ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ · Durata medie zilnică a activităţilor din cadrul...

ROMÂNIA

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

UUTTIILLIIZZAARREEAA TTIIMMPPUULLUUII ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA

2013

CUPRINS

I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI …………………………................................. 9

1. Metodologia şi organizarea anchetei ……........................................................................... 11

2. Obiectivele anchetei ........................................................................................................... 11

3. Sfera de cuprindere ............................................................................................................ 11

4. Metoda de înregistrare ........................................................................................................ 12

5. Perioada de înregistrare ..................................................................................................... 12

6. Perioada de referinţă .......................................................................................................... 13

7. Organizarea anchetei.......................................................................................................... 13

7.1 Eşantionul anchetei…... ................................................................................................ 13

7.1.1 Baza de sondaj……………………………………………………………………….. 13

7.1.2 Planul de sondaj...…………………………………………………………………… 13

7.2 Repartizarea uniformă a eşantionului pe zile ale săptămânii...........……………….…… 14

7.3 Extinderea rezultatelor…….............………………………………………………………… 16

8. Clasificarea şi codificarea activităţilor ................................................................................. 19 II. REZULTATELE ANCHETEI ...................................................................................................... 21

1. Utilizarea timpului în diverse activităţi ................................................................................. 23

1.1 Durata medie zilnică a diverselor activităţi .................................................................... 23

1.2 Participarea populaţiei la efectuarea diferitelor activităţi .............................................. 38

1.3 Diferenţe între duratele medii ale activităţilor realizate de populaţie în zilele lucrătoare şi zilele de odihnă .............................................

54

2. Timpul petrecut în diverse călătorii şi locuri......................................................................... 71

2.1 Durata medie zilnică a călătoriilor ................................................................................. 71

2.2 Timpul mediu zilnic al călătoriilor, după modul de transport utilizat .............................. 72

2.3 Diferenţe între duratele medii zilnice ale călătoriilor, după modul de transport utilizat, în zilele lucrătoare şi zilele de odihnă ...........................................................................

75

2.4 Timpul mediu zilnic al călătoriilor, după scop ............................................................... 78 3. Timpul petrecut în diverse locuri ......................................................................................... 79

3.1 Timpul mediu zilnic petrecut în diverse locuri ............................................................... 79

3.2 Prezenţa populaţiei în diverse locuri ............................................................................. 82

3.3 Diferenţe între timpul mediu zilnic petrecut în diverse locuri, în zilele lucrătoare şi zilele de odihnă ...........................................................................

86

TABELE - în text -

1. Durata medie zilnică a principalelor activităţi,

pe grupe de vârstă şi sexe – zile lucrătoare şi zile de odihnă...........................................................

24 2. Durata medie zilnică a activităţilor de îngrijire personală,

după participarea la activitatea economică - zile lucrătoare şi de odihnă….......................................

25 3. Durata medie zilnică a activităţilor de muncă, educare,

îngrijirea gospodăriei şi familiei, călătorii – zile lucrătoare şi zile de odihnă.......................................

27 4. Durata medie zilnică a activităţilor de muncă, educare,

îngrijirea gospodăriei şi familiei, călătorii, după participarea la activitatea economică - zile lucrătoare şi zile de odihnă....................................................................

28 5. Durata medie zilnică a principalelor activităţi de îngrijire a gospodăriei şi familiei

- zile lucrătoare şi zile de odihnă........................................................................................................

30 6. Durata medie zilnică a activităţilor din cadrul timpului liber,

după participarea la activitatea economică - zile lucrătoare şi zile de odihnă....................................

32 7. Durata medie zilnică a principalelor activităţi din cadrul timpului liber

- zile lucrătoare şi zile de odihnă .......................................................................................................

33 8. Durata medie zilnică a activităţii „privit la televizor” din cadrul

timpului liber, după participarea la activitatea economică - zile lucrătoare şi zile de odihnă .......................................................................................................

34 9. Durata medie zilnică a activităţilor de citit

- zile lucrătoare şi zile de odihnă .......................................................................................................

37 10. Rata de participare a populaţiei la principalele activităţi

– zile lucrătoare şi zile de odihnă ......................................................................................................

38 11. Rata de participare a populaţiei la activităţile de muncă, educare,

îngrijirea gospodărie şi familiei, călătorii – zile lucrătoare şi de odihnă..............................................

40 12. Rata de participare a populaţiei la activităţile de îngrijire a gospodăriei

şi familiei, pe sexe, medii de rezidenţă şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă ......................................................................................................

41 13. Rata de participare a populaţiei la realizarea activităţilor de îngrijire a

gospodăriei şi familiei, pe sexe şi grupe de vârstă, după participarea la activitatea economică – zile lucrătoare şi zile de odihnă................................................................

41 14. Rata de participare a populaţiei la călătorii, pe sexe, grupe de vârstă

şi activitate economică – zile lucrătoare şi zile de odihnă .................................................................

43 15. Rata de participare a populaţiei la activităţi specifice de timp liber,

pe sexe, grupe de vârstă şi activităţi – zile lucrătoare şi zile de odihnă.............................................

44 16. Rata de participare a populaţiei la activitatea de privit la televizor,

pe sexe şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă............................................................ 45 17. Rata populaţiei care a utilizat calculatorul în cursul unei zile,

pe sexe şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă............................................................ 48 18. Rata de participare a populaţiei la muncă voluntară şi întruniri,

pe sexe şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă ...........................................................

51

19. Rata de participare a populaţiei la activităţi de divertisment şi cultură, pe sexe şi medii de rezidenţă – zile lucrătoare şi zile de odihnă…....................................................

52

20. Durata medie zilnică a principalelor activităţi - zile lucrătoare şi zile de odihnă................................. 54 21. Durata medie zilnică a somnului, după participarea la

activitatea economică - zile lucrătoare şi zile de odihnă....................................................................

54 22. Durata medie zilnică a altor activităţi de îngrijire personală, după

participarea la activitatea economică - zile lucrătoare şi zile de odihnă.............................................

59 23. Durata medie zilnică a activităţii economice, după participarea la

activitatea economică - zile lucrătoare şi zile de odihnă....................................................................

60 24. Durata medie zilnică a activităţii de îngrijire a gospodăriei şi familiei,

după participarea la activitatea economică - zile lucrătoare şi zile de odihnă....................................

62 25. Durata medie zilnică a activităţii de privit la televizor,

după participarea la activitatea economică - zile lucrătoare şi de odihnă..........................................

65 26. Durata medie zilnică a timpului petrecut în diverse locuri,

pe sexe şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă............................................................

79 27. Rata prezenţei populaţiei în diverse locuri, pe sexe şi

grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.............................................................................


pe sexe – zile lucrătoare şi zile de odihnă..........................................................................................


după starea civilă – zile lucrătoare şi zile de odihnă..........................................................................


pe medii de rezidenţă – zile lucrătoare şi zile de odihnă....................................................................

89 31. Durata medie zilnică a timpului petrecut în diverse locuri, pe regiuni

– zile lucrătoare şi zile de odihnă ......................................................................................................

90

GRAFICE - în text -

1. Structura unei zile ............................................................................................................................ 23 2. Durata medie a somnului, după statutul ocupaţional

– zile lucrătoare şi zile de odihnă ........................................................................................................

25 3. Durata medie a somnului, după nivelul de instruire

– zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

26 4. Structura activităţii de îngrijire personală,

după starea civilă – zile lucrătoare şi zile de odihnă............................................................................

26 5. Durata medie a activităţii economice, după statutul ocupaţional

– zile lucrătoare şi zile de odihnă ........................................................................................................

28 6. Durata medie a activităţii economice, după nivelul de instruire

– zile lucrătoare şi zile de odihnă………………………….....................................................................

29 7. Durata medie a activităţilor de îngrijire a gospodăriei şi familiei,

după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă................................................................

31 8. Durata medie a activităţilor de îngrijire a gospodăriei şi familiei,

după nivelul de instruire – zile lucrătoare şi zile de odihnă..................................................................

31

9. Durata medie a activităţilor de îngrijire a gospodăriei şi familiei, după starea civilă – zile lucrătoare şi zile de odihnă............................................................................

32

10. Durata medie a activităţii „utilizarea calculatorului” din cadrul timpului liber, după nivelul de instruire – zile lucrătoare şi zile de odihnă..................................................................

35

11. Durata medie a activităţii „utilizarea calculatorului” din cadrul timpului liber, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă................................................................

36

12. Rata de participare a populaţiei la activitatea economică, pe sexe şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă..............................................................

39

13. Rata de participare a populaţiei la activităţile de îngrijire a gospodăriei şi familiei, pe sexe şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi de odihnă…................................................ 42

14. Rata de participare a populaţiei la călătorii, pe sexe şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

42

15. Rata de participare a populaţiei la călătorii, pe sexe şi regiuni – zile lucrătoare şi zile de odihnă ........................................................................................................

43

16. Ponderea populaţiei care a privit la televizor în cursul unei zile, pe medii de rezidenţă şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă…....................................

46

17. Ponderea populaţiei care a privit la televizor în cursul unei zile, pe sexe şi regiuni – zile lucrătoare şi zile de odihnă ...........................................................................

46

18. Ponderea populaţiei care a realizat activităţi legate de hobby-uri şi a utilizat calculatorul în cursul unei zile, pe sexe şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

47

19. Ponderea populaţiei care a utilizat calculatorul în cursul unei zile, după nivelul de instruire – zile lucrătoare şi zile de odihnă..................................................................

48

20. Ponderea populaţiei care a citit în cursul unei zile, pe sexe şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă...............................................................................

49

21. Ponderea populaţiei care a citit în cursul unei zile, pe medii de rezidenţă şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă...........................................................................

50

22. Ponderea populaţiei care a citit în cursul unei zile, după nivelul de instruire – zile lucrătoare şi zile de odihnă..................................................................

50

23. Rata de participare a populaţiei la muncă voluntară şi întruniri, după medii de rezidenţă şi grupe de vârstă– zile lucrătoare şi zile de odihnă.....................................

51

24. Rata de participare a populaţiei la activităţile sportive, pe sexe şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă...............................................................................

53

25. Durata medie zilnică a somnului, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă........................................................................................................

55

26. Durata medie zilnică a somnului, după nivelul de instruire – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

55

27. Durata medie zilnică a somnului, după starea civilă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

56

28. Durata medie zilnică a somnului, pe medii de rezidenţă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

56

29. Durata medie zilnică a somnului, pe regiuni – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

57

30. Durata medie zilnică a servirii mesei, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

57

31. Durata medie zilnică a servirii mesei, după nivelul de instruire – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

58

32. Durata medie zilnică a servirii mesei, pe medii de rezidenţă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

58

33. Durata medie zilnică a servirii mesei, pe regiuni – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

59

34. Durata medie zilnică a altor activităţi de îngrijire personală, pe regiuni – zile lucrătoare şi zile de odihnă........................................................................................

60

35. Durata medie zilnică a activităţii economice, după nivelul de instruire – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

61

36. Durata medie zilnică a activităţii economice, pe medii de rezidenţă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

61

37. Durata medie zilnică a activităţii economice, pe regiuni – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

62

38. Durata medie zilnică a activităţii de îngrijire a gospodăriei şi familiei, după nivelul de instruire – zile lucrătoare şi zile de odihnă.................................................................

63

39. Durata medie zilnică a activităţii de îngrijire a gospodăriei şi familiei, după starea civilă – zile lucrătoare şi zile de odihnă...........................................................................

63

40. Durata medie zilnică a activităţii de îngrijire a gospodăriei şi familiei, pe medii de rezidenţă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.....................................................................

64

41. Durata medie zilnică a activităţii de îngrijire a gospodăriei şi familiei, pe regiuni – zile lucrătoare şi zile de odihnă........................................................................................

64

42. Durata medie zilnică a activităţii de privit la televizor, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

65

43. Durata medie zilnică a activităţii de privit la televizor, după nivelul de instruire – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

66

44. Durata medie zilnică a activităţii de privit la televizor, după starea civilă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

66

45. Durata medie zilnică a activităţii de privit la televizor, pe medii de rezidenţă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

67

46. Durata medie zilnică a activităţii de privit la televizor, pe regiuni – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

67

47. Durata medie zilnică a călătoriilor, pe sexe şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

71

48. Durata medie zilnică a călătoriilor, pe sexe, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

72

49. Durata medie zilnică a mersului pe jos, pe sexe şi grupe de vârstă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

72

50. Durata medie zilnică a mersului pe jos, pe sexe şi regiuni – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

73

51. Durata medie zilnică a mersului pe jos, pe sexe, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

74

52. Durata medie zilnică a călătoriilor, pe sexe – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

75

53. Durata medie zilnică a mersului pe jos, pe sexe – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

76

54. Durata medie zilnică a mersului pe jos, pe regiuni – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

77

55. Ponderea duratei medii zilnice a timpului petrecut în diverse locuri – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

79

56. Durata medie zilnică a timpului petrecut în diverse locuri, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă….....................................................................................................

80

57. Durata medie zilnică a timpului petrecut în diverse locuri, după starea civilă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

80

58. Durata medie zilnică a timpului petrecut în diverse locuri, pe medii de rezidenţă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

81

59. Durata medie zilnică a timpului petrecut în diverse locuri, pe regiuni – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

81

60. Rata prezenţei populaţiei în diverse locuri – zile lucrătoare şi zile de odihnă ........................................................................................................

83

61. Rata prezenţei populaţiei în diverse locuri, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

83

62. Rata prezenţei populaţiei în diverse locuri, după starea civilă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

84

63. Rata prezenţei populaţiei în diverse locuri, pe medii de rezidenţă – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

85

64. Rata prezenţei populaţiei în diverse locuri, pe regiuni – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

85

65. Durata medie zilnică a timpului petrecut în diverse locuri – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

86

66. Durata medie zilnică a timpului petrecut în gospodăria proprie, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă................................................................

87

67. Durata medie zilnică a timpului petrecut la locul de muncă sau la şcoală, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă................................................................

87

68. Durata medie zilnică a timpului petrecut în casa altor persoane, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă................................................................

88

69. Durata medie zilnică a timpului petrecut în alt loc, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă.........................................................................................................

88

TABELE ANEXE

1. Durata medie zilnică (ore şi minute) a principalelor activităţi realizate de populaţia în vârstă de 10

ani şi peste – zile lucrătoare şi de odihnă.........................................................................................

93 2. Durata medie zilnică (ore şi minute) a principalelor activităţi realizate de populaţia în vârstă de 10

ani şi peste – zile lucrătoare..............................................................................................................

117

3. Durata medie zilnică (ore şi minute) a principalelor activităţi realizate de populaţia în vârstă de 10 ani şi peste – zile de odihnă..............................................................................................................

141

4. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile lucrătoare şi de odihnă...............................................................................................

165

5. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile lucrătoare...................................................................................................................

189

6. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile de odihnă...................................................................................................................

213

7. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile lucrătoare şi de odihnă , orele 0-6.............................................................................

237

8. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile lucrătoare, orele 0-6...................................................................................................

245

9. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile de odihnă, orele 0-6..................................................................................................

253

10. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile lucrătoare şi de odihnă , orele 6-9.............................................................................

261

11. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile lucrătoare, orele 6-9...................................................................................................

269

12. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile de odihnă, orele 6-9...................................................................................................

277

13. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile lucrătoare şi de odihnă , orele 9-12...........................................................................

285

14. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile lucrătoare, orele 9-12.................................................................................................

293

15. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile de odihnă, orele 9-12.................................................................................................

301

16. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile lucrătoare şi de odihnă , orele 12-15.........................................................................

309

17. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile lucrătoare, orele 12-15...............................................................................................

317

18. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile de odihnă, orele 12-15...............................................................................................

325


333


341


349


357


365


373


381


389

27. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la realizarea principalelor activităţi – zile de odihnă, orele 21-24..............................................................................................

397

28. Durata medie zilnică (ore şi minute) a timpului petrecut în diverse locuri de către populaţia în vârstă de 10 ani şi peste – zile lucrătoare şi de odihnă ...................................................................

405

29. Durata medie zilnică (ore şi minute) a timpului petrecut în diverse locuri de către populaţia în vârstă de 10 ani şi peste – zile lucrătoare ........................................................................................

413

30. Durata medie zilnică (ore şi minute) a timpului petrecut în diverse locuri de către populaţia în vârstă de 10 ani şi peste – zile de odihnă ........................................................................................

421

31. Rata prezenţei (%) populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste în diverse locuri – zile lucrătoare şi de odihnă ............................................................................................................

429

32. Rata prezenţei (%) populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste în diverse locuri – zile lucrătoare ................................................................................................................................

437

33. Rata prezenţei (%) populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste în diverse locuri – zile de odihnă ................................................................................................................................

445

34. Durata medie zilnică (ore şi minute) a deplasărilor după modul de transport al populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste – zile lucrătoare şi de odihnă ..........................................

453

35. Durata medie zilnică (ore şi minute) a deplasărilor după modul de transport al populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste – zile lucrătoare ................................................................

459

36. Durata medie zilnică (ore şi minute) a deplasărilor după modul de transport al populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste – zile de odihnă ................................................................

465

37. Durata medie zilnică (ore şi minute) a deplasărilor după scop ale populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste – zile lucrătoare şi de odihnă..................................................................................................

471

38. Durata medie zilnică (ore şi minute) a deplasărilor după scop ale populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste – zile lucrătoare.......................................................................................................................

478

39. Durata medie zilnică (ore şi minute) a deplasărilor după scop ale populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste – zile de odihnă.......................................................................................................................

485

40. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la deplasări (după scop) – zile lucrătoare şi de odihnă ...........................................................................................................

492

41. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la deplasări (după scop) – zile lucrătoare ................................................................................................................................

499

42. Rata de participare (%) a populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste la deplasări (după scop) – zile de odihnă ................................................................................................................................

506

Lista de codificare a activităţilor din jurnalele zilnice individuale ale anchetei ………………..………….. 513

Glosar …………...……………………………………………………………………………………………….. 517

9

II.. MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA ŞŞII OORRGGAANNIIZZAARREEAA AANNCCHHEETTEEII

11.. MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA ŞŞII OORRGGAANNIIZZAARREEAA AANNCCHHEETTEEII

11

11.. MMeettooddoollooggiiaa şşii oorrggaanniizzaarreeaa aanncchheetteeii Ancheta utilizării timpului (TUS) în România se înscrie pe coordonatele generale ale programului desfăşurat de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT) care vizează realizarea de cercetări statistice selective pe baza unor metodologii armonizate la nivel european care să asigure creşterea gradului de comparabilitate a datelor. În acest scop, ancheta TUS s-a realizat pe baza „Ghidului pentru Armonizarea Anchetelor Europene privind Utilizarea Timpului” din anul 2008.

Datele rezultate sunt comparabile la nivel internaţional, ancheta organizată în România fiind armonizată cu anchetele similare din ţările Uniunii Europene din punct de vedere al metodei de organizare în teren şi de colectare a datelor, al conceptelor, definiţiilor şi clasificărilor utilizate precum şi al planului de sondaj. 22.. OObbiieeccttiivveellee aanncchheetteeii Ancheta utilizării timpului (TUS) asigură informaţiile necesare pentru analiza modalităţilor de utilizare a timpului de către populaţia în vârstă de 10 ani şi peste, pentru efectuarea diferitelor activităţi: îngrijire personală, activitate economică (principală şi secundară), educaţie, activităţi de îngrijire a gospodăriei şi familiei, muncă voluntară şi activităţi participative, viaţă socială şi divertisment, activităţi sportive şi în aer liber etc.

Informaţiile colectate permit dimensionarea timpului utilizat pentru diferite activităţi şi analiza comparativă pe sexe şi grupe de vârstă, pe medii de rezidenţă, după statutul socio-economic, nivelul de instruire, starea civilă. Totodată, se poate măsura ritmul specific al zilelor de lucru dintr-o săptămână şi cel al zilelor de odihnă (sâmbăta şi duminica).

Rezultatele anchetei pot fi folosite pentru fundamentarea unor programe de lucru flexibile, a unor programe de transport îmbunătăţite, a unor politici coerente privind utilizarea timpului în activităţi culturale şi de petrecere a timpului liber. 33.. SSffeerraa ddee ccuupprriinnddeerree Au făcut obiectul anchetei toate persoanele în vârstă de 10 ani şi peste, cu reşedinţa obişnuită în centrele de cercetare (urbane şi rurale), membre ale gospodăriilor din locuinţele selectate în mod aleator din toate judeţele ţării şi din Municipiul Bucureşti.

Prin gospodărie se înţelege grupul de două sau mai multe persoane care, în mod obişnuit, locuiesc împreună, având, în general, legături de rudenie şi care se gospodăresc (fac menajul) în comun, participând în totalitate sau parţial la formarea veniturilor şi la cheltuirea acestora.

Persoana care nu aparţine de o gospodărie şi care declară că locuieşte şi se gospodăreşte singură se consideră gospodărie formată dintr-o singură persoană.


12

Au făcut obiectul înregistrării toţi membrii acestor gospodării, având vârsta de 10 ani şi peste, care stăteau sau intenţionau să stea la adresa de domiciliu pentru o perioadă de cel puţin un an. S-au considerat membri ai gospodăriei şi persoanele plecate temporar din localitate (pentru o perioadă mai mică de un an): elevii şi studenţii plecaţi la studii, muncitorii plecaţi la lucru, persoanele spitalizate etc.

Nu au fost cuprinse în cercetare persoanele care locuiesc permanent în unităţi de locuit în comun (cămine de bătrâni, de handicapaţi, cămine muncitoreşti, sanatorii etc.), persoanele angajate pentru efectuarea de servicii în gospodărie, rudele care nu au buget comun cu membrii acesteia, oaspeţii, persoanele aflate în gazdă sau chirie pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, dar sub un an. 44.. MMeettooddaa ddee îînnrreeggiissttrraarree Pentru colectarea informaţiilor s-au utilizat patru tipuri de formulare:

− chestionarul gospodăriei; − chestionarul individual, pentru persoanele în vârstă de 10 ani şi peste; − jurnalul zilnic individual pentru adulţi/copii, pentru persoanele în vârstă de 10 ani şi peste; − jurnalul individual săptămânal, pentru persoanele în vârstă de 15 ani şi peste.

Înregistrarea datelor în chestionarul gospodăriei şi chestionarul individual s-a realizat pe bază de interviu, iar în jurnalul zilnic individual pentru adulţi/copii şi în jurnalul săptămânal individual, prin auto-înregistrare.

Completarea datelor în chestionarul gospodăriei s-a făcut de către operatorii statistici, la domiciliul gospodăriei, prin interviu cu capul gospodăriei sau cu o altă persoană adultă din gospodărie. Chestionarele individuale s-au completat cu informaţii colectate prin interviu faţă în faţă cu fiecare persoană în vârstă de 10 ani şi peste din locuinţele selectate.

Jurnalul zilnic individual pentru adulţi/copii s-a completat prin auto-înregistrare de către persoanele de 10 ani şi peste prezente în gospodărie, pentru două zile (una lucrătoare şi cealaltă de odihnă) din cadrul unei săptămâni, înregistrându-se în acestea toate activităţile desfăşurate timp de 24 de ore, pe intervale, din 10 în 10 minute.

Jurnalul săptămânal individual a fost completat prin auto-înregistrare de către persoanele de 15 ani şi peste, care în săptămâna de referinţă a anchetei au efectuat o activitate aducătoare de venit în bani sau în natură. 55.. PPeerriiooaaddaa ddee îînnrreeggiissttrraarree Ancheta utilizării timpului s-a desfăşurat pe o perioadă de un an, 366 zile consecutive, în perioada 5 septembrie 2011- 4 septembrie 2012.

Datorită complexităţii chestionarelor şi perioadelor diferite de referinţă pentru anumite întrebări, realizarea interviurilor şi colectarea informaţiilor s-au efectuat de către operatorul statistic prin două vizite obligatorii la domiciliul persoanelor şi prin vizite suplimentare, după caz.


13

66.. PPeerriiooaaddaa ddee rreeffeerriinnţţăă Întrebările din chestionarul individual au avut, în general, ca referinţă săptămâna în care s-a completat jurnalul individual (de luni până duminică, inclusiv). În chestionarul individual există şi perioade de referinţă mai lungi (ultimele 4 săptămâni) dar şi întrebări care se referă la momentul realizării anchetei. Jurnalele zilnice individuale pentru adulţi/copii au avut ca perioadă de referinţă cele două zile (una lucrătoare şi una de odihnă) comunicate de către operatorul statistic, care fac parte din săptămâna de referinţă, iar pentru jurnalul săptămânal individual, perioada de referinţă a fost săptămâna formată din şapte zile consecutive, începând cu prima zi de jurnal individual.

77.. OOrrggaanniizzaarreeaa aanncchheetteeii

77..11 EEşşaannttiioonnuull aanncchheetteeii Ancheta utilizării timpului (TUS) a fost organizată pe o perioadă de 12 luni consecutive (366 zile), utilizându-se un eşantion de 18720 locuinţe, repartizat în patru subeşantioane independente de câte 4680 locuinţe. S-a urmărit repartizarea uniformă a eşantionului pe zilele săptămânii, fiecărei zile lucrătoare a săptămânii fiindu-i asociată o zi de odihnă.

77..11..11 BBaazzaa ddee ssoonnddaajj

Baza de sondaj o reprezintă „Eşantionul master EMZOT” - eşantionul multifuncţional de zone teritoriale, realizat pe baza datelor înregistrate la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2002 şi actualizat ulterior. EMZOT este baza de eşantionare utilizată pentru cercetările prin sondaj în gospodării în perioadele intercenzitare.

77..11..22 PPllaannuull ddee ssoonnddaajj Planul de sondaj al Anchetei utilizării timpului (TUS) este un plan de sondaj în două trepte. Prima treaptă este reprezentată de eşantionul master: cele 780 centre de cercetare sunt asimilate unităţilor primare de eşantionare. În a doua treaptă au fost selectate sistematic locuinţele, în 4 valuri (subeşantioane independente). S-a alocat un număr egal de locuinţe fiecărui centru de cercetare din care au fost intervievate toate gospodăriile aparţinând acestor locuinţe.

Prima treaptă de eşantionare este reprezentată de eşantionul master EMZOT. S-a construit, pe baza Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, un eşantion de zone teritoriale, EMZOT, în care sunt selectate 780 centre de cercetare (Unităţi Primare de Eşantionare) repartizate în toate judeţele ţării şi în


14

sectoarele Municipiului Bucureşti (427 în mediul urban şi 353 în mediul rural). Pentru asigurarea unei cât mai bune reprezentativităţi la nivel naţional şi regional, definirea Unităţilor Primare de eşantionare s-a făcut pe straturi, constituite pe baza criteriilor "judeţ şi mediu de rezidenţă". Pe baza criteriilor de stratificare "judeţ şi mediu de rezidenţă", s-a obţinut un număr total de 88 straturi.

În a doua treaptă au fost selectate sistematic 18720 locuinţe, în 4 subeşantioane de câte 4680 locuinţe. Din fiecare centru de cercetare au fost selectate sistematic în eşantion câte 6 locuinţe, în fiecare subeşantion (24 de locuinţe anual). Au fost intervievate toate gospodăriile care aparţin acestor locuinţe.

77..22 RReeppaarrttiizzaarreeaa uunniiffoorrmmăă aa eeşşaannttiioonnuulluuii,, ppee zziillee aallee ssăăppttăămmâânniiii TUS este o anchetă complexă care necesită aplicarea unei metodologii specifice eşantioanelor probabiliste multidimensionale. Deoarece s-au extras atât locuinţele, cât şi zilele/datele când modul de utilizare a timpului a fost înregistrat, în ancheta TUS a fost selectată o combinaţie de locuinţe şi zile/date de intervievare/înregistrare, acestei combinaţii determinându-i-se o probabilitate de selecţie care a fost atribuită fiecărei locuinţe din eşantion.

Specific anchetei utilizării timpului este faptul că persoanelor incluse în eşantion li s-a solicitat să completeze un jurnal zilnic pentru două zile din săptămână: o zi lucrătoare şi una de odihnă.

Pentru a se asigura o repartizare uniformă a eşantionului pe zilele săptămânii, evitându-se o supraestimare a numărului de jurnale zilnice completate de persoanele incluse în eşantion în anumite zile ale săptămânii, s-a realizat un algoritm de selecţie aleatoare.

Pe baza acestui algoritm, fiecărei locuinţe incluse în eşantion i s-a repartizat ziua lucrătoare şi ziua de odihnă, pentru care toate persoanele în vârstă de 10 ani şi peste, prezente în gospodărie la momentul realizării anchetei, au trebuit să completeze jurnale zilnice.

S-a obţinut o repartizare aproape uniformă a fiecăruia din cele 4 subeşantioane pe regiune/zile ale săptămânii. Astfel, în fiecare regiune s-a alocat aproximativ 20% din fiecare val pentru fiecare dintre cele 5 zile lucrătoare şi 50% din fiecare val pentru fiecare dintre cele 2 zile de odihnă.

Algoritmul de alocare a eşantionului în valuri/regiuni/zile a presupus parcurgerea următoarelor etape:

a. S-a împărţit eşantionul în valuri/regiuni. S-au obţinut, în final, 32 subeşantioane, corespunzătoare celor 4 valuri şi 8 regiuni.


15

b. Pentru primul din cele 32 subeşantioane s-a generat un număr aleator, cuprins între 1 şi numărul total de locuinţe incluse în subeşantion. Numărul astfel generat corespunde locuinţei din subeşantion luată ca start aleator. S-a notat această locuinţă cu X.

c. Pentru locuinţa din subeşantion luată ca start aleator, s-au generat două numere aleatoare, i (i=1,..,5) şi j (j=6,7). Primul număr reprezintă startul aleator pentru ziua lucrătoare, al doilea reprezintă startul aleator pentru ziua de odihnă. Astfel, pentru locuinţa X, au fost alocate următoarele zile de completat jurnalele:

• pentru ziua lucrătoare : ZI1=i

• pentru ziua de odihnă: ZI2=j

d. i=i+1 j=j+1 X=X+1

Astfel, pentru locuinţa imediat următoare, X+1, s-a făcut următoarea alocare: I. Dacă i7

• pentru ziua lucrătoare : ZI1=1

• pentru ziua de odihnă: ZI2=6

e. S-a procedat identic pentru toate locuinţele, până s-au epuizat toate locuinţele din subeşantion.

f. S-a trecut la subeşantionul următor şi s-au reluat aceiaşi paşi.


16

Alocarea eşantionului dintr-un val pe regiuni şi pe zile ale săptămânii - % în total subeşantion -

S-au folosit următoarele notaţii: Regiunea - cod regiune (1,2,...8); ZIj_k - ziua j, valul k, unde:

j - ziua alocată pentru completarea Jurnalului Zilnic (ziua lucrătoare: j=1,...,5; ziua de odihnă: j=6,7) k– cod val (k=1,2,3,4)

77..33 EExxttiinnddeerreeaa rreezzuullttaatteelloorr Complexitatea estimării utilizării timpului necesită calculul mai multor tipuri de ponderi:

• ponderea gospodăriei - pentru valorificarea informaţiilor din chestionarul gospodăriei;

• ponderea persoanei - pentru valorificarea informaţiilor din chestionarul individual, a informaţiilor din jurnalele zilnice şi a informaţiilor din jurnalul săptămânal;

Pentru calculul fiecărui tip de pondere au fost parcurse următoarele etape: a. Calculul ponderilor de bază. b. Ajustarea non-răspunsurilor. c. Redresarea eşantionului şi determinarea coeficienţilor de extindere.

a. Calculul ponderilor de bază

Ponderile de bază ale locuinţelor (gospodăriilor) reprezintă o primă estimaţie a coeficienţilor de extindere. Pentru determinarea acestora s-au parcurs următorii paşi:

Regiunea ZI1_1 ZI2_1 ZI3_1 ZI4_1 ZI5_1 ZI6_1 ZI7_1

Nord-Est 20,3252 20,3252 20,3252 19,5122 19,5122 50,0000 50,0000

Sud-Est 20,7921 19,8020 19,8020 19,8020 19,8020 50,0000 50,0000

Sud-Muntenia 20,4918 20,4918 19,6721 19,6721 19,6721 50,0000 50,0000

Sud-Vest Oltenia 20,7317 20,7317 19,5122 19,5122 19,5122 50,0000 50,0000

Vest 20,2703 20,2703 20,2703 20,2703 18,9189 50,0000 50,0000

Nord-Vest 20,2020 20,2020 20,2020 20,2020 19,1919 50,0000 50,0000

Centru 20,6186 20,6186 19,5876 19,5876 19,5876 50,0000 50,0000

Bucureşti-Ilfov 20,7317 20,7317 19,5122 19,5122 19,5122 50,0000 50,0000


17

• Calculul probabilităţilor de selecţie a unităţilor primare de eşantionare din EMZOT (P1k)

• Calculul probabilităţilor de selecţie a unităţilor secundare de eşantionare (locuinţele) din fiecare centru de cercetare k (P2k)

• Calculul probabilităţilor generale de selecţie a locuinţelor din centrul de cercetare k (PGSk).

PGSk = P1k x P2k

• Calculul ponderilor de bază ale locuinţelor (gospodăriilor) din centrul de cercetare k (PBk) .

kk PGS

PB 1=

Ponderea de bază (PBk) este prima estimaţie a coeficientului de extindere. Această pondere de bază este o pondere a tuturor locuinţelor din centrul de cercetare k, dar se extinde şi asupra gospodăriilor care aparţin locuinţelor şi, implicit, asupra tuturor persoanelor care aparţin gospodăriilor.

b. Ajustarea non-răspunsurilor

Pentru a se putea acoperi proporţia gospodăriilor care nu au răspuns la interviu, s-au ajustat ponderile de bază ale gospodăriilor, obţinute în urma etapei precedente. Pentru aceasta, s-au constituit clase omogene de gospodării din eşantionul de respondenţi, în interiorul cărora s-a considerat că probabilitatea de răspuns este identică pentru toţi indivizii. Construirea acestor clase s-a realizat prin combinarea următoarelor variabile: judeţ şi mediu de rezidenţă. Ratele de ajustare a non-răspunsurilor au fost calculate separat pe fiecare clasă, astfel:

∑

∑=

ESRASPPB

ESPBRNR , unde:

RNR - rata de ajustare cu non-răspunsul

∑ PB ES - suma ponderilor de bază ale gospodăriilor eligibile din eşantion

∑ PB RASP ES - suma ponderilor de bază ale gospodăriilor din eşantion care au răspuns la anchetă.

• Calculul ponderilor ajustate cu rata de non-răspuns, asociate fiecărei gospodării şi fiecărei persoane din aceeaşi gospodărie:


18

RNRPBPAJ ⋅=

c. Redresarea eşantionului

Ajustarea finală s-a realizat în scopul ameliorării estimaţiilor, urmărindu-se redresarea eşantionului pentru a nu exista diferenţe între structura eşantionului de respondenţi pe anumite variabile de interes şi structura populaţiei totale, pe variabilele respective. Pentru aceasta au fost folosite drept informaţii auxiliare variabilele demografice (sex, grupe de vârstă) şi variabilele de localizare (mediu de rezidenţă, regiune), disponibile din surse demografice (populaţia legală la 1 ianuarie 2012), după cum urmează:

1. Pentru calculul ponderilor gospodăriilor: - Regiune - Mediu de rezidenţă - Sex persoană - Grupe de vârstă:

a. [0,15) ani b. [15,25) ani c. [25,35) ani d. [35,45) ani e. [45,55) ani f. [55,65) ani g. [65,75) ani h. 75 ani şi peste

2. Pentru calculul ponderilor persoanelor - Regiune - Mediu de rezidenţă - Sex persoană - Grupe de vârstă:

a. [10,15) ani b. [15,25) ani c. [25,35) ani d. [35,45) ani e. [45,55) ani f. [55,65) ani g. [65,75) ani h. 75 ani şi peste

Pentru fiecare regiune, în fiecare clasă constituită prin încrucişarea variabilelor de calaj mai sus menţionate, se multiplică ponderea obţinută în urma etapelor anterioare, cu un coeficient de redresare (Cr), obţinându-se astfel coeficientul final de extindere:

rAJext CPCOEF ⋅=

Redresarea s-a realizat cu ajutorul macro SAS CALMAR.

După redresare, totalurile estimate ale numărului de persoane sunt identice cu totalurile acestor clase din populaţia legală.


19

88.. CCllaassiiffiiccaarreeaa şşii ccooddiiffiiccaarreeaa aaccttiivviittăăţţiilloorr

Prelucrarea datelor privind repartizarea timpului pe activităţi, determinarea duratelor medii şi analiza comparativă a acestora după diverse caracteristici demografice şi economice s-a realizat pe baza Clasificării standard a activităţilor recomandată de EUROSTAT. Clasificarea este structurată pe trei nivele de activităţi cu un sistem de codificare semnificativ, incluzând:

− nivelul 1: 10 categorii de activităţi codificate cu o cifră de la 0 la 9;

− nivelul 2: 33 categorii de activităţi, codificate cu 2 cifre în cadrul categoriilor de nivel 1;

− nivelul 3: 108 categorii de activităţi, codificate cu trei cifre astfel: prima cifră reprezintă nivelul 1, cea de-a doua nivelul 2, iar cea de-a treia nivelul 3 al categoriilor de activităţi.

Prezentăm în anexă “Lista detaliată de codificare a activităţilor din jurnalele zilnice individuale ale anchetei utilizării timpului”. Datele din tabele sunt structurate pe principalele activităţi din clasificare şi sunt grupate pe trei tipuri de zile şi anume:

− zile lucrătoare şi de odihnă (de luni până duminică);

− zile lucrătoare (de luni până vineri);

− zile de odihnă (sâmbăta şi duminica). În analiza rezultatelor anchetei s-a utilizat (conform recomandărilor EUROSTAT) o grupare mai redusă a activităţilor, rezultată din agregarea activităţilor cuprinse în lista detaliată, astfel:

A. ÎNGRIJIRE PERSONALĂ A.1. Somn A.2. Bolnav în pat A.3. Servit masa A.4. Spălat şi îmbrăcat A.5. Alte activităţi de îngrijire personală

B. MUNCĂ, EDUCARE, ÎNGRIJIREA GOSPODĂRIEI ŞI FAMILIEI, CĂLĂTORII B.1. Activitate economică B.2. Studiu B.3. Îngrijirea gospodăriei şi familiei B.3.1. Gestionarea produselor alimentare B.3.2. Întreţinerea gospodăriei B.3.3. Confecţionarea şi întreţinerea materialelor textile, confecţiilor şi tricotajelor B.3.4. Grădinărit şi îngrijirea animalelor B.3.5. Construcţii şi reparaţii


20

B.3.6. Cumpărături şi servicii B.3.7. Administrarea gospodăriei B.3.8. Îngrijirea copiilor B.3.9. Ajutor acordat unui membru adult al gospodăriei B.3.10. Activităţi nespecificate de îngrijire a gospodăriei şi familiei B.4. Călătorii (după scopul acestora)

C. TIMP LIBER C.1. Muncă voluntară şi întruniri C.2. Viaţă socială şi divertisment C.2.1. Viaţă socială C.2.2. Divertisment şi cultură C.2.3. Odihnă – timp liber C.3. Activităţi sportive şi activităţi în aer liber C.4. Hobby-uri şi utilizarea calculatorului C.4.1. Activităţi artistice şi hobby-uri C.4.2. Utilizarea calculatorului C.4.3. Jocuri C.5. Mass media C.5.1. Citit C.5.2. Privit la TV (inclusiv video şi DVD) C.5.2. Ascultat radioul (inclusiv înregistrări audio) C.6. Alte activităţi de petrecere a timpului

Structurarea activităţilor pe cele trei grupe mari (A,B,C) cu 23 subgrupe asigură premisele unor analize amănunţite ale repartizării timpului zilnic de către populaţia ţării. Diferenţe semnificative sunt între bărbaţi şi femei, între tineri şi vârstnici, între persoanele active şi cele inactive, între populaţia din mediul urban şi cea din rural etc.

21

IIII.. RREEZZUULLTTAATTEELLEE AANNCCHHEETTEEII

11.. UUTTIILLIIZZAARREEAA TTIIMMPPUULLUUII ÎÎNN DDIIVVEERRSSEE AACCTTIIVVIITTĂĂŢŢII

23

11..11.. DDuurraattaa mmeeddiiee zziillnniiccăă aa ddiivveerrsseelloorr aaccttiivviittăăţţii Populaţia României în vârstă de 10 ani şi peste utilizează mai mult de jumătate din timpul zilnic pentru activităţi de îngrijire personală (12:11 ore); 28,0% din durata unei zile (6:43 ore) se dedică muncii, educării, îngrijirii gospodăriei şi familiei, călătoriilor, iar 21,3% petrecerii timpului liber (5:06 ore).

Fig. 1 Structura unei zile

Total

50,7%

28,0%

21,3%

Feminin

50,6%

30,0%

19,4%

Masculin

51,0%

25,8%

23,2%

Ingrijire personala Munca, educare, ingrijirea gospodariei si familiei, calatorii Timp liber

Structura timpului utilizat de populaţie pentru diferite activităţi variază în funcţie de vârstă, sex, statutul socio-economic, nivelul de instruire, starea civilă.


24

Tabelul 1 Durata medie zilnică a principalelor activităţi, pe grupe de vârstă şi sexe - zile lucrătoare şi zile de odihnă

- ore şi minute/zi - GRUPE DE VÂRSTĂ

TOTAL 10-14 ani 15-24 ani 25-44 ani 45-64 ani 65 ani şi peste ÎNGRIJIRE PERSONALĂ

TOTAL 12:11 13:14 12:21 11:42 12:00 13:04 Masculin 12:15 13:10 12:21 11:49 12:07 13:08 Feminin 12:08 13:17 12:22 11:35 11:53 13:02

MUNCĂ, EDUCARE, ÎNGRIJIRE GOSPODĂRIE ŞI FAMILIE, CĂLĂTORII TOTAL 6:43 4:43 5:52 7:52 7:03 4:59 Masculin 6:11 4:38 5:29 7:10 6:28 4:23 Feminin 7:11 4:48 6:18 8:37 7:35 5:24

TIMP LIBER TOTAL 5:06 6:05 5:48 4:26 4:57 5:57 Masculin 5:35 6:12 6:11 5:01 5:26 6:29 Feminin 4:40 5:55 5:21 3:49 4:32 5:35

Durata activităţilor privind îngrijirea personală (în medie de 12:11 ore) include: somnul (9:05 ore), servirea mesei (1:51 ore), igiena personală şi alte activităţi de îngrijire personală (1:15 ore).

Pe grupe de vârstă, cea mai mică valoare (11:42 ore) se înregistrează la persoanele de 25-44 ani, iar cele mai ridicate valori (13:04 ore) la persoanele de 65 ani şi peste şi de 13:14 ore la copiii din grupa de vârstă 10-14 ani. Copiii au o durată medie a somnului mai mare decât la celelalte categorii de vârstă, de 10:14 ore.

Persoanele ocupate (care au un loc de muncă) dedică activităţilor de îngrijire personală mai puţin timp (în medie, 11:37 ore) comparativ cu şomerii (12:34 ore) şi cu persoanele inactive (12:46 ore). La şomerii din grupa de vârstă 45-64 ani se înregistrează diferenţe mari între sexe: astfel, bărbaţii folosesc, în medie, 12:46 ore pentru îngrijirea personală, mai mult cu 45 de minute decât femeile.

După statutul ocupaţional, lucrătorii pe cont propriu în activităţi neagricole alocă mai mult timp îngrijirii personale (11:47 ore); salariaţii şi patronii dedică acelaşi timp îngrijirii personale (11:29 ore); elevii şi studenţii dedică acestei activităţi 12:48 ore, iar pensionarii 12:54 ore. Datorită unor circumstanţe obiective, persoanele cu incapacitate permanentă de muncă alocă activităţii de îngrijire personală, în medie, 13:33 ore zilnic.


25

Tabelul 2 Durata medie zilnică a activităţilor de îngrijire personală, după participarea la activitatea economică - zile lucrătoare şi zile de odihnă


TOTAL 10-14 ani 15-24 ani 25-44 ani 45-64 ani 65 ani şi peste PERSOANE OCUPATE

TOTAL 11:37 - 11:48 11:34 11:34 12:18 Masculin 11:43 - 11:53 11:42 11:42 12:21 Feminin 11:28 - 11:42 11:25 11:24 12:16

ŞOMERI TOTAL 12:34 - 12:44 12:31 12:33 - Masculin 12:42 - 12:42 12:40 12:46 - Feminin 12:18 - 12:48 12:08 12:01 -

PERSOANE INACTIVE TOTAL 12:46 13:14 12:32 12:06 12:30 13:08 Masculin 12:58 13:10 12:31 12:58 12:56 13:13 Feminin 12:38 13:17 12:32 11:59 12:17 13:05

În cadrul activităţilor de îngrijire personală somnul ocupă un loc important. Astfel, în funcţie de statutul ocupaţional, cel mai puţin dorm salariaţii (8:32 ore) şi lucrătorii pe cont propriu în activităţi neagricole (8:34 ore). Patronii alocă somnului în medie 8:41 ore; elevii şi studenţii 9:47 ore, iar pensionarii 9:35 ore.

Fig. 2 Durata medie a somnului, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

salariat patron lucrator pecont propriuin activitatineagricole

lucrator pecont propriuin agricultura

lucratorfamilial

neremunerat

membrusocietate

agricola saucooperativaneagricola

somer elev, student pensionar persoana cuincapacitatepermanentade munca

casnica alt statut

ore

/zi


26

Persoanele cu un nivel scăzut de instruire utilizează mai mult timp pentru îngrijire personală, în medie, 12:41 ore (din care, pentru somn 9:30 ore) faţă de persoanele cu un nivel superior de instruire, care alocă în medie 11:46 ore (din care, pentru somn 8:47 ore).

Fig. 3 Durata medie a somnului, după nivelul de instruire – zile lucrătoare şi zile de odihnă

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

superior(universitar si

postuniversitar)

postliceal sautehnic de maistri

liceal profesional saude ucenici

gimnazial primar sau farascoala absolvita

ore/

zi

Persoanele văduve dedică îngrijirii personale, în medie, 12:54 ore, cu o oră şi 5 minute mai mult decât persoanele divorţate (11:49 ore), cu 56 de minute mai mult decât persoanele căsătorite (11:58 ore) şi cu jumătate de oră mai mult decât persoanele necăsătorite.

Fig. 4 Structura activităţii de îngrijire personală, după starea civilă – zile lucrătoare şi zile de odihnă

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Necasatorit Casatorit Vaduv Divortat

Somn

Serv it masa

Alte activ itati de ingrijire personala

Nu se înregistrează diferenţe semnificative pe medii de rezidenţă în ceea ce priveşte durata medie a îngrijirii personale: 12:14 ore în mediul rural şi 12:09 ore în urban.


27

Pe regiuni de dezvoltare, se constată că persoanele din regiunea Sud-Muntenia consumă cel mai puţin timp pentru îngrijirea personală, 12:00 ore (din care, pentru somn 9:02 ore), faţă de cele din regiunea Vest cu 12:24 ore (din care, pentru somn 9:16 ore). În regiunea Bucureşti-Ilfov, timpul alocat pentru îngrijirea personală a fost, în medie, de 12:16 ore (din care, pentru somn 9:05 ore). Cel mai mic timp alocat somnului (8:56 ore) s-a înregistrat în regiunea Nord-Est.

În cadrul activităţilor de muncă, educare, îngrijirea gospodăriei şi familiei, călătorii, din totalul celor 6:43 ore consumate în medie într-o zi, activitatea economică ocupă 2:11 ore, cu unele diferenţieri între sexe: 2:43 ore în cazul bărbaţilor şi 1:40 ore în cazul femeilor. Această diferenţă se datorează faptului că, în mod tradiţional, femeia dedică de peste două ori mai mult timp activităţilor casnice decât bărbatul (4:24 ore faţă de 2:05 ore), rămânându-i astfel mai puţin timp pentru efectuarea activităţilor economice.

Tabelul 3 Durata medie zilnică a activităţilor de muncă, educare, îngrijirea gospodăriei şi familiei, călătorii - zile lucrătoare şi zile de odihnă

- ore şi minute/zi -

GRUPE DE VÂRSTĂ

TOTAL 10-14 ani 15-24 ani 25-44 ani 45-64 ani 65 ani şi peste

ACTIVITATE ECONOMICĂ TOTAL 2:11 - 1:13 3:30 2:24 0:30 Masculin 2:43 - 1:28 4:07 3:04 0:45 Feminin 1:40 - 0:59 2:51 1:48 0:20

STUDIU TOTAL 0:27 3:08 1:48 0:01 - - Masculin 0:28 3:12 1:48 0:01 - - Feminin 0:25 3:04 1:48 0:02 - -

ÎNGRIJIRE GOSPODĂRIE ŞI FAMILIE TOTAL 3:17 0:49 1:51 3:26 3:53 4:01 Masculin 2:05 0:39 1:10 1:59 2:32 3:06 Feminin 4:24 0:59 2:35 4:57 5:07 4:39

CĂLĂTORII TOTAL 0:48 0:46 1:00 0:55 0:46 0:28 Masculin 0:55 0:47 1:03 1:03 0:52 0:32 Feminin 0:42 0:45 0:56 0:47 0:40 0:25

Durata medie zilnică a activităţii economice la grupa de vârstă de 25-44 ani înregistrează la ambele sexe valoarea cea mai mare, de 4:07 ore la bărbaţi şi de 2:51 ore la femei, comparativ cu celelalte grupe de vârstă.

Persoanele ocupate dedică acestor activităţi cel mai mult timp, în medie, 8:07 ore, comparativ cu şomerii care utilizează 4:45 ore şi cu persoanele inactive care utilizează 5:25 ore.


28

Tabelul 4 Durata medie zilnică a activităţilor de muncă, educare, îngrijirea gospodăriei şi familiei, călătorii, după participarea la activitatea economică - zile lucrătoare şi zile de odihnă

- ore şi minute/zi -

GRUPE DE VÂRSTĂ

TOTAL 10-14 ani 15-24 ani 25-44 ani 45-64 ani 65 ani şi peste

PERSOANE OCUPATE TOTAL 8:07 - 7:38 8:13 8:05 7:13 Masculin 7:30 - 7:12 7:35 7:31 6:43 Feminin 8:53 - 8:12 9:02 8:52 7:43



La grupa de vârstă 25-44 ani se înregistrează diferenţe mari între sexe, atât la şomeri, cât şi la populaţia inactivă. Astfel, femeile şomere consumă cu 2:03 ore mai mult pentru aceste activităţi decât bărbaţii şomeri, iar femeile inactive consumă cu 4:30 ore mai mult decât bărbaţii inactivi.

Patronii, atât bărbaţii cât şi femeile, consumă zilnic pentru activităţi economice cel mai mult timp comparativ cu celelalte categorii profesionale. Dintre patroni, bărbaţii alocă cu 2:38 ore mai mult decât media de 2:43 ore şi femeile cu 2:52 ore mai mult decât media de 1:40 ore.

Fig. 5 Durata medie a activităţii economice, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

5,5

6

6,5



lucratorfamilial

neremunerat

membrusocietate



alt statut

ore/

zi


29

Persoanele cu studii superioare (universitare şi postuniversitare) alocă activităţilor economice în medie zilnic 3:10 ore, cele cu studii profesionale 2:52 ore, faţă de cele cu şcoală gimnazială care alocă în medie 1:21 ore şi cele cu şcoală primară sau fără şcoală absolvită, cu numai 34 de minute zilnic.

Fig. 6 Durata medie a activităţii economice, după nivelul de instruire – zile lucrătoare şi zile de odihnă

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

superior (universitarsi postuniversitar)

postliceal sau tehnicde maistri

liceal profesional sau deucenici


ore/

zi

Persoanele divorţate dedică în medie zilnic 2:45 ore pentru activităţile economice, cele căsătorite 2:39 ore, faţă de cele necăsătorite 1:43 ore şi cele văduve 41 de minute. Populaţia din mediul rural consumă în medie pentru activităţile economice cu 5 minute mai puţin decât cea din mediul urban.

În regiunea Sud-Vest Oltenia se înregistrează cea mai scăzută durată medie zilnică pentru desfăşurarea activităţilor economice, de 1:47 ore, faţă de nivelul maxim din regiunea Nord-Est, de 2:36 ore pe zi. În regiunea Bucureşti-Ilfov durata medie zilnică pentru activităţile economice este de 2:06 ore.

Pentru activitatea de studiu ambele sexe alocă în medie aproape jumătate de oră zilnic, bărbaţii studiind în medie 28 de minute, iar femeile 25 de minute. Cel mai mult timp alocă studiului copiii de 10-14 ani, băieţii din această grupă de vârstă studiind în medie 3:12 ore, iar fetele 3:04 ore. Bărbaţii şi femeile de 15-24 ani alocă studiului acelaşi timp, 1:48 ore zilnic.

Timpul alocat activităţilor casnice incluse în "îngrijirea gospodăriei şi familiei" reprezintă mai mult de jumătate din timpul dedicat activităţilor de muncă, educare, îngrijirea gospodăriei şi familiei, călătorii (de 3:17 ore faţă de totalul de 6:43 ore). Acestui grup important de activităţi femeile îi dedică mai mult timp decât bărbaţii (4:24 ore faţă de 2:05 ore în cazul bărbaţilor).


30

Din totalul de 3:17 ore alocate activităţilor casnice, cea mai mare durată medie zilnică, de 1:13 ore, este dedicată activităţii de gestionare a produselor alimentare în care sunt incluse toate activităţile legate de pregătirea hranei, inclusiv aşezarea mesei, spălatul vaselor, precum şi pregătirea alimentelor pentru un consum ulterior (prin conservare, congelare etc.).

Tabelul 5 Durata medie zilnică a principalelor activităţi de îngrijire a gospodăriei şi familiei - zile lucrătoare şi zile de odihnă


TOTAL 10-14 ani 15-24 ani 25-44 ani 45-64 ani 65 ani şi peste GESTIONAREA PRODUSELOR ALIMENTARE


ÎNTREŢINEREA GOSPODĂRIEI TOTAL 0:44 0:16 0:30 0:41 0:52 0:56 Masculin 0:35 0:13 0:25 0:31 0:42 0:54 Feminin 0:51 0:19 0:35 0:52 1:00 0:58

GRĂDINĂRIT ŞI ÎNGRIJIREA ANIMALELOR TOTAL 0:23 0:05 0:11 0:17 0:30 0:39 Masculin 0:29 0:06 0:14 0:22 0:40 0:55 Feminin 0:17 0:05 0:09 0:12 0:21 0:27

CUMPĂRĂTURI ŞI SERVICII TOTAL 0:16 0:05 0:11 0:17 0:21 0:16 Masculin 0:17 0:04 0:10 0:18 0:22 0:20 Feminin 0:16 0:06 0:13 0:17 0:20 0:13

ÎNGRIJIREA COPIILOR TOTAL 0:15 0:10 0:12 0:30 0:04 0:03 Masculin 0:09 0:10 0:03 0:17 0:03 0:02 Feminin 0:20 0:11 0:23 0:42 0:05 0:04

ALTE ACTIVITĂŢI DE ÎNGRIJIRE A GOSPODĂRIEI ŞI FAMILIEI TOTAL 0:25 0:02 0:13 0:26 0:34 0:34 Masculin 0:13 0:01 0:07 0:14 0:17 0:17 Feminin 0:39 0:03 0:21 0:41 0:49 0:44

La această activitate există diferenţe mari între sexe, femeile consumând în medie 2:01 ore zilnic, faţă de bărbaţi, care se implică numai 21 de minute. Femeile din grupa de vârstă 45-64 ani alocă cel mai mult timp acestei activităţi, de 2:33 ore. De asemenea, altor activităţi casnice (întreţinerea gospodăriei, îngrijirea copiilor) femeile le alocă mai mult timp decât bărbaţii, situaţia inversându-se la activităţile de grădinărit şi îngrijire a animalelor, construcţii şi reparaţii precum şi a activităţii de realizare a cumpărăturilor şi serviciilor, unde bărbaţii consumă în medie mai mult timp decât femeile.

În mod firesc, casnicele consumă cel mai mult timp cu aceste activităţi de îngrijire a gospodăriei şi familiei, în medie zilnic 6:58 ore, cu 2:34 ore mai mult decât timpul utilizat de femei pentru aceste


31

activităţi. Cel mai puţin timp pentru activităţile de îngrijire a gospodăriei şi familiei se înregistrează la elevi şi studenţi (1:03 ore) şi la patroni (1:40 ore). Fig. 7 Durata medie a activităţilor de îngrijire a gospodăriei şi familiei, după statutul ocupaţional – zile lucrătoare şi zile de odihnă

0

1

2

3

4

5

6

7



lucratorfamilial

neremunerat

membrusocietate



casnica alt statut

ore/

zi

Persoanele cu un nivel de instruire superior (universitar şi postuniversitar) alocă mai puţin timp activităţilor de îngrijire a gospodăriei şi familiei, în medie 2:48 ore zilnic, faţă de cele cu studii medii (profesionale, liceale sau postliceale), care alocă zilnic cu 31 de minute mai mult, şi faţă de cele cu nivel scăzut (gimnazial, primar sau fără studii absolvite), care alocă activităţilor casnice 3:22 ore zilnic.

Fig. 8 Durata medie a activităţilor de îngrijire a gospodăriei şi familiei, după nivelul de instruire – zile lucrătoare şi zile de odihnă

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

superior (universitar sipostuniversitar)

postliceal sau tehnic demaistri


gimnazial primar sau fara scoalaabsolvita

ore/z

i

Persoanele necăsătorite consumă cel mai puţin timp pentru activităţile casnice, 1:41 ore în medie pe zi, comparativ cu persoanele cu alte stări civile şi în special cu persoanele văduve (4:17 ore).


32

Fig. 9 Durata medie a activităţilor de îngrijire a gospodăriei şi familiei, după starea civilă – zile lucrătoare şi zile de odihnă

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

Necasatorit Casatorit Vaduv Divortat

ore/zi

În mediul rural se consumă zilnic cu 40 de minute mai mult pentru activităţile casnice decât în mediul urban, iar dintre regiunile de dezvoltare, în cea de Nord-Vest se consumă cel mai puţin timp, în medie 2:59 ore zilnic, iar în regiunea Sud-Vest Oltenia, cel mai mult timp 3:50 ore zilnic.

O persoană de 10 ani şi peste beneficiază într-o zi de peste 5:06 ore pentru timpul liber propriu-zis. Bărbaţii sunt avantajaţi, ei beneficiind de mai mult timp liber decât femeile: 5:35 ore, faţă de 4:40 ore.

Pe grupe de vârstă, persoanele de 25-44 ani au cel mai puţin timp liber de 4:26 ore, iar cele de 10-14 ani au cel mai mult timp liber de 6:05 ore, această situaţie fiind valabilă pentru ambele sexe. O durată mică a timpului liber se întâlneşte la femeile de 25-44 ani care dispun numai de 3:49 ore zilnic ca timp liber.

Tabelul 6 Durata medie zilnică a activităţilor din cadrul timpului liber, după participarea la activitatea economică - zile lucrătoare şi zile de odihnă







33

Persoanele ocupate dedică cel mai puţin timp pentru aceste activităţi de destindere, în medie, 4:16 ore, comparativ cu şomerii (6:41 ore) şi persoanele inactive (5:50 ore). Pe sexe, dintre persoanele ocupate, femeile au cu 1:08 ore mai puţin timp liber faţă de bărbaţi.

La şomeri se înregistrează diferenţe mai mari între sexe, femeile având pentru activităţi recreative 5:48 ore, cu 1:16 ore mai puţin decât bărbaţii, cea mai mică diferenţă între femeile şi bărbaţii şomeri înregistrându-se la grupa de vârstă 15-24 ani de 1:06 ore în favoarea bărbaţilor. La populaţia inactivă, diferenţa între femei şi bărbaţi este de 1:09 ore, bărbaţii dispunând, de asemenea, de mai mult timp liber.

În mediul rural populaţia alocă mai puţin timp activităţilor de recreere decât cea din mediul urban: 4:53 ore faţă de 5:19 ore.

Tabelul 7 Durata medie zilnică a principalelor activităţi din cadrul timpului liber – zile lucrătoare şi zile de odihnă


TOTAL 10-14 ani 15-24 ani 25-44 ani 45-64 ani 65 ani şi peste PRIVIT LA TELEVIZOR


ALTE METODE DE INFORMARE TOTAL 0:16 0:30 0:25 0:12 0:14 0:18 Masculin 0:19 0:23 0:22 0:15 0:18 0:24 Feminin 0:14 0:36 0:26 0:10 0:10 0:14

VIAŢA SOCIALĂ ŞI DIVERTISMENT TOTAL 1:18 1:02 1:24 1:08 1:17 1:45 Masculin 1:22 1:01 1:27 1:14 1:22 1:48 Feminin 1:15 1:02 1:21 1:00 1:13 1:43

ACTIVITĂŢI SPORTIVE ŞI ACTIVITĂŢI ÎN AER LIBER TOTAL 0:16 0:41 0:30 0:14 0:10 0:08 Masculin 0:20 0:52 0:37 0:16 0:12 0:12 Feminin 0:12 0:30 0:23 0:13 0:08 0:06

HOBBY-URI ŞI UTILIZAREA CALCULATORULUI TOTAL 0:27 1:35 1:17 0:22 0:08 0:04 Masculin 0:35 1:40 1:31 0:31 0:12 0:06 Feminin 0:19 1:29 1:01 0:12 0:05 0:02

ALTE ACTIVITĂŢI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER TOTAL 0:28 0:20 0:20 0:20 0:33 0:46 Masculin 0:25 0:17 0:20 0:20 0:28 0:39 Feminin 0:31 0:21 0:19 0:21 0:38 0:50


34

Pentru o persoană necăsătorită aproape un sfert dintr-o zi îl reprezintă timpul liber. Totodată, persoanele văduve au mai mult timp liber 5:38 ore, faţă de persoanele căsătorite, care au 4:43 ore libere sau cele divorţate, care au la dispoziţie 4:44 ore pentru petrecerea timpului liber.

Populaţia îşi petrece o mare parte a timpului liber privind la televizor, respectiv 2:21 ore pe zi (bărbaţii 2:34 ore, iar femeile 2:09 ore). Cel mai mult timp petrec în faţa televizorului persoanele de 65 ani şi peste (2:56 ore).

Persoanele ocupate privesc cel mai puţin la televizor, în medie, 2:06 ore, iar cel mai mult şomerii, 3:00 ore. Diferenţe semnificative între sexe se înregistrează la persoanele ocupate, bărbaţii privind la televizor cu 36 de minute mai mult decât femeile şi la persoanele inactive, bărbaţii privind mai mult la televizor decât femeile cu 23 de minute.

Tabelul 8 Durata medie zilnică a activităţii “privit la televizor” din cadrul timpului liber, după participarea la activitatea economică - zile lucrătoare şi zile de odihnă






Pe medii de rezidenţă, în urban durata medie zilnică de privit la televizor este mai mare decât cea din rural cu 10 minute. Diferenţa dintre cele două medii de rezidenţă creşte pe măsura înaintării în vârstă a persoanelor, ajungându-se la o diferenţă de 41 de minute la persoanele de 65 ani şi peste (3:19 ore în urban faţă de 2:38 ore în rural). Persoanele necăsătorite privesc la televizor în medie 2:02 ore zilnic, iar persoanele căsătorite şi cele divorţate alocă zilnic acestei activităţi mai mult cu 25 de minute.

Pe regiuni de dezvoltare, cel mai puţin timp zilnic alocă privitului la televizor persoanele din Nord-Est, 2:01 ore şi cel mai mult timp zilnic persoanele din Sud-Muntenia, 2:37 ore. Persoanele din regiunea Bucureşti-Ilfov privesc la televizor în medie 2:14 ore zilnic.

Pentru petrecerea timpului liber, persoanele alocă hobby-urilor şi utilizării calculatorului în medie 27 de minute zilnic. Din acest timp, 18 minute (67,0%) este destinat activităţilor de recreere prin


35

utilizarea calculatorului. Bărbaţii utilizează calculatorul pentru activităţi de recreere mai mult decât femeile (în medie 24 de minute bărbaţii, faţă de 14 minute femeile). Cel mai mult timp liber îl petrec în faţa calculatorului copiii de 10-14 ani, 40 de minute zilnic (aproape în mod egal fetele şi băieţii) şi persoanele de 15-24 ani, care alocă în medie o oră zilnic (bărbaţii 1:06 ore, iar femeile 53 de minute).

Persoanele necăsătorite petrec cel mai mult timp zilnic în faţa calculatorului, în medie 49 de minute (mai mult bărbaţii, 51 de minute, decât femeile, 46 de minute), faţă de persoanele căsătorite care alocă acestui mod de petrecere a timpului liber 7 minute zilnic (10 minute bărbaţii şi 3 minute femeile). Persoanele văduve aproape nu utilizează calculatorul în activităţile de petrecere a timpului liber, petrecând numai un minut zilnic în faţa calculatorului (acelaşi timp fiind alocat atât de bărbaţi, cât şi de femei). Fig. 10 Durata medie a activităţii “utilizarea calculatorului” din cadrul timpului liber, după nivelul de instruire – zile lucrătoare şi zile de odihnă

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

superior (universitarsi postuniversitar)

postliceal sau tehnicde maistri



ore/zi

Cel mai mult timp liber petrec în faţa calculatorului persoanele cu studii superioare, 38 de minute (bărbaţii în medie 50 de minute zilnic, iar femeile 27 de minute zilnic). Cel mai puţin timp liber petrec la calculator persoanele cu studii medii (şcoală profesională), care alocă acestei activităţi în medie 6 minute zilnic.

Elevii şi studenţii petrec mai mult de o oră zilnic din timpul liber la calculator, aproape în mod egal fetele şi băieţii, care alocă în medie 58 de minute, respectiv 1:07 ore. Şomerii petrec în faţa calculatorului în medie 37 de minute zilnic din timpul liber, iar patronii, 34 de minute.

11.. UU

ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ · Durata medie zilnică a activităţilor din cadrul...

Documents

Transcript of ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ · Durata medie zilnică a activităţilor din cadrul...