Rolul cercetării ştiinţifice în domeniul pomicol în contextul modificărilor

climatice

Emil CHIȚU

Dorin SUMEDREA

ICDP Piteşti – Mărăcineni

1. Sinteză privind schimbările climatice cu impact semnificativ asupra culturii pomilor

în România Spre deosebire de alte zone ale lumii și chiar față de jumătatea vestică a Europei, în care

iernile devin din ce în ce mai calde și cercetările sunt dirijate spre realizarea necesarului de ore de frig pentru speciile pomicole, în România schimbări climatice semnificative s-au manifestat doar în perioada de vară. De aceea cercetările privind impactul schimbărilor climatice și metodele de diminuare a efectelor negative, au un caracter regional pronunțat, aplicarea

rezultatelor din alte zone ale lumii constituind o eroare cu consecințe grave pe termen mediu și lung, asupra siguranței alimentare și gestionării raționale a resurselor naturale.

Ritmul de creştere al temperaturilor maxime și minime ale aerului în România (valori medii

anuale pentru 29 de stații meteorologice uniform distribuite în teritoriu, bază de date ANM) în ultimii 30 de ani (1982-2011) este aproape egal: 0,48ºC într-un deceniu pentru minime şi 0,49ºC pentru maxime. Gradul de asigurare statistică a acestor tendințe este mai mare în cazul temperaturilor minime. S-a observat că creșterea temperaturilor minime este mai uniformă în teritoriu (o singură localitate nefiind asigurată statistic, București-Băneasa), decât a celor maxime (4 localități neasigurate statistic, Buzău, Craiova, Grivița și Drobeta Turnu Severin). S-a remarcat existenţa unei zone cu ritm de încălzire accentuat, atât în sud-estul României cât şi în Nord (Bistriţa și Târgu Mureș).

Considerând valorile medii lunare s-a constatat că nivelul de semnificaţie a tendinţelor liniare de creştere pe 10 ani a temperaturilor maxime şi minime este scăzut pentru perioada de iarnă, primăvară şi toamnă. Acesta este însă foarte ridicat (probabilitatea erorii între 0,01 şi 0,001) pentru lunile iunie, iulie şi august (tabelul 1). Pentru luna iunie ritmul de creştere este de 0,88°C pe deceniu pentru temperatura maximă şi de 0,61°C pe deceniu pentru temperatura minimă. Pentru luna iulie ritmul de creştere este apropriat de cel al lunii anterioare. Pentru luna august ritmul de creştere este mai redus pentru temperatura maximă (0,70°C pe deceniu). Pentru temperatura minimă este însă cel mai ridicat dintre toate lunile de vară cu 0,75°C pe deceniu. În lunile februarie și noiembrie temperatura maximă şi temperatura minimă sunt în creştere accentuată cu valori între 0,9°-1,1°C pe deceniu dar cu mari oscilaţii de la un an la altul, tendința fiind neasigurată de vedere statistic.

2. Impactul schimbărilor climatice asupra speciilor pomicole

Gerurile severe (temperaturi sub -24°C, cât reprezintă pragul de rezistență pentru speciile cais și piersic), care au apărut la un interval foarte scurt de timp (în iernile anilor 2009-2010 și 2011-2012), au provocat pagube mari în plantațiile tinere de cais și piersic din toată țara, ajungându-se chiar până la înghețarea completă a pomilor și defrișarea plantațiilor.

Rezultatele ICDP Pitești și ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie, evidenţiază faptul că, datorită tendinței de încălzire a lunii februarie și mai puțin a lunii martie (tabelul 1), fenofazele de umflare a mugurilor, dezmugurire şi înflorire la toate speciile pomicole, se vor produce mai devreme, în medie cu 4-8 zile în condiţiile scenariului arbitrar în care temperatura aerului va creşte cu 1°C şi respectiv, cu 9-12 zile în condiţiile creşterii temperaturii cu 2°C, faţă de clima actuală.

În condiţiile creşterii temperaturii medii a aerului în intervalul februarie – aprilie, în ultimii 40 de ani, provocată mai ales de valorile mari ale temperaturilor maxime şi mai puţin de variaţia temperaturilor minime care au rămas în unele cazuri nemodificate, riscul producerii

accidentelor climatice la pornirea în vegetaţie a pomilor şi arbuştilor fructiferi prin acţiunea îngheţurilor târzii, a crescut la toate speciile şi în cadrul fiecărei specii mai ales la soiurile cu înflorire timpurie.

Tabelul 1.

Indicatorii ecuațiilor de regresie liniare care exprimă dinamica tendințelor liniare pe deceniu ale temperaturilor medii lunare ale aerului în intervalul 1982-2011 (coeficient de determinare, nivel

de semnificație și tendință liniară pe deceniu)

Luna Temperatura maximă (°C) Temperatura minimă (°C) Amplitudinea medie zilnică (°C)

R2 (%)

Sig. Tendința liniară pe

10 ani (°C)

R2 (%)

Sig. Tendința liniară pe

10 ani (°C)

R2 (%)

Sig. Tendința liniară pe 10

ani (°C)

Ianuarie 0,1 0,869 0,09 0,6 0,680 0,22 1,6 0,509 -0,14

Februarie 6,0 0,194 0,90 8,2 0,125 0,94 0,1 0,892 -0,04

Martie 5,7 0,203 0,78 3,9 0,298 0,41 5,2 0,225 0,36

Aprilie 3,2 0,341 0,39 3,1 0,353 0,25 1,5 0,523 0,14

Mai 2,9 0,365 0,34 2,3 0,421 0,18 1,8 0,484 0,17

Iunie 30,7 0,001 0,88 35,4 0,001 0,61 6,5 0,174 0,27

Iulie 24,9 0,005 0,82 26,7 0,003 0,67 2,1 0,444 0,15

August 13,5 0,046 0,70 44,5 0,000 0,75 0,1 0,855 -0,05

Septembrie 1,4 0,532 -0,28 4,7 0,250 0,3 11,0 0,074 -0,57

Octombrie 0,1 0,891 -0,04 4,4 0,267 0,3 7,3 0,148 -0,35

Noiembrie 13,9 0,042 1,10 13,0 0,051 0,94 2,2 0,439 0,17

Decembrie 0,9 0,626 0,23 1,0 0,602 0,25 0,0 0,913 -0,02

Media 8,6 0,343 0,49 12,3 0,254 0,49 3,3 0,473 0,01

În plus, insuficienţa acumulării rezervelor de hidraţi de carbon solubile la intrarea în

repaus a pomilor, determinată de secetele prelungite din vară și toamnă (deficitele pluviometrice înregistrate în ultimii trei ani au fost duble față de valorile normale), provoacă sensibilizarea acestora la acţiunea gerurilor de iarnă şi a îngheţurilor târzii de primăvară.

În ultimii ani, în multe zone din ţară, pomii s-au confruntat, încă din primele faze după pornirea în vegetaţie, cu un stres hidric timpuriu neobişnuit pentru această perioadă (provocat de temperaturile aerului şi insolaţia foarte ridicate), în care frunzişul tânăr şi florile nu reuşesc să-şi controleze pierderile de apă prin transpiraţie. În multe zile din intervalul mai - iunie, frunzele pomilor au ajuns în faza de ofilire la mijlocul zilei, blocându-se, astfel procesele asimilatorii. Pomii cu număr mare de puncte de creştere (tăiere sumară, s-au încărcătură exagerată cu muguri de rod), au suferit din cauza stresului hidric temporar de la orele amiezii, care a determinat apariţia unei căderi fiziologice exagerate a fructelor. Creşterea

temperaturilor din perioada inducţiei florale (iunie – iulie) a determinat obţinerea unui număr mic de muguri de rod la speciile pomicole care au optimul termic fotosintetic mai scăzut (ex. mărul).

Încălzirea manifestată în intervalul iunie-august a determinat creșterea valorilor evapotraspirației potențiale și implicit a deficitului pluviometric. Speciile pomicole pot tolera scurte intervale de uscăciune, dar perioadele secetoase îndelungate conduc la blocarea creșterii rădăcinilor și a lăstarilor, urmate de alterarea protoplasmei frunzelor și îmbătrânirea lor prematură, defolierea pomilor, precum și de căderea prematură a fructelor s-au blocarea creșterii acestora. Deasemenea, insolaţia foarte puternică, combinată cu lipsa apei uşor accesibile din sol în plantațiile neirigate de măr, au mărit incidenţa arsurilor solare pe fructe și maturarea mai timpurie a acestora.

După secete prelungite, insuficien

în repaus a pomilor, a provocat sensibilizarea acestora la acîngheţurilor târzii de primăvară.

3. Rezultate din activitatea de cercetare vizând - S-a determinat dinamica multianual

începutul umflării mugurilor de rod pânfenofaze s-a produs din ce în ce mai devreme în ultimii 40 de ani, ritmul declanșării umflării mugurilor de rod fiind mai lent la prapid la prun (3,8 zile/deceniu

Figura 1. Dinamica fenologică a organelor generative fenofaze la soiul de prun Tuleu gras

- S-au efectuat simulări privind dinamica p

cauzate de înghețurile târzii de prim

brevet nr. nr. 127444 B1înghețurilor târzii în planta

pentadal probabilitatea aparitemperaturi orare cu efect biologasociat fenofazei respective. fiecare specie pomicolă (mmaxim de dăunare prin ac

- model de determinare a favorabilitpomicole, care compară reperele fiziologice termice majore ale speciei (maxima minima absolută precum alungirea celulelor) cu distribuextreme, minime, medii şgenerate hărţi tematice cu izolinii de favorabilistatistică (metoda kriging din programul Surfer 9

- model de diagnosticare a intervalelor critice zonale

bazat pe analiza intensitmeteorologici specifici pentru cele mai importante stadii fenologice de formare a recoltei (fecundare, induc

insuficienţa rezervelor de hidraţi de carbon solubili

în repaus a pomilor, a provocat sensibilizarea acestora la acţiunea gerurilor de iarn

tatea de cercetare vizând comportarea unor specii, soiuridinamica multianuală a pornirii în vegetație a pomilor

rii mugurilor de rod până la sfârșitul înfloririi. La Măa produs din ce în ce mai devreme în ultimii 40 de ani, ritmul

rii mugurilor de rod fiind mai lent la păr (2,4 zile pe deceniu) rapid la prun (3,8 zile/deceniu, figura 1).

ă a organelor generative și tendințele liniare de evoluprun Tuleu gras (Mărăcineni, 1969-2012)

ări privind dinamica probabilității de apariție a d

urile târzii de primăvară utilizănd modelul brevetatnr. 127444 B1, cu titlul: Sistem și metodă de avertizare a efectelor

urilor târzii în plantațiile pomicole prin simulare feno-climatic

pentadal probabilitatea apariţiei simultane a fenofazelor (simulator bazat pe 4 intervale de temperaturi orare cu efect biologic constant) şi a temperaturilor minime sub pragul critasociat fenofazei respective. S-au alcătuit cartograme la nivelul întregii

ă (măr, păr, prun, cais, piersic, cireș și vișin), cu zonele de risc in acțiunea înghețurilor târzii de primăvară (figura 2).

model de determinare a favorabilităţii termice a unei zone pentru culturile , care compară reperele fiziologice termice majore ale speciei (maxima

precum şi optimă maximă şi minimă ce influenţeazăalungirea celulelor) cu distribuţia geografică a variabilelor climatice (temperaturi extreme, minime, medii şi maxime zilnice transformate în temperaturi orare). Sunt

i tematice cu izolinii de favorabilitate (figura 3) trasate prin interpolare geoa kriging din programul Surfer 9.0);

model de diagnosticare a intervalelor critice zonale, din punct de vedere climatic, bazat pe analiza intensităţii corelaţiei dintre indicatorii biometrici meteorologici specifici pentru cele mai importante stadii fenologice şi procese fiziologice de formare a recoltei (fecundare, inducţie, legare şi creştere a fructelor).

i de carbon solubili la intrarea iunea gerurilor de iarnă şi a

comportarea unor specii, soiuri ie a pomilor, marcată de

itul înfloririi. La Mărăcineni aceste a produs din ce în ce mai devreme în ultimii 40 de ani, ritmul devansării datei

zile pe deceniu) și mai

ele liniare de evoluție a fiecărei

ție a dăunărilor

nd modelul brevetat în anul 2012: de avertizare a efectelor

climatică. S-a calculat iei simultane a fenofazelor (simulator bazat pe 4 intervale de

i a temperaturilor minime sub pragul critic tuit cartograme la nivelul întregii țări, pentru

in), cu zonele de risc (figura 2).

ii termice a unei zone pentru culturile reperele fiziologice termice majore ale speciei (maxima şi

ţează diviziunea şi a variabilelor climatice (temperaturi

i maxime zilnice transformate în temperaturi orare). Sunt trasate prin interpolare geo-

, din punct de vedere climatic, iei dintre indicatorii biometrici şi parametrii

şi procese fiziologice

Figura 2. Distribuţia spaţială a zonelor cu risc ridicat de afectare a organelor generative prin acţiunea îngheţurilor târzii la soiul de prun Tuleu gras (probabilități, %) Figura 3. Distribuţia spaţială a sumei anuale a orelor cu temperatura cuprinsă între optimul minim şi optimul maxim la specia păr (20 - 35°C)

- S-a evaluat posibilitatea utilizdiametrului trunchiului

măr irigate din județul Argestresului hidric și termic timpuriu, în condivariațiile producției de fructe sezonul de vegetație. Pentru a evita depresia rapiddiametru a trunchiului în luna iulie la soiul Redix, în perioadele în care temperatura maximă și deficitul maxim de saturaridicate, trebuie să menținem constant poten10 kPa), eventual prin aplicarea celei de

- S-au identificat vulnerabilitICDP Pitești, la impactul cu factorii de stres climatici,

termic, hidric, nutrițional, rezistenportabilă din dotarea institutului: stași dezvoltare ale pomilor, PM 11 Phytomonitor (Daletown Company Ltd.), camertermoviziune FLIR i3, psihrometrele cu termometru în infraroExtech RH401 (determinarea CWSI, Crop Water Stress I(Delta T Devices) cu dendrometre DEX 100 precizia de 0,001 mm a cre200 (Opti Sciences), Sun Scan Canopy Analyser, LCPro+ (apardeterminarea fotosintezei), fluorometrele FluorPen FP 100.

- Am pus la punct o metodologie (protocol) de

probe de lăstari detașați, a comport

40°C), utilizând microsenzori de temperaturfluorescenței clorofilei determinat cu fluorometrul Foton System Instruments, FP 100 (figura 4). Unul dintre indicii OJIP caretemperaturii asupra fotosistemului IIfluorescența variabilă relativtemperaturilor de peste 30°C asupra indicator7 soiuri de măr analizate).

Figura 4. Stresul termic al frunzelor soiurilor de mfluorescenței clorofilei (Vi), exprimând integritatea (Mărăcineni, august 2012)

a evaluat posibilitatea utilizării și sensibilitatea indicilor deriva

diametrului trunchiului, de a estima stresul hidric și termic timpuriu din plantaul Argeș. Toți indicatorii derivați pot fi folosiți pentru diagnosticarea

i termic timpuriu, în condițiile în care se elimină erorile cauzate de iei de fructe și pentru creșterea zilnică și cele cauzate de perioada din

ie. Pentru a evita depresia rapidă a valorilor creșdiametru a trunchiului în luna iulie la soiul Redix, în perioadele în care temperatura

i deficitul maxim de saturație a vaporilor de apă din atmosferăținem constant potențialul apei solului la valori foarte sc

10 kPa), eventual prin aplicarea celei de-a doua udări zilnic. au identificat vulnerabilitățile eco-fiziologice ale soiurilor și portaltoilor crea

ti, la impactul cu factorii de stres climatici, pedologici și biocenotici (stres țional, rezistență la boli și dăunători, etc.), utilizând aparatura

din dotarea institutului: stația de monitorizare complexă a proceselor de crei dezvoltare ale pomilor, PM 11 Phytomonitor (Daletown Company Ltd.), camer

termoviziune FLIR i3, psihrometrele cu termometru în infraroșu Mannix EM8857PI Extech RH401 (determinarea CWSI, Crop Water Stress Index), înregistratoare GP1 (Delta T Devices) cu dendrometre DEX 100 și 70 (Dynamax), pentru monitorizarea cu precizia de 0,001 mm a creșterii trunchiului, aparat pentru determinarea clorofilei CCM200 (Opti Sciences), Sun Scan Canopy Analyser, LCPro+ (aparat portabil pentru determinarea fotosintezei), fluorometrele OptiScience OS30 și Foton System Instruments,

metodologie (protocol) de dignosticare rapidă în laborator, pe

șați, a comportării fotosistemului II la stresul termic

40°C), utilizând microsenzori de temperatură pentru frunze și indicatorul OJIP al ei clorofilei determinat cu fluorometrul Foton System Instruments,

Unul dintre indicii OJIP care se corelează foarte bine cu influenra fotosistemului II, a fost Vi = (Fi - Fo)/(Fm - Fo) –ă relativă la pasul i al OJIP. Se remarcă efectul depresiv al

temperaturilor de peste 30°C asupra indicatorului OJIP – Vi al fotosistemului II (media r analizate).

. Stresul termic al frunzelor soiurilor de măr reprezentat prin indicatorul , exprimând integritatea și funcționalitatea fotosistemului II

sensibilitatea indicilor derivați ai variației

i termic timpuriu din plantațiile de i pentru diagnosticarea ă erorile cauzate de

cauzate de perioada din a valorilor creșterii zilnice în

diametru a trunchiului în luna iulie la soiul Redix, în perioadele în care temperatura din atmosferă au valori foarte

ialul apei solului la valori foarte scăzute (sub

portaltoilor creați la și biocenotici (stres

tori, etc.), utilizând aparatura a proceselor de creștere

i dezvoltare ale pomilor, PM 11 Phytomonitor (Daletown Company Ltd.), cameră de u Mannix EM8857PI și

ndex), înregistratoare GP1 i 70 (Dynamax), pentru monitorizarea cu

terii trunchiului, aparat pentru determinarea clorofilei CCM-at portabil pentru

Foton System Instruments,

ă în laborator, pe

ului II la stresul termic (între 10 și i indicatorul OJIP al

ei clorofilei determinat cu fluorometrul Foton System Instruments, FluorPen foarte bine cu influența

– care reprezintă efectul depresiv al

Vi al fotosistemului II (media a

r reprezentat prin indicatorul OJIP al fotosistemului II

- S-au determinat particularităților soiurilor de pomi privind indicele de stres hidric (crop water stress index, CWSI), unul dintre cei mai preciși indicatori pentru programarea aplicării irigaţiilor în pomicultură. S-au remarcat diferențele privind panta liniei bazale inferioare dintre soiurile de măr, păr, prun și cireș analizate, indicator al particularităților morfologice și fiziologice privind transpirația frunzelor.

4. Sisteme de cultură recomandate la speciile pomicole în condițiile schimbarilor

climatice (lucrările solului, fertilizarea NPK, fertilizare foliară, etc.) În condițiile schimbărilor climatice se impune aplicarea unor verigi tehnologice specifice

pomiculturii „de precizie”, care să asigure interacţiunea pozitivă a tuturor factorilor şi condiţiilor de vegetaţie biologice, chimice şi fizice, alocate echilibrat şi la niveluri optimizate, cantitativ şi calitativ. Aceste tehnologii de precizie implică aplicarea unor măsuri tehnologice variate, care tind să reducă vulnerabilităţile sistemelor de cultură actuale, cum ar fi:

- soiuri de mare valoare biologică şi calitate a fructelor, cu rezistenţă sau toleranţă la boli, care fac posibilă reducerea numărului de tratamente fitosanitare poluante pentru sol, apă şi fructe;

- portaltoi vegetativi de vigoare redusă al căror sistem radicular rămâne distribuit în volumul de sol umectat prin irigare localizată, care distribuie asimilatele preferenţial spre fructe, care facilitează lucrările de tăiere, tratamentele fitosanitare şi recoltarea;

- instalarea unor perdele de protecţie, care contribuie la îmbunătăţirea micro-climatului, menţinerea apei în sol şi evitarea eroziunii prin vânt a solurilor.

- generalizarea sistemului de întreţinere a solului – înierbat pe intervalul dintre rânduri, întreţinere prin lucrări mecanice şi/sau erbicidare pe rând, culturi de leguminoase sau mulcirea solului pe rândul de pomi;

- mulcirea solului sub rândurile de pomi, cu material vegetal rezultat din tocarea ierburilor de pe interval, reduce cu 80% cantitatea de erbicide folosite;

- secvenţe tehnologice complexe de combatere a efectelor nefavorabile ale accidentelor climatice: instalații fixe de microaspersiune și plase antigrindină amplasate deasupra rândurilor de pomi pentru combaterea efectelor înghețurilor târzii de primăvară, protecție împotriva grindinei și pentru diminuarea efectelor arșițelor în perioada creșterii fructelor;

- tocarea biomasei lemnoase rezultate la tăiere şi menţinerea ei în livadă; - menţinerea pomilor în spaţiul de nutriţie alocat prin distanţele de plantare – prin tăierea

sistemului radicular – la 50 – 60 cm distanţă faţă de direcţia rândului, la adâncimea de 20-25 cm

- fertilizarea echilibrată combinată cu irigarea, în funcţie de fertilitatea naturală a solului, de specia cultivată, de nivelul producţiei realizate și consumurile specifice pe fenofaze. Utilizarea fertilizărilor foliare pentru îmbunătățirea calității frunzișului și a fructelor;

- gestionarea riguroasă a irigării în funcţie de consumul de apă al pomilor, prin udări zilnice cu sisteme de irigare localizată asociată cu fertirigare, în vederea economisirii resurselor naturale;

- aplicarea unei scheme de tratamente fitosanitare integrate cu produse “bio” şi cu toxicitate redusă, administrate cu echipamente performante cu volum redus de soluţie/ hectar în scopul protejării entomofaunei utile;

- elaborarea de măsuri de prevenire şi combatere a bolilor și dăunătorilor în condițiile modificării ciclurilor biologice și apariției fenomenului de rezistență la pesticide. Astfel,viermele merelor a dezvoltat în condiţiile anului 2012 şi cea de-a treia generaţie (în mod obişnuit are 2 generaţii/an). Dinamica zborului este prezentată în figura 5. În capcanele feromonale utilizate pentru monitorizarea dăunătorului, numărul capturilor s-a ridicat în medie până la 52 fluturi/capcană/săptămână, în condiţiile în care pragul economic de dăunare (PED) pentru viermele merelor este de 3-4 fluturi/capcană/săptămână pentru prima generaţie - G1 şi respectiv 2 – 2,5 pentru a doua generație G2.

Figura 5. Dinamica zborului fluturilor de Cydia pomonella în condiţiile anului 2012 la Mărăcineni

5. Modificări în abordarea bazinelor pomicole în contextul modificărilor climatice Pe plan mondial, metodologiile de evaluare a resurselor agroclimatice disponibile şi a impactului schimbărilor climatice se bazează pe utilizarea modelelor matematice. În România principalul dezavantaj al programului de bonitare aplicat până în prezent, este acela că nu foloseşte, dintre variabilele meteorologice, la intrări, decât temperatura medie anuală a aerului şi suma anuală a precipitaţiilor, ignorând complet distribuţia sezonieră a acestora. Dacă bonitarea terenurilor agricole folosea ca pas de timp anul, simulatoarele fenologice recomandate, cu ajutorul cărora se calculează şi probabilitatea de apariţie a dăunărilor prin acţiunea îngheţurilor târzii, precum și modelele de estimare a favorabilității termice, folosesc ora ca interval de timp pentru calculaţii. Metodologia de zonare propusă de cercetătorii ICDP Pitești reprezintă, faţă de metodele existente pe plan mondial, o abordare originală şi complexă, adaptată impactului real (pasul de timp al modelelor este ora) al factorilor meteorologici asupra proceselor de creştere şi fructificare ale pomilor şi arbuştilor fructiferi din România, care atrage teoria probabilităţilor în cuantificarea acțiunii factorilor de risc climatic şi modele regresionale rezultate din prelucrarea bazelor de date biologice multianuale de la toate stațiunile pomicole.

Date fiind schimbările climatice manifestate în ultimele trei decenii și progresele științifice și tehnologice înregistrate în domeniul pomiculturii „de precizie”, care poate asigura interacţiunea pozitivă a tuturor factorilor şi condiţiilor de vegetaţie biologice, chimice şi fizice, alocate echilibrat şi la niveluri optimizate, cantitativ şi calitativ, gradul de favorabilitate a zonelor pentru viitoarele plantații pomicole se va stabili luând în considerare toți acești factori. În acțiunea de delimitare a noilor bazine pomicole se vor utiliza alături de metodologia de bonitare a terenurilor adaptată schimbărilor climatice și modelele statistice descrise anterior.

Dinamica zborului daunatorului Cydia pomonella

ICDP Pitesti 2012

0 0 0 0 0

20

15

0 0 0

25

0

96

36

44

31

63

17

29

24

3

811

0 0 0 0 0

107,5

0 0 0

12,5

0

4,53

18

22

15,5

31,5

8,5

14,512

1,54

5,5

0

10

20

30

40

50

60

70

26.0

3-1

.04

2.04

-8.0

4

9.04

-15.

04

16.0

4-2

2.0

4

23.0

4-2

9.0

4

30.0

4-0

6.0

5

7.05

-13.

05

14.0

5-2

0.0

5

21.0

5-2

7.0

5

28.0

5-3

.06

4.06

-10.

06

11.0

6-1

7.0

6

18.0

6-2

4.0

6

25.0

6-1

.07

2.07

-8.0

7

9.07

-15.

07

16.0

7-2

2.0

7

23.0

7-2

9.0

7

30.0

7-5

.08

6.08

-12.

08

13.0

8-1

9.0

8

20.0

8-2

6.0

8

27.0

8-2

.09

3.09

-9.0

9

Saptamana

Flu

turi

/cap

can

a/s

ap

tam

an

a

Suma

Media