REZUMATUL TEZEI INTITULATE

ANALIZA STATISTICĂ A FACTORILOR MAJORI AI PROIECTELOR

EUROPENE ȘI MODELE ALE CAPACITĂȚII DE ABSORBȚIE A FONDURILOR

DE CĂTRE ROMÂNIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Autor: Tudoroiu Ligian

CUPRINS

INDEXUL TABELELOR .......................................................................................................... 5

INDEXUL REPREZENTĂRILOR GRAFICE ....................................................................... 10

INTRODUCERE ...................................................................................................................... 13

CAP. 1. PRINCIPII, INSTITUȚII ȘI EVOLUȚII ÎN PROIECTELE FINANȚATE DE

UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN ROMÂNIA ............................................................................. 22

1.1. Despre principii și reflectarea lor instituțională:scurtă istorie a proiectului UE ............... 23

1.2. Fonduri de finanțare, programe și proiecte în Uniunea Europeană (UE) .......................... 28

1.3. Managementul de proiect și aspecte specifice ale practicării lui în România ................... 30

1.4. Statistici descriptive ale fenomenului economic al absorbției fondurilor Uniunii Europene

(UE) .......................................................................................................................................... 33

CAP. 2. CRITERII CHEIE ȘI FACTORI CRITICI DE SUCCES ÎN PROIECTE. IERARHII

ȘI ASPECTE SPECIFICE ÎN ROMÂNIA .............................................................................. 44

2.1. De la definirea clasică a proiectului, la redefinirea continuă a proiectului de succes ....... 45

2.2. Conceptualizarea distinctă a criteriilor și a factorilor de succes în proiecte ..................... 50

2.3. Diversitatea tipologică a criteriilor cheie în proiectul de succes ....................................... 52

2.4.Tipologii și specificitate în cazul factorilor critici de succes ............................................. 57

2.5. O taxonomie specifică a factorilor de succes în proiecte realizate în România ................ 64

CAP. 3. CERCETARE SELECTIVĂ CORELATIVĂ A OPINIILOR ȘI PERCEPȚIEI

EXPEȚILOR, FINALIZATĂ PRIN MODELAREA CRITERIILOR CHEIE ÎN FUNCȚIE DE

FACTORI DE SUCCES .......................................................................................................... 76

3.1. Specificul criteriilor cheie și factorilor critici de succes în România reflectat în

metodologia, eșantionul și cercetarea prin metoda chestionarelor succesive .......................... 77

3.2. O confruntare statistică rezultată din compararea și ierahizarea opiniilor experților ........ 85

în managementul proiectelor de succes .................................................................................... 85

3.3. Matrici de corelație între criterii (CCS) și factori (FCS) în proiectele de succes ............. 89

3.4. Modele econometrice rezultate din opiniile managerilor de proiecte finanțate de Uniunea

Europeană ................................................................................................................................. 98

3.5. Aspecte și comentarii finale despre performanța comparativă a modelelor proiectelor de

succes și abordarea prin metoda modelării stratificate generice și individualizate ................ 112

CAP. 4. MODELE DE PROGNOZA ȘI SIMULAREA PRIN METODA MONTE CARLO A

ABSORBȚIEI FONDURILOR EUROPENE ÎN ROMÂNIA.. ............................................ 116

4.1. Anticiparea evoluției unor fenomene economice complexe ........................................... 117

4.2. Prioritatea simulării și a prognozei în cazul absorbției fondurilor Uniunii Europene (UE) în

România ................................................................................................................................. 121

4.3. Avantaje ale simulării scenarizate a absorbției fondurilor europene prin metoda Monte

Carlo ....................................................................................................................................... 126

4.4. Simularea absorbției fondurilor europene prin metoda Monte Carlo în cadrul primului

exercițiu bugetar (2007-2013) ................................................................................................ 131

4.5. Simularea absorbției fondurilor europene prin metoda Monte Carlo în cadrul celui de-al

doilea exercițiu bugetar (2014-2020) ..................................................................................... 137

4.6. Un model de prognoză original axat pe variabile structurale .......................................... 147

CONCLUZII, PROPUNERI ŞI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE ......................................... 154

5.1. Concluzii teoretico - metodologice și aplicative ............................................................. 154

5.2. Contribuții proprii ........................................................................................................... 164

5.3. Dezvoltări ulterioare ........................................................................................................ 166

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 168

ANEXE

Obiectivul major al tezei, delimitat de identificarea de noi soluții privind accesarea extinsă

a proiectelor și a programelor comunitare, în paralel cu anticiparea absorbției efective și având

ca impact majorarea ratei generale de absorbție a fondurilor europene de către România în

cadrul Uniunii Europene, în cele două exerciții bugetare multianuale la care a fost prezentă post

aderare sau după 1 ianuarie 2007, este realizat în lucrare cu ajutorul unor investigații statistice

și a unor modelări corelative și asociative ale criteriilor cheie (KSC) și factorilor critici (CSF)

în cadrul proiectelor de succes, axate pe cercetarea opiniilor experților în managementul

proiectelor cu finanțare europeană, precum și prin soluția simulărilor scenarizate prin metoda

Monte Carlo ca soluție potențială validă.

Obiectivul expus este conturat și prin experiența mea concretă în managementul

proiectelor cu finanțare europeană și este în final structurat de o manieră pragmatică pe analiza

statistică a criteriilor cheie și a factorilor critici ai proiectelor europene de succes, precum și pe

identificarea de previziuni și modele ale capacității de absorbție de către țara noastră a

fondurilor europene, modele scenarizate probabilistic și detaliate la nivel de program

operational și chiar proiect (prin soluția unui model Excel - Solver), urmărind un impact evolutiv

ascendent prin creșterea bunăstării generale a comunităților locale și a locuitorilor României și

accelerând totodată coeziunea unională, integrarea reală și, mai ales, convergența economiei

naționale în cadrul spațiului comunitar european.

Demersul investigativ de ansamblu al tezei debutează cu o prezentare necesară a

principiilor și instituțiilor Uniunii Europene, care dau substanță alocărilor, accesărilor și

absorbției fondurilor, programelor și proiectelor finanțate de UE, descrie stadiul internațional

al cunoașterii și valorificării teoriei criteriilor cheie (KSC) și a factorilor critici de succes (CSF)

subliniind gradul relativ scăzut de reflectare în spațiul managementului de proiecte în planul

teoretic național și motivează astfel într-o mare măsură performanța românească mai slabă în

managementul proiectelor, precum și absorbția mai redusă a fondurilor europene în diverse

economii (ex)socialiste est și central europene. Concretizarea tematică la nivelul economiei se

realizează printr-o analiză descriptive a accesării fondurilor UE de către România, atât în primul

exercițiu bugetar, unul excesiv plasat sub riscurile pionieratului și lipsei de experiență (2007-

2013), cât mai ales timpul scurs deja din cel de-al doilea (2014-2020), desfășurat sub presiunea

unui nivel de incertitudine mai ridicat cauzat de impactul Brexit-ului și expus aproape trei ani

unei „absorbții zero” constituind practic o secțiune derivată la fel de necesară în ansamblul

tezei.

Pentru a asigura o cercetare statistică a opiniilor experților români și străini în

managementul proiectelor derulate în România cu fonduri europene, se asigură o metodologie

inovativă de cercetare selectivă a părerilor distincte formulate de cele două grupuri extinse de

experți români și străini, printr-o proiectarea creativă, o pilotare inedită și o prelucrare originală

a chestionarelor succesive ale sondajului final. În mod natural sunt prezentate și rezultatele

originale care definesc aspectele specifice României și comportamentului ei în domeniul

absorbției fondurilor europene, precum și o confruntare statistică ce transpare din compararea

opiniilor celor două eșantioane chestionate, cu un rol esențial în economia tezei.

Analiza anticipativă și prognoza absorbției în cel de-al doilea exercițiu bugetar al

României, în UE, realizate prin aplicarea creativă a simulării scenarizate cu metoda Monte

Carlo și a unui model structurat inovativ Excel - Solver oferă avantaje vizibile în foresightul sau

prospectiva fondurilor europene (2014-2020), conduc la câteva remarci finale pragmatice și

teoretice valoroase pentru succesul proiectelor și majorarea absorbției.

În cadrul primului capitol al tezei sunt detaliate principiile majore, instituțiile relevante și

evoluțiile lor dominante, precum și influențele semnificative ale tuturor acestora asupra

managementului specific al proiectelor finanțate de Uniunea Europeană în România. Principiile

și instituțiile Uniunii Europene (UE) dețin un real impact asupra fondurilor, programelor și

proiectelor finanțate de UE. În paralel, o întreagă teorie a criteriilor cheie și a factorilor critici

de succes crește performanța unui management general al proiectelor, dar și rata efectivă de

accesare a fondurilor europene în diverse economii. Câteva premise teoretice dedicate

proiectului Uniunii Europene (UE) sunt urmate de o istorie concisă a unor personalități care au

marcat nașterea și extinderea acesteia, fiind în același timp și creatoare de proiecte instituționale

fundamentale ale acestui tip de uniune, în paralel cu o scurtă retrospectivă a instituțiilor UE.

O descriere a legăturii dintre principii și instituții europene este ulterior firesc corelată cu

programe, fonduri și proiecte într-un lanț necesar și generator de valoare adăugată, dezvoltare

și bunăstare, pentru țările membre UE. O analiză a accesării fondurilor UE de către România

prin rata sau gradul de accesare descrie un prim exercițiu bugetar multiannual încheiat (2007-

2013), plasat sub riscul pionieratului și al lipsei de experiență implicit, dar și în timpul scurs din

cel de-al doilea exercițiu bugetar (2014-2020) desfășurar într-un context relative, dar mai ales

problematic, dacă recunoaștem o realitate economică semnificativă și alarmantă, care timp de

aproape trei ani s-a aflat sub presiunea unui nivel de „absorbție zero”.

Istoria instituțională a Uniunii Europene este născută din evoluția principiilor enunțate în

proporții egale atât cu entuziasm, cât și cu realism, de către părinții fondatori ai acestui proiect pe

termen lung, de o complexitate încă neegalată în plan global de niciun proiect internațional. Proiectul

general al UE s-a transformat dintr-un pas în necunoscut pândit de riscuri şi incertitudine, într-un

periplu ce a depășit deja șase decenii și jumătate, un proiect explorator, evaluator, consolidant şi

validant pentru fiecare etapă a ciclului de viață, care devine tot mai oficial şi operant pe măsură ce

UE se apropie de granițele geografice ale Europei continentale. Complexitatea relației fond,

program și proiect în spațiul European este generată de complexitatea proiectului UE. În relația

anterioară, elementul cu impact major rămâne proiectul, iar rolul fundamental revine

programului care reușește să asigure interfața dintre fond și proiect.

Principiile construcției instituționale a UE se alătură principiilor managementului de

proiect pentru a forma o teorie modernă necesară a principiilor proiectului cu finanțare

europeană, în general. Managementul de proiect se sprijină pe un set de domenii de expertiză

ce au realizat un salt în ultimii 25 de ani de la șase standarde specifice la zece standarde

obligatorii pentru a iniția, programa, pune în practică și finaliza un proiect de succes.

Cunoașterea și derularea unui proiect de succes, impactul mediului extern al proiectului, dar

mai ales o educație continuă și un profesionalism demonstrat al managerului de proiect pot

contribui la creșterea ratei proiectelor de succes.

Din păcate, experiența managerilor de proiect din România nu este comparabilă cu aceea

a celor aflați în țările dezvoltate ale UE, fapt ce se resimte și în absorbția parțială și tardivă a

fondurilor europene cu eforturi intense și cu monitorizarea dificilă a operaționalizării

programelor din economia românească.

În primul ei exercițiu bugetar din perioada 2007-2014, România a obținut o rată de

absorbție generală, cu un nivel de numai 90,44 % și acest rezultat a fost realizat cu sprijinul

Uniunii Europene care a prelungit cu mai mult de un an aproape încasarea proiectelor, adică

până la 31 martie 2017.

În cel de-al doilea exercițiu bugetar multianual (2014-2020), exercițiu încă nefinalizat,

conform ultimelor date disponibile pentru perioada scursă până la finele lunii februarie 2019,

rata de absorbție generală a fost de numai 19,71) în termeni comparabili statistici și de 19,51 %

dacă se adaugă și POAD. Asigurarea comparabilității statistice între cele două exerciții

bugetare, impune câteva ajustări și conturează statistici descriptive diferite în vederea

simulărilor sau prognozelor absorbției fondurilor europene în România:

a) reunind programele operaționale POST și POSM din 2007 – 2013 în POIM (2014-

2020);

b) abordând în două variante de tip includere/excludere, în exercițiul bugetar 2014-2020,

cu Programul Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri (POIMM), unde fondul în sine este de

valoare foarte mică, iar alocarea nu poate fi comparată cu exercițiul bugetar anterior și absorbția

este complet atipică, aceste aspecte fiind probate deja prin rata de absorbție de 93,09%, la

28.09.2018, pentru o alocare totală de 100 milioane euro;

c) lucrând în paralel cu alternativele ce includ/exclud și programul operațional POAD

(2014-2020).

Tabelul 5.1. Absobția generală valorică și rata de absorbție efectivă per program operațional în România,

în cele două exerciții bugetare (2007-2013 = încheiat ) și (2014-2020 = parția la 1.03.2019), în milioane

euro și în %

Programe operaționale (PO) în 2014-2020 – parțiale * Programe operaționale (PO) în 2007-2013 - încheiate

Acronim PO

Absorbție

generală

– mil euro

Rata de absorbție

generală (RAG)

%

Acronim

PO

Absorbție

generală

– mil euro

Rata de absorbție

generală (RAG)

%

POR 984.036 14.34 POR 3708.209 93.50

POIM 2066.607 22.42 POSM 3983.823 90.29

POST 3725.711 86.88

POC 287.885 21.65 POSCCE 2409.814 95.00

POCU 861.651 19.71 POSDRU 2799.732 87.49

POCA 78.476 14.19 PODCA 197.602 95.00

POAT 96.513 38.18 POAT 161.726 95.00

Total alocări

comparabile

4.375.168

19.37

Total alocări

comparabile

16986.617

90.44

POAD 117.773 26.71

Total alocări 4.492.941 19.51

Surse: Recalculat și reagregat de autor conform informațiilor disponibile online la: http://www.fonduri-ue.ro/

images/files/implementare-absorbtie/Anexa_1-Stadiul_absorbtiei_2007_-_2013_martie_2017.pdf și

http://www.fonduri-ue.ro/images/files/implementare-absorbtie/Stadiul_absorbtiei_PO_2014_2020_-

_02.11.2018.pdf și http://www.consiliulfiscal.ro/RaportanualCF2017.pdf accesate în 10 noiembrie 2018.

*Notă: Datele parțiale au fost prelucrate din informatiile disponibile online la http://www.fonduri-

ue.ro/images/files/implementare-absorbtie/Stadiul_absorbtiei_PO_2014_2020_-_01.02.2019.pdf accesate în 10

martie 2019.

Volatilitatea mai mare a absorbției la nivelul programe operaționale ale celui de-al

doilea exercițiu bugetar constituie un aspect important pentru modelarea sau simularea

finalizării acestui program agregat multianual de finanțare cu fonduri europene pentru România,

ceea ce aparent se poate traduce printr-o experiență încă nematurizată sau mai puțin integrată

în procesul de absorbție propriu-zis a comunității managerilor de propiecte din spațiul

românesc. O astfel de atitudine justifică și chiar impune anticipări, prognoze, și simulări

scenarizate cel puțin tridimensional, respectiv de o manieră pesimistă, constantă, optimistă.

Perspectivele țării noastre în cel de - al doilea exercițiu bugetar pentru perioada 2014-

2020 sunt chiar mai delicate și dominate de ambiguitate și inerție, comparativ cu rezultatele

obținute anterior. În România următorilor cinci ani pentru a atinge nivelul de absorbție al mediei

UE-28 de 95% din exercițiul bugetar anterior ar trebui să fie îmbunătățite permanent atât pregătirea

managerilor de proiect, cât și a proceselor legate de sistemul de management și control al fondurilor

europene, pentru a optimiza performanța națională de absorbţie de fonduri, extinzând totodată

spectrul unui model de politici publice mai realist, mai eficient și cu adevărat independent atunci

când se impune, de la nivel macro, la scară intermediară de tip mezo și mai ales la scară micro

(primărie sau instituție publică locală).

Pentru a realiza o rată de absorbție chiar mai bună, două direcții par a fi mai importante.

Prima este legată de tentația de a modela evoluția ratelor de absorbție a fondurilor și de a

prognoza cu un nivel acceptabil de eroare un final de exercițiu bugetar de o manieră periodică

(semestrială, anuală etc.) dar și structurală pe tipuri de programe operaționale. Modelarea

econometrică de tip clasic nu reușește să asigure modele simple și valide, apte să treacă toate

testele unui model clasic și se întrevede soluția simulărilor ca potențială (prin metoda de

simulare Monte Carlo).

A doua direcție este dată de cunoașterea profundă a specificului unui proiect de succes,

conturând carateristici ale criteriilor cheie de succes și factori critici de succes în proiectele

românești. Pentru asta se impune ca necesară conceptualizarea proiectului de succes cu

specificitatea sa în România, proiect de succes despre care teoria PM a identificat deja în ultimii

cincizeci de ani următoarele cinci semnificații distincte:

i) succesul recunoscut conform domeniului acestuia de aplicare, indiferent de programul

sau de performanță a bugetului;

ii) succesul validat prin respectarea programului și bugetului convenit al proiectului;

iii) succesul demonstrat de îndeplinirea termenelor, a limitărilor bugetare și a standardelor

de calitate așteptate;

iv) succesul rezultat din realizarea tuturor obiectivelor convenite prin proiect (domeniul

de aplicare, programul, bugetul, termenele, calitatea, rezultatele proiectului etc.);

v) succesul proiectului definit prin valoarea netă semnificativă creată.

Din aceste abordări existente în teoria proiectului de succes, ar trebui ca managerii de

proiect din România să opteze deja pentru ultimul nivel în care un proiect final poate intra în

categoria celor de succes, atunci când produsul sau serviciul generat de proiect creează valoare

netă semnificativă pentru parteneriate și consorții, stakeholderi și comunități implicate.

Valoarea netă semnificativă a proiectului ar trebui să fie punctul de plecare pentru planificarea

unui proiect ceea ce impune un feedback necesar în cadrul managementului macroeconomic de

proiecte al României și al UE, fără însă a diminua importanța respectării programului, timpului

și a limitărilor bugetare. Crearea de valoare netă semnificativă pentru România, pentru

comunități, clienți, stakeholderi ar trebui să fie contextul în care anumite proiecte trec de

evaluarea eligibilității și obțin note cât mai mari în ceea ce privește adecvarea și pertinența noii

realități propuse prin proiect.

În cadrul celui de-al doilea capitol al tezei este recenzată și sintetizată teoria specifică a

proiectelor de succes în managementul contempoaran, axată pe criterii cheie (KSC) și factori

critici de success (CSF). O recenzie a literaturii de specialitate detaliată și stratificată, atât la

nivelul criteriilor cheie de succes (KSC exprimați frecvent prin indicatori cheie de performanță

a căror abreviere standard este KPI), cât și a factorilor de succes (cu accent pe factorii critici de

succes, abreviați internațional prin CSF) constituie esența acestuia și face posibil, la final, un

efort de identificare a particularităților proiectelor finanațate de UE și destinate economiei

naționale și managerilor de proiecte din România. O cercetare selectivă, realizată pe un eșantion

dirijat de experți (manageri și membri ai unei echipe de proiect), identifică principalele grupe

sau clase de factori critici de succes în economia României (detaliindu-i efectiv și structurând

succesiv un chestionar necesar unei anchete apte să dezvăluie opiniile experților români și

străini). La teoriile existente, se adaugă în acest capitol o contribuție creativă sau inovativă

dincolo de originalitatea sintezei realizate pentru prima oară în literatura românească a

managementului unui proiect de succes, prin particularizarea analizei la o economie a unei țări

membre UE, dar provenind din zona estică exsocialistă.

Criteriile specifice și factorii caracteristici ai succesului unui proiect finanțat din fondurile

Uniunii Europene (UE) dețin o influență majoră asupra oricărui model econometric de evaluare

a specificului național de percepție și de punere în practică a managementului proiectelor (MP),

inclusiv asupra celui românesc. În oricare abordare teoretică de tip retrospectiv sau a oricărei

recenzii de specialitate care nu pot exclude se identifică o veritabilă teorie a criteriilor cheie de

succes (KSC) și a factorilor critici de succes (CSF) care dincolo de intenția de generalizare a

unui management performant al proiectelor, reflectă inerent și unele elemente specifice la nivel

național și regional care pot constitui explicații ale unor rate diferite de absorbție a fondurilor

europene în economiile naționale ale țărilor memebre ale UE.

Teoria clasică în managementul proiectelor (PM) delimitează un proiect de succes de un

eșec a debutat cu multe decenii în urmă în context internațional. O periodizare retrospectivă a

definirii succesului proiectului distinge cinci perioade complet diferite prin variațiile de

semnificație:

i) anii ’70, în care succesul proiectului a coincis cu respectarea strictă a timpului,

costurilor și funcționalității;

ii) anii ’80, unde calitatea planificării a dominat conceptualizarea;

iii) anii ’90, în care părțile interesate în proiect (client și stakeholder) au fost determinanții

noționali;

iv) primul deceniu al secolului XXI, în care interacțiunea dintre furnizorii de proiecte și

echipa de proiect au fost delimitările majore ale redefinirii succesului proiectului;

v) multiplicarea și detalierea excesivă a definițiilor în raport cu tipologia proiectelor

(industriale, de construcții, tehnologice, agricole, energetice, culturale, educaționale, de

cercetare etc.).

Demersul acesta îndelungat de conceptualizare a proiectului de succes depășește o

jumătate de veac și rămâne unul de tip continuu, pornind de la obiectivele interne ale proiectului

(eficiența în timpul proiectului), trecând la satisfacții, avantaje sau beneficii pentru client

(eficacitatea pe termen scurt), contribuții curente (pe termen mediu) și oportunități viitoare (pe

termen lung), acoperind astfel toate orizonturile de timp ale proiectelor, până la realismul,

capacitatea, flexibilitatea, ușurința de utilizare și costul acestuia, schimbând permanent accentul

de pe o dimensiune pe alta a succesului ori înlocuind o categorie cu alta, conform cercetărilor

statistice axate pe eșantioane de volum ascendent ale opiniilor exprimate de managerii de

proiecte. Remarcabili teoreticieni cum sunt de Wit, 1986; Wideman, 1987; Ashley, Lurie &

Jaselskis, 1987; Pinto & Slevin, 1988; Meredith & Mantel, 2000 etc. confirma că încă din

ultimul deceniu al secolului trecut, un proiect de success devine un concept de o mare

complexitate, multidimensional, simultan cantitativ și calitativ, cuantificabil aleator succesul

sau pornind de la o singură scală, ori pe baza unei măsuri unice sau chiar bi- sau tridimensionale

etc. Apogeul detalierii semnificației proiectului de succes este atins de către Shenhar, A.J.,

Dvir, D., Levy, O. și Maltz, A.C., care publică în 2001, fiind validați în 2002 și de Tishler, A.,

Lipovetsky, S. și Lechler, T o sinteză a expansiunii noționale a proiectului de succes, în urma

unei analize realizate pentru 360 de variabile, din 127 de proiecte, identificând 4 dimensiuni și

13 măsuri ale unui proiect de succes delimitând trei clustere de succes pornind de la: a) eficiența

în proiectarea timpului, bugetului și performanței proiectului; b) impactul și satisfacția

clientului (stakeholder); c) avantajele pentru organizația inițiatoare a parteneriatului sau

proiectului. Lungul șir al autorilor conceptualizărilor proiectului de succes nu se sfârșește aici

ci mai pot fi cuprinși aici și Hartman and Skulmoski, 1998; Ibbs și Kwak, 2000; Ahn, 2001;

Baxter & Mahama, 2005; Mullaly, 2006; Kaplan și Norton, 2007 etc.)

Cercetări relativ recente, axate pe investigarea dimensiunilor în paralel cu a măsurilor

derivate, împreună cu opinia favorabilă a managerilor de proiecte din PMI, au confirmat

realismul și adecvarea practică a celor patru dimensiuni majore ale lui Shenhar, A.J., Dvir, D.,

Levy, O. și Maltz, A.C., conturând o primă teorie a dimensiunilor proiectului de succes, valabilă

și în prezent alcătuită din:

i) eficiența și eficacitatea proiectului (interpretată atât ca eficiență a activităților, cât mai

ales ca eficacitate decizională a managerilor de proiect);

ii) impactul asupra clienților (dar și în sensul cel mai larg asupra stakeholderilor);

iii) succesul afacerii, produsului, serviciilor menționate în proiect;

iv) potențialul strategic al proiectului sau măsura în care pregătește un viitor consistent al

produselor, piețelor și tehnologiilor (conform lucrării lui Müller, Judgev, 2012, p.764).

Un proiect de succes contemporan se atașează tot mai clar de satisfacția stakeholderilor,

detaliind spectrul satisfacției dat de rezultatul final pornind de la clienți și sfârșind cu satisfacția

comunității în care sau pentru care acesta a fost realizat (Montequin et al, 2016).

În paralel apare și se dezvoltă rapid o teorie a criteriilor de succes, asigurând profunzimea

necesară proiectului de succes și care debutează cu modelul original al lui Martin Barnes din

1969, care a tranzitat de la triunghiul de fier axat pe timp-calitate-cost către o versiune

îmbunătățită timp-performanță-cost, îmbunătățit ulterior de Kliem, Ludin, Robertson etc. Roger

Atkinson valorifică în 1999 toată literatura dedicată criteriilor cheie de succes realizând ruta

quadratică sau prima sinteză a acestei noi teorii ce pleacă din timp-calitate-cost, trecând prin

sistemul informațional (mentanabilitate, fiabilitate, validitate) pentru a ajunge la beneficii sau

avantaje (stakeholderi sau comunitatea părților interesate) și la beneficii sau avantaje

organizaționale, reunid de la eficiență și profit, până la obiective strategice și educația

organizației. Teoria evoluează permanent simultan cu PMBOK® Guide, de la patrulaterul

criteriilor de succes, în care există un criteriu complex timp-calitate-cost, cu strictă trimitere la

elementele livrabile ale proiectului la care se adugă și criteriile echipei (resurselor umane), ariei

de cuprindere și armonizării activităţilor, la octogonul criterial de succes în proiecte, în care

suplimentar apar criteriile de succes ale comunicării, riscului, achiziţiilor și criteriul părților

interesate de proiect (stakeholder).

Cea de-a doua teorie conexă dezvoltată din conceptualizarea detaliată a proiectului de

succes este teoria factorilor critici de succes (CSF), teorie sintetizată creativ în cadrul celui de-

al doilea capitol al tezei. Deși noțiunea de factor critic de succes este specifică domeniului

sistemelor informatice de management (Daniel, 1961), conceptualizarea și valorificarea

factorilor critici de succes în PM este relativ tardivă și aparține lui John Rockart, care pentru

prima oară a definit mai întâi factorul de succes drept un mijloc de identificare a elementelor

esențiale ale unui proiect, iar în urma unei selecții axate pe priorități și importanță, a generat

natural factorul critic de succes (Rockart, 1979, p. 82). În 1981, John Rockhart și Christine

Bullen au descris și dezvoltat o veritabilă metodă a factorilor critici de succes (Bullen, Rockhart,

1981, p. 3), în care CSF reprezintă un număr relativ mic de variabile cu adevărat importante și

asupra cărora se focalizează atenția oricărui manager de proiect de succes. Ulterior conform

celor două semnificații majore de instrument și metodă, se desprind două direcții potențiale de

teoretizare a CSF, ce decurg din chiar evoluția acestora: a) analiza detaliată a factorilor de

succes ca instrumente multiplicate istoric, distincte în raport cu proiectul în sine, beneficiind de

multe alte aspecte devenite în timp criterii de tipologizare; b) investigarea tendinței apărute în

ultimul deceniu, de simplificare exagerată a componenței factorilor critici de succes într-un

proiect, axată pe existența unui consens derivat din cercetare și accentuat de evoluțiile IT,

conform căruia un număr de numai trei factori sunt considerați critici cu adevărat și într-o

accepțiune universal, respectiv sprijinul din partea managementului de top, alături de

obiectivele clare și realiste și de un plan eficient (Fortune & White, 2006; Nasir & Sahibuddin,

2011). Literatura și practica PM se concentrează initial asupra a zece factori de succes

identificați de Pinto și Slevin în 1887 (Atkinson, 1999; Cooke-Davies, 2002), multiplicați sau

detaliați, de Baccarini la 15 ulterior în 1999, ierarhizarea fiind realizată tot atunci prin scoruri

procentuale conform opiniilor experților: 1) înțelegerea proiectului (73%); 2) competența

echipei proiectului (61%); 3) comunicarea (42%); 4) estimările realiste ale timpului și costului

în proiect (40%); 5) controlul adecvat al proiectului (29%); 6) implicarea clientului (23%) și

managementul riscului (23%); 8) resurse (22%); 9) lucrul în echipă (21%); 10) proiectare

(20%); 11) sprijin din partea managementului de top (16%); 12) implicarea părților interesate

(11%); 13) autoritatea managerului de proiect (9%); 14) factori externi (7%); soluționarea

problemelor (6%). După nici șapte ani de zile, conform unei analize complexe realizate de

Fortune și White (2006), numărul CSF atinge deja 27 de factori critici, ierarhizați în ordinea

citării lor în publicațiile respective, iar în ultimii doi sau trei ani cercetările în domeniul teoriei

proiectelor de succes operează cu liste ce depășesc 50, pregătind deja o metateorie prin Klaus

Grunert.

Contextul românesc al literaturii dedicate proiectelui de succes este mai conturat la

nivelul managementului de proiecte, dar mai slab reprezentat la nivelul teoriilor referitoare la

KSC și CSF sau KPI. O suită de autori de cărți dedicate managementului proiectelor sau

managementul proiectelor europene cu o preocupare mai intensă pentru cursul academic

(Covrig, Opran, 2000; Mocanu, Schuster, 2001; Oprea, 2001; Opran et al., 2002; Oprea, 2005;

Nedelcu, 2005; Săvoiu, 2006; Bârgăoanu, 2007, Grigorescu, 2007; Neagu, 2007; Victor, 2008;

Opran, Stan, 2008. Toader, 2013) descriu o tendință de publicare mai accentuată, centrată pe

anii 2005-2008, anterior aderării și recesiunii globale. În domeniul tematic dedicat CSF sau

KPI, se remarcă absența unor cărți specifice, dar și o prezență mai restrânsă a articolelor pentru

cazuri de bune practici, analize și expertizări ale unor proiecte de succes cu accent pe criterii și

factori de succes (Stan, 2007; Stan, Duicu, 2015; Beleiu, et al., 2015; Baciu, 2017; Baciu,

Birneanu, 2017; Săvoiu, Tudoroiu, 2017; 2018; 2019; Tudoroiu, 2017, 2018, 2019), dar cu

tendințe de majorare semnificativă a articolelor pubicate în ultimii doi ani și accesibile online.

Elementele teoretice necesare, de tip introductiv, sintetizând conceptele KSC sau indicatorii

cheie de performanță (KPI) și CSF, în managementul unui proiect de succes, permit pregătire

metodologică a unei cercetări statistice selective prin redactarea finală a unui chestionar ca

rezultat al cuantificării și ierarhizării opiniilor unui grup extins de experți (manageri de proiect).

În finalul capitolului secund al tezei se realizează proiectarea unor chestionare printr-o metodă

originală de chestionare succesive dedicate investigației opiniilor experților în managementul

proiectelor de succes.

Cel de-al treilea capitol realizează o cercetare a opiniilor experților străini și români ce

alcătuiesc două eșantioane distincte (110 și 263 respondenți), dar și un al treilea, agregativ (373

respondenți), comparând și identificând decalaje specifice ale eficienței managementului de

proiecte de succes, relevând statistic variabile endogene și exogene potențiale în construcția de

modele corelative sau asociative ale KSC în funcție de CSF. Rezultatele opiniilor experților sau

managerilor de proiecte realizate în România și finanțate de UE, permit evaluări finale

referitoare la performanța comparativă a modelelor astfel obținute și confruntarea statistică

ulterioară, finalizată prin modelarea comportamentului specific (concretizată în KSC, ca

variabile endogene, descrise prin CSF, în calitate de variabile exogene), validează sau

invalidează soluții de delimitarea a succesului în proiectul de succes în plan național.

Ierarhia apariției KSC pentru eșantionul agregat, abaterile sau ierarhiile specifice în cadrul

celor două subeșantioane specifice de experți străini și români constituie urmarea naturală a

unei experiențe mai îndelungate sau mai restrânse, a implicării diferite în timp, a asimilării unor

bune practici în contextul unor atitudini manageriale care țintesc absorbția unor fonduri prin

proiecte de succes, precum și ale identificării de noi soluții decizionale în proiectele de succes.

Tabelul 3. Ierahizarea specifică a KSC conform opiniilor celor 373 de experți investigați (263 români +110

străini)

Nr.

crt

KSC Rang final după

scorul mediu

(373 experți

români și străini)

Rang final după

scorul mediu

(110 experți străini)

Rang final după

scorul mediu

(263 experți români)

Ecart al opiniilor

experților

(străini–români)

0 A B C D C-D

1 Armonizare 1 1 1 0

2 Arie (domeniu) 2 3 2 +1

3 Timp 3 5 3 +2

4 Cost 5 6 5 +1

5 Calitate 6 7 6 +1

6 Echipă HR 4 2 4 -2

7 Comunicare 7 4 7 -3

8 Risc 8 9 8 +1

9 Achiziții 9 8 9 -1

10 Stakeholderi 10 10 10 0

Sursa: Datele prelucrate de autor în tabelele capitolului al treilea, pentru care s-a calculat și diferența de rang

sau ecartul opiniilor experților străini și români.

Sintetizarea într-o primă concluzie a acestei investigații asupra opiniilor despre

importanța KSC este una de relativă stabilitate a ierarhiilor, dar și cu ușoare diferențe la experții

străini prin accente specifice pe cost - calitate (din tripla constrângere clasică), iar la experții

români defavorabile comunicării. Relevant este și faptul că în cadrul celor două eșantioane nu

există decât două certitudini în ierarhizare, primul și ultimul loc, singurele comune în raport cu

managementul unui proiect de succes în opinia experților în managementul proiectelor (străini

sau români). Eșantionul agregat anunță un nivel de relativizare a importanței echipei sau

resurselor umane singurul KSC care iese din ierarhia standard a PMBOK® Guide și coboară în

a doua jumătate a criteriilor ca importanță finală. Plasarea din rangul 4 pe 7, cu un decalaj

maximal de trei puncte a acestei problematici în managementul experților români. Următoarele

două decalaje importante înregistrează ca percepție defavorabilă a problematicii echipei și

resurselor umane în general, precum și una favorabilă în exces asupra timpului în realizarea

unui proiect de succes, diferit asimilat ca un criteriu cheie de experții străni, în raport cu cei din

România.

Ierarhiile CSF sunt și ele relativ diferite în cadrul celor două subpopulații de experți

români și străini în PM dar eșantioul agregat omogenizează rangurile într-o mare măsură și

reașează sau moderează scorurile medii și deține astfel mai multă credibilitate și capacitate de

generalizare. Diferențe notabile în ierarhizare, fac să fie remarcat rangul mult mai bun acordat

de cei 263 de experți români clasei Q1, reunind factorii critici specifici mediului politic,

economic, social și legislativ, în zona mediană (rang III), comparativ cu cei 110 experți străini

(rang I). Scorul maxim din Q1, este acela acordat CSF definit de stabilitatea politică și sprijinul

dat în cadrul UE și în economiile implicate în proiect, constituind cel mai mare nivel acordat

de experții români unui KPI (6,37), în timp ce garanțiile guvernamentale și alte garanții

instituționale în proiect beneficiază de rangul cel mai bun acordat de experții străini în cadrul

aceleiași clase. Notabilă este și evaluarea diferită a alocării adecvate a riscului și utilizarea în

comun între partenerii din UE, rezultată între opiniile experțiilor străini (rang 1 în clasa Q2) și

români (rang 6 în aceași clasă), ceea ce dovedește o coeziune mai mare în corpul experților

străini și o tendință de excluziune latentă specifică în corpul experților români (PM). Un alt

criteriu ierarhizat diferit conform rangului alocat în opiniile experților români și străini este

îmbunătățirea în IT, tehnologie, infrastructură, resurse, strategie etc. O concluzie în acest sens

ar fi aceea că după mai bine de 12 ani în medie de experiență în proiecte de succes finanțate de

UE, în România (incluzând chiar și experiența din absorbția unor fonduri de preaderare de tip

PHARE), experții români s-au apropiat pas cu pas de experții străini, conturând și o amprenta

teritorială și culturală specifică a nevoii de stabilitate politică, de coeziune, de alocarea sau

cedarea unor cote de risc, IT, tehnologii și infrastructură, resurse și strategii, explicabilă în

esență prin insuccesul cauzat de astfel de factori critici în România, comparativ cu restul UE.

Dacă în ansamblul populației investigate sau a eșantionului agregativ (373 de

respondenți), conform matriciei de corelație, există asocieri semnificative între KSC și CSF,

apte să genereze modele econometrice, care pot să faciliteze abordarea axată pe priorități

cuantificate în managementul proiectelor de succes cu accent pe criteriul cheie achiziții, în

schimb între cele două subpopulații (110 experți străini și 263 experți români) se identifică

diferențe majore. Cele două matrici de corelație ce descriu construcția de potențiale modele

econometrice între KSC și CSF, grupate în clase sau detaliat, conform opiniilor experților din

cele două eșantioane sunt semnificativ diferite (ansamblul tabelelor de la nr. 3.11 la nr. 3.14 și

de la nr. 3.17 la 3.22), specificul acestei investigații fiind constituit de lipsa asocierilor sau

corelațiilor de intensitate minimală în cadrul opiniilor exprimate de eșantionul de experți români

(263). Lipsa asocierilor și implicit a modelelor de proiecte de succes, în cadrul populației

experților români investigați se traduce prin incapacitatea sau insuficiența experienței acestora

de a genera unele modele generice ale KSC în raport cu clasele CSF ca prim stadiu evolutiv și

mai ales a unor modele complet individualizate ale KSC în raport cu categoriile distincte ale

CSF. Lipsa modelelor în eșantionul de opinii ale experților români descrie atât o lipsă de

omogenitate și de maturizare axată pe experiență, cât și impactul parțial al unor exemple de

parteneriate de succes și de bune practici cu rol educativ în managementul proiectelor,

generatoare de corelații apte să permită construcția de modele econometrice detaliate.

În finalul cercetării selective a opiniilor și a testării existenței unor asocieri intense, se

poate constata că ipotezele metodologice legate de cercetarea și modelarea opiniilor (HG1 –

HG6), descrise în finalul secțiunii metodologice a cercetării percepției factorilor și criteriilor de

succes în proiectele finanțate de Uniunea Europeană în România, au fost validate și sunt practic

îndeplinite cu o excepție notabilă în HG4, determinată de lipsa unor modele econometrice

validate sau performante ale subpopulației opiniilor experților români. Există însă speranța că

într-un univers temporal mai lung și cu politici de absorbție a fondurilor europene mai profund

adaptate și mai bine împărtășite experților români, prin contribuții ale domeniului educațional

și prin formarea unei culturi manageriale în proiecte cu finanțare europeană, dedicae KSC și

CSF, să se ajungă și în spațiul românesc, la situații similare cu cele ale experților străini, astfel

încât să se identifice unele corelații sau asocieri specifice, care conturează ierarhii și modele

durabile ale proiectului de succes, finanțat de UE, în România.

Având în vedere specificul activității mele, legat preponderent de proiecte industriale

s-a remarcat o dominantă profesională a inginerilor în subpopulația investigată a experților în

în România (72,6% din respondenții români), în paralel cu specificul preponderent industrial și

de servicii al destinației proiectelor finanțate. Acest fapt conduce la ideea că va fi nevoie de

asociații de experți români în managementul proiectelor pe activități, agregate în final la nivel

național, apte să realizeze un transfer de bune practici deoarece în raport cu experții străini

acestea nu au avut eficiența așteptată sau anticipată. Există în schimb numeroase modele

econometrice stratificate generice și complet individualizate, dintre care unele chiar validate și

performante la nivelul subpopulației experților străini (110 experți străini) și din păcate mai

puține la nivelul populației agregate a experților (373 de experți români și străini).

Problema succesului unui proiect este legată tot mai clar de modelarea relației dintre

criterii și factori și acest lucru trebuie descris mai clar și în literatura românească de specialitate,

care este din păcate săracă în acest domeniu. Acest aspect soluționat realist poate contribui la o

rată mai mare de absorbție a fondurilor UE, în România.

Cel de-al patrulea capitol al tezei este dedicat unei necesare analize anticipative și de

prognoză a ratei de absorbție în cadrul celui de al doilea exercițiu bugetar pentru economia

României, în calitate de stat membru al UE, concretizat în simularea absorbției prin metoda

Monte Carlo scenarizată în prealabil, oferind astfel în mod creativ noi soluții de cunoaștere și

îmbunătățire a impactului fondurilor și programelor europene în țara noastră, cu rolul de a

asigura o mai rapidă și completă convergență.

O abordare teoretică necesară este detaliată printr-o confruntare a conceptelor prognozei

și simulării extrase din vastul areal de posibilități de investigare a viitorului fenomenelor

economice complex structurare și dependente multifactorial, cum este și cazul absorbției

fondurilor europene în România. O abordare integral aplicativă și investigativă, domină

prezentarea simulării prin metoda Monte Carlo, scenarizată, care oferă avantaje vizibile în

anticiparea finalizării celui de-al doilea exercițiu bugetar de accesare a fondurilor europene

(2014-2020), prin prisma experienței dobândite de manangementul de proiecte românesc, în

cadrul primului exercițiu bugetar finalizat și expus riscurilor iminente și inevitabile ale

pionieratului (2007-2013). Noul exercițiu bugetar multiannual (2014-2020) a fost plasat timp

de aproape trei ani sub presiunea nivelului de „absorbție zero”. Originalitatea valorificării

metodei Monte Carlo scenarizate, cu ajutorul pachetul de programe Microsoft Excel Data

Analysis/Random Number Generation, în paralel cu Eviews, precum și a unui model

econometric structural derivat, axat pe o manieră inovativă de utilizare a software-ului

Microsoft Excel - Solver în acest domeniu și inovativitatea aplicativă conduc la câteva soluții

finale originale și implicit valoroase pentru conținutul de ansamblu al tezei.

Simularea cu ajutorul metodei Monte Carlo a fost preferată în cercetarea din capitolul al

patrulea, pornind de la posibilitățile reale ale acesteia de a asigura o anticipare macrofinanciară

a unui fenomen complex cum este absorbția fondurilor viitoare probabile, precum și de la

avantajele valorificării simultane a metodei Delphi, a metodei scenariilor axate pe opiniile

experților, precum și a unui model structural realizat cu ajutorul unui set de software-uri

realizate cu scop de facilitare a procesului de intuire a fenomenelor reale (Microsoft Excel Data

Analysis/Random Number Generation și Microsoft Excel - Solver în paralel cu Eviews). Pornind de la fireasca transpunere statistico-matematică și finalizând simularea cu

ajutorul unui model structural de tip Solver, prin testări de ipoteze statistice și validări/invalidări

de modele la nivel de PO și agregativ general, cu utilitate certă decizională macroeconomică,

se ajunge la o anticipare prompt asociată rapidității schimbărilor riscurilor economice cu valențe

de optimizare mult mai eficiente și cu un nivel de claritate mult mai ridicat în stabilirea unor

programe macroeconomice sau a unor planuri financiare majore, inclusiv a bugetelor aferente

acestora (Maverick, 2016). Pașii esențiali ai simulării urmăriți în acest tip de prospectivă a absorbției fondurilor

europene de către România au fost legați de: a) definirea sintetică și adaptivă la realitate a

problemei; b) selectarea paradigmei conceptuale și proiectarea studiului/cercetării în ansamblu

și per program operațional; c) specificarea, parametrizarea și elaborarea modelului structural cu

support probabilist al procesului absorbției financiare; d) alegerea metodelor sau a ansamblului

lor metodologic (de la metoda brainstormingului, la metoda Delphi, de la metoda scenariilor la

metoda Monte Carlo etc.); e) formularea de ipoteze admisibile, definirea variabilelor și

realizarea simulării procesului economic; f) calibrarea inițială a simulării procesului economic

pentru delimitarea variabilelor probabiliste și a scenariilor standard; g) analiza statistică a

simulării (inclusiv predictibilitate, senzitivitate, claritate și precizie sau nivel de eroare în raport

cu viitorul anticipat); h) selectarea unei înlănțuiri de modele legate de absorbția curentă, efectivă

și generală (cu sau fără avans inclus); i) implementarea structurală (liniară, nonliniară etc.) a

rezultatelor simulării pentru identificarea limitelor procesului absorbției; j) apelul la

redezvoltarea probabilistă și în detaliu sau în profunzime (de la nivel de fond, la nivel de

program operational și chiar de proiect) cu caracter periodic prin generarea și valorificarea a

noi modele structurale, în cazul modificării peste praguri statistic acceptabile ale realității

fenomenului în raport cu anticiparea acestuia etc.

Printre problemele majore ale cercetării prospective a absorbției fondurilor europene

de către România se pot aminti dificultățile legate de lipsa de comparabilitate a structurii

programelor operaționale pentru perioada 2014-2010, în raport cu 2007-2013, și mai ales

schimbarea sistemului de raportare a datelor descriind fenomenul absorbției financiare, de la

un exercițiu la altul, care a fost marcat de prea multe modificări, ambiguități, inconsecvențe

cu impact major în anticiparea statistică. Astfel, există accente certe de schimbare și în prezent

legate de dilatarea resurselor alocate dezvoltării regionale și a capitalului uman, în paralel cu

contracția relativă a fondurilor destinate competitivității etc.

În teză se arată că anticiparea absorbției financiare a fondurilor europene cu ajutorul

modelelor econometrice clasice nu este nici fezabilă și nici pragmatică în raport cu riscurile

multiple existente, riscuri ale evoluției economice europene, naționale și regionale, electorale

și structurale suprapuse din cadul UE și aflate într-o schimbare permanentă. Construcția unui

model econometric clasic de previziune cu o eroare acceptabilă, nu este în prezent posibilă

pentru Romînia, cauzele fiind atât lipsa obiectivă a unor baze de date extinse (lipsa unui minim

de 15-20 de termeni comparabili din punct de vedere statistic fiind relevantă în acest sens),

schimbarea relativ frecventă a comportamentului macroeconomic și decizional național de la

un exercițiu bugetar la altul în domeniul absorbției financiare, apariția de riscuri imposibil de

anticipat chiar, cu impact în valoarea reziduală a oricărui model econometric etc.

Acest lucru m-a determinat să valorific o altă soluție și am ales varianta simulării cu

metoda Monte Carlo, combinată cu metoda brainstormingului sau metoda Delphi pentru

evaluarea opiniilor experților în managementul proiectului de succes, dar și cu un model

structural de anticipare a absorbției în profunzimea programelor operaționale. Nevoile uzuale

ale beneficiarilor impactului proiectelor și programelor operaționale de finanțare europeană pot

impune estimări și anticipări cu rol decizional major în situații semnificative de risc și

incertitudine globală, ceea ce justifică atât soluția simulării, aplicată în paralel cu alte metode

de anticipare a probabilităților variabilelor absorbției, implicit cu rol de de reducere a dispersiei

intervalelor de probabilitate maximă care au condus la preferința pentru metoda Monte Carlo,

pusă în practică prin aportul Microsoft Excel Data Analysis/ Random Number Generation și

modelul structural aplicat cu software-ul Microsoft Excel – Solver). Utilitatea pachetului de

programe Eviews a fost demonstrată de analizele descriptive permanente ale distribuțiilor de

anticipări de calibrare și finale.

Principalele limitări ale acestei cercetări prospective a absorbției financiare sunt legate de

impredicitibilitatea unor schimbări radicale în contextul UE și al fondurilor europene alocate

României. Tot de aici apare și principala îmbunătățire a soluției actuale dacă se face referire la

includerea în simularea cu metoda Monte Carlo a unor scenarii alternative distincte legate de

evoluția Brexit-ului și de impactul ei final asupra absorbției financiare a României. Simularea

cu metoda Monte Carlo scenarizată ar putea lua în calcul riscul real al corecțiilor cauzate de

Brexit, prin ajustarea anticipărilor cu un indice de instabilitate suplimentar a fondurilor

europene accesate de România printr-o relație de calcul modificată și axată ca algoritm final pe

relația: based on a new final logical algorithm: fondurile totale absorbite ce pot fi definite ca

funcție de fonduri alocate multiplicate prin diferite riscuri (wi). Dar domeniul de definiție al

unui indice wi este de o instabilitate greu de apreciat dincolo de aparenta influență a economiei

Marii Britanii care se ridică teoretic la aproape 20% din economia UE, putând apare firesc și

alți factori dezechilibranți cum ar fi aderarea altor economii la UE, începând cu anul 2019. Totul

devine cu mult mai complicat în acest context al schimbărilor suprapuse cu generare de fluxuri

de absorbție parțial compensate sau amplificate, și implicit a unor riscuri suplimentare

neașteptate. Din păcate, constatând amânările procesului Brexit pe parcursul perioadei 2017 -

2019, nu am putut anticipa și nici scenariza riguros aceste variabile incerte într-un indice wi de

instabilitate, deși el a fost descris relativ și ca potențialitate într-un articol scris și publicat în

echipă (Săvoiu, Burtescu, Dinu, Tudoroiu, 2017).

Absorbția unui volum al fondurilor UE, cât mai aproape de rata maximală în raport cu

fondul repartizat și accesibil în cadrul comunitar, atât în ansamblu cât și detaliat, conform

programelor și la nivelul proiectelor (co)finanțate sau integral finanțate constituie un important

deziderat al politicilor economice, dar și un factor de creștere economică. Rata efectivă de

accesare a fondurilor europene în diverse economii, membre ale ale UE, prezintă o variație

relativ redusă procentual, plasată în intervalul 90-100%, dar fiecare procent în plus devine tot

mai important pentru dezvoltarea fiecărei economii în parte, aplicându-se într-un mod evident

și în România.

Contribuțiile proprii sunt corelate cu direcțiile de cercetare și cu răspunsurile oferite de

mine întrebărilor majore la nivel de teză și detaliat per capitol. O primă contribuție proprie

relevantă este dedusă din sinteza primei secțiuni majore a tezei, dedicată conturării unei teorii

utile a proiectului Uniunii Europene, pornind de la istoria, principiile și instițiile sale și sfârșind

cu programe și fonduri detaliate. Asocierea naturală dintre investigarea teoretică a proiectului

UE este creativ corelată cu statisticilor descriptive ale absorbției de fonduri europene de către

România, în perioada integrală a primului exercițiu bugetar (2007 – 2013) și parțială, în cazul

celui de – al doilea (2014 – 2020), subliniind cât de importantă devine cunoașterea aprofundată

a teoriei managementul proiectelor de succes. La teoriile existente, am adăugat pornind de la

experiența personală și, mai ales de la datele ce reflectă evoluția națională, o contribuție creativă

sau inovativă dincolo de originalitatea sintezei realizate pentru prima oară în literatura

românească a managementului de proiect, prin particularizarea analizei la o economie a unei

țări membre UE, dar provenind din zona estică exsocialistă cu problematici deosebite

economice, sociale, manageriale, comportamentale etc.

A doua axă de cercetare teoretică din teză a indus firesc contribuții proprii constituite

din cercetarea managementului proiectelor de succes sub impactul criteriilor cheie de succes

(KSC), cuantificate de regulă prin indicatori cheie de performanță (KPI) și a factorilor critici

de succes (CSF). Din păcate, contribuția mea din această teză nu poate acoperi toate aspectele

atât de diverse ca activități, produse și servicii, arie, costuri, calitate, achiziții etc. care definesc

România, comparativ cu celelalte țări membre ale Uniunii Europene și, deși constituie un bun

început, eu apreciez că acesta este doar un prim pas în tentativa de a contura o teorie adecvată

specificului comportamental românesc, în acest domeniu al managementului proiectelor de

succes. Variabilele istorice cer perioade mai mai mari de timp pentru caracterizarea

comportamentelă a unor economii. Această abordare teoretică necesară a tezei este evident

creativă sau originală, dar nu poate permite accelerarea instantanee a procesului de majorare a

numărului proiectelor de succes și nici a volumului fondurilor europene accesate și absorbite,

ci deschide un proces educațional managerial necesar în opinia mea, îl argumentează și

motivează.

Originalitatea acestei prime cercetări pur teoretice de acest fel din literatura este axată pe

investigații statistice selective finale ale părerilor managerilor de proiecte de la noi, incluzând

și creativitatea realizării suportului unei cercetări selective a opiniilor, derivată din prezentarea

prealabilă a criteriilor cheie și a factorilor critici de succes. A treia contribuție majoră este astfel

finalizată efectiv cu un chestionar inovativ pe un eșantion dirijat de experți (manageri cu

precădere dar și membri ai unei echipe de proiect). Chestionarul identifică principalele

caracteristici ale KSC și CSF în arealul managementului proiectelor de succes din România

(detaliind anumite rezultate ale suportului clasic sau online, în română sau engleză în anexe

distincte). La teoria internațională prezentată în cel de-al doilea capitol, se adaugă în acest fel o

contribuție inovativă națională a modelelor de chestionare ierarhizate după o metodă originală

denumită metoda chestionarelor succesive, ierarhizate în teste pilot specifice de experți.

Metodele de ierarhizare în testele pilot sunt inovative, iar la final se propune o modalitate de

modelare complet nouă prin succesivitatea unor modelări în straturi de date, conform unor

matrici specifice de corelație. Metoda poate fi denumită metoda modelării stratificate generice

ale KSC ca variabilă endogenă la nivel de clase CSF, transformate în variabile exogene,

reorientată evolutiv și detaliat în final către modele complet individualizate ale KSC la nivel de

CSF. Rezultatele aplicării metodei completează originalitatea investigațiilor de pionierat ale

tezei în literatura internațională, dar mai ales în aceea românească specifică. O altă contribuție semnificativă, legată de creativitatea metodologică, este conferită de modelarea

inedită realizată prin metoda modelării stratificate generice și individualizate, o metodă realizată

special pentru a fi valorificată în ancheta din capitolul al treilea al tezei cu ajutorul chestionarului

original creat în capitolul doi. Strategia cercetării statistice dedicate conturării specificului

criteriilor și factorilor de succes în proiectele finanțate de Uniunea Europeană în România,

conform opiniilor managerilor de proiecte precum și detalierea rezultatelor desprinse din

opiniile managerilor de proiecte și descrierea unor aspecte specifice ale managementului

proiectelor de succes în România impun și o confruntare statistică rezultată din compararea

opiniilor managerilor de proiect în raport cu experiența și norma de onestitate a unui areal

geografic distinct cum este România, aparținând Uniunii Europene. Identificarea unor evoluții

semnificativ diferite și chiar a unor decalaje de opinie reprezintă ținte importante realizate în

teză în mod original și constituie contribuții importante în economia cercetării ca și celelalte

aspecte inovative abordate anterior. Prin valorificarea unui pachet de programe specializate de

tip Eviews, prin apelul la matrici de corelație și la modele econometrice cu rol descriptiv

asociativ, desprinse din opiniile managerilor de proiecte finanțate de Uniunea Europeană sunt

de fapt conturate pentru prima oară în spațiul românesc asocieri și decalaje specifice între KSC

și CSF descriind criterii potențiale ale eficienței managementului proiectelor de succes,

variabile endogene și exogene potențiale ale unor modele econometrice comportamental

manageriale la noi. Europeană.

O ultimă contribuție proprie în cadrul cercetării prospective de această dată este

rezultatul analizei și selectării unei metode prioritare de anticipare a absorbției fondurilor

europene în România (calibrată în primul exercițiu bugetar și validată în cadrul celui de-al

doilea), oferind scenarii și alternative ori variante opționale, pornind de la simularea statistico-

matematică a fenomenului economic printr-o soluție avantajoasă de anticipare a ratei generale

a absorbției fondurilor europene, apelând la metoda Monte Carlo, în paralel cu o prognozare

creativă a absorbției financiare structurale cu ajutorul unui model econometric inovativ

structural, simplu, axat pe statistici descriptive disponibile și accesibile.

În spațiul relativ restrâns al tezei nu au putut fi cuprinse și alte aspecte mai detaliate ce

vor constitui cu siguranță pentru mine investigații ulterioare. O temă necesară este dată de

impactul tehnologiei asupra proiectulului de succes. Problema succesului este legată tot mai

clar de întrebarea dacă putem separa managementul de proiect de managementul tehnologiei?

Tehnologia poate influența și stabilirea criteriilor cheie și a factorilor critici de succes ai

proiectului ce se cer a fi definiți pentru a stabili prioritățile, schimbările necesare și eficiența

implicit succesul proiectului. Fără studierea acestei teme, o mulțime de concluzii extrase din

sondaje axate pe chestionare și materiale de investigație statistică similare rămân permanent

discutabile, dar precaritatea actualelor baze de date nu permit încă o astfel de investigație.

Clasele CSF și ierarhizarea lor, inclusiv detalierea factorilor critici la nivel de clasă în final, au

constituit un bun punct de pornire pentru continuarea cercetărilor, propunerile fiind deja testate.

O temă ce o voi dezvolta cu siguranță în viitor va fi legată de elaborarea unei liste și unei ierarhii

specifice a factorilor critici care afectează în mod specific succesul proiectelor în România, la

nivel de activitate, produse, servicii, arie, achiziții, stakeholder etc..

Studiile viitoare vor lua în considerare de asemenea delimitarea succesului proiectului în

raport cu diferite perioade de timp ale execuției proiectului și cu fazele ulterioare finalizării

proiectului, evaluatoare ale impactului real al acestuia. Erorile, ambiguitățile și riscurile de eșec

ale proiectelor finanțate de UE în România trebuie corelate mai clar și mai detaliat totodată cu

absorbția fondurilor europene, atât calitativ cât și cantitativ, cu restructurarea adaptive a

fondurilor europene în învățământul superior, în domeniul sănătății, transportului, activităților

industriale dominante, turismului etc. De asemenea conturarea unui sistem de indicatori

dinamici în cazul fondurilor europene accesate de România care să permită actualizarea în timp

real și nu exclusiv la finalizarea proiectelor, când totul este practic prea târziu. O simulare axată

pe metoda Monte Carlo scenarizată a ratelor de absorbție efectivă, curentă și generală constituie

o cercetare viitoare necesară previziunii periodice a acestor informații utile în plan macro- dar

și micro- managerial, în măsura în care metoda va deține un caracter definitoriu și dominant.

O întrebare firească derivată din investigarea opiniilor experților este aceea legată de lipsa

intensității minimale a legăturilor dintre KSC și CSF. De ce nu se pot construi în acest moment

modele de succes ale proiectelor finanțate de UE, în România? Am căutat să identific aspecte

care pot favoriza în viitor apariția unor astfel de modele pornind de la ceea ce există în mod real

în România de azi, dar și de la ceea ce din păcate, nu există în universul românesc al proiectelor

de succes cu impact major în cadrul acestei întrebări.

Din prima categorie a cauzalităților favorabile proiectelor de succes în acest moment și

care trebuie dezvoltate în perspectivă ca teme de cercetare se pot aminti:

existența unor bune practici parțial acceptate sau cunoscute în PM sau în proiectele de

succes (asociații, publicații, întâlniri, workshop-uri;

existența unei însușiri relativ generalizate în PM doar a contagiunii triplei constrângeri

sau a triunghiului de fier;

existența unei experiențe limitate, vârsta medie și experiența PM fiind mai degrabă o

demonstrație a realizării proiectelor prin imitație și nu prin creativitate sau originalitatea,

care este impusă de universul proiectului și de nevoia proiectului de a genera o lume

nouă etc.

Din a doua categorie a cauzalităților defavorabile proiectelor de succes, echivalente cu

aspectele favorabile inexistente în acest moment dar care vor trebui să apară și să fie dezvoltate

în perspectivă se pot aminti alte cercetări tematice detaliate referitoare la:

educația axată pe proiecte și echipa (proiectul și echipa ar trebui să devină axe

educaționale majora în sistemul de învățământ românesc încă din gimnaziu);

literatura managerială dedicată efectiv asocierii succesului proiectului finanțat de EU,

descriind corelarea sau asocierea KSC și CSF și rolul modelării succesului în proiecte;

explorarea continuă a KSC și CSF constituie o necesitate pentru managementul

proiectelor, identificând specificul unor economii, sectoare sau activități etc.

teoria proiectului de succes și simplificarea deciziilor în managementul proiectului de

succes în contextul mereu în schimbare al țărilor componente ale Uniunii Europene, dar

și al abordărilor politice, economice sociale și culturale caracteristice României, etc.

Ca în orice alt tip de cercetare de pionierat, axată pe voluntariat și implicit dirijată pentru

a putea analiza opiniile unor experți, cercetarea de față este originală prin metodologie, rezultate

și plasată într-un areal nou, fără precedente investigative. Ca urmare există limitări ale tezei, cu

precădere a anchetei opiniilor experților, ierarhizărilor și modelărilor finale generate de:

lipsa unui eșantion selectiv aleator prelevat;

lipsa unor eșantioane de experți în PM din cadrul administrației, educației, culturii

(72,6% din eșantionul experților români este alcătuit din ingineri);

modelarea econometrică stadială, stratificată, generică sau individualizată fără a

standardiza anumite legături stabile în PM în România (din raport se constată că se tinde

către un standard relativ doar în ceea ce privește achizițiile);

validarea parțială a unor modele, necesară pentru debutul investigativ specific, etc.

În perspectivă îmi propun, în măsura în care voi reuși și voi accesa în continuare proiecte

complexe reunind echipe de o mare diversitate a pregătirii și arealuri variate economico-sociale

să continui modelarea asociativă criterii-factori pentru a detalia specificitatea modelelelor

econometrice al proiectului de succes, finanațat de UE în România, axat pe variabila endogenă

criterii cheie de succes (KSC) descris și intens cuantificat prin factori critici de succes (CSF)

sau indicatori de performanță ai proiectului (PKI).

După cum fiecare lucru trebuie făcut la vremea lui, așa cum ne sfătuiește și vechea

înțelepciune transformată în proverbe, atât în realizarea principială și instituțională a proiectului

general al UE, cât și în managementul de proiect de succes în sine, dar mai ales în analiza

criteriilor cheie și a factorilor critici de succes, adecvarea la cerințele realității rămâne condiția

esențială a reușitei tuturor acestora și în present precum și în viitor.

Am păstrat la finalul tezei o remarcă ce subliniază starea de dificultate reală de a absorbi

fonduri europene a României, pornind strict de la capacitatea de a accesa POIM cu accent pe

infrastructură și autostrăzi mai ales. Deși există speranța că experiența trecutului va deține un

impact major în cadrul celui de-al doilea exercițiu bugetar (2014-2020), într-o rată de absorbție

generală cu avansuri incluse, de 95%, totuși scepticismul bine ponderat, plasează într-un

interval mai larg această potențialitate, interval real fiind cuprins în viziunea mea între 91 % și

95 %.

O preocupare a mea de tip profesional, precum și de perspectivă a absorbției unor proiecte

și a PO de care aparțin va rămâne identificarea unor noi metode, evantaie de scenarii și variabile

probabiliste ale absorbției fondurilor EU, de către România în perioada rămasă 2020-2022, cu

speranța găsirii unor noi idei ce generează soluții valoroase conform principiului lui Nezami

Ganjavi, legat de importanța prețuirii corecte a inovării și a creativității, principiu exprimat atât

de plastic prin afirmația parafrazată aici subiectiv conform căreia atunci când oferi o idee

luminoasă ca soarele pentru orice cantitate de aur primești de fapt o piatră obișnuită pentru care

care plătești cu o altă piatră dar una cu siguranță nestemată.

Cuvinte-cheie: Principii și instituții ale Uniuni Europene (UE); Rata de acoperire și accesare

cu fonduri; Rata de absorbție (efectivă, curentă, generală) a fondurilor europene; Exercițiu

bugetar UE; Indicatori cheie de performanță (ICP); Criterii cheie de succes (CCS); Factori

critici de succes (FCS); Foresight sau prospectivă; Prognoză prin modelare structurală; Metoda

scenariilor; Braninstorming; Metoda Delphi; Metoda Monte Carlo; Microsoft Excel Data

Analysis/Random Number Generation; Microsoft Excel - Solver; Eviews; Comparare/

Confruntare statistică a două eșantioane de opinii; Timp-Cost-Calitate (Time-Cost-Quality);

Achiziții (Acquisitions); Armonizare activități (Integration); Beneficiar (Stakeholder);

Comunicare (Comunications); Domeniu, arie (Scope); Echipă (RH) -Team (HR); Proiecte cu

finanțare europeană; Fondul european de dezvoltare regională (FEDR); Fondul social european

(FSE); Fondul de coeziune (FC); Fondul european agricol de dezvoltare rurală (FEADR);

Programe operaționale;Programul pentru competitivitate (POC); Programul infrastructurii mari

(POIM); Programul regional (POR); Programul de asistența tehnică (POAT);

Programul capitalului uman (POCU); Programul privind capacitatea administrativă (POCA);

Chestionar clasic și online; Tehnica de eșantionare; Distribuția normală și testul Jarque Bera;

Diagrama densităților de frecvențe de tip Kernel; Modele econometrice clasice; Matrice de

corelație; Coeficient de determinație (Rsquared); Testarea statistică în modelare.