UNIVERSITATEA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

FACULTATEA SOCIO-UMANISTICĂ

SPECIALITATEA FILOSOFIE ŞI COMUNICARE

Referat “Cartea Schimbărilor”

Realizat: Verdeş Silvia

Evaluator: Gheorghe Bobână

Chişinău, 2012

I Ching (Cartea schimbărilor) face parte din cele 5 clasice, cărţi canonice care constituie baza culturii şi tradiţiei chineze. Mai mult chiar, I Ching este cea mai veche dintre ele.

În ciuda faptului că azi se insistă pe aspectul filozofic al cărţii (vezi introducerea lui Wilhelm), lucrarea a fost utilizată din cele mai vechi timpuri ca Oracol. Un oracol care oferă informaţii despre evoluţia evenimentelor în timp, despre rezultatul pozitiv sau negativ al acţiunilor consultantului. Cartea era utilizată de suverani şi prinţi, în general de persoane cu influenţă din staff-ul suveranilor chinezi.

Importanţa ei este atestată şi de faptul că a supravieţuit incendiului cărţilor ordonat de împăratul Ch'in Shih-huang-ti, în 213 AD.

Conţinut

I Ching este o colecţie de 64 de hexagrame. Hexagramele sînt structuri liniare formate din 6 linii continue sau discontinue. Liniile continue ______ reprezintă principiul yang, cele discontinue __ __, principiul yin.

Cele 64 de combinaţii de linii poartă titluri diferite ca de pildă: Creativul (Yang), Dificultatea iniţială, Vasul ritual, Mireasa, Progresul, Contemplaţia etc. care descriu, evident, situaţii tipice de viaţă. Fiecare hexagramă mai conţine o judecată - care oferă adeseori indicaţii oraculare - şi textele trăsăturilor.

Istoric

Crearea acestei cărţi fără pereche în lume este pusă pe seama lui Fu Hsi, personal mitologic, care a inventat multe alte lucruri utile pentru antichitatea chineză. El ar fi fost martorul unui fenomen miraculos care l-a pus în contact cu cele 8 trigrame (pa-kua), care constituie osatura Cărţii schimbărilor.

Fu Hsi - strămoşul mitic - creatorul trigramelor care constituie baza Cărţii schimbărilor

Legenda spune că în timp ce se plimba pe malul Fluviului Galben, Fu Hsi a zărit ieşind din ape un dragon purtînd pe spate semnele celor 8 trigrame pe care le-a copiat desenîndu-le cu degetul pe nisip.]

La elaborarea cărţii pînă la forma de azi au mai participat Regele Wen şi prinţul Chou, care au adus contribuţii esenţiale: formarea hexagramelor, titlurile lor, judecăţile, comentariile trăsăturilor.

În fine, o foarte mare contribuţie a avut-o celebrul Confucius sau şcoala sa, care i-au ataşat comentarii diverse.

Pe bună dreptate se afirmă că această carte conţine esenţa doctrinelor şi mişcărilor spirituale chineze şi că a influenţat la rîndul ei tot ce s-a născut ulterior. Importanţa ei pentru spiritualitatea taoistă nu poate fi negată.

I Ching în cultura occidentală

Richard Wilhelm celebrul traducător al I Ching

Cea mai importantă contribuţie la răspîndirea cărţii în Europa a avut-o Richard Wilhelm.

Misionar creştin în China şi sinolog, Wilhelm l-a cunoscut pe Lao-nai Hsuan, un descendent al şcolii confucianiste, care l-a ajutat efectiv la traducerea cărţii în limba germană. Mai mult decît o simplă traducere, Wilhelm a adăugat şi comentariile sale la cele 64 de hexagrame. Aceste comentarii ne însoţesc azi atunci cînd folosim cartea ca oraocl şi vrem să-i descifrăm răspunsurile exprimate într-un limbaj simbolic.

Carl Jung este cel care propune o versiune în limba engleză realizată de Carry F. Baynes. Tot Jung adaugă acestei versiuni o introducere substanţială care explică prin exemple practice modul cum poate fi consultată cartea ca oracol. Este cea mai importantă contribuţie la explicarea practicii oraculare pentru cultura occidentală.

I Ching şi sincronicitatea

Carl Jung, celebrul psihiatru elveţian, a iniţiat traducerea versiunii în limba engleză, Cary F. Baynes, la care a adăugat o prefaţă consistentă (vezi mai jos)

Dar Jung nu se limitează nici el la prezentarea Cărţii schimbărilor, ci se apleacă şi asupra studiului funcţionării ei ca oracol. El aduce din nou în discuţie teoria sincronicităţii, forjată de el în urma unor experienţe paranormale în cabinetul sau de psihanalist.

Această teorie, insuficient sau greşit asimilată ulterior de critici şi discipoli, susţine ideea coincidenţelor semnificative, a-cauzale, adică acele potriviri de evenimente psihice şi materiale care, după Jung, nu se explică doar prin cauzalitate. În aceste manifestări bizare, Jung afirmă prezenţa sau constelarea unui arhetip. Arhetupurile, după Jung, ar sta la baza funcţionării Cărţii schimbărilor.

Sincronicitatea explică astfel cum este posibil să obţii informaţii pertinente despre viitor utilizînd beţişoarele de coada şoricelului sau monezile atunci cînd consulţi oracolul.

I Ching azi

I Ching este alături de yin-yang unul din termenii cei mai familiari în lumea occidentală. Cartea este utilizată în continuare ca oracol, deşi foarte mulţi utilizatori au dificultăţi în interpretarea răspunsurilor ei simbolice. Au apărut o mulţime de traduceri în franceză, engleză şi alte limbi occidentale.

În româneşte a circulat multă vreme o traducere neoficială, manuscrisă, copiată şi multiplicată la xerox. După 1989 a apărut şi traducerea versiunii lui Wilhelm dar şi alte abordări mai puţin riguroase.

Exista o multitudine de date istorice care plaseaza – mai mult sau mai putin sigur – Cartea Schimbarilor in timp (pentru date istorice, puteti consulta introducerea la “Yi King – Cartea Prefacerilor”, tradusa de Richard Wilhelm si aparuta in anul 2003 la editura Herald). Veche de mii de ani, Yi Jing este mai curand o culegere de texte decat o carte unitara, scrisa si comentata de-a lungul istoriei Chinei. Cuprinde invataturi testate in timp, folclor, cuvinte ale inteleptilor, filosofie, psihologie, sfaturi practice despre arta guvernarii, etc.

Yi Jing este unul dintre compendiile filosofice de baza ale culturii chineze. Tema sa principala este – desigur – schimbarea care, in mod paradoxal, este singurul lucru sigur din univers. Privita de multe ori drept o carte de divinatie, Yi Jing nu ne ajuta sa prezicem in mod clar viitorul si nici nu ofera “planuri de lucru” cu privire la modul in care sa abordam o situatie, ci mai curand un mod nou de a intelege si a beneficia de pe urma schimbarilor care au loc constant in vietile noastre.

Exista mai multe metode de a “consulta” Cartea Schimbarilor: cu ajutorul monezilor, betisoarelor sau chiar prin simpla deschidere a cartii la o pagina oarecare. Dincolo de acest aspect simplificat de a privi lucrurile, Yi Jing ramane una din lucrarile clasice careia ii poate fi dedicata o intreaga viata consacrata studiului. Se poate spune ca cele 64 de hexagrame si modurile de a le interpreta, care constituie corpul cartii, reprezinta situatii de viata care pot evolua intr-un fel sau altul, Yi Jing oferindu-ne in fiecare caz sfaturi intelepte pentru viata.

Invataturile din Yi Jing au fost preluate si adaptate la Feng Shui. Cele 8 trigrame (despre care am discutat in alte articole pe pagina noastra) sunt folosite sub forma a doua aranjamente cunoscute celor care au studiat Feng Shui traditional: Xian Tian Bagua (Aranjamentul Cerului Timpuriu) si Hou Tian Bagua (Aranjamentul Cerului Tarziu). Cele opt trigrame (cerul, pamantul, apa, focul, muntele, lacul, tunetul, vantul) sunt reprezentari simplificate ale fortelor universale.

Studiata in paralel cu Feng Shui si cu sistemele astrologice chinezesti (dintre care cel mai cunoscut este sistemul celor patru stalpi ai destinului), Yi Jing ne ajuta in ultima instanta sa cream o viata mai buna pentru noi si pentru cei din jur, ajungand sa traim in armonie cu Tao – Calea.

Despre sfirşitul lumii

I Ching sau “Cartea schimbărilor” era folosită în general pentru previziuni şi sfaturi de natură personală. Citirea se făcea pe baza unor hexagrame, formate din linii continue sau întrerupte, existând 64 de combinaţii posibile. Însă de la un oracol personal, I Ching a devenit în ultimele decade un soi de carte a apocalipsei. Totul a pornit de la controversatul cercetător Terence McCanon, care a realizat o reprezentare grafică matematică a celor 64 de hexagrame care compuneau I Ching, din care a reieşit un soi de hartă a timpului. Acesta a recunoscut un tipar în

cele 64 hexagrame, pe care le-a transpus într-un grafic, în care se regăseau date importante ale istoriei omenirii. Diagrama începe din anul 1000 i.e.n., momentul creării cărţii I Ching.

Mama Shipton

Printre altele, McCanon a observat că anul căderii imperiului roman sau cele două războaie mondiale sunt marcate grafic cu o linie descendentă, în vreme ce în dreptul datei descoperirii Lumii Noi există o linie ascendentă. Însă curiozitatea acestui tabel grafic este dată de faptul că se încheie în dreptul datei care îi corespunde calendaristic lui 21 decembrie 2012.

O altă prezicătoare care a trăit în Anglia la începutul anilor 1 500, denumită mama Shipton, despre care se spune că ar fi fost jumătate umană şi jumătate fiinţă supranaturală, vine să susţină prezicerile altor oracole, adăugând chiar unele noi. Aceasta a anticipat corect moartea lui Henric al VIII-lea, domnia reginei Victoria, marea ciuma sau ororile celor două războaie mondiale şi apocalipsa, când conform viziunilor acesteia, jumătate din populaţia planetei va

pieri.

Una dintre cele mai exacte surse privitoare la ipotetică apocalipsa este calendarul mayaş, deoarece oferă o dată concretă a ceea ce va să fie sfârşitul lumii: anul, lună şi ziua. Este o predicţie exactă venită de la o civilizaţie care îşi luă calendarul în serios, obsedată de ţinerea socotelii timpului, într-atât de exact, încât au putut prezice eclipse în viitorul îndepărtat. Calendarul este şi profetic: 5 martie 1519 este data exactă la care mayaşii au prevestit sosirea conchistadorilor conduşi de Cortes. În acea zi, istoria consemnează debarcarea căpitanului spaniol pe ţărmurile Lumii Noi. În 21 decembrie 2012 calendarul mayaş îşi încheie un mare ciclu, căruia, cel puţin în aparenţă, nu-i mai urmează nimic.

Şi “www” prevesteşte sfârşitul lumii

Dincolo de oracole, calendare şi magicieni, ştiinţa modernă vine cu propria sa previziune asupra datei la care lumea se va sfârşi. Este vorba despre world wide web, care a reuşit să creeze un circuit de comunicare fără precedent în istoria omenirii. Internetul poate fi mai mult decât un simplu punct de referinţă al previziunilor apocaliptice. Acesta a devenit chiar mijlocul de transmitere al unui astfel de mesaj, care de această dată nu aparţine unei vrăjitoare care trăieşte într-o peşteră şi nici unei cărţi chinezeşti. Profeţii înspăimântătoare au început să apară dintr-o direcţie care nici măcar nu este umană, un “oracol” numit “web-bot”. Programul scanează world wide web-ul pentru a sorta informaţiile legate de viitor, având ca rezultat o serie de profeţii, care sunt în final, la fel de ambigue ca şi oracolele lumii antice. Acesta încearcă să citească stările inconştiente ale omenirii, scanând masiv limbajul folosit în mii de site-uri

web. Procesul implică mai multe programe numite “păienjeni” sau “agenţi”, care citesc tot internetul, în căutarea unor anumite cuvinte-cheie. Programul a fost conceput iniţial pentru realizarea unor previziuni financiare, legate de bursă şi de investiţii.

În 2001, unii programatori au observat că rezultatele obţinute erau mai mult decât simple informaţii financiare. Frazele au început să se lege, să se combine cu anumite date din calendar, începând să primească un sens. Specialiştii şi-au dat seama că ar putea avea de-a face cu nişte predicţii legate de evenimente viitoare. Unul dintre evenimentele majore pe care dezlegarea acestor fraze le-a putut prezice sunt chiar atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.

Dacă într-adevăr acest sistem funcţionează, atunci viitorul nu arată prea roz: pe lângă calamităţi naturale, conflicte armate, apare şi data de 2012. Web-Bot prezice că anumite catastrofe vor lovi Pământul la acea dată, ca urmare a unei alinieri stranii a planetelor.

Structura I Ching

YIN-YANG I Ching are la baza conceptul yin-yang, adica dualitatea feminin-masculin, negativ-pozitiv, receptiv-activ, noapte-zi, pentru informaticieni, 0-1. Principiul yin este reprezentat printr-o linie intrerupta si yang, printr-o linie continua.

TRIGRAMELE Din combinarea lui yin si yang in grupe de cate trei, au rezultat 8 trigrame. Fiecare trigrama reprezinta o forta a naturii, careia ii este atasata o anumita simbolistica. Trigramele sunt folosite inclusiv in feng-shui. Iata-le, pe scurt:

HEXAGRAMELE Din alaturarea trigramelor doua cate doua (una jos si una sus) au rezultat 64 de combinatii, numite hexagrame, fiecare avand un inteles profund si distinct. Pentru a afla mai multe despre problema care ne preocupa, se recurge la un procedeu in urma caruia se obtine o singura hexagrama, ce contine indiciile cautate.

Descrierea clasica a fiecarei hexagrame este lunga si complexa. Fiindca in zilele noastre timpul este pretios, iar oamenii sunt dornici de informatii scurte si la obiect, in articolul de fata este redata doar esenta fiecarei hexagrame (vezi sectiunea "Semnificatia hexagramelor").

Cum se foloseste I Ching

Obiecte necesare

Vechii chinezi foloseau pentru ghicit diverse obiecte: bucati de carapace de testoasa, fragmente de omoplat de bou, tulpini de coada-soricelului, boabe de orez, zaruri, monede de bronz. Dintre toate, monedele sunt cele mai recomandate.

Asadar, ai nevoie de:

* 3 monede identice, mari si grele (cele de 50 de bani sunt foarte bune);

* o suprafata plana, tare si suficient de intinsa (masa, planseta, podea);

* un creion si o foaie de hartie;

* tabelul cu semnificatia hexagramelor.

Pregatiri preliminare

* Alege un loc linistit, unde esti sigur ca nu te deranjeaza nimeni; eventual, inchide telefoanele si interfonul (nu dureaza mult).

* Asaza-te comod.

* Atribuie, prin conventie, uneia dintre fetele monedelor cifra 2 si celeilalte, cifra 3. De exemplu, capul (banul) sa fie 2, iar pajura (stema), 3. Sau invers, nu are importanta; ceea ce conteaza este sa stabilesti si sa nu uiti. Conventia este valabila pentru toate cele trei monede.

Procedeu de lucru

* Concentreaza-te asupra problemei tale.

* Formuleaz-o scurt si clar, apoi scrie-o pe hartia pregatita (este bine sa scrii langa ea si data).

* Ia in causul palmelor cele trei monede si amesteca-le bine, gandindu-te intens la ceea ce te preocupa.

* Respira de cateva ori adanc.

* Arunca monedele in sus.

* Noteaza pe hartie rezultatul, sub forma unui sir de 2 si 3. De exemplu, daca doua monede au cazut cu pajura in sus si una cu capul, scrie 3, 3, 2. Aduna cifrele. Daca obtii un numar cu sot, trage o line intrerupta (yin). Daca obtii un numar fara sot, trage o linie continua (yang). Combinatiile posibile sunt:

3+3+3=9 -yang

3+3+2=8 - yin

3+2+2=7 - yang

2+2+2=6 - yin

* Ia din nou monedele in maini, concentreaza-te, amesteca-le si arunca-le inca o data. Analizeaza rezultatul si trage linia corespunzatoare (yin sau yang) deasupra precedentei (o hexagrama se construieste, de jos in sus).

* Arunca monedele de inca patru ori, concentran-du-te de fiecare data. In total, trebuie sa le arunci de sase ori si sa obtii sase rezultate. Scrie fiecare rezultat deasupra precedentului. Vei observa ca astfel s-a nascut o hexagrama.

* Cauta in tabelul alaturat numarul corespunzator hexagramei tale.

* De exemplu, daca ai obtinut, atunci cauta in coloana verticala trigrama de jos , si pe randul orizontal trigrama de sus. Te duci la intersectia liniei cu coloana si gasesti numarul 22. Acesta este numarul hexagramei din exemplu.

* Cauta in lista de semnificatii a hexagramelor hexagrama ta si citeste semnificatia. *

Mediteaza asupra ei.

Recomandari importante

* Formuleaza intrebari clare si directe. De exemplu, nu intreba: "Cum imi merge in cariera?", ci specifica limpede "am sa primesc o marire de salariu anul asta?", "imi reuseste proiectul X?", "este mai bine sa ma transfer, sau sa raman la serviciul actual?" etc.

* Nu consulta I Ching pentru orice fleac, ci doar pentru lucruri care conteaza cu adevarat pentru tine.

* Ca sa obtii un rezultat corect, fii sincer si increzatoar.

* Nu pune aceeasi intrebare de doua ori. Fiecare intrebare are un singur raspuns valabil.

* Nu incerca sa fortezi interpretarea ca sa obtii raspunsul la care speri. Iti foloseste mult mai mult sa fii lucid si obiectiv decat sa te ascunzi dupa deget.