almanah de dascal-1

68
PUBLICAȚIE ON-LINE PENTRU CADRELE DIDACTICE ȘI NU NUMAI DEVA ANUL I , NR. 1 , NOIEMBRIE 2010 COORDONATORI : INST. DANIELA CIUREA PROF. GABRIELA BERBECEANU PROF. ADRIANA PETRAȘ TEHNOREDACTOR INST. DANIELA CIUREA ADRESA DE CORESPONDENȚA : Mail : [email protected] 1

Transcript of almanah de dascal-1

Page 1: almanah de dascal-1

PUBLICAȚIE ON-LINE PENTRU CADRELE DIDACTICE ȘI NU NUMAI

DEVAANUL I , NR. 1 , NOIEMBRIE 2010

COORDONATORI : INST. DANIELA CIUREA

PROF. GABRIELA BERBECEANUPROF. ADRIANA PETRAȘ

TEHNOREDACTOR INST. DANIELA CIUREA

ADRESA DE CORESPONDENȚA : Mail : [email protected]

1

Page 2: almanah de dascal-1

CUPRINS :

1. PROIECTE ȘI PARTENERIATE EDUCAȚIONALE

2. PROIECTE DIDACTICE

3. EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

4. REFERATE

5. ASPECTE DIN ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE

6. CRED

7. CREAȚII LITERARE

Ne-am gîndit să facem un prim pas într-o călătorie fascinantă . Vă invităm să fiți alături de noi în această minunată călătorie !

Sperăm să vă placă !Primul număr ... primul pas. Alături de dascăli de pretutindeni si

nu numai !

PROIECT EDUCAŢIONAL NAŢIONAL

SĂRBĂTORI MAGICE DE IARNĂ

2010 -2011

INIŢIATORI PROIECT : Prof. Gabriela Berbeceanu Inst. Ciurea Daniela Prof. Huştiuc Nicoletta Educ. Frăţilă Maria

2

Page 3: almanah de dascal-1

Argument: O societate prosperă este acea societate care valorifică diversităţile,potenţându-le astfel încât fiecare să fie o parte complementară ,indispensabilă celeilalte. Copilul este şi poate fi privit ca o entitate,un tot unitar şi relativ autonom,dar este şi trebuie totodată să fie privit şi ca un punct de intersecţie a multiple şi diverse serii de relaţii şi interacţiuni fizice,naturale,sociale,informaţionale şi culturale. Gradiniţa noastră îşi propune, prin programul derulat, să materializeze capacităţile creative ale copiilor prin acţiuni şi activităţi concrete centrate pe analiza nevoilor reale ale copilului,precum şi pe valorificarea resurselor de care acesta dispune şi, nu în ultimul rând,pe valorificarea resurselor gradiniţei şi a celor existente în comunitate ,toate acestea îmbinându-se armonios în obiectivele urmărite. Sărbătorile de iarnă sunt punct de plecare în atingerea obiectivului central,acela de a valorifica şi dezvolta potenţialul creativ al fiecărui copil în parte. Într-o societate în care valorile reale sunt puse sub semnul întrebării şi unde scopul vieţii este denaturat,se impune o creionare a tradiţiei neamului românesc,prin implicarea directă a copiilor în realizarea “portretului” sărbătorilor de iarnă, a obiceiurilor din cele mai vechi timpuri.Scop: Valorizarea potenţialului creativ al fiecărui copil ; Însuşirea şi îmbogăţirea unor cunoştinţe referitoare la tradiţiile şi obiceiurile pe care românii le practică cu ocazia sărbătorilor de iarnă, prin realizarea unor materiale proprii;Obiective generale: Conştientizarea faptului că apa rţinem unui neam cu o bogată tradiţie; Stimularea imaginaţiei şi a creativităţii; Întărirea sentimentului de apartenenţă la comunitatea locală ,naţională şi europeană;Obiective specifice: Valorificarea abilităţilor practice ale fiecărui copil; Culegerea informaţiilor referitoare la tradiţiile şi obiceiurile specifice sărbătorilor de iarnă la români şi la alte popoare europene; Colaborarea între membrii echipelor în vederea îndeplinirii sarcinilor propuse; Conştientizarea afectivităţii de grup, ca suport al prieteniei; Identificarea propriilor valori şi a grupului din care face parte; Realizarea de compoziţii literare în versuri / poveşti; dramatizarea unor poveşti; Modelarea simţului estetic Stimularea relaţionării copil-copil, copil-părinte, copil-cadru didactic,părinte-cadru didactic.

Grup ţintă: Elevi/preşcolari Părinţii elevilor/prescolarilor

3

Page 4: almanah de dascal-1

Cadrele didactice (profesori , institutori , educatoare) Preoti si pastori

Beneficiari: direcţi: elevii si preşcolarii instituţiilor implicate in proiect , cadre

didactice; indirecţi : părinţi , comunitaţi locale

Coordonatori proiect : Prof. Lazăr Lucia Elena Prof. Ilie Elena Prof. Petraş Adriana Prof. David Cristina Prof. Burza Viorica Prof. Anghe Rodica Prof.. Gramescu Ana Prof. Sandu Viorela Ed. Delean CarmenGrup de lucru al proiectului : cadrele didactice ale unitaţilor implicate în proiect

Colaboratori : Biserica Ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului “ Sulighete , Hunedoara , Preot Cristian Dospin Palatul Copiilor Deva , Hunedoara , prof. Cristian Matiu Parohia Greco-catolică “Sfânta Cruce” Sebeş , Protopop Florin Gatea

Resurse umane: elevii claselor I-VIII; preşcolarii; învăţătorii , educatoarele; preoţi si pastori voluntari; alţi factori educaţionali; părinţi.

Resurse materiale: dotările centrului de informare şi documentare ( calculatoare, imprimantă, videoproiector, tablă interactivă ) ; CD uri; cameră foto digitală; cameră video; panouri pentru expunerea lucrărilor; costumaţie; brad împodobit; carton, hârtie glasata şi creponată, materiale textile, foarfece, lipici...etc.

4

Page 5: almanah de dascal-1

Durata:8 săptămâni: 22 noiembrie 2010 - 14 ianuarie 2011

Locul de desfăşurare : - biserica ( participarea la slujbe ) ; - holul şcolilor/grădiniţelor ( expoziţii) - săli alese de fiecare şcoala/grădiniţă participantă în proiect(prezentarea spectacolelor); - sălile de clasă.

Conţinutul proiectului: Etapa I – Lansarea proiectului Etapa a II a – Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea proiectului Etapa a III a - Evaluarea şi valorificarea rezultatelor

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR :

DENUMIREA ACTIVITĂŢII

ACTIVITĂŢI SPECIFICE PERIOADA RESPONSABIL

“Portretul sărbătorilor de iarnă”-

popularizarea proiectului

*Formarea echipei de lucru*Alcătuirea grupului ţintă*Întocmirea documentelor

*Stabilirea responsabilităţilor*Stabilirea calendarului de

activităţi*Popularizarea proiectului*Masa rotunda on-line a partenerilor de proiect

22 noiembrie – 2

decembrie2010

Coordonatorii de

proiect

“Moş Nicolae, prietenul copiilor”

*Confecţionarea ghetuţei şi a cutiei pentru daruri

*Vizionarea filmului “Povestea lui Moş Nicolae”

*Crearea unor texte dedicate lui Moş Nicolae

*Prezentarea de informaţii şi imagini legate de sărbătoarea

Sfântului Nicolae ( reviste, internet, parohia satului )

2-6 decembrie

2010

Grupul de lucru al

proiectului

“În aşteptarea

lui Moş

*Concurs: Crăciunul pe glob(intrebari “fulger”)

*“Hristos se naşte”-interpretare

Grupul de lucru al

proiectului

5

Page 6: almanah de dascal-1

Crăciun” de colinde*”Bradul nostru-mpodobit”

- confecţionarea unor podoabe pentru pom;

-ornarea clasei pentru spectacol;

8-15 decembrie

2010

“Noi umblăm şi colindăm”-

* Trimiterea de felicitări partenerilor de proiect*Prezentarea miniscenetei“Poveste de Crăciun”,la căminul cultural/sala de clasa

16-20decembrie

2010

Grupul de lucru al proiectului

“Aşa-i datina străbună!”

*Transmiterea urarilor reciproce de Anul Nou(Pluguşorul românesc)*Prezentarea unor obiceiuri de Anul Nou:- Capra;- Ursul;s.a.

20-21 decembrie

2010

Grupul de lucru al proiectului

“Cu mască, fără mască!”

*Carnavalul maştilor:-interpretarea unui rol( creaţie proprie);-confecţionarea costumului adecvat rolului interpretat;

21 decembrie2010

Membrii echipei de proiect

“Colindăm în casa Domnului”

*Prezentarea semnificaţiei sărbătorii numită Bobotează;* Cor de colinde specifice Crăciunului si Anului Nou( activitate desfasurată la biserică);

7ianuarie

2007

Grupul de lucru al proiectului

“Sărbătorile de iarnă la români”

*Vizitarea expoziţiei dedicate sărbătorilor de iarnă*Finalizarea şi prezentarea portofoliului proiectului*Prezentarea power point a unor aspecte din cadrul activităţilor realizate în cadrul proiectului

7-14 ianuarie 2011

Grupul de lucru al proiectului

6

Page 7: almanah de dascal-1

Rezultate aşteptate:

Implicarea activă a elevilor/copiilor în păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor

specifice românilor;

Valorificarea potenţialului creativ al elevilor/copiilor;

Cunoaşterea de către părinţi a eficienţei activităţilor extracurriculare;

Realizarea unei expoziţii cu m ateriale din timpul desfăşurării proiectului;

Evaluarea: Expoziţii cu lucrările practice şi artistice create de elevi/prescolari; Monitorizarea relaţiei copil-copil,copil-părinte,copil-cadru didactic şi părinte-cadru didactic; Realizarea de activităţii artistice, practice; Realizarea unui portofoliu de prezentare a activităţii ; Realizarea unui CD cu prezentarea power point a proiectului; Chestionare care să reliefeze impactul desfăşurării proiectului;

Mediatizarea proiectului : prezentarea proiectului la nivelul comisiilor metodice în fiecare

şcoală/grădiniţă implicată în proiect; prezentarea proiectului şi a rezultatelor în reviste, ziare ( Revista on-

line ,,Primăvara copilăriei”, site-ul www.didactic.ro, ziare locale pentru diferite judeţe .

Finalizarea proiectului

Întâlnirea coordonatorilor de proiect pentru evaluarea finală

Analiza chestionarelor şi a portofoliului proiectului .

Acordarea de diplome de participare tuturor copiilor implicati in proiect .

NOTA : pot adera la proiect si alte şcoli / grădiniţe ulterior cu acordul iniţiatorilor proiectului .

PROIECT DIDACTIC GRĂDINIŢA P.P.

NR.7 DEVA Prof. FLOREA DIANA

7

Page 8: almanah de dascal-1

Nivelul II (5-7 ani)Domeniul ŞtiinţăActivitatea: Cunoaşterea mediuluiTema: Coşul cu fructe şi legume de toamnăForma de realizare: observare Tipul activităţii: de consolidare şi sistematizareScop: consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor referitoare la fructele şi legumele din anotimpul toamna; exersarea capacităţilor de observaţie, comparaţie, analiză, sinteză, generalizare; dezvoltarea atenţiei; educarea dorinţei de a ocroti şi consuma fructe şi legume. Obiective:

- să recunoască fructele şi legumele de toamnă;- să observe alcătuirea lor (formă, culoare, coajă, miez, sâmburi);- să decidă asupra gustului şi mirosului fructelor şi legumelor de

toamnă;- să stabilească asemănări şi deosebiri între fructele şi legumele de

toamnă;- să formuleze ghicitori despre caracteristicile fructelor şi legumelor de

toamnă;- să specifice modul de consumare/folosire a fructelor şi legumelor de

toamnă (crude, preparate sub diferite forme), precum şi modul de conservare a lor;

- să participe cu interes la activitate.Metode şi procede e: conversaţia, observaţia, brainstormingul, explicaţia, problematizarea, ghicitorile, lucrul în pereche, bula dublă.Material didactic: coş cu fructe şi legume proaspete de toamnă, imagini, borcane cu castraveţi, gogoşari, dulceţuriBibliografie: Silvia Breben şi colaboratorii – „Metode interactive de grup” – ghid metodic – Ed. Arves

Evenimentdidactic

Conţinutştiinţific

Desfăşurarea activităţii Strategii didactice

Evaluare(instrumenteşi indicatori)

1.Momentorganizatoric

2.Reactuali-zarea cunoş-tinţelor

Se pregăteştematerialuldidacticEnunţare a acât mai mul-te idei des-pre fructe şi

Copiii îşi ocupă locurile în faţa materialului pregătit

Brainstorming: Spuneţi totce vă vine în minte despre fructe şi legume în general.

Observarea comportamen-tului

8

Page 9: almanah de dascal-1

3.Anunţarea temei şi enunţareaobiectivelor

4.Dirijareaînvăţării

legume înmod spontan Prezentareacoşului cufructe şi le-gume de toamnăObservareacomparativăa fructelor şilegumelor din coşÎntrebări, răspunsuri

Sesizarea gustului şi mirosului fructelor şi legumelor de toamnăÎntrebări, răspunsuri

Ideile se înregistrează de către educatoare pe flipchart

Prezentarea temei, enunţa-rea obiectivelor învăţăriiMotivarea învăţării

Conversaţia:Ce fructe observaţi în coş?Dar legume?

Ce forme au aceste fructe?Dar legumele?Ce prezintă fructele şi legumele la exterior?Observaţia:Dacă tăiem fructele în jumătate, ce observăm în interior?Acum tăiem legumele în jumătate. Ce observăm în interior? Explicaţia:Veţi primi fiecare, pe şerve-ţel, câte o bucăţică din fiecare fruct şi legumă pen-tru a putea mirosi, gusta, sesiza şi compara gustul şi mirosul lor.Conversaţia:Cum putem consuma fructe-le şi legumele?(crude sau preparate)Ce conţin acestea?(vitamine)Ce putem prepara din ele?(salată de fructe, dulceaţă, compot, salată din legume, murături, ciorbe, alte mâncăruri)Explicaţia:Toamna, gospodinele prepară, conservă pentru

Să reţină ideile,obiectiveleprezentate

Să recunoascăşi să denumeas-că fructele şi legumele detoamnăSă observe forma fructelor şi legumelor, culoarea şi gro-simea cojii, consistenţa miezului, sâm-burii şi culoarea lor

Să decidă asu-pra gustului şi mirosului fruc-telor şi legume-lor de toamnă

Să specifice cum putem consuma fructele şi legumele

9

Page 10: almanah de dascal-1

5.Obţinerea performanţei

6.Evaluarea activităţii

Reguli şi norme de igienăCreare de ghicitori despre caracteristi-cile fructelor şi legumelor de toamnă, organizarea colectivului în perechi

Completarea bulei duble

iarnă fructele şi legumele sub diverse forme pe care le-am amintit. În orice mod le-am pregăti, crude sau conservate, acestea trebuie înainte spălate.Problematizarea:De ce credeţi că trebuie spălate fructele şi legumele înainte de a le consuma? Ghicitori, lucrul în pereche:Formaţi pereche cu colegul din dreaptaCreaţi ghicitori în care să descrieţi caracteristici ale fructelor şi legumelor de toamnăAmintiţi-vă cum se creează o ghicitoare, ce cuvinte cheie să folosiţiFiecare pereche creează ghicitoarea atâta timp cât durează cântecul „Acum e toamnă, da!” la casetofonPe rând, câte o pereche prezintă ghicitoarea, iar celelalte perechi găsesc răspunsulBula dublă:Găsiţi două caracteristici ale frutelor de toamnă şi două caracteristici ale legumelor de toamnă; găsiţi patru asemănări ale fructelor şi legumelor de toamnă şi completaţi cercurile din mijloc.

Să creeze câte o ghicitoare descriereSă folosească cel puţin un cuvânt cheie în crearea ghicitorii

Să stabilească asemănări şi deosebiri între fructele şi legumele de toamnă

10

Page 11: almanah de dascal-1

Educatoare: Şimon Estera MariaGrădiniţa cu Program Normal nr. 3 Deva

Tema anuală: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”Tema săptămânală: „Vine, vine primăvara” Tema zilei: „O zi cu Zâna Primăverii”Nivelul: II (5-7 ani)Argument: Discuţiile libere ale copiilor referitoare la tema”Vine, vine primăvara”au generat o atmosferă entuziastă, deschisă, dominată de dorinţa copiilor de a afla cât mai multe lucruri despre acest anotimp, care este anotimpul renaşterii, al frumuseţii, al reînnoirii, al dragostei.

Tematica abordată creează contexte pentru schimbul liber de idei, iar din punct de vedere didactic permite o abordare interdisciplinară –literatură, artă, ştiinţă.

Activitatea este importantă deoarece copiii au posibilitatea de a conştientiza, sistematiza informaţiile despre primăvară, de a conştientiza

11

Page 12: almanah de dascal-1

acele aspecte care definesc sosirea anotimpului primăvara. Mi-am propus să orientez discuţiile spre aspecte, întâmplări, văzute sau trăite de ei.

Proiectul de activitate prezentat dezvoltă gândirea critică a copiilor antrenaţi în el deoarece le solicită identificarea principalelor aspecte specifice primăverii, asumarea răspunderii de a realiza colaborJnd cu alţi colegi un tablou de primăvară, de a descoperi singuri şi a asambla elementele tabloului prin tăiere şi aplicaţie.

Copiii sunt puşi în situaţia de a apela la cunoştinţele deţinute deja despre anotimpul primăvara, reprezentându-şi-le mental, pentru ca în final să răspundă sarcinilor de a reda grafic reprezentările respective, trebuind apoi să le decupeze şi să le aplice într-un tablou. În selecţia de informaţii la care vor face apel pentru tema cerută, copiii trebuie să cumuleze doar aspectele definitorii ale anotimpului, esenţializând astfel toate cunoştinţele lor.

Forma de realizare: Activitate integratăÎntrebare integratoare: Cine ne vesteşte Primăvara?Durata: o ziLocul de desfăşurare: sala de clasă din grădiniţăResurse:

a) Umane: – preşcolarii grupei pregătitoare - cadrele didactice

b) Materiale: - enciclopedii pentru copii; - atlase,cărţi; - reviste, albume, etc. - nisip, apă, forme de plastic; - puzzle;

- creioane colorate, carioca, carton - costume, materiale didactice la alegerea educatoarei.

c) Bibliografice:- Revista Învăţământului Preşcolar;- „Curriculum pentru Învăţământul preşcolar”;- „Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul

preşcolar – nivel 5-7 ani”, Ed. Delta- „Aplicaţiile noului curriculum pentru învăţământul preşcolar”

Didactica Publishing House, buc. 2009;- „Educaţia timpurie –ghid metodic pentru aplicarea curricumului

preşcolar” Ed. Paralela 45.Forme de realizare: individual, frontal, pe grupuriObiective-cadru pe domenii experienţiale:

Domeniul Ştiinţe:- Sistematizarea şi consolidarea cunostintelor matematice

referitoare la număratul în limitele 1-9 şi a adunării si scăderii in limitele 1- 9;

- Exersarea operaţiilor matematice de numărare exprimate intr-un limbaj corespunzător.

Domeniul Om şi Societate:

12

Page 13: almanah de dascal-1

- Educarea atenţiei, a spiritului de cooperare, de ordine şi disciplină, a spiritului critic şi autocritic;

- Formarea si consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică şi dezvoltarea simţului practic.

Obiective de referinţă vizate: Domeniul Ştiinţe:

- să efectueze operaţii şi deducţii logice;- să numere corect în limitele 1-9;- să resolve exerciţii de adunare şi scădere în limitele 1-9;- să rezolve probleme simple.

Domeniul Om şi Societate:- să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice;- să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru

relizarea unei activiţăţi;- să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii

pentru realizarea temei propuse în cadrul activităţilor practice;- să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să

manifeste prietenie, toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului.

Inventar de probleme:

Ce ştim? Primăvara, soarele topeşte

zăpada. Este din ce în ce mai cald, natura

reînvie. Apare ghiocelul, da colţul ierbii,

înmuguresc pomii. Ne îmbrăcăm adecvat zilelor de

primăvară. Sărbătorim ziua mamelor. În ziua de 1 Martie oferim

mărţişoare celor dragi.

Ce nu ştim şi vrem să aflăm? De ce se dau mărţişoare doar

la 1 Martie? De ce primăvara reînvie

natura la viaţă ? Ce se întâmplă în natură,

primăvara? – iarbă, flori, pomi.

Ce flori înfloresc la începutul primăverii?

Strategii didactice: metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda “Turul galeriei”, demonstraţia, problematizarea, jocul.

Centre de interes deschise şi materiale puse la dispoziţie:

Bibliotecă:- albume, reviste,cărţi- atlase, enciclopedii- planşe ilustrate

Artă:- creioane colorate, cerate, carioca- creioane negre- coli de hârtie- imagini

Nisip şi apă:- cutie de plastic cu nisip

Construcţii :- cuburi

13

Page 14: almanah de dascal-1

- cutie de plastic cu apă- lopeţi, greble, forme de plastic,flori

- rododisc - materiale la alegerea copiilor

Centrul tematic: Fotografii ; enciclopedii ; cărţi; Mărţişoare ; flori ; etc.

Scrisoare de intenţie către părinţi:

STIMAȚI PĂRINȚI

În această săptămână preşcolarii grupei pregătitoare vor desfăşura un

proiect plin de sensibilitate, pe care l-am numit „Vine, vine primăvara”. Vă rugăm să ne sprijiniţi în acest sens aducând la grădiniţă materiale potrivite acestei teme ca de exemplu: albume cu fotografii, reviste, ilustraţii, felicitări, cărţi cu poezii închinate mamei, mărţişoare, etc. şi vă rugăm să fiţi alături de noi pe parcursul derulării proiectului.

Vă mulţumim! Copiii grupei şi d-na educatoare

Mediatizare şi diseminare:- Mediatizare: în rândul părinţilor şi cadrelor didactice;- Diseminare: în comisia metodică, fotografii din timpul

activităţilor, etc.Finalizarea proiectului:

- Expoziţie

Activităţi de dezvoltare persoanlă (ADP):1. Întâlnirea de dimineaţă:

- Salutul: prin strângere de mână, îşi fac câte un compliment.- Calendarul naturii: se completează.- Prezenţa: se face de către educatoare, cu ajutorul fotografiilor

copiilor.- Împărtăşirea cu ceilalţi: joc de dezvoltare socio-emoţională:

„Maşina de spălat”În trei locuri diferite din sala de grupă vom aeza trei cartonaşe rotunde

pe care am desenat: o faţă zâmbitoare, o faţă tristă, o faţă care plânge cu lacrimi. Copiii se vor încolona în dreptul cartonaşului care exprimă cel mai bine starea lor emoţională din acel moment. Copiii care s-au aşezat lângă faţa zâmbitoare sunt cei care vor alcătui „maşina de spălat”. „Hainele” sunt copiii care s-au încolonat în dreptul feţei triste sau care plânge. Copiii care formează „maşina de spălat” se aşază pe două rânduri, faţă în faţă. „Hainele” vor trece una câte una printre ei şi vor fi atinşi de „paletele maşinii (mâinile copiilor), primind un sfat, o mângâiere,de la colegii veseli. Dacă

14

Page 15: almanah de dascal-1

toate acestea au avut efect, vom vedea de la o nouă încolonare a copiilor în dreptul celor trei cartonaşe cu feţe.

- Noutăţile zilei:Voi face o surpriza copiilor:Voi găsi un plic pe care îl deschidem şi citim scrisoarea surpriză:

„Eu sunt Zâna Primăvară

Ce colind întreaga ţară.Astăzi am venit la voi

Peste câmpuri şi zăvoi.Flori pe câmp am semănat,

Păsărele-am chemat, Gâzele eu le-am trezit

Şi zăpada am topitVântul cald mi-a povestitCă natura-aţi observat

Despre mine-aţi învăţat.Multe lucruri sunt schimbate,

Mi le povestiţi pe toate?”

Se vor anunţa activităţile care se vor desfăşura în această zi.

2. Activităţi la liberă alegere(ALA):Forma de realizare: activităţi pe centre de interes.Scopul activităţii: consolidarea si verificarea cunoştinţelor referitoare la anotimpul primăvara,stimularea capacitatilor intelectuale,motivationale si afective in vederea aplicarii independente si in echipa a deprinderilor insusite.Organizarea activităţii:Mediul educaţional:

Sala de grupă va fi amenajată astfel încât să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la acţiune (4 centre de interes).

Voi pregăti „Oferta zilei” pe centre de interes astfel încât copiii să aibă posibilitatea să aleagă locul preferat în funcţie de disponibilitate. Materialele de la centrele de interes vor fi alese în strânsă corelare cu tema săptămânii.

Centrul de interes „Bibliotecă”Tema: 1- „Vine, vine primăvara”; 2-“Flori de primăvară”Forma de realizare: 1- Citire de imagini; 2-Puzzle.Obiective operaţionale:

a) Cognitiv-informaţionale:- să citească imaginile puse la dispoziţie;- să recunoască semnele venirii primăverii;- să emită idei ce descriu imaginile puse la dispoziţie;- să-şi activeze vocabularul utilizând cuvinte care denumesc

semnele primăverii, caracteristicile acesteia;- să se exprime în propoziţii simple sau dezvoltate corecte din

punct de vedere gramatical.b) Psiho-motorii

- să manipuleze corect materialul pus la dispoziţie.;c) Afective:

- să coopereze cu colegii;- să participe activ la activitate;

15

Page 16: almanah de dascal-1

- să-şi dezvolte curiozitatea şi interesul pentru anotimpul primăvara.

Centrul de interes „Artă”Tema: 1. „Zâna Primăvara”

2. „Ghiocelul”Forme de realizare: - desen

- trasare pe conturObiective operaţionale:

a) Cognitiv-informaţionale:- să recunoască şi să denumească corect culorile;- sa combine estetic şi creativ culorile;- să realizeze lucrări originale şi personale;- să aplice corect tehnica aleasă.

b) Psiho-motorii:- să mânuiască corect ustensilele;- să-şi pregătească în prealabil materialele;- să respecte indicaţiile educatoarei;- să-şi coordoneze corect şi constructiv mişcările oculo-motorii;- să-şi dezvolte muşchii mici ai mâinilor.

c) Afective:- să participe cu interes la activitate;- să-şi dezvolte dragostea pentru frumos;- să aprecieze (critic) autocritic lucrarea sa ori pe cele ale

colegilor.

Centrul de interes „Nisip şi apă”Tema: „Rondouri de flori”Obiective operaţionale:

a) Cognitiv-informaţionale:- să efectueze un aranjament peisagistic floral;- să amenajeze ronduri de flori din nisip şi apă, floricele, etc.

folosind materialele puse la dispoziţie;- să grupeze florile după criteriile stabilite de grup.

b) Psiho-motorii:- să mânuiască corect ustensilele;- să-şi pregătească în prealabil materialele;- să respecte indicaţiile educatoarei.

c) Afective:- să-şi dezvolte simţul estetic;- să se bucure de reuşita sa şi a colegilor

Centrul de interes„ Construcţii”Tema: „Rondouri cu flori de primăvară”Obiective operaţionale:a) Cognitiv-informaţionale:

- să reflecte un aspect concret din viaţa inconjurătoare;

16

Page 17: almanah de dascal-1

- să construiască cat mai aproape de realitate imbinand elementele truselor in vederea realizării temei propuse;

b)Psiho-motorii: - să stabilească relaţii corecte si politicoase cu partenerii, de intr-ajutorare, cooperare; - să manifeste ingeniozitate; c) Afective: - să manifeste răbdare, atenţie, interes pentru executarea şi finalizarea sarcinilor date; - să se bucure de reuşita sa şi a colegilor. Desfăşurarea activităţii ADE:1. Activitate matematică: ”Micii matematicieni”2. Activitate practică: ”Tablou de primăvară”Eveniment

didacticConţinutul ştiinţific Strategiile

didacticeEvaluarea

(instrumenteşi indicatoare)

1.Moment organizatoric

Asigurarea condiţiilor pentru activitate: aerisirea sălii, pregătirea materialului didactic, aranjarea mobilierului pe grupuri.

Observarea comportamentului copiilor

2.Captarea atenţiei

Se realizează printr-o scurtă conversaţie mediată de educatoare între “Zâna Primăverii” care tocmai a intrat în sala de clasă şi copiii grupei, zâna fiind iniţiatoarea unei întreceri inedite.

Conversaţia/frontalZâna

Stimularea verbală

3.Anunţarea temei şi a obiectivelor

Împreună cu Zâna Primăverii voi anunţa în termeni accesibili scopul şi obiectivele activităţii şi se vor face intuirea materialului didactic. Se explică faptul că ei vor arăta ce au învăţat la activităţile matematice (număratul în limitele 1-9, operaţii de

ConversaţiaExplicaţia /frontal

Observarea comportamentului copiilor

17

Page 18: almanah de dascal-1

adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, rezolvare de probleme) şi la activităţile practice (îndoiri, plieri, lipiri, colaje).-“Pentru că Zâna Primăverii a venit la noi în vizită, astăzi îi vom arăta cât de multe ştim noi, cât de buni matematicieni suntem şi îi vom realiza un tablou colaj specific venirii anotimpului primăvara. În acest fel eu cred că zâna va fi bucuroasă şi mândră de grupa noastră.”

4.Dirijarea învăţării

Activitatea se va desfasura pe grupe: grupa ghioceilor şi grupa mărţişoarelor.După ecusonul ales se vor grupa la măsuţe în grupuri de lucru.”Pentru a o putea face fericită pe zână, grupa mărţisoarelor vor juca la matematica un joc exerciţiu iar grupa ghioceilor vor realiza un tablou de primăvară.”Apoi vor schimba rolurile, procedând mai întâi la schimbul ordonat de ecusoane.Educatoarea le explică copiilor tehnicile de lucru utilizate în cadrul

ExplicaţiaAprecieri verbalePe grupe

18

Page 19: almanah de dascal-1

activităţilor practice, apoi va desfăşura împreună cu cealaltă grupă activitatea matematică.Grupa mărţişoarelor va fi împărţită în două echipe. Fiecarei echipe i se cere să rezolve o anumită sarcină. Dacă o vor rezolva corect şi repede şi vor şti să răspundă, explicând ce au lucrat, vor primi ca recompensă un fluturaş. Va câştiga echipa care va aduna mai mulţi fluturaşi.Se va avea în vedere ca toţi copiii să participe la activitate, fiind chemaţi pe rând.-proba 1:* grupa mărţişoarelor roşii va număra crescător de la 1 la 9;* grupa mărţişoarelor albastre va număra descrescător de la 9 la 1;-proba 2:* în faţa fiecărei grupe va fi aşezată o tablă cu cifre magnetice. Sarcina grupei 1 va fi să aşeze cifrele de la 1 la 9 descrescător iar grupa 2 va aşeza cifrele în ordine crescătoare.-proba 3:* pe tabla din faţa grupei 1 se vor aşeza şiruri incomplete de

ExerciţiulPe grupuri

Aprecieri verbalePe microgrupuri

Proba orală;

19

Page 20: almanah de dascal-1

cifre, iar cerinţa va fi să completeze şirul cu cifrele care lipsesc (pare), grupa 2 va completa cu impare;proba 4: * pentru grupa 1 va fi rezolvarea unui exerciţiu de adunare şi unul de scădere cu o unitate.* grupa 2 va primi aceeaşi sarcină, inversând doar ordinea operaţiilor.Un reprezentant al fiecărei grupe va rezolva sarcina propusă la panou iar colegii din grupă urmăresc corectitudinea rezolvării exerciţiului.Proba 5:Ghiceşte răspunsul!* grupa 1:“Am cules azi în secret Opt flori să fac un buchet Şi-am mai pus una cu rouă În buchet acum sunt ...”* grupa 2:“Am pus pentru Nicuşor Şapte mere în cuptor Şi mai pun unul la copt Sunt acum cu toate ...”

5.Evaluarea performanţei

Proba 6:Voi rezolva cu cele două grupe de copii două probleme pe

ProblematizareaPe grupe

Proba orală;

20

Page 21: almanah de dascal-1

baza unor imagini prezentate.* grupa 1 va rezolva o problema de adunare iar grupa 2 va rezolva o problema de scadere, apoi grupa 2 va rezolva o problema de adunare, iar grupa 1va rezolva o problema de scădere. După terminarea ultimei probe se va face numărătoarea recompenselor. Echipa cu cei mai mulţi fluturaşi adunaţi va fi declarată câştigătoare şi va primii recompensa.Se realizează acum schimbul de ecusoane între cele două grupe, se schimbă locurile şi se repeta acelaşi algoritm de lucru de mai înainte.

6.Evaluarea activităţii

Se realizează prin intermediul metodei Turul galeriei, copiii emiţând judecăţi de valoare asupra modului în care au realizat tema la activitatea practică.

Metoda Turul galeriei

Proba practică;

7.Încheierea activităţii

Zâna Primăverii se declară încântată de activitatea desfăşurată şi drept mulţumire le ofera copiilor recompense.Se realizează evaluarea finală a activităţii, rodul

Conversaţia Aprecierea verbală.

Analiza produselor activităţii

21

Page 22: almanah de dascal-1

muncii copiilor fiind expus, se fac aprecieri.

Activităţi la liberă alegere (ALA)Denumirea activităţii: Jocuri şi activităţi alese (etapa a III-a).

Program distractivTeme: 1. „Ursul la vânătoare” 2. „Şoarecele şi pisica”Forma de realizare: jocuri de mişcare.Scopul: Crearea unui cadru şi a unei atmosfere de bună dispoziţie prin care copiii să se destindă; dezvoltarea armonioasă a organismului; formarea unei ţinute corecte a corpului, dezvoltarea musculaturii picioarelor.Obiective operaţionale:

O1 – să acţioneze respectând regulile jocului;O2 – să păstreze disciplina în cadrul jocului;O3 – să fie capabili să se stăpânească, să fie perseverenţi, curajoşi;O4 – să se creeze o atmosferă de bună dispoziţie.

Strategii didactice:Metode şi procedee: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul.Mijloace: stimulente.

Durata: 30 minuteBibliografie: „Exerciţii şi jocuri pentru preşcolari” – Ed. Sport-Turism Bucureşti.

„1001 jocuri pentru copii”, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.

Desfăşurarea activităţii (ALA): Eveniment didactic

Activitatea educatoarei Activitatea copiilor

Metode

I Moment organizatoric

- formarea unui cerc împreună cu toţi copiii din grupă;- stabilirea liniştii.

Formează un cerc Conversaţia

II Anunţarea temelor

După o scurtă conversaţie referitoare la jocurile pe care le cunosc, îi voi anunţa că ne vom juca două jocuri interesante: „Ursul la vânătoare” şi „Şoarecele şi pisica”.

- ascultă şi răspund

Explicaţia

III Desfăşurarea jocurilora.) Explicarea şi demonstrarea jocului 1.

Jocul 1Eu voi alege un copil care va avea rolul de urs. El va locui în „bârlogul” lui. Ceilalţi veţi alerga liber prin spaţiul de joc. Ursul va ieşi din bârlog la vânătoare, căutând să prindă pe unul dintre copii. Dacă reuşeşte, atunci copilul prins devine ursuleţ şi amndoi se întorc în bârlog. După un timp, amândoi, ţinându-se

-copiii ascultă explicaţiile educatoarei

Explicaţia Demonstraţia

22

Page 23: almanah de dascal-1

de mână, ies din bârlog şi pornesc la vânat. Ei trebuie să alerge numai ţinându-se de mână şi amândoi pot prinde un copil. Acesta devine şi el ursuleţ. Toţi trei, ţinându-se de mână, se întorc în bârlog. După ce se odihnesc, pornesc din nou la vânătoare. Ca şi prima dată, numai urşii de la capetele lanţului au voie să prindă copiii şi numai cu mâna lor liberă. Când lanţul ajunge să fie format din şase urşi, el de divide in două lanţuri egale, care ies la vânat cu schimbul.

Jocul de probă

- Voi executa împreună cu copiii un joc de probă prin care observ dacă s-au înţeles bine regulile jocului. Dacă este necesar voi face anumite precizări.

Copiii participă la jocul de probă şi ascultă indicaţiile.

ExerciţiulJocul

Executarea jocului

Dacă jocul a fost înţeles se va juca de mai multe ori schimbându-se rolurile pentru a putea participa toţi copiii în rolul de urs sau ursuleţ.

Vor fi antrenaţi toţi copiii.

Jocul

Complicarea jocului

Voi face complicarea jocului punând ursul şi ursuleţul sa prindă câte doi copii în acelaşi timp dar tot ţinându-se de mână.

Analiza jocului

Voi face aprecieri cu privire la desfăşurarea jocului, a comportamentului copiilor şi asupra modului de participare la joc.

Îşi vor exprima liber trăirile de pe tot parcursul jocului

Explicaţia

b.)Explicarea şi demonstrarea jocului 2.

Jocul 2.În partea a doua a programului distractiv ne vom juca un joc la fel de frumos care se numeşte „Şoarecele şi pisica”. Acest joc se desfăşoară în cerc unde copiii se ţin de mâini lăsând două „porţi” libere. Un copil primeşte rolul de „pisică”, iar altul de „şoarece”. Şoarecele va fugi de pisică putând trece pe sub mâinile tuturor copiilor, iar pisica nu are voie să fugă după şoarece decât trecând doar pe sub cele două portiţe. Pe parcursul urmăririi copiii vor cânta: „Ce pisică leneşă, nu prinde un şoarece!...”

Copiii stau în formaţie de cerc şi ascultă explicaţiile educatoarei

ExplicaţiaDemonstraţia

23

Page 24: almanah de dascal-1

Jocul de probă

- Voi executa împreună cu copiii un joc de probă prin care observ dacă s-au înţeles bine regulile jocului. Dacă este necesar voi face anumite precizări.

Copiii participă la jocul de probă şi ascultă indicaţiile.

ExerciţiulJocul

Executarea jocului

Dacă jocul a fost înţeles se va juca de mai multe ori schimbându-se rolurile pentru a putea participa toţi copiii în rolul de urs sau ursuleţ.

Toţi copiii vor fi antrenaţi să participe la joc..

Jocul

Complicarea jocului

O voi face punând „şoarecele” să fugă şi el doar prin cele două portiţe nemaiavând voie să fugă pe sub mâinile celorlalţi.Jocul se va realiza de 3-4 ori.

Analiza jocului

Voi face aprecieri cu privire la desfăşurarea jocului, a comportamentului copiilor şi asupra modului de participare la joc.

Îşi vor exprima liber trăirile de pe tot parcursul jocului.

IV. Încheierea activităţii

Voi face aprecieri cu privire la desfăşurarea întregului program distractiv, voi da stimulente tuturor copiilor.

Evaluarea performanţei

Tranziţii:

*Dansul eşarfelor

*„Înspre baie alergăm *”S-a suit copilu-n pom Să ne spălăm. Sus, sus, sus Dăm cu apă şi săpun Şi pe-o cracă mi s-a pus Fără de teamă Sus, sus, sus. De bună seamă.” Îi parea grozav de bine Şi striga...” Cine e mai sus ca mine...”

*“Ca să fim copii voinici, *“Luaţi seama bine Facem sport încă de mici În picioare drepţi! Alergăm ca iepuraşii Ochii toţi la mine Şi zburăm ca fluturaşii Mâinile la piept, unu, doi, trei Facem tumbe fel de fel Unu, doi, trei, aşa copii... Ca şi ursul Martinel Luaţi seama bine

24

Page 25: almanah de dascal-1

Sărim cum ne e pe plac Cum v-am arătat! Ca broscuţele pe lac Ochii toţi la mine Însă cel mai bine-i că Mâinile pe cap, unu, doi, trei Facem şi gimnastică: Unu, doi, trei, aşa copii... Unu, doi, unu, doi Luaţi seama bine Faceţi toţi la fel ca noi!” Mâinile pe piept...

,,MESERIA DE PĂRINTE,,

,,CE NE DORIM DE LA COPILUL NOSTRU?,,

Educatoare Carmen Delean

Grădinița .P.N. nr.8, Sebeş

Motto- ,,ai grijă ce-ţi doreşti, căci dorinţa poate deveni realitate...,,

Venirea pe lume a unui copil într-o familie este un prilej de bucurie.Din păcate, o dată cu trecerea timpului, în unele familii se pot ,,culege,, roadele unor greşeli făcute de părinţi în fixarea obiectivelor(dorinţelor), în gestionarea resurselor investite.

Voi exemplifica câteva dintre dorinţele părinţilor mai frecvent formulate şi urmărite în relaţia cu copiii lor, dar ale căror rezultate s-au dovedit a avea ulterior şi repercusiuni negative.

,,Să fie cuminte, disciplinat.,, Urmările acestei metode se vor vedea pregnant atunci când copiii vor ajunge la vârsta adolescenţei sau în momentul când se va ivi şansa de a avea o viaţă autonomă. Astfel, putem asista la fuga de acasă, căsătorii premature, manifestări de violenţă.

,,Să fie ascultător.,, Orice părinte îşi doreşte copii ascultători, care să răspundă cu promptitudine de fiecare dată când i se cere ceva. De la cele mai fragede vârste, unii copii manifestă indiferenţă la solicitările părinţilor sau, chiar mai mult, preiau ,,controlul,, familiei atunci când se pune problema luării unei decizii. Atunci când ne punem problema ,,Cum s-a ajuns în această situaţie şi ce e de făcut?,, e bine să ne întrebăm întâi ce am făcut noi pentru ca el să devină ascultător.

,,Să fie ca şi copilul X,, Fiecare copil este unic, original.

Dacă ne fixăm cu îndârjire în minte un prototip al copilului nostru ideal şi încercăm să ne modelăm propriul copil după acest exemplu, avem cele mai mari şanse ca rezultatul să ne dezamăgească într-o bună zi.

25

Page 26: almanah de dascal-1

A-i cere copilului tău să devină ca altul, înseamnă a-l priva de o identitate, a-i refuza dezvoltarea sinelui.

,,Să fie cel mai bun!,, Pentru orice părinte acesta este un motiv de bucurie.Copilul ar putea fi un ,,savant în devenire,, , dar nici pe departe nu trebuie să ne pripim a-l considera ,,un mic geniu,,. Nu aceasta este vârsta la care să tragem linia şi să numărăm realizările. Acesta este doar începutul.

,,Să nu sufere ce am suferit eu, să nu-i lipsească nimic,, Aceasta este o modalitate prin care iau naştere copiii răsfăţaţi, care reprezintă o problemă serioasă atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru societate, în general.Trei aspecte merită luate în discuţie:

- copilul obişnuit să i se ofere mult, va avea pretenţia să primească din ce în ce mai mult;

- în momentul în care copilul sesizează slăbiciunea părinţilor pentru el, va începe ,,şantajul sentimental,, la care îi va supune până la epuizare;

- părinţii nu trebuie să aibă o situaţie materială foarte bună pentru a-şi răsfăţa copiii.

,,Să nu...,,

De obicei copiii îi obosesc foarte repede pe adulţi cu energia pe care o manifestă.Impunerea de reguli şi de restricţii este un fapt lăudabil, însă atunci când se exagerează şi restricţia devine o PRIORITATE în elaborarea strategiilor educative părintele riscă să ajungă incapabil de ,, a vedea copacii din cauza pădurii,,.

Desigur, orice demers educaţional are la bază obiective clar conturate.Trebuie să ţinem cont, însă, de faptul că scopul oricărui adult implicat în educarea unui copil este ca acesta să ajungă la un echilibru dinamic între interesele personale şi cele ale societăţii, între ceea ce vrea şi ceea ce vrem de la el.

Bibliografie--Dolean, I., Dolean, D., MESERIA DE PĂRINTE, Editura ARAMIS PRINT, Bucureşti, 2002;-Bunescu, G., Alecu, G., Badea, D., EDUCAŢIA PĂRINŢILOR, Strategii şi programe, E.D.P., Bucureşti, 1997;-E., A., Vrasmas, CONSILIEREA ŞI EDUCAŢIA PĂRINŢILOR, Aramis, Bucureşti, 2002;

26

Page 27: almanah de dascal-1

Îmi cunosc și îmi înțeleg copilul?

Educatoare: Popa Adriana-BiancaGrădinița P.P.Nr.6 Deva

Cunosc prietenii de joacă ai copilului meu?Știu ce jocuri îi plac mai mult?Când îmi povestește ceva îl ascult cu atenție și răbdare, chiar dacă nu mă interesează?Încerc să discern adevărul și minciuna din ceea ce-mi spune?Când am fost ultima dată la plimbare cu el?I-am format deprinderea de a se spăla seara și dimineața?Îi pregătesc dimineața micul dejun?Înțeleg copilul că nu poate mai mult?Îi vorbesc despre cum trebuie să se comporte?Știe să salute persoanele mai în vârstă?Îi găsesc preocupări în timpul liber?Mă interesez periodic despre situația copilului meu?Sunt un bun exemplu pentru copilul meu?Îl antrenez la diverse activități alături de mine?De câte ori pe săptămână îi citesc copilului meu o poveste?Când m-am jucat ultima oară cu el?Îi ofer copilului meu liniște și armonie în familie?Sunt un prieten pentru copilul meu?

Să nu ne uităm copilăria și năzdrăvăniile. Să ne amintim dorințele pe care le-am avut și părinții nu au putut să ni le împlinească. Înțelegeți-vă copilul, și cel mai bun prieten dumneavoastră să-i fiți!

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ ÎN EDUCAŢIA COPIILOR

Prof. Lazăr Elena Lucia27

Page 28: almanah de dascal-1

Prof. Sandu Viorela Oana

Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 7 Deva

Oricine poate deveni furios - e simplu. Dar să te înfurii pe cine

trebuie, cât trebuie, când trebuie, pentru ceea ce trebuie şi cum

trebuie - nu e deloc uşor.

Aristotel, Etica nicomahică

Zilnic în ziare, la televizor şi la radio aflăm despre numeroase

infracţiuni comise de la copii până la persoane în vârstă. Motivele sunt

diverse: lipsa banilor, invidie, gelozie, etc. Aceste ştiri doar reflectă la scară

mai mare acel sentiment cutremurător că emoţiile au fost scăpate de sub

control atât în propria noastră viaţă, cât şi în a celor din jur. Nimeni nu este

ferit de acest val imprevizibil de ieşiri necontrolate şi regrete; el pătrunde în

viaţa noastră într-un fel sau altul.

Copilăria reprezintă o şansă crucială pentru modelarea predicţiilor

emoţionale de-o viaţă.

Una dintre lecţiile emoţionale esenţiale, învăţată în prima copilărie şi

şlefuită pe parcursul anilor ce urmează, o reprezintă felul în care este calmat

copilul atunci când e supărat. Foarte mulţi copii mici sunt calmaţi de cei care

au grijă de ei: o mamă îşi aude copilul plângănd, îl ridică în braţe şi îl leagănă

până ce se linişteşte. Această adaptare biologică, spun unii teoreticieni, îl

ajută pe copil să înceapă să înveţe cum ar putea să se potolească singur.

Este limpede că dezvoltarea principalelor talente ale inteligenţei

emoţionale are perioadele ei critice, care se întind pe mai mulţi ani în

copilărie. Fiecare perioadă reprezintă o oportunitate pentru a ajuta copilul să

dobândească obiceiuri emoţionale benefice, dacă nu se reuşeşte acest lucru

efortul va fi mult mai mare pentru a oferi lecţiile corective ulterioare în viaţă.

Unele dintre cele mai grăitoare lecţii pentru un copil vin din partea

părintelui. Obiceiurile emoţionale induse de părinţi sunt foarte diferite dacă,

pe de o parte, ei sunt pe lungimea de undă a copiilor, adică recunosc nevoile

emoţionale ale copiilorşi le satisfac sau îşi disciplinează copiii prin empatie

28

Page 29: almanah de dascal-1

sau dacă, pe de altă parte, părinţii sunt absorbiţi de sine şi ignoră tulburările

copilului sau îl disciplinează capricios prin ţipete şi bătăi.

Pentru că viaţa de familie nu mai oferă un sprijin sigur pentru tot mai

mulţi copii, grădiniţa sau şcoala rămâne singurul loc în care comunitatea

poate rezolva deficienţele competenţelor emoţionale şi sociale ale copiilor.

Alfabetizarea emoţională implică un mandat lărgit pentru unităţile de

învăţământ, care trebuie să recupereze ceea ce familiile n-au reuşit în

privinţa adaptării la societate a copiilor lor. Acestă misiune presupune două

schimbări majore: cadrele didactice trebuie să meargă dincolo de îndatorirea

lor tradiţională, iar membrii comunităţii să se implice mai mult în viaţa

unităţilor de învăţământ.

Dacă există sau nu în mod explicit ore dedicate alfabetizării emoţionale

contează mai puţin decât felul în care sunt predate lecţiile. Poate că în nici

un alt caz nu este mai importantă calitatea cadrului didactic, având în vedere

că felul în care el îşi desfăşoară activitatea este în sine un model, o lecţie de

facto în domeniul competenţei emoţionale – sau în lipsa ei. De câte ori

reacţionăm faţă de un copil, alţi 20 sau 30 învaţă o lecţie.

Există un cuvânt de modă veche care defineşte toate calităţile pe care

le reprezintă inteligenţa emoţională, şi anume caracter.

Având în vedere că dezvoltarea caracterului este baza societăţilor

democratice, trebuie să luăm în considerare felul în care inteligenţa

emoţională poate deveni acest fundament. Leagănul caracterului este

autodisciplina; o viaţă plină de virtuţi, aşa cum au constatat filozofii de la

Aristotel încoace, se bazează pe autocontrol. Piatra de temelie a caracterului

constă în capacitatea de automotivare şi de a ne călăuzi singuri, fie că este

vorba de temele de acasă, de a găsi o slujbă sau de trezitul de dimineaţă.

A fi în stare să muţi centrul atenţiei de la tine însuţi are avantaje de

ordin social; este o cale spre empatie, spre o ascultare reală, spre o abordare

a lucrurilor din perspectiva celuilalt. Empatia duce la afecţiune, altruism şi

compasiune.

Modalităţi de dezvoltare a inteligenţei emoţionale

29

Page 30: almanah de dascal-1

1. Un aspect al educaţiei bazate pe inteligenţa emoţională îl reprezintă

faptul că este necesar să înţelegem importanţa ieşirii din rutina zilnică,

realizarea unor activităţi prin care să ne bucurăm de frumuseţea lumii din

jur. Să încercăm să redescoperim totul, să conştientizăm tot ceea ce facem.

Un alt aspect este râsul care considerăm că este singurul lucru care poate

conduce într-adevăr la un mediu creativ, care ne permite să rezolvăm

probleme.

2. Încurajaţi – i să – şi exprime sentimentele.

3. Copiilor le plac glumele care stârnesc imaginaţia şi care se folosesc

într-un fel nou de lucrurile familiare, cum ar fi culori, plante, animale, obiecte

sau părţi ale corpului. (Ce culoare poţi să mănânci? R: roşu; Ce întrebare poţi

să bei? R: ceaiul; etc.)

4. Pentru a învăţa copiii cum să-şi păstreze optimismul propuneţi zilnic

realizarea unor lucruri care să aducă bună dispoziţie, chair dacă numai

pentru un timp scurt – dacă nu se pot face zilnic, încercaţi, cel puţin, să le

faceţi mai des.

5. Când unul dintre copii „se blochează” şi nu reuşeşte să găsească

cheia unei probleme – referitor la familie, şcoală sau relaţiile cu ceilalţi

– îl puteţi întreba cum ar proceda un personaj îndrăgit de el dacă s-ar

confrunta cu aceeaşi problemă. Această activitate se numeşte „Ce-ar face

sau ce-ar spune un erou?”.

6. Acompaniaţi activităţile derulate la clasă cu muzică. Nu opriţi copiii

dacă doresc să danseze.

7. Puneţi suflet în tot ceea ce faceţi! Comunicaţi prin intermediul

bileţelelor.

8. Şarada sentimentelor este un joc care are scopul de a conştientiza

sentimentele. În acest joc, scrieţi/desenaţi pe nişte bucăţi de hârtie diverse

cuvinte/feţe care exprimă sentimente. Fiecare copil va trebui să extragă câte

un bileţel, după care va mima sentimentul fără să vorbească, iar ceilalţi vor

ghici despre ce sentiment este vorba.

30

Page 31: almanah de dascal-1

9. Exerciţiile artististice cu copiii sunt o altă modalitate de a încuraja

dezvoltarea „vocabularului emoţiilor”. Puteţi să decupaţi imagini dintr-o

revistă pentru a alcătui un „colaj al sentimentelor”.

10. Culorile emoţiilor, bazată pe o tehnică psihologică consacrată,

aceea de asociere a cuvintelor, reprezintă o metodă de a construi

vocabularul emoţiilor. Pentru început se pot folosi orice fel de cuvinte

cerându-se copiilor să le asocieze cu o anumită culoare, după care se poate

trece la asocierea unor cuvinte care exprimă sentimente cu diverse culori la

care copiii se gândesc.

Există metode de a ne apropia de copii, indiferent de momentul în care

luăm această decizie. Nu credem în existenţa lui „prea târziu”. Un înţelept a

spus cu mai multe secole în urmă că putem să nu ducem la bun sfârşit un

lucru, dar nu avem scuze dacă nu am încercat tot ceea ce ne-a stat în

putinţă. Astfel, le creăm copiilor noştri condiţiile de a reuşi: nu garanţia

succesului, ci cele mai bune condiţii pe care noi, ca şi dascăli, în împrejurările

reale ale vieţii, le putem oferi.

BIBLIOGRAFIE:

1. Elias, M. J., Tobias, S. E., Friedlander, B. S., Inteligenţa emoţională în

educaţia copiilor, Ed. Curtea veche, Bucureşti, 2002.

2. Goleman, D., Inteligenţa emoţională, Ed. Curtea veche, Bucureşti,

2001.

3. Gray J., Copiii sunt din rai, Ed. Vremea, Bucureşti, 2001.

‘’ABC-UL BUNELOR MANIERE’’

Educ. FRĂŢILĂ MARIA Grădinița .P.N.nr.8. SEBEȘ, Jud. ALBA

Se afirmă din ce în ce mai des, că în vremurile care le trăim, au început să se altereze tot mai mult valorile tradiţionale. Există reguli pe care oricare

31

Page 32: almanah de dascal-1

dintre noi trebuie să le cunoască şi să le respecte. Copiii de 5-7 ani sunt mai independenţi, petrec mai mult timp nesupravegheaţi şi în faţa televizorului, a calculatorului, unde tentaţia este foarte mare să experimenteze ceea ce văd. In zilele noastre, asistăm neputincioţi la manifestări violente pe stradă, violenţa verbală şi comportament agresiv peste tot în jurul nostru chiar şi la televizor. O tot mai mare libertate a copiilor, lipsa de timp din partea părinţilor, par să fie cauzele unui comportament deficitar, a lipsei bunelor maniere, a celor 7 ani de acasă. Pornind de la aceste consideraţii, împreună cu parintii am propus să realizăm un opţional în grădiniţă, a unui program prin care să urmărim orientarea si instruirea copiilor prescolari de 5-7 ani in coordonate solide. Bunul simţ, politeţea, constituie un imperativ al convieţuirii sociale, un îndemn de a respecta regulile de bună purtare ,de a aplica bunele maniere cu cei din jur. Didactic, l-am conceput cu desfaşurare interdisciplinară, având punctul de plecare în categorii de activităţi : ‘’ Educaţie pentru societate ” ,” Activitţti practice si elemente de activitate casnică ” ,” Educarea limbajului ”. Ca forme de realizare, activităţile au fost sub formă de joc, combinaţie de lecţii, dezbateri libere, jocuri de rol, concursuri, vizite, plimbări şi diverse alte acţiuni cu specific local : acţiuni cu şcoala ,vizite la muzeu, la instituţii din oraş, obiective istorice şi altele. . OBIECTIVE URMĂRITE:

- să poată să se prezinte, să poată să se descrie, să folosească formulele de politeţe, să aprecieze comportamentul propriu în raport cu anumite personaje şi situaţii, să desprindă din imagini mesajul educativ ;- să - şi manifeste dezacordul cu faptele negative, dezordine, distrugere, să ia atitudine pentru păstrarea curăţeniei ;- să se comporte civilizat în cazul unei vizite, să asculte si să respecte alte păreri ;- să participe la efectuarea unor treburi gospodăreşti, să ajute familia, pe cei in vârstă şi pe cei mai mici ;- să se poarte civilizat în diferite ocazii la plimbare, la parcul de joacă, în vizite la şcoala, când mergem la biserică, în vizită la instituţii administrative, la alte obiective turistice din oraş şi împrejurimi ;- să respecte regulile de circulaţie, să respecte reguli elementare de igienă personală şi alimentară. Evaluarea opţionalului am realizat-o prin concurs : ” Cine ştie câştigă “ ,” Ştiu tot, fac tot “ concurs desfăşurat şi în prezenţa părinţilor care au fost încântaţi de atitudinea copiilor, de răspunsurile pe care le-au dat. Au fost recompensaţi cu diplome, cu dulciuri şi multe aplauze. Am realizat si expoziţii cu lucrări ale copiilor şi fotografii din acţiunile întreprinse admirate si azi. Părinţii s-au implicat în acţiunile desfăşurate alături de copii ceea ce a dus la apropierea părinţilor de grădiniţă, înţelegând comportamentul uneori nedorit, conştientizând valoarea şi importanţa finalităţii lui, în folosul propriului copil.

32

Page 33: almanah de dascal-1

ACTIVITATEA CU PĂRINŢII ÎN ANUL ŞCOLAR 2010-2011GRUPA PREGĂTITOARE

Prof. Vinulescu ElenaProf. Florea Diana

Grădinița P.P.Nr.7 Deva

NR. CRT

DATA TEMA FORMA DE REALIZARE

1. 23.09.2010

30.09.2010

Probleme organizatorice pentru anul şcolar 2010-2011

Ce aşteptări avem la început de an şcolar?

Şedinţă

Chestionare pentru părinţi

2. 07.10.2010

14.10.2010

21.10.2010

28.10.2010

Tulburările de limbaj la vârsta preşcolară. Invitat: Filimon Tatiana – logoped şcolar

Importanţa educaţiei pentru sănătate

Importanţa jocului în dezvoltarea personalităţii

copilului Ocupaţiile copiilor în timpul

liber

Prezentare / informare

Dezbatere

Masă rotundă

Prezentare Power-Point

33

Page 34: almanah de dascal-1

Discuţii3. 11.11.2010

18.11.201025.11.2010

Rolul familiei in educaţia copiilor

Stresul la o vârstă fragedă “Răspundeţi corect şi bine”

Dezbatere

LectoratLecţie deschisă cu participarea părinţilor şi a învăţătoarelor care vor prelua

cls. I4. 02.12.2010

09.12.2010

16.12.2010

Despre pedepse şi recompense

De ce mint copiii?

“Uite, vine Moş Crăciun!”

Masă rotundă

Discuţii interactiveSerbare cu participarea

părinţilor5. 06.01.2011

13.01.2011

20.01.2011

27.01.2011

Alimentele şi sănătatea Meseria de părinte

Să ne cunoaştem copiii prin desen

Bilanţ la sfârşitul sem. I

DezbaterePliante pentru părinţi, masă

rotundăDiscuţii

interactiveAnaliză,

portofoliile copiilor

6. 10.02.2011

17.02.2011

24.02.2011

Ce aşteaptă părinţii de la grădiniţă în semestrul II?

Drepturile şi îndatoririle copilului

Inteligenţa emoţională

Discuţii, chestionareInformare, dezbatereLectorat

7. 03.03.2011

10.03.2011

17.03.2011

24.03.2011

31.03.2011

“De ziua ta, mămica mea” - activitate integrată

Comportamentele violente la copii

Despre educaţia morală în grădiniţă

Coordonate ale dezvoltării psihice la preşcolarii mari

Influenţa mass-media asupra copilului

Lecţie deschisă cu participarea

părinţilorDezbatere

Masă rotundă

Prezentare / informare

Dezbatere

8. 07.04.2011 Importanţa activităţilor sportive şi a mişcării în

Masă rotundă

34

Page 35: almanah de dascal-1

14.04.2011

28.04.2011

dezvoltarea copilului Să lucrăm împreună cu părinţii noştri – “Pe urmele

iepuraşului”

Metode şi tehnici de cunoaştere a copilului

Activitate desfăşurată în colaborare cu

părinţiiPrezentare / informare

9. 05.05.2011

12.05.2011

19.05.2011

26.05.2011

Bucuria lucrurilor mărunte

Aceleaşi greşeli, alte atitudini

Poveşti care transformă supărările în motivaţie

Lecţii din fapte cotidiene

Discuţii interactive

Dezbatere

Masă rotundă

Discuţii10. 02.06.2011

09.06.2011

16.06.2011

Fişa de caracterizare psihopedagogică a copilului

Bilanţ la sfârşit de an şcolar

“Adio, grădiniţă!”

Analiză

Analiză, portofoliile

copiilorSerbare cu participarea

părinţilor

35

Page 36: almanah de dascal-1

In mijlocul copiilor...

Cu deosebită încîntare copiii participă la activităţile cuprinse în programul "SĂ CITIM PENTRU MILENIUL III", dar în special călătoria prin lumea poveştilor îi poartă pe meleaguri de vis ... iată una din aceste activităţi "RECUNOAŞTE PERSONAJUL", în care copiii au recunoscut cu uşurinţă personajele îndrăgite după mici descrieri , apoi au colorat cu mare drag cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi eroi din poveşti !

Educ. Maria Frăţilă Grădinița .P.N.nr.8, SEBEŞ,Jud.ALBA

Momente din timpul activităților desfășurate in cadrul Proiectului instituțional realizat în parteneriat între grupele unității

TOAMNA , ARMONIE ȘI CULOARE 36

Page 37: almanah de dascal-1

Grădinița P.P. Nr.7 Deva Cadre didactice participante Prof. Cornelia Moţ , Prof. Adriana Petraş , Prof. Elena Ilie , Prof. Marinela Istrate ,Prof. Daniela Iosif , Prof. Rodica Costan , Prof. Viorela Sandu , Inst. Daniela Ciurea , Prof. Diana Florea , Prof. Elena Vinulescu

APRECIEREA DEZVOLTĂRII NEUROPSIHICE LA COPILUL PREȘCOLARProf. Smaranda Cioflica

Psiholog Cati Silagy

37

Page 38: almanah de dascal-1

În desfășurarea procesului de creștere și dezvoltare, de la naștere și păna la vârsta adultă, organismul tânăr se perfecționează treptat fizic și psihic, trecâd prin mai multe etape de dezvoltare cu caracteristici proprii de normalitate.

De-a lungul primilor trei ani de viată se întinde copilăria mică. În următorii trei ani, copilul intra într-o noua etapă de dezvoltare vârsta preșcolară. În perioada de vârstă 3-6/7 ani organismul în dezvoltare trece printr-o serie de modificări calitative și cantitative care asigură atingerea treptată a gradului de maturizare necesar pentru începerea scolii.

Dezvoltarea somato-fiziologicăSe produce o creştere a dimensiunilor sale antropometrice,

aproximativ de la 14 la 22 kg, iar înălţimea de la 92 cm la 116/118 cm, cu o uşoară diferenţă în favoarea băieţilor. Continuă procesul de perfecţionare a sistemului nervos, atât pe plan structural cât şi funcţional.

Se conturează şi câteva diferenţe între cele două sexe, sub raport comportamental: fetele sunt mai cooperante şi mai vorbăreţe, în timp ce băieţii sunt mai rezervaţi şi mai neliniştiţi.

Aspecte evolutive în domeniul comportamentului motor:

3 ani – să într-un picior trei secunde, - sare peste un obstacol, - pliază hârtia in două după demonstrație4 ani - stă într-un picior apoi pe celălalt 5 secunde, - pliază hărtia in diagonală după demonstrație4 ½ ani – pliază hârtia în diagonală cu multă ușurință, - desenează un dreptunghi după model.5 ani – sare într-un picior cu multă ușurință, - desenează un pătrat după model5 ½ ani - merge echilibrat pe o linie desenată pe podea, - efectuează corect mișcări la comandă (duce mâna stângă la ochiul drept, mâna dreaptă la ochiul stâng), - desenează un triunghi dupa model, - mișcări corecte de orientare în schema corporală proprie6-7ani - merge corect într-un cerc desenat pe podea, - desenează un romb după model, - mișcări corecte de orientare în schema corporală proprie cu multă usurință.

Evoluţia psihologicăVârsta preşcolară constituie perioada structurării viitoarei personalităţi; în

această perioadă asistăm la progrese remarcabile ale sensibilităţii tuturor organelor de simţ;

38

Page 39: almanah de dascal-1

Cooperarea dintre tact şi văz se îmbogăţeşte aşa încât un obiect poate fi identificat fără a fi văzut, doar prin simpla palpare şi invers;

Sub aspect auditiv se perfecţionează auzul fonematic, muzical precum şi abilitatea de a repera obiectele şi fenomenele numai după sunetul lor;

Copilul face progrese şi pe plan gustativ şi olfactiv, mediul de provenienţă având un rol decisiv în reglarea preferinţelor şi aversiunilor sale pe acest plan;

Sub raport perceptiv apar o serie de achiziţii notabile, în sensul trecerii de la forme elementare de percepţie la forme superioare, ca observaţia;

În domeniul reprezentărilor se produc modificări, ceea ce conferă mai multă consistenţă şi fluiditate vieţii sale interioare, contribuind la dezvoltarea gândirii.

Datorită modestei experienţe de viaţă, graniţele dintre real şi imaginar sunt încă labile.

Memoria• Formele predominante, în această etapă, sunt cea mecanică, cea involuntară (bazată iniţial pe asociaţia de contiguitate). Progresele sunt însă rapide şi evidente, dovadă că după 4-5 ani, intră în scenă şi memoria voluntară.• Memoria are o puternică amprentă afectogenă (reţine, mai ales, ceea ce l-a emoţionatintens, fie pozitiv, fie negativ), dar şi intuitiv-concretă (se memorează mai uşor aceainformaţie care este ilustrată prin imagini plastice).

Gândirea• La 5, ani se formează aproximativ 50% din potenţialul intelectual al individului • Din perspectiva şcolii piagetiene, la vârsta preşcolară, gândirea copilului se află în stadiul preoperatoriu, cu următoarele două secvenţe:1. Până la 4 ani, gândirea este preconceptual-simbolică, identificându-se prin câtevaparticularităţi:• Egocentrismul (datorită confuziilor dintre planul obiectiv şi cel subiectiv, totul este filtrat doar prin pro• Sincretismul (înţelegerea globală, nediferenţiată a fenomenelor);• Animismul (tendinţa de a însufleţi întreaga realitate înconjurătoare);• Realismul nominal (copilul consideră numele obiectelor ca pe o însuşire intrinsecă alor);• Caracter practic-situaţional (judecăţile individului sunt dependente de experienţaconcretă pe care o posedă).Deşi cunoaşte caracterul grupării în fiinţe şi lucruri, el clasifică cele patru cartonaşe (om, car, cal, lup), în două, după raţiuni absolut pragmatice: omul, carul şi calul, pe de o parte şi lupul, pe de altă parte. Raţiunea: omul foloseşte carul şi calul pentru a scăpa de lup.

39

Page 40: almanah de dascal-1

Între 4 -7/8 ani gândirea este intuitivă din mai multe considerente:• Se formează şi ea sub influenţa investigaţiilor practice ale copilului;• Este destinată nu atât cunoaşterii adevărului, cât rezolvării unor probleme imediateprecum şi achiziţionării unor cunoştinte elementare de viaţă;• Raţionamentul transductiv sau preconceptual (de la particular la particular) esteînlocuit, mai ales, după vârsta de 5 ani cu cel intuitiv, care apelează masiv lareprezentare.

Imaginaţia• Jocul, în general, şi cel cu roluri, în particular, oferă un teren deosebit de fertil pentrudezvoltarea imaginaţiei la vârsta preşcolară. În plus, o serie de activităţi organizate (desen, muzică, modelaj) contribuie şi ele la stimularea fanteziei preşcolarului.Mare admirator de basme şi de povestiri pe care le ascultă cu un viu interes şi le trăieşte deosebit de intens, ceea ce atestă o mare saturaţie afectivă.• Capacitatea fabulatorie este deosebit de activă în această etapă, el povestind cu maximă siguranţă şi dezinvoltură despre lucruri şi întâmplări pur imaginare.La 3 ani copilul confundă fantasticul cu realul, după vârsta de 5 ani, fantasticul devine doar o conversaţie dictată de joc.

Atenţia• Jocul prin registrul amplu de situaţii atractive, solicită şi funcţiile atenţiei, mai ales a celei involuntare şi treaptat a celei voluntare.• Se consolidează volumul, concentrarea şi mobilitatea atenţiei. Astfel, concentrareaînregistrează ameliorări succesive: dacă la preşcolarul mic este de 5-7 minute, la preşcolarul mijlociu de 20-25 minute, iar la preşcolarul mare de 45-50 minute.Ascultarea de poveşti, diafilme, desene animate, teatru de păpuşi solicită atenţia.

Aspecte evolutive în domeniul comportamentului cognitiv:

3 ani – compară usor două lungimi (care este mai lung care este mai scurt), - sortează obiectele după mărime, două mărimi, - explică o acțiune necesară simplă (Ce faci când îti este sete?),

- grupează imagini în raport cu două noțiuni generale simple (animale și flori).

4 ani - compară două obiecte ca greutate (care este mai ușor, care este mai greu) - recunoaște elementele omise pe 2-4 desene incomplete, - explică o relație necesară (de ce avem nevoie de case),

40

Page 41: almanah de dascal-1

- grupează imagini în raport cu 2-3 notiuni generale (animale, flori, fructe).

4 ½ ani – identifică pe o construcție patru poziții spațiale (sus, jos, fața, spate), - sortează obiectele după culoare (3 culori), - recunoaște elementele omise de pe 5-6 desene incomplete, - explică o relație necesară mai complexă (de ce avem nevoie de ochi?) - grupează imagini în raport cu trei noțiuni generale simple (fructe, păsări și flori) - explică utilitatea a trei patru obiecte (ceașcă, furculiță, umbrelă, ghete)5 ani – identifică 4-5 pozitii spațiale (sus, jos, față, spate, alături) - sortează bețisoare dupa trei lungimi - sortează obiecte după mărime (trei mărimi) - recunoaște elementele omise de pe 6-7 desene incomplete, - deosebește două momente ale zilei dimineața și seara, - explică o relație necesară foarte complexă (De ce avem nevoie de carți?) - grupează imagini în raport cu patru noțiuni generale simple (fructe, păsări, mobilă și legume) - denumește din memorie noțiuni din sfera a trei notiuni generale (animale, legume, păsări) - explică utilitatea a trei patru obiecte (ceașcă, furculiță, umbrelă, masă, ghete)

- înțelege analogii opozante (Tu ești băiat, dar sora ta ce este?).5 ½ ani – construiește o scară în adâncime din 6-7 cuburi, - compară trei lungimi de bețișoare, indică lungimea mijlocie, - indică și denumește 5-6 culori sau nuanțe, - recunoaște elementele omise de pe 8 desene incomplete, - deosebește și numește cu multă ușurință două momente ale zilei, - cunoaște și denumește 1-2 anotimpuri, - grupează imagini în raport cu 4-5 noțiuni generale (legume, păsări, mobilă și îmbrăcăminte), - denumește din memorie noțiuni din sfera a trei notiuni generale (legume, mobila, îmbrăcăminte), - definește trei obiecte sau ființe (minge, pisică, pat),

- numără 7-10 cuburi.6 ani – efectuează o construcție cu 10-12 cuburi, - indică și denumește 6-7 culori sau nuanțe, - denumește trei momente principale ale zilei, relatează activități obișnuite pentru aceste momente, - cunoaște și denumește anotimpurile, - enumeră zilele săptămânii, - denumește din memorie noțiuni din sfera a 4-5 notiuni generale (legume, mobila, îmbrăcăminte, vehicule, jucării), - definește patru obiecte sau ființe (minge, pisică, haină, cal),

41

Page 42: almanah de dascal-1

- stabilește asemănări între 3 noțiuni date: câine–pisică, măr–pară, gheată-cizmă, - numără peste 10 cuburi.Limbajul:• Dacă debutul vârstei este caracterizat de limbajul situativ, format din propoziţii simple,treptat se impune limbajul contextual;• Zestrea de cuvinte a vocabularului sporeşte, la 3 ani este de aproximativ 1000 de cuvinte, iar la 6 ani de cel mult 5000 de cuvinte;• Sub aspect calitativ progresele sunt evidente:

a) se ameliorează corectitudinea pronunţiei, expresivitatea vorbirii şi folosirea acorduluigramatical;b) comunicarea gestuală se estompează;c) apare conduita verbală reverenţioasă (de pildă utilizarea pronumelui de politeţe"dumneavoastră" în relaţiile cu persoanele străine);d) se dezvoltă şi caracterul generativ al vorbirii, în sensul capacităţii copilului de a construi cuvinte noi mai mult sau mai puţin inspirate (ex. "urlăreţ");e) Se structurează şi limbajul interior (vorbirea pentru sine).

Aspecte evolutive în domeniul comportamentului verbal:

3 ani – folosește pluralul în vorbirea curentă, - reproduce poezii din două strofe (8 versuri).4 ani – folosește corect și sistematic pluralul în vorbirea curentă, - reproduce poezii cu multă ușurință și interes.4 ½ ani - folosește corect pronumele personal (eu, tu, ei, voi) - relatează despre imagini.5 ani – începe să folosească două adverbe de timp (azi, mâine), - relatează despre imagini cu detalii.5 ½ ani – cunoaște trei adverbe de timp (azi, mâine, ieri), - reproduce poezii mai lungi cu intonație,6 ani – recunoaște corect 2-3 literele - pronunță corect toate literele

Când ne adresăm unui logoped ?Mergem la logoped în cazul în care sesizăm că este ceva in neregulă cu limbajul copilului. Fără a avea cunostințe de specialitate părinții observă cu ușurința anumite probleme cum ar fi :- pronunțarea incorectă sau omiterea unuia sau mai multor sunete,- vorbirea nazală, fonfanită,- articularea defectuoasă a cuvintelor,

42

Page 43: almanah de dascal-1

- repetarea sau prelungirea unor sunete, silabe sau cuvinte,- apariția unor blocaje sau spasme la rostirea unor cuvinte,- vorbirea rapidă,- vorbirea lentă,- pierderea vocii,- vocabular foarte redus (4-5 cuvinte),- dificultați de scris si citit,- întârzieri in dezvoltarea vorbirii.

Aspecte evolutive în domeniul comportamentului social- afectiv:

Manifestări de independență deprinderi de autoservire3 ½ ani – își poate pune singur ghetele sau pantofii - se poate dezbrăca singur - manâncă corect singur4 ani - își descheie singur nasturii - începe să aibă inițiativă în executarea unor sarcini casnice (vrea să strângă masa)4 ½ ani – isi incheie singur nasturii, - participa activ la unele sarcini casnice curente (ajută la punerea si strângerea mesei), - se spală singur pe dinți.5-7 ani – execută cu plăcere sarcini casnice mai complicate (șterge praful, știe să aranjeze masa) - incepe să-și aranjeze singur lucrurile.

Activitatea de joc:3 ani – se joacă mai mult singur în companii imaginare4 ani – joacă multe jocuri de mișcare în grup sau singur4 ½ ani – se ocupă cu plăcere de jocuri de construcții5 ani - participă la jocuri cu reguli cu grupul de copii, întelege si acceptă normele grupului5 ½ ani – se ocupă cu plăcere de jocuri de asamblare6 ani – stie să joace jocuri de îndemânare.

Personalitatea:• La vârsta preşcolară se pun bazele personalităţii;• Jocul este important pentru evoluţia copilului, permiţându-i să se identifice cu adultul şi să-şi descarce stresul. Jucându-se, copilul îşi foloseşte mintea şi corpul şi învaţă lucruri esenţiale despre lumea din jurul lui.- Copilul se joacă pentru că aceasta îl distrează.- Jocul contribuie la dezvoltarea capacităţilor de vorbire, gândire şi organizare.- Jocul consolidează cunoaşterea şi experienţa şi ajută copilul să-şi dezvolteîncrederea in sine şi puterea de a se controla.- Jocul îl ajută pe copil să-şi descarce micile sau marile traumatisme. Atunci când copilului îi este dificil să depăşească un conflict, el îl pune în scenă.

43

Page 44: almanah de dascal-1

Acesta este mijlocul cel mai potrivit de a admite un eveniment neplăcut, de a exprima ceea ce nu ar putea să transmită prin cuvinte.• Pe fondul temperamentului (eredităţii) se schiţează primele trăsături caracteriale pozitive: iniţiativă, independenţă, hotarâre, stăpânire de sine, perseverenţă etc.• Formarea caracterului la preşcolar are o motivaţie practică şi presupune, mai ales, adeziune afectivă decât raţională la normele morale: interiorizează regulile postulate de familie sau de grădiniţă;• Acum apar şi primele aptitudini speciale (în domeniul muzical, literatură, pictură, tehnic).Atunci când analizăm fenomenul de durată al dezvoltării copilului observăm că acestapresupune un proces de socializare în care copilul învaţă să se conformeze normelor societăţii şi să acţioneze adecvat. Deşi acest proces presupune expectanţe diferite de la o societate la alta, se pare că natura foarte sociabilă a copiilor determină o disponibilitate foarte mare de a învăţa şi de a răspunde influenţelor sociale. Există trei modalităţi de încurajare a socializării la copil: imitare şi identificare, educaţia directă (pedepse şi recompense) şi transmiterea expectanţelor sociale.

Imitarea:• Copilul observă şi imită persoanele din jurul său;• Copilul se joacă adoptând roluri sociale şi imitând adulţii pe care i-a văzut în aceste roluri;• Copilul învaţă mai mult prin imitare decât ar reţine prin învăţare directă;• Copilul imită în funcţie de întărirea pe care o primeşte: întărirea pozitivă precum lauda sau încurajarea duc la repetarea comportamentului, în timp ce pedeapsa sau ignorarea scad probabilitatea repetării comportamentului;

Identificarea:• Învăţarea se interiorizează rapid, astfel încât copilul ajunge să se identifice cu persoana sau cu rolul respectiv;• Are loc într-o perioadă mai mare de timp decât imitarea, de aceea rolurile de sex se învaţă prin identificare; prin urmare, prezenţa modelelor de rol în preajma copiilor este foarte importantă; modelele de rol îi oferă copilului un fir de ghidare, care-l va orienta spre un comportament adecvat în viaţă;• Copilul nu imită toate modelele ci numai pe cele similare lor, de exemplu cel de acelaşi sex. Identificarea şi imitarea sunt mecanisme importante de învăţare pentru copil. Există însă unele lucruri care sunt dobândite prin intermediul reacţiilor directe ale adulţilor, acestea fiind o modalitate importantă de pregătire a copiilor pentru a se comporta conform cu exigenţele societăţii. Printre ele se numară pedeapsa şi încurajarea.Un alt aspect al socializării îl reprezintă clarificarea expectanţelor adulţilor şi motiveleregulilor. Explicaţiile încurajează copilul să se comporte sociabil. Copilul trebuie să înţeleagă ce se întâmplă în jurul său, să dea o raţiune regulilor şi comportamentelor observate.

44

Page 45: almanah de dascal-1

Afectivitatea:• Adultismul (imitaţia adultului) constituie şi sursa unor noi trăiri afective (frica de reptile,dezgust faţă de unele alimente etc).• Se accentuează fenomenul de identificare în special prin intermediul situaţiilor în carepreşcolarul depistează diverse similitudini cu adultul (fizice, psihice, de conduită);• Uzual, identificarea se produce cu părintele de acelaşi sex. Acest proces are două consecinţe: pe de o parte, copilul adoptă conduite specifice sexului căruia îi aparţine, pe de altă parte, i se formează superegoul (conştiinţa), ca o sinteză de conduite morale;În afara părinţilor, fraţii şi surorile constituie modele pentru copil. După vârsta de 5 ani copilul îşi caută elemente ale identificării în afara căminului părintesc, inclusiv în basme, cărţi şi filme. Identificarea constituie un element important în evoluţia personalităţii copilului. • Afectivitatea preşcolarului, ca aspect general, se distinge prin caracterul ei exploziv, instabil.Apoi stridenţele se mai estompează, stările afective devin mai profunde şi mai nuanţate;• La 3 ani apare vinovăţia şi pudoarea (eritemul de pudoare - înroşirea feţei);• La 4 ani se schiţează mândria;• La 5 ani apare sindromul bomboanei amare, respectiv starea afectivă pe care o traversează copilul când primeşte o recompensă nemeritată;• La 6 ani se manifestă criza de prestigiu, adică disconfortul pe care îl trăieşte copilul ori de câte ori este mustrat în public.

Voinţa:• Apar o serie de trăsături pozitive: stăpânirea de sine, ierarhizarea motivelor acţiunii;• Preşcolarul va fi capabil să îndeplinească şi activităţi care nu îi plac, sau îi plac mai puţin, dacă poate procura o bucurie celor dragi sau îşi pregăteşte, astfel, teren pentru o activitate mai plăcută;• Părinţii pot contribui la exersarea voinţei sale atribuindu-i o serie de sarcini permanente: şters praf, aşezat tacâmuri pe masă, udat flori etc.Carenţele volitive pot prefaţa debutul unei maladii, dar evocă de cele mai multe ori deficienţe educative (răsfăţ, neglijare, inconstanţă).

45

Page 46: almanah de dascal-1

46

Page 47: almanah de dascal-1

TOAMNA

de prof. Marinela IstrateGrădinița P.P. Nr.7 Deva

A-nceput un vânt s-adie,Căldicel şi parfumat.

Îmi venea miros din vie:Struguri copţi şi aromaţi.

Am gustat o boabă mare.Tare dulce mai era!Am luat şi una mică,

Şi era la fel şi ea.

Am pornit şi spre livadă,Alte fructe s-au mai copt?Da!... Erau aşa de bune!Mere, pere, prune, nuci,Toate mă-mbiau atunci.

Am simţit iar vântişorul,A-nceput să-mi fie frig,S-a întunecat devreme,

Şi mi-am spus: Toamna a venit!

DREPTURILE COPILULUI

de prof. Gabriela Berbeceanu Inspector invatamant preprimar in cadrul ISJ HD

1.NUME,CETĂŢENIE:JOC CU REGULI(creaţie proprie) Educatoarea:Spune-mi cum te strigă mama! Spune-mi:aşa-i că te cheamă Ioana/Briana/Iuliana/etc? ( copilul întrebat răspunde prin DA/NU)

47

Page 48: almanah de dascal-1

Nu eşti Ioana/Briana/Iuliana etc.? Ba eşti Ioana/Briana/etc.!!!Nu eşti Ioana/Briana/etc.?! În picioare stă doar Ioana/Briana/etc.!Reguli:Educatoarea alege un copil şi îl întreabă.El răspunde cu DA/NU.Când se dă ordinul „În picioare stă doar ….”,ceilalţi copii se aşază pe covor,iar cel care poartă numele spus de educatoare rămâne în picioare.Jocul se reia cu înlocuirea cuvântului subliniat şi a numelui cu altele care se potrivesc. Exemple: un pin-Cătălin Vrei?-Andrei Un fus-Flavius/Darius/Iulius Puii-Bogdi Lin-Călin

2.FAMILIE: Mama,tata,sora mea Şi bunicii de colea, Împreună ne-adunăm Şi-o familie formăm! E dreptul fiecăruia Să aibă familia sa!

3.SECURITATE,PROTECŢIE ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI: Ghicitoare: Nu mă bate că sunt mic! Nu mă bate c-o să ţip! N-are nimeni dreptul,frate, Să te bată nici pe ……….. (spate)

4.LA ASISTENŢĂ MEDICALĂ: Eu sunt mare şi voinic Nu mă sperii de nimic! De mă doare un dinţişor Dau o fugă repejor La stomatologul care Vindecă tot ce mă doare; Când mai cad cu bicicleta Strig iute:”tanti asistenta!” Ea vine în graba mare C-un bandaj cu inimioare! -Ai văzut?Nu este greu! Ajutor să ceri mereu Că e dreptul tău,copile Să ai tratament ca mine!

48

Page 49: almanah de dascal-1

5.EDUCAŢIE:Te-ai întrebat oare,vreodatăDe ce învaţă lumea toată?Am să îţi spun acuma eu:E dreptul meu şi dreptul tău!Din cărţi înveţi ca să fi bun;Poveştile multe îţi spun!Când eşti micuţ îţi spune mamaPovestea cu „Albă-ca-Zăpada”Dar într-o zi ,copilul meu,Vei spune: cititul nu e greu!Prin el ,tu poţi s-ajungi la lunăSă-ncerci să faci lumea mai bună!

PORTRETUL DASCĂLULUI MODERN

prof. înv. primar, Deteşan Mirela Camelia Şcoala: Gimnaziul de Stat ,,Traian“, Târnăveni,

jud. Mureş Structură: Gimnaziul de Stat ,,Decebal“,

Bobohalma, jud. Mureş

Profetul meu, tu, călăuză dreaptă,Încerci din răsputeri ca să vibrezi,Iar soarta crudă parc-o festă-ţi joacăTu nu cedezi, te lupţi ca s-o dezmierzi.

Aprinzi lumină, dăruieşti putereŞi cu inteligenţa ta multiplăMai construieşti cu teorii prezenteCâte-o celebră minte obosită.

Tu dai contur, iubite dascăl drag,Acestei lumi ce-şi pierde din putere,Dar când ridici măreţul tău standard,Copiii-ţi moştenesc a ta avere…

Învaţă de la ei cum să iubeştiŞi dăruieşte-le apoi iubire!

49

Page 50: almanah de dascal-1

Formează-i pentru viaţa ce-o trăiesc!Dezvoltă-le critic a lor gândire.

Pe cei de azi, pe care ii formezi,Sunt viitorii cetăţeni ai României.Cu-a ta vocaţie ai să îi câştigiPromovând valori în era săraciei.

Misiunea educării o faci cu-nchinăciuneŞi-alimentezi o nouă generaţie.Prin rădăcinile culturii şi-a înţelepciuniiÎnvii a ei reputaţie.

Transmiţi prin modul tău de-a fi,Valorilor acestei vremi,Ce-ai învăţat şi ce vei descoperi…Puţini sunt cei ce cartea-ţi cer.

E generaţia 2000…O generaţie a progresului grăbit,Ce iar renaşte-n mâini de dascăl,Dascăl modern, energic şi iubit.

50

Page 51: almanah de dascal-1

RUGĂCIUNE

Prof. Danc MihaelaGrădinița P.N. Sîrbi , Jud. Hunedoara

Cred Doamne în Tine,Cred că eşti cu mine.

Cred că mă ajuţi,Cred că nu mă uiţi.

Mă rog mereu la Tine,Să m-ajuţi, să-mi fie bine.

Şi pe-ai mei părinţi,Te rog să-i ajuţi.

Mă rog şi spun aşa,Păzeşte-o şi pe sora mea.Ajută-l şi pe fratele meu,

Nu-l lăsa, Doamne, la greu.

Şi, Doamne, te-aş mai ruga,Păzeşte pe toată lumea.

Toţi suntem copii tăiUnii mai buni, alţii mai răi.

Ajută-ne Doamne-n toateŞi ne dă şi sănătate.Putere ca să muncim

Şi mai buni, Doamne, să fim.

Mulțumim tuturor colaboratorilor !Nr. 1

Responsabilitatea pentru originalitatea si continutul articolelor revine in exclusivitate autorilor acestora .

51

Page 52: almanah de dascal-1

Vă așteptăm în numărul viitor !

52

Huștiuc Nicoletta , Frățilă Maria , Florea Diana , Șimon Estera Maria , Delean Carmen , Popa Adriana Bianca , Lazăr Elena Lucia , Sandu Viorela Oana , Vinulescu Elena , Moț Cornelia , Ilie Elena , Istrate Marinela , Iosif Daniela , Costan Rodica , Danc Mihaela . Deteșan Mirela Camelia , Smaranda Cioflica , Cati Silagy