romania si FMI

8/6/2019 romania si FMI

1/23

1

Universitatea Petre Andrei din Iai

Facultatea de Economie

Specializarea: Management i Operaiuni Bancare

Strategia relatiilor

Romaniei Cu Fondul Monetar Interantional

Profesor: Conf. Univ. Dr. Roxana Calistru Student: Sauciuc Andreea

Master, An I


2/23

2

Cuprins

Capitolul I: Fondul Monetar International.............................................3

1.Istoricul FMI...............................................................................................3

2. Structur i funcionare.............................................................................5

2. Funciile FMI..........................................................................................................................7

3. Resursele FMI..........................................................................................10

Capitolul II: Relatiile Romaniei cu FMI.............................................................12

1.Istoria relatiilor FMI cu Romania...............................................................12

3.Pregatire profesionala................................................................................. 14

4.Asistenta financiara.....................................................................................14

5.Asistenta tehnica......................................................................................... 16

6.Romania primeste sprijinul FMI pentru contracararea crizei .........................167.Criza recenta si raspunsul politicilor............................................................. 17

8.Noul acord..................................................................................................19

Concluzii...................................................................................................... ....22

Bibliografie


3/23

3

Capitolul I

Fondul Monetar International

1.Istoricul FMI

Fondul Monetar Internaional a fost fondat ca parte integrant a sistemului Bretton-Woods, fiind instituia responsabil cu asigurarea condiiilor monetare i financiare propiceunui sistem stabil de schimburi comerciale. El reprezint primul sistem monetar internaionaldin istoria relaiilor internaionale i vizeaz un ansamblu de principii i reglementricoerente, asumat de statele semnatare, privind politicile ratei de schimb i al cooperriimonetare multilaterale.

ntemeiat oficial n 1944 prin Articolele Acordului de la Bretton-Woods, sistemul a

avut drept iniiatori Statele Unite ale Americii i Marea Britanie, crora li s-au alturatmajoritatea aliailor din cel de-al Doilea Rzboi Mondial. n timp ce Acordurile reprezintpunctul de plecare oficial al instituiilor Bretton-Woods, planificarea lor a nceput, de fapt, lanceputul anilor 40. n acest proces de durat au fost implicate dou personaliti marcante,John Maynard Keynes, de partea britanic, i Harry Dexter White, de partea american.Idealul lor cluzitor a fost construirea unui sistem care s mpiedice reapariia unor recesiunieconomice de proporii, precum i izbucnirea unui nou rzboi mondial. Un spirit comun deliberalism a animat procesul de planificare, iar multilateralismul a devenit soluia comun

pentru fondarea unei noi ordini postbelice.

Datorit diferenei semnificative dintre poziia internaional (politic i economic) a

Marii Britanii i a SUA, la acea or, cele dou planuri iniiale au evideniat cteva puncte dedezacord. Keynes era preocupat n principal de asigurarea izolrii economiilor naionale ncazul importului de tendine deflaioniste i de furnizarea de lichiditi internaionale pentrurile cu deficit, pe cnd White era interesat de convertibilitatea i stabilitatea cursurilor i deeliminarea acordurilor bilaterale restrictive n privina comerului liber

Acordurile fondatoare au pstrat spiritul acestei viziuni, dei n negocierile politicedintre cele dou pri s-au pierdut mai multe elemente importante (Gardner, 1969, capitolulVII). Propunerile americane au avut ctig de cauz innd cont de circumstanele economicei politice care fceau din SUA, la acea or, cea mai important putere i cel mai importantcreditor al lumii, deinnd 75% din rezervele monetare mondiale.

Scopurile declarate ale noii organizaii, Fondul Monetar Internaional, aa cum au rezultatla finalul negocierilor, erau:

- promovarea cooperrii monetare internaionale;- facilitarea expansiunii i a creterii echilibrate a comerului internaional i

contribuirea, prin acestea, la promovarea i meninerea unor nivele nalte de ocupare i


4/23

4

de venituri reale i la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor membrilor caobiective primordiale ale politicii economice;

- promovarea stabilitii ratei de schimb, a unor mecanisme disciplinate de schimb ievitarea deprecierii schimbului prin competiie;

- contribuirea la stabilirea unui sistem multilateral de pli i la eliminarea restriciilorde schimb extern care mpiedic dezvoltarea comerului mondial;- punerea la dispoziie de resurse, pe termen scurt, pentru a asista membrii n corectarea

balanelor de pli, fr a recurge la msuri destructive pentru prosperitatea naionali internaional.

- diminuarea duratei i nivelului dezechilibrului din balana de pli extern a membrilorsi.

Resursele FMI, eseniale pentru ndeplinirea sarcinilor enumerate, erau formate pebaza contribuiilor (cotelor) membrilor si. Fiecare ar pltea o cot n aur i valut naional, proporional cu mrimea economiei sale. Pe lng furnizarea de fonduri, cotele au fosteseniale n determinarea puterii de vot a membrilor. Fiecrui membru i s-a alocat un numr

de baz de 250 voturi, plus cte un vot pentru fiecare echivalent a 100.000 dolari SUA dincota sa (art. XII, 5a). Cota i numrul de voturi au asigurat de la nceput o poziie superioar aStatelor Unite, n interiorul instituiei.

n anii 70, dup denunarea convertibilitii dolarului n aur, la nivel internaional s-a pus foarte serios problema rolului FMI pe viitor, n termenii permanenei sau desfiinriiinstituiei. Treptat, s-a conturat opinia potriva creia Fondul rmne forul cel mai adecvat

pentru discuiile referitoare la reformarea sistemului monetar internaional

Prin Acordurile de la Kingston, din 1976, FMI lua act de noile realiti internaionalei punea capt n mod oficial tensiunilor aprute n sistemul financiar internaional ca urmare

a denunrii convertibilitii n aur a dolarului. Acordurile de la Kingston au consemnat:majorarea cotelor de participare ale rilor membre la capitalul soial al FMI cu 33,5%;utilizarea pe scar mai larg a resurselor FMI n monedele naionale ale rilor membre pentruoperaiunile i tranzaciile Fondului; restrngerea rolului aurului n Sistemul MonetarInternaional (demonetizarea lui), inclusiv prin vnzarea unei pri a aurului deinut de FMI.

n anii 70 au avut loc ns i alte evoluii, n care FMI a identificat noi nie deoportunitate. Crizele petrolului au disponibilizat mari sume de petrodolari, din parteastatelor exportatoare, pentru mprumuturi pe piaa internaional. Ctre sfritul decadei ns,condiiile economice i financiare s-au schimbat, astfel c statele care luaser mprumuturiuor accesibile pe pieele private, mai ales ri aflate n curs de dezvoltare, s-au trezit nsituaia de a avea datorii imense, cu ai cror termeni de plat nu mai puteau ine pasul.

Fiind singura organizaie interguvernamental cuprinztoare, specializat pe chestiunimonetare i financiare, FMI a decis s intervin i a nceput s ofere mprumuturi rilor aflaten curs de dezvoltare, pentru a le asista n transformarea economiilor lor n economii viabile,care s poat susine plata la zi a datoriei externe i a penalitilor adugate, fr a rezulta

probleme macroeconomice deosebite. Din responsabilitatea iniial de supraveghere aeconomiilor statelor membre, Fondul a recuperat ideea de consultan pentru rile datornice,


5/23

5

consultan referitoare la modul de ajustare a politicilor i de eliminare a problemelorstructurale.

FMI i-a pstrat rolul de creditor al rilor n curs de dezvoltare pe tot parcursul anilor80. n 1985, cu prilejul reuniunii FMI i BM de la Seul, secretarul trezoreriei americane,James Baker, a pledat pentru reomandri de politici, n cadrul programelor de ajustare

structural, care s fie nu att defavorabile creterii cheltuielilor publice i expansiunii cereriiinterne, ct mai ales favorabile creterii economice. Acest nou curent a generat adaptridoctrinare n cadrul FMI.

Criza financiar din Mexic, din 1995 i, mai ales, criza din Asia de sud-est, nceput n1997, care a degenerat ntr-o criz global a sistemului financiar internaional, s-au constituitn noi ameninri la adresa stabilitii pieelor globale. n consecin, FMI a fostredescoperit de ctre membrii si marcani, mai cu seam de SUA, drept o surs posibil deajutor financiar n cazuri limit (att datorit fondurilor proprii, ct i fondurilor pe care le

poate mobiliza din resurse internaionale private), pentru ri al cror eec economic amenin

stabilitatea economiei globale. Dezbaterea n ceea ce privete evoluia instituional recent aFMI, ca instituie creditoare de ultim instan, este o dezbatere nc deschis. Nu vom insistaasupra ei, cu att mai mult cu ct, pentru cercetarea de fa, activitatea FMI ca instituieimplicat n reformele economice i politice ale statelor angajate pe drumul dezvoltrii estemult mai important.

2. Structur i funcionare

1. Structur

Fondul Monetar Internaional este o organizaie hibrid, reunind caracteristici ale uneiorganizaii internaionale interguvernamentale dar i ale unei societi anonime pe aciuni, dedrept american. Fondul este situat pe teritoriul SUA, n Washington D.C. Acionarii sisunt rile participante la Conferina de la Bretton Woods i cele care au semnat Acordul denfiinare pn la data de 27 decembrie 1945, plus rile care au aderat ntre timp la acestacord i la organizaie. Guvernele statelor (viitoare) membre au decis aadar nfiinarea sa,

pentru a rezolva ntr-un cadru multilateral probleme financiare importante, ceea ce l face sfie, n egal msur, o organizaie internaional, afiliat de altfel sistemului specializat alageniilor ONU. Spre deosebire de alte organizaii, statele membre sunt reprezentate nstructurile sale de conducere potrivit unui principiu de proporionalitate cu puterea economiei

naionale.

rile membre ale FMI au urmtoarele drepturi:

- dreptul la vot i la participare n adoptarea deciziilor- dreptul de a efectua tranzacii i operaii cu FMI- dreptul de a cumpra valut convertibil sau Drepturi Speciale de Tragere (DST) din

resursele Fondului, n schimbul monedei naionale, pe termen scurt sau mediu, n cazde nevoie pentru echilibrarea balanei de pli;


6/23

6

- dreptul de a primi alocaii de DST- dreptul de a deveni membu al Bncii Internaionale pentru Reconstrucie i

Dezvoltare.

Dreptul la vot este proporional cu participarea rii la resursele de ansamblu aleFondului, similar cu acionarii, n cazul unei societi pe aciuni. rile membre subscriu i

particip la capitalul Fondului prin cote-pri; o cot parte are valoarea nominal egal cu100.000 de Drepturi Speciale de Tragere (DST), unitatea de calcul proprie FMI. Numrul decote-pri care poate fi subscris de ctre o ar anume este decis de conducerea FMI, n funciede situaia economic i financiar a rii membre. Tendina general a fost ns ca, pe msurce numrul membrilor FMI a crescut, cotele-pri s fie diminuate, pentru ca principaliimembri (statele cu cele mai puternice economii) s aib o pondere de vot constant, raportatla numrul total. Deciziile FMI se iau cu majoritate de voturi, pentru deciziile importante fiindnevoie de reunirea unei majoriti calificate (70% din voturi), iar pentru deciziile majore, carevizeaz viitorul FMI (schimbri de cote-pri, alocarea DST, vnzarea unor pri din rezervelede aur) este nevoie de o majoritate calificat de 85% din voturi.

Structura de conducere a FMI cuprinde organisme care oglindesc similitudinile cu osocietate pe aciuni: exist un Consiliu al guvernatorilor, un Consiliu executiv (deadministraie), un director executiv i dou comitete ale Consiliului guvernatorilor.

Consiliul guvernatorilor reunete reprezentanii fiecrei ri membre, mai exactguvernatorii cu drept de vot i cte un membru supleant pentru fiecare guvernator, cu drept devot doar n cazul absenei guvernatorului. Consiliul guvernatorilor este organul suprem deconducere al FMI i se reunete n edine plenare, cel puin o dat pe an. Reuniunea sa

plenar reprezint de fapt Adunarea General a FMI, care are loc de obicei n luna octombriesau noiembrie a fiecrui an.

Urmtorul organ, n ordine ierarhic descresctoare, este Consiliul executiv (Consiliulde administraie), alctuit din 24 de administratori (directori executivi. Deciziile Consiliuluiexecutiv se iau cu majoritate calificat, fiecare director executiv dispunnd de un numr devoturi egal cu suma voturilor de care dispune fiecare ar membr a grupului care l-aales. Consiliul este rspunztor de administrarea activitilor curente ale FMI. El asigurcoordonarea operaiunilor i respectarea principiilor n relaiile financiare, valutare i decreditare internaional. Consiliul decide aprobarea acordurilor negociate de reprezentaniistatelor i experii FMI i, prin aceasta, acordarea de credite.

Urmtoarea poziie de autoritate n cadrul Fondului este reprezentat de

funciadirectorului general (managing director). Directorul general este ales de Consiliul deadministraie. Printre atribuiile sale se numr prezidarea ntlnirilor Consiliului deadmnistraie, exprimarea votului n caz de balotaj, participarea la reuniunile Consiliuluiguvernatorilor. Directorul FMI reprezint organizaia n mod curent, n relaiile cu teri iasigur gestionarea permanent a Fondului, sub supravegherea Consiliului executiv. Deciziastatelor, devenit cutum, a stabilit c directorul executiv al FMI va fi ntotdeauna uneuropean, iar preedintele Bncii Mondiale (Banca Internaional pentru Reconstrucie iDezvoltare) va fi ntotdeauna un american.


7/23

7

Consiliul guvernatorilor i Consiliul de administraie beneficiaz, n activitatea lor, desprijinul a dou organe suplimentare: Comitetul Interimar i Comitetul Dezvoltrii.

Comitetul Interimar a fost nfiinat n 1974 i are un rol consultativ. Cea maiimportant menire a sa este formularea de opinii i rapoarte referitoare la problemelegestionrii i transformrii sistemului monetar internaional, inclusiv n ceea ce privete

posibilele schimbri de profunzime n cadrul FMI sau n modalitile sale de interaciune cumediul extern.

n ceea ce privete personalul FMI, acesta numra, n aprilie 2005, 1633 de cadre,dintre care aproximativ 1008 economiti (un procent de cca 62%, Raportul anual, 2005, p.89). Din anii 1960, personalul FMI crete n medie cu 5,1% pe an (conform calculelor luiVaubel, n Bandow i Vasquez, 1994).

2. Funciile FMI

Aa cum rezult indirect din prezentarea istoricului instituiei i a structurii ei, precumi din trecerea n revist a activitii FMI n ultimii ani, funciile Fondului MonetarInternaional constau n:

1. coordonarea sistemului monetar internaional;

2. supravegherea politicilor monetare, financiare i economice ale statelor membre;

3. furnizarea de credite pe termen scurt i mediu, din resursele proprii, pentru asistareaunor dezechilibre ale balanei de pli, n rile membre;

4. intermedierea obinerii unor credite pe termen scurt i mediu, din fonduri private saunaionale, pentru finanarea dezechilibrelor balanei de pli n rile membre;

5. monitorizarea i acordarea de credite n situaiile n care problemele financiare aleunei ri risc s se transforme ntr-un pericol pentru stabilitatea sistemului financiar global;

6. oferirea asistenei tehnice ctre alte organizaii internaionale i ctre statelemembre.

Dintre acestea, funcii cele mai importante pentru nelegerea rolului i funcionriiFMI: supravegherea i finanarea (creditarea) membrilor.

A) Supravegherea statelor membreSupravegherea exercitat de FMI se realizeaz att bilateral, ct i multilateral.

Supravegherea bilateral se concretizeaz anual prin consultrile prevzute la articolul IV dinStatutul FMI. Scopul consultrilor la articolul IV, cum sunt ele denumite de altfel, esteexaminarea situaiei financiare i economice la nivel naional i formularea unor recomandrigenerale referitoare la politicile monetare, ale ratei de schimb i, n general, politicile


8/23

8

financiare i economice de urmat pentru asigurarea stabilitii i a unei evoluii pozitive lanivelul economiei naionale a statului cu care se realizeaz consultrile.

B) Finanarea acordat statelor membre

Creditele acordate de FMI sunt destinate, n general, echilibrrii pe termen scurt i

mediu a balanei de pli curente a rilor membre. Utilizarea resurselor FMI de ctre rilemembre pentru rezolvarea unor deficite ale balanei de pli mbrac dou forme de baz:trageri de la FMI i credite propriu-zise.

Tragerile de la FMI pot s ia forma unor schimburi valutare, n sensul c oricemembru poate s cumpere de la FMI moneda altei ri sau DST-uri, contra monedei naionale.ntr-o perioad fix de timp, Fondul oblig acest membru s i rscumpere moneda naionali s plateasc un comision pentru operaiunile realizate.

Nici un stat membru nu poate s solicite FMI o cantitate de valut forte mai maredect valoarea propriei cote-pri. Exist de altfel cteva praguri prestabilite pentru efectuarea

operaiunilor financiare de tragere. Preluarea de ctre o ar a unui echivalent de 25% dinvaloarea propriei cote-pri, n valuta de care are nevoie sau n DST-uri, se poate faceautomat, n orice moment i fr condiii. Aceast operaiune se numete tragere n contultranei-rezerv.

Acordarea creditelor din resursele FMI se face pe baza unui document denumit acordde confirmare sau acord stand-by, deoarece el reprezint n practic o linie de credit deschisde Fond pentru ara care solicit ajutorul. Prin semnarea aceastui acord, ara care urmeaz s

beneficieze de mprumut se angajeaz s implementeze un program de msuri economice ifinanciare, aprobat i monitorizat de FMI, cu scopul de a obine stabilizarea macro-economici a evita apariia unor dezechilibre ale balanei de pli pe viitor. mprumutul deschis printr-un acord de confirmare se acorda iniial pe o perioad de la unu la doi ani, n trageritrimestriale.

Acordurile de mprumut pentru o perioad standard de trei ani au primit denumirea deacorduri lrgite. Ele pot s cuprind o sum mai mare dect acordurile de confirmare,mergnd pn la acordarea a 100% din cota rii la FMI pentru fiecare an din duratamprumutului. Pentru acordarea unui mprumut n aceste condiii, rile solicitante trebuie s

prezinte nu numai un program de msuri structurale, ci i strategii de gestionare i controlarea cererii, pentru atingerea obiectivelor scontate .

Eforturile rilor n curs de dezvoltare de a echilibra balana lor de pli i de arevigora economia pentru a putea plti datoriile lor externe au fost asistate de FMI, ncepndcu 1986, cu un nou tip de mprumut, Facilitatea de ajustare structural (Structural AdjustmentFacility, FAS). Facilitatea de ajustare structural reprezint de fapt mprumuturi acordate ntermeni speciali rilor cu venituri foarte reduse, care se confrunt cu probleme prelungite ale

balanei de pli.

La sfritul anului 1987, s-a adugat un nou tip de creditare, cu aceeai destinaie,Facilitatea de Ajustare Structural ntrit (Enhanced Structural Adjustment Facility, FASI).


9/23

9

Facilitatea de finanare compensatorie imediat (Compensatory FundingFacility,FFCI) furnizeaz resurse pe termen scurt pentru acele state membre care ntmpin

probleme legate de scderea veniturilor din exporturi sau de o cretere a nevoilor de importuriagricole. Ea se acord n condiiile n care problemele cu care statul vizat se confrunt sunttemporare i nu in de puterea de decizie i control a acelui stat. FMI acord aceast finanare

pentru ca statul n cauz s menin ritmul reformei i al msurilor structurale necesarecorectrii balanei de pli atunci cnd se confrunt cu anumite ocuri economice externe.

Msurile de ajustare asumate trebuie s vizeze consolidarea balanei de pli i, mairecent, s ncurajeze creterea economic. Succesul lor este indicat de criteriile de realizare,care reprezint anumite obiective privind nivelul unor parametri macroeconomici, fixate ndocumentele de solicitare a mprumutului, a cror valoare, analizat trimestrial, indic msuran care programul de ajustare a fost bine implementat, producnd efectele dorite.

B) Asistena tehnic oferit de FMIO a treia funcie pe care FMI o ndeplinete, pe lng supraveghere i finanare,

esteacordarea asistenei tehnice rilor membre. Aceasta reprezint un domeniu de activitatemult mai puin vizibil dect acordarea de credite i aprobarea programelor de ajustarestructural, dei joac un rol aparte n economia politic internaional actual.FMI oferservicii de informare, formare, asisten i consiliere altor organizaii interguvernamentale irilor n curs de dezvoltare sau n tranziie. Cele mai frecvente forme de asisten tehnic suntdeplasarea unor echipe de experi i evaluarea/consilierea pe teren, formarea unorreprezentani ai administraiei centrale cu putere de decizie n implementarea programelor deajustare i acordarea unor burse i stadii de formare, la sediul FMI, pentru economitii rilorn tranziie i n curs de dezvoltare.

O form a acestei asistene tehnice este i desemnarea unui reprezentant permanent alFMI ntr-o anumit ar, ale crui sarcini vizeaz consilierea guvernului i a bncii centrale n privina politicilor economice de urmat i, desigur, evaluarea implementrii acordurilorsemnate de ara n cauz cu FMI.

Asistenatehnic oferit de FMIse refer cel mai adesea la:

- politici fiscale i bugetare (legislaia referitoare la fiscalitate, colectarea impozitelori taxelor, inclusiv cele vamale, controlul cheltuielilor publice, privatizarea, modalitile degestionare i monitorizare a cheltuielilor publice, gestionarea datoriei publice i finanarea

politicilor sociale);

- politica monetar (organizarea i funcionarea bncii centrale, funcionarea pieeivalutare, reglementrile bancare, interveniile bncii centrale pe pia, controlul pieei decapitaluri, gestiunea rezervelor valutare i mecanismele de compensare bancar),

- statistic i analiz economic utilizate la nivelul administraiei centrale i a bncilorcentrale (metode de programare financiar, previziuni macro-economice, statisticilereferitoare la balana de pli, statisticile monetare i cele bugetare);


10/23

10

- alte domenii ale gestiunii financiare la nivel macro (negocierea i restructurareadatoriei externe, asisten juridic n domeniul financiar, reglementri fiscale, .a.)

3. Resursele FMI

FMI folosete, pentru evidena operaiunilor i resurselor sale, o unitate de contproprie, denumit Drept Special de Tragere (DST). Aceast moned proprie scriptic a FMIa nceput s fie emis n 1970, fiind iniial echivalentul unui dolar american. n timp, valoareaDST a ajuns s se calculeze n funcie de un co valutar alctuit din monedele celor cinci statemembre cele mai puternice. Statele membre trebuie s i raporteze cotele lor pri la un nivelconstant al DST, atribuit lor, pe baza unei rate de schimb a monedei naionale determinat deFMI.

Cu alte cuvinte, statele membre contribuie cu o anumit sum n moneda lor naionalla activele Fondului, o alta n devize i n aur, dar aceast contribuie se calculeaz, n

interiorul FMI, n echilvalentul ei n DST. O schimbare n valoarea activelor Fondului nmoneda unei ri genereaz o debitare sau o creditare, n raport cu ara respectiv, pentru amenine constant valoarea n DST a deinerilor FMI n moneda rii.

Resursele de creditare ale FMI sunt mprite, dup cum rezult i din prezentareafunciilor organizaiei, n resurse proprii i resurse atrase din exterior. n prima categorie intrcotele-pri ale statelor membre, rezervele FMI constituite pe baza profitului net rezultat din

perceperea de comisioane i dobnzi, precum i alte resurse proprii. n a doua categorie intrmprumuturile contractate de FMI pentru completarea i diversificarea resurselor de creditarei alte angajamente ale FMI fa de rile membre.

Membrii FMI cu economii puternice, alte organizaii financiare internaionale sau alteinstituii financiare private pot decide s aloce resurse ctre FMI, la cererea de mprumutvenit din partea acestuia, pentru ca la rndul su, Fondul s acorde credite n cadrul unor

programe de asisten financiar pentru statele membre aflate n dificultate. Cele maiimpuntoare cazuri, din punctul de vedere al sumelor mobilizate de FMI au fost Mexic, nfebruarie 1995, acordul de confirmare prevznd un mprumut de 12,1 miliarde DST iCoreea de Sud, n decembrie 1997, cu un mprumut de tip FRS n valoare de 15,5 miliardeDST

Rezervele FMI se constituie pe baza profitului net nregistrat de instituie la finele

fiecrui an financiar. Potrivit Statutului FMI, profitul instituiei poate fi canalizat ctreconstituirea i sporirea rezervei speciale, constituirea i sporirea rezervei generale idistribuirea de dividende rilor membre, proporional cu cotele-pri. Este de remarcat c atreia variant nu a fost utilizat niciodat de ctre FMI.

Cotele-pri subscrise de statele membre pot fi revizuite, att n sensul creterii lor, cti n sensul scderii. Pn la acest moment, fiecare modificare a adus o cretere a cotelor-

pri, fapt ce a fost primit n general foarte favorabil de rile care recurg la ajutorul financiar


11/23

11

al FMI, ntruct creterea cotelor-pri semnific i creterea cuantumului mprumuturilor pecare o ar le poate primi de la FMI.

FMI dorete s oglindeasc schimbrile intervenite n economia mondial, n poziiadiferitelor ri n cadrul acesteia i, totodat, s menin un anumit echilibru ntre grupe deri. Semnificativ rmne faptul c revizuirile cotelor-pri au decurs de fiecare dat, pn n

prezent, de o manier care s nu aduc primele cinci economii ale lumii la o pondere total avoturilor lor sub 40%. n mod similar, indiferent de evoluia economiei lor, Statele Unite nuau avut niciodat un numr de voturi mai mic de 17%, ceea ce implic un drept de veto nchestiunile fundamentale ale FMI, care trebuie adoptate cu 85% din voturi.


12/23

12

Capitolul II

Relatiile Romaniei cu FMI

1. Istoria relatiilor FMI cu RomaniaIn momentul aderarii la FMI, fiecare tara contribuie cu o anumita suma de bani numita

"cota de subscriere". In urma reevaluarii din 1998, cota de subscriere s-a majorat cu 45% ajungand la 216.75 mld DST (aprox. 323.31 mld USD) in ianuarie 1999. Reevaluarea din2003 nu a adus nicio modificare cotelor. In 2006, cotele au fost majorate cu 1.8 procente,aceasta masura inscriindu-se intr-un program de reforme ce se desfasoara pe o perioada de doiani. La sfarsitul lunii octombrie 2009, totalul cotelor se cifra la 217.4 mld. DST (aprx 346mld. USD).

Romnia este membr a Fondului Monetar Internaional (FMI) din anul 1972, cu ocot de participare care n prezent este de 1 030,2 milioane DST sau 0,47% din cota total.Romnia deine 10 552 voturi, reprezentnd 0,48% din total.

n cadrul FMI, Romnia face parte din grupa de ri (constituena) care include:Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Heregovina,Croaia, Macedonia, Muntenegru. Grupa de ri este reprezentat n Consiliul executiv al FMIde un director executiv olandez - domnul Age Bakker n cadrul biroului directorului executiv,Romnia are un reprezentant care ndeplinete funcia de consilier al acestuia.

Guvernatorul Romniei la FMI este Guvernatorul BNR; guvernator Supleant este

Secretarul de Stat din Ministerul Economiei i Finanelor cu responsabiliti n domeniu.Romnia a acceptat obligaiile prevzute n Articolul VIII al Statutului FMI, la 25

martie 1998. Prin aceasta, Romnia se angajeaz s nu recurg la introducerea de restricii cuprivire la efectuarea plilor i transferurilor pentru tranzacii internaionale curente i s nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fraprobarea/consultarea FMI.

ncepnd cu anul 1991 asistena financiar acordat de FMI s-a concretizat prinaprobarea unui numr de opt aranjamente stand-by. La 4 mai 2009, Consiliul DirectorilorExecutivi al FMI a aprobat solicitarea Romniei privind ncheierea unui aranjament stand-

by pentru o perioad de doi ani, n valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliardeeuro sau 17,1 miliarde dolari SUA) i eliberarea primei trane n valoare de 4,37 miliardeDST (aproximativ 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari SUA).

n calitate de stat membru, Romnia furnizeaz FMI informaii i realizeaz consultrianuale cu aceast instituie, n conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI.

n cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaionale ndomeniile relevante pentru activitatea FMI, Romnia a participat la: Programul Bncii


13/23

13

Mondiale i FMI de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program -FSAP). n acest context, experii BM i FMI au realizat raportul Financial Sector StabilityAssessment - FSSA, raport ce identific principalele vulnerabiliti ale sectorului financiarromnesc i ofer un set de recomandri pentru corectarea acestora.

ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor i codurilor), prin care

experii FMI realizeaz o evaluare a practicilor romneti privind diseminarea datelor vizavide Standardul Special de Diseminare a Datelor - SDDS (Romnia a aderat la acest sistem nmai 2005).

n calitate de ar membr, Romnia a beneficiat de-a lungul timpului, de asistentehnic n cteva domenii incluznd politica monetar i organizarea bncii centrale,supravegherea bancar i statistica.

2. Pregatire profesionalaFMI asigura instruire profesionala prin intermediul cursurilor si seminariilor

organizate la sediul central si prin sponsorizarea Joint Vienna Institute. Aceste programe suntastfel concepute incat sa fie la nivelul cerintelor in crestere ale tarilor membre. In acest scop,

programul de baza include cursuri elementare, medii si avansate despre programare si politicifinanciare si management macroeconomic, statistica balantei de plati, operatiuni monetare sivalutare, conturi nationale si statistici guvernamentale etc.

Obiectivul de baza al acestor programe este instruirea profesionala a oficialilor dintarile membre ale Fondului. Instruirea are scopul de a creste nivelul calitativ al elaborarii

politicii economice in tarile membre si de a imbunatati intelegerea reciproca a unor chestiuni,

de catre oficialii tarilor membre si personalul FMI.

Pana acum, prin programele sale, Institutul FMI si Joint Vienna Institute au contribuitla instruirea profesionala a numerosi oficiali romani, in domeniile: programare si politicafinanciara, tehnici de analiza si programare financiara, politici de sector extern, finante

publice, operatii valutare si monetare, statistica.

De asemenea, Biroul Regional al FMI pentru Romania si Bulgaria organizeaza cursuride pregatire profesionala in tarile respective. Astfel, in iulie 2007, domnii Costas Christou siJuan Jose Fernandez Ansola au sustinut prelegeri in cadrul unui seminar de 2 zile pe teme de

politica fiscala si coordonarea politicilor macroeconomice. Seminarul a fost organizat la

sediul biroului de la Bucuresti.

3. Asistenta financiaraUna dintre responsabilitatile principale ale FMI este sa acorde imprumuturi tarilor care

au dificultati de balanta de plati, oferind acestor tari posibilitatea de a-si reface stocul derezerve internationale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a platii importurilor si


14/23

14

de reinstaurare a conditiilor de crestere economica. Spre deosebire de bancile de dezvoltare,FMI nu acorda imprumuturi pentru proiecte specifice.

Tipuri de imprumuturi

De-a lungul anilor, FMI a dezvoltat o serie de tipuri de credit, numite si "facilitati",

concepute astfel incat sa raspunda nevoilor specifice fiecarei tari membre. Tarile cu veniturireduse pot lua imprumuturi cu dobanda preferentiala, prin Facilitatea de Crestere Economicasi Reducere a Saraciei (PRGF) si prin Facilitatea privind Socurile Externe (ESF).Imprumuturile nepreferentiale sunt in general de tipul Acordului Stand-by(SBA), ocazionalfolosindu-se si Facilitatea Extinsa (EFF), Facilitatea de Suplimentare a Rezervelor (SRF) siFacilitatea de Finantare Compensatorie (CFF). FMI ofera si asistenta financiara de urgenta,

pentru a sustine refacerea economiilor in urma dezastrelor naturale si a conflictelor, uneori ladobanda preferentiala. In cadrul Strategiei pe Termen Mediu, FMI discuta posibilitateaintroducerii unui nou instrument de finantare pentru economiile emergente, care ramanvulnerabile la socurile externe, in ciuda politicilor interne solide. Acest instrument ar oferi

finantarea necesara mentinerii increderii si reducerii riscului de criza.Asistenta financiara pentru Romania s-a materializat in programe de imprumut de tipul

Acord Stand-by. Incepand cu 1972, Romania a folosit resursele FMI in unsprezece ocazii(detaliate mai jos) ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului. Totusi,Acordul stand-by aprobat in iulie 2004 a fost unul de tip preventiv, pe 24 de luni, din careautoritatile romane nu au intentionat sa faca trageri. Nici acest acord nu a fost finalizat.In data de 4 mai 2009, Consiliul Director al FMI aproba un nou Acord stand-by pe 24 de luni,in valoare de 11.44 milarde DST (12.95 miliarde EUR), ca parte a unui pachet financiarinternational care inlcude alte 5 miliarde EUR prin facilitatea Uniunii Europene de sprijinire a

balantei de plati, 1 miliard EUR prin programele DPL ale Bancii Mondiale si 1 miliard de la

alte institutii internationale.

Totalul creditelor nerambursate la sfarsitul lunii octombrie 2009 se ridica la 6088milioane DST, respectiv 690.95% din cota.

Tipul Acordului Data Aprobarii Data Expirarii sauRezilierii

Suma Aprobata(milioane SDR)

Suma Trasa(milioane SDR)

Stand-by 10/03/75 10/02/76 95.0 95.0

Stand-by 09/09/77 09/08/78 64.1 64.1

Stand-by 06/15/81 01/14/84 1,102.5 817.5

Stand-by 04/11/91 04/10/92 380.5 318.1

Stand-by 05/29/92 03/28/93 314.0 261.7

Stand-by 05/11/94 04/22/97 320.5 94.3


15/23

15

Stand-by 04/22/97 05/21/98 301.5 120.6

Stand-by 08/05/99 02/28/01 400.0 139.75

Stand-by 10/31/01 10/15/03 300.0 300.0

Stand-bypreventiv

07/07/04 07/07/06 250.0 0 (nefinalizat)*

Stand-by 05/04/2009 03/15/2011 11443.0 10569

Suma trasa este zero deoarece acesta a fost un Acord Stand-by preventiv(precautionary). Programul nu a fost finalizat, numai prima evaluare fiind incheiata.

4. Asistenta tehnicaAsistenta tehnica oferita de FMI sprijina dezvoltarea resurselor productive ale tarilor

membre, ajutandu-le sa-si formuleze politici economice si fiscale in sprijinul cresteriieconomice. FMI ajuta aceste tari sa-si consolideze capacitatile umane si institutionale, si saformuleze politici macroeconomice, structurale si fiscale corespunzatoare. Asistenta tehnicareprezinta aproximativ o cincime din bugetul operational al FMI. Finantarea asistentei tehnicese face atat din resurse interne cat si externe, cele din urma reprezentand fonduri din parteadonatorilor bilaterali si multilaterali.

FMI a oferit Romaniei asistenta tehnica in numeroase domenii, cum ar fi administrare

fiscala si vamala, politici fiscale, managementul cheltuielilor bugetare, politici monetare siorganizarea bancii centrale, supraveghere bancara, tintirea inflatiei, statistica si practici

procedurale si institutionale pentru prevenirea spalarii banilor.

5. Romania primeste sprijinul FMI pentru contracararea crizeiy Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internaional (FMI) a aprobat un mprumut de

17,1 miliarde dolariy Programul are ca scop diminuarea efectelor crizeiy El include cheltuieli suplimentare pentru sistemul de securitate social

Consiliul Executiv al FMI a aprobat un mprumut de 17,1 miliarde dolari pentru asusine Romnia pe durata crizei economice globale curente. Dup civa ani de cretererobust, in anul 2008 Romnia a fost puternic afectat de declinul economic global. n

prezent, producia e n descretere, exporturile s-au redus drastic, iar fluxurile mari de capital,care finanau bum-ul, s-au micorat treptat. Efectele colapsului mondial au fost agravate i deslbiciunile economiei romneti.


16/23

16

Declinul economic a condiionat solicitarea de ctre Romnia a unui mprumut de laFMI n martie 2009. La 4 mai, Consiliul Executiv al FMI a aprobat acordul stand-by nvaloare de 17,1 miliarde dolari.

Din ce motiv a apelat Guvernul Romniei la FMI pentru ajutor?

Deficitul contului curent a crescut cu mult pe parcursul ultimilor ani, deoarecevolumul importurilor a depit cel al exporturilor. Dup cum am explicat, o mare parte dinconsum a fost finanat prin datorii ale sectorului privat, majoritatea acestora fiind n valutstrin. Mai mult ca att, n timpurile bune, guvernul a admis un deficit fiscal tot mai mare,ceea ce a lsat puin spaiu pentru manevre atunci cnd a aprut declinul economiei, iarreformele menite s fac economia mai productiv i mai flexibil au fost stopate.

Pe msura nrutirii condiiilor din regiune, autoritile romne au decis s elaborezeun pachet cuprinztor de politici pentru sporirea capacitii economiei de a depi criza. nluna martie a anului 2009, FMI, de comun acord cu Uniunea European, Banca Mondial ialte organizaii multilaterale, s-au angajat s susin eforturile autoritilor.

Consiliul Executiv al FMI a aprobat un Acord stand-by de mprumut pe o perioada de2 ani, in valoare de 12.95 miliarde euro, parte a unui pachet de sprijin financiar de 20 miliardeeuro. In cadrul acestui program, imprumutul de la FMI va contribui la atenuarea efectelordeclinului economic. De asemenea, se va sprijini Guvernul sa realizeze ajustarile de politicieconomice necesare pentru a evita cele mai grave consecinte ale crizei.

Cum se va desfura programul?

Programul cuprinde trei domenii principale: consolidarea fiscal, reforma sectoruluibancar i reducerea inflaiei pentru a facilita restabilirea stabilitii financiare.

Guvernul a ntreprins deja unii pai pentru limitarea deficitului fiscal. Cheltuielilenecontrolate vor fi nfrnate. ns, n acelai timp, guvernul va spori investiiile publice pentrua asigura o mbuntire a competitivitii pe termen lung. Reformele fiscale includ msuri dembuntire a procesului bugetar, raionalizare a salariilor i pensiilor publice i eficientizarea ntreprinderilor publice, pentru a asigura meninerea deficitului la un nivel jos n viitor.Aceste reforme trebuie s conduc la situaia, n care sectorul public va fi mai suplu, maieficient i mai transparent.

Pentru a preveni afectarea grav a grupurilor vulnerabile n societate de ctre acestereforme, guvernul va lua msuri de protecie n raport cu angajaii publici cu cele mai micisalarii, cei mai sraci pensionari i alte persoane vulnerabile la declinul economic prinsporirea cheltuielilor pentru sistemul de protecie social.

Guvernul a mai ntreprins i pai ntru asigurarea strii bune a sectorului bancar.Bncile i-au exprimat acordul de a oferi capital suplimentar pentru diminuarea consecinelorunor pierderi viitoare, iar bncile strine din Romnia s-au angajat s-i menin banii n ar.Sistemul de asigurare a depozitelor este n curs de fortificare, iar legile cu privire la

securitatea bancar sunt perfecionate pentru ca guvernul s poat reaciona imediat dacbncile vor avea probleme.


17/23

17

Al treilea pilon al programului susinut de FMI este politica monetar. BancaNaional a Romniei s-a angajat s reduc inflaia i s-o readuc n limitele intelor asumatei s-o menin n aceste limite. Inflaia mai joas trebuie s conduc la o stabilitate financiarmai mare, fcnd posibil reducerea treptat de ctre banca central a ratelor dobnzilor istimularea rentabilitii creterii, evitnd riscul plecrii din ar a capitalului sau instabilitii acursului valutar.

6. Criza recenta si raspunsul politicilorCriza economica si financiara globala a lovit grav Romania la sfarsitul anului 2008 si

in 2009. Intrarile de capital au secat subit in mijlocul crizei financiare globale, exporturile auinceput sa scada si cresterea fara precedent a indicatorilor de risc de tara s-a produs pe fondul

perceperii tarii ca fiind printre cele mai vulnerabile la recesiune. PIB-ul real a scazut2, odatacu cererea interna redusa semnificativ, in timp ce presiunile balantei de plati au dus la odepreciere cu 15 la suta a leului fata de Euro in intervalul octombrie 2008 inceputul anului

2009, punand presiune asupra bilanturilor gospodariilor, companiilor si bancilor .

Desi in general bancile au intrat in criza cu un nivel de capitalizare satisfacator, auinceput sa se confrunte cu o crestere a creditelor neperformante (CN), o lichiditate redusa pe

piata interbancara si limitarea accesului la surse externe de finantare. Dezechilibrul fiscal altarii dinaintea crizei a dus tara in situatia de a nu putea raspunde in mod corespunzator laaceste evolutii


18/23

18

In fata conditiilor pe cale de a se inrautati, la inceputul anului 2009 autoritatile au pusla punct un pachet comprehensiv de politici cu sprijinul unui Acord Stand-By (ASB) incheiatcu FMI si a fondurilor din partea UE si a altor institutii multilaterale. Acest program aveamenirea de a corecta dezechilibrele fiscale si de cont curent, acumulate anterior crizei, in

paralel cu evitarea unei reduceri excesive. Printre instrumentele acestor politici s-au aflat (i)

consolidarea fiscala graduala insotita de reforme structurale vizand refacere sustenabilitatiifiscale si cresterea increderii in piata, (ii) masuri de elasticizare a sectorului financiar si deobtinere a angajamentelor din partea bancilor mama de a mentine capitalizarea si lichiditateasucursalelor din Romania3 si (iii) o politica de gestiune monetara prudentiala vizandreducerea inflatiei.

In 2009, comertul exterior si deficitul de cont curent s-au redus semnificativ inRomania. Prabusirea comertului global si a fluxurilor de capital a lovit grav economiaromaneasca. Datorita reducerii masive a cererii interne care a urmat, importurile au scazut cuaproape 35 la suta (an/an) in primele noua luni ale anului 2009, apoape dublu fata de rata descadere a exporturilor in acelasi interval. Asadar, criza a contribuit la o ajustare externa

semnificativa, [e fondurl scaderii deficitului de cont curent la 4 la suta din PIB in 2009 de laun varf de 13 la suta inregistrat in 2007. Aceasta ajustare a fost una dintre cele mai mariinregistrate intr-un stat membru nou al Uniunii Europene. Reflectand tiparele de comertglobal, comertul in Romania a inregistrat o revenire pe finalul anului 2009, exporturile fiindiarasi intr-o crestere mai rapida decat importurile.

Dupa 2010, PIB ar trebui sa recupereze, prognoza de crestere fiind de aproxiamativ3 la suta in 2011 si pana la 4-4 la suta pe an in intervalul 2012-15. Echipa FMI estimeazao oarecare prelungire a efectelor crizei asupra cresterii potentiale a productivitatii pe termenmediu datorita stocului redus de capital si a prelungirii efectelor asupra intermedieriifinanciare.


19/23

19

7. Noul acord cu Fondul Monetar InterantionalAcesta ar putea fi incheiat in luna mai, dupa expirarea celui in curs, FMI va

insista in negocierea noului acord pentru privatizarea, reorganizarea sau lichidarea marilorcompanii de stat, apreciind ca prin vanzarea unor societati viabile statul va reusi sa finantezela costuri mai reduse deficitul bugetar. Misiunea FMI - Comisia Europeana va efectua in

perioada 25 ianuarie - 8 februarie ultima evaluare din acordul stand-by incheiat in mai 2009 sitotodata va demara negocierile pentru un nou aranjament, de tip preventiv.

O misiune FMI - CE a acordului stand-by, in care va fi analizata indeplinirea crite-riilor de performanta stabilite pentru ultimul trimestru din 2010 si vor fi negociate conditiile

pentru un nou acord, de tip preventiv. Romania are in derulare pe o perioada de 24 de luni,incepand din mai 2009, un acord de finantare externa cu FMI, UE si alte institutii financiareinternationale, in suma totala de aproximativ 20 de miliarde de euro. In functie de modul incare autoritatile romane si-au indeplinit obiectivele structurale din acord, boardul FMI de laWashington va decide, la finalul lunii martie, eliberarea ultimei transe, in valoare deaproximativ 800-900 de milioane de DST (drepturi speciale de tragere).

Se pare ca tintele din noul acord, de tip preventiv, vor fi finalizate de reprezentantiiFMI impreuna cu autoritatile romane in cursul lunii aprilie. Este posibil ca noul aranjament saincluda adoptarea de catre Romania a unor masuri de reforma care sa asigure revenireaeconomiei la potentialul sau, printre cele mai importante fiind ajustarea deficitului bugetar,astfel incat decalajul dintre cheltuielile si veniturile publice sa se reduca la mai putin de 3%din PIB. O alta componenta prioritara in cadrul programului ar putea fi privatizarea, reorgani-zarea sau lichidarea marilor companii de stat, insa cel care va decide care dintre cele treivariante va fi aplicabila societatilor monitorizate va fi Guvernul Romaniei. Intr-un nou

program, este posibil ca FMI sa doreasca sa se asigure ca autoritatile vor rezolva situatiaarieratelor companiilor de stat si problemele din sistemul de sanatate, unde presiunileexistente se pot transfera in deficit. De altfel, seful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks,a declarat in cadrul conferintei Euromoney, desfasurate recent la Viena, ca urmatorul acord

care va fi semnat de Romania cu Fondul Monetar International va cuprinde tinte privindarieratele companiilor de stat, intrucat rezolvarea acestei probleme va elibera resursesuplimentare pentru reluarea cresterii economice.

Totodata, vor fi incluse obiective privind continuarea imbunatatirii administrariisistemului de taxe din punctul de vedere al reducerii birocratiei. Nu in ultimul rand vor fivizate rezultatele obtinute dupa aplicarea noilor legi privind pensiile si salarizarea unica. Pe

parcursul derularii noului acord, reprezentantii FMI vor continua si discutiile cu reprezentantiiBNR.

Oricum, in functie de cerintele stabilite si de celelalte institutii, Comisia Europeana siBanca Mondiala, mai pot fi incluse si alte tinte, cum ar fi, de exemplu, cele specifice pietei

muncii.

Pana la finalizarea negocierilor, nu putem cunoaste nivelul asistentei financiare, insasurse guvernamentale estimau recent ca suma ce va fi acordata Romaniei de catre FMI va fide 3,6 miliarde de euro, de trei ori disponibilul existent la Washington.

Potrivit reglementarilor institutiei financiare internationale, un acord de tip preventiv presupune si o componenta financiara, dar banii vor ramane la Washington si vor fidisponibili doar pentru situatii neprevazute, cum ar fi cazul aparitiei unei crize regionale care


20/23

20

ar pune presiune pe curs. Totodata, in cadrul acordului de tip preventiv vor avea loc evaluariperiodice, in urma carora boardul va decide eliberarea transelor. Insa, in cazul in care autorita-tile romane nu indeplinesc, pe parcursul evaluarilor, obiectivele stabilite, pierd posibilitatea dea accesa eventualele transe aprobate anterior. Cu alte cuvinte, fiecare evaluare esteeliminatorie. Datorita faptului ca banii nu sunt accesati, Romania nu va plati dobanzi pentruacest tip de imprumut, ci doar un comision de angajament de 0,3%.

Un alt punct al viitorului acord ar trebui sa fie, in continuare, calendarul de plata alarieratelor.

O mare problema a Romaniei, care ar fi trebuit luata mai in serios de Fondul MonetarInternational, este reprezentata de aborbtia fondurilor europene.

Potrivit lui Daniel Daianu, acest lucru ar fi fost singura modalitate de a contracaraaccentuarea recesiunii, survenita si ca urmare a efortului de consolidare fiscala."Un lucru pe care nu il spun acum, dar in august 2010 au accentuat, este problematicaabsorbtiei fondurilor europene. Atunci au spus ceea ce si-au dat seama de-a lungul timpului,

dar nu au spus-o public cu atata emfaza, si anume: desi FMI, dupa ceva timp, in 2009, si-a datseama ca nu poate fi evitat un deficit bugetar mare, in conditiile aterizarii fortate, trasatura de prociclicitate a consolidarii fiscale nu avea cum sa nu accentueze recesiunea", a explicatanalistul.

De altfel, el considera ca un minus al programului cu Fondul, si chiar al Fondului in sine,precum si al Comisiei Europene (CE), este ca nu au accentuat importanta aborbtiei fonduriloreuropene asa cum au facut cu nevoia de consolidare fiscala prin reformele structurale.

In conditiile date, singura posibilitate de a contracara accenturea recesiunii ca urmare aefortului de consolidare fiscala nu putea sa fie decat absorbtia fondurilor europene.

De ce are nevoie Romania sa continue relatia cu FMI? Dupa cum ii spune si numele,acordul de precautie va exista pentru a asigura accesul Romaniei la pietele financiare, pentrua-si putea finanta deficitul.

De asemenea, linia de credit pusa la dispozitie ar putea fi accesata in momentul, deexemplu, unei contagiuni din cauza crizei datoriilor suverane, care ar conduce la inghetarea

pietelor financiare. "Romania, care isi propunea sa faca emisiuni pe pietele financiare lacosturi rezonabile, isi vede dintr-o data, prin efectul de contagiune, o suire a cotatiilor, careduce costul imprumutului considerabil peste ceea ce ar fi justificat de mersul economieiromanesti. Si atunci ce faci? Acum ai cotatii de sub 300 de puncte de baza, poti sa ajungi iarla peste 450 de puncte de baza cotatiile la CDS-uri. Daca ai aceasta linie, vei recurge la ea.Asa cum si polonezii s-au gandit. Eu au o facilitate care merge pana la 20 de miliarde dedolari", a explicat fostul minstru.

Desi imprumuturile de la institutia financiara internationala au un cost mai scazut fatade cele din pietele financiare, Romania, si orice alta tara aflata intr-o situatie similara, trebuiesa demonstreze ca se poate autosustine financiar. "Nu ar fi mai bine sa luam de la inceput dela FMI. Aceste resurse nu sunt fara sfarsit. Ele sunt si ca o morfina. Adica te obisnuiesti.Trebuie sa cauti sa traiesti pe picioarele proprii. Costurile imprumuturilor arata ca, de bine de


21/23

21

rau, perceptia Romaniei pe pietele financiare s-a ameliorat si este bine sa revii pe pietelefinanciare", a spus Daianu.

Fostul ministru al Finantelor estimeaza ca, in 2011, Romania ar putea avea o crestereeconomicade 1 la suta, sub nivelul estimarii FMI de 1,5 la suta, insa, pe fondul redresariieconomice din tari precum Germania, Olanda si Franta, in care exportam masiv, am putea

avea o crestere de 3 la suta in 2012. "Asta nu inseamna ca in 2013 si 2014 vei avea automat 4la suta. Noi va trebui sa absorbim mai multe fonduri europene, va trebui ca reformele, asacum sunt, sa dea rezultate, sa avem o politica economica coerenta, sa alocam mai mult pentruinvestitii, sa-si revina creditul in economie", a incheiat Daianu.


22/23

22

Concluzii

Pe parcursul anilor de asisten acordat rilor n curs de dezvoltare, FMI i-aschimbat doctrina de mai multe ori, ca urmare a criticilor care i-au fost adresate de ctreguverne i de ctre observatori exterior, dar mai ales ca urmare a experienei practiceacumulate. Doctrina Fondului a trecut prin mai multe stadii: programe de ajustare economici financiar, programe orientate ctre creterea economic, programe de ajustare structurali programe menite s combat srcia.

Nu ntotdeauna rile vizate au adoptat cu adevrat msurile cerute de FMI, carelovesc n anumite grupuri de interes. Liberalizarea importurilor elimin surse de profit decare beneficiau civa importatori i cteva ntreprinderi privilegiate; dereglementareafinanciar este nsoit de rate ale dobnzii mai ridicate, ceea ce provoac revoltantreprinderilor cu datorii; de asemenea, eliminarea subveniilor pentru anumite produse deconsum provoac nemulumirea populaiei urbane. Din toate aceste motive, guvernele preferadesea programe de ajustare pur marcoeconomice, care sunt n aparen mai neutre i mai

abstracte, fa de refrome structurale care aduc atingere unor interese particulare. (Lenain,1993, p. 59) Experiena arat c sunt respectate mai degrab criteriile macro-economice, dectreformele structurale, care ntrzie adesea s fie implementate.

Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor, unul dintre cei mai relevani indicatori ainivelului de trai, va reveni n Romnia la nivelul din anul 2008 abia n 2013, potrivi testimrilor Fondului Monetar Internaional (FMI. Astfel, dac Romnia avea n anul 2008 unPIB pe locuitor de circa 9.500 de dolari, indicatorul a sczut la 7.500 de dolari in 2009,respectiv 7.390 de dolari n 2010, i urmeaz s urce la 7.700 de dolari anul viitor, 8.700 dedolari n 2012 i 9.800 de dolari n 2013. Dup 2013, FMI anticipeaz o cretere puternic, la11.123 dolari n anul urmtor, respectiv 12.660 dolari n 2015. Estimrile au fost modificate

n jos fa de cele de acum ase luni, cnd Romnia revenea din 2012, n opinia experilorFMI, la PIB-ul pe locuitor din 2008, iar indicatorul ncepea s creasc nc din acest an,

pentru a ajunge la 13.700 de dolari n 2015.

FMI are un rol bine definit n economia Romniei, acela de-a crea un sistem financiar imonetar puternic i de-a ncuraja dezvoltarea economic durabil.


23/23

23

Bibliografie

1. Bal, A., Dumitrescu S. - Economia mondial, Bucureti, Editura Economic, An 20002. Frederic Teulon- Fondul Monetar International, editura Institutul European, an 19973. http://www.fmi.ro/

romania si FMI

Documents

Transcript of romania si FMI