A.

In

Luptele pentru putere ~i declin-ul economic au slabit ImperiulRoman in ultima perioada.Popoarele barbare au strtlpunsfrontierele Romei, instl parteade est ~i cea de vest au avutdestine cu totul diferite.

O Pictura muralaromanareprezentand o vilain mediul rural. inultima perioada a

existen1ei imperiului,mul1i aristroca'i ~i-au abandonat caselede la ora~ ~i s-auretras la 1ara. inurma razboaielor,regiunile rurale auramas sa race ~ipustii, iar aristocra1iiau absorbit propri-eta1i mici in cadrulpropriilor lor averi~i, in secolul 3, auinceput sa introducao forma de iobagiein randurile 1aranilorliberi.

D up~ asasinarea lui Cammadus, ultimul

din dinastia Antaninilor, in 192 e.n., a

urmat un an de razbaaie civile s~lba-tice inainte ca SeptimiusSeverus s~ ajung~ petranul imperial. De~i Septimius a avut a dam-nie lung~ ~i inflaritaare (192-211), deveniseevident faptul c~ imperiul apartinea aric~reipersaane care putea s~ camande sau s~cumpere laialitatea trupelar militare -pe carenu se putea insa baza prea mult timp.

Pre,ul ridicat al puteriiFiul lui Septimius, Caracalla (211-217), a fastucis de praprii lui afiteri, ..multi dintre succe-sarii s~i avand aceea~i saart~. Armatele din

a devenit un pret. important, putini imp~ratireu~ind s~ rnman~ In viat~ o perioad~ de 5 anidup~ urcarea lor pe tron.

Sl~bit~ de tensiunile interne, Roma a tre-buit s~ Infrunte noi provoc~ri ale du~manilordin afarn. in est, un Imperiu Persan revigorats-a dovedit un adversar de temut, In timp ce

sa-l proclame pe generalul lor lmparat ~i, incea rnai mare parte a secolului 3 e.n., impe-riul a fost macinat de razboaie civile. Puterea~

In Europa popoarele gerrnanice au 1nceput safaca din ce In ce mai multe presiuni asuprafrontierelor, reu~ind uneori sa le strapunga ~iprovocand mari dezastre.

Tulburarile din secolul 3 au devastat regi-uni Intinse ale imperiului. Taxele ridicate auslabit economia ~i au demoralizat populatia,In timp ce devalorizarile succesive ale mo-nedei (prin adaugarea unor cantitati din ce Ince mai mici de aur ~i argint In monezi) au dis-trus Increderea In aceasta, facand trocul prefe-rabil decat acceptarea banilor. in consecinta,oamenii s-au retras spre comunitati ruraleindependente, condus.e In curand dupa unmodel semi-feudal.

Spre sfar~itul secolului 3, o serie de con-ducatori abili au readus controlul asupraimperiului, dar nu au reu~it sa rezolve prob-lemele fundamentale ale acestuia. Diocletian(284-305) a luat masuri active, prin care amentinut statuI unit, dar l-a facut mai despo-tic ~i mai rigid: de exemplu, fiecare barbat era

O Via,a economica a Imperiului Romaninainte de declin. cu principalele centre com-erciale. rute comerciale ~i zonele de pro-duc'ie a celor mai importante bunuri.Limitele unei expansiuni profitabile au fostatinse pana in secolul 1 e.n.

O Moneda emisa de imparatul Caracalla.Urmandu-1 la tron pe tatal sau in anul 211e.n., a devenit unic conducator dupa cefratele sau a fost asasinat. Dar domnia lui aluat sfar~it in anul 21 7 d.Hr ., cand a fost ucisde proprii sai ofi~eri.

33

ROMA: PRABU$IRE IN VEST

O inmanarea monezilor catre colectorul detaxe. Cheltuielile militare impuneau taxe ridi-cate in secolele 2 ~i 3.

O Cruce apar1inand regelui lombarzilor ,ultimul trib germanic care a invadat Italia.Lombarzii au trecut la arianism, o formade cre~tinism pe care Biserica Catolicao considera eretica.

silit sa: se prega:teasca: pentru aceea~i meseriepe care o avea tata:l sa:u. DiocletiaTha incercatsa: exercite mai u~or controlul asupra imperi-ului, divizandu-l in zone estice ~i vestice, con-duse fiecare de un impa:rat senior ~i unuljunior (un Augustus ~i un Cezar). Imperiul ar:1mas unit, fiind adeseori condus de un sin-gur impa:rat, insa: diviziuoea est-vest tirideaintotdeauna sa: reapara:. Aceasta reflecta mar-ile diferente dintre cele doua: regiuni ~i in spe-cial faptul ca: ora~ele din Est se mentineau re-lativ prospere.

Un imperiu cre~tinSistemul cu patru 1:mpa:rati al lui Diocletian, afost desfiintat dupa: retragerea acestuia, in 305,iar dupa: o noua: serie de ra:zboaie civile, in 324,Constantin cel Mare s-a ridicat ca sta:pan alintregului imperiu. Acesta era un evenimentfoarte important, deoarece Constantin a inceputsa: creada: in adeva:rul cre~tinismului, f1ind con-vins ca: dumnezeul cre~tin 1-a ajutat in lupta cru-ciala: de la Podul Milvian, in 312.

De-a lungul secolelor, cre~tinismul s-a r:1s-pandit in mod constant, in ciuda perioadelor depersecutie, ultima f1ind in timpullui Diocletian,insa: suportul pe care i l-au dat Constantin ~i alti1:mpa:rati a fost decisiv pentru expansiunea ~i

turand ~i jefuind Roma ins~~i. Vizigotii au ocu-pat apoi Spania, in timp ce vandalii au supusAfrica de Nord; de asemenea, ace~tia au trecutMarea Mediteran~ In 455 ~i au jefuit Roma Inintregime, cuvantul "vandalism" devenind untermen pentru distrugere nechibzuita.

Ultimii Imp~rati ai Imperiului Roman deApus erau doar n~te marionete manipulatede ~efii popoarelor germanice ce conduceau,In realitate, ltalia. Unul dintre ace~ti ~efi,Odoacru, a decis c~ Imp~ratii romani nu maierau necesari. in 476 Odoacru l-a detronat pe1:mp~ratul Romulus Augustulus, iar ImperiulRoman de Apus s-a destr~mat. Cu toate aces-tea, Imperiul Roman de Ras~rit a supravieruit

organizarea sa. In fmal, in 391, Teodosius celMare a conferit religiei cre~tine privilegiul de afi singura religie a statului rornan, interzicandtoate celelalte secte ~i religii. Posedarea uneicredinte commune a intarit, probabil, imperiul petermen scurt; ~i chiar ~i atunci cand Roma s-aprnbu~it, noua religie urrna sa serveasca dreptpunte intre lumea veche ~i cea noua.

O alta realizare a lui Constantin a constatin fondarea unei noi mari capitale imperiale,Constantinopol, In Est, recunoscand oficialimportanta deosebita pe care o avea aceastaregiune. Dupa moartea sa, s-au dat noi luptepentru succesiune, iar 1mparatul care a ie~itvictorios, Iulian " Apostatul " (renegatul -din

punct de vedere cre~tin), a restabilit in scurttimp formele vechi de cult pagan; masurilesale fiind dizolvate dupa moartea sa, In 363. =

~Barbarii ~i vandalii ]

Amenintarea barbara a devenit ~i mai mare ~dupa ce poporul germanic, vizigotii, a patrunsIn imperiu in 376. De~i admi~i initial ca refu-giati ce doreau sa scape de 1nfrico~atorii huni,ace~tia au inceput sa aiba divergente curomanii, au 1nfrant o armata romana laAdrianopol (378), unde 1mparatul Valens afost ucis, iar apoi au continuat tulburnrile.Ordinea a fost restabilita de catre Teodosiuscel Mare (379-395), ultimul conducator alImperiului Roman unit, 1nsa, dupa moarteasa, o succesiune de triburi barbare ~i-au facutaparitia -vizigotii ~i vandalii, alanii ~i suevii,burf,unzii, hunii, ostrogotii ~i multi altii.

In secolul 4, tot mai multe triburi au fost1asate sa se stabileasca pe teritoriu roman, iarmulte deta~arnente mari de barbari serveau Inarrnatele romane in frunte cu proprii lor co-mandanti. Imperiul Roman de Apus a inceputsa fie barbarizat, chiar inainte de a 1ncepe sa sedezintegreze vizibil, la inceputul secolului 5.

Galia a fost invadata ~i ultimele legiuni auparnsit Britania. Stilicho, un general barbarviclean aflat in serviciul roman, i~a tinut in ~ahpe subordonatii sai barbari In Italia, pana candputerea sa a inceput sa-l alarmeze pe lmparatuldin vest Honorius (395-423), care a ordonatuciderea acestuia (408). Dupa aceasta, Alaric~i vizigotii nu mai puteu fi opriti, ~i in 410 aupus capat existentei Imperiului Roman, cap-

o Constantin, primul imparat care asus~inut Biserica Cre~tina dupa mai multesecole de persecu~ie. Dupa aceasta,cre~tinismul avea sa devina un factor .!2Important In Istorla romana. .x~

34