[RO] Terapia Maritala Structural-strategica

download [RO] Terapia Maritala Structural-strategica

of 32

  • date post

    31-Oct-2015
  • Category

    Documents

  • view

    32
  • download

    1

Embed Size (px)

Transcript of [RO] Terapia Maritala Structural-strategica

  • 1

    Terapia de cuplu Structural-Strategic Acest capitol prezint un model integrat de terapie de cuplu structural-strategica. Avnd

    n vedere ca posibilitatea unei astfel de integrri este un subiect n dezbatere continua (Fraser,

    1984b), pare adecvat ca prefaa acestui capitol, sa fie o scurt discuie a celor dou modele.

    Stanton a remarcat ca terapia structurala i cea strategica mprtesc multe caracteristici comune.

    Asemnrile i deosebirile dintre cele doua modelele sunt menionate pe scurt n aceast seciune,

    deoarece acestea constituie cea mai mare parte a capitolului. n restul materialului prezentat in

    acest capitol, ipotezele i tehnicile comune celor doua tipuri de terapii sunt prezentate fr niciun

    comentariu. Atunci cnd cele dou modele difer, diferenele sunt comentate.

    Terapia structurala i strategica impartasesc multe ipoteze care diferentiaza aceste dou

    forme de terapie de multe altele prezentate n aceast carte. Ambele subliniaz importana

    contextul actual, spre deosebire de contextul istoric. Ciclul de viaa al familiei este privit ca un

    cadru de dezvoltare n care cuplul (i familia) evolueaz constant. Simptomele sunt privite n

    acest context al dezvoltarii i sunt considerate ca fiind meninute de sistem, n timp ce ele la

    randul lor mentin sistemul.

    n ambele modele, terapia este un proces activ, directiv i orientat ctre obiective.

    Diagnosticul nu este separat de intervenie, terapeutul este parte componenta a sistemului.

    Ambele modele sunt scurte, pragmatice si orientate pe problema.

    Diferenele importante dintre cele dou modele sunt problemele care au stat in calea de

    integrarii lor. Terapia structurala pune accentul mai mult pe importana terapeutului, pe

    "alturarea" lui in cuplu sau in familie, precum i pe ncurajarea terapeutului de a-i folosi

    influena personal pentru a atinge obiectivele terapeutice. n terapia strategica, obiectivele

    terapiei sunt de obicei mai puin evidente, iar progresul spre aceste obiective este obtinut indirect

    sau chiar prin provocare, mai degrab dect prin simpla influena terapeutic. Terapia structurala

    pune accentul pe o perioad de timp mai mare i tinde sa vad interaciunea ca relativ stabil sau

    static n structurarea sa. Pe de alta parte, terapia strategic vizeaz secvene mult mai scurte de

    comportament, n special n acele secvene care implic un comportament simptomatic.

    Au fost propuse mai multe modele pentru integrarea terapiilor structurala i strategic

    (Coyne, 1984; Fraser, 1984a; Liddle, 1984; Stanton 1981a, 1981b). Modelul prezentat este

    similar cu modelul structural-strategic al terapiei de familie in cazul abuzului de droguri

    dezvoltat de Stanton si Todd (Stanton, Todd, & Associates, 1982) i cu modelul terapiei maritale

    a lui Staton (1981a). n forma sa cea mai rudimentar, acesta a fost caracterizat de Liddle ca

    fiind "mai intai structurala si apoi strategica " (Liddle, 1984, p.. 73). Acesta este un rezumat

    corect al regulilor generale ale lui Stanton: (a) abordarea iniiala a unui cuplu trebuie sa fie

  • 2

    structural, (b) trecerea la o abordare preponderent strategic atunci cnd tehnicile "structurale"

    fie nu au sau nu vor avea succes (Stanton 1981a).

    Pentru o mai buna nelegere, termenii structural i strategic sunt utilizate ca i cnd

    aceste forme de terapie ar fi folosite n forma lor pur. ns, n acest model integrat ele sunt

    vzute ca dou extreme ale unui continuum; n practica clinic, se intampl rar s fie utilizate n

    forma lor pur.

    MODELUL DISTRESULUI N CUPLU

    Terapia structural i cea strategic mprtesc o viziune comun a cuplului ca un sistem

    interacional relativ stabil. Privit ca sistem, comportamentul n diada marital (sau orice alt

    sistem diadic stabil), este privit ca fiind reglementat de starea fiecrui partener, feedback-ul

    dintre cei doi, i impactul "mediului", care include copiii, familiile de origine, prietenii, colegii

    de serviciu i aa mai departe. Diada este considerat a fi un sistem orientat spre obiective, care

    ncearc s satisfac nevoile concurente ale partenerilor, ale cuplului ca entitate i n acelasi timp

    pe cele ale mediului.

    n aceste limite, cuplul face tot ce poate pentru a satisface aceste cerine concurente.

    Sistemul este, de asemenea, n continu evoluie i nu este un sistem nchis. Noi etape din ciclul

    de via al familiei (Carter & McGoldrick, 1980; Liddle, 1983) i ciclurile individuale de

    dezvoltare ale partenerilor (Sheehy, 1976; Levinson, 1978) solicit modificri n

    comportamentul diadei maritale. Una dintre principalele surse de stres marital este eecul

    sistemului de a se adapta la aceste noi cerine. O astfel de primejdie poate lua dou forme

    principale: o situaie stabil nesatisfctoare sau o criz conjugal.

    O SITUAIE STABIL NESATISFCTOARE

    Cea mai comuna forma de stres marital este atunci cnd partenerii se gsesc prini ntr-o

    situaie stabil, dar nesatisfctoare. Nemultumirea se poate manifesta n mai multe moduri.

    Adesea, simptomele sunt aparent individuale, cum ar fi depresia sau alcoolismul. Alteori

    simptomele pot fi de natur interacional, cum ar fi violena n familie, certurile constante, sau

    dificulti sexuale. Exista si cazuri in care nu se manifesta un simptom clar, ci mai degrab

    plngeri cum ar fi "Nu exist nici un sentiment intre noi" sau "Asta e tot ce putem astepta de la

    cstorie?"

    Din punct de vedere structural-strategic astfel de simptome sunt cel mai adesea un

    rspuns la cerinele ciclului de via. Contextul cstoriei se schimb i devine tot mai evident c

  • 3

    relaia marital trebuie si ea s se schimbe, ns schimbarea este prea amenintoare. Exemplele

    clasice de dificultati de tranziie includ simtomele de tip "cuib gol" i criza vrstei mijlocii.

    Este o greeal s privim comportamentul de cuplu ca fiind complet static, chiar dac

    soii par a fi n mod evident blocai. Observat mai atent, comportamentul cuplului este compus

    dintr-o serie de etape care alctuiesc o secven repetitiv (DeFrank-Lynch, si Todd, 1985, Haley,

    1976). n aceast secven sau ciclu, comportament simptomatic joac un rol-cheie de

    reglementare, de semnalizare a ntoarcerii la gama obisnuita de comportament. Din pcate, astfel

    de intoarceri pot ine cuplul prins ntr-o arie relativ restrns de comportamente.

    S luam n considerare, de exemplu, rspunsul unui cuplu relativ tradiional la

    perspectiva unui "cuib gol." Pe masura ce copiii cresc i devin mai independeni, devine tot mai

    evident c relaia marital i va cpta o mai mare importan pentru ambii parteneri i c soia

    casnic ar putea avea nevoie de alte surse de satisfacie pentru a nlocui rolul ei mama. Aceste

    modificri necesit o repozitionare major pentru orice cuplu, schimbari care sunt, de obicei,

    realizate printr-o combinaie de experimentare, ncercare-i-eroare, negocierea explicit i stres

    n cuplu.

    ntr-un caz clinic, acest proces se descompune i se nlocuiete cu o dezvoltare a

    "simptomelor" (n sensul cel mai larg) care ajung s defineasc ceea ce este permis. Cnd soia

    se apropie soul ei i este evident c ea are nevoie de mai mult de la el, acesta se poate retrage n

    munc. Desfurarea n continuare pot fi ndeplinite cu furie de la el i critica ei ca prea

    solicitante. Atunci cnd ea ncepe s ias in lume s i "testeze aripile", unul sau ambii parteneri

    pot deveni anxiosi sau familia extins poate considera c un astfel de comportament nu este

    acceptabil. n timp ce un astfel de "feedback corectiv" este ntlnit n orice familie sau cuplu, n

    cazurile clinice este prea riscant sa se continue n faa unor astfel de opoziii. Cu fiecare repetare

    a ciclului, rolul simptomului se nrdcineaz tot mai mult.

    CRIZA CONJUGAL

    Cea de-a doua form major de stres marital este, evident, criza conjugal. Ceva s-a

    ntmplat fie n mediul extern, fie ntre parteneri, care a determinat apriia unui "nou joc". Acest

    lucru poate avea loc sub forma unui "eveniment declanator" brusc cum ar fi moartea unui

    membru al familiei sau un transfer neateptat la locul de munc. In alte cazuri, situaia se poate

    dezvolta treptat, pana cand este depit pragul de " comportament admisibil" ntr-un mod radical.

    Una dintre cele mai frecvente exemple este aventura extraconjugala. Relatia maritala poate fi

    deteriorat considerabil pentru o perioad lunga de timp, pot aparea nemultumiri individuale i

    lipsa de armonie conjugal. Cand unul dintre parteneri are o aventura, relaia poate fi

  • 4

    transformat radical, uneori cu efecte ireversibile (a nu se intelege c aceste modificri sunt n

    mod necesar sau nedorite sau dezadaptative).

    n ambele forme de distres marital, terapeutul este de obicei confruntat cu cereri aparent

    imposibile, contradictorii. n relaiile stabile dar nesatisfctoare, cererea implicit este, "Ajut-

    ne sa ne schimbam, dar fr a perturba nimic" sau "Ajuta-ne sa ne meninem status quo-ul, dar

    invata-ne sa raspundem la noile cerine." n caz de criz conjugal, cuplu pare c cere, "Ajut-ne

    s revenim la cum era odata (chiar dac este imposibil)."

    n ambele situaii, problema cuplului este implicit, la fel si parerile membrilot despre ce

    este admisibil i ce nu. Ei sunt adesea blocai n definiia pe care ei o dau situaiei, ceea ce i

    impiedica sa aplice comportamente noi i sa utilizeze abilitile i punctele lor forte, pe care insa

    sunt capabili sa le utilizeze cu succes n alte contexte. Dup cum vom vedea n seciunile

    urmtoare ale acestui capitol, rolu