trece”.

Actuala legislație prevede faptul că și consiliile județene, un punct important, pot scoate la

licitație trasee, astfel încât în cadrul unui județean, intrajudețean, să poată fi asigurat transportul

călătorilor și al locuitorilor, până la urmă, acolo unde ei au nevoie.

De aceea, Grupul PSD va susține proiectul de lege.


Vă mulțumesc.

Domnule senator Baciu, vă rog, microfonul 1.

Unu! (Discuții la prezidiu.)

Domnule senator Baciu... Ionașcu, vă rog. Mă scuzați!

Eu am zis microfonul 1, ați ajuns la microfonul 2. Probabil că doamna senator Presadă v-a sucit

mințile.


Domnul Gabi Ionașcu:


Paștele a trecut, dar, oricum, mai vin sărbători și o să..., cred că a doua oară o să...


Ne vedem joi, de Înălțare! (Discuții, râsete în sală.)

Domnul Gabi Ionașcu:

Da, mulțumesc.

Apreciez efortul inițiatorilor, dar decât să nu reglementezi mai degrabă reglementezi pe ici, pe

colo, prin părțile esențiale, am parafrazat pe Nenea Iancu. Sugerez totuși inițiatorilor sau senatorilor

prezenți că înțelegem că legea nu este perfectă, dar este perfectibilă, dar sunt câteva lucruri care ar fi

trebuit mai atent reglementate.

Este de apreciat faptul că de data aceasta apar asociațiile intercomunitare, dar, dacă ne uităm la

finanțarea subvenției, regula nu este stabilită, și atunci evident că va trebui să reglementăm și cotele de

subvenții în cazul asociației intercomunitare.

Evident că, din textul care ni s-a prezentat, aspectele de natură calitativă ale transportului de

persoane sunt insuficient reglementate și în legea inițială, dar și în proiectul de lege. Și mă refer la

capacitatea de transport, condițiile de confort, dispecerizarea, chiar și autogările.

Condițiile de reziliere a contractului de concesiune, pentru prima dată, sunt specificate în lege,

cât și retragerea licenței, ceea ce este foarte important, dar nu sunt stabilite criteriile pe baza cărora se

- 48 -

face această reziliere și, bineînțeles, retragerea licenței, pentru că licența de transport este dată de o altă

instituție, în prezent, a statului.

Denunțarea contractului de delegare a gestiunii se înscrie în același demers, dar nu sunt…, la

fel, spuneam, care sunt condițiile obiective de denunțare?

Un al cincilea, cred că, subiect. Este vorba de autoritatea…, și citez din lege „autoritatea de

autorizare”, care este compartimentul sau serviciul specializat de transport local din subordinea

primăriei. Este…, în primul rând, fraza este inexactă, este vorba de compartimentul din cadrul

aparatului de specialitate al primarului sau președintelui, asta ar fi formularea corectă. Dar cred că este

o suprapunere peste atribuțiile instituțiilor statului, precum autoritatea română care autorizează

mijloacele de transport, dar și operatorul de transport.

Consider că este o încărcare inutilă a organigramei de funcționare a unui aparat propriu al

primarului sau președintelui consiliul local și, mai ales, că este vorba de o reglementare care… nu cred

că are capacitatea tehnică un compartiment de specialitate din spatele aparatului propriu să rezolve.

Și un alt punct, și ultimul, de altfel, privatizarea operatorilor – insuficient reglementată, pentru

că un operator lucrează și cu bunuri (mă refer cel de sub autoritatea consiliilor locale), au bunuri care

sunt date în folosință, în exploatare acelor operatori, care fac parte din categoria bunurilor publice. Nu

există nicăieri în proiectul de lege dacă sunt restricții, dacă și acestea fac obiectul sau dacă se instituie

restricții, știut fiind faptul că regimul juridic al bunurilor se poate schimba prin hotărâre de consiliu

local (a se vedea Legea nr. 213).

Bineînțeles, în ce mă privește, voi vota pentru un astfel de proiect de lege, dar sper că,

împreună cu dumneavoastră, o parte din colegi ne vom preocupa să completăm legea așa cum credem

noi, cei din administrația locală, că ar trebui reglementată.

Vă mulțumesc, domnilor colegi.


Vă mulțumesc și eu pentru scurta intervenție.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente

respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră

sesizată.

Amendamentele respinse înțeleg că nu se susțin, motiv pentru care supun votului

dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.


Cu 64 de voturi pentru, 19 abțineri și zero voturi împotrivă, raportul a fost adoptat.

- 49 -

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Mai am să vă propun încă un lucru.

Cu 63 de voturi pentru, 20 de abțineri, un vot împotrivă, propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Supun votului dumneavoastră modificarea programului de lucru, și anume: o pauză de 5

minute, după care să înceapă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.


Cu 64 de voturi pentru, o abținere și 5 voturi împotrivă, propunerea a fost adoptată.

Dacă cineva dorește să explice votul. (Discuții, râsete în sală.)

Nu.

Mulțumesc.

*

PAUZĂ

(Conducerea ședinței a fost preluată de domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Nicu Fălcoi:

Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, în calitate de

vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator

Mario-Ovidiu Oprea.

Dăm cuvântul domnului senator Manoliu Dan pentru a da citire unei întrebări sau interpelării.

Domnul Dan Manoliu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.


Astăzi am o întrebare pentru domnul ministru Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor

publice.

Obiectul întrebării: „Punerea în concordanță a Legii nr. 85/2014 privind procedura insolvenței

cu Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală”.

Domnule ministru,

Vă propun punerea în concordanță a Legii nr. 85/2014 privind procedura insolvenței cu Legea

nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în urma sesizărilor unor agenți economici care au

- 50 -

parcurs o perioadă de activitate economică în procedură de insolvență, după care au reușit, prin

programul stabilit și planul de reorganizare, să reabiliteze firma.

Se știe că în perioada de insolvență nu se calculează accesorii la datoriile firmelor. Din păcate,

după ieșirea din insolvență, la primul control fiscal, conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de

procedură fiscală, inspectorii fiscali vin și verifică și perioada în care firma a fost în insolvență și

calculează accesorii, conform legislației în vigoare. Se ajunge astfel la situația nedorită în care firmele

acumulează din nou datorii la bugetul de stat și sunt nevoite să-și înceteze activitatea sau au mari

dificultăți în desfășurarea activității economice.

În contextul celor prezentate, vă adresez următoarea întrebare: ce măsuri și propuneri

legislative aveți în vedere pentru punerea în concordanță a celor două legi, astfel încât să ajutăm

mediul de afaceri și să revigorăm activitatea economică a firmelor?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

Senator Dan Manoliu, Circumscripția electorală nr. 29 – Neamț



Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Pauliuc Nicoleta.

Doamna Nicoleta Pauliuc:


Stimați colegi,

Întrebarea de astăzi este adresată domnului Tudorel Toader.

Stimate domnule ministru,

Miercuri, 9 mai, la Ora Guvernului, ați afirmat că în conținutul Raportului Greco de evaluare a

modului de prevenire a corupției cu privire la membrii Parlamentului, judecători și procurori sunt mai

multe greșeli.

Studiind mecanismele de funcționare ale instituției europene și modul de redactare a acestor

rapoarte, se poate constata că, înainte de a fi supuse aprobării plenului, acestea sunt consultate de

reprezentanții statului care este vizat, care au ocazia să corecteze eventualele erori și să adauge

comentarii care vor fi luate în considerare de echipa de evaluatori. Ulterior, raportul de evaluare este

supus discuțiilor în plenul Grupului Statelor Împotriva Corupției, unde reprezentanții statului membru

evaluat au o a doua posibilitate să expună eventualele probleme constatate în conținutul raportului.

- 51 -

Acestea fiind spuse, domnule ministru, aș dori să-mi comunicați dacă la discuțiile preliminare

pe proiectul raportului au participat reprezentanții Ministerului Justiției sau ai altei instituții din

România și dacă ați fost informat despre rezultatele acestor discuții.

De asemenea, vă rog să-mi comunicați cine a reprezentat România la discuțiile din plen și dacă

ați fost informat din timp asupra demersurilor efectuate.

Întrebarea de astăzi este formulată de către senator Nicoleta Pauliuc, membru al Grupului

parlamentar al Partidului Național Liberal, din Circumscripția electorală nr. 25 – Ilfov.

Vă mulțumesc.


Mulțumim, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Lupu Victorel.

Domnul Victorel Lupu:


Stimați colegi,

Doresc să adresez în seara aceasta o interpelare domnului George Vladimir Ivașcu, ministrul

culturii și identității naționale.

Obiectul interpelării: „Funcționarea Comisiilor Zonale ale Monumentelor Istorice”.


În ultimii 2 ani, activitatea Direcției Județene pentru Cultură Iași a fost îngreunată de

funcționarea necorespunzătoare a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 5. Această comisie are

în componență reprezentanți din 5 județe: Bacău, Galați, Vaslui, Vrancea și Iași, și 11 membri din

județele menționate mai sus.

În conformitate cu Lista monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial, județul Iași are

înscrise 1 630 de obiective și deține locul doi pe țară ca număr de monumente istorice.

În perioada 2016 – 2018 Comisia Zonală a Monumentelor a avut de analizat 1 723 de dosare.

Motivat de faptul că membrii comisiei provin din mai multe județe, unii dintre ei sunt mai tot timpul

indisponibili pentru a participa la aceste ședințe, dar și de complexitatea unor dosare, s-a ajuns în

situația ca avizul și răspunsurile să ajungă la solicitanți cu întârziere de peste 3 luni de zile.

Din discuțiile avute cu reprezentanții direcției județene a reieșit că nu a existat posibilitatea

programării a mai mult de o ședință lunar, cu toate că numărul mare de subiecte și complexitatea lor ar

fi impus acest lucru. Aproximativ 30% dintre ședințele programate nu s-au desfășurat datorită lipsei de

cvorum. Menționez și faptul că mandatul acestei comisii încetează în această lună.

- 52 -

În contextul celor prezentate, vă rog să analizați structura și componența Comisiei Zonale a

Monumentelor Istorice nr. 5, astfel încât să se poată asigura, în viitor, analiza și soluționarea cu

celeritate a documentațiilor primite.

Solicit răspuns scris.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Covaciu Severica-Rodica.

Doamna Severica-Rodica Covaciu:


Întrebarea mea se adresează doamnei Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, și are ca

obiect: „Măsuri și strategie pentru creșterea exporturilor”.

Stimată doamnă prim-ministru,

Conform ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică, în primul trimestru al

anului în curs, exporturile de mărfuri românești se situează sub importuri, deficitul comercial fiind de

peste 2 miliarde de euro, apropiat de cel înregistrat în perioada similară din 2017. În ciuda faptului că

exporturile sunt în creștere, diferența dintre acestea și importuri continuă să se mărească.

În aceste condiții, vă rog să-mi puneți la dispoziție strategia pe termen mediu și lung a

Guvernului pe care îl conduceți în vederea stimulării activității economice și a creșterii exporturilor

până la nivelul la care acestea să depășească importurile. De asemenea, vă rog să-mi precizați care sunt

măsurile economice pe care le-ați luat de la instalarea în funcție în vederea sprijinirii agenților

economici care derulează exporturi.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns scris.

Senator de Maramureș, Severica-Rodica Covaciu


Mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul doamna senator Hărău Eleonora-Carmen.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:


Pentru domnul ministru al transporturilor Lucian Șova am o întrebare care se referă la o

problemă destul de complicată din județul meu. Cer explicații Domniei Sale în legătură cu obstacolele

tehnice admise pe tronsonul feroviar Deva – Vințu de Jos.

- 53 -


Este condamnabil faptul că, deși în România se construiește infrastructură de transporturi foarte

lent și foarte scump, calitatea obiectivelor de investiții noi este extrem de proastă. Nu este prima dată

când proiecte majore, aflate pe coridoare prioritare ale Uniunii Europene, fie au vicii de construire, fie

sunt construite cu ajutorul unor soluții tehnice proaste, care, în loc să crească viteza de deplasare a

călătorilor și mărfurilor, o fac mai redusă.

De exemplu, specialiști în domeniul infrastructurii de transporturi semnalează faptul că pe

tronsonul de cale ferată, așa-zis rapidă, dintre Deva și Vințu de Jos, constructorul a prevăzut, prin

proiectul tehnic, mai multe soluții care, în practică, se dovedesc a încetini trenul, cu restricții

importante ale vitezei, astfel încât, deși ar trebui, după normativ, să circule cu 160 de kilometri pe oră,

el circulă... acoperă o distanță de 50, circa 50, de kilometri într-o oră și jumătate. Îl întrece bicicleta!

Așadar, vă întreb, domnule ministru, cine a acceptat soluția tehnică de a amplasa, pe o distanță

de 50 de kilometri, nu mai puțin de 10 treceri la nivel cu calea ferată, în condițiile în care linia este

linie de mare viteză?

Vă întreb dacă veți impune constructorului să elimine de pe parcursul tronsonului de cale ferată

dintre Deva și Vințu de Jos trecerile la nivel și să le substituie cu pasaje subterane, cea mai ieftină și

mai sigură soluție, astfel încât să nu fie perturbat nici traficul feroviar și nici cel rutier.

În condițiile în care ritmul lucrărilor se desfășoară destul de lent, vă solicit să prezentați un

termen ferm pentru finalizarea lucrărilor la tronsonul Deva – Vințu de Jos.

Precizez că, din informațiile mele, soluția tehnică nu a ieftinit deloc lucrarea, dimpotrivă, a scumpit-o.

În legătură cu celelalte două intervenții, aș vrea doar să menționez titlul lor, dacă-mi permiteți.


Sigur, doamna senator, vă rog.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Da. Deci e vorba de o interpelare adresată domnului Paul Stănescu, mă interesează situația

proiectelor la care MDRAP este beneficiar, având parteneri-asociați sau fundații, și este vorba de o

întrebare adresată domnului Bogdan Marius Chirițoiu, în legătură cu prelungirea ajutorului pentru

suportarea costurilor excepționale pentru închiderea minelor din România.

Am depus la secretariatul de ședință interpelarea adresată domnului Paul Stănescu și întrebarea

adresată domnului președinte al Consiliului Concurenței și aștept, conform regulamentului, răspuns în

scris la toate cele trei întrebări/interpelări de astăzi.

Sunt Eleonora-Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara și vă mulțumesc.


Mulțumim, doamna senator.

- 54 -

Voi da și eu citire unei întrebări.

(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Întrebarea mea de astă-seară se adresează ministrului sănătății, doamna Sorina Pintea, și

obiectul întrebării este „Informații referitoare la situația la zi în ceea ce privește aprovizionarea cu

imunoglobină... imunoglobulină”.

Stimată doamnă ministru,

După activarea Mecanismului de protecție civilă în cazul crizei de imunoglobulină și adoptarea

de către Guvern a ordonanței de urgență pentru încredințarea către compania națională Unifarm S.A. a

serviciului de interes economic general în vederea realizării activității de aprovizionare cu

medicamente necesare asigurării activității de prevenire a deceselor și agravării bolilor generate de

lipsa imunoglobulinei umane și suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății din Fondul de rezervă

bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2018, au apărut primele

semnale – timide, dar generatoare de speranță – de soluționare a acestei crize care a afectat puternic

viața a mii de pacienți și a familiilor acestora.

Întrucât am fost interesat de evoluțiile acestei situații încă de la începutul toamnei anului trecut,

atunci când lipsa de imunoglobulină mi-a fost semnalată în cursul unei audiențe (fiindu-mi expuse

chiar de către un medic implicat în îngrijirea copiilor ce suferă de imunodeficiență posibilele

consecințe dramatice ale privării pacienților de medicamentele a căror administrare le este vitală), am

urmărit toate informațiile pe care le-ați oferit în spațiul public cu privire la ritmul de aprovizionare și

cantitățile/numărul de flacoane care ne-au fost livrate, inclusiv după activarea Mecanismului de

protecție civilă.

Într-o declarație publică pe care ați făcut-o la finalul lunii martie a.c., ați estimat, referindu-vă

la cantitatea de imunoglobulină necesară pe lună, că ar fi nevoie de aproximativ 5 000 de doze de

imunoglobulină lunar.

În condițiile în care, din informațiile furnizate de medici implicați în îngrijirea pacienților cu

imunodeficiență, rezultă că situația aprovizionării cu produse de tipul Octagam, Kiovig, IG Vena,

Privigen, Intratect, rămâne în continuare incertă și, ținând cont de faptul că, recent, ca răspuns la o

interpelare pe care v-am adresat-o în data de 26 martie a.c. am aflat, pe de o parte, că necesarul de

Pentaglobin, transmis de spitalele din România pentru anul 2018 este de 46 000 de fiole de 50 de

mililitri, respectiv 47 000 de fiole de 100 de mililitri, iar, pe de altă parte, că în intervalul de 1 decembrie

2017 – 27 martie 2018 au fost achiziționate doar 6 395 de flacoane de 50 de mililitri, respectiv 3 000 de

flacoane de 1 000 de mililitri, din care au fost livrate spitalelor 2 913 flacoane de Pentaglobin de 50 de

mililitri și 1 432 de flacoane de Pentaglobin de 100 de mililitri, vă solicit să precizați:

- 55 -

- Care este, în acest moment, situația aprovizionării pieței românești cu produsele Octagam,

Kiovig, Ig Vena, Privigen și Intratect? Au fost sau nu reluate livrările către piața noastră pentru aceste

produse?

- Dacă au fost înregistrate, în intervalul decembrie 2017 – aprilie 2018, solicitări de revenire pe

piața românească din partea companiilor producătoare ale Octagam, Ig Vena sau a altora dintre

produsele enumerate mai sus.

- În situația în care livrările către piața românească nu au fost reluate, vă rog să precizați care

sunt, în evaluarea dumneavoastră, principalele cauze pentru care piața românească nu este atractivă

pentru producătorii acestora și să indicați un posibil plan de măsuri pe care îl aveți în vedere pentru

remedierea acestor neajunsuri.

- Ce cantitate de imunoglobulină a fost livrată țării noastre de la momentul activării

Mecanismului de protecție civilă și până în prezent?

Vă rog, de asemenea, să precizați dacă Autorizația de nevoi speciale nr. 320/217, eliberată de

ANMDM, echivalează sau nu cu o comandă fermă și să informați care au fost până în acest moment

comenzile transmise în baza acestei autorizații valabile până în data de 21 septembrie a.c. de către

Ministerul Sănătății, respectiv Unifarm, companiei Besmax Pharma Distribution S.r.l. (vă rog să

specificați inclusiv cantitățile de Pentaglobin solicitate și sumele care au fost achitate în intervalul 28

martie 2018 – 12 mai 2018).

Cu respect, Nicu Fălcoi, senator USR Timiș.

(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Are cuvântul în continuare doamna senator Arcan Emilia.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Doamna Emilia Arcan:


Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată doamnei vicepremier Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministrul

mediului…, Ministerul Mediului.

Obiectul interpelării: „Programele ecologice «Casa verde»”.

Distinsă doamnă vicepremier,

De curând, au apărut noi informații și studii în spațiul public despre beneficiile deosebite ale

locuințelor ecologice, mai ales din punctul de vedere al sănătății și al economiei gospodarilor.

Ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți monitorizează și finanțează mai multe programe „Casa

verde”, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice.

- 56 -

În câteva întâlniri cu cetățenii, atât în acțiunile publice, cât și la cabinetul parlamentar din

județul Neamț, am constatat o anumită reținere și neîncredere a acestora de a apela la fondurile

destinate realizării unor astfel de programe.

Pentru a fi mai bine informată și, eventual, a-i putea îndruma pe potențialii beneficiari să

apeleze la finanțarea pentru programele „Casa verde”, doresc o succintă informare privitoare la

derularea acestor programe. M-ar interesa și care este percepția specialiștilor și responsabililor acestor

programe despre gradul de cunoaștere și receptivitatea cetățenilor români față de măsurile pe care le

oferim prin programul de guvernare în acest domeniu.

Cu respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Dacă îmi permiteți și o întrebare.


Sigur, doamna senator, puteți să continuați.

Doamna Emilia Arcan:

Întrebarea este adresată domnului Viorel Ștefan, vicepremier.

Obiectul întrebării: „Prognozele privind creșterea produsului intern brut în următorii ani”.

Domnule vicepremier,

În mai multe lucrări de istoria economiei și de economie comparată se arată că, între cele două

războaie mondiale, România se situa înaintea Greciei ca nivel de dezvoltare. Cu timpul și pentru mulți

ani, Grecia a depășit țara noastră. Recent însă, m-am bucurat citind o informare publică potrivit căreia

România, guvernată de echipa coaliției PSD-ALDE, a trecut din nou în fața Greciei din punct de

vedere al mărimii produsului intern brut.

Este adevărat că România a cunoscut ritmuri mari de creștere economică în anii în care Partidul

Social Democrat a fost la guvernare. Apreciez că această tendință ar trebui menținută și susținută și, în

acest context, vă întreb ce considerați că ar mai trebui întreprins pentru ca prognozele pentru următorii

patru ani să fie la fel de bune și confirmate de indicatorii economici, ceea ce ne-ar apropia de ponderea

pe care țara noastră o are în Uniunea Europeană, ca suprafață și număr al populației.

Cu respect, aștept un răspuns în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulțumesc, doamna senator.

În continuare, voi da citire senatorilor care au primit răspuns în scris la întrebările adresate.

Este vorba de: domnul senator Vasile-Cristian Lungu, care a primit răspuns în scris de la Ministerul

- 57 -

Sănătății, de asemenea, Vasile-Cristian Lungu, tot de la Ministerul Sănătății, Eleonora-Carmen Hărău,

de la Ministerul Transporturilor, Severica-Rodica Covaciu, de la Ministerul Transporturilor.

S-a solicitat amânare: din partea Ministerului Afacerilor Externe, pentru întrebarea adresată de

domnul Gheorghe Baciu și de către Ministerul Energiei, pentru întrebarea adresată tot de către domnul

senator Gheorghe Baciu.

A primit, de asemenea, răspuns în scris la o interpelare…, adresată de domnul Gheorghe Baciu,

din partea Ministerului Sănătății.

În continuare, voi da citire senatorilor care au adresat întrebări în scris: Federovici Doina-Elena,

Moga Nicolae, Stocheci Cristina-Mariana, Breaz Valer-Daniel, Botnariu Emanuel-Gabriel, Toma

Vasilică, Cristina Ioan, Nicoară Marius-Petre, Șoptică Costel, Stângă George-Cătălin, Caracota Iancu,

Hărău Eleonora-Carmen, Cazan Mircea-Vasile, Dinu Nicoleta-Ramona, Coliban Allen, Goțiu Remus

Mihai, Dinică Silvia-Monica, Ghica Cristian, Dircă George-Edward, Alexandrescu Vlad-Tudor, Lungu

Dan, Bădulescu Dorin-Valeriu, Talpoș Ioan-Iustin, Baciu Gheorghe, Lungu Vasile-Cristian, Covaciu

Severica-Rodica.


Interpelări.


„Întrebări” am spus?

Cele citite anterior sunt interpelări.

În continuare, voi da citire listei senatorilor care au depus întrebări în scris: Federovici Doina-

Elena, Smarandache Miron-Alexandru, Trufin Lucian, Breaz Valer-Daniel, Mihu Ștefan, Lupu

Victorel, Botnariu Emanuel-Gabriel, Toma Vasilică, Toma Cătălin Dumitru, Caracota Iancu, Stângă

George-Cătălin, Popa Cornel, Hărău Eleonora-Carmen, Bulacu Romulus, Șoptică Costel, Dinică

Silvia-Monica, Goțiu Remus Mihai, Dircă George-Edward, Wiener Adrian, Coliban Allen,

Alexandrescu Vlad-Tudor, Presadă Florina-Raluca, Bădulescu Dorin-Valeriu, Baciu Gheorghe și

Lungu Vasile-Cristian.

Stimați colegi,

Declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, luni, 4 mai 2018.

Ședința s-a încheiat la ora 19.00.

S T E N O G R A M A - senat.ro filePrezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii simple...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A - senat.ro filePrezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii simple...