R¦spuns la variantele 41-50

8/18/2019 R¦spuns la variantele 41-50

1/26

Răspuns la variantele 41-50 de subiecte pentru testare naţională2007

VARIANTA 41

Partea I (48 de puncte)! "i#ba ro#$nă1! Cuvinte care conţin diftongi: seara, mi-i, viaţa, ne-am etc.; cuvinte care conţin hiat: trăi,

ştiut etc. 4 puncte2! Termeni din familia lexicală a cuvântului pământ: pământean, pământesc. 4 puncte%! Enunţuri pentru a demonstra omonimia cuvântului noi:

Noi am mers în excursie. El are haine noi.

4 puncte4. Transcrierea pronumelui relativ: ce i a adver!ului relativ: cum.

4 puncte5! "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: două # numeral cardinal cu valoaread$ectivală, de # con$uncţie su!ordonatoare, însămi # pronume de %ntărire, întâiul - numeral

ordinal.

4 puncte&. 'lcătuirea enunţului: Dorinţa de viaţă l-a determinat să lupte.

4 puncte(. )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate: trăi - complement direct, -ntregă - atri!utad$ectival, ce - su!iect, pe pământ - complement circumstanţial de loc.

4 puncte8! Transcrierea su!ordonatei atri!utive: ce s-a-ncreut.

4 puncte&! 'lcătuirea fra*ei: Nu se poate! " ca el sa ia notă mică la examen.! #

4 puncte'! nţeleerea te*tului10! +ima versurilor este pereche %mperecheată, iar măsura este de -#-4 sila!e. 2 puncte11! /tructura care conţine personificare: De mult chema norocul la mi$loc de cărări.

2 puncte12! /intagma care conţine un indice temporal: e seară. 2 puncte1%! 0ouă construcţii care indică pre*enţa eului liric %n text: sunt singură, că-mi vine să

plâng. 2 puncte

14! "ersurile %i tu ai &ost întâiul ce s-a-ncreut că sunt! 'ărări ce duc spre raiuri şi-aicea pe pământ sugerea*ă plăcerea imensă a eului liric, care consideră că lucruri sfinte se pot%ntâmpla i pe pământ. +aiul de aici indică starea de fericire supremă, dată de %mplinirea priniu!ire. 4 puncte

Partea a II-a (18 puncte)+edactarea unei descrieri cu titlu dat. Exemplu de răspuns:Pădurea de atunci

Era o *i de duminică i mă aflam la mii de 1ilometri distanţă de 2ucureti. 3#am tre*itdis#de#dimineaţă, toţi dormeau %ncă, iar eu am hotărât să pornesc %n căutarea unui locrelaxant.

oianul de lumină care se revarsă cuprinsese tot ori*ontul. Toată natura părea%ncremenită. %n faţa ochilor mei se desfăura o imensă pădure, ai cărei copaci parcă se %nălţau

până la ceruri, părând făclii uriae ce fac legătura %ntre cer i pământ. Era o linite deplină i

orice urmă de viaţă părea să fi rămas %n urmă. %naintam netul!urat către inima pădurii,adâncindu#mă din ce %n ce mai mult. 5otecile se tăiau i se %ncruciau, iar lumina pătrundea printre crengi ca nite firioare. 5ăream pierdut, iar, la un moment dat, o pătură de %ntunerics#a ivit, soarele a intrat %n nori, iar tunete i fulgere au %nceput să se desfăoare pe cer. 3#am


2/26

speriat, *gomotele %ngro*itoare au devenit din ce %n ce mai puternice, iar eu am %ncercat sămă %ntorc. 'm rătăcit o vreme printre potecile %nver*ite i am reuit să văd luminiul.

3i se părea că numai eu eram pe lume %n vremea aceea, iar plantele, animalele igâ*ele se ascunseseră de frica de*lănţuirii naturii.Partea a III-a (24 de puncte)Caracteri*area persona$ului principal dintr#o operă epică studiată: 'lexandru 6ăpuneanul,

din nuvela lui Costache egru**i.Exemplu de răspuns:'lexandru 6ăpuneanul7 caracteri*area directă 8reali*ată de narator i prin autocaracteri*are97 portret fi*ic7 caracteri*area indirectă7 portret moral7 arta disimulării7 antite*a

Conclu*ie

Costache egru**i este unul dintre scriitorii importanţi ai generaţiei de la -4, istoriarepre*entând o sursă de inspiraţie ma$oră pentru el. Alexandru Lăpuşneanul face parte dinvolumul Fragmente istorice, dar pentru prima dată a apărut %n revista 0acia literarărigore?reche, episodul despre cea de#a doua domnie a lui 'lexandru 6ăpuneanul.

5ersona$ul principal al nuvelei este cel care %i dă i titlul, 'lexandru 6ăpuneanul,domnitorul 3oldovei, având i atestare istorică. El este caracteri*at direct, de către narator,alcătuindu#i#se un scurt portret fi*ic, prin pre*entarea vestimentaţiei sale, %n capitolul al @@@#lea. Chiar din primul capitol, se autocaracteri*ea*ă, demonstrându#i voinţa puternică ifaptul că nu se lasă impresionat de vor!ele !oierilor:

(u doar nu sunt şi eu unsul lui Dumneeu) (u doar nu mi-aţi $uraţi şi mie credinţă,când eram doar stolnicul *etre) Nu m-aţi ales voi) 'um au &ost o+lăduirea mea) 'e sângeam vărsat) 'are s-au întors la uşa mea, &ără să câştige dreptate şi mângâiere) %i însă, acumnu mă vreţi, nu mă iu+iţi)

5ortretul moral este conturat, %n special, prin caracteri*area indirectă, ce reiese dincomportamentul i lim!a$ul persona$ului sau din relaţia cu celelalte persona$e.

0omnitorul nu crede %n !oieri, având experienţa primei lor trădări, dar i faptul că

acum %l trădea*ă pe Toma. /e dovedete %nsă a!il, prin aceea că face pe plac mulţimii, deinu dorea !unăstarea poporului, ci să#i atingă scopul prin intermediul ei. @pocri*ia esterelevată de răspunsul dat vornicului 3otoc: *roşti, dar mulţi...

Este un persona$ care cunoate arta disimulării, fapt evident %n capitolul al @@@#lea,când, %n discursul său, vor!ete despre iu!irea aproapelui, iar la palat se pregătete uciderea

!oierilor. 0iscursul pare a fi al unui om care dorete %mpăcarea cu cei din $ur, prefăcându#seinteresat numai de soarta ţării i părând că a uitat ceea ce i#au făcut !oierii, %nchinându#se %n

!iserică i cerându#i iertare la !oieri: oieri dumneavoastră ă trăim de acum în pace,iu+indu-ne ca nişte &raţi, pentru că aceasta este una dintre cele ece porunci: ă iu+eşti pre

aproapele tău ca însuşi pre tine, şi să ne iertăm unii pre alţii, pentru că suntem muritori,rugându-ne domnului nostru /sus 0ristos 1 îşi &ăcu cruce - să ne ierte nouă greşalele,

precum iertăm şi noi greşiţilor noştrii.


3/26

Crudul 6ăpuneanul este pus %n antite*ă cu !lânda doamnă +uxanda, care nu maidorete vărsare de sânge, dar leacul de &rică promis tocmai asta aduce. 0e asemenea, esteironic la adresa vornicului 3otoc, din cau*a schim!ării lui de atitudine faţă de diferiţiidomni. 0e fapt, 3otoc caută propria !unăstare, deoarece este viclean i la %n acelai timp,urmărindu#i interesele. 0ei la %nceput se arată intransigent, sfârete prin a se lingui i pelângă 6ăpuneanul, pentru a nu fi omorât.

0omnitorul este un persona$ crud i plin de contradicţii care, %n ciuda spuselor sale,urmărete doar să se ră*!une pe !oieri. 0ar se dovedete un a!il politician pentru că %iapropie poporul, acesta făcându#i pe !oieri responsa!ili de greutăţile lor, iar pe domn %ncepsă#- vadă ca pe o ra*ă de speranţă, drept omul care#i poate a$uta să scape de nemulţumiri. 0easemenea, %ndeplinete dorinţa oamenilor, pedepsindu#- pe 3otoc, câtigând !unăvoinţa ichiar admiraţia, dar, de fapt, el %i urmărete doar propriul interes.

An ultimul capitol, 'lexandru 6ăpuneanul este !ătrân i !olnav, lipsit de putere iavând perspectiva eecului, de parcă toate faptele rele săvârite %n viaţă %l urmăresc la final.0ar cru*imea sa iese la iveală %n momentele de luciditate: 23-aţi popit voi, dar de mă voi

îndrepta, pre mulţi am să popesc şi eu /ar pe căţeaua asta voi s-o tai în patru +ucăţi,împreună cu ţâncul ei, ca să nu mai asculte s&aturile +oaitelor şi a duşmanilor mei4.Eroul a fost un persona$ controversat, care a lăsat o pată de sânge %n istoria 3oldovei.

%n $urul său se ţese %ntreaga acţiune, toate celelalte persona$e evoluând %n relaţie cu el.

VARIANTA 42

Partea I (48 de puncte)! "i#ba ro#$nă1! Cuvintele care conţin diftongi sunt: $alea, &irea, răsai, tăi, ursitoare etc., iar cele care

conţin vocale %n hiat sunt: s&i-ală, şti-u-toare

4 puncte2! 0oi termeni din familia lexicală a su!stantivului copil: copilărie, copila, copilă, copilităetc.

4 puncte. /inonimele cuvintelor sunt: risipirea B dispariţia, s&ielnică - timidă! s&ioasă. 4 puncte4! "er!ul la diate*a activă este plâng! răsai! am împletit etc., iar ver!ul la diate*a reflexivăeste tremurându-şi.

4 puncte5! "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: noastre 1 ad$ectiv pronominal posesiv;dreaptă - ad$ectiv propriu#*is. 4 puncte+! Enunţul %n care su!stantivul dăscăliţă %ndeplinete funcţia sintactică de nume predicativeste: 3ama mea este dăscăliţă 8nume predicativ9 4 puncte7! )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate: atunci # complement circumstanţial de timp;

soră - nume predicativ; ta - atri!ut ad$ectival; ispită - su!iect simplu. 4 puncte8! 5ropo*iţia principală din prima strofă este: Eu plâng atunci. 4 puncte&! Extensia funcţiei sintactice atri!ut: (u împletit-o ursitoare! " care erau rele.! # /#a o!ţinut o

propo*iţie su!ordonată atri!utivă. 4 puncte'! ,nţeleerea te*tului10! 3ăsura versurilor din prima strofă este de -- sila!e. 2 puncte11! "ersul care indică o trăsătură fi*ică a persona$ului evocat este: &ielnică, +ălaiedăscăliţă. 2 puncte

12! Epitetul este cânt pri+eag , s&ielnică, +ălaie dăscăliţă etc., iar comparaţia este ca &runteata nu-i &runte de ăpadă.

2 puncte-. Construcţii care indică pre*enţa eului liric %n textul dat este: Eu plâng atunci etc.

2 puncte


4/26

-4. "ersurile: 'ununa ta de ile şi de visuri! (u împletit-o rele ursitoare.... fac referire ladestinul frumoasei dăscăliţe, hără*it de ursitoare rele, destin care stă su! semnul unei tristeţicopleitoare, unui destin amar etc.

4 punctePartea a II-a (18 puncte)Compunere narativă cu titlu i %nceput dat.Exemplu de răspuns:

nt$#plare .a/lie0imineaţa anunţa o *i super!ă de vară. %n casa !unicilor se răspândise mirosul plăcutal co*onacilor a!ia scoi din cuptor... 3iticuţă, ghemuit %n fotoliul din sufragerie, adulmecamirosul %m!ietor ce venea din !ucătărie.

2unica %i spusese cu o *i %nainte că %i va pregăti o surpri*ă. 'adar, co*onacii erausurpri*a

3oţăind %n fotoliu, aude ca prin vis glasul !unicii, care %l chema %n !ucătărie să ai!ăgri$ă de co*onacii proaspăt scoi din cuptor. 2ăiatul spune că va veni %ntr#o clipă, dar corpulrămâne inert i se cui!ărete mai !ine %n fotoliu.

An schim!, %n !ucătărie, %i face apariţia >rivei, un căţel negru, lăţos. 'dulmecă i se%ndreaptă %ncet către tava a!urindă ce stă pe perva*ul ferestrei; se urcă pe scaun, se uită %ndreapta, se uită %n stânga, %ntinde gâtul, apucă %ntre fălcile mari capătul tăvii i se %ndreaptătacticos către locul său preferat: cuca din curte, unde depune trofeul.

Cu aceleai micări, stră!ate casa i a$unge lângă fotoliul lui 3iticuţă; se %ntinde, plescăie ca i cum tocmai ar fi mâncat ceva gustos. Copilul sare ca ars din fotoliu. 2unicaavusese mare %ncredere %n el, %l rugase să ai!ă gri$ă de co*onac, iar el, ce făcuseD 'dormisefără să#i pese că munca !unicii s#a irosit %n câteva %nghiţituri %nfulecate de un câine pofticios.

'fară se aude glasul !unicii. Cum să %i spună că a dormit, iar %n tot acest timp >riveii#a făcut de cap %n !ucătărieD 5aii !unicii se aud din ce %n ce mai aproape; >rivei priveteinocent spre uă. +â*ând, !unica se apropie de fotoliu i pune pe masă tava !uclucaă. Ei

!ine, aa aveai dumneata gri$ă de co*onaciDoga.Exemplu de răspuns:Ancadrarea textului %n genul liric7 exprimarea directă a gândurilor i a sentimentelor 7 structura specifică textului liric

+elevarea modului %n care se face simţită pre*enţa eului liric %n text5re*entarea, pe scurt, a ideilor textului i a mi$loacelor artistice folosite de autor Exprimarea unei opinii a unui punct de vedere referitor la semnificaţiile textului sau lamesa$ul transmis 8enunţarea opiniei, motivarea acesteia, conclu*ia9

)ragmentul selectat face parte din poe*ia Dăscăliţa de ctavian >oga i aparţinegenului liric, %ntrucât poetul %i exprimă %n mod direct ideile, sentimentele, emoţiile prinintermediul eului liric, cu a$utorul figurilor de stil i al imaginilor artistice.

5oe*ia %nfăţiea*ă portretul unei %nvăţătoare, denumită generic dăscăliţa, %ntr#un

registru elegiac. ctavian >oga face această alegere deoarece dăscăliţa este o figurărepre*entativă a satului tradiţional românesc.

)ragmentul dat cuprinde două strofe a câte opt versuri fiecare, cu o măsură de --#-Fsila!e, scrise %ntr#o cadenţă elegiacă.


5/26

@mplicarea afectivă este sugerată prin pre*enţa ver!elor i a formelor provinciale de persoana @ singular 5eu plâng6 i a celor la persoana a @i#a singular 5tu răsai, tu eşti6,sugerând adresarea directă.

An cele două strofe se %m!ină portretul fi*ic cu cel moral, o!ţinându#se astfel un portret%n versuri al tinerei %nvăţătoare.

'stfel, trăsăturile fi*ice sunt doar schiţate: +ălaie dăscăliţă, strălucirea ochilor, că

&runtea ta nu-i &runte de ăpadă,!şi mână nu-i atâtea ştiutoare.Tinereţea se reflectă i %n trăsăturile morale; remarcăm puritatea morală a tinerei%nvăţătoare: 7u eşti din leagăn soră cu s&iala, copil +la$in, cuminte prea devreme.

Tocmai de aceea este ae*ată %n rândul sfinţilor: ( vremii noastre dreaptă su&erinţă.An reali*area portretului, autorul folosete ca modalitate de exprimare descrierea %n

versuri %n care %ntâlnim o varietate de figuri de stil; predomină epitetele 5cânt pri+eag, copil+la$in, +ălaie dăscăliţă6 i comparaţiile 5ca strălucirea ochilor tăi limpei, ca &runtea ta nu-i

&runte de ăpadă6.0escrierea este reali*ată %n mod gradat, având la !a*ă procedeul enumeraţiei: 6a nivel

sintactic identificăm pre*enţa inversiunii: s&ielnică, +ălaie muceniţă.Titlul poe*iei denumete persoana evocată i elogiată; este un su!stantiv comun, underivat cu sufix feminin de la su!stantivul dascăl, denumind generic categoria socială dincare face parte persona$ul descris.

'adar, prin folosirea unui lim!a$ simplu, care %m!ină termeni populari 5+la$in, pri+eag6 cu cei din registrul religios 5muceniţă6, poetul a reuit să surprindă o figurăimportantă a universului rural.

VARIANTA 43

Partea I (48 de puncte)! "i#ba ro#$nă1! Transcrierea cuvintelor care conţin diftongi: toamnei, ei, setea, asemenea etc. i hiat: aur,

eilor. 8Fp. G Fp.9 4 puncte2! Termeni din familia lexicală a cuvântului &rună: frun*uliţă, frun*ioară, %nfrun*it,desfrun*it etc. 8Fp. G Fp.9

4 puncte%! 'ltă valoare morfologică a cuvântului toamna. %n text, cuvântul dat este su!stantiv. 'ltăvaloare morfologică: adver!: 7oamna se culeg merele. 4 puncte4! Transcrierea ver!elor la modul imperativ: âm+iţi, descheiaţi, potoliţi. 8Fp. G Fp.9

4 puncte5! "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: uşor # adver! de mod; ei # pronume personal;

se B pronume reflexiv; 5de6 al+astru B su!stantiv comun simplu, 8-p. G -p.G -p. G -p.9 4 puncte

+! /u!iectul propo*iţiei Descheiaţi-vă la gât # neexprimat, inclus. 4 puncte7! )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate din enunţurile date: de aur 1 atri!ut su!stantival

prepo*iţional; ultima # atri!ut ad$ectival; care B su!iect; asemenea eilor B nume predicativ, 8-p. G -p.G -p. G -p.9

4 puncte8! Transcrierea propo*iţiei simple: 8âm+iţi, trecători.

4 puncte&! 'lcătuirea fra*ei indicate 8exemplu de răspuns9: e aude! " că se va prelungi vacanţa.! #

4 puncte'! ,nţeleerea te*tului10! 3ăsura primelor două versuri: #H sila!e.

2 puncte11! )igura de stil identificată: 9umina de aur a toamnei 1 epitet 8metaforic9. 2 puncte


6/26

12! Transcrierea structurii care conţine o imagine vi*uală: 9umina de aur a toamnei! (tingecopacii şi scutură &runele.

2 puncte1%! Exemplu de răspuns: Textul aparţine genului liric, deoarece se exprimă %n mod directgânduri i sentimente, este pre*ent eul liric i mărcile lui lexico#gramaticale. 8imaginiartistice reali*ate cu a$utorul figurilor de stil, frecvenţa ver!elor i a pronumelor de persoana@, punctuaţie expresivă etc.9

2 puncte

14! Exemplu de răspuns: "ersurile care %ncheie textul surprind privilegiul fiinţei de a simţiîm+răţişarea toamnei, starea de graţie pe care o creea*ă sentimentul comuniunii cu natura,sen*aţia %nălţării deasupra condiţiei de muritor: ărutarea toamnei I...J ne &ace asemenea

eilor. Transpare %nsă din aceste versuri i un sentiment de melancolie, fiindcă e sărutul dinurmă al toamnei, anticipându#se trăirile determinate de apropierea iernii, de %ndepărtarealuminii de aur a toamnei.

4 punctePartea a II-a (10 puncte)Exprimarea unei opinii despre semnificaţia unui text dat: Lumina de aur a toamnei de "ictor )elea.

Exemplu de răspuns:?tili*area convenţiilor specifice acestui tip de compunere 8Fp.97 reacţia individuală la venirea toamnei.5re*entarea argumentelor care să $ustifice punctul de vedere exprimat 8&p.97 experienţa omului %n faţa luminii7 setea de lumină7 tonul melancolic+espectarea normelor de exprimare corectă, de ortografie i de punctuaţie. 8Fp.9

0in punctul meu de vedere, poe*ia Lumina de aur a toamnei surprinde reacţia iinţeila schim!ările pe care le aduce sfâritul acestui anotimp, tratând o temă frecventă %n textelelirice.

Copacii, casele, universul %ntreg sunt influenţate de lumina de aur a toamnei, careum+lă uşor peste casei atinge copacii şi scutură &runele.

+eacţia este, %n primul rând, una pur subiectivă căci paşii ei nu se aud! decât la mineîn su&let.!

*perienţa o#ului pus %n faţa luminii este una de %nălţare, de desc.idere către olu#e sacră!

Andemnul exprimat prin ver!ele la modul imperativ concentrea*ă setea de lumină,nevoia fiinţei de a trăi cu intensitate !ucuria atingerii luminii de aur, a ultimului i*vor deal!astru pur dinaintea iernii. 8âm+iţi, trecători,! Desheiaţi-vă la gât,! potoliţi-vă setea de-al+astru.

Andemnul e urmat de un ton melancolic, ce anunţă apropierea se*onului %ntunecat aliernii, când setea de lumină rămâne nepotolită.

0e aceea fiinţa %i poate potoli< numai acum setea de-al+astru, %n clipa %n care%m!răţiarea toamnei %l face să se simtă asemenea *eilor.

E ultima îm+răţişare a toamnei!, ărutul din urmă care ne &ace asemenea eilor.Ecourile experienţei %nălţătoare oferite de %m!răţiarea toamnei sunt %n acelai timp o

%ncercare de separare de ceea ce va veni, de cenuiul *ilelor iernii.'adar, %n poe*ia citată se de/văluie inluenţa pe care spaţiul e*terior o are asupra

trăirilor iinţei!Partea a III-a (24 puncte)


7/26

'rgumentarea apartenenţei unei opere literare studiate la specia !asm popular Prâslea celvoinic şi merele de aur.'lte !asme studiate: reuceanu! Aleodor "mpărat.Exemplu de răspuns:5reci*area a patru caracteristici ale !asmului popular, ca specie literară 84p.97 %ntâmplări reale, o!inuite, %mpletite cu cele fantastice

7 lupta dintre !ine i rău triumful !inelui7 schema epica specifică !asmului7 formule tipice7 cifre magice7 pre*enţa a$utoarelor< care intervin %n lupta cu răul7 eroul parcurge un drum iniţiaticExemplificarea acestor caracteristici pe !a*a textului 84p.97 structura specifică !asmului7 cifre magice

7 drum iniţiatic7 caracter anonim, oral, colectiv i tradiţional5re*entarea su!iectului prin referire la secvenţele repre*entative 84p.97 momentele su!iectului5re*entarea unui persona$, punând %n evidenţă semnificaţia comportamentului acestuia 84p.97 modestie7 %nţelepciune7 !unătate7 cura$Conclu*ia

'as#ul este o specie a genului epic, %n care %ntâmplări reale o!inuite, se %mpletesccu cele neo!inuite, abuloase! 5ersona$ele !asmului au puteri supranaturale i se %mpart %ndouă categorii, repre*entând binele i răul 8frumuseţea, inteligenţa, !unătatea, respectiv forţa

!rută, răutatea, egoismul9 0in confruntarea celor două forţe, binele iese ntotdeauna nvinător!

3c.e#a epică specifică !asmului este marcată de or#ule tipice iniţiale #ediane iinale intrarea %n timpul i %n spaţiul imaginar %n care este plasată acţiunea se reali*ea*ă prinformula iniţială: a &ost odată ca niciodată. 0escrierea spaţiului e urmată de pre*entarea unei%ntâmplări neo!inuite, care produc de fiecare dată o pagu!ă, o lipsă 8aici, dispariţia merelorde aur9. 'par apoi referiri la %ncercările nei*!utite ale celor mai iscusiţi tineri din %mpărăţie,

până la apariţia eroului, care reuete să resta!ilească echili!rul, prin lupta cu forţe potrivnice8*meii9. 5rin formule mediane de tipul: şi-nainte cu poveste că de-aicea mult mai este semenţine atenţia cititorului, iar ieirea din timpul i din spaţiul imaginar este marcată deformula finală: şi încălecai pe-o şa şi vă spusei povestea aşa.

altă trăsătură specifică !asmului este pre/enţa cirelor #aice cea mai frecventădintre ele fiind cifra trei 8trei *mei, trei fii fiice de %mpărat, trei palate etc.9.

Personaul po/itiv este autat %n lupta %mpotriva răului de diferite o!iecte magice sau

de fiinţe necuvântătoare, al căror glas %l %nţelege 8cor!, *gripsor9. Eroul !asmului arecapacitatea de a se #eta#oro/a i de a călători pe tărâmul celălalt, parcurgând astfel undru# iniţiatic de#a lungul căruia va face faţă unor pro!e menite să#i dovedeascămaturitatea. ?rmând dâra de sânge, 5râslea a$unge pe tărâmul celălalt, %nvinge *meii,


8/26

salvea*ă prinţesele răpite, scapă cu viaţă, intuind invidia fraţilor săi, i revine %n %mpărăţiatatălui său i primete răsplata promisă: mâna fetei de %mpărat i $umătate din %mpărăţie.0rumul parcurs %l iniţia*ă, aadar, %n tainele vieţi;, făcându#- apt să#i asumeresponsa!ilitatea %ntemeierii unei familii i a conducerii %mpărăţiei.

6a fel ca orice creaţie populară !asmul *râslea cel voinic şi merele de aur are caracter anoni# oral i colectiv!

)iind un text epic, gândurile i sentimentele autorului se transmit indirect, prinintermediul acţiunii i al persona$elor.An e*po/iţiune se fixea*ă cadrul specific !asmului: formula iniţială plasea*ă acţiunea

%ntr#un timp nepreci*at: a &ost odată ca niciodată spaţiul este la fel de vag # %ntr#o %mpărăţie%n a cărei grădină era un măr cu mere de aur. 3erele sunt furate %nsă %n fiecare an %nainte de ase coace, iar %ncercările voinicilor i ale celor doi fii mai mari de a#- prinde pe hoţ rămân*adarnice.

)iul cel mic al %mpăratului 85râslea9 %i cere tatălui să nu taie pomul %nainte de a-iîngădui i lui să %ncerce să#i prindă pe hoţi: ...că o încercare de voi &ace şi eu nu poate să-ţi

aducă niciun rău 'ceastă secvenţă a operei repre*intă intria!Episoadele care urmea*ă constituie desă6urarea acţiunii! %n anul următor, 5râsleareuete să rămână trea*, rănete *meul, %i duce tatălui merele de aur i apoi pleacă %nsoţit defraţii lui pe urmele hoţului, urmărind dâra de sânge.'$uni la o prăpastie, fraţii rămân la suprafaţă, iar 5râslea co!oară pe o frânghie pe celălalttârâm. 'colo descoperă că toate lucrurile erau schim+ate: pământul, &lorile, copacii, lighionialt&el &ăpturi erau p-acolo. elăsându#se copleit de ceea ce vede, 5râslea descoperă palatele*meilor i %i %nvinge pe rând, eli!erând cele trei fiice de %mpărat pe care le#au răpit *meii; %nlupta cu cel de#al treilea *meu e a$utat de fiica cea mică a %mpăratului i de un cor!. 6e a$utăapoi pe cele trei fete de %mpărat să revină pe tărâmul oamenilor i, cunoscând planul fraţilorde a#- ucide, reuete să scape cu viaţă, dar rămâne %n prăpastie. '$utat de o *gripsoroaică peai cărei pui %i salvase din gura unui !alaur, a$unge pe pământ i se anga$ea*ă ucenic la unargintar. Trece cele două pro!e impuse de fiica cea mică de %mpărat pentru a acceptacăsătoria, trimiţând la palat o!iectele cerute, pe care le scoate din mărul de aur i este chematla palat. 'cţiunea atinge punctul cul#inant 5râslea fiind recunoscut de fată: cum îl vău,

&ata îl şi recunoscu. )raţii cei mari %i primesc pedeapsa de la 0umne*eu, fiind ucii de propriile săgeţi, iar 5râslea se căsătorete cu fiica cea mică i motenete scaunul %mpărăţiei.

roul bas#ului este 5râslea, numele arătând că este fiul cel mai mic al %mpăratului.6a %nceput nimeni nu-i acordă ncredere chiar tatăl lui %l compară cu ceilalţi voinici i cufraţii lui mai mari i %i exprimă ne%ncrederea %n cuvinte aspre: un mucos ca tine... al# 6i#odest el nu cere decât %ngăduinţa de a fi lăsat să %ncerce, apoi %i dovedete %nţelepciunealuându#i măsuri de precauţie pentru a nu adormi. Când pornete pe urmele hoţului, %i ia cu eli pe fraţii mai mari, arătându#i astfel bunătatea i preţuirea faţă de familie. uraos esingurul care reuete să co!oare %n prăpastie i să#i ucidă pe cei trei *mei. n/estrat cuputeri supranaturale 5râslea reuete să se metamorfo*e*e %n flacără i %nţelege glasul unuicor!, care %l va a$uta %n luptă. Eroul parcurge un dru# iniţiatic de#a lungul căruia %idovedete calităţile necesare unui viitor %mpărat: %nţelepciunea, cura$ul, altruismul,%ncrederea %n sine, perspicacitatea, cumpătarea i !unătatea. Trăsăturile se desprind din fapte,

atitudini, relaţia cu celelalte persona$e, deci sunt pre*entate prin procedeul caracteri*ăriiindirecte.

*râslea cel voinic şi merele de aur are, aadar, toate trăsăturile definitorii ale speciei:acţiunea este plasată %ntr#un timp i %ntr#un spaţiu imaginare, persona$ele se %mpart %n


9/26

categorii opuse, repre*entând !inele i răul, %n spri$inul eroului intervin fiinţe fantastice curol de a$utoare 8cor!ul, *gripsorul9, trăsăturile reale ale persona$ului se %m!ină cu celesupranaturale, iar !inele %nvinge %n lupta cu răul.

Triumful !inelui %n lupta %mpotriva răului este e*presia opti#is#ului iinţei u#anea %ncrederii că cinstea, adevărul, dreptatea i !unătatea vor triumfa %ntotdeauna %n lupta cuforţele potrivnice.

VARIANTA 44

Partea I (48 de puncte)! "i#ba ro#$nă-. 0espărţirea cuvintelor %n sila!e: mi-los-ti-vă, tăi-nu-i-tă, s&ă-râ-ma-te, la-cri-mi-lor.

4 puncte2! 'ntonimele cuvintelor: veselie - tristeţe, +ătrân - tânăr.

4 puncte. Termeni din familia lexicală a cuvântului milostiv5ă6: a 8se9 milostivi, milostivire.

4 puncte

4! Transcrierea su!stantivului %n ca*ul acu*ativ: clipa, nuntă, 5cu6 +ua, unda, în cetăţuia,5de6 apă, 5în6 curcu+eie, comoara, nisip ad$ectiv propriu#*is la gradul superlativ relativ: celmai scump.

4 puncte5! "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: noastre B ad$ectiv pronominal posesiv;toate # ad$ectiv pronominal nehotărât; tăinuita - ad$ectiv varia!il, provenit din ver! la

participiu; deopotrivă - adver! de mod.

4 puncte+! Enunţ %n care su!stantivul vis să %ndeplinească funcţia sintactică de complement indirect8exemplu de răspuns9:

4 puncte Ne-a povestit despre visul lui.

uperstiţioşii acordă visului o mare importanţă.(. )uncţiile sintactice ale cuvintelor su!liniate: ce # su!iect simplu; pe veci # complementcircumstanţial de timp; ta # atri!ut ad$ectival; de apă - atri!ut su!stantival prepo*iţional.

4 puncte8! Este su!ordonată atri!utivă propo*iţia 8oricare dintre9: 'e ne-a-n-&răţit pe veci necaul!%iveselia deopotrivă... ; 'e-a săvârşit a noastră nuntă. 4 puncteH. )ra*ă care să cuprindă o propo*iţie completivă directă, având ca regent ver!ul a spune8exemplu de răspuns9: *ro&esorii ne spun mereu! " că se preocupă de educaţia noastră./ #

4 puncte'! ,nţeleerea te*tului10! 3ăsura primelor două versuri: H sila!e.

2 puncte11! Exemple de inversiuni: 3ult iscusita vremii slovă, a noastră nuntă, cu +ua arsă! îţi

sărutăm... 2 puncte12! Exemple de răspuns: cetăţuie de apă # metaforă i epitet metaforic; dorm cântecele -

personificare. 2 puncte1%! Exemple de răspuns: ătrâne ;lt 2 puncte-4. Exemplu de răspuns: %n versurile 3ărită &ie dimineaţa! 'e-a săvârşit a noastră nuntă sesugerea*ă comuniunea omului cu natura. Cuvântul dimineaţă evidenţia*ă legătura dintredestinul poporului i eternitatea râului, pe un drum marcat de un %nceput comun. ltul a

devenit prin această nuntă un martor al istoriei poporului român, fiind alături de suferinţele i !ucuriile românilor de#a lungul veacurilor.

4 punctePartea a II-a (10 puncte)Exprimarea opiniei despre semnificaţia textului de la partea @: #ltul de ctavian


10/26

>oga.Exemplu de răspuns:5remisa5rimul argument7 "echimea legăturii dintre lt i poporul român'l doilea argument

7 ltul este martorul destinului poporului românConclu*ia

Antre râul lt i destinul poporului român există o %nfrăţire eternă, atât %n momentele deveselie, cât i %n cele de suferinţă.

6egătura dintre lt i poporul român nu este consemnată %n mult iscusita vremii slovă,deoarece această %nfrăţire este dată prin %nsăi clipa milostivă, adică cea a naterii poporului,a %nceputului. Comuniunea dintre râul lt i poporul român este resimţită de către eul liric cao nuntă, ca o %nfrăţire a destinelor la !ine i la rău.

5rin vechimea undei cărunte a râului, acesta a devenit martorul istoriei poporului,reflectând cântecele noastre toate, tăinuita $ale i comoara lacrimilor noastre. 0e asemenea,apele râului constituie o legătură cu lumea, deoarece cel mai scump nisip este dus în vadul

Dunării al+astre.'adar, ltul nu este numai martorul istoriei poporului român, ci i mesagerul

destinului acestuia %n istoria universală.Partea a III-a (%2 de puncte)'rgumentarea apartenenţei unei opere literare studiate la specia !aladă populară: 3ioriţa.'lte !alade populare studiate: 3onastirea (rgeşului, *intea


11/26

3ioriţa este o !aladă populară pastorală pre*entând o %ntâmplare semnificativă dinlumea păstorilor, dar i, vi*iune despre viaţă i moarte. 0eci această !aladă are i odimensiune filosofică, exprimând modul specific românesc de a fi %n lume.

Ca specie a literaturii populare, !alada 3ioriţa pre*intă caracteristicile opereifolclorice: caracter oral, colectiv, anonim, tradiţional. ralitatea presupune transmiterea prinviu grai de#a lungul timpului, deoarece originea acestei !alade se pierde %n negura timpului,

fiind descoperită a!ia %n secolul al K@K#lea de 'lecu +usso %n 3unţii "rancei i pu!licată de"asile 'lecsandri, %n anul -LF. Talentul creatorilor anonimi s#a contopit %n această !aladă,care are o largă răspândire, i peste opt sute de variante. Caracterul tradiţional este evidenţiatde pre*enţa motivului pastoral, cu o largă răspândire %n literatura populară, deoarece oierituleste un mod de existenţă specific românesc, presupunând transhumanta. "ersificaţia este spe#cifică creaţiilor populare: versuri scurte de cinci#ase sila!e, ritm trohaic, rima %mperecheatăalternând cu cea %ncruciată i monorima.

2alada populară 3ioriţa este alcătuită din trei părţi, ce %m!ină naraţiunea cu descriereai dialogul. 5rima parte este lirică, cuprin*ând motivul transhumantei i motivul complotului.

Caracterul dramatic al celei de a doua părţi este susţinut de motivul oiţei nă*drăvane. 5artea atreia este lirică i cuprinde motivul testamentului, care include i pe cel al măicuţei !ătrâne ial alegoriei moarte#nuntă.

Expo*iţiunea !aladei pre*intă cadrul acţiunii # *e-un picior de plai,!*e-o gură de rai,timpul # *e la apus de soare i persona$ele # trei cio+ănei.

Cadrul de desfăurare al evenimentelor este feeric, asemenea unui rai pământesc, ceitrei cio!ănei fiind pre*entaţi %ntr#un moment al co!orârii cu oile pentru iernat, %n cadrulfenomenului transhumantei.

'tmosfera de pace i de feerie este distrusă de invidia cio!anului vrâncean i a celuiungurean asupra cio!ănaului moldovean deoarece acesta este mai ortoman! %i are oi maimulte! 3ândre şi cornute! %i cai învăţaţi! %i câini mai +ăr+aţi... Cei doi complotea*ă să#-omoare pe !aciul moldovean pe l-apus de soare.

iţa nă*drăvană din turma cio!ănaului moldovean %l averti*ea*ă despre gândul ucigaal celorlalţi doi cio!ani, manifestându#i %ngri$orarea prin faptul că de trei ile-ncoace! =uranu-i mai tace! /ar+a nu-i mai place. 'flând despre intenţia de omor, cio!anul moldovean %i%ncredinţea*ă ultimele dorinţe mioarei sale. El dorete să fie %ngropat %n strunga de oi, pentrua nu resimţi despărţirea de oile sale, care %l vor $eli. 5lecarea pe cealaltă lume este asemănatăcu o nuntă, moartea fiind o mândră crăiasă! ( lumii mireasă. 'laiul de nuntă este compusdin elemente ale lumii terestre i cosmice. aii sunt soarele i luna, nuntaii sunt !ra*i i

păltinai iar preoţi # munţii mari.3omentul de maximă tensiune %l repre*intă căutarea fiului dispărut de cătreeţişoara lui,! puma laptelui,! 3ustăcioara lui,! picul grâului,! *erişorul lui,!

*ana cor+ului,! ;chişorii lui,!3ura câmpului.Cio!ănaul moldovean %ntruchipea*ă atitudinea specifică poporului român %n faţa

morţii. 3oartea este un aspect cu neputinţă de evitat %n existenţa umană, ca atare omul nu i se poate %mpotrivi, ci poate doar să o privească ca pe o formă de comuniune cu natura, ca o


12/26

continuare a vieţii %n altă formă de existenţă. Cele trei fluiere pe care i le dorete a fi puse pemormânt menţin legătura dintre viaţă i moarte, prin sunetul produs de !ătaia vântului. %nmomentul morţii ipotetice, cio!ănaul rămâne senin i %i exprimă dragostea i gri$a faţă decei dragi: mama i oile sale. 'legoria moarte # nuntă exprimă %nţelepciunea %n faţa morţii.Tristeţea pentru finalul tragic al vieţii printr#o moarte violentă, nefirească, este exprimat prin

$alea oilor care %l vor plânge cu lacrimi de sânge i prin ochii lăcrimând ai măicuţei !ătrâne,

care %i va căuta cu disperare fiul dispărut.Expresie a filosofiei asupra vieţii i morţii, !alada populară Mioriţa este o capodoperăa folclorului românesc, fiind considerată de către 3ihai /adoveanu cea mai no+ilămani&estare poetică a neamului românesc.

VARIANTA 45

Partea I (48 de puncte)! "i#ba ro#$nă1! umărul de sunete din următoarele cuvinte: ceas 1 ; chiar #; ciorapi #&; plăcea 1 L.

4 puncte2! Cuvinte compuse prin contopire 8de exemplu9: totdeauna, cineva, despre, numai.4 puncte

%! Construirea celor două enunţuri pentru a demonstra omonimia cuvântului mare 8deexemplu9: /onel este mare. /onel aplecat la mare în această vară.

4 puncte4. 'd$ectivul la gradul comparativ de egalitate: la &el de încântat. 'dver!ul la gradulcomparativ de egalitate: la &el de repede.

4 puncte5! "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: căruia - pronume relativ; totdeauna - adver!de timp.

4 puncte

+! 'lcătuirea enunţului %n care ver!ul a5-şi6 aminti să ai!ă funcţia sintactică de complementdirect 8de exemplu9: El poate a-şi aminti versurile ultimei poeii studiate la ora de română.

4 puncte(. )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate: un om 1 nume predicativ; de la mână - atri!utsu!stantival prepo*iţional; cineva - su!iect; de a vor+i # atri!ut ver!al 4 puncte8! 8Exemplu de răspuns:9 ?nţelegea! " că pentru asta nu ai să &aci ai o a&acere şi peste cinciluni alta:! # a&acerile! @ tre+uie! A să se ţină lanţ! @ să curgă una din alta.! B 5ropo*iţiile - i 4sunt simple.

4 puncte&! 'lcătuirea fra*ei %n care ver!ul a 5se6 spune să fie regent pentru o propo*iţie su!ordonatăsu!iectivă 8de exemplu9: 'ine ştie un prover+-/2 îl spune celorlalţi copii din clasă:.F55

4 puncte'! ,nţeleerea te*tului10! Tipul de naraţiune: o!iectivă. 2 puncte11! Condiţia necesară pentru ca persona$ul să depăească statutul omului de la ţară


13/26

Partea a II-a (10 puncte)+edactarea unei compuneri 8text descriptiv9 cu titlu i cu %nceput dat. Exemplu de răspuns:

.e#area pădurii?n mănunchi de ra*e străpungea !olta verde care se legăna asupra#mi, iar aerul

proaspăt al dimineţii de vară mă chema %n pădurea deasă cu ar!ori seculari.'m păit sfios %n templul neschim!at de mână de om, am călcat uor pe iar!a %ncă

nemoleită de ariţă. Era minunat)lorile %mprătiau parfumul lor ameţitor, iar păsările, de*meticite din somn, %i %nfoiauaripile, pregătindu#se pentru o nouă *i.

)armecul pădurii m#a copleit. 3#am trântit cu faţa spre cer, lăsând crengile copacilorsă#mi mângâie faţa. Curând, ra*ele soarelui au %nceput să ardă, dar frun*iul mă %nvăluia

protector. ici nu tiu când orele s#au scurs i iată#mă, %n asfinţit, pe drumul spre casă, cu sufletul

%m!ătat de frumuseţea codrului.Partea a III-a (%2 de puncte)

'rgumentarea apartenenţei unui text studiat la specia literară imn: Deşteaptă$te! române de'ndrei 3ureanu.'lt imn studiat: %mn lui &te'an cel Mare de "asile 'lecsandri.Exemplu de răspuns:1-2! aracteristici ale i#nului cu e*e#pliicări7 %ndemnuri patriotice: tre*irea din ro!ie, unire, făurirea unui nou destin, păstrarea lim!iinaţionale, etc. # caracteristică a imnului7 caracter intim al imnului7 tonul mo!ili*ator specific imnului%! iloace artistice n e*pri#area ideilor poetice!I# imprecaţie M !lestemJ# semnificaţia titlului4! *pri#area unei opinii despre #esaul te*tului!

5oe*ia Deşteaptă-te, române( de '. 3ureanu a apărut iniţial cu titlul Cn răsunet i afost pu!licată %n revista )oaie pentru minte, inimă i literatură< din F- iunie -4, iar după-HH a devenit imnul de stat +omâniei. @mnul exprimă chemarea poetului la revoltănaţională, pentru o!ţinerea unităţii i independenţei.

5oe*ia %ncepe cu un %ndemn la tre*ire din ro!ie 5Deşteaptă-te, române, din somnul celde moarte,! /n care te-adânciră +ar+arii de tirani6, urmat de ideea făuririi unui nou destin5(cum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă6.

/u!stantivul %n ca*ul vocativ 5române6, ver!ele la modul imperativ, %nsoţite de pronumele reflexive, persoana a doua singular i plural 5deşteaptă-te, uniţi-vă etc9,ad$ectivele pronominale posesive, persoana a doua, numărul plural 5(i voştri strănepoţi,

&ocul vostru etc.9 reflectă legătura sufletească poet#popor i %l %nfăţiea*ă pe '. 3ureanudrept un luptător %n fruntea crâncenei !ătălii pentru %nfăptuirea no!ilelor idealuri aleneamului din care face parte.

Tonul mo!ili*ator, datorat enunţurilor exclamative i ver!elor la imperativ, se

păstrea*ă, evidenţiind chemarea la luptă pentru o!ţinerea li!ertăţii i având drept argumentnevoia de a dovedi prin fapte că suntem urmaii demni ai românilor: (cum ori niciodată sădăm dovei la lume! 'ă-n aste mâini mai curge un sânge de roman.


14/26

Antregul popor este gata să se $ertfească pentru linite, pace, li!ertate, idee exprimatăde comparaţia voinicilor cu +rai în munte, care sar ca lupi în stâne, de numeralul sute demii, de enumeraţia ătrâni, +ăr+aţi, $uni, tineri. Emoţia creată de aceste %ndemnuri patrioticese amplifică datorită relaţiei trecut#pre*ent, a evocării unor eroi ai neamului: *riviţi măreţeum+re, 3ihai, %te&an, 'orvine,! omâna naţiune, ai voştri strănepoţi.

+omânii fac $urământul de a se uni i de a lupta ca nite fraţi pentru li!ertatea

naţională: Dar noi, pătrunşi la su&let de sânta li+ertate,! urăm că vom da mâna, să &im pururea &raţi 5re*enţa pronumelui personal noi adâncete contopirea sufletească, afectivă poet#neamul românesc.

5atria, sim!ol al mamei văduvite


15/26

8! Transcrierea ultimei propo*iţii din text i preci*area felului acesteia: *ierdut din stolulmândrei lor orchestre,! 'e trist răsună gândurile mele! în liniştea adâncă din pădure... #

principală.

4 puncteH. Exemplu de răspuns: ...privighetorile! " care sunt măiestre...! # # su!ordonată atri!utivă.

4 puncte'! ,nţeleerea te*tului

10! +ima: %m!răţiată; măsura versurilor din prima strofă: -- sila!e, 8-p. G -p.9 2 puncte11! Transcrierea unui vers care să conţină o imagine vi*uală: &runa pică irosită *ustiu ecui+ul +lândei turturele etc.

2 puncte12! 3enţionarea unei figuri de stil: personificarea, epitetul.

2 puncte1%! Transcrierea unor structuri care să indice pre*enţa eului liric: te uită, ne desparte, eu

singur cânt, gândurile mele etc.

2 puncte-4. Exemplu de răspuns: "ersul constituie o exclamaţie retorică prin care se de*văluietristeţea fiinţei, provocată de plecarea păsărilor. !servând singurătatea pădurii, eul liric sesimte profund %ndurerat, sentiment amplificat prin inter$ecţia ah i prin aliteraţia consoanei r.

4 punctePartea a II-a (18 puncte)+edactarea unei naraţiuni cu titlu i cu %nceput dat. Exemplu de răspuns:

ăsuţe pentru păsări3ă plim!am prin livada plină de flori a !unicilor. 5e una dintre ramuri, o pasăre stin#

gheră %i deschidea i %i %nchidea aripile mici. Ciripea nelinitită, clătinându#se. 'm hotărâtsă urc până la ea, dar, %ncercând să#i ia *!orul, s#a pră!uit la poalele pomului.

'm co!orât i am ridicat#o. Era rănită la picior. fi fost urmărită de vreo pisică


16/26

5e moment ne#am necă$it, apoi am sta!ilit un plan de !ătaie: am presărat firmituri de pâine %năuntru, care au atras#o. u a trecut mult i a %nceput a ciripi veselă. Cântecul ei*glo!iu a fost au*it de alte păsărele, care au venit repede să#i ţină tovărăie.

e#am %ntors acasă fericiţi.'m %nţeles atunci cu toţii cât este de !ine să ai prieteni printre făpturile necuvân#

tătoare, dar e i mai !ine să %i a$uţi la nevoie.

Partea a III-a (24 de puncte)'rgumentarea apartenenţei la genul liric a poe*iei citate la partea @: 7oamna de Nt. . @osif.Exemplu de răspuns:-. 5reci*area a trei caracteristici ale operei lirice 8p.97 exprimarea directă a gândurilor i sentimentelor 7 pre*enţa eului liric i a mărcilor lui %n text7 structura specifică textului liricF. Explicarea acestor caracteristici pe !a*a textului indicat7 tema textului

7 textul este construit su! forma unui monolog liric7 mărcile lexico#gramaticale ale pre*enţei eului liric7 implicarea cititorului. Evidenţierea rolului a trei imagini procedee artistice din textul dat4. Exprimarea unei opinii despre semnificaţiile despre mesa$ul textului dat7 importanţa %ncrederii %n sine;7 frumuseţea se do!ândete i se menţine, prin gri$a de a păstra ceea ce te face fericit.

'parţin enului liric creaţiile literare %n care se exprimă %n mod direct idei, gânduri,

sentimente. "ocea< care comunică prin intermediul imaginilor artistice gândurile isentimentele este eul liric ale cărui #ărci le*ico-ra#aticale sunt: lim!a$ul expresiv, frec#venţa ver!elor i a pronumelor de persoana @ i a @@#a singular i plural, punctuaţia expresivăetc. altă trăsătură a textului liric este repre*entată de structura speciică este scris deregulă %n versuri grupate %n strofe, iar expresivitatea e sporită de mu*icalitatea reali*ată prinrimă, ritm i măsură.

5oe*ia )oamna! scrisă de Nt.. @osif, aparţine genului liric, deoarece exprimă %n moddirect gânduri i sentimente, sunt pre*ente eul liric i mărcile lui lexico#gramaticale.

'lcătuit din patru strofe 8două catrene i două terţine9, textul pre*intă o mu*icalitatespecifică, reali*ată prin rima %m!răţiată 8la primele două strofe9 i imperfectă 8laurmătoarele9, prin ritmul iam!ic i măsura de -- sila!e.

Construit su! forma unui monolog liric adresat, textul are ca te#ă evidenţiereatrăirilor provocate de contemplarea unui ta!lou de toamnă.

/u!stantivul din titlu # toamna - concentrea*ă această temă. 6ipsa oricărui determinanti forma articulată hotărât exprimă %ncercarea poetului de a surprinde imaginea anotimpului%n toată complexitatea sa.

ărcile le*ico-ra#aticale ale pre/enţei eului liric %n text sunt uor de identificat.%ncă din primul vers, prin persoana a @i#a singular, se remarcă nevoia de implicare acititorului, de a ne face părtai la suferinţa naturii. "er!ul a se uita 8a privi9 exprimă, aadar,

dorinţa eului poetic de a#i atrage i pe ceilalţi %n starea de contemplare, dorinţă exprimată i prin intermediul persoanei @ plural: ne i prin ad$ectivul posesiv noastră. 5erspectivasu!iectivă se intensifică prin persoana @ singular eu cânt, trec i prin ad$ectivul pronominal


17/26

posesiv mele. /entimentele de singurătate i de melancolie, reliefate astfel, sunt accentuate prin ad$ectivul singur i prin exclamaţia retorică (h, unde-i şuierul mierliţei sure

Ta!loul prinde contur prin surprinderea unui detaliu din planul apropiat: &runa picăirosită, imaginea extin*ându#se apoi spre planul %ndepărtat, odată cu vântul care geme

prohodind departe. "er!ele geme i prohodind amplifică, prin sonoritatea lor, sentimentul dedeprimare. 5rintr#o inversiune, se fixea*ă momentul descris 8sfâritul toamnei9, ceea ce apare

ca o motivare a imaginilor mohorâte de afară: *uţină vreme încă ne desparte! De iarnatristă, prea curând sosită. 'propierea rapidă a anotimpului friguros provoacă nemulţumireafiinţei, redată prin exclamaţie retorică i accentuată prin punctele de suspensie.

/trofa a doua surprinde imaginea de ansam!lu a pădurii. Totul este gol i lipsit deviaţă, comparaţia cu un palat pustiu, cu geamuri sparte punând %n lumină aceste caracteristiciale toamnei. +olul comparaţiei %n formă inversată este de a accentua pustietatea peisa$ului,exprimată direct printr#o serie de ad$ective cu valoare de epitet: pustiu, părăsită, sparte./ugestiile sonore ale ad$ectivului provenit din participiu 5sparte6 insuflă pesimism i tristeţe,

personificarea pădurea tace reliefând aceeai lipsă de viaţă i %ncremenirea peisa$ului.

3elancolia eului poetic apare ca o consecinţă a fenomenelor o!servate: Eu singur cânt cu vocea o+osită!%i trec prin încăperile-i deşarte. 'd$ectivele singur i o+osită exprimădurerea profundă a celui care, colindând pădurea, nu găsete nici urmă de viaţă. 3etafora iepitetul din structura încăperile-i deşarte dau amploare imaginii pustiitoare. 5unctele desuspensie apar din nou ca o prelungire a suferinţei naturii i a trăirilor poetului.

5eisa$ul sum!ru se completea*ă cu alte detalii. imic nu mai seamănă cu viaţa deodinioară a pădurii.

Comuniunea om # natură este evidenţiată de reacţia pe care fiinţa poetică o are %n faţaimaginii unei păduri lipsite de cântec, de viaţă. Expresivitatea versurilor se reali*ea*ă prininversiune i printr#o altă exclamaţie retorică: *ustiu e cui+ul +lândei turturele! (h, unde-i

şuierul mierliţei sure... Toate aceste procedee artistice, cărora li se adaugă diminutivul,nuanţea*ă exprimarea sentimentului de regret după trecerea verii.

5ercepţia su!iectivă a fenomenelor, influenţa lor asupra fiinţei poetice sunt amplificate%n ultima strofă tot prin inversiuni i prin exclamaţii retorice. "i!rând cândva la !ucuriilenaturii i trăind %n armonie cu aceasta, idee exprimată prin metaforele i inversiunea dinversul Fpierdut acum din stolul mândrei lor orchestre6, eul contemplator se simte a!andonati singur: 'e trist răsună cântecele mele...

6initea adâncă aternută peste pădure este un semn de amorţeală, de %mpietrire, ceeace insuflă sentimente de profundă tristeţe. 5unctele de suspensie din final prelungesc parcă

sentimentele de melancolie, intensificate i prin aliteraţia consoanei r: 'e trist răsună... ,mândrei lor orchestre etc.

6ectura poe*iei mi#a creat i mie o stare de nostalgie, toamna fiind %ntr#adevăr unanotimp care aduce pesimism.

'ceastă idee este susţinută, la nivelul textului, atât prin sensurile ver!elor 5geme, prohodind, tace6, cât i prin numărul mare de epitete din sfera semantică a pustiului: pustiu, părăsită, sparte, deşarte. 'poi, modul %n care imaginile exterioare se oglindesc %n sufletul poetului, provocându#i nostalgie i melancolie, este scos %n evidenţă prin ad$ective, inversiunii exclamaţii retorice. %n plus, punctele de suspensie au de această dată rolul stilistic de a

prelungi trăirile nostalgice.'adar, peisa$ul din $ur %i pune amprenta asupra stărilor noastre sufleteti.Textul 7oamna, scris de Nt. . @osif, aparţine enului liric deoarece exprimă %n mod

direct idei i sentimente, sunt pre*ente eul liric i mărcile lui lexico#gramaticale.


18/26

VARIANTA 47

Partea I (48 de puncte)! "i#ba ro#$nă1! Exemple de răspuns: diftongi - poate, iar+a, noi, ploi, stau triftong # vreau. 4 puncte2! Cuvintele s#au ortografiat astfel: mi-i # primul i aparţine pronumelui personal %n dativ, iar

al doilea i este forma scurtă a ver!ului a &i grădinii - primul i este desinenţă a ca*uluigenitiv, iar al doilea i este articol hotărât 8enclitic9. 4 puncte%! Cele patru locuţiuni expresii care să ai!ă %n componenţă cuvântul inimă sunt: a-şi călca

pe inimă, cu inima uşoară, din toată inima, a-şi &ace inimă rea, a avea la inimă etc.4 puncte

4! /u!stantive articulate hotărât sunt: su&letul, iar+a, steaua, +unicului, lumina etc.4 puncte

5! "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: o 1 inter$ecţie; sus 1 adver! de loc; s-# pronume reflexiv; duşmănoasele # ad$ectiv propriu#*is.

4 puncte

&. /u!iecte: inima, mama, copilăria, &urnicile.

4 puncte(. )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate: mi- - complement indirect; tristă # nume predicativ; pomii # complement direct; putred # atri!ut ad$ectival.

4 puncte8! 'ând eram mică - propo*iţie su!ordonată circumstanţială de timp din text. 4 puncte&! Contragerea propo*iţiei su!ordonate atri!utive, din textul dat: crescândă crescută acumla noi... apar următoarele modificări: dispariţia elementului de relaţie su!ordonator;transformarea ver!ului#predicat %n gerun*iu acordat sau %n participiu.

4 puncte'! ,nţeleerea te*tului10! 3ăsura versului este de -4 sila!e.

2 puncte

11! "ersul structura care conţine o metaforă este: cu +ice de aur trec su+ &erestre ploi etc.

2 puncte-F. )igura de stil identificată %n versul ;, cât de sus s-au suit duşmănoasele stele.... este:inversiunea epitetul personificator personificarea.

2 puncte1%! "ersul fragmentul de vers care sugerea*ă atitudinea maturului faţă de copilărie este: 3i-i &raged su&letul 3i-i inima tristă etc. 2 puncte-4. "ersul


19/26

lăsat să intrăm; !ine%nţeles, am promis că voi avea gri$ă de 2o!o, iar, %n ca*uri extreme, %mivoi asuma răspunderea faptelor sale.Partea a III-a (24 de puncte)Compunere despre caracteristicile i semnificaţiile textului citat la partea @: *opilăria mea8fragment9 de 3agda @sanos. Exemplu de răspuns:-. Ancadrarea textului %n genul liric 8p.9

7 exprimarea directă a gândurilor i a sentimentelor 7 pre*enţa eului liric i a mărcilor lui %n text7 structura specifică textului liricF. +elevarea modului %n care se face simţită pre*enţa eului liric %n text 8p.9. 5re*entarea, pe scurt, a ideilor textului i a mi$loacelor artistice folosite de autor 8p.94. Exprimarea unei opinii a unui punct de vedere referitor la semnificaţiile textului sau lamesa$ul transmis 8enunţarea opiniei, motivarea acesteia, conclu*ia9 8p.9

5oe*ia *opilăria mea de 3agda @sanos aparţine genului liric deoarece autoarea %i

exprimă %n mod direct ideile, sentimentele, trăirile 8cu a$utorul eului liric, prin intermediulimaginilor artistice i al figurilor de stil9.5oe*ia este construită su! forma unui monolog liric, exprimând tristeţea pentru

copilăria pierdută i melancolia generată de trecerea timpului.'ceastă poe*ie este alcătuită din trei catrene 8strofe a câte patru versuri fiecare9,

versurile având măsură de -4#-L sila!e, rimă imperfectă i ritm iam!ic.3ărcile eulului liric sunt repre*entate de ver!e i forme pronominale la persoana @

singular: 3i-i &raged su&letul, copilăria mea, 3i-i inima tristă.5re*entarea sentimentelor personale este mai mult un pretext pentru a %nfăţia trăiri

general#umane.)iecare dintre cele trei strofe ale poe*iei de*voltă o idee legată de tema acesteia,copilăria.

An strofa @, prin mărcile eului liric, se aduce %n prim#plan perioada copilăriei, privită din perspectiva maturului %nsingurat: stau singură şi-mi aduc de multe.

An strofa a @@#a, copilul de altădată %i dorete să intre %n re*onanţă cu elementeleuniversului:


20/26

! "i#ba ro#$nă1! Transcrierea unui cuvânt care conţine diftong: -n&ăşoară, a unui cuvânt care conţine hiat:vi$elie.

4 puncte2! 'ntonime pentru cuvintele: opac # transparent, întuneric # lumină.

4 puncte%! 0oi termeni din familia lexicală a su!stantivului noapte: %nnopta, %nnoptare. 4 puncte4! Transcrierea su!stantivelor %n nominativ - &runa, privighetoarea.

4 puncte

5! "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: trăsnet - su!stantiv comun, roşu - ad$ectiv propriu#*is, ce # pronume relativ, de # prepo*iţie simplă.

4 puncte+! 'lcătuirea enunţului: oarele este roşu , 8nume predicativ9

4 puncte7! )uncţia sintactică a cuvintelor groăvie i întunericul este de su!iect. 4 puncte8! Transcrierea propo*iţiei su!ordonate: ce spăimântă, este atri!utivă.

4 puncteH. Exemplu de răspuns: 'ine spune adevărul! " se arată &ără teamă în &aţa pro&esorilor.! #

4 puncte'! ,nţeleerea te*tului10! +ima versurilor este %m!răţiată. 2 puncte

--. /tructura care conţine personificare: &runa tace lângă &rună. 2 puncte-F. 0ouă cuvinte care indică fenomene ale naturii: vi$elie, trăsnet. 2 puncte1%! Textul este o descriere artistică deoarece este pre*entat un colţ din natură, predominândimaginile vi*uale; descrierea este reali*ată din perspectiva privitorului, domină su!stantivelei ad$ectivele, cu a$utorul cărora se reali*ea*ă diverse figuri de stil # epitete, metafore; prinenumeraţie se sugerea*ă acumularea detaliilor.

2 puncte14! "ersul Dar privighetoarea cântă, dar privighetoarea cântă se repetă la finalul fiecăreistrofe, semănând cu un refren. /e poate o!serva pre*enţa con$uncţiei adversative dar, careindică opo*iţia acestui vers cu ta!loul descris %nainte, aadar, indiferent de ravagiile naturii,

privighetoarea %i continuă cântecul pentru a#i !ucura pe oameni. 4 punctePartea a II-a (10 puncte)Exprimarea opiniei despre semnificaţie textului de la partea @: +n arcane de pădure de 'l.3acedons1i.Exemplu de răspuns:-. /tructurarea adecvată acestui tip de compunere 8formularea clară logică a punctului devedere a opiniei, pre*enţa argumentelor care să $ustifice punctul de vedere opiniaexprimată9: 84p.9F. 'decvarea conţinutului i stilului cerinţei date 8de*voltarea argumentelor9: 8-=9. +espectarea normelor de exprimare corectă, de ortografie i de punctuaţie: 84p.9

80e exemplu9 Textul citat, +n arcane de pădure de 'l. 3acedons1i, repre*intă odescriere artistică %n versuri, *ugrăvind un ta!lou al naturii de*lănţuite.

@ndicele temporal, care apare %ncă din primul vers, este întunerec, adică noapte, vreme propice de*lănţuirii stihiilor. atura este %ncremenită: &runa tace lângă &rună, noapte tristă,noapte mută, noapte moartă, cer opac, doar privighetoarea %i continuă nestingherităcântecul. %n strofa a doua, este descris potopul, printr#o acumulare de imagini auditive: vi$eliece spăimântă, trăsnet roşu, surpare de potop. An ultima strofa, se continuă de*astrul; răsăritulsoarelui este %mpiedicat, deoarece %ntunericul s-a pus de-a curmeiş. Ta!loul de natură este

reali*at prin intermediul mi$loacelor artistice: personificări, epitete, enumeraţii.'adar, consider că semnificaţia poe*iei +n arcane de pădure! de 'l. 3acedons1i, este

aceea de a demonstra atotputernicia naturii i neputinţa omului %n faţa forţelor ei de*lănţuite.Partea a III-a (%2 de puncte)


21/26

Caracteri*area persona$ului principal dintr#un !asm studiat: Prâslea cel ,oinic şi merele deaur 'lte !asme studiate: reuceanu! Aleodor "mpărat.Exemplu de răspuns:1! odalităţi de caracteri/are7 directă, făcută de un alt persona$;

7 indirectă, prin fapte;7 indirectă prin lim!a$. 8%n !asm, naraţiunea se %m!ină cu dialogul92-%! 9u#irea a patru trăsături 8fi*icemorale9 ale persona$ului4! Pre/entarea relaţiilor dintre personaul ales 6i un alt persona din te*t

Culegerea de !asme a lui 5etre @spirescu este una dintre cele mai cunoscute culegeri deliteratură populară românească, iar Prâslea cel ,oinic şi merele de aur! un exemplu tipic

pentru acest fel de povestire %n pro*ă.Antotdeauna %n !asm, !inele este repre*entat de un erou po*itiv, %n*estrat cu o mulţime

de calităţi. %n această creaţie, după cum se remarcă chiar din titlu, persona$ul principal este5râslea, cel mai mic dintre fiii unui %mpărat.0in punct de vedere fi*ic, lui 5râslea nu i se face nici o descriere, dar, se su!%nţelege

că, fiind persona$ul ce %ntruchipea*ă !inele, este tânăr i frumos, un ideal de frumuseţemasculină.

Trăsătura sa dominantă, după cum se preci*ea*ă %ncă din titlu, este voinicia, la care seadaugă i alte calităţi.

6a %nceput, dorinţa eroului de a %ncerca să prindă hoţul este privită cu multăne%ncredere de %mpărat, din cau*a tinereţii i a lipsei de experienţă, de aceea tatăl %ntâi %lrefu*ă, caracteri*ându#- %n mod direct astfel: # >ugi d-aci, nesocotitule I...J >raţii tăi cei maimari, aţâţi şi aţâţi oameni voinici şi deprinşi cu nevoile n-au putut &ace nimic, şi tomai tu, unmucos ca tine, o să i+utească)

An ciuda cuvintelor %mpăratului, 5râslea, am!iţios, pă*ete mărul, dar nu %nainte de a#iface un plan cum să prindă hoţul, ceea ce sugerea*ă i isteţimea. 0upă ce rănete vinovatul,

pleacă %mpreună cu fraţii săi după dâra de sânge lăsată de acesta. 5râslea se va caracteri*a %ncontinuare, %ndeose!i indirect, prin fapte. Cura$os, co!oară %n prăpastie, a$unge pe tărâmulcelălalt, unde se luptă cu trei *mei, pentru a eli!era trei fete de %mpărat. %n timpul confruntăriicu *meul tartor, el dovedete capacitatea de a se metamorfo*a %n foc i puterea supranaturalăde a se %nţelege cu un cor!, care %l a$ută cu seu. 5uterea lui de convingere se oglindete %n

dialogul cu pasărea, putându#se vor!i i de o caracteri*are indirectă prin lim!a$: 'or+ule,cor+ule, H...I dacă vei pune peste mine seu, eu îţi voi da trei stârvuri.

5râslea se %ntoarce cu fetele de %mpărat la prăpastia care făcea legătura cu lumea reală,dar el rămâne pe tărâmul celălalt, %ntrucât, inteligent fiind, %i dă seama că fraţii săi, dininvidie, %i plănuiseră moartea.

3ilos din fire, eroul salvea*ă din ghearele unui !alaur nite pui de *gripsor, de aceeaeste adus pe tărâmul oamenilor de mama lor, drept răsplată pentru gestul său.

5ână să fie recunoscut la curtea %mpărătească, vitea*ul %i dovedete din nou calităţilesupranaturale. %n timpul călătoriei cu *gripsoroaica, 5râslea %i taie o !ucată de carne, pe care

i#o dă dihaniei drept hrană, iar la despărţire, acea !ucată %i este %napoiată i lipită de coapsăcu salivă. 6a argintar, se folosete de mărul de aur %n care prefăcuse palatul *meului, ca săo!ţină cloca cu puii i fusul, cerute de fata cea mică de %mpărat.


22/26

Când tatăl său vrea să#i pedepsească cu moartea pe fiii mai mari, 5râslea consideră că0umne*eu tre!uie să facă dreptate.

+ămas %n viaţă, eroul se căsătorete cu fata cea mică de %mpărat, motenete %mpărăţiatatălui i trăiete fericit, pe măsura faptelor !une pe care le#a săvârit.

2asmul se %ncheie, aadar, cu triumful !inelui, adică al eroului po*itiv, care dovedetecalităţi deose!ite, specifice poporului român.

VARIANTA 49

Partea I (48 de puncte)! "i#ba ro#$nă1! Consecinţe ale folosirii cratimei %n structura se-n&ioară: dispariţia sunetului î ; menţinereamăsurii i ritmului, pronunţarea %mpreună a două cuvinte diferite etc. 4 puncte2! Cuvinte derivate: desişuri, speriată, &ugară, tremurătoare, neîncreătoare, -n&ioară.

4 puncte%! /inonim pentru fiecare dintre cuvintele: nemişcat # neclintit, imo!il, %ncremenit etc.;

înspăimântată # speriată, %ngro*ită, %nfricoată etc.

4 puncte4! Cuvântul graţie are valoarea morfologică de prepo*iţie %n exemplul: (m reuşit graţie părinţilor.

4 puncteL. "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: unei # articol nehotărât; toţi - ad$ectiv

pronominal nehotărât; clipă # su!stantiv 8comun9; pare 1 ver! copulativ.

4 puncte+! Enunţul %n care su!stantivul vânt are funcţia sintactică de complement circumstanţial decau*ă este: >runele au căut din caua vântului!de vânt.

4 puncte7! )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate: -n pacea # complement indirect; din $uru-i -atri!ut pronominal; lucioasă # atri!ut ad$ectival; viu # complement circumstanţial de mod.

4 puncte8! 5ropo*iţia su!ordonată din strofa a Ol#a este circumstanţială consecutivă: c-o clipă ciuta pare I...J o piatră viu cioplită, sim+olică-ntrupare.

4 puncteH. Enunţul %n care su!stantivul ciută este regent pentru o su!ordonată atri!utivă: Crmăreamciuta! " care adulmeca speriată.! # 4 puncte'! ,nţeleerea te*tului10! +ima versurilor citate este %ncruciată 8versuri care au rima -#, F#4 etc.9. 2 puncte11! "ersul structura care conţine o imagine vi*uală este: păr cati&elat! şi sum+ru ca-nnoptarea, ca &umul şi ca ceaţa etc. 2 puncte12! 5rocedeul artistic identificat %n versul *icioarele-i sunt nalte, su+ţiri, atente, pline esteenumeraţia. 2 puncte1%! Trăsături care să $ustifice faptul că textul este o descriere portret: pre*enţa figurilor destil a imaginilor artistice; pre*enţa detaliilor care compun %ntregul unui portret; descriereafăcută din perspectiva privitorului; insistenţa pe trăsături pe caracteristici; predominăsu!stantivele i ad$ectivele care sunt asociate unor figuri de stil 8epitete, comparaţii etc.9;acumularea trăsăturilor a caracteristicilor o!ţinută prin enumerare etc. 2 puncte-4. /tructura poetică: şi-n trupul nemişcat! aui cum +ate parcă, înspăimântată viaţa sereferă la imaginea statuară a acestui animal săl!atic graţios, aflat permanent %n stare de alertă,la spaima căprioarei ce presimte pericolele etc.

4 puncte

Partea a II-a (18 puncte)+edactarea unui text narativ cu titlu i cu %nceput datExemplu de răspuns:

călătorie nea6teptată


23/26

3ama %mi spuse că a telefonat +adu, prietenul meu din copilărie. 0orea să ne %ntâlnim%n această vacanţă...

2ine%nţeles că am răspuns afirmativ invitaţiei lui. Ni aa am a$uns la +adu, la /inaia, pe- iunie, cu trenul accelerat.

ici n#am apucat să pun !ine piciorul pe peronul gării, că +adu, a i ieit de undevadin mulţime i mi#a smuls !aga$ele din mână, urându#mi, %n acelai timp, o vacanţă frumoasă

alături de el i de ai săi prieteni.5entru că am a$uns la prân*, am fost %ntâmpinat de mama lui +adu care pregătise omasă pe cinste. 0upă prân*, ne#a rămas destul timp ca să vi*ităm Castelul 5ele, unde amadmirat ta!lourile. +adu ar fi vrut să urcăm cu telefericul pe "ârful )urnica, dar eu eram atâtde o!osit, %ncât mi se %nchideau ochii. 'erul tare de munte %i spune cuvântul

' doua *i, +adu a sta!ilit să mergem %ntr#o drumeţie %mpreună cu prietenii lui, la"ârful 5iatra 'rsă. Traseul de câteva ore a fost %ntrerupt de o situaţie neateptată: 'ndrei,

prietenul lui +adu, a rămas fără !ocanci, după ce am traversat un pârâu. 'a că 'ndrei a fostnevoit să stră!ată drumul spre casă %n osete.

' treia *i, am %ncercat să refacem traseul, dar, după o oră de mers, o ploaie torenţială s#a a!ătut asupra noastră i ne#a udat până la piele.' patra *i, nu am mai putut re*ista: totul era %mpotriva mea; de aceea, m#am hotărât să

mă %ntorc la 2ucureti i să revin la prietenul meu din /inaia %n vacanţa de iarnă, lăsând acasăghinionul care acum m#a urmărit tot timpul.Partea a III-a (24 de puncte)Compunere despre caracteristicile i semnificaţiile textului citat la partea @: *iuta de [email protected] de răspuns:-. Ancadrarea textului %n genul liric7 structura specifică textului liricF.Exemplificarea acestei caracteristici, pe !a*a textului citat. 5re*entarea, pe scurt, a ideilor textului i a mi$loacelor artistice folosite de autor 7 tema textului4. Exprimarea unei opinii a unui punct de vedere referitor la semnificaţiile textului sau lamesa$ul transmis 8enunţarea opiniei, motivarea acesteia, conclu*ia9

5oe*ia *iuta de 3agda @sanos aparţine genului liric %ntrucât poeta %i exprimă %n moddirect ideile, sentimentele, emoţiile prin intermediul eului liric, cu a$utorul figurilor de stil i

al imaginilor artistice. Tema poe*iei este evocarea imaginii unei căprioare, sim!ol al tinereţiicute*ătoare.

5oe*ia este alcătuită din patru catrene 8patru strofe a câte patru versuri fiecare9; măsuraversurilor este de -4#-L sila!e, ritmul, iam!ic, i rima, %ncruciată.

0escrierea căprioarei se reali*ea*ă gradat, folosindu#se variate figuri de stil, precumenumeraţia: nările I...J tremurătoare, *icioarele-i sunt nalte, su+ţiri, atente, =rumau-ntors

şi neted, pielea ei lucioasă cu păr cati&elat, epitetul nările I...J tremurătoare, =rumau-ntors şi neted, o piatră viu cioplită, comparaţiile: sare! 'a-n +asmul =enovevei, ca &umul şi caceaţa i inversiunea: aui cum +ate parcă, înspăimântată, viaţa..

@maginea căprioarei pare a fi desprinsă dintr#un ta!lou de vânătoare. 5ortretul esteintegrat %n cadrul natural, %n care căprioara %i duce existenţa: desişuri, coasta pădurii. /e su#

!linia*ă anumite %nsuiri ale ciutei: frumuseţea, fragilitatea, agerimea.


24/26

VARIANTA 50

Partea I (48 de puncte)! "i#ba ro#$nă1! 0iftongii din cuvintele date: ie, ea.

4 puncte2! Exemplu de câte două sinonime contextuale pentru cuvintele: scânteiaă - strălucete,lucete; eternă - nemuritoare, venică. 4 puncte

%! Termeni din familia lexicală a su!stantivului su&let 8de exemplu9: sufletesc, sufleţel,sufletete, 8a9 %nsufleţi.

4 puncte4! ?n su!stantiv %n ca*ul vocativ din text: gri$i. ?n su!stantiv %n ca*ul genitiv din text:

3ărgăritarelor 5a iu+irii, elanuri6. 4 puncteL. "aloarea morfologică din text a cuvintelor su!liniate: aşa J adver! de mod; s&intelor 1ad$ectiv propriu#*is; mi 1 pronume personal; spre 1 prepo*iţie simplă. 4 puncte+! Exemple de un enunţ %n care su!stantivul ciocârlie să ai!ă funcţia sintactică de atri!utsu!stantival: 'ântecul ciocârliei este minunat. 4 puncte(. )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate: &ermecate - atri!ut ad$ectival; mi - complement

indirect; pretutindeni - complement circumstanţial de loc; primăvara # complement direct. 4 puncte

8! /u!ordonata circumstanţială de timp din text: *ânG ce ameţeşte iar, căând pe lanuri.

4 puncte&! 'lcătuirea unei fra*e %n care să existe o su!ordonată su!iectivă, având ca regent ver!ul a5se6 înălţa 8de exemplu9: 'ine este mic! " se înalţă pe vâr&uri, pentru a vedea pe geam.! #**

4 puncte'! ,nţeleerea te*tului10! 3ăsura versului dat: -- sila!e.

2 puncte

11! ?n vers o structură care să conţină un epitet 8de exemplu9: *lutesc în aer glasuri &ermecate.

2 puncte12! figură de stil identificată %n versurile:


25/26

Cea de#a doua strofă este %nsă repre*entativă pentru sentimentele pe care le re%nvie primăvara, născând %n mintea eului liric noi dorinţe, redate prin repetiţia ver!ului vreau i prin enunţuri exclamative: >ugiţi departe gri$i întunecate! ormida+le4, şi su+ pam+lică +iletul de călătorie în&ipt de tanti 3iţa, că 2aşa ţin +ăr+aţii +iletul4. Ni prin pre*entareavestimentaţiei este semnalată aroganţa persona$elor, precum i atenţia deose!ită acordatăunui copil care are calitatea de a fi rămas repetent.

Caracteri*area indirectă este evidenţiată prin dialog, prin comportamentul persona$uluii prin relaţia pe care o are cu celelalte persona$e. %ncă de la discuţia &ilologică de pe peron,>oe %i de*văluie o!ră*nicia, prin replica dată damelor: oe se arată prost#crescut, deoarece răspunde nepoliticos unui tânăr care %i dă un sfat, acela de a nu mai scoate capul pe fereastră: # 'e trea+ă ai tu, urâtule),adresându#i#se la persoana a @@#a, singular, cu toate că nu %l cunoate.


26/26

0e fiecare dată când ceva nu#i convine, persona$ul se manifestă prin urlete: ăoprească +iară şi mai tare =oe, +ătând din picioare. 3i-a +urat pălăria să oprească./e dovedete i un escroc sentimental, deoarece simte slă!iciunea damelor i profită de ea;atunci când mamita se preface că plânge, el %i spune: 9asG că ştiu eu că te pre&aci, dar nue*ită să o sărute când %i oferă ciocolată: 3amita pupă pe =oe, =oe pe mamita şi, luând+ucata de ciucalată, iese iar în coridor.

An ciuda o!ră*niciei lui i a lipsei de interes pentru %nvăţătură, damele %l văd dreptdeose!it de detept i %i acceptă toate faptele, afirmând că E lucru mare, cât e de deştept, dar i teri+il de simţitor. 0e asemenea, damele %i acoperă unele dintre faptele urâte pe care lesăvârete. 2unica lui doarme în &undul cupeului cu puişorul în +raţe, %n ciuda faptului cătia că el este vinovat pentru tragerea semnalului de alarmă.

Cele trei persona$e feminine pot fi socotite un persona$ secundar colectiv, deoarececomportamentul lor este asemănător, %ncercând să pară femei din %nalta societate, %n timp cevoca!ularul i comportamentul lor demonstrea*ă altceva: n-am declaratără, n-am plătitără,

ice mam Gmare scuipându-l să nu-l deoache, apoi îl sărută dulce.

>oe nu putea fi altfel, deoarece este re*ultatul proastei creteri pe care i#o oferădamele. 0ei mama, formal, %ncearcă să#- certe pentru plata !iletului: #

R¦spuns la variantele 41-50

Documents

Transcript of R¦spuns la variantele 41-50