Riscul Profesiei de Dascal

6
RISCUL PROFESIEI DE DASCAL Ziarele şi mai ales televiziunile au pus pe tapet o temă fierbinte: corupţia din şcoli.Au semnalat-o şi au comentat-o. Dar nu au rezolvat-o. Şi n-o vor rezolva degrabă. Pentru că ziarele nu pot face mai mult decât politicienii sau miniştrii, decât profesorii, părinţii sau elevii. Corupţia din şcoli a apărut în cearta zilei ca un subiect de presă, tratat ca atare, superficial, de dragul senzaţiei, alături de ştirile despre ceilalţi corupţi, aceia care se plimbă între Monaco şi penitenciarul Rahova. Subiecte expirate în faşă. Amestecate. Amestecând lucrurile, încât cu greu le mai poţi descâlci. Sunt arătate mai mult lucrurile de suprafaţă, vinovaţii de carton. Asta câtă vreme disfuncţiile şi-au făcut loc în miezul unei realităţi tot mai greu de suportat. Anatema este aruncată în cele din urmă asupra profesorilor, asupra „întregii clase” de profesori – între care există, desigur, şi corupţi –, dar care sunt cel mai puţin vinovaţi. Şi asta deoarece ei nu se pot lupta şi cu dezvoltarea motivaţiei la învăţăturăa elevilor, şi cu o societate care trimite spre şcoală tot mai multe nevoi negative. Condiţia profesorului este foarte „conflictuală” Televiziunile îşi titrează ştirile cu trimiteri la „educaţie”, „învăţământ”, dar vina cade aproape de fiecare dată pe umerii omului de la catedră şi tema e dezvoltată în această direcţie. Vinovat este, desigur, cel care comite actul incalificabil. dar, când mergi punctual la om, vei constata că vinovăţia lui pluteşte într-o masă confuză de vinovăţii, cărora cu greu le poţi da de capăt. Un act de corupţie se consumă fie într-o strânsă relaţie profesor-părinte-elev, relaţie care se lasă cu greu devoalată, fie într-o încrengătură mai cuprinzătoare (la examene), cameleonică. Trei ar fi căile de ieşire spre un orizont sanogen: vindecarea societăţii în ansamblu (aproape o iluzie, cu angajamente complexe pe termen lung), ameliorarea sistemului care cuprinde educaţia (unde de peste douăzeci de ani am acumulat experienţele bâlbâielilor) şi înnoirea omului de la catedră (demers confiscat de discursuri demagogice emanate din diferite direcţii). A treia cale ar fi probabil mai uşor de urmat, solicită un angrenaj de acţiuni mai restrânse, poate fi pus în operă şi un suport etic-spiritual, dar în acelaşi timp este încărcată cel mai mult de subiectivitate, iar cu „subiectivitatea” este foarte greu de luptat. Aspectele se evidenţiază pentru fiecare „agent” vizat, care e unul activ, dinamic, receptiv/influenţabil, determinat, în societatea prezentului, să-şi găsească singur căile de acţiune şi de evoluţie. El este obligat să se plaseze mereu între tradiţie şi un prezent imprevizibil. Şi, mai mult decât în alte sectoare de activitate, condiţia lui – a profesorului – este foarte „conflictuală”, pentru că el trebuie să fie preocupat nu doar de rezolvarea propriei situaţii, ci şi a situaţiei celor pe care îi formează. Societatea cere mai mult de la şcoală decât îi oferă

description

profesia didactica

Transcript of Riscul Profesiei de Dascal

RISCUL PROFESIEI DE DASCALZiarelei mai ales televiziunile au pus pe tapet o temfierbinte: corupia dincoli.Au semnalat-oi au comentat-o. Dar nu au rezolvat-o.i n-o vor rezolva degrab. Pentru cziarele nu pot face mai mult dect politicienii sau minitrii, dect profesorii, prinii sau elevii. Corupia dincoli a aprut n cearta zilei ca un subiect de pres, tratat ca atare, superficial, de dragul senzaiei, alturi detirile despre ceilali corupi, aceia care se plimbntre Monacoi penitenciarul Rahova. Subiecte expirate n fa. Amestecate. Amestecnd lucrurile, nct cu greu le mai poi desclci. Sunt artate mai mult lucrurile de suprafa, vinovaii de carton. Asta ctvreme disfunciilei-au fcut loc n miezul unei realiti tot mai greu de suportat. Anatema este aruncatn cele din urmasupra profesorilor, asupra ntregii clase de profesori ntre care exist, desigur,i corupi , dar care sunt cel mai puin vinovai.i asta deoarece ei nu se pot luptai cu dezvoltarea motivaiei la nvtura elevilor,i cu o societate care trimite sprecoaltot mai multe nevoi negative.Condiia profesorului este foarte conflictualTeleviziunile i titreaz tirile cu trimiteri la educaie, nvmnt, dar vina cade aproape de fiecare dat pe umerii omului de la catedr i tema e dezvoltat n aceast direcie. Vinovat este, desigur, cel care comite actul incalificabil. dar, cnd mergi punctual la om, vei constata c vinovia lui plutete ntr-o mas confuz de vinovii, crora cu greu le poi da de capt. Un act de corupie se consum fie ntr-o strns relaie profesor-printe-elev, relaie care se las cu greu devoalat, fie ntr-o ncrengtur mai cuprinztoare (la examene), cameleonic. Trei ar fi cile de ieire spre un orizont sanogen: vindecarea societii n ansamblu (aproape o iluzie, cu angajamente complexe pe termen lung), ameliorarea sistemului care cuprinde educaia (unde de peste douzeci de ani am acumulat experienele blbielilor) i nnoirea omului de la catedr (demers confiscat de discursuri demagogice emanate din diferite direcii). A treia cale ar fi probabil mai uor de urmat, solicit un angrenaj de aciuni mai restrnse, poate fi pus n oper i un suport etic-spiritual, dar n acelai timp este ncrcat cel mai mult de subiectivitate, iar cu subiectivitatea este foarte greu de luptat. Aspectele se evideniaz pentru fiecare agent vizat, care e unul activ, dinamic, receptiv/influenabil, determinat, n societatea prezentului, s-i gseasc singur cile de aciune i de evoluie. El este obligat s se plaseze mereu ntre tradiie i un prezent imprevizibil. i, mai mult dect n alte sectoare de activitate, condiia lui a profesorului este foarte conflictual, pentru c el trebuie s fie preocupat nu doar de rezolvarea propriei situaii, ci i a situaiei celor pe care i formeaz.Societatea cere mai mult de lacoaldect i oferNu vreau s-i apr pe profesori, deoarece ei se pot apra, deocamdat, nc, prin activitatea la clas, dar prea sunt luai, cel puin periodic, ca exponeni ai tuturor relelor din societate. Muli oameni (unii politici) nu dau doi bani pe coal, dar, cnd cineva face o boacn, se spune c coala nu l-a nvat bine. Societatea cere mai mult de la coal dect i ofer ea, societatea, acesteia. i, de multe ori, coala i ofer societii mai mult dect se atept aceasta. Vine, ea, coala, cu un, s zic aa, plus de ofert. Ce combustie, de unde venit, hrnete acest plus, cum este oare acesta cuantificat i mai ales cum este pltit? n privina cuantificrii sau plii, sistemul nu prea are ce face i nici nu face. Expresia acestei situaii este dat de elevii mai bine pregtii. Mai bine pregtii n comparaie cu ce?nfrngerea eticProfesorii corupi trebuie ferm i repede identificai i pedepsii. Se fac eforturi, n sistem, pentru rezolvarea unor situaii de acest gen, mai ales cu ocazia examenelor. Este ns destul de greu de acionat, pentru c e pus n funciune, de cele mai multe ori, un lan de compromisuri, care nu se las rupt i n care profesorul e doar o verig. i nu ntotdeauna cea mai important. Punctul forte i chiar ctigurile bneti sunt de multe ori n alt parte i apoi, ce s mai fac un profesor cnd e obligat de sistem, de obinuine, de mentaliti, de un anume colectiv de oameni, de motive administrative s promoveze un elev (ntr-o clas superioar), chiar dac acesta nu merit? nfrngerea etic a profesorului se ntmpl nu cnd ia un amrt de cadou (dac ia), ci atunci cnd acord nota de trecere. Sunt mici compromisuri, care se acumuleaz Nu tiu ce hotrre de guvern ar rezolva o asemenea situaie.Micile cadourii marile problemeExist ns o plaj de interes a lucrurilor, s zicem, drgue-cldue Micile cadouri date de elevi (sau prini) profesorilor cu anumite ocazii. Sunt gesturi care de obicei mbogesc sufletete att pe elev, ct i pe profesor. Sunt gesturi care se fac n societate. A ndrzni s zic i pot fi certat pentru aceasta c nu-i chiar un dezastru ca, la ncheierea ciclului primar, nvtoarea s primeasc o bijuterie din partea elevilor ei sau nvtorul o cravat. Dragostea (cu efecte benefice) cu care sunt nconjurate unele clase de nvtorii lor nu are margini. Totul e s pstrm msura, s nu srim calul, recompensele s nu devin lege, cum, din pcate, ne-a artat presa n ultimul timp. Exist clase i clase, prini i prini Este ct se poate de nociv i incriminant s inventm competiii ntre coli, ntre clase sau ntre prini pe tema cadourilor date profesorilor. Asemenea lucruri trebuie stopate repede i eradicate. n acelai timp, trebuie s tim c mai exist i prini crcotai. Tot aa cum exist profesoare care i mpart cu copiii bomboanele primite cadou. Cnd vezi, la fine de an colar, o profesoar cu braele grele de flori cinste ei!, zici c-i risip Ce s faci? Asta-i situaia. Mai ctig i florresele un ban.Nu cred c e sfritul lumii dac secretara colii fr s cear este recompensat cu o cafea dup ce a fcut nu tiu ce situaie pentru clas, stnd poate peste program. Un nvtor sau un profesor organizeaz o excursie n jude sau n ar. Nu e uor. i asum o responsabilitate. Dar i o munc n plus, peste ceea ce i cere coala n mod strict. Pentru excursia respectiv trebuie s fie adunai bani, de ctre prini, elevi sau n anumite situaii chiar de cadrul didactic. Se poate ntmpla ca respectivul cadru didactic s umble el dup sponsori. Nu-i uor. Cine cuantific sau rspltete efortul n plus al cadrului didactic? Nu exist modaliti. Rmne, desigur, bucuria pur a gestului. Ct despre gradaii de merit, acestea sunt puine i nu tiu cte excursii ar trebui s faci i dac exist asemenea situaii de evaluare pentru a deveni eligibil.Profesorul poate privi situaia general puin derutat. Nimeni nu ip c medicul ia bani pentru diferite servicii medicale sau poliistul pentru nu tiu ce, c tot felul de baroni dau tunuri financiare, dar cel mai mic gest n acest sens al profesorului este repede incriminat. Desigur c n activitatea profesorului trebuie s vedem reflectat mai mult etic, dar lucrurile plutesc nc n mult confuzie. Orele plus catedr sunt pltite cum sunt pltite, salariile de merit (o vag iluzie) au fost tiate, plusul de efort al unui profesor n activitate nu este recompensat.Profesorii sunt minii continuuntr-o emisiune televizat, un om politic srea fnos spunnd c profesorii i sindicatele n-ar trebui s fac atta caz de banii cu care sunt pltii deoarece au tiut de la nceput c n nvmnt salariile sunt mici. Dac nu le convine, s ias din sistem! Ieirea domnului parlamentar era politic. Avea i el ocazia s fac pe grozavul. Opinia lui era cinic i periculoas. Trimitea lucrurile ntr-o interpretare greit. Pcat c nu i-am reinut numele. Merita s fie numit. Ce ar face guvernul dac toi profesorii buni, pltii deocamdat sub munc i merit, dar i sub posibilitile rii, ar prsi coala?E adevrat c salariile sunt mici aa cum au tot fost, dar parc acum mai mult dect altdat , ns profesorii au tot sperat ntr-o mbuntire a rsplii pentru munca lor. Li s-a tot spus cuvnt legiferat c educaia este prioritate naional. N-au vzut i nu vd asta nici n oglinda mentalului colectiv sau politic, nici n dotarea colilor, nici n salarizarea sau acordarea vreunor privilegii. Salariile le-au fost tiate cu un sfert i revenirea cu sporuri de pn la 25% nu mai egaleaz retribuia iniial, ce s mai vorbim de creteri care ar fi trebuit s duc starea material a profesorului spre conforturi europene. Sprijinul dat la un moment dat pentru cumprarea de literatur de specialitate a fost tiat i el. Naveta e pltit cum d Domnul Profesorii au fost minii n mod sistematic, iar iluziile le sunt nfrnte n fiecare zi.Atenia financiara statului e ndreptatgreitntr-un nvmnt modern (i reformat/reformulat), omul de la clas trebuie s aib acces la o baz de informaii modern i generoas. Acest lucru poate fi fcut cu ajutorul internetului, al calculatorului sau laptopului, care trebuie s fie performante. Intri n baze de date (biblioteci, bibliografie metodic), proiectezi lecii, situaii de nvare, elaborezi exerciii, subiecte de evaluare etc., iar la rigoare, poi dialoga cu elevii, poi s le dirijezi nvarea i prin asemenea modaliti. n general, un numr semnificativ de cadre didactice a urmat cursuri de iniiere pe calculator, dar foarte puini profesori i permit s-i cumpere un calculator, mai ales unul performant. Pe care cadru didactic l las inima s-i rup din retribuia lunar cel puin un salariu ca s-i cumpere un laptop pentru activitatea la clas? Cu ce venituri bneti compenseaz acest sacrificiu? Un asemenea instrument de lucru ar trebui oferit de coal, printr-un program naional. Deocamdat statul poate oferi laptopuri, cred, parlamentarilor, consilierilor judeeni sau altor categorii profesionale, care au, desigur, venituri mai mari dect un profesor. Statul i ndreapt greit atenia financiar, nu este n stare s vad inte cu adevrat fierbini pentru buna lui funcionare, adic n interesul rii, al ceteanului, al formrii tinerilor. n aceast situaie, sunt prini care se mobilizeaz n sprijinul propriilor copii, cu sau fr inducerea de nevoi din partea dasclului. Primirea unui laptop din partea prinilor de ctre un dascl e un gest delicat. Nu tiu, sincer vorbind, ct corupie este ntr-un asemenea gest. Dureros i periculos este faptul c, ntr-o asemenea situaie, statul n-ar prea avea dreptul s se pronune, ct vreme chiar el se afl ntr-o situaie de culp n raport cu profesorul.Fondul clasei un compromis ruinos al educaiei naionalentr-o situaie de culp n raport cu coala se afl statul i n privina aa-zisului fond al clasei. Fondul clasei are tradiie. i asta mai mult n direcia unor lucruri bune, vzute din perspectiva asigurrii unor optime condiii de lucra la clas. Statul ar trebui s repare i s igienizeze colile, s asigure n clas anumite faciliti, bnci adecvate etc. Dar nu o face. i atunci prinii trebuie s ia iniiativa: scot bani din buzunar i vruiesc sala de clas, cumpr perdele, manuale noi i multe altele. Ce faci tu, ca stat, prin instituiile tale? Mai strngi cu ua vreun profesor/diriginte, aa, de dragul sportului, mai mediatizezi vreun caz, mai ari cu degetul n vreo direcie. i cam at@t Nu poi acorda elevului un cadru de nvare decent, la nivelul preteniilor actuale i, n consecin, lai lucrurile n cea.Cu un management bun la nivelul colii, fondul clasei sau al colii poate fi administrat fr probleme. Dar rmne un compromis ruinos al educaiei naionale. Dac, n puine cazuri, n funcie de acest fond, profesorii mai devin i ageni de distribuie ai unor edituri, asta este o alt poveste, de asemenea foarte greu de rezolvatMeditaiileCt despre meditaii, povestea e i mai veche. N-a rezolvat-o nici educaia din perioada comunismului. Problema ine de curriculum, de profesorii buni, performani i de unele nevoi ale societii. Dac e nevoie de cunoaterea limbilor strine, vor fi solicitai ntr-o anumit perioad mai mult profesorii de limbi strine. Una, dou sau trei ore pe sptmn de curs nu sunt ntotdeauna suficiente pentru un elev care vrea s performeze la o anumit disciplin. El are nevoie de o pregtire n plus. n acest caz apeleaz la un profesor. La care i cum? Activitatea formal se desfoar ntr-o cheie destul de amatoristic. colile pot organiza i organizeaz consultaii s le zic tematice. Nu-s acelai lucru cu meditaiile oferite acas de profesor. Contra cost. Rar un profesor este dispus s fac meditaii la preul unei ore de la clas. Ar putea gsi o formul de impozitare a activitii de acas, dar de ce s o fac? Elevul meditat pltete pregtirea performant a profesorului, dispoziia lui special, efortul de proiectare a formrii celui meditat, riscul asumat de profesor i stresul generat de acest risc. Statul ce a fcut pentru acest profesor ca el s fie performer, pentru plusul de munc privind propria formare i dobndirea unei disponibiliti speciale? Nimic. Statul nu-l pltete pe profesor nici ct s-i permit acesta s-i cumpere un laptop. Putem recompensa activitatea performant a profesorului, aportul lui la formarea unor tineri adecvai tuturor ateptrilor societii? Deocamdat nu avem soluia. Gradaiile de merit, pomenite mai sus, sunt altceva.Exist i profesori care ofer meditaii, acas, propriilor elevi. O asemenea practic ar trebui stopat. Este foarte grav s-i determini, oarecum indirect (prin notare, de exemplu), s ia ore de la tine. Dar, la rigoare, ar trebui oare ca un profesor bun s-i trimit elevul dornic de ore n plus la alt profesor?Uzura (fizici psihic) generatde activitatea didacticNu vorbete nimeni de riscul profesiei de dascl. Nu-i frumos s facem comparaii, dar trebuie s spunem c profesia de dascl nu-i mai uoar dect cea de magistrat sau de poliist. Poate c poliistul nfrunt anumite riscuri speciale, dar i profesia de dascl e plin de riscuri i devine din ce n ce mai riscant. Iar uzura (fizic i psihic) generat de exercitarea muncii de formare a tinerilor e cel puin egal cu aceea a magistratului, a poliistului sau medicului S-a gndit cineva la nivel de politic educaional, nu de prioritate naional s compenseze oarecum, desigur i bnete, o asemenea situaie? Nu. Profesorul trebuie s tac i s nfrunte oprobriul i cinismul societii. i, uneori, s se conformeze la practicile acesteia.i, aa cum recunotea cineva, nvmntul de stat, dei gratuit, cost mult. Plata e fcut de prini, de elevi i de dascli.