In legatura cu un adevarat val de informatii contradictorii si zvonuri neverosimile care circula in

ultimul timp, legate de numele meu, deseori difuzate intentionat si cu rea intentie de diferite

persoane, m-am vazut nevoit sa va invit astazi aici, stimati jurnalisti, ca sa fac unele declaratii, sa

aduc argumente si mai multe explicatii pentru a face lumina in situatia creata. Totodata, vreau

astfel sa le dau raspuns acelor indivizi care cred ca pot, fara nicio jena si nepedepsit, sa ma

ponegreasca si mai ales sa aduca o lovitura de imagine afacerilor pe care le administrez.

Asadar, evenimentele legate de Banca de Economii, dar si de alte doua banci comerciale din

Moldova, au avut o mare rezonanta in societate si in presa. Zvonurile despre furturi, jafuri si alte

crime au aparut ca ciupercile dupa ploaie si s-au multiplicat, inclusiv cu ajutorul unor politicieni

si chiar parlamentari!

Cum stiti, eu am exercitat functia de presedinte al Consiliului Banca de Economii din aprilie

2014 pana in 28 noiembrie al aceluiasi an, cand neasteptat si intr-un mod brutal, activitatea

Consiliului BEM a fost intrerupta prin hotararea Curtii Supreme de Justitie, care a decis anularea

majorarii capitalului social prin emiterea suplimentara de actiuni din august 2013, lipsind astfel

pe unul dintre cei mai mari actionari de pachetul lui de actiuni si readucand banca in proprietatea

statului. Imediat dupa aceasta hotarare, la BEM a fost instituita administrarea speciala de catre

BNM, iar Consiliul bancii, al carui presedinte eram, si-a stopat activitatea.

In cele 7 luni, cat am fost presedinte al Consiliului BEM, am creat o strategie de dezvoltare a

bancii si chiar am reusit sa realizam o parte din scopurile propuse pentru reanimarea institutiei

care, trebuie sa subliniez!, avea un bagaj enorm de probleme, care se trag inca din anii 90 secolul

trecut.

Vreau sa va amintesc ca in august 2013, BEM avea un pachet enorm de credite neperformante.

Acesta, apropo, a fost unul dintre motivele recomandarilor facute de comisia parlamentara de

ancheta in anul 2013, iar apoi si a deciziei Guvernului RM privind emisia suplimentara de

actiuni si atragerea investitorilor privati pentru salvarea bancii de catastrofa. Una din conditiile

cumpararii actiunilor din emisia suplimentara a fost cesiunea unei parti importante din aceste

credite neperformante de catre noii actionari. Apropo, la acel moment, printre actionari, a fost si

una dintre companiile mele. Conform conditiilor, au fost cesionate credite in valoare de 300 mln

de lei. La fel, de investitori au fost oferite 50 mln de dolari ca imprumut subordonat.

Nemaivorbind de costul emisiei suplimentare de actiuni in valoare de 80 mln lei. Noii actionari

si-au indeplinit totalmente obligatiunile, respectand termenii indicati.

In aprilie 2014, cand am fost numit presedinte al Consiliului BEM, aproape o jumatate din tot

pachetul de credite oferite de banca constituiau creditele neperformante. Cand am analizat

dosarele, a fost un adevarat soc pentru noi. Milioane de euro au fost oferiti in stanga si in

dreapta, cu gajuri si garantii inexistente.

Voi oferi cateva exemple, cu poze atasate. 4 firme (Alit, Silanta, Fergus, Ti-Bint, toate

SRL), au luat in aceeasi perioada credite cu o valoare totala de peste 8 mln de euro. Stiti ce a fost

pus in gaj? In total, 3 apartamente mici si niste marfuri - produse cosmetice, calculatoare, care s-

au dovedit a fi inexistente, cum am aflat ulterior. Ele nici macar nu au fost aduse in tara. Juristii

nostri au depistat asta, facand o solicitare la vama!

V-am promis si niste poze. Iata, de exemplu, aceasta cladire a unei foste fabrici de tutun din

Falesti a fost gajata pentru un credit de 4 milioane de euro. Iar rapa asta, dintr-o suburbie a

Chisinaului, a servit drept gaj pentru un credit de 1,25 mln de euro. Stiti ce s-a intamplat cu toate

aceste firme in final? Ele au declarat faliment, iar banii nu au fost intorsi bancii.

E doar o parte mica dintr-o lista enorma de astfel de credite. Tin sa va amintesc, ca pe o parte

buna din aceste cazuri au fost initiate dosare penale.

Ulterior, cand au inceput sa iasa la rampa unele personaje cu nume Ionita, Negruta, cu declaratii

despre asa zisele nereguli la BEM si niste desene colorate ale unor scheme, asta mi-a trezit o

mare uimire, ca sa nu zic suspiciuni. Sunt declaratii ale unor fosti functionari, care pe timpul

cand BEM oferea creditele dubioase, mentionate mai sus, stateau, unul in fotoliul de Ministru al

Finantelor (Negruta) si administra nemijlocit BEM, iar celalalt in fotoliul de Presedinte al

comisiei parlamentare Economie, Buget si Finante (Ionita). Vreau sa-i intreb, chiar nu stiau

despre ceea ce se intampla la BEM, aceasta fiind o banca a statului? Nu sunt oare declaratiile lor

o incercare lasa de a da vina pentru mahinatiile din trecut pe noii actionari?

Sa revenim la cifre. Asadar, in momentul preluarii conducerii BEM, ne-am pus scopul sa

reanimam banca, ce avea 47%! de credite neperformante din pachetul intreg de credite.

Aici voi sublinia, ca la momentul intreruperii mandatului meu, pe 28 noiembrie 2014, acest

procent a scazut pana la 20%! Cei care au cunostinte financiare elementare, stiu cat de

importante sunt aceste rezultate pentru banca.

Mai mult, un punct important in strategia noastra de dezvoltare a BEM era modernizarea bancii.

Am preluat o institutie financiara invechita din toate punctele de vedere. Inapoiata chiar si in

comparatie cu bancile locale, nemaivorbind de institutiile din tarile dezvoltate.

Un sistem operational vechi, echipament IT din trecut, bancomate uzate, dar si acelea extrem de

putine la numar. Cand bancile din tara emiteau deja de cativa ani carduri cu chip, BEM inca mai

avea cele cu benzi magnetice. Asta chiar daca BEM este cea mai mare institutie financiara din

tara ca numar de clienti, marime a retelei si numar de angajati , peste 2100 de oameni. Despre

angajatii bancii voi vorbi in mod special. Dupa parerea mea, oamenii sunt cel mai important

activ al oricarei companii. Iata de ce, atunci cand am stat la conducerea BEM, chiar daca situatia

bancii a fost complicata, noi am reusit sa pastram toti angajatii acesteia si chiar sa cream noi

locuri de munca. Ba, mai mult, am depus efort ca sa imbunatatim remunerarea muncii fiecaruia

dintre angajati.

Deja in decembrie 2014 urma sa reinnoim echipamentul IT si sistemele operationale pe jumatate.

Au fost contractate calculatoare noi si alta tehnica necesara, bancomatele noi chiar au reusit sa

ajunga in tara, iar acum se prafuiesc in depozite. Nu am reusit sa le instalam, pentru ca totul s-a

terminat in ziua de 28 noiembrie 2014. Eliminarea conducerii si introducerea administrarii

speciale a BNM au stopat toate procesele. Echipamentul contractat a fost intors, pentru ca toate

platile au fost inghetate.

Multi se intrebau, ce fac actionarii lipsiti prin decizia instantei de judecata de pachetul lor legal

de actiuni? Pot sa va spun. Ei nu au de gand sa lase asa lucrurile. In tot acest timp s-a facut o

analiza detaliata a situatiei din toate aspectele si mai ales cel juridic, iar in scurt timp actionarii se

vor adresa in instantele internationale pentru a-si face dreptate si a restabili drepturile la

proprietate.

Din luna decembrie au inceput sa circule zvonuri despre extrageri uriase de bani si chiar furturi

de la BEM. Aici tin sa clarific lucrurile, pentru ca multe din cele spuse si scrise nu sunt altceva

decat minciuni. 90% din creditele oferite de BEM in perioada cat am exercitat functia de

Presedinte al Consiliului bancii, au fost rambursate. Iar partea ramasa sunt credite profitabile

pentru banca.

Cat priveste ancheta in cazul BEM, tin sa mentionez ca eu si colegii mei suntem deschisi in fata

organelor de ancheta si oferim toate informatiile necesare. Mai mult, suntem cei mai interesati in

elucidarea cat mai rapida a situatiei create si vom sprijini in toate sensurile acest proces.

In acelasi timp, se fac speculatii si la capitolul plasamentelor interbancare, in special in perioada

noiembrie 2014. Am auzit chiar voci, inclusiv si ale unor politicieni, care numesc aceste

plasamente scheme de sustragere a banilor. Aceste voci vor sa ne convinga pe toti ca anume

asa stau lucrurile si, astfel, sa creeze o panica si mai mare. Deaceea, tin sa raspund foarte clar -

plasarile interbancare sunt o actiune fireasca in procesul de functionare a unei banci. Orice

institutie financiara efectueaza astfel de operatiuni. Ce este de fapt o banca? E o structura care pe

de o parte aduna bani oferind o rata de dobanda (depozit), iar de cealalta parte ofera bani cu o

rata mai mare (credit). In aceasta marja de procente si exista o banca, daca e sa simplific la

maxim explicatia si sa fiu inteles de oricine. La fel, bancile isi plaseaza banii in alte structuri

financiare, inclusiv straine. Acest lucru se numeste depozit sau plasament interbancar.

BEM a facut un plasament la una din bancile moldovenesti, Banca Sociala. E vorba de

aproximativ 10 mlrd de lei. Pe seama acestor bani s-au facut extrem de multe speculatii. Se

vorbea ca e o suma nemaivazuta, ca asa ceva nu a mai fost in statistica bancilor din ultimul timp.

Da, suma a fost una mai mare decat cele din ultimele luni, insa asta e tot ce o deosebeste. Eu voi

explica de ce a fost asa. Anterior, organizatiile financiare internationale, precum FMI, BM, dar si

BNM au recomandat insistent bancilor moldovenesti sa se abtina de la plasamentele in bancile

straine, in special in cele rusesti. Cauza era destabilizarea situatiei din regiune, evenimentele din

Ucraina si altele. Conformandu-se acestor recomandari insistente, BEM s-a vazut nevoita sa

redirectioneze plasamentele. Dar, pentru ca era foarte greu de gasit debitori pe o suma atat de

mare si intr-un termen atat de scurt, a fost luata decizia de a plasa banii pe piata bancara

moldoveneasca. Intrebati orice expert financiar versat, pentru obiectivitate maxima e de dorit sa

fie unul din exterior, si el va va confirma ca aceasta decizie a fost una logica. Noi am ales Banca

Sociala, care la acel moment avea o imagine buna. Pe parcursul instoriei sale de peste 20 de ani

Banca Sociala a fost o institutie sigura si stabila.

Pana la instituirea acolo a administrarii speciale a BNM, aceasta institutie financiara a fost una

functionala si fiabila.

Timp de multi ani am fost unul dintre cei mai mari clienti ai acestei banci (Banca Sociala),

cunosc bine activitatea sa. Deaceea pot sa ma pronunt la acest subiect.

Bineinteles, urmaresc cu atentie procesele ce se desfasoara astazi la Banca Sociala. Analizand

atent informatiile si documentele publicate, vreau sa declar ca personal consider cesionarea

pachetului de credite drept o masura eficienta, facuta spre binele bancii.

Mai mult decat atat, conform informatiilor veridice, de care dispun, in aceasta tranzactie a fost

platit chiar un avans si niciun punct al acordului nu a fost incalcat.

La fel, acum se fac multe speculatii despre o gaura uriasa, care ar fi aparut in aceste banci. Am

un raspuns foarte clar aici. Ceea ce unii numesc gaura, in realitate este diferenta dintre

creditele rambursate, costul activelor si banii platiti deponentilor. Iar pentru ca termenii

rambursarii creditelor, pe mai multe contracte expira abia peste cativa ani, tot ce se spune privind

acea gaura, nu sunt decat insinuari si specualtii facute de oameni care sau nu pricep despre ce

vorbesc, sau o fac cu rea intentie.

Dupa cele spuse mai sus, puteti sa va intrebati De unde au aparut atunci problemele si de ce

Banca Nationala a vazut necesitatea sa ofere credite acestor banci? Problema aceasta a fost

provocata in octombrie 2014, in plina campanie electorala. Atunci cateva formatiuni politice au

lansat zvonuri precum ca la banci nu ar mai fi bani. Unii chiar, intr-un mod obraznic si criminal,

chemau deschis oamenii sa fuga la banca si sa-si scoata banii, cat nu e tarziu. In tarile

europene aceasta se numeste diversiune economica. E firesc ca nicio institutie bancara nu poate

face fata unei situatii, in care toti deponentii odata vor veni sa-si scoata banii, intr-o singura zi.

Iar deponentii moldoveni, care au vazut de-a lungul anilor falimentarea catorva banci locale, sunt

foarte sensibili la astfel de provocari. Anume panica creata artificial de acesti politicieni si a

provocat necesitatea oferirii acestor banci comerciale a unui credit de catre BNM. Or, aceasta

decizie a regulatorului financiar national este una logica si fireasca. In practica internationala

exista multe exemple de acest gen. In 2014, Banca Nationala a Ucrainei a refinantat cateva banci

comerciale cu 2,3 mlrd de hrivne. In acelasi an, in Bulgaria, Banca Nationala si Guvernul au

sustinut in acelasi mod Banca Corporativa. In SUA, in 2008, in toiul crizei, Ministerul Finantelor

a imprumutat cateva banci private.

Reiesind din cele spuse, o sa declar ca situatia creata pe piata financiara din Moldova nu este

rezultatul unui furt inventat, ci o urmare directa a actiunilor de diversiune ale unor politicieni si

formatiuni politice.

Aici, voi face o abatere de la tema, si o sa spun ca unii dintre politicienii mentionati mai sus

inventeaza povesti la teme diferite, inclusiv cu numele meu. Precum ca as fi prieten la catarama

mai cu toti cei mai influienti politicieni din tara, ba mai mult, ca le-as oferi generos cadouri, care

mai de care, chiar si avioane. E atat de fantastic, incat pot doar sa le invidiez inspiratia.

Mai nou, zilele trecute si domnul Igor Dodon s-a manifestat, publicand pe blogul sau, iar apoi

iesind si cu o conferinta, unde a declarat despre niste documente, care ar scoate la inveala niste

incalcari grave facute la Banca Sociala. Chiar eram curios oare ce putea el sa gaseasca? S-au

dovedit a fi o compunere a unui asa zis fost angajat al bancii si inca o lista de firme care mi-ar

fi apartinut si niste sume in dreptul lor, prezentate drept credite oferite de banca. Aici, confirm in

fata voastra ca eu personal, companiile mele Dufremol, Air Classica, Nobil Air, dar si

companiile partenere, cum este Moldclassica International, au contractat credite la Banca

Sociala. Totodata declar ca toate aceste credite au fost rambursate la termen si la ziua de astazi

nu am nicio datorie fata de Banca Sociala.

Insa, actiunile domnului Dodon, in acest context, trezesc mirare. Fiind deputat, mai mult,

membru al comisiei parlamentare de ancheta pentru elucidarea situatiei financiare si valutare

care, apropo, inca nu si-a finalizat lucrul, sa scrie pe blog, iar apoi sa iasa cu declaratii,

prezentand niste hartii si recunoscand ca nu le poate confirma veridicitatea este un lucru cel

putin neserios. Iar daca e sa ne gandim, aceste iesiri pot fi tratate ca o incercare de a influienta

mersul investigarilor si manipulare a opiniei publice.

Aici vreau sa fac un rezumat al discursului meu. Imi pare rau, iar uneori chiar sunt indignat cand

aud cum unele personaje incearca sa ma acuze de actiuni distructive. Tot ceea ce fac, ca om de

afaceri si ca cetatean al acestei tari, este indreptat spre dezvoltarea Moldovei. Nu am proprietati

in strainatate, cu exceptia casei de la Moscova unde locuieste familia mea. Pe masura

posibilitatilor, eu incerc sa atrag in Moldova investitori si personal investesc anume in economia

tarii noastre. In companiile pe care le administrez sunt angajati aproximativ 3 mii de oameni.

Creez locuri de munca noi, simt toata responsabilitatea si port grija oamenilor care muncesc in

companiile mele, fac tot posibilul sa le rasplatesc munca pe masura si, prin urmare, sa le asigur

un trai decent. Pe langa toate acestea, activitatea mea poarta si un caracter social, de caritate. Eu

am initiat si finantez multe proiecte in acest sens. Am creat o fundatie de caritate, care a oferit si

continua sa ofere ajutor multor oameni. Nu afisez asta, pentru ca despre binefacere nu se striga in

gura mare. In schimb, sustinerea oamenilor si posibilitatea sa le intind o mana de ajutor cand au

nevoie de acesta, ma motiveaza foarte mult.