Colaborarea Republicii Moldova cu FMI şi Banca Mondială

REALIZAT: Croitor CristinaFACULTATEA: Istorie şi Relaţii Internaţionale

ANUL: III BACCOORDONATOR: Roşca Petru

Date generale privind relaţia Moldova FMI

• Moldova a devenit membru al FMI la 12 august, 1992.• Cota Republicii Moldova la FMI constituie 123,2 milioane de

Dreptul Special de Tragere (DST) (circa 191 milioane dolari S.U.A.), sumă echivalentă cu 0,05 procente din suma totală a cotelor. Puterea de vot a Republicii Moldova în cadrul FMI este de 1973 voturi, ceea ce constituie 0,08 procente din numărul total de voturi.

• Moldova a acceptat asumarea obligaţiilor în baza prevederilor articolului al VIII-ea al Statutului FMI la 30 iunie 1995.

Reprezentanţii FMI în Republica Moldova

Guvernatorul Republicii Moldova la FMI este dl Dorin Drăguţanu, Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei; Guvernator supleant este dl Marin Moloşag, Prim Viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei.

Dl Menno Snel este Directorul Executiv pentru Moldova în cadrul FMI; dumnealui reprezintă, de asemenea, grupul de ţări Armenia, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Ciprul, Georgia, Israelul, fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Muntenegru, România şi Ucraina.

Dl Nikolay Gueorguiev este şeful misiunii FMI (negociatorul principal) pentru Moldova.

Dl Tokhir Mirzoev este reprezentantul permanent al FMI în Moldova.

Asistenţa financiară

Începând cu anul 1993, Moldova a beneficiat de următoarele acorduri cu FMI pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale autorităţilor:

Mecanismul de finanţare compensatorie şi excepţională (CCFF) Mecanismul finanţării reformelor structurale (STF) acordurile

Stand-by (SBA) Mecanismele de finanţare lărgită (EFF) Mecanismele de reducere a sărăciei şi creştere economică

(PRGF) - din 2009 numite Mecanisme de creditare lărgită (ECF). In 2009 Moldova a beneficiat, de asemenea, de o alocare unica de DST in suma de 117.71 milioane DST.

Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 356,6 milioane DST (cca 541 milioane dolari SUA) la

finele anului lunii mai 2012.

Tipul acordului/resurselor

Data aprobării

Data expirăriisau anulării

Suma aprobată(milioane DST)

Suma transferată

(milioane DST)CCFF (Mecanismul de finanţare compensatorie şi excepţională )

15-Jan-93 & 19-Dec-94 -- 25,70 25,70

STF(Mecanismul finanţării reformelor structurale) 16,-Sep 1993 15-Sep, 1994 45,00 45,00

Stand-by 17-Dec, 1993 16-Mar 1995 51,75 51,75

Stand-by 22-Mar, 1995 21-Mar, 1996 58,50 32,40

EFF(Mecanismele de finanţare lărgită) 20-May, 1996 19-May, 2000 135,00 87,50

PRGF(Mecanismele de reducere a sărăciei şi creştere economică) 21-Dec, 2000 20-Dec, 2003 110,88 27,72

PRGF 5-May, 2006 4-May, 2009 110,88 88,00

ECF(Mecanisme de creditare lărgită) 29-Jan, 2010 28-Jan, 2013 184,80 156,96

EFF(Mecanismele de finanţare lărgită) 29-Jan, 2010 28-Jan, 2013 184,80 113,04

Asistenţa tehnică• FMI a acordat Republicii Moldova asistenţă tehnică într-un şir de sectoare:

– managementul fiscal– managementul cheltuielilor– managementul impozitelor şi taxelor vamale– sistemul contabilităţii monetare– supravegherea bancară– politica monetară/organizarea băncii centrale– diverse domenii ale statisticii.

• Institutul FMI a oferit instruire funcţionarilor din Moldova în astfel de domenii cum ar fi: politici financiare şi elaborarea programelor financiare politici externe operaţiuni monetare şi valutare balanţa de plăţi şi statistica financiară publică;

• De asemenea, funcţionarii din Moldova au participat la cursurile şi seminarele oferite de Joint Vienna Institute, în astfel de domenii cum ar fi: contabilitatea băncii centrale analize şi politici macroeconomice cheltuieli publice administrarea şi reforma politicilor fiscale supravegherea bancară diverse domenii ale statisticii.

Colaborarea Banca Mondială – Republica

Moldova

• Colaborarea dintre R. Moldova și Banca Mondială (BM) durează de 20 de ani, timp în care ţara noastră a fost finanţată cu 880 milioane de dolari din partea BM, potrivit eco.md. Actualmente sunt în derulare 11 proiecte în valoarea totală de 281 milioane de dolari finanaţe de către aceasta.

• Potrivit lui Philippe Le Houerou, vice-preşedintele Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, R. Moldova are, în continuare, o mare nevoie de reforme.

BANCA MONDIALĂ A ÎNCEPUT SĂ ACTIVEZE ÎN MOLDOVA ÎN 1993, ȘI PE PARCURSUL A APROAPE 20 DE ANI, TREI PĂTRIMI DIN ÎMPRUMUTURILE SALE AU FOST OFERITE ÎN CÂTEVA DOMENII PRINCIPALE:

PROIECTE ÎN DERULARE FINANŢATE DE CĂTRE BANCA

MONDIALĂ

• suport bugetar general pentru reforme de politici economice (46%)• infrastructura industrială (20%) • sectorul de dezvoltare rurală (14%) • dezvoltarea resurselor umane (11%) • sectoarele financiar şi privat (8%)

STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA PENTRU REPUBLICA MOLDOVA A BĂNCII MONDIALE (SPT) PENTRU ANII 2009-2012 se axează pe trei priorităţi strategice:

Raportul privind progresul la mijloc de termen din iunie 2011 a stabilit că strategia mergea după plan, şi a extins-o până în anul 2013, însă sugerează adaptarea programului în aşa mod încât să reflecte situaţia economică curentă, inclusiv:

Impactul crizei globale economice şi financiare;

Oportunitatea creată de către mandatul de reformă oferit Guvernului de către populaţia Republicii Moldova;

Agenda Republicii Moldova cu privire la integrarea europeană.

Îmbunătăţirea competitivităţii economice pentru susţinerea creşterii economice durabile; Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, consolidarea capitalului uman, promovarea incluziunii sociale; Îmbunătăţirea guvernării sectorului public.

SECTOARELE ÎN CARE SUNT SAU URMEAZĂ A FI

IMPLIMENTATE PROIECTELE ŞI

SUSŢINEREA BĂNCII MONDIALE

Aprovizionarea cu apă Doar puţin mai mult de jumătate din comunităţile rurale dispun de sisteme de

aprovizionare cu apă prin conducte şi doar aproximativ 40 la sută din comunităţile rurale dispun de infrastructură de canalizare, care, în multe cazuri, a încetat să mai funcţioneze.

Banca Mondială oferă suport Republicii Moldova în majorarea conectării şi îmbunătăţirii calităţii apei.

În zonele în care Banca Mondială a oferit suport programelor pilot, aprovizionarea zilnică cu apă este acum de 18-24 de ore.

Pierderile de apă din cauza scurgerilor şi infrastructurii în decădere au fost reduse, şi consumul de apă pe cap de locuitor practic s-a dublat.

O altă îmbunătăţire importantă în zonele pilot este evidentă în calitatea apei - 100% din probele de calitate microbiologică a apei au trecut inspecţia.

Educaţiao Prioritatea principală pentru Republica Moldova în acest moment constă în

majorarea eficienţei sectorului educaţiei, în acelaşi timp concentrându-se pe îmbunătăţirea calităţii şi relevanţei educaţiei întru îmbunătăţirea competitivităţii în viitor. Sistemul educaţional al Moldovei este caracterizat printr-o discrepanţă mare între cheltuielile mari ale sectorului educaţiei (9% din PIB în 2009) şi rezultatele sectorului.

o Proiectul Educaţie de calitate în zonele rurale din Moldova finanţat de către bancă a realizat o contribuţie semnificativă de lansare a reformelor în educaţie prin pilotarea optimizării şcolare şi finanţării în bază de elev.

o Alte realizări includ: modernizarea parcului de autobuze pentru asigurarea transportului pentru elevii care au fost

parte a procesului de optimizare şcolară; revizuirea curriculumului liceelor şi elaborarea ghidurilor asociate; furnizarea de materiale didactice/de învăţare şi a echipamentelor prin intermediul unui

program de granturi de care beneficiază elevii în aproximativ 1.400 şcoli rurale sărace; programe de formare profesională pentru 8.000 profesori din 10 raioane; susţinerea participării la evaluările internaţionale; promovarea eficienţei în utilizarea resurselor, planificării şi monitorizării educaţiei/

învăţământului.

Protecţia Socială

o Republica Moldova cheltuieşte cu generozitate pentru protecţie socială.

o În anii 2005 şi 2009, protecţiei sociale i-au revenit peste o treime din toate creşterile cumulative ale cheltuielilor publice.

o Recunoscând performanţa slabă a sistemului existent de asistenţă socială, Guvernul Republicii Moldova în 2009 a iniţiat o reformă a sistemului de asistenţă socială.

o Cele mai mari programe de cheltuieli de asistenţă socială din Republica Moldova sunt Compensaţiile Nominative (CN) pentru gaz, electricitate, încălzire şi servicii comunale (20% din cheltuielile totale în 2008), urmată de alocaţiile de stat pentru persoanele cu dezabilităţi şi veteranii de război şi familiile acestora (13%), şi indemnizaţiilor adresate familiilor şi copiilor (9%).

o Recunoscând performanţa slabă a sistemului existent de asistenţă socială, Guvernul Republicii Moldova în 2009 a iniţiat o reformă a sistemului de asistenţă socială.

Sănătatea

o Pe parcursul ultimului deceniu, Republica Moldova a reuşit să îmbunătăţească rezultatele în domeniul sănătăţii pentru a redobândi nivelul său de până la tranziţie, şi a atins reduceri suplimentare semnificative a ratei mortalităţii materne şi a copilului.

o Banca Mondială susţine această reformă printr-un proiect de 37 milioane de dolari.

o Banca Mondială a susţinut modernizarea ocrotirii sănătăţii prin intermediul implementării Proiectului Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială în perioada 2007-2011, care susţinea consolidarea capacităţii de elaborare, implementare, finanţare şi gestionare a politicii şi modernizarea serviciilor de sănătate. O sumă suplimentară de 10 milioane dolari a fost aprobată în cadrul acestui proiect în decembrie 2011 pentru consolidarea calităţii şi disponibilităţii în întreaga ţară a asistenţei medicale primare.

Mediul

o Cele mai mari probleme de mediu ale Republicii Moldova sunt: degradarea solului poluarea apelor de suprafaţă lipsa unei gestionări durabile a deşeurilor (atât solide cât şi lichide creşterea poluării apelor subterane cauzată de gestionarea slabă a

gunoiului de grajd în comunităţile rurale.

o Moldova a înregistrat progrese semnificative în domeniul protecţiei mediului.

o Cu susţinerea Băncii Mondiale au fost implementate cu succes proiecte care au avut drept scop stoparea şi inversarea degradării solului, în acelaşi timp angajându-se să ofere beneficii globale cum ar fi reducerea emisiilor de CO2 cu 4,3 milioane tone în următorii 10 ani.

Reformele în sectorul de afacerio Republica Moldova trebuie să aprofundeze reformele regulatorii şi să

consolideze statul de drept pentru încurajarea investiţiilor private.o Au fost realizate unele progrese în ceea ce priveşte reforma mediului de

afaceri: examinarea sistemului de înregistrare a întreprinderilor; simplificarea legislaţiei privind regimul regulator; eficienţa în depunerea informaţiei privind impozitele.

o Aceste eforturi sunt foarte complementare pentru activitatea Băncii în vederea susţinerii Republicii Moldova în îmbunătăţirea climatului investiţional. Pentru a uşura procesul de desfăşurare a unei afaceri, ca parte a Proiectului de Ameliorare a Competitivităţii, Guvernul a finalizat o revizuire a legislaţiei relevante şi a propus amendamente la 80 legi, care afectează operaţiunile de afaceri.

o Finanţarea suplimentară în cadrul Proiectului de Ameliorare a Competitivităţii prevede o sumă totală de 24 milioane dolari în formă de împrumuturi pentru întreprinderile orientate spre export; în timp ce o schemă de co-finanţare a granturilor are drept scop oferirea sprijinului întreprinderilor din Republica Moldova privind adoptarea sistemelor internaţionale de management al calităţii.

Agriculturao Agricultura este unul din sectoarele cele mai mari şi are o contribuţie mare la

economia Republicii Moldova.o În 2010, agricultura a produs 12% din PIB-ul ţării şi a angajat 28% din forţa

de muncă.o Importanţa agriculturii pentru economia Republicii Moldova este validată de

ponderea predominantă a exporturilor produselor agroalimentare la nivel de 45-50% din totalul exporturilor.

o Sprijinul acordat de Banca Mondială privind acest sector include: Proiectul de Investiţii şi servicii rurale II din Moldova (în curs de desfăşurare

2006-2012 finanţarea totală fiind de 44,5 milioane dolari SUA) reprezintă a doua fază a programului bifazic care vizează furnizarea suportului pe termen lung pentru accelerarea recuperării agricole şi creşterii prin intermediul îmbunătăţirii accesului la pământ, finanţe şi servicii de consultanţă.

Proiectul de Conservare a Solului din Moldova (în curs de desfăşurare 2006-2015, 5,44 milioane dolari SUA) are drept obiectiv restabilirea unui număr total de 20.000 hectare de terenuri agricole degradate.

Proiectului Dezvoltarea Sectorului Forestier Comunal în Moldova (în curs de desfăşurare 2009-2014, 13,6 milioane dolari SUA) constă în restabilirea terenurilor degradate prin împădurire pentru sporirea utilizării economice şi de mediu în beneficiul comunităţilor rurale.

Sectorul energetic

o Republica Moldova este dependentă de importuri pentru a acoperi 98% din necesităţile sale de energie.

o Costul de import al energiei s-a ridicat la aproximativ 645 milioane dolari SUA, echivalent cu 14,6% din PIB, sau 17,5% din importurile totale în 2007.

o Sprijinul acordat în prezent de Banca Mondială pentru acest sector include:– Proiectul energetic II (Creditul IDA de 45 milioane dolari

SUA, 2003-2012), care se finalizează în primăvara anului 2012, are drept scop îmbunătăţirea securităţii şi fiabilităţii sistemului de transmisie a energiei electrice şi a aprovizionării cu energie electrică cu ridicata.

Alte proiecte susţinute de către Banca Mondială sunt:

PROIECTUL MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI RISCURILOR CLIMATICE ÎN MOLDOVA – în valoare de 10 mil USD

PROIECTUL DE AT REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE DIN MOLDOVA – în valoare de 9.90 mil USD

PROIECTUL TRANSFORMAREA ELECTRONICA A GUVERNĂRII – în valoare de 24.5 mil USD

PROIECTUL SERVICII DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ - în valoare de 50.55 mil USD

PROIECTUL DE AT MANAGEMENT FINANŢELOR PUBLICE - în valoare de 29.93 mil USD

PROIECTUL EDUCAŢIE DE CALITATE IN ZONELE RURALE DIN MOLDOVA - în valoare de 11.10 mil USD

Etc.

Concluzii şi sugestii:

• După părerea mea colaborarea Republicii Moldova cu oricare dintre organizaţiile internaţionale care au tangenţă cu dezvoltarea economică şi integrarea ţării noastre în cadrul sistemului economic internaţional, este importantă deoarece acestea asigură dezvoltarea RM ca şi subiect pe arena internaţională economică.

• Prin prisma acestor proiecte finanţate de către FMI şi Banca Mondială, şi nu numai, cofinanţatori fiind şi alte organisme/ţări, Republica Moldova are posibilitatea de a atinge un anumit nivel economic, imposibil de atins în lipsa unui oarecare ajutor din afară.

• Dacă aceste investiţii vor fi menajate şi implementate corespunzător atunci avem toate şansele de a înceta a fi una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Trebuie doar să acordăm votul de încredere timpului şi acelor persoane capabile de a gestiona corect împrumuturile şi investiţiile venite din partea FMI şi BM. Ulterior vom păşi către un viitor mai luminos al Moldovei – dezvolta re economică urmată de o stabilitate politică atât de necesară nouă!

Bibliografie:

1) http://www.imf.md/imfmoldrom.html - “MOLDOVA ŞI FMI” INFORMAŢIE SUCCINTĂ;

2) http://www.worldbank.org/ro/country/moldova/overview - “Moldova Prezentare generală” (context, strategie, rezultate);

3) http://documents.worldbank.org/curated/en/2010/01/13230768/moldova-country-partnership-strategy-2009-2012-moldova-strategia-de-parteneriat-2009-2012 - World Bank. 2010. Moldova - Strategia de parteneriat (2009-2012). Washington D.C. - The Worldbank;

4) http://eco.md/ - ECONOMIST. Magazin economic online;