Numerul 41. O r a d e a - m a r e 12 2$ octomBre 1897. Anul XXXIII . Ese dumineca. Abonament pe an 8 f l . , pe 1 , de an 4 f l , pe trei luni 2 fl. Pentru România pe an 20 lei.

loan Popescu.

|ra In toamna târzie a anului 1859, când scriitorul facestor rânduri, începând a-şi urma studiile la universitatea din Budapesta, tntr'una din dile facil • cunoscinta a doi tineri, cari se rentorceau din Lipsea, unde îşi terminaseră studiile mai Innalte.

Unul mai blond, altul brun de tot; amândoi de o statură atletică, venjoşi şi plini de sâ-netate; cu vesela mulţumire a aceluia care ş-a Încheiat şcoala; cu toate aceste, unul mai vorbăreţ, altul mai tăcut, Îmi făcură, precum şi colegilor, cea mai plăcută impresine şi felicitam diecesa in care se duceau acasă.

De atunci a trecut vreme îndelungă; dânşii amândoi au făcut o carieră frumoasă şi au devinit fruntaşii bisericei lor, împresuraţi de recunoşcintă şi stimă obştească.

De şi amândoi erau preo(i şi astfel In primul plan serviau biserica, totuş numai unul Işi facil nume mai cu seamă ca preot, iar celalalt se făcu cunoscut In lumea română, ba şi străină, îndeosebi ca bărbat de şcoală.

Primul despre care vorbim, părintele Zaharie Boiu, trăeşce la Sibiiu, ocupând Înalte funcţiuni bisericesc! ; al doi le, loan Popescu, a Încetat din viată încă înainte cu cinci ani.

Golul ce a lăsat după sine, se simte totdauna; dar mai cu seamă se observă acesta la Începutul fie-

IOAK POPESCU

cărui an şcolar, căci lipseşce nu numai bărbatul de şcoala, ci şi autorul de scrieri pedagogice >i de câr(i şcolare, care să dea In mâna tinerimei lucrări din ce In ce mai potrivite şi mai folositoare.

loan Popescu, In cariera sa literară, pe terenul pedagogiei, a desvoltat o activitate, care i-a atras aten

ţiunea ţi recunoşcinfa fruntaşilor noştri literari, care i-a făcut un nume stimat, ba cunoscut şi In străinetate. La mormântul lui şcoala si pedagogia română au îmbrăcat doliu.

S'a născut In comuna Ca(a din Transilvania, de unde au eşit atâ(ia oameni cu carte, la anul 1832. Părintele seu a fost tot acolo preot ortodox şi pro-topresbiter al Cohalmului; dar l-a perdut de timpuriu, abia linul de şepte ani; matnă-sa. care l-a crescut, a murit numai cu trei sâptâmâni înaintea morţii fiului, astfel Iliiin-nedeu i-a dat bucuria să vadă tot progresul ce a făcut acesta in stima obştei române.

A studiat In şcoalele din Odorheiu, Braşov şi Blaş, unde a terminat gimnasiul, fiind pre-totindene Intre cei dintâi; apoi

a Intrat pe cariera preoţească, doi «ni a studiat In seminarul pedagogic-teologic din Sibiiu; după aceea a fost trimis de fericitul episcop Andrei br. de Şaguna la Lipsea, unde iarăş a petrecut doi ani, Incheiândn-şi studiile cu resultat escelent.

'ntors acasă, a fost numit profesor la institutul pedagogic-clerical şi In calitatea aceasta a servit mulţi

41

489 F A M I L I A Anul XXXIII

ani, pană la moarte, cu un zel neobosit, stăruind atât de pe catedra, cât şi cu condeiul In mână, pentru res-pândirea şciinţei ce propovăduia.

In restimpul acesta, dânsul a scris o mulţime de lucrări pedagogice. A început, ni se pare, la anul 1863 cu .Organul pedagogic* atât de bipe primit de oamenii competenţi. A continuat cu .Compendiul de pedagogie*, care ti atrase atenţiunea şi a bărbaţilor de dincolo de Carpati. Apoi a scris multe alte lucrări pedagogice In .Educatorul*, In Programa seminariului Andreian, In .Transilvania* ce a redactat şi In alte publica tiuni.

Lucrarea sa de frunte Inse pe terenul acesta este .Psichologfa empirică*, o scriere care i-a dus numele nu numai peste Carpati, dar şi In străinâtate, unde cartea-i a fost apre(iată In mod favorabil.

Din cărţile sale şcolare, amintim .întâia ţi a doua carte de lectură', din care au apărut mai multe ediţiuni, ba se reeditează şi acuma , precum şi ,Com-putul In scoale le poporale*.

Tot la activul seu literar mai trebue să punem şi redactarea In doi ani a .Transilvaniei* organul Aso-ciatiunii, al cărei prim-secretar a fost In timp de doi ani.

Activitatea sa literară a fost apreţiata şi de Academia Română, care l-a ales membru corespondent in secţiunea literară la 13 septembre 1877.

Ca om de şcoală, s'a interesat mult şi de şcoala civilă de fete din Sibiiu a Asociaţiunii şi timp de trei ani a fost In fruntea ei In calitate de director.

Ca preot, a stat necontenit In serviciul bisericei, îndeplinind cu zel funcţiunile ce i s'au Încredinţat. Ca protopresbiter, ca asesor consistorial onorar archidiece-san şi mitropolitan, ca deputat sinodal şi congresual, de o potrivă a fost de model, făcându-şi nu numai datoria, ci totodată dând exemplu bun şi altora.

A luat parte şi la lucrările noastre de pe terenul economic şi ca atare II vedem la fundarea institutului de credit şi economii .Albina* din Sibiiu, care l-a ales membru In consiliu la 14 martie 1872 şi a fost membru In direcţiune până la moarte.

Activitatea lui prea incordată i-a contras Încetul cu încetul boala, care cu anii se agrava tot mai mult şi 'n cele din urmă i-a stins firul vieţii la 3/15 martie 1892, In mijlocul familiei sale iubitoare.

loan Popescu a murit jelit de toti, dar memoria lui va remânâ veclnică In analele culturei naţionale.

gt̂ p@|@JSJgj|gpjgj@JlilJ@|lJrlIlIP@l̂ C u g e t ă r i .

Prima cale de a remânâ prost e aceea, de a presupune că şeii mult.

Omul cinstit e mulţumit sară, când a întrebuinţat bine timpul dilei.

Nu cei proşti sunt adevăraţii proşti, ci cei cari vorbesc mereu de înţelepciunea lor.

* Căsătoria e strămutarea rela(iunilor fericite de

amor Intro stare binecuvântată.

Frigurile aurului sunt mai afurisite ca celea ale dragostei.

Dragostea lecueşce untul

V i s u l . Eră noapte. Umbrt dr.tr Se-'ntinsese peste sur. Somnul pacinic adusese Fire toarte, ea să fete Visul tinerei mirese . . . Şi mireasa a risai I

A visat că, pe-o colină, Se făcea că e un crâng Ricorit de-o apă lină; Iar in rale, o grădină Plină numai de sulfhui. Unde fetele se strlng.

Dogoriă seni nu-albastru, Ars de luna lui cuptor. Iar, stingher ca un sihastru, Căktorul dilei astru Cătră xarea de-alabasiru Se-'ndrumd, strălucitor.

Şi-'n grădina, aşternută Cu sulfimi, sub un pom, — Unde păsări, strinse sută Lăng-o rrabie limbută, Se căsniau s'o lase mută, — Sta, la umbra lui, un om.

'Nalt eră, cu plete rare, Tinir, tdrartn, arătos, Cu ochi verdi ca verdea mare. Cu obraji de fată mare, — In sferşit, Ut-'nfă(isare, Mai frumos ca „fîit-frumos".

Şi cum sta asd-'n picioare, Pregătindu-se de drum, Lenea ademenitoare. Din a frutixrlor ricoare, ti şoptid tnrel : „Prea-i soare .' Culcă-te.' Ce pleci d'acum?"

S'a culcat, pe-o cergă plină De fiori allte. A sim(it Lin, o adiere lină DesmierdAnd fruntea-i senină, Iar mirosul de sulfină L-a-'mbitat, — si-a adormit.

Şi, pe când pe cerţi-albastru Ars de luna lui cuptor. Singuratic ca sihastru, Caktorul dilei astru Cătră xarea d'alaliastru Cobora strălucitor, —

Doue riptre, rentle Din piriul de la crâng, Fr-a lui buie-abid-'nflorite Au pus limfiitc-otrdrtU; Iau supt ochii din orbite; L-au muşcat de sinul stâng;

Anul XXXIII. F A M I L I A

Inima i-au scos afară ; Sângele i-au stors din ea; S"au lăsat un strop si piară ; Şi punend-o-'n pieptu-i iară, Aruncat-au mortu-'n ghiară Unui corb, care-l pândid. . .

MM

fum din somnu-i n'ar trexi-o Un atât de groaxnic ris? .. Strigă-'ntr una: „pieri! .. stafio! ..," Par"că iesme-ar urmări-o, — Şi mireasa, pân' la dio, Oehii nu i-a mai închis.

Iar urita-i arătare S'a-'mplinit! Pe-al ei bărbat, Cătră vremea cărui apare Luna-n sat, — la drumul mare, Un flăcău, din resbunare,

L-a-'njunghiat.

HARALAMB G. LECCA.

Comediile lui I. L. Caragiale. S'a cetit In -edinţa festivă <li încheiere din IU octombre Iv.C

a societa(ii «Petru Maior.

Domnilor,

"SSnBrn căutat să esploatez astădi acea parte din micul ţ j ^ d u l a p al literaturei noastre, care e mai mică, as-2tf cunsă aproape Intr'un colt nevâdut şi nebăgat in

seamă. L Literatura senină sau veselă, a cărei base » sunt umorul şi satira, glumele şi anecdotele, acea

literatură, la care sufletele adese-ori trebue să-şi ieie refugiu, pentru ca desfătare să afle şi uitare grigilor apăsătoare, — la noi Românii se reduce numai la 2—3 autori şi la vreocâteva producte ale lor.

Pe cât de curios, pe atât de caracterislic este acest fenomen in literatura noastră.

Isvorul puternic al literaturei cete firea poporului, dispositiile lui sufleteşci.

Este firea noastră veselă sau nu? In preponderentă nu. Istoria poporului nostru, mai agitată ţi mai tristă

ca la multe neamuri civilisate, ni se presintă ca un cer \eclnic inourat şi posomorit şi brăzdat de fulgere ce se descărcaţi de-asupra capetelor noastre. Iar sub acest cer veselia nu ş-a găsit lăcaş, ci o durere i-a robit inima şi i-a invelit-o In valul tristeţii. Tristeţea acesta i-a inăbuşit toate pornirile mai veselnice. in această disposi(ie sufletească poporul nostru adeseori ş-a dat frâu liber durerii ţi a vârsat lacremi — căci când durerea t> ** pun< ghem la inimă, nu ai altă vindecare — şi acele lacremi de cristal sunt frumoasele ţi jaini-nicile noastre poesii poporale, rupte din inima poporului, mărturii ale dilelor grele.

Da, poporul nostru este trist din fire. De jale cântă la ospeţe, Ia cununii ea şi la înmormântări, de jale cântă fetita când Îşi aşteaptă în portiţa pe iubitul seu, Ii este Jale codrului de armele viteazului', li este

m jale frunzei când se apropie toamna de o sărută, — o jalnici doină e viata românului :

« . . . doină cânt. doini suspin Tot cu doină H M mai tm . ..«

Iată un vers caracterrstic, care nu ne sună numai unora, ci se potriveşce la întreg neamul nostru :

• Inima mea. vai de ea. De-ar vede-o cineva. Ar sta n loc ?• i a r miri Cum mai pot calci iarba ?• . . .

Da, in această inimă a poporului clocotesc pasiuni şi dureri, dureri învechite, încât să te miri ca aceste dureri n'au spart păre(ii acestei i n imi . . . Nu este aici pesimism esagerat. dlor, ci un adevâr istoric, îmbrăcat In haină frumoasă poetică, aşâ cum trei Românului şcie turna incântătoare forme sentimentelor sale.

Că alăturea cu această fire nu s'a putut desvoltâ in mod armonic şi umorul, este esplicabil, — In dile de restrişte nu-ţi vine să rldi şi să glumeşci.

Ar fl inse fără îndoială imposibil ca să nu găsim în firea noastră nici o notă inherentă umopilui. Trăind in mijlocul poporului, nu putem să nu observăm imediat o Însuşire a lui : sarcasmul. Şi acest fenomen se esplică iarăş foarte uşor, dacă şcim că sarcasmul este In cele mai multe caşuri un eflux al durerii. Durerea şi sarcasmul sunt coherente. Un seriilor strein a susţinut despre poporul nostru că este sarcastic, zeflemist şi batjocurilor. Tăgădui nu putem această afirmatiune, ci trebue să q recunoaşcem, cunoscând spiritul Românului care polecreşce imediat pe ori şi cine, isteţimea lui cu care aplică „apropos'-urile Introduse prin .vorba ăluia*, vorbele iii|eprtnare cu cari se îngână şăgalnicii tineri In decursul horei.

Umorul adevârat inse, in sensul strict al no|iunci, uşoara asociare de cuvinte şi de idei in scopul înviorării disposi|iunei şi pentru ghidilirea plăcută a nervilor, schinteia aceea care aprinde 'dintr'odată masele, dispunândii-le, — acest umor noue ne lipseşec. Astfel se esplică bunăoară impregiurarea, că la noi nu se află nici o singură foaie umoristică, care să atingă nivelul sutelor de foi umoristice ale altor popoare. Astfel inse sa esplică şi fenomenul asupra căruia mi-am permis să atrag atenţiunea la începutul şirelor mele, — impregiurarea, că In literatura noastră acea parte, căreia i-.im pute dice senină, este atât de reatrlnaă.

Un fruntaş al acestei literaturi, precum şi a literaturei noastre tinere peste tot, este simpaticul literat ronlimporan /. / . Caragiale (ici colo este scris şi Ca-ragiali J Numele lui devine tot mai respândit, tot ce esc din măiastra-i peana atinge marginile perfec(iunei si ca artă ţi ca limbă şi ea tendinţă, — suntem deci datori ţi noi sâ-i dam cuvenita atenţiune acestui eminent bărbat.

Dintre erea(iunile lui literare, — dintre cari unele au fost trecute In timpul din urmă In cea mai răspândită bibliotecă poporala germana. In biblioteca lui Reclam — vom scoate aici numai acele la iveala cari ne interesează. Şi aceste sflnt .Comediile* Ini, 4 la numâr, apărute sub titlul „Teatru". I. L. Caragiale este primul şi unicul care a seiut st se avânte ea mult curagiu şi isbândA la înălţime* cot urnelor şi st le manuale eu desteriUte, ficendu-se prin M l t U H i sale, la

484 F A M I L I A Anul XXXIII

scurt timp, stăpân peste publicul României. Comediile lui «unt cunoscute şi la noi; aproape cu toţii le-am vădut predate de câte o societate de diletanţi. Şi suntem veseli că avem şi noi ceva de veselie, suntem înălţaţi In conşciin(a noastră, că aceste admirabile producte sânt ale noastre, sunt româneşci. Este o mare biruinţă pentru noi şi li datorim recunoşcintă lui Caragiale, că avem producte literare de genul acesta, ce ne pune In rend cu alte popoare — cel puţin acum la sfârşitul veacului al 19-lea. . . Cu adevărat, mare interval pentru descendenţii Romei, de la strămoşii lor Plaut şi Terentiu până la Caragiale I

Noi, până la Caragiale (esceptionând farsele lui I. Negruzi şi Alexandri) n'am avut nici măcar traduc-tiuni din comediile vastei literaturi universale, — dovadă că nu s'a pus pond pe acel gen, sau nu i s'a sim(it necesitatea.

Iar din literatura universală puteam luă cu bft-rechetul, căci aici comediile ş-au ajuns de mult epoca de înflorire. Piesele lui Moliere s'au respândil asupra lumei întregi, numai la noi n'au avut Intrare ; succesorii acestuia Franc, ois de Regnard ( f 1710). Piere Mari-vaux (+ 1763), cel mai mare realist între scriitorii francezi de comedii şi In sfârşit marele moralisaîor Philipp Destruches, despre care se scrie că a vindecat sule de oameni de vijiile lor, — toti aceştia înaintea noastră sunt figuri streine, pe eând bunăoară in literatura cea germană le găseşci traduse chiar şi cele mai neînsemnate lucrări.

Şi nime nu va pute susţine1 că Germanii ar fi fost chiar de tot avisaţi la scriitorii francezi.

După alungarea harlechinilor, aşâ numitului Hans-wurst, din comedii, literatura germană a început încă In partea primă a secolului al 18-lea a se desvoltâ cu paşi colosali. Danezul Ludvig Holbcrg a dat Germaniei cinci tomuri de comedii, intre cari mai cunoscută piesă este „Der politische Raunegiesser". (Amintesc a-ceastă piesă şi din motiv că comediile lui Caragiale au vre-o câteva puncte comune, — cel puţin în tendinţă, — cu obiectul acesta.) Acest Holherg întrece pe Moliere prin vivacitate, prin motive şi trăsăturile grandioase ale caracterelor. Din acest timp, pe la mijlocul secolului al 18-lea, datează şi comediile lui Chr. F. Weisse şi încercările talentatului Mylius.

Gradul de clasicitate l-au ajuns piesele germane numai prin Lessing. Până la păşirea lui aproape toate se tnvărtiau In giu.ul chestiunei, dacă va luă Hans pe Greta. Hans şi Greta se iubesc, părinţii nu voicsc să admită căsătoria, fiind că sunt săraci, se ivesc? inse unchiul cel bogat . . . şi cortina cade, lăsând publicul mulfumit. Lessing pune capăt acestei simplitr,|i. Introduce intriga şi acţiunea, producând comedia model: „Minna von Bamhelm*. tn sfârşit nu pot să nu amin

tesc pe nefericitul de Kotzebue, care a umplut in timp scurt (ara germani cu comedii de mare interes. Toate > aceste s'au respândit peste întreaga Europa. La noi Inse Intrare n'au avut şi nici chiar comediile clasice ale lui Shakespeare nu ş-au găsit traducător.

In fapi acestei sumedenii de autori şi de comedii sta tn literatura nostră singurul nostru Caragiale cu cele patru comedii ale lui, sau mai strict luat, cu cele doue principale.

Doue dintre comediile lui Caragiale , 0 noapte furtunoasa* şi .Scrisoarea perdută* se pot aminti cu tot dreptul tn şirul operelor autorilor mai sus citaţi. Aceste doue au fost numite din partea eminentului nostru critic Ghere* capo d'opere şi trebue sâ-i ere- '

dem lui Gherea. Mai adaugem Inse, că sunt capo d'opere pro domo.

Cum aderate? Caragiale mânecă In lucrările sale din punctul

de vedere al timpului in care a scris. El a aprofundat psihologiceşce cu multă agerime viata poporului dupa desrobirea lui. Este acesta timpul când cultura occidentala se varsă pe toate canalele posibile asupra României, când de la Paris se impoartâ de to(i chema(ii şi nechemaţii reguli sociale şi câte şi mai câte elemente culturale . . . Iar cum in viaU unui popor salturi nu se întâmplă, iar trecerea momentana la cultura franţuzeasca nu era pasibila şi nici nu era aceasta calea cea ducătoare la scop, — urmările acestor stări au fost o spoială culturală ce a cuprins toate straturile de la popor până la burghezime şi chiar aristocraţie. S'au Introdus o mulţime de frase frantuzeşci, s'a schimonosit limba cea străbună, iar reul acesta era promovat şi prin jurnale, cari erau redactate Intr'o limbă plină de exorcisme, de o limbă caricaturisaiă. La aceste s'au mai adaus relele izvorite din noua via|ă constituţională. Şi Caragiale ş-a îndreptat ochii sei pătrundători şi asupra acestora. Enormele abusuri re se fac la administraţie, scandalurile electorale, bătaia de joc la adresa drepturilor individuale, nesocotirea drepturilor cetâ(eneşci, — toate aceste Caragiale şi le-a făcut obiecte de studiu. Cunoscând perfect stările aceste, a scris comediile sale, in cari le-a redat cu o măiastră fidelitate. Şi s'a folosit de arme ascuţite pentru infera-rea acestei mulţimi de viţii, aceste arme i-au fost sarcasmul şi persiflarea.

Şi fiind că stările zugrăvite de C. se refer la via(a poporului român, fiind că chiar şi modul de a zugrăvi (bunăoară folosirea fraselor tipice) este ceva specific românesc şi In special specifir al lui ('.., pentru aceea, dic. comediile aceste sunt numai capo d'opere pro domo. Streinii n'au pricepere pentru ele Caracterul universalităţii le lipseşce Şi aceasta este ce-l deosebeşce de autorii aparţinători altor literaturi.

Mai găsim inse o deosebire esenţiala între C. şi autorii streini. Am amintit la început că Românul şrie să fie satiric şi sarcastic. Inse umor, rum gaseşci la Francezi şi Germani, să nu cauţi la Român. Şi In privinţa aceasta Caragiale e Român întreg, — el îmi ju«-tifica perfect afirmatiunea. In comediile lui totul e satiră şi sarcasm, satira realistă şi sarcasm dureros de tăietor. .Caragiale este un talent satiric scrie Gherea şi despre acest adevăr ne convingem, vădăndu-i talentul cu care flagelează păcătoşeniile sociale şi miseriile ce dainuiesc tn administraţia (arii.

Pe lângă toate însuşirile locale Inse, ce le au comediile lui Caragiale, ele se tmpun prin admirabilele caractere, prin viua acţiune dramatica, prin multa psihologie ce ese la iveală In toată scena, — lucruri ce trădează pe autorul înzestrat cu bogate concep(iuni artistice şi cari ridica productele lui la nivelul celor de fru.ite comedii din literatura universala.

Dar sa le vedem mai de-aproape.

V* ama.)

I L A K I I CHIMDI.

486 Anul XXXIII.

I e r t a r e . . . Ori cât voit-am să le uit

Şi urii să Ir dau, A tale forme şi-amintiri

Mai dragi mi se pămm

(hri rât umhlat-ani fără xor Prin lume uluitul.

Cu depărtarea diidrr noi Şi dorul mi-a crescut

Ori câte frte-am intcluit, l'iirirea lor mi-a spus

Şi aratul şi mi-icărilf. Că Iu işti mai presus.

Ori răi di umil ai amant Viaţa meu ii*iiltir,

Eu tonic ţi Ic i'il. numai Să rii la mine iar * . . .

O nun drci in fa(a mea. S'aud al leu cuicnt.

Din /iriiinii iii demnii O clipă să mai simt . . .

VAMLF. Mt - IFK

R o m a . 1 Schi|r cu creionul

(Fine)

Monte lincio. LT I npnl strndci relei mai principale. Via de l.orso est c t'iawa del f W w b ; la ilre.ipla M ridică fantastic, sus|inul par e\ tio arcade, ile onln-naile şi ile statui ile marmură. Pinrio, Incul ile preum-lil.ire cu trăsura şi ilin înălţimea căruia M zare;ic tul oraşul; mai la câţiva metri, .lupă re tren p. sub un arc, se desfăşoară Vilii HtfyMfU, un |>arc M mai «Cerşit plantat numai cu bradi, măslini, eileh. mu 11 .-• |<orlocali, cari forniea7.ă nloe soarbe întrerupţi- do fântâni gigantice cu ap<> re par <te argint. In mijlo<'iil a-cestui parc feerie se afiă palatul Borghi c u - In afară nu înfăţişează o arrliitcrtiirâ de mult merit. dar inâ-iiiitiu conţine comori nepreţuite.

Clătind Intrarea, un leu. ai ocasiumu a sta in i.i|.i unor păr-ii întregi de mosaic pe care se află agăţate talilourile maeştrilor celor mai vestiţi ca : Aibani, Tizziano, Tintoretto. Corregio. Carracci. Van-Dik şi alţi pictori moderni, iar din depărtare. In depărtare stau statui, grupuri şi diferite obiecte de marmoră, porfir, fildeţ, sidef, malahit. lapis el. . Dintre sculptorii care intrupează viata In marmură, făcând să di«pari recea la ei. este Cavalerul Ijorrnxo Brrnini, născut la Neapole in 1598, mort la 1680

Statua lui David, mărime naturală, din arest palat, este ceva care va române Intru pomenirea neamurilor, ca şi Porţiei de la Sf. Pietre, ftcuti tot de Ber-nini.

Multe din operiie acestui artist, fără -cane n .un, se află In Basilica Sf. Pietro, despre care vo voi povesti altă dată

llnmii '•< detimiri /"•''•'

••• Captln Sutimi' Miel preCUM sunt toata Iu

crucile preţioase, lîiur impregiur un d-scmii care dă ideie d'a li totul acoperit de o perdea. I'lafoiiilul e tot lucrai de Mialei Aii'i'ln. acel geniu, care s'a născut la 1475 şi care umplu Italia d'atâtea capo d'opere ne preţuite. In stânga şi In dreapta «unt câte şase fres-curi representând. unele scene din testamentul vecinii, altele scene din testamentul nou. toate încheiate cu ajururi sculptate şi aurite, de la care nu te mai In duri a-ţî lua ochii, de şi vinele gâtului aproape nu le mai simţi Pe parolele altarului se află / / giudin» >»-premn. Sute de fericiţi cari «o ridic in raiu ti mu de canoniţi, cari cad, se afund in infern In acoa«lâ capelă, inghosuite cu dcciniilc. stau englezoaicele, cu Kuidul intru mână şi cu oglinda intr'alta ; caragliiua-scle lor mutre, costume şi înfăţişări, te iac un moment a mai uita otioscala. fără care nu se poate In câlclnrio -i de multe ori te face a te lipsi să voiji cele mai doseverşile lucruri le artă. căci ori-cât ai voi. dai nu te mai po(i mişca un pas. ci încremenii remâi Incului, precum am remas ni .icum. de şi ţin In mână antorisaţiunea d'a visila fabrica de mosaice şi cristale, aşeijată tot iu palatul „Vaticanului", care «o compune, precum aud. din MtKHt de camere Iu care »e .illâ galerii, muzee, fabrica de mo/aice şi locuinţa P a a M care. precum spun gazetele e aşa de transparent şi. de betrâneţe, abia se mai poate |iue pe picioare A-coastâ singură ruină pâmenteasc.i slapâne ;ce ilar un palat. In care s'ar pute adăposti sute de I I C I I O M H

cari inundă uli|ile Italiei, pocăit I ( I de toarne, dar cari totiiş sunt simpatici, au o căutătură gaiata, dulce şi tristă, de ii iubosci l'ârâ să vrei. ii milueşri cu dragă inimă

Cal am stat iu Italia, o -ingură • J• măcar nu mi s'a părul el -lini intre streini. Bai de mare BBMM MM am găsit Intre ei şi noi Ki. suntem Iraţi. şi pace.

Itnma 1.1 I immnrii Is'jt.

••• llasilini di *>•/ I'nti'i Pentru a viwla această

l l l - N ' ă , cu tot ce (ine de de||s.l. 1111 eitc destul O - p l-iii.uiă. Ea este ridicată in p> unde Nerone ucise mii de creştini. începutul ei este sub Papa Anarlclo care zidi mai Iniei un altar |H' locul . - l - găsi nmr

im lui Sf Pietro ale cărui moaşte se p'. Ui.t/'i pi ,'e!i ui Ha-ilica unde «o poale vede coborând pe wir i de marmură al In fa[a căruia «II Ingenuchial Papa Piu ai VI. lucrare originală in marmură, de Canova rare pe toţi Papii i-a făcut Ingcnuchiaţi Se vede al mai grei de picate rredefldu-i măcar stând reclnir astfel, ei vor fl iertaţi.

In dreapta şi In stângi, mai 'nainte d'a ajuny la biserică, sunt poetice (săli) susţinute de «tălpi rare formează ca o aleiă până la uşa bisericei care e făcută de Mirhel Arigelo; acest mare geniu cu produrtium diverse şi ne mai sfârşite.

înălţimea bisericii de 150 de picioare. 370 de lărgime, iar cupola până sus la cruce se ridici până la 426 picioare ; d asupra btserxrei -unt 19 statni de 7

• CoastnuU t n » Stat 1T U7S.

Anul XXXIII. F A M I L I A 4S7

ori mărime naturală, care Înfăţişează pe Cristos cu cei 12 apostoli şi alţi sfinţi, iar interiorul bisericei nu e chip a se descrie cât e de maiestos şi de acoperit de lucrări, cari de cari mai măreţe, cari de cari mai artistice.

Lăsând la o parte baso-reliefuri, icoane, tablouri, stelpi, altare, baptisterii şi sfinţi. în marmură şi in bronz, se mai află In interiorul acestui templu 19 monumente sepulcrale, ridicate In amintirea Papilor şi înaintea cărora remâi uimit de ceea ce poate face dalta sub mâna artistului.

Cu permisiune specială se poate urca d'asupra turlei (700 de trepte) de unde se vede, In afară toată Roma, Inlăuntru plafonul bisericei lucrat in mozaic şi după modelele date de Michel Angelo şi esecutate de Cavaliere del Pino. întâmplător această biserică am visitat-o duminecă la orele 4 d. m., era anul nou catolic, in acea di am v?dut acolo sute de preoţi cato-IM, cari făceau un contrast teribil cu sfântul locaş. Icrte-me Domnul, dar sluti mai ii sunt apostolii !

In Vatican se află şi capela Sixtină, despre care am vorbit, lojile lui Rafael, Muzeul, Biblioteca. Fabrica de mozaice, Palatul şi Gradinele Papei.

Roma 1311 ianuarie 1894.

Rlpa Turpeă. — Bunătat de moft, mai mult face alergătura ca s'ajungi până la densa, căci va să dai 1

d'o femeia chelnerită, care să-ti deschidă o poartă înaintea căreia stai îngheţat de groază c'ai să vedi cine şcie ce prăpastie şi, când colo, ce-ţi arată : doue-trei case şi nişte taverne, iar sângele celor ce odinioară se prăvăliau rt'acolo s'a prefăcut, se vede, in gli- | cinii şi ederi, atât mai stă acolo agăţat de ruine ţi i surpături. Am luat cu mine o ramură de ederă ş-am plecai, căci muriam de foame şi nici n aveam unde me da de ripă . . .

Roma 15/3 ianuarie 1894. SMARA.

Cântecul paharului. Ia spune-mi, pahar dr rubin, Ce nu rru să-mi spuir niti nuinii : tu tine se 'iieată uitam, Mistria si crwlnl tltstin '

tn tine se 'uraţii-ori-n chin. Ce bă/tiuit firile nousln ' tn line, pririritr-iilliastrr lk fele. vu chipul Uşysn P

fk-i astfel, la Im-.elr-mi lin. Primeşte mi. pahar, sărutarea , tn tine vrd tuli consolarea Şl i e/7// rn (li m mu.

A L I H

Henrik Ibsen. — Studiu critic -

(Urmare !

ff onvenientele introduse de socii tale Mint numai o piederâ a adevăratei căsătorii Cat de miniiti.it păr-

.tineşce Ibsen prin Osvald (,Strigoii ' ) aşâ disde răsătorii libere! Cilâm aici un pa<a inlrvg.

Manders. . . Osvald e deja de -.'ti :.'7 ile am 1 şi fura n'a avut ocasiiine să referiWW o raal

cum se cade. Osvald: Iertare, domnule preot, In aeesl pimet

greşeşci pe deplin. Manders: Aşâ? fiu credeam oă ai convenit n-

proape esclusiv in cercuri de artişti Osvald: Aşii şi e. Manders: Şi mai cu samă cu artişti tineri Osvald: Da. Manders : Dar eu credeam că cei mai miil|i din

tre ei n'ati bani ca să sus|ină o familie f i *a-şi întemeieze o căsnicie.

Osvald. Da, nulii dintre ei nan mijloace pentru ca să se însoare.

Maders : Dar chiar asta dic şi eu. Osvald: Dar pentru ai a lot Uf pol iii ctsfliefe

Şi asta au mulţi dintre ei; şi anume o căsnicie foarte plăcută şi cum se cade. (Doamna Alving ascultă eu atenţiune, afirmă cu capul, dar nu dice nimic.)

Manders: Dar eu nu vorbesc de casnicii de burlaci. Sub căsnicie inteleg o viată familiară, ui care bărbatul trăieşce cu nevastă-sa şi cu copiii tel

Osvald: Da; sau cu mama copiilor se i Manders (tresare. Işi împreună manile): Dar pi li

tru sfanţul din — Osvald Eir Manders: Trăeşce cu — mama copiilor sei' Osvald. Da, |i-ar conveni mai bine daca ar a-

lungâ pe mama copiilor sei ? Manders: Vorbeţci dar aşa despre rclaţiuiiile ne

legale, despre aşâ disele căsătorii selbalire ? Osvald: Eu n'am observai nici odată ceva sălba

tic In traiul astorfel de oameni. Manders: Dar cum se poate ca un — llnăr nan

o fată im''ră. care cât de puţin a avut parte de o bună creşcere, să se demită la asemenea relaţii înaintea ochilor tuturor?

Osvald: Dar ce să facă un Ine r artist «araci* -o fată tln^râ săracă ? Căsătoria costă parale multe. Ce să facă?

Manders: Ce să facăV Da, domnule Alving, i|i voi spune ce trebuie sa facă. Să-şi fie străini unul altuia de la inceput — asta trebuie să facă.

Osrald Cu vorbe de astea nu ajungi departe la oameni tinen şi cu sânge cald

Doamna Alving: Nu. cu aşa ceva nu ajungi departe.

Manders (continuând) Şi apoi cum pot permite forurile mai Inalle aşa ceva ' Să *• liitcmple pe fată! (Cătră doamna Alving.) N'am avut dreptate aâ tiu ingrijat de liul dtale? In cercuri unde itricâriunea făţişe predomină, unde ea singură e -lăută —

Osrald Părinte, asrultâ-me -ă-ţi spun ceva. Mergeam regulat in toate duminiceie ca oaspr In vre-o câteva familii de astea nelegale —

Manders Şi Inel dumineca! Osvald: Da. pentru că dumineca vrr omul ai-şi

F A M I L I A Anul X X X I I I

petreacă. Dar nici odată nu am aud't v reo vorba jignitoare, nici n'am fost martor la vre-o scenă, re s'ar pute numi ncmorală. Şeii unde am întâlnit nemorali-tate in cercurile de artişti?

Manders: Nu şciu, multâmitâ Domnului. Osrald: Atunci Imi voi lua voia să ţi-o spun.

Am intelnit-o, când veniâ la Paris unul sau altul dintre esemplarii noştri taţi sau soţi, pentru ca sâ-şi petreacă puţin neconturbaţi — şi apoi onora pe artişti printr'aceea, că ii cerceta In cârciumele lor sărăcăcioase. Atunci sâ-i fl amjil Domnii ăştia şcieau să ne povestească de localităţi şi de lucruri, despre cari noi nici nu visaserăm nimic.

Mandtrs: Ce? Vreai să susţii câ oamenii onorifici din (ara noastră?—

Osvald: Când se întorceau astfel de oameni onorifici acasă — nu i-ai audit nici odată pronun(ându-se despre stricăciunea care se estinde tot mai mult In străinătate ?

Mmiderx : Da, se 'nje-lege —

Doamna Alving: Aţâ ceva am audit şi eu.

Osvald: Pe cuvântul meu, puteţi să le credeţi. Sunt mulţi esperţi intre ei. (Duce mâna ia frunte.)Ah.— câtă murdărie trebuie să sufere frumoasa , admirabila via(ă liberă!

tn actul religios al căsătoriei el nu vede ca Tolstoi, o legătură încheiată de Dutnnedeu pentru viaţa 'ntreagă, ci o simplă formalitate şi ca atare se revoltă in contra ei. Când cetim pe .Rosmarhohn* şi pe „Architectul Solnes" şi luăm ca contrast pe „Nora" sau pe .Copilul Eyolf" vedem cată dife-rinţă bătătoare la ochi e intre căsătoriile legale şi cele naturale.

Nu unirea religioasă pune ba sa unei casatorii, ci unirea spirituală, o unire basată pe iubire şi i>e inţe-legere reciprocă. Rosmer şi Rebeca siint pentru Ibsen bărbat şi nevastă, cu toate câ nici când nu s'au sărutat şi se iubiau fără să-şi dea sama că se iubesc. Aceleaşi aspiraţiuui. lupta pentru un scop comun ii uneşce. Când sfinţenia astei uniri incepe să fie dubitată. când mulţimea cere o numire pentru ea, când primejdia de a deveni prihănită e aproape, amândoi trebuie să cadă şi in moarte păşesc mână in mână aşa cum păşiseră viata întreagă.

Mulţi din cei ce cunosc pe .Constructorul Sol-mess*, se miră cum de Ibsen lasâ pe Hilda şi pe Sol-mess sâ facă planuri pentru viitor, când mâna in

Econom* buna

mână vor sui, şi vor pute sui înălţimea turnului aerianului lor palat, câtă vreme Alina trăejoe incă N I C I

autorul nici eroii nu află piedecă In nevasta lui Sol-mess. Constructorul şi Hilda sunt născuţi unul pentru altul, intre ei trebue sa esiste o legătură de ideaiă căsătorie şi dacă ar ti deci de Aline In cale. De aceea când Solmes se prăhuşe-ce de pe schele. II 11 nu cade ca Alina in leşin, ei strigă triuinfând .Constructorul meu '.'

Pe când marele Dante işi seriei opurile «ale nemuritoare, esistâ o regula, după care or ice op poetic cu sfârşit bun se niimia .comedie". De aici numirea

.divinei comedii*. Dacă ar ti «a aplicam

şi .I.,ti această mă-uiâ-toare pentru piesele dramatice — un lucru < an se şi întâmpla adese-ori — am pute In bună pace numi multe dintre dramele lui Ibsen comedii fi I I I . I I naillte de toate — ori cât de pa-radocs ar părâ — ani ti In drept să intitulăm astfel piesa .Nora"

Daca abstr.igem de la (âsâtura inln-agâ a piesei, care e cu mult mai superioară celei mai inalte comedii şi avem In radare numai sfârşitul — cici sfârşitul piesei a dat ansă la iele mai multe disensiuni — atunci trebue sl de> clarâm câ .Nora" are multă asemănare cu comediile de adi Precum In acestea persoanele cari se potrivesc ajung • lupă multe peripeţii, spre marea plăcere a publicului, sâ la fericite printr'o unire, aici SC inlemplă 'luai contram! — extrema *e langiinl

adecă doue persoane. cari nu se potnvese ab solut la olallă se di--part. spre fericirea şi singura posihili'atc da

fericire a lor — şi - lucru destul de curio». chiar adi in secolul divorţurilor - spre nefericirea publicului.

.Tatâl meu mc muma păpuşica sa şi se juca cu mine. precum me jucam eu cu păpuşile mele . După aceea trecui din manile tatii Intr'ale taie Ca»a noastră nu era alt ceva, decât o odaie de jucat. Acaaâ la tata trăiam ca o pâpuşe mvâ. aici siint tractata ca o păpuşe mare Iar copiii erau iarâş păpuşile mele", ijice Nora cătră bărbatul ei.

Aceste câteva cuvinte raraeteriseazâ pe deplin trecutul ei Toata viata fusese o jucărie si toata vremea se juca. Ca o copila ascunde torul cu castane ca *â nu o vadă Helmer mâncând, pentru câ castanele strica dinţii, ca o marioneta joaca înaintea lui şi II Invese-

Anul XXXIII. F A M I L I A 489

bac* cu fel de fel de grimase. Voinţă proprie nu are, aau mai bine din nu are ocasie sa aibă, totul e numai un mecanism, care numai de alţii poate li pus In mişcare. Mai nainte tatii ei, acum bărbatul li formulau viata, dupi cum voiau ei — şi Nora se simţii . ve sela* asâ, nu se Interesa de soartea .altora* ţi nu dorii, decât si dureze vecinie aste luni de miere!

lati un tablou de eflsatoric descris atât de grandios de Ibsen, un tablou, pe care adeseori II întâlnim In giurul nostru. C i t de departe e o astfel de casa de pipuşi. de idealul de căsătorie al lui Ibsen t

Dar precum la copii, când In jocul lor Intri un nepricepător, aşi şi aici. 0 căsătorie nu se restrlnge Intre cei patru păreţi ai casei, fel de fel de oameni Intra in joc şi nu sunt to(i de seama lui Rank, Intre ei se afli şi cate un Gunther.

După primul an de căsătorie, Helmer se bolnăvise de prea multă munci şi medicii li spuseră Norei ci numai o călătorie spre sud II va pute scăpa de peire. Lispiau Inse banii de drum. Tatăl ei i-ar dat de bunâsamă, dar ânsuş era pe patul de moarte şi destăinuirea ştirii triste iu care se afla Helmer, i-ar li dat lovitura din urmi. Cu atât mai puţin putea si-i spună bărbatului ceva.

Se vădii silită deci s i împrumute şi nu află pe altul pentru acest scop, decât pe Gunther, un om cu un trecut murdar, căruia ti dădu o poliţa. Poliţa era Inse falsă, căci In ea Nora subscrisese pe tatăl seu. Acest pas il făcuse păpuşa Nora, cugetând cu mintea sa copilărească : .Să nu fie iertat să iscălesc fals, când e In joc via(a bărbatului meu? tn altfel de impregiu-riri tatăl meu ar iscăli-o de sigur, să nu fie deci iertat să-l cruţ de o lovitură atit de primejdioasa?*

De atunci au trecut ani. Helmer s'a Insânâtoşat In Italia, Nora plăti» regulat ratele datoriei din econo-miselele casnice, tâinuind totul bărbatului ei, pentru ca să poată avă ceva in dosar, cu eare să păşească la lumină numai .când Robert (Helmer) nu me va mai iubi ca acuma; când nu va mai afla plăcere vădOn-du-me jucând înaintea lui, dichisindu-me şi declamând*.

Dar mai e cineva, care ţine o taină in dosar pentru dile negre. E Gunther, care şcie că poliţa e falsă,

Gunther nu e numai o persoană mai mult in piesă, soartea lui incă e tragică. Amoresat in tinereţe Intr'o fată care il iubia, dar care silită dc impregiurări se măritase după un altul, nefericit in căsătoria, din care in curând se alese văduv cu o droaie de copii, trebuia să facă parale pentru aceştia ia uri-ce mod. Astfel, cam din aceleaşi resonante ca şi Nora, falsificase şi el o poliţă, cu deosebirea numai, că el eră iu-rist şi şciea ce face. Din momentul când acest lucru se află, el devine in ochii lumii un şarlatan. Apucase pe povârniş şi acum nu se mai putea opri. Dar când copiii Iui crescuseră, când puteau să înţeleagă, că tatăl lor e un ticălos, Gunther işi încorda toate puterile ca să se poată abilita iarâş in ochii lumei.

Ocasiunea ii erâ data. Helmer ajunsese director la o bancă. Cu ajutorul lui putea câştigi un post la banca, cu care să-şi intemeeze o existenţă sigură. De aceea pretinde de la Nora, când -ugarea nu ajută, a-uieninţând-o cu descoperirea poliţei, să ceară un post pentru el de la Helmer. Rugările Norei sunt zadarnice. Helmer fusese prieten cu Gunther odinioară, una din acele cunoşcinţe, pe cari omul le face in tinereţe atât de uşor şi de cari mai târziu li pare reu şi acum

li erâ teama si lucreze cu Gunther In aceea? sală, pentru ca sâ nu-l compromită acesta cu tutuitul seu.

tn jocul copiilor Intrase un tovarăş nedihneiu. care luând păpuşa In mâni. o sparse. Acesta e conflictul tragic In piesă.

tn fata acestei grave situa(iuni, Nora din pâpuşe devine femee. Admirabil e descris stadiul de trecere, lupta psichologicâ Intre păpuşa, care nu poate înţelege, cum cineva ar pute-o nimici pentru o copilărie şi intre femeia, care se Ingro/.eşce de urmări. Ca un cântec de lebedă e jocul cel pătimaş al tarantelei!

Rugarea lui Gunther e respinsă, Helmer primeşte o scrisoare, In care i se destăinueşce tot.

Şi acum de abia es la iveala tristele urmări ale unei căsătorii, concepute numai ca o veclnică lună de miere.

Helmer, care cunoscuse pe Nora numai ca pe o păpuşe, se sperie de fapta, pe care a fost in stare să o comită. Dar mai mult decât el se înşelase Nora in bărbatul seu.

Acel om, pentru care ea erâ gata să jertfească tot, până şi viaţa, despre care erâ convinsă că un singur cuvânt din partea ei ar li ajuns pentru o asemenea jertfă din partea , lui, se desvăleşce ca un egoisl. care in nevastă-sa nu voia să aibă decât o indestulire a dorinţilor şi necesităţilor sale. Cât de grandios respinge Nora banii lui Rank, care poate ar fi salvat-o, numai pentru că acesta cu un cias înainte de moarte i-a descoperit că o iubeşce I Şi cât de josnice sunt cuvintele lui Helmer, ce i le adresează astei fiinţe, când află despre fapta ei. tn loc să primească vina asupra lui, să im pârlească cu ea şi nevoile, precum împărţise bucuriile, o împroaşcă cu injurii.

Helmer: Dar nimeni nu jertfeşce pentru aceea, pe care o iubeşce, onoarea sa.

Nora: Milioane de femei au făcut aceasta ! lată cuvintele in giurul cărora s'a clădit piesa. Şi iată-i pe acest Helmer, care atât de mult se

înfuriase cu o secundă înainte, când deschide o a doua epistolă a lui Gunther, care printr'o norocoasă intâmplare devenise impăcător şi trimisese poliţa cu scuse înapoi, cum deodată cade iar în celalalt estrem.

Helmer (rupe plicul; citeşce câteva şire: priveşce o hârtie alăturată; cu un strigăt de bucurie): Nora!

Nora (il priveşce interesată.) Heltiwr: N o r a ! . . Nu, trebue să o mai citesc

odată. — Da, da, aşa e. Sânt scăpat! Nora, t t e i scăpat!

Nora: Şi eu? Helmer : Natural, că ţi tu ! Şi ea I Cuvintele aceste au fost cele din urmă,

cari au intărit-o pe Nora In hotărirea care o vedem flăcărând In ochii ei, cu cât Helmer işi dedea mai mult arama pe faţă. Acuma când vede că Helmer cel adevărat seamănă atât de puţin cu Robert al ei, când se vede atât de înşelată în acea fiinţă pentru care jertfise atât de mult, e convinsă că cu acest om nu mai poate trăi. Luându-şi in geamantan cele necesare, se gftteşce să plece. Unde? Nu şeie nici ea. tn viitoarea lumii, unde să poată trăi ca femee, nu ca păpuşe, unde să-şi câştige pânea prin munca manilor ei şi sâ câştige esperienţâ. Iar copiii? Mai bine fără mamă de ocamdatâ, decât cu o mamă, care nu şcie creşce decât nişte păpuşi din ei.

(Va urmi.)

SSXTIL PUŞCARIU. 41

4W» F A M I L I A Anu. XXXI I I

Kg! S A L O N ,

• • ••• • • . . . . . . •'•••>• " «»•"" •rv- • •

Corespondenţa cu mama n duamtin Alma df Ihitua Akiiu măritată Slrmtt

XLIII

Paris fi tmitmlirr / s ' M

lubi(ii mei plrinţi.

In moment capăt epistola mamei din 1 novembre. Cu sănătatea merg mai bine. k sureccitare de nerve .. o răceall re-mi causeazâ dureri nevralgice la cap. durere la dintele stricat şi tusa. I'aputi ta nu se îngrijească d'areasta şi st nu lucreze prea mult sănătatea este totuş principalul.

(Complimente de la Muie ('.., pe rare o invit câte odată la prind sau in logiâ. In otel este dna L. din Bucureşci, mama ambasadorului şi mai alţi romani.

I'.i am avut multă lume şi pe dura d'E. Aindat un cea iu tnarelui-duce (S. Au fost sj multe dame

Nu te supăra. . i imuţâ. pe bietele Morii. mele. Şeii câ aci nu poate lua un gentilon de doue ori tIM-. In o familie, fără a trimite flori sau bonhoane.

Dna L. nu este incâ In Paris; familia G. e de tot amabilă.

Eri am căpătat o frumoasă corfă de violette de la Mrs Kn ia a cărei feti|â im dat săptămâna trecuta un frumos .Bebe*. Ea este foarte swell :i una din cele mai lingate americane din l'hiladeltia. Sunt foarte tune cu densa. Mai avem aci pe ducesa de M S. -i pe ducesa de W.

Flori tot plouă ilin toate părţile; apartamentul este umplut.

La operă am fost mai de multe ori ;i merg ori unde este ceva interesant de văijut. La Versaillea ne teme tieorge sâ me duci. eâri es«e frig şi eu sunt răcită.

Iun pare a-ţt ti spus câ aveam unsjrumos ci(el alb, ynrr ra*> lou/Minţ/lait, dar l-am dat îndărăt: prea face larmi.

Hainele ;i le voi descrie rând vor fi gata toate De sigur ' roi cultiva clavirul Ari, in otel. nu

e nici unul. Nu me răcesc sară. răci e* numai in trasuri în

chişi ţi cupeul meu e incil j i t ; apoi mantaua verde r foarte calda. Pe jos umblu : mai in toate dilelr ^mnrg până la Arc de îriomphe. ..f*

Eu n'am gisit plăcere a cetj acele cârti •< re» uaosc câ sunt rele; dar sunt epocale In genrul lor fi t r e b u i cunoscute Prefer Inse a ceti un bun roasaa istortr Acum cetesc numai engtorţee La I ore iar o st rai se umpli salonul: sunt 4 , ; alerg, mămuţa, at sa* îmbrac Fdi liniştiţi. Ddeu e bun, irau ta ajuta fi tar i ; voi fi deplin bine. A Iau voastră, ve «arată cat ae-mai poate

st >i~r

x u v

/ V n « ." MM.taAn / s M .

Mamuţi dragi, dulce.

Tor mai rand | - i a --«stiat epistola na. mia a ta. ]>)• : . mi «a ajuta «i «oi fi deplin hiar Net-voatl mri lot -unt ;> me n.-< aj . - . . m »i.il,n.i - t,.rr rea de dinţi Totu? putem pW-ra

Cameriera e-te foaite b u n i martnrra*! -i rmlwl leusâ. Mi-a reparat toate haiiH-tr. a pretăm! haina albi de mrla-ă ru lila- pai. r i r noul \ o >.m la Lor) dra. nu |SJa rnglrzr«cr

Mama lui lii-orgr lot *tw fr"mi>-, « i imim Tre-bue - l fie o '• in. . foarte iiitrligvnll ;i toarte tninl

De la Londra \m Irlerr.i.ia unde «1 nu trimcţi epistolele; pan atunci a.lrr^a/i Ir ari. fUm •mtm

Haina neegrl r -pl. mint» . in toiul «unt foarte mulţumiţi de rumpăriturrle mele aci A piopo- Ham b l t l . . i.|.oraiidii iu. din triburi -a intru la Magaaias du laiuvrc, iatl o fetiţi cer.ind. imUieat» ile iară. acum. rând este a>a de frig Am d i i -o iu magaiie şi am pus >ii îmbrac, din cap pai.a in picoari mplu. ilar cu flanrll . ai.t,

Ed mi-a -cri» din lamdra. şarmantă aajeaaa Eu sunt gata de plecare; Ceorge uni na i « j * i - •**

vil ««» mai-- Sunt biiiuro.i-1 .1 a « ăpa din a . c t o t r l este un adevărat , We»prnnr-t* M am «aiurat dr et

(ieorge este aşa de drăguţ 1 H a ficut mare mur ru li . G.

Mine I. inel nu •• in ..ra; T«ati- .lamele .unt ţarmante pentru nu ne; îmi pare rru «1 alai

Nn Inr piea o»trlirs< a. um . Ir iun mai in.til Poc iu ilire si (iţi f i r i griji Hunul IfcJVu ra ajuta in toate, rum a antal şi pan anim Ve O i u t i pr a* doi mu milioane dr on

At»

S c r i s o a r e a . Lai ilmtraiia 4. p» pariaa «%•

O misnare p miri «Ti«oarr >t rall fm r.rr a?rurdr ra' ' A -.t i » mu acuma »• mima rt -aill de bururir. mana-i tremuri de ratotiunr |i ne <utraii. par c i . i 'o dWliidâ Hr drtrnVazi Ut n Şi işi tare închipuiri re dulie, re drlfoMos r rupnnaul . . O amaoerr o mul ~-n««arr •

Economa bunâ. Lat uwtfaua a» y> a««iaa

(hua luni te mnoejrr d> diaainraLa l> Luni M araţi stare înrS din prunc» Mira l » i r « a t-dut dr multe on rr Iar» au mi «a «i t'a rm)fat datoare > o imitrir. r in aşa te rade. n m > a nu poale • mai rea anaiata decât a m a r i * . Sr * saWser ri le cat de baaa, s'e laadr dara ra vede-e.

L I T E R A T U R Ă şi A R T E .

Anul XXXIII. K A M I L I A 4'M

câteva traduceri. — Dl I. L. Caragiale redactează un calindar intitulat .Dacia*. — Dl Al. Macedonski, care va scoate In curând la lumină un volum de poesii franceze, sub titlul .Bronzes*. Îşi va trimite lucrarea Academiei franceze pentru premiare. — Dl leleor, sâr-guinciosul nostru colaborator din Bucureşci, va scoate tn curând acolo un volum de poesii, .Mahalaua*, ilustrat foarte interesant.

Soiri teatrale şl muioale. Dna Elena Iheoâorini va da la sfârşitul lunei acesteia doue concerte la laşi. — Marchitul de Pandolfi va sosi in curând la Bucureşci ca să asiste la prima representaţie a piesei sale Intitulată: .Ultimul clironom*.

Academia Română Dl B. P. Hasdău, in una din şedinţele publice ale Academiei române, va da celire unei noui şi importante lucrări asupra coloniilor vene-tiane in Muntenia şi in deosebi in judeţul Gog . Dl Hasdău a cules o mulţime de cântece poporale din judeţul Gorj, In cari se găsesc amintiri despre aceste colonii.

Un nou volum de poesii i e dl H G Lecca Săptămâna viitoare va eşi la Bucureşci un nou volum de poesii de distinsul nostru colaborator dl Haralamb G. Lecca, care a avut mare succes cu primul seu volum, Intitulat .Prima*, pentru care dl B. P. Haşdâu scrisese o prefa(ă elogioasă. Volumul acesta, din care, drept specimen, autorul ne-a trimis poesia ce publicam In nr. presinte, este urmare la .Prima", tocmai de a-ceea autorul i-a dat titlul „Secunda''. Suntem convinşi, că autorul, al cărui talent se desvoaltă din ce in ce mai original, va fi întimpinat şi de asta-dată cu căldură.

Teatrul, conservatorul, şcoala de bele-arte l in Bucureşci Dl Haret, ministrul de culte al României, a convocat o comisiune in scopul de a studia organisa-rea Teatrului National, a conservatorului de musică şi a şcoalei de bele-arte. Comisiunca s'a întrunit In săptămâna trecută. După o discu(iune generală, s'au ales trei sub-comisiuni insărcinate să presinte fie-care câte un proiect de organisare. In sub-comisiunea pentru Teatru au fost aleşi: dnii Gr. V. Mânu, D. Ollinescu-Ascanio, I. L. Caragiale şi A l . Vlahuţâ. Pentru Conservator: dnii Ed. Wachman, C. Dimitrescu-Iaşi, St. Sihleanu şi G. Ştefanescu. Pentru şcoala de Bele-arte: dnii Grigorescu, I. Mincu, Barbu Delavrancea şi Mirea.

Următorul lui Alexandro Roman. Chiar când nu-merul trecut se tipâriâ, aflarăm cfl In locul regretatului Alexandru Roman, s'a numit provisor profesor de limba şi literatura română la universitatea din Budapesta, dl dr. Oscar Asboth, profesor de limbile slavice la acea-universitate. Pentru semestrul de iarnă a şi anunţat trei conferenje: 1, lnfluinU slavismului asupra limbei române ; 2, Minin Costin. letopisi(ele Moldovei; :t. Bucăţi alese din Ciril.

Proverbele Rornaoller de I A. l i n i Precum se şcie, Academia Română In sesiunea sa generală din primâvarâ trecuta a premiat cu 5000 lei lucrarea dini Zanne intitulată .Proverbele Românilor*. Volumul apărut este numai partea primi a eolecţiunii întregi, are un format In 8° fi se compune din 840 pagini, din cari tiO sunt consacrate plinei de mied precuvântări a cunoscutului nostru folklor, dl G. Dem. Teodorescu, apoi Introducerei tn care autorul ne vor basce deapre isvorul ti Insemnitatea proverbelor, ne dă o bibliografie români foarte complectă referitoare la proverbe fi ne dă Incâ geneaa fi pianul operei sale. Vine apoi corpul propriu al volumului (715 pagini) îmbogăţit la urmă cu 3 glosare : unul româno- francez, altoi istrio-

francez, un al treilea macedo-franeez. Aceste glosare constituesc un adevărat tesaur linguistir de ale căror materiale se vor folosi viitorii noştri filologi. Judecând după programul ce autorul itabiieţce in Introducţie, vor mai urma 7—8 volume de acelaş calibru.

Tabloul luptelor de la Plevna piarele străine vorbesc de albumul eroilor români care va înfăţoşa diferite scene din luptele de la Plevna şi pe care regele Ca rol le urmăreşce cu un mare interes. Cele mai însemnate talilo.iri. vor fi executate de doi pictori din Munchen. Krieger şi Frosch.

Representaţle teatrală tn Valda-reoea Duminecă la 24 octombre n. se va da la Vaida-rccea. cu ocasiu-nea adunării generale a despărţământului Făgăraş al Asociaţiunii o producţiune teatrală, jucându-se „Retal-şagul" proverb într'un act şi ..Harţă rezeşul'- operetă comică intr'un act de V. Alexandri.

Reviste şl diare Albina, noua revistă literari pentru popor, pe care am anunţat-o mai de multe ori şi care va eşi in Bucureşci. spriginită de ministerul de culte, va avâ în frunte mai mulţi profesori, institutori şi învăţători din România, va eşi odată pe săptămână şi va costa pe an 5 lei, pentru străinătate S lei — Revista Poporului, care apare la Bucureşci. anunţă că pentru partea literară trece sub direcţia cunoscutului poet şi prosator Petru Vulcan, care colaborează şi la foaia noastră. — Lupta Naţională se va numi o nouă revistă scoasă de comitetul studenţesc din Ifucu-reşci, spre a agita cestiunea naţională printre studenţi; noua revistă va eşi odată pe săptămână şi articolele vor fi scrise numai de studenţi. — Stindardul, un organ pur naţionalist, işi anunţă apari(iunea pe 15/27 octombre, la Bucureşci, sub direcţiunea dlor Tamara şi Miculescu. — Moftul Român, diarul umoristic-satiric al dlui I. L. Caragiale, va eşi de nou. la Bucureşci. în luna aceasta. — Drapelul va scoate, cu începere de la 15/27 octombre, in fie-care duminecă câte un supliment literar.

C E E N O U ?

Hymen Dl dr. Ştefan Morariu, advocat In Cluş, sa logodit cu dşoara Aurora Liuba din Biserica-albi. — /'/ ///« /. Pop, candidat de preot, s'a cununat cu dşoara Lucrefia N. Calefar In Selişte. — Dl iMtmurfun Medrea, învăţător in llteu, comitatul Arad, se va cununa dumineca la 14 I. c. cu dşoara Luereţia Vaţian In Baia. Dl Nuvlae BoUm, absolvent de teologie, s'a logodit cu dşoara Dana MoMovan, fiica dlui protopop loan Moldovan din Mediaş.

Şetri ţeraaaaJe. Dm Altnmdrim» Iommviri-M*-tkey a ţinut de curend intr'o adunare a hmiilor rraştine sociale la Graz o ruventare. In care a amintit şi naţiunea sa şi care a fost primită cu aplaase. — Di ir. Serv* MoUoran a fost alea medic de oare In Ofaobaia - Di Petru rulam, ftmrţJBMr ia • • M a r i n i «V interne din Bucureşci, a fost numit şef de b a r a ia prefectura din Constanţa. - Di dr. imeot Arata, fost director spiritual In seaunurul arabi di iriaan «ten Bteş, sa trimis ca profesor In anaiaanil căţei* (ba Bacantei — Di lom Jfdli j i s i f nu. mator, cotaandant de pată In Alba-lulis, a fost pensionat k carnea proprie, ea titlul de loeo-tenant eoioaeL

Oaagresal mtisul UMrirMae dJB flMfa, dierbai Ia 1/13 octombre, sub presidiul Esc.Sale arebJepiseopn-

492 F A M I L I A Anul XXXIII

Ini şi mitropolitului Miron Romanul, asistat de epis-Icopii sufragani Pr. SS. Lor loan Meţianu şi Nicolae Popea, nu a verificat alegerea vicarului Iosif Goldiş din Oradea-mare, ci, la propunerea dlui Paul Rotariu, a âsat verificarea In suspens pană la terminarea proce-durei disciplinare ce i s'a intentat pentru cuvântarea sa anticanonicâ ţinuta la alegerea sa de deputat în 1896. Hotârlrea aceasta s'a luat cu 55 de voturi contra 5; cei cinci, cari au votat pentru verificare sunt: vicariul Puşcariu din Sibiiu, protosincelul Hamsea din Arad, secretarul ep. Ignatiu Papp din Arad, proto-presbiterul Tincei In Bihor, Roxin şi — dintre mireni — dl Petru TruLa, fişe consistorial in Arad.

Noul proces de presă al Tribunei u iar ui .Tr i buna* scrie, că are un nou proces de presă, care i s'a intentat pentru priin-articolul .Mehadica* din nr. 244 al anului 1896. Acusat e dl Teodor Păcătanu, fost redactor responsabil, ca autor al articolului, iar dl V. Dresnandt, ca proprietar al diarului, in numele societăţii editoare. Pertractarea finală se va tine la 9 novembre n. in Cluş.

Picnic românesc la Cluş. Universitarii români din Cluş vor aranja la 4 novembre n. un picnic în şalele Otelului Central.

Şcri bune din Bucovina piarul .Patria' din Cernăuţii anunţă că în budgetul viitor al Austriei s'a prevâdut deja suma necesară pentru înfiinţarea de clase paralele româneşci pe lângă liceul german din Cernăuţi. Iar in budgetul anului viitor al universităţii din Cernăuţi se prevgd sumele necesare pentru crearea unui seminar român şi altul rutean pe lângă acea universitate. — La Rădăuţi In 5/17 octombre s'a inaugurat cu mare solenitate prima şcoală de agronomie cu limba de propunere română in Bucovina. Discursul de deschidere a fost rostit româneşce de cătră br. Mustatza.

Darul Ini Fellz rărire pentru împărăteasa Ru Slel. La manufactura Gobelinilor trei artişti lucrează cu activitate la tapiţeria pe care preşedintele republicei a comandat-o anul trecut pentru a o oferi împărătesei Rusiei. Această tapiţerie, reproduc(iunea frumosului tablou al doamnei Vigee-Lebrun, represintând pe Măria Antoneta cu copiii ei, a fost început, după găsirea materiei, facerea planului şi angajarea artiştilor, in luna februarie a anului trecut. Ea e deja astăd' foarte înaintată, căci deja s'a terminat fondul şi n'a mai remas de făcut, decât persoanele, — punctul cel mai important din întreaga operă. Munca e considerabilă şi infinit de delicată, dar artiştii cari lucrează la terminarea ei nădăjduesc să o isprăvească înainte de deschiderea expositiunei din anul 19UU.

On tren oprit de ţînţSXl. Cine ar fi credul că msectele astea mici sunt in stare să oprească un tren care aleargă cu cea mai mare iuţeală? Cu toate astea faptul s'a petrecut d ' ' e ' e trecute în Scoţia. Plecând la orele 10 jumătate, de dimineaţă de la Invernes, expresul de care vorbim era s'ajungă la lnvershen şi semnalele se deduseră deja, când roatele locomotivei începură a nu mai funcţiona, iar trenul, după ce luneca vr'o trei patru sute de metri, se opri cu totul. Fu cu neputinţă d'a-1 mai face să înainteze. Amploiaţii trenului şi pasagerii dându-se jos, constatară că locul din pădure unde se aflau, era probabil al adunării generale a tintarilor, căci roatele trenului sfărimaseră milioane din aceste insecte. Se formase astfel pe roate

o pastă care era causa oprirei trenului. A trebuii ă̂ vină o altă locomotivă în ajutor, pentru ca trenul sâ-şi urmeze calea.

O inventiune romaneasca Dl Nicolae Flechten-macher, impiegat al poştelor şi telegrafelor romane, a inventat un aparat telegrafic, care nu produce absolut nici un sgomot in afară şi face ca liniile ?i punctele de pe banda de hârtie de control, să reiasă mai in. evidenţă ca cele făcute cu actualele aparate. Un mecanism special duce la urechia impiegatului care In-crează sunetele produse de transmiterea liniilor şi ale punctelor, fără ca un altul, care stă alăturea, să audă ceva. Inventatorul a numit aparatul seu .Tăinuitorul* şi a supus invenţiunea sa directorului general al poştelor şi telegrafelor, care a examinat-O şi a adus mari laude inventatorului, promitendu-i că in cuivnd O va executa in atelierele direcţiei spre experimentare.

Amazoanele in Cuba Amazoanele din Dalinmei şi-au aflat concurentele în cele din Cuba. I V când femeile solda(i din Dalinmei numai se manifestă ea a tari. cele din Cuba chiar luptă pentru liberarea patriei lor. In străinătate au înfiinţat o mare reuniune sub numele de .Las Hijas de Cuba". Aceasta reuniune lucrează neobosit in folosul patriei. Presidenta reuniunii este o femeie tînără şi foarte frumoasă, cu numele Gonzolade Quesada. Membrele reuniunei simt foarte numeroase. Intre insurgenţii cubani se află şi 1500 de femei voluntare. Cei mai mulţi dintre bărbaţii acestor femei au fost omoriţi de spanioli, iar ele au trebuit să se refugieze ca să-şi poată scăpa viaţa şi onoarea. Acum, a-fară de dorul de patrie, femeile au luat armele şi pentru ca să-şi resbune moartea bărbaţilor, fraţilor -au părinţilor. Dintre aceste femei una, a cărei avere l fost jefuită, iar soţul' şi părinţii ucişi, e câpitâneasa unei companii de insurgente.

An murit: Nicolae R. DanHenem, inginer silvic iu Bucureşci, care a fost mulţi ani profesor la şcoala de agricultură şi silvicultură de la Herăstrău : repolatul a petrecut ultimele sale ijile la socrul seu dl Bucur Po-povici comerciant in Hate?; in testamentul seu a dispus ca din averea sa să se restitui' fondurilor din Blas stipendiile ce a avut densul; totodată a dispus ca o mare parte din averea sa să se pună la disposiţia Academiei Române, spre a se forma un fund din care să se dea ajutoare tinerilor cari vor intra pe cariera de silvicultori; — OcUufia M. Slânesm n. Bariţiu, la Braşov; — lamli Lugosan, paroc gr. c in Turda-nouă, protopop al tractului Turda, la 1(1 octombre, in etate de 81 ani; — Aurel Romul Şuta, student universitar in drepturi, la casa părintească in Millinul-mic, in etate de 31 ani.

Călindarul săptămânei. Dumineca (XIX) Kvani; a 3-a dela Luca. c 7. iţi 2 a i.iv 8

Diua sept , Călind nou Surele Călindarul vechiu MM Prob. sf Tar 24 Salorne 28 4"3U MII. Carp şi Papii. ;|2diCrUpin H80 4 28 r <V Pertuehim SK Arthur « 32 4 26

lă] Mart Lucian 27 Sabina «33 4 24 16* Mart. Longhin 17; Prof. Osie

Dumineca Luni Marţi Mercun Joi Vineri Slmbati jlK: t Ev. Loca

(Sun şi Juda « 35 4 22 • B Narcis J30 Hartman

>; 37 4 21) 6 39 4 18

Proprietar, redactor respunditoY şf editor: I O S I F V U L C A N . (STKAPA ALPAS na. 296 b.)

Cu TIPARUL LUI Iosir Line fu ORADEA-MARE