Rina Turcanu Abstract

5/13/2018 Rina Turcanu Abstract - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/rina-turcanu-abstract 1/33

1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Cu titlu de manuscrisCZU 658.012.4:663.2

ŢURCAN RINA

CREŞTEREA PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERILOR

VINICOLE PRIN IMPLEMENTAREA

MANAGEMENTULUI STRATEGIC

Specialitatea 08.00.05 – Economie şi management(în industria vinicolă)

AUTOREFERAT

al tezei de doctor în economie

Chişinău2005



2

Teză elaborată la catedra „Economie şi management în industrie”,Universitatea Tehnică a Moldovei

Conducător ştiin ţ ific: Ilie Blaj – doctor habilitat în economie, profesor universitar

Referen ţ i oficiali: Pavel Movileanu – doctor habilitat în economie, profesor universitar,Filip Cramarciuc – doctor în economie.

Susţinerea va avea loc la „28”octombrie 2005, ora 15.00 înşedinţa Consiliului ştiinţific specializat D 31.08.00.05 – 02 dincadrul Universităţii Tehnice a Moldovei, pe adresa: Chişinău, bd.Dacia, 41, blocul 10, aula 216.

Teza şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca UTM

Autoreferatul a fost expediat la „26”septembrie 2005

Secretar ştiinţific al Consiliuluiştiinţific specializatdoctor în economie,conferenţiar universitar Cornelia Crucerescu

Conducător ştiinţific

doctor habilitat în economie, profesor universitar Ilie Blaj

Autor Rina Ţurcan



3

I. Caracteristica generală a lucrării

Actualitatea temei. Deşi Republica Moldova a trecut de la economiacentralizată la cea de piaţă, perioada de trecere şi-a lăsat amprentele sale asupratuturor ramurilor economiei naţionale. Drept rezultat, au apărut multipledificultăţi ce împiedică dezvoltarea întreprinderilor autohtone şi frânează sporirea performanţelor acestora.

Necesitatea cercetării problemelor privind creşterea performanţelor

întreprinderilor vinicole pe baza implementării managementului strategic estedeterminată de rolul important al industriei vinicole în dezvoltarea economieiRepublicii Moldova: în anul 2003 acesteia i-au revenit 21,2% din producţiaindustrială totală.

Investigaţiile efectuate, au demonstrat că dezvoltarea industriei vinicoleeste imposibilă f ăr ă o bază solidă de materie primă. De aceea, creşterea performanţelor întreprinderilor vinicole este determinată, în primul rând, dedezvoltarea viticulturii.

Rezultatele reduse ale viticulturii, scăderea suprafeţelor plantate cu viţă devie, diminuarea recoltei de struguri, producţia medie de struguri scăzută lahectar, predominarea suprafeţelor de vii defrişate faţă de cele plantate – toateacestea ne obligă să întreprindem măsuri eficiente pentru restabilirea viticulturii,altfel va fi imposibilă dezvoltarea prosper ă a industriei vinicole.

Pe parcursul ultimelor decenii se constată o tendinţă de reducereconsecutivă a volumului de producţie vinicolă, care s-a agravat îndeosebi în perioada tranziţiei la economia de piaţă. Un şir de factori au determinat nivelulscăzut al calităţii producţiei vinicole, ceea ce a condus la reducereacompetitivităţii ei pe pieţele tradiţionale.

În condiţiile actuale de instabilitate a factorilor externi, un management performant ai industriei vinicole nu poate funcţiona f ăr ă o strategie bine gândită.Actualmente managementul strategic devine unul din cele mai eficienteinstrumente capabile să asigure restabilirea şi dezvoltarea vertiginoasă aîntreprinderilor vinicole, contribuind la progresul economiei Republicii Moldovaîn ansamblu.

Actualmente, volumul redus al producţiei vinicole fabricate în ţar ă,utilizarea insuficientă a capacităţilor existente de producţie, diminuarea calităţii producţiei, etc. necesită elaborarea şi implementarea unor măsuri eficiente deasigurare a creşterii performanţelor întreprinderilor vinicole pe bazaimplementării unor strategii de dezvoltare adecvate situaţiei, deşi în ultimii ani înţar ă se întrevăd tendinţe de ameliorare în dezvoltarea întreprinderilor vinicole.

Drept obiectiv de bază al tezei propuse pentru susţinere serveşteelaborarea măsurilor de creştere a performanţelor întreprinderilor vinicole înscopul asigur ării dezvoltării stabile şi durabile a acestora, incluzând direcţiile deeficientizare a activităţii tuturor participanţilor lanţului de producere a



4

strugurilor, de prelucrare a acestora, de fabricare a producţiei vinicole finite şi decomercializare a acesteia pe baza implementării managementului strategic.

Scopul şi sarcinile cercetării. Scopul lucr ării constă în examinareasituaţiei economice a întreprinderilor vinicole din Republica Moldova, evaluareaeficienţei economice integrale a producţiei vinicole, elucidarea cauzelor ce au provocat dificultăţile remarcate în teză, elaborarea strategiilor argumentate şi ametodelor eficiente de creştere a performanţelor sectorului dat pe bazaimplementării managementului strategic.

În conformitate cu scopul propus, au fost determinate următoarele sarcini: Studierea dezvoltării în dinamică a viticulturii şi industriei vinicole în

Republica Moldova şi situaţiei economico-financiare aîntreprinderilor vinicole;

Estimarea eficienţei economice integrale a producerii strugurilor, prelucr ării lor, fabricării producţiei vinicole şi comercializarea ei;

Elucidarea dificultăţilor în relaţiile întreprinderilor vinicole cufurnizorii de materie primă, în baza cărora se determină măsurile de perfecţionare a acestor relaţii;

Elaborarea şi argumentarea strategiilor de dezvoltare pentru diferitegrupuri de întreprinderi vinicole şi formularea strategiei de dezvoltare pe termen lung a ramurii în ansamblu, în scopul asigur ării creşterii performanţelor acesteia;

Studierea Programului de Stat de restabilire şi dezvoltare a sectoruluiviti-vinicol, elaborarea şi propunerea unor măsuri de eficientizare aacestuia.

Obiectul cercetării au constituit întreprinderile agricole încadrate încultivarea viţei de vie, întreprinderile de vinificaţie primar ă şi întreprinderile devinificaţie secundar ă. Un obiect de cercetare mai detaliată constituie liderul în producerea divinurilor – „Aroma” SA, precum şi alte întreprinderi cu o poziţieconcurenţială puternică.

Baza metodologică şi teoretico-ştiinţifică a cercetării. Drept bază teoretică şi metodologică a cercetării au servit lucr ările savanţilor autohtoni şistr ăini în domeniul managementului strategic, precum ar fi lucr ările lui Porter M., Nicolescu O., Bărbulescu C., Allaire Y., Constantinescu N.şi altora, cât şi îndomeniul economiei industriei vinicole: Blaj I., Comarov I., Ladâjanski I., Zaiaţ

I., Crujcova P., Petrenco I., Ciutac N., Cerven I., Cerven E., Macarenco P.şialţii. De asemenea, au fost examinate legile şi hotărârile adoptate de Parlamentulşi Guvernul Republicii Moldova, diverse acte normative cu privire lareglementarea dezvoltării sectorului vinicol. Pentru studierea situaţieicomplexului vinicol au fost utilizate datele colectate din Anuarele Statistice aleRepublicii Moldova, editate de Departamentul de Statistică şi Sociologie alRepublicii Moldova, materialele prezentate de către Agenţia Agroindustrială



5

„Moldova-Vin”, dările de seamă ale unor întreprinderi vinicole, rapoartelefinanciare şi planurile de afaceri ale acestora.

Metodele principale de cercetare utilizate în lucrare sunt metodeletradiţionale de analiză: comparaţia, deducţia, inducţia, metoda analitică,disocierea rezultatelor, grupările statistice, calculul indicatorilor sintetici, analizaSWOT, metoda Boston Consulting Group, Harta Grupurilor Strategice, etc.

Inovaţia ştiinţifică a investigaţiilor constă în: Elaborarea metodicii de evaluare a eficienţei economice integrale a

producerii strugurilor, prelucr ării lor, fabricării producţiei vinicole şicomercializării acesteia;

Elaborarea şi argumentarea strategiilor pe termen scurt şi mediu pentru întreprinderile vinicole din Republica Moldova în scopulîmbunătăţirii situaţiei economico-financiare curente şi sporirii performanţelor acestora;

Argumentarea căilor de integrare pe verticală a întreprinderilor devinificaţie secundar ă cu întreprinderile de prelucrare a strugurilor, cuîntreprinderile agricole şi cu întreprinderile comerciale;

Argumentarea sugestiilor de eficientizare a „Programului derestabilire şi dezvoltare a viticulturii şi industriei vinicole pe anii2002-2020”;

Elaborarea strategiilor de perfecţionare şi gestionare eficientă a

portofoliului de producţie pe baza SA „Aroma”, aceasta fiind una dindirecţiile de sporire a performanţei întreprinderii.Valoarea practică a lucrării constă în determinarea problemelor majore

şi dezechilibrelor existente în activitatea complexului vinicol al RepubliciiMoldova; elaborarea metodicii de evaluare a eficienţei economice integrale a producerii strugurilor, prelucr ării lor, fabricării producţiei vinicole şicomercializării ei; argumentarea căilor de integrare pe verticală a întreprinderilor vinicole; elaborarea strategiilor pe termen scurt şi mediu adecvateîntreprinderilor vinicole autohtone în scopul asigur ării creşterii performanţelor înansamblu. Investigaţiile efectuate şi recomandările prezentate pot servi drept bază metodologică la stabilirea direcţiilor strategice de sporire a performanţelor întreprinderilor vinicole din Republica Moldova.

Aprobarea lucrării. Ideile de bază ale tezei au fost prezentate şi discutate

în cadrul a 6 conferinţe şi simpozioane internaţionale.Publicaţii. Tezele de bază ale lucr ării au fost elucidate în cele 11 lucr ări publicate cu un volum total de 2,56 c.a., prezentate la diverse conferinţe şisimpozioane internaţionale, inclusiv 2 în reviste ştiinţifice de profil.

Structura lucrării: Teza constă din: introducere, trei capitole, concluziişi recomandări, bibliografie, anexe. Teza mai conţine 32 tabele, 11 figuri, 5diagrame, un grafic şi 18 anexe.



6

În Capitolul I – „Abordarea conceptelor teoretice ale managementului strategic” se elucidează conceptul de strategie, se prezintă tipologia strategiilor,accentul de bază fiind pus pe strategiile de dezvoltare ce sunt bine venite pentrurestabilirea şi dezvoltarea complexului viti-vinicol. Se supune cercetăriimanagementul strategic ca formă de conducere modernă. Se examinează deasemenea conceptul de performanţă şi factorii de bază ce îl determină.

În Capitolul II – „Problemele dezvolt ării viticulturii şi vinifica ţ iei în Republica Moldova” sunt examinate tendinţele dezvoltării viticulturii, se

urmăreşte evoluţia industriei vinicole şi rolul ei în economia ţării, se studiază mediul concurenţial în care activează diferite grupuri de întreprinderi vinicole.Se determină lanţul valoric de formare a preţului produselor vinicole, se propuneo noua metodică de evaluare a eficienţei economice integrale a produceriistrugurilor, prelucr ării lor, fabricării producţiei vinicole şi comercializăriiacesteia. Se studiază evoluţia dificultăţilor cu care se confruntă întreprinderilevinicole în relaţiile lor cu furnizorii de materie primă şi se propun măsuri de perfecţionare a acestora.

În Capitolul III – „Dezvoltarea întreprinderilor vinicole în bazamanagementului strategic” sunt elaborate strategiile pe termen scurt şi mediu pentru grupurile strategice ale întreprinderilor vinicole care au ca scopîmbunătăţirea situaţiei economico-financiare existente. Se argumentează necesitatea promovării de către întreprinderile vinicole a strategiei de integrare

pe verticală, se propune modul de integrare complexă a întreprinderilor vinicole,la baza căreia stă integrarea în aval şi în amonte a acestora. Se examinează conţinutul Programului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi industrieivinicole a Republicii Moldova pe anii 2002-2020 şi se propun măsuri concretede eficientizare a acestuia. Se formulează strategiile de perfecţionare şigestionare eficientă a portofoliului de producţie pe baza SA „Aroma”, acesteafiind direcţiile binevenite de sporire a performanţelor întreprinderii.

În Încheiere este expusă sinteza rezultatelor obţinute şi sunt relatateconcluziile şi recomandările practice enunţate în baza rezultatelor investigaţiilor efectuate, orientate spre creşterea performanţelor întreprinderilor vinicole şiasigurarea dezvoltării stabile şi durabile a acestora prin implementareamanagementului strategic.

II. Conţinutul de bază al lucrăriiÎn condiţiile actuale, când în economia Republicii Moldova încă nu toate

lucrurile sunt aşezate, iar gradul de instabilitate a factorilor externi este înalt, unmanagement performant nu poate funcţiona f ăr ă o strategie bine gândită. Iată dece, din cadrul tuturor factorilor ce determină procesul de redresare şi dezvoltare aactivităţii întreprinderilor, pe prim-plan se situează utilizarea strategiilor



7

adecvate care ar putea asigura sporirea performanţelor întreprinderilor şicreşterea competitivităţii acestora.

Examinând în teză diverse abordări ale termenului strategie, se poateafirma că acesta poate fi conceput ca un ansamblu de obiective pe termen lungstabilite de întreprindere, ca un lanţ de acţiuni care trebuie întreprinse pentrurealizarea obiectivelor stabilite – toate acestea având ca scop respectarea misiuniiorganizaţiei şi ridicarea gradului de competitivitate a întreprinderii.

Societatea contemporană în Republica Moldova şi la nivel mondial se

caracterizează printr-un şir de schimbări esenţiale continue. Funcţionând într-unasemenea mediu, întreprinderile trebuie să se reorganizeze frecvent, să seadapteze rapid la noile condiţii de activitate, să reacţioneze promt la schimbărileapărute, să meargă în pas cu progresul tehnic şi ştiinţific, să urmărească şi să reacţioneze momentan la necesităţile şi gusturile consumatorului. Astfel, aparenecesitatea de implementare în cadrul întreprinderilor a unui astfel de sistemmanagerial, care ar asigura funcţionarea perfectă a întreprinderilor în condiţiileeconomiei de piaţă.

Managementul strategic este una din formele moderne de conducere, bazată pe modificările ce trebuie efectuate în cadrul întreprinderii şi îninteracţiunile acesteia cu mediul în care funcţionează, pentru evitarea unor situaţii de neconcordanţă cronică a bunurilor sau serviciilor oferite în raport cuschimbările în mediul exterior.

Examinând în teză diverse concepte ale managementului strategic prezentate de specialiştii în domeniul, îl putem defini ca un ansamblu de acţiunişi modalităţi de estimare a posibilităţilor întreprinderii pe termen lung, deelaborare, implementare şi evaluare sistematică a strategiilor, ţinând cont dedinamica mediului extern şi instabilitatea acestuia.

La etapa actuală, cînd întreprinderile vinicole se află într-o situaţienesatisf ăcătoare, implementarea managementului strategic devine un instrument principal în asigurarea creşrerii performanţelor.

Examinând opiniile diferitor specialişti în ceea ce priveşte conceptul de performanţă, el poate fi conceput ca o stare a competitivităţii întreprinderiievaluată prin rezultatele obţinute şi multitudinea proceselor utilizate pentruobţinerea lor.

Creşterea performanţei globale constituie un obiectiv major pentru orice

întreprindere. Performanţa este determinată de influenţa unui şir larg de factorieconomici, culturali, politici, juridici, cât şi a celui uman, a resurselor umane şiîn special al potenţialului creativ. În aşa mod, apare necesitatea ca performanţaglobală a întreprinderii să fie concepută şi tratată ca sistem.

Concepând prin termenul „performanţă” o dezvoltare prosper ă îndinamică a întreprinderii cu o eficienţă economică înaltă, oferind consumatorului produse de calitate superioar ă competitive pe piaţă, în prezenta lucrare s-au



8

elaborat unele măsuri care, implementate fiind, ar asigura sporirea performanţeieconomice a întreprinderilor vinicole.

Economia Republicii Moldova este determinată în mare măsur ă deactivitatea întreprinderilor industriei alimentare şi a băuturilor, din care cea maimare pondere o deţine industria vinului, căreia în anul 2003 i-a revenit 21,2% din producţia industrială totală.

Investigaţiile efectuate au demonstrat că prosperarea industriei vinicolenu este posibilă f ăr ă o bază solidă de materie primă. De aceea, creşterea

performanţelor întreprinderilor vinicole este determinată în primul rând detendinţele dezvoltării viticulturii.

Punctul culminant al dezvoltării viticulturii Republicii Moldova a fostatins în anul 1975, când suprafaţa totală a viilor constituia 289 mii ha, ceea ce erade 3,5 ori mai mult decât în anul 1950 (tabelul 1). Tot în acest an şi roada mediela hectar a fost cea mai înaltă, ea constituind 67,1 chintale la ha ceea ce era cu74% mai mult decât în anul 1950 şi cu 41,5% mai mult decât în anul 2003.

Tabelul 1.Evoluţia viticulturii în Republica Moldova pe parcursul anilor 1970-2003

Suprafaţa viilor, miihaAnii

totală pe rodProducţia totală, mii t Roada medie la 1 ha,

chintale

1970 251,0 178,0 700,1 38,51975 289,0 181,0 1263,4 67,1

1980 256,0 200,0 1201,2 59,21985 220,2 170,0 654,4 37,51990 201,3 170,9 939,7 53,81995 185,8 172,3 852,2 49,22000 149,1 141,5 703,8 49,52001 154,5 149,7 505,0 33,52002 151,8 148,0 641,2 43,32003 149,0 143,0 677,2 47,4

Sursa: Anuarele statistice ale Republicii Moldova 1995, 1999, 2004, editate de că tre

Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova

Din anul 1975 în evoluţia suprafeţelor totale a plantaţiilor de vii seobservă o tendinţă de diminuare care continuă până în prezent. Începând cu anul1985 această tendinţă devine mai pronunţată. Astfel, în anul 2003 suprafaţa plantaţiilor viticole în toate tipurile de gospodării a constituit numai 149 mii ha,micşorându-se faţă de anul 1975 cu circa 48,4%, pe când suprafeţele de viiroditoare s-au micşorat cu 21,0%, ceea ce se explică prin modificarea vârsteimedii a plantaţiilor viticole.

Pe parcursul anilor 1991-2002 au fost plantate 7,33 mii ha, dar defrişateau fost 76,2 mii ha. Astfel, suprafeţele defrişate sunt aproximativ de 10 ori maimari decât cele plantate.

Diminuarea suprafeţelor de vii are la bază un şir de factori, dintre care ceimai importanţi sunt:



9

Modificarea structurii plantaţiilor viticole în favoarea soiurilor europene:defrişarea suprafeţelor de vii de soiuri hibride se efectua într-un ritm maiînalt decât plantarea viţei de vie de soiuri europene;

Lupta împotriva alcoolismului care cuprindea perioada anilor 1985-1989a contribuit la diminuarea esenţială a suprafeţelor de vii de soiuridestinate pentru producerea vinurilor;

Declinul industriei vinicolea fost susţinut de unele laturi negative ale perioadei de trecere la economia de piaţă. Ca rezultat al reformei agrare

o mare parte a populaţiei care a devenit proprietar ă a plantaţiilor de vii,nu dispune de surse financiare suficiente şi de cunoştinţele necesare îndomeniu respectiv pentru a putea păstra suprafeţele de vii existente şi pentru lărgirea acestora;

Deseori la defrişarea viilor au dus gerurile repetate.În baza analizei efectuate se constată că situaţia în viticultur ă nu este

favorabilă dezvoltării industriei vinicole. Performanţele scăzute ale ramurii date,scăderea suprafeţei plantaţiilor de vii, diminuarea recoltei de struguri, producţiamedie de struguri la hectar redusă, predominarea suprafeţelor defrişate de viiasupra celor plantate – toate acestea ne obligă de acordat o atenţie sporită situaţiei create în viticultur ă, altfel fiind imposibilă dezvoltarea industrieivinicole.

În baza examinării dinamicii dezvoltării industriei vinicole, se constată că

volumul de producţie variază esenţial (tabelul 2). Tabelul 2.Dinamica volumului producţiei vinicole a Republicii Moldova

în perioada anilor 1980-2003Vin de struguri

îmbuteliatVinuri spumanteşi spumoase

DivinBrandy, votcă şialte băuturi tari

AniiVP,

mil. dal

% faţă de anul

preced.

VP,mii dal

% faţă de anul

preced.

VP,mii dal

% faţă de anul

preced.

VP,mii dal

% faţă de anul

preced.1980 21,7 - 414 - 635 - 1483 -1985 12,8 59,0 864 208,7 828 130,4 1481 99,91990 16,3 127,3 804 93,1 1394 168,4 559 37,7

1995 9,3 57,1 948 122,4 589 42,3 2691 481,4

2000 7,4 110,4 521 57,3 416 138,2 1125 87,62001 11,9 160,8 646 124,0 559 134,4 963 85,6

2002 13,9 116,8 747 115,6 677 121,1 1286 133,52003 18,2 130,9 902 120,7 660 97,5 2106 163,8

Sursa: Prelucrat de autor în baza datelor prezentate de că tre Agen ţ ia Agroindustrial ă „Moldova-Vin”



10

Nivelul inferior a fost atins în anii 1997-1998 – perioada culminantă acrizei, cu care s-au confruntat întreprinderile vinicole din Republica Moldova.Începând cu anul 2000, situaţia preia un curs de ameliorare, astfel încât în anul2003 volumul de producţie atinge cu aproximaţie nivelul anului 1980, cuexcepţia vinurilor spumante şi spumoase.

Examinând dinamica gradului de utilizare a capacităţilor de producţie pe parcursul anilor 1996-2003, s-a constatat că nivelul acestuia este foarte jos,alcătuind circa 25-30%. Un lucru este ferm: rezervele de sporire a gradului de

utilizare a capacităţilor de producţie sunt forte mari şi este necesar de aîntreprinde măsuri pentru utilizarea acestor rezerve.

În anul 2003 industria vinicolă a Republicii Moldova este determinată deactivitatea celor 130 de întreprinderi vinicole, în cadrul cărora activează unnumăr mediu al personalului industrial-productiv de 11,4 mii persoane şi careasigur ă un volum de producţie de circa 2957,9 mil. lei.

În activitatea de producere a vinurilor în anul 2003 sunt încadrate 78 deîntreprinderi, concurenţa în acest domeniu de activitate fiind foarte aprigă.Printre cei mai mari producători de vinuri în anul 2003 pot fi menţionate: „LionGri” SRL (6,1%), „Basvinex” SA (6,0%), „DC Intertrade” SRL (5,7%) şi„Cricova-Acorex” ÎM (5,6%). Opt cei mai mari producători de vin de struguriîmbuteliat ocupă în ansamblu o pondere de 41,6% în volumul total al vinuluifabricat în ţar ă.

Completamente altfel este situaţia la producerea vinurilor spumante. Înaceastă activitate sunt încadraţi doar 10 producători. Lider în producereavinurilor spumante este Combinatul de Vinuri „Cricova” SA ce deţine o ponderede 46,4%. După el, cu o diferenţă semnificativă, urmează CVSM ÎM „Vismos”SA, ponderea căruia alcătuieşte 14,8%.

O situaţie deosebită se observă la producerea divinului. În RM cu acest tipde activitate se ocupă doar 8 întreprinderi dintre care două pot fi consideratemonopoliste. Cel mai mare producător r ămâne a fi SA „Aroma” cu o pondere de38,6% şi SA „Barza Albă” cu 36,8% din volumul total al divinului fabricat înţar ă.

Pentru determinarea punctelor tari şi slabe, a oportunităţilor şi riscurilor specifice industriei vinicole, s-a utilizat analiza SWOT (tabelul 3).

Printre cele mai importante puncte slabe specifice industriei vinicole pot

fi menţionate: insuficienţa materiei prime, utilajul învechit care nu permiteobţinerea producţiei de calitate înaltă, nivelul redus al gradului de utilizare acapacităţilor de producţie, etc. În baza analizei efectuate se poate constata că,deşi industria vinicolă a Republicii Moldova se află într-o situaţie mai puţinfavorabilă, există, totuşi, puncte tari şi oportunităţi, ce pot susţine dezvoltarea prosper ă a acestei industrii.



11

Tabelul 3.Analiza SWOT a industriei vinicole a Republicii Moldova

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Experienţă bogată şi cunoştinţe

ample în domeniu Tehnologii tradiţionale O gamă foarte largă de producţie Export de produse vinicole Eficienţă economică integrală înaltă

şi profitabilitate satisf ăcătoare Efectuarea investiţiilor

considerabile în dezvoltarea producţiei

Insuficienţa materiei prime Utilajul învechit care nu permite obţinerea

producţiei de calitate Nivelul redus al gradului de utilizare a

capacităţilor de producţie Calitatea necorespunzătoare a producţiei

care nu permite ocuparea unor poziţiicompetitive pe piaţa mondială a

producţiei vinicole Costurile înalte ale producţiei

OPORTUNITĂŢI R ISCURI Condiţii naturale favorabile

viticulturii Potenţial tehnico-ştiinţific înalt în

ţar ă Creşterea cererii pentru produsele

moldoveneşti pe noile pieţe Interes pentru Moldova din partea

investitorilor str ăini

Pierderea pieţelor tradiţionale dedesfacere a producţiei

Imposibilitatea atragerii investiţiilor str ăine din cauza instabilităţii mediuluieconomico-politic

Costul înalt al creditelor bancare Creşterea continuă a preţurilor la materie

primă Insuficienţa politicilor stimulatorii Apariţia barierelor de import a producţiei

vinicole autohtone în Rusia Sursa: Elaborat de autor

Unul, din instrumentele economice cu ajutorul cărora se pot evaluarezultatele obţinute, care atrage agenţii economici într-o sfer ă de activitate sau îiimpune s-o păr ăsească este eficienţa economică.

Actualmente eficienţa economică a viticulturii şi vinificaţiei se determină pentru fiecare etapă separat. În prezenta lucrare se propune o noua metodică deevaluare a eficienţei economice integrale a producerii strugurilor, prelucr ării lor,fabricării producţiei vinicole şi comercializării ei.

Eficienţa economică integrală este important de determinat anume după oastfel de metodică, deoarece actualmente pentru întreprinderile vinicoleautohtone este caracteristică o tendinţă de dezvoltare a bazei proprii de materie primă şi de realizare par ţială a producţiei prin intermediul magazinelor de firmă.

Metodele propuse anterior pentru evaluarea eficienţei economice integralea producerii strugurilor, prelucr ării lor şi fabricării producţiei vinicole sunt destul

de reuşite, însă ele nu includ o componentă foarte importantă: etapacomercializării producţiei. În perioada economiei socialiste se considera că comer ţul nu este producător de valoare adăugată, pe când în economia de piaţă s-a constat că la toate etapele procesului de producţie inclusiv şi la etapacomercializării acesteia are loc formarea valorii adăugate. Iată de ce, în viziuneanoastr ă etapa comercializării producţiei este o etapă foarte importantă şi estenecesar de a o include în determinarea eficienţei economice integrale.



12

Afar ă de aceasta, metodele precedente se bazează pe estimarea eficienţeiutilizării unei unităţi de materie primă, calculele fiind efectuate la 1 t de struguri sau la 1ha plantaţii viticole. Dat fiind faptul că materia primă este destinată de la bun început pentru fabricarea producţiei finite, se consider ă necesar de a efectua calculele dateanume la o unitate de producţie finită (la 1000 sticle de producţie vinicolă).

Pentru efectuarea acestui calcul este necesar ă următoarea informaţie: normele de utilizare a vinului brut la 1000 sticle de producţie finită; normele de utilizare a strugurilor pentru obţinerea 1000 dal de vin brut; preţurile de realizare a strugurilor întreprinderilor de vinificaţie primar ă; preţurile de realizare a vinului brut întreprinderilor de vinificaţie

secundar ă; preţurile de realizare a producţiei vinicole finite întreprinderilor comerciale; costurile de producere a unei tone de struguri; costurile de producere a 1000 dal de vin brut la întreprinderile de

vinificaţie primar ă; costurile de producere a 1000 sticle de producţie finită la întreprinderile

de vinificaţie secundar ă; valoarea taxei pe valoare adăugată şi accizului specifice produselor

examinate.Se propune, ca eficienţa economică integrală a producerii strugurilor,

prelucr ării lor, fabricării producţiei vinicole şi comercializării acesteia, să fie

estimată utiloizând următorii indicatori:1. Efectul economic integral obţinut în urma producerii strugurilor, prelucr ării lor, fabricării şi comercializării producţiei vinicole:

la 1000 sticle de producţie vinicolă E1000st=Pagr +P prim+Psec+Pcom+Pstat

Pagr – profitul realizat de întreprinderile agricole în urma produceriistrugurilor necesari pentru obţinerea vinului brut care va asigura producerea1000 sticle de producţie vinicolă;

P prim – profitul realizat de întreprinderile de vinificaţie primar ă în urma produceriivinului brut necesar pentru obţinerea 1000 sticle de producţie vinicolă finită;

Psec – profitul realizat de întreprinderile de vinificaţie secundar ă în urma prelucr ării vinului şi fabricării producţiei vinicole finite calculat la 1000 de sticle;

Pcom – profitul realizat de întreprinderile comerciale în urma distribuţiei

1000 de sticle de producţie vinicolă;Pstat – mărimea efectului transferat în bugetul de stat (în formă de TVA şiaccize), calculat la 1000 de sticle de producţie vinicolă;

2. Rata rentabilităţii integrale a resurselor consumate: la 1000 sticle de producţie vinicolă (R rc 1000 st):

100%C

ER

1000st total

1000st1000st rc ⋅=



13

E1000st - efectul economic integral obţinut în urma producerii strugurilor necesari pentru obţinerea 1000 sticle de producţie finită, prelucr ării acestor struguri, fabricării şi comercializării producţiei vinicole obţinute;

Ctotal 1t – costul total al producerii strugurilor necesari pentru obţinerea1000 sticle de producţie finită, prelucr ării lor, fabricării şi comercializării producţiei vinicole obţinute.

În viziunea noastr ă, metodica de evaluare a eficienţei economice integrale propusă poate fi pe larg utilizată atât de către întreprinderile vinicole care posedă

deja unele elemente de integrare pe verticală, cât şi pentru evaluarea eficienţeieconomice a întreprinderilor vinicole la nivel de stat, în scopul estimăriiobiective a rolului acestei industrii pentru economia naţională.

În baza rezultatelor obţinute în urma utilizării metodicii propuse pentruevaluarea eficienţei economice integrale a diferitor produse vinicole, se poateevidenţia producerea căror tipuri de băuturi alcoolice este mai eficientă pentruîntreprinderile vinicole şi pentru economia naţională în ansamblu şi totodată se poateurmări repartiţia efectului economic şi a eficienţei economice pe toate etapele procesului de producere a strugurilor, prelucr ării lor, fabricării producţiei vinicole şicomercializării ei.

Utilizând metodica propusă, în prezenta lucrare s-au efectuat calculeconcrete pentru evaluarea practică a eficienţei economice integrale (rezultatele seexpun în tabelul 4), calculele fiind efectuate la 1000 sticle de vinuri de

următoarele tipuri, actualmente mai des fabricate: Vin de consum curent sec „Aligote”; Vin de consum curent demidulce „Aligote”; Vin de consum curent sec „Cabernet”; Vin de calitate sec „Cabernet”.

Calcule efectuate după metodica propusă au determinat că cel mai înaltnivel al rentabilităţii resurselor consumate se atinge la etapa comercializării.Eficienţa înaltă a etapei de distribuţie a determinat în mod direct numărul atât demare al întreprinderilor în această sfer ă de activitate.

Cea mai joasă este rentabilitatea întreprinderilor de vinificaţie primar ă.Efectul economic jos, eficienţa economică redusă, insuficienţa materiei prime,etc. au restrâns considerabil activitatea acestor întreprinderi în republică.

O latur ă pozitivă o constituie faptul că industria vinicolă efectuează

defalcări semnificative în bugetul statului. În aşa mod, circa 30% din efectuleconomic obţinut, îi apar ţine statului.Cel mai mare efect economic integral din produsele examinate se obţine

în urma producerii vinului de calitate tip „Cabernet”. Astfel, este important de a pune accent pe producerea vinurilor de calitate, sporind ponderea lor în volumultotal al vinurilor produse în republică.



14

Tabelul 4.Evaluarea eficienţei economice integrale a producerii strugurilor,

prelucrării lor, producerii a 1000 sticle de diferite tipuri de vin îmbuteliat şicomercializarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2003

Sectoareeconomice Indicatorii

Vin deconsum

curent sec„Aligote”

Vin deconsumcurent

demidulce„Aligote”

Vin deconsum

curent sec„Cabernet”

Vin decalitate

sec„Cabernet”

Întreprinderileagricole

Cheltuieli, leiVânzări, leiProfitul, leiRentabilitatea, %

2064,802598,40481,1123,45

2064,802378,00265,9312,88

3700,404709,60912,4824,66

4210,805359,201038,3424,66

Întreprinderilede vinificaţie

primar ă


2964,063663,87275,949,30

2744,073418,59262,919,58

5071,936001,70349,526,89

5088,796162,66490,569,60

Întreprinderilede vinificaţiesecundar ă


8730,0011600,001130,0012,94

8560,0011350,001070,0012,50

13200,0017100,001840,0013,94

15400,0020650,002900,0018,83

Întreprinderilecomerciale


12280,0016400,003230,0026,30

12030,0016200,003270,0027,18

17780,0022800,003950,0022,22

21330,0027200,004630,0021,71

Bugetul destat

Transfer ări, leiinclusiv:- TVA, lei- acciz, lei

2976,36

2034,73941,63

3073,08

2131,45941,63

3806,95

2865,32941,63

4283,37

3341,74941,63

Economianaţională

Efectul economicintegral, leiEficienţa economică integrală, %

8103,41

30,40

7941,92

31,27

10733,09

27,00

13342,27

29,00 Sursa: Elaborat de autor

În baza examinării repartizării valorii adăugate, s-a determinat că cea maimare pondere o deţin întreprinderile de vinificaţie secundar ă (41,50–43,04%). Laetapa comercializării ponderea valorii adăugate este la fel semnificativă, fiinddeterminată în cea mai mare măsur ă de profituri înalte obţinut la această etapă.Cea mai mică pondere în formarea valorii adăugate o deţin întreprinderileagricole.

Un interes deosebit reprezintă repartizarea profiturilor (tabelul 5).Analizând lanţul repartizării profiturilor, se observă că cea mai mare pondere îirevine etapei comercializării producţiei (55,35–67,16%). Acest lucru se confirmă prin faptul, că majoritatea firmelor mari care se ocupau doar cu comercializarea producţiei, au recurs la procurarea producătorului însuşi.

Întreprinderilor de vinificaţie secundar ă le revin circa 21,98–32,01% din profitul integral. Bineînţeles, că profiturile mai mare se obţin în urma producerii



15

vinurilor de calitate. Întreprinderile agricole ocupă o pondere de 5,46–11,94 îndependenţă de gama de soiuri şi calitatea strugurilor. Cea mai nefavorabilă estesituaţia la întreprinderile de vinificaţie primar ă. Anume această categorie deîntreprinderi deţine cea mai mică pondere în structura profitului.

Tabelul 5.Formarea lanţului valoric al preţului şi repartiţia profitului obţinut de la

producerea strugurilor, prelucrarea lor, producerea a 1000 sticle de diferite tipuride vin îmbuteliat şi comercializarea acestora pe teritoriul RM în anul 2003

Profitul Lanţul valoricProduse Participanţii la formarealanţului valoric Valoarea,lei

Ponderea,%

Valoarea,lei

Ponderea,%

Întreprinderi agricole 481,11 9,40 2598,40 15,84Întreprinderi de vinificaţie

primar ă 275,94 5,40 1065,47 6,50Întreprinderi de vinificaţiesecundar ă 1130,00 22,08 7936,13 48,39Etapa comercializării

producţiei 3230,00 63,12 4800,00 29,27 V i n d e

c o n s u m

c u r e n t s e c

„ A l i g o t e ”

Total 5117,05 100,00 16400,00 100,00Întreprinderi agricole 265,93 5,46 2378,00 14,68Întreprinderi de vinificaţie



c o n s u m

c u r e n t

d e m i d u l c e

„ A l i g o t e ”




c o n s u m

c u r e n t s e c

„ C a b e r n e t ”




c a l i t a t e s e c

„ C a b e r n e t ”

Total 9058,90 100,00 27200,00 100,00 Sursa: Elaborat de autor

În baza examinării lanţului valoric, s-a constatat că principalul neajuns alacestei repartiţii constă în ponderea extrem de înaltă a întreprinderilor comercialeşi ponderea foarte joasă a întreprinderilor de vinificaţie primar ă.

În ansamblu, complexul viti-vinicol este un sector puternic al economieinaţionale, însă repartizarea critică a valorilor adăugate, a profiturilor obţinute şi aeficienţei economice între participanţi, nu stimulează în măsur ă necesar ă creşterea performanţelor şi dezvoltarea complexului viti-vinicol în ansamblu.

În general, instrumentele utilizate în scopul creşterii performanţelor întreprinderilor vinicole se vor deosebi esenţial de la o întreprindere la alta, îndependenţă de situaţia economico-financiar ă şi poziţia pe piaţă. În aşa mod, cu



16

ajutorul hăr ţii grupurilor strategice, s-a efectuat întreprinderile vinicole producătoare de vinuri, divinuri şi vinuri spumante – acestea fiind produselestrategice în dezvoltarea industriei vinicole. Fiecărui grup de întreprinderi i-au fost propuse strategii pe termen scurtşi mediu care ar contribui la ameliorarea situaţieiexistente şi la creşterea performanţelor întreprinderii. Investigaţiile efectuate neconving, că pentru întreprinderile-lideri şi cele cu poziţia concurenţială puternică,dezvoltarea strategică poate fi realizată pe baza următoarelor opţiuni:

Continuarea dezvoltării bazei proprii de materie primă şi asigurarea unor

reţele bine organizate de colectare a strugurilor Lărgirea gamei de producţie prin lansarea unor produse noi, ţinând cont

de evoluţia pieţei; Creşterea continuă a calităţii producţiei prin sporirea ponderii producţiei

de calitate; Promovarea imaginii sale pe piaţă; Căutarea unor noi pieţe de desfacere (Europa de Vest, SUA, Canada); Dezvoltarea reţelelor proprii de distribuire a producţiei.

Implementarea strategiilor pe termen scurt şi mediu, propuse în lucrare,va contribui la menţinerea sau îmbunătăţirea imaginii şi poziţiei întreprinderii pe piaţă, constituind astfel primul pas spre ameliorarea situaţiei existente.

Un aport deosebit de important în dezvoltarea tipologiilor strategice l-aadus savantul englez Michael Porter, potrivit abordării căruia există 5 tipuri de

strategii în funcţie de avantajul strategic urmărit şi zona de aplicare (figura 1).

Figura 1. Modelul celor patru strategii (Modelul Porter)--------------------------------------------------------

Sursa: Porter M., L’avantage concurrentiel. InerEdtions, Paris, 1986

Aplicarea acestui model pentru întreprinderile vinicole permite a faceurmătoarele concluzii:

ACosturile

mici

CDiferenţierea

BFocusarea pe

cost

DFocusarea pe

diferenţiere

E

De ce

Eficien a Avanta e

Întreaga piaţă

Segmentele selectate

Sectoarelecompetiţiei



17

Strategia de cost Leadership (A) ar corespunde mai adecvatîntreprinderilor vinicole producătoare de:

vinuri de consum curente; vinuri spumante fabricate prin metoda tradiţională; divinuri ordinare; brandy.

Produsele menţionate sunt accesibile pentru majoritatea consumatorilor şianume preţul constituie caracteristica primordială în procesul alegerii produsului,

bineînţeles, când nivelul redus al preţului nu este în defavoarea calităţii. Strategia de focalizare pe costuri (B) ar corespunde mai adecvat

întreprinderilor vinicole producătoare de: vinuri de calitate; vinuri spumante fabricate prin metoda clasică; divinuri de marcă.

Produsele menţionate sunt solicitate de un număr limitat de consumatori,deoarece preţurile lor înalte limitează cererea.

Strategia de diferen ţ iere (C) În viziunea autorului, strategia dediferenţiere poate fi efectuată pe baza producerii unei categorii de vinuri speciale – vinuri cu denumire de origine. În cazul producerii vinurilor cu denumire deorigine, riscul concurenţei este practic exclus, deoarece nici care altă întreprindere nu are dreptul să producă vinuri cu tot aceiaşi denumire de origine.

Strategia de focalizare diferen ţ iat ă (D) ar corespunde mai adecvatîntreprinderilor vinicole producătoare de: divinuri în ambalaj de suvenir; vinuri de colecţie.

Produsele menţionate sunt solicitate de un număr limitat de consumatori,deoarece preţurile lor înalte limitează cererea.

Numai determinând o strategie clar ă, bine definită, adecvată portofoliuluisău, întreprinderile vinicole ale Republicii Moldova au posibilităţi de a atinge performanţe înalte în activitatea sa.

Una din cele mai eficiente strategii, care poate asigura creşterea performanţelor şi dezvoltarea durabilă a întreprinderilor vinicole, este strategiade integrare pe verticală.

Necesitatea promovării strategiei de integrare pe verticală în primul rând

este cauzată de repartiţia neuniformă a eficienţei economice între participanţiilanţului de producere a strugurilor, de prelucrare a acestora, de fabricare a producţiei vinicole şi de comercializarea ei, precum şi de necorespundereaintereselor participanţilor, apariţia dificultăţilor în relaţiile întreprinderilor vinicole cu furnizorii materiei prime, etc. – ceea ce împiedică dezvoltareacomplexului viti-vinicol în ansamblu.



18

E de menţionat, că Republica Moldova are deja o experienţă bogată deintegrare pe verticală agro-industrială, acumulată pe parcursul anilor trecuţi. Întimpurile Uniunii Sovietice pentru Republica Moldova era specifică existenţaaşa-ziselor sovhozuri-fabrici, unde se efectua cultivarea viţei de vie şi prelucrarea strugurilor. Cu părere de r ău, în anii tranziţiei la economia de piaţă au dispărut şi structurile cu integrare agro-industrială. În aşa mod, în perioadaanilor ’90 complexul viti-vinicol a intrat într-o criză de lungă durată, ieşirea dincare poate fi găsită numai revenind iar ăşi la integrare. Dar spre deosebire de

integrarea tradiţională agroindustrială care a fost desf ăşurată în RepublicaMoldova în anii trecuţi, în lucrarea actuală se argumentează necesitatea integr ăriiîntreprinderilor de vinificaţie secundar ă cu întreprinderile de prelucrare primar ă astrugurilor şi cu întreprinderile agricole încadrate în cultivarea viţei de vie.Astfel, toate etapele: producerea strugurilor, prelucrarea lor şi fabricarea producţiei vinicole finite să fie integrate într-un complex unic, ceea ce va asigurao creştere considerabilă a calităţii vinurilor şi, în cele din urmă, a performanţelor întreprinderilor vinicole.

În perioada de faţă, în industria vinicolă a Republicii Moldova există dejaunele elemente ale integr ării pe verticală. Confruntându-se cu dificultăţi legatede aprovizionarea cu materie primă, o bună parte de întreprinderi au recurs laintegrare în amonte, printre care pot fi menţionate:

1. ÎM „Lion-Gri” SRL –este posesoare de circa 600 ha plantaţii de viţă de

vie. Dispune de o fabrică de vinificaţie primă proprie şi deţine pachetele decontrol a acţiunilor în 4 fabrici de vinificaţie primar ă, unde se prelucrează o partea materiei prime colectate.

2. CV „Cricova” SA – compania poseda o bază proprie de materie primă situată în zona Centrală (or. Cricova) – 98 ha şi în zona de Sud (Cahul, s.Luceşti) – 60 ha. Începând cu primăvara anului 2005 se intenţionează plantarea aîncă 260 ha de viţă de vie.

3. ÎM „Ungheni-Vin” SA – este o întreprindere agro-industrială, încomponenţa căreia intr ă 5 fabrici de prelucrare primar ă a strugurilor, etc.

În afara integr ării în amonte a întreprinderilor vinicole, menţionate maisus, mai există încă un tip de integrare, numită integrarea în aval în urma căreiaîntreprinderea va îndeplini activităţile care anterior erau exercitate de cătreclienţii săi.

În urma evaluării eficienţei economice a fiecărui participant la formarealanţului valoric, s-a constatat că cea mai înaltă rentabilitate le revineîntreprinderilor comerciale. În prezent întreprinderile vinicole autohtone dispunde puţine magazine de firmă (CV „Cricova” SA – 2 unităţi, CVSM ÎM „Vismos”SA – 1 unitate, „Aroma” SA – 1 unitate), drept cauză fiind cheltuielile mari deîntreţinere a acestora, care uneori nu sunt recuperabile.



19

În scopul integr ării întreprinderilor vinicole în aval, se propune caîntreprinderile vinicole să se coopereze între ele, formând o reţea de distribuţiecomună. De la bun început, acest proiect va fi lansat pe baza surselor investite decătre întreprinderile vinicole participante, vor fi create magazine mari în cadrulcărora se va comercializa producţia vinicolă a diferitor producători.

Preţurile de comercializare a producţiei în aceste magazine vor fi maimici decât în reţeaua altor distribuitori la care participă mai mulţi intermediari.Astfel, consumatorul va fi interesat să procure producţia anume în reţeaua

acestor magazine, obţinând un şir de avantaje: avantaj de preţ în raport cu alte unităţi comerciale; siguranţa provenienţei şi calităţii producţiei; o gamă enormă de producţie vinicolă, astfel încât necesităţile fiecărui

consumator vor fi satisf ăcute.Principalul avantaj pe care îl vor obţine întreprinderile vinicole este

creşterea profiturilor şi, respectiv, creşterea eficienţei economice în ansamblu,ceea ce le va permite să întreprindă măsuri de creştere a performanţelor,devenind competitive pe piaţa autohtonă şi mondială.

Integrarea în aval a întreprinderilor vinicole prin formarea reţelei dedistribuţie a producţiei vinicole autohtone, poate fi efectuată atât pe piaţa internă,cât şi pe pieţele externe.

Reieşind de la faptul, că circa 80% din producţia vinicolă exportată se

comercializează pe pieţele Rusiei prin intermediul unor companii de distribuţiemari, cum ar fi: Торговый Дом «Арома», ООО «Одисея», ООО «МоРо»,ООО «Винный мир», OOO «Росагроимпорт», etc. se propune caîntreprinderile vinicole autohtone să deţină o anumită cotă din acţiunile acestor societăţi. În acest caz, întreprinderile vinicole autohtone în calitate de acţionarivor obţine dividende, fiind interesate în creşterea profiturilor la etapacomercializării producţiei şi sporind performanţele activităţii sale în ansamblu.

Pentru asigurarea creşterii performanţelor întreprinderilor vinicole trebuieacordată o importanţă major ă gestionării portofoliului de producţie.

Urmărind scopul eficientizării economiei întreprinderilor vinicole, seconsider ă necesar ă studierea riguroasă a portofoliului lor, determinarea marjei decontribuţie a fiecărui produs şi evaluarea poziţiei produsului, ţinând cont detendinţele pieţei. Deoarece, atât pe piaţa autohtonă, cât şi pe cea mondială, se

constată o creştere a cererii faţă de divinuri, pentru efectuarea analizei portofoliului a fost selectată SA „Aroma”.SA „Aroma” dispune de o gamă foarte largă de produse. În anul 2003

ea a inclus 309 tipuri de produse. Evaluând marja de contribuţie a produselor, s-aconstatat, că produsul-cheie al întreprinderii este divinul „Ciornâi aist” de 0,5 l,căruia, în anul 2003, i-a revenit 25,60% din profitul brut obţinut.



20

În baza datelor anului 2003 s-a efectuat segmentarea produselor SA„Aroma” în patru grupe strategice cu ajutorul modelului Boston ConsultingGroup, astfel încât pentru fiecare grupă de produse se propun strategiileadecvate, implementarea cărora poate asigura o creştere considerabilă a performanţelor întreprinderii în ansamblu.

Reieşind din faptul, că industria vinicolă este ramura prioritar ă aeconomiei Republicii Moldova, la nivel de stat a fost elaborat „Programulrestabilirii şi dezvoltării viticulturii şi industriei vinicole pe anii 2002-2020”, care

are ca scop formarea unei industrii moderne şi performante, cu o eficienţă economică sporită, care va fabrica producţie vinicolă de calitate, competitivă pe piaţa mondială. Studiind minuţios acest program, se pot propune următoarelesugestii: În scopul utilizării cât mai raţionale a pământului şi excluderii greşelilor în alegerea terenurilor pentru plantarea viţei de vie, se propune ca în cadrulAgenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin” sau al altei instituţii de stat să fieformată o comisie specială de examinare prealabilă a terenurilor agricole, care să determine terenurile agricole recomandate pentru cultivarea viţei de vie şiterenurile unde cultivarea viţei de vie nu este admisibilă.

Examinarea prealabilă a terenurilor agricole va asigura o utilizareraţională şi eficientă al fondului funciar al Republicii Moldova. Se propune ca serviciul de examinare a condiţiilor pedo-climaterice ale

terenurilor destinate plantării viţei de vie cu scopul determinării celor mai reuşitesoiuri pentru condiţiile respective, care actualmente este prestat de Institutul Naţional al Viei şi Vinului, să fie prestat gratis şi în mod obligatoriu. În aşa mod,vom obţine o amplasare raţională şi optimală a viţei de vie după tipul soiurilor,contribuind la sporirea productivităţii viilor şi creşterea calităţii strugurilor recoltaţi în ansamblu pe republică. În viziunea noastr ă, productivitatea viţei de vie preconizată pentru anul2020 la nivel de 80 chintale/ha va fi imposibil de atins, dacă toate terenurileviticole nu vor fi plantate după o nouă tehnologie, stipulată în Program, care prevede amplasarea cu 30% de tufe la hectar mai mult, decât după tehnologiaactuală. Actualmente nu toate întreprinderile utilizează schema menţionată. Se propune, ca tuturor întreprinderilor ce plantează viţa de vie să li se impună înmod obligatoriu respectarea tehnologiei stipulate, în caz contrar ele nu vor

beneficia de subsidiile acordate. Examinând dinamica băuturilor alcoolice, se consider ă necesar de adiminua ponderea vinurilor comercializate în vrac, care în anul 2020 se planifică la nivel de 50% din volumul total al vinurilor fabricate. Dinamica dezvoltării complexului viti-vinicol în perioada anilor 2002-2020, incluse în Program, trebuieşte permanent urmărită, analizată, monitorizată.



21

Iar în cazul apariţiei unor abateri esenţiale de la valorile planificate a rezultatelor obţinute, de întreprins măsuri efective de redresare a situaţiei.

III. Concluzii şi recomandăriÎn baza cercetărilor ştiinţifice efectuate la tema tezei e posibil de enunţat

următoarele concluzii:

1. În condiţiile actuale, când economia Republicii Moldova este încă slab

dezvoltată şi gradul de instabilitate a factorilor externi este înalt, un management performant nu poate exista f ăr ă o strategie bine gândită. Anume o astfel destrategie constituie pilonul succesului întreprinderilor autohtone.

2. La etapa actuală, cînd întreprinderile vinicole se află într-o situaţietehnico-financiar ă nesatisf ăcătoare, implementarea managementului strategicdevine instrumentul principal în asigurarea creşrerii performanţelor.

3. Abordând diverse concepte ale managementului strategic, prezentate despecialiştii în domeniul, managementul strategic poate fi definit ca un ansamblude acţiuni şi modalităţi de estimare a posibilităţilor întreprinderii pe termen lung,de elaborare, implementare şi evaluare sistematică a strategiilor, ţinând cont dedinamica mediului extern şi instabilitatea acestuia.

4. Examinând evoluţia conceptului de performanţă şi studiind opiniilediferitor specialişti, prin performanţă poate fi concepută o dezvoltare prosper ă a

întreprinderii cu o eficienţă economică înaltă, oferind consumatorului produse decalitate competitive pe piaţă. În baza studiilor efectuate s-a propus un model deinteracţiune a factorilor ce determină performanţa globală a întreprinderilor vinicole.

5. Investigaţiile efectuate, au demonstrat că dezvoltarea prosper ă aindustriei vinicole este imposibilă f ăr ă o bază solidă de materie primă. De aceea,creşterea performanţelor întreprinderilor vinicole este determinată, în primulrând, de tendinţele dezvoltării viticulturii. Actualmente situaţia creată înviticultur ă poate fi concepută ca nesatisf ăcătoare: s-a redus semnificativsuprafaţa plantaţiilor viţei de vie în republică, a scăzut considerabil productivitatea plantaţiilor viticole, s-a majorat vârsta medie şi s-a înr ăutăţitesenţial starea acestora, respectiv s-a micşorat recolta globală de struguri,diminuându-se şi calitatea lor.

6. Industria vinicolă este o ramur ă de importanţă major ă pentru economiaRepublicii Moldova, căreia în anul 2003 îi revenea 21,2% din producţiaindustrială totală. Cu toate că deja sunt întreprinse unele măsuri de restabilire aacestei industrii, situaţia actuală poate fi evaluată ca nesatisf ăcătoare: volumul producţiei finite este incomparabil faţă de valorile anilor 1975-1985, gradul deutilizare a capacităţilor este foarte jos (20-30%), ponderea vinurilor comercializate în vrac este destul de mare (37,6%), etc.



22

7. S-a constatat, că repartizarea neadecvată a efectului economic şi aeficienţei economice între participanţii lanţului de producere a strugurilor, prelucrarea lor, fabricarea producţiei vinicole finite şi comercializarea acesteia, aîmpiedicat activitatea şi dezvoltarea ulterioar ă a complexului viti-vinicol. Astfel,cea mai nefavorabilă în perioada de faţă a devenit situaţia întreprinderilor devinificaţie primar ă, rentabilitatea cărora este extrem de joasă (5-10%), ceia ce nule permite să asigure calitatea corespunzătoare a producţiei fabricate şi să efectueze investiţiile necesare pentru o activitate normală.

Investigaţiile efectuate permit formularea următoarele recomandări:

1. Eficienţa economică a întreprinderilor vinicole trebuie determinată drept eficienţă economică integrală a producerii strugurilor, prelucr ării lor,fabricării producţiei vinicole şi comercializării ei. Pe baza metodicii propuse se poate evidenţia producerea căror tipuri de băuturi alcoolice este mai eficientă pentru întreprinderile vinicole şi pentru economia naţională în ansamblu şitotodată se poate urmări repartiţia efectului economic şi a eficienţei economice pe toate etapele procesului de producere a strugurilor, prelucr ării lor, fabricării producţiei vinicole şi comercializării ei.

2. Dezvoltarea prosper ă a întreprinderilor vinicole şi creşterea performanţelor acestora poate fi asigurată numai pe baza perfecţionării şirealizării mecanismului integr ării intereselor economice ale producătorilor de

struguri şi ale întreprinderilor vinicole, partea componentă a căruia ar putea fisupravegherea modalităţii de producere a strugurilor în gospodăriile ţăr ăneşti dela care se recepţionează materia primă şi gestionarea întregului lanţ de producere(de la cultivarea viţei de vie şi până la comercializarea producţiei vinicole finite).

3. Ţinând cont, că situaţia economică a întreprinderilor vinicole dinRepublica Moldova este diferită, este necesar ă alcătuirea hăr ţii grupurilor strategice, pe baza căreia se vor determina strategiile pe termen scurt şi mediu.

4. Una din cele mai eficiente strategii care va asigura dezvoltarea stabilă şi durabilă a sectorului viti-vinicol este integrarea pe verticală. De subliniat, că integrarea actuală a sectorului viti-vinicol va fi mult mai complexă şi mai largă, bazându-se pe metodele şi tehnicile noi şi pe o calitate înaltă a producţiei. Se propune ca întreprinderile vinicole să pună accentul pe integrarea în amonte, plantând viţă de vie şi achiziţionând fabricile de prelucrare primar ă a strugurilor,

precum şi pe integrarea în aval, creând reţele proprii de comercializare a producţiei pe baza cooper ării mai multor întreprinderi vinicole.

5. În scopul creşterii performanţelor întreprinderilor viti-vinicole ar finecesar ca Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” să asigure perfectareamonitorizării „Programului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţieiîn anii 2002-2020”. În scopul îmbunătăţirii Programului se propun sugestiileaxate pe:



23

Gestionarea mai eficientă a terenurilor agricole utilizate pentru plantarea suprafeţelor noi de viţă de vie;

Selectarea optimă a soiurilor viţei de vie plantate conform condiţiilor pedo-climaterice a terenurilor agricole destinate plantării;

Ţinerea sub control a modalităţii de plantare şi prelucrare a plantaţiilor viticole cu scopul atingerii nivelului preconizat al productivităţii acestora;

Monitorizarea continuă a rezultatelor obţinute şi compararea lor cu

cele planificate.6. Pentru asigurarea creşterii performanţelor întreprinderilor vinicole este

necesar ă elaborarea şi argumentarea strategiei privind gestionarea portofoliuluide producţie, ţinând cont de ritmul de creştere a pieţei şi de poziţia relativă a produsului pe piaţă.

Implementarea măsurilor elaborate în prezenta lucrare va asigura sporireaconsiderabilă a performanţelor întreprinderilor vinicole autohtone, contribuindastfel la dezvoltarea prosper ă a economiei naţionale în ansamblu.

IV. Sinteza rezultatelor obţinuteRolul important al industriei vinicole în dezvoltarea economiei Republicii

Moldova, căreia în anul 2003 i-a revenit circa 21,2% din producţia industrială

totală determină în mod direct necesitatea cercetării problemelor creşterii performanţelor întreprinderilor vinicole.Creşterea performanţelor constituie un obiectiv major pentru oricare

întreprindere. Concepând prin termenul „performanţă” o dezvoltare prosper ă îndinamică a întreprinderii cu o eficienţă economică înaltă, oferind consumatorului produsele de calitate competitive pe piaţă, s-au determinat şi sarcinile de bază ale cercetărilor noastre, care includ elaborarea măsurilor eficiente pentru sporirea performanţei economice a întreprinderilor vinicole.

Creşterea performanţelor nu poate fi asigurată f ăr ă implementarea unuisistem de management adecvat, axat pe o gândire strategică bine definită.Managementul strategic este una din formele moderne de conducere, care poatefi concepută ca ansamblul acţiunilor şi modalităţilor de estimare a posibilităţilor întreprinderii pe termen lung, de elaborare, implementare şi evaluare sistematică a strategiilor, ţinând cont de dinamica mediul extern şi instabilitatea acestuia.

Investigaţiile efectuate, au demonstrat că prosperarea industriei vinicolenu poate avea loc f ăr ă o bază puternică de materie primă. De aceea, creşterea performanţelor întreprinderilor vinicole este determinată în primul rând detendinţele dezvoltării viticulturii. Diminuarea suprafeţei plantaţiilor viticole arela baza sa o multitudine de factori dintre care cei mai importanţi sunt legaţi dereformele economice caracteristice perioadei de trecere la economia de piaţă. În



24

rezultat, a scăzut considerabil productivitatea plantaţiilor viticole, s-a majoratvârsta medie şi s-a înr ăutăţit esenţial starea acestora.

Examinând dinamica dezvoltării industriei vinicole, poate fi remarcat că volumele de producţie variază esenţial. Nivelul inferior a fost atins în anii 1997-1998 – perioada culminantă a crizei, cu care s-au confruntat întreprinderilevinicole din RM. Începând cu anul 2000, situaţia preia un curs de ameliorare,astfel încât în anul 2003 volumele de producţie ating valoarea aproximativă anivelului anului 80, cu excepţia vinurilor spumante şi spumoase.

Nivelul redus de producere determină în mod direct dinamicanesatisf ăcătoare a gradului de utilizare a capacităţilor de producţie. Pe parcursulanilor 1996-2003 se constată că nivelul lui este foarte jos, alcătuind în ultimul ancirca 25-30%. Un lucru este ferm: rezervele de sporire a gradului de utilizare acapacităţilor de producţie sunt forte mari şi este necesar de a întreprinde măsurieficiente pentru utilizarea acestor rezerve.

În anul 2003 industria vinicolă a Republicii Moldova este determinată deactivitatea celor 130 de întreprinderi vinicole, în cadrul cărora activează unnumăr mediu al personalului industrial-productiv de 11,4 mii persoane şi careasigur ă un volum de producţie de circa 2957,9 mil. lei.

Pentru a determinarea punctelor tari şi slabe, a oportunităţilor şi riscurilor specifice industriei vinicole, a fost utilizată analiza SWOT. Printre cele maiimportante puncte slabe se pot menţiona: insuficienţa materiei prime, nivelul

redus al gradului de utilizare a capacităţilor de producţie, utilajul învechit care nu permite obţinerea producţiei de calitate, etc. În baza analizei efectuate se poateconstata că, necătând la faptul că industria vinicolă a Republicii Moldova se află într-o situaţie nesatisf ăcătoare, există puncte tari şi oportunităţi, ce pot susţinedezvoltarea prosper ă ale acestei industrii.

Unul, din instrumentele economice cu ajutorul căruia pot fi evaluaterezultatele obţinute, care atrage agenţii economici într-o sfer ă de activitate sau îiimpune s-o păr ăsească este eficienţa economică.

Actualmente eficienţa economică a viticulturii şi vinificaţiei se determină pentru fiecare etapă separat. În prezenta lucrare se propune o noua metodică deevaluare a eficienţei economice integrale a producerii strugurilor, prelucr ării lor,fabricării producţiei vinicole şi comercializării ei. În viziunea autorului, metodica propusă de evaluare a eficienţei economice integrale poate fi pe larg utilizată atât

de către întreprinderile vinicole care posedă deja unele elemente de integrare peverticală, cât şi pentru evaluarea eficienţei economice a întreprinderilor vinicolela nivel de stat, în scopul estimării obiective a rolului acestei industrii pentrueconomia naţională.

Utilizând metodica propusă, în prezenta lucrare s-au efectuat calculeconcrete pentru evaluarea practică a eficienţei economice integrale, calculele



25

fiind efectuate la 1000 sticle de vinuri de următoarele tipuri, actualmente mai desfabricate:

Vin de consum curent sec „Aligote” Vin de consum curent demidulce „Aligote” Vin de consum curent sec „Cabernet” Vin de calitate sec „Cabernet”Calcule efectuate după metodica propusă au determinat că cel mai înalt

nivel a rentabilităţii resurselor consumate se atinge la etapa comercializării

producţiei. Eficienţa înaltă a etapei de distribuţie a determinat în mod directnumărul atât de mare a întreprinderilor în această sfer ă de activitate. Cea mai joasă este rentabilitatea întreprinderilor de vinificaţie primar ă. Efectul economic jos, eficienţa economică redusă, insuficienţa materiei prime, etc. au restrânsconsiderabil activitatea acestor întreprinderi în republică. Cel mai mare efecteconomic integral din produsele examinate se obţine în urma producerii vinuluide calitate de tip „Cabernet”. Astfel, devine important de a pune accent pe producerea vinurilor de calitate, sporind ponderea lor în volumul total alvinurilor produse în republică.

O latur ă pozitivă o constituie faptul că industria vinicolă efectuează defalcări semnificative în bugetul statului. În aşa mod, circa 30% din efectuleconomic obţinut, îi apar ţine statului.

Examinând repartizarea valorii adăugate, se constată că cea mai mare

pondere o deţin întreprinderile de vinificaţie secundar ă (41,50–43,04%). La etapacomercializării ponderea valorii adăugate este la fel semnificativă, fiinddeterminată în cea mai mare măsur ă de profituri înalte obţinut la această etapă.Cea mai mică pondere în formarea valorii adăugate o deţin întreprinderileagricole.

Analizând lanţul repartizării profiturilor, se observă că cea mai mare pondere îi revine etapei comercializării producţiei (55,35–67,16%). Acest lucruse confirmă prin faptul, că majoritatea firmelor mari care se ocupau doar cucomercializarea producţiei, au recurs la procurarea însăşi a producătorului.

Întreprinderilor de vinificaţie secundar ă le revin circa 21,98–32,01% din profitul integral. Bineînţeles, că profiturile mai mari se obţin în urma produceriivinurilor de calitate. Întreprinderile agricole ocupă o pondere de 5,46–11,94 îndependenţă de gama soiurilor cultivate şi calitatea strugurilor. Cea mai

nefavorabilă este situaţia întreprinderilor de vinificaţie primar ă care deţin ponderea inferioar ă în structura profitului.În baza examinării lanţului formării preţului, se constată că principalul

neajuns al acestei repartiţii constă în ponderea extrem de înaltă a întreprinderilor comerciale şi ponderea foarte joasă a întreprinderilor de vinificaţie primar ă.

În ansamblu, complexul viti-vinicol este un sector puternic al economieinaţionale, însă, repartizarea valorilor adăugate şi profiturilor neadecvată



26

eforturilor depuse de către participanţi, nu stimulează în măsur ă necesar ă creşterea performanţelor şi dezvoltarea complexului în ansamblu.

În general, instrumentele utilizate în scopul creşterii performanţelor întreprinderilor vinicole se vor deosebi esenţial de la o întreprindere la alta, îndependenţă de situaţia economico-financiar ă şi poziţia sa pe piaţă. Reieşind dinaceste devieri s-a alcătuit harta grupurilor strategice, în care întreprinderile sunt plasate în dependenţă de gama de produse şi raportul preţ/calitate. În aşa mod, înlucrare a fost efectuată gruparea întreprinderilor vinicole producătoare de vinuri,

divinuri şi vinuri spumante şi fiecărui grup de întreprinderi au fost propusestrategiile adecvate pe termen scurt şi mediu care ar contribui la ameliorareasituaţiei existente şi creşterea performanţelor întreprinderii.

Una din cele mai eficiente strategii, care poate asigura creşterea performanţelor şi dezvoltarea durabilă a întreprinderilor vinicole, este strategiade integrare pe verticală.

Necesitatea promovării strategiei de integrare pe verticală în primul rândeste cauzată de repartiţia neuniformă a eficienţei economice între participanţiilanţului valoric, de necorespunderea intereselor acestora, de apariţia dificultăţilor în relaţiile întreprinderilor vinicole cu furnizorii de materie primă - ceea ceîmpiedică dezvoltarea complexului viti-vinicol în ansamblu.

În perioada de faţă, în industria vinicolă a Republicii Moldova există dejaunele elemente ale integr ării pe verticală. Confruntându-se cu dificultăţi legate

de aprovizionarea cu materie primă, unele întreprinderi au recurs la integrare înamonte, cultivând viţa de vie şi deţinând fabricile proprii de prelucrare astrugurilor, precum ar fi: ÎM „Lion-Gri” SRL, CVSM „Vismos” SA, CV„Cricova” SA, ÎM „Ungheni-Vin” SA, etc.

În afara integr ării în amonte a întreprinderilor vinicole, menţionate maisus, mai există integrarea în aval în urma căreia întreprinderea va îndepliniactivităţile care anterior erau exercitate de către clienţii săi.

Evaluând eficienţa economică a fiecărui participant, s-a constatat că ceamai înaltă rentabilitate le revine întreprinderilor comerciale. În prezentîntreprinderile vinicole autohtone dispun de puţine magazine de firmă.

Urmărind scopul integr ării întreprinderilor vinicole în aval, se propune caîntreprinderile vinicole să se coopereze între ele, formând o reţea de distribuţiecomună. De la bun început, acest proiect va fi lansat pe baza surselor investite de

către întreprinderile vinicole participante. În aşa mod, vor fi create magazinemari în cadrul cărora se va comercializa producţia vinicolă a diferitor producători.

Preţurile de comercializare a producţiei în aceste magazine vor fi maimici decât prin reţeaua altor distribuitori în care participă mai mulţi intermediari.În aşa mod, consumatorul va fi cointeresat să procure producţia anume în reţeauaacestor magazine, obţinând un şir de avantaje.



27

Principalul avantaj pe care îl vor obţine întreprinderile vinicole estecreşterea profiturilor şi respectiv creşterea eficienţei economice în ansamblu,ceea ce le va permite să întreprindă măsuri de creştere a performanţelor,devenind competitive pe piaţa autohtonă şi mondială.

Reieşind din faptul, că circa 80% din producţia vinicolă exportată serealizează pe teritoriul Rusiei prin intermediul unor companii de distribuţie mari,cum ar fi: Торговый Дом «Арома», ООО «Одисея», ООО «МоРо», ООО «Винный мир», OOO «Росагроимпорт», etc. se propune ca întreprinderile

vinicole autohtone să deţină o anumită cotă a acţiunilor acestor societăţi peacţiuni. În acest caz, întreprinderile vinicole autohtone în calitate de acţionari vor obţine dividende, fiind cointeresate în creşterea profiturilor la etapacomercializării producţiei şi sporind performanţele activităţii sale în ansamblu.

Pentru asigurarea creşterii performanţelor întreprinderilor vinicole oimportanţă major ă revine argumentării strategiei de gestionare a portofoliului de producţie. E imposibil de a atinge performanţele înalte, oferind consumatorului producţia necompetitivă.

Deci, urmărind scopul sporirii eficienţei economice a întreprinderilor vinicole, este necesar de studiat riguros portofoliu său, de determinat marja decontribuţie a fiecărui produs şi de evaluat poziţia produsului, ţinând cont detendinţele pieţei. În lucrare a fost efectuată analiza portofoliului de producţie aSA „Aroma”.

În baza datelor anului 2003 s-a efectuat segmentarea produselor SA„Aroma” în grupe strategice cu ajutorul modelului Boston Consulting Group,astfel încât pentru fiecare grupă de produse se propun strategiile adecvate,implementarea cărora va asigura o creştere considerabilă a performanţelor întreprinderii în ansamblu.

Un aport deosebit de important în dezvoltarea tipologiilor strategice l-aadus savantul englez Michael Porter, potrivit abordării căruia există 5 tipuri destrategii în funcţie de avantajul strategic urmărit şi zona de aplicare. În teză suntexpuse propuneri pentru aplicarea fiecărui tip de strategie adecvat produselor vinicole fabricate.

Reieşind din considerente, că industria vinicolă este ramura prioritar ă aeconomiei Republicii Moldova, la nivel de stat a fost elaborat „Programulrestabilirii şi dezvoltării viticulturii şi industriei vinicole pe anii 2002-2020”.

Examinând Programul în cauză, în prezenta lucrare se propun sugestiile deîmbunătăţire care au ca scop sporirea eficienţei măsurilor propuse în Program.Implementarea măsurilor elaborate în prezenta lucrare va asigura sporirea

considerabilă a performanţelor întreprinderilor vinicole autohtone, contribuindastfel la dezvoltarea prosper ă a economiei naţionale în ansamblu



28

V. Conţinutul de bază al tezei a fost publicat în următoarele lucrări:1. Ţurcan, Rina. Reducerea costurilor de producţie – calea principală

a sporirii eficienţei economice. Tehnologii moderne. Calitate.Restructurare. Conferinţa ştiinţifică internaţională. Vol. 4. UTM,Chişinău, 2001, pag. 364-369. 0,27 c.a.

2. Ţurcan, Rina. Perfecţionarea managementului pe bazaimplementării sistemului japonez „20 de chei”. Conferinţa tehnico-

ştiinţifică a studenţilor şi doctoranzilor. Rezumatele lucr ărilor. Vol.3. UTM, Chişinău, 2002, pag. 159-160. 0,19 c.a.

3. Ţurcan, Rina. Metoda de producţie fix la timp. Tehnologiimoderne. Calitate. Restructurare. Conferinţa ştiinţifică internaţională. Vol. 5. UTM, Chişinău, 2003, pag. 485-488. 0,21c.a.

4. Ţurcan, Rina. Utilizarea managementului contemporan – factor strategic al creşterii economice. Tehnologii moderne. Calitate.Restructurare. Conferinţa ştiinţifică internaţională. Vol. 5. UTM,Chişinău, 2003, pag. 489-491. 0,13 c.a.

5. Ţurcan, Rina. Metoda BCG (Boston Consulting Group) – o metodă eficientă pentru evaluarea poziţiei întreprinderilor pe piaţă.Conferinţa tehnico-ştiinţifică a studenţilor şi doctoranzilor.Rezumatele lucr ărilor. Vol. 3. UTM, Chişinău, 2003, pag. 16-17.0,15 c.a.

6. Ţurcan, Rina. Esenţa şi modalităţile de elaborare ale strategiei.Conferinţa tehnico-ştiinţifică a studenţilor şi doctoranzilor.Rezumatele lucr ărilor. Vol. 3. UTM, Chişinău, 2003, pag. 18-19.0,16 c.a.

7. Ţurcan, Rina. Managementul strategic ca o formă de conduceremodernă. Conferinţa tehnico-ştiinţifică jubiliar ă a colaboratorilor,studenţilor şi doctoranzilor. Rezumatele lucr ărilor. Vol. 1. UTM,Chişinău, 2004, pag. 112-113. 0,25 c.a.

8. Ţurcan, Rina. Dificultăţile relaţiilor întreprinderilor vinicole cufurnizorii materiei prime – necesitatea integr ării sectorului viti-

vinicol. Meridianul ingineresc. Nr.4. UTM, Chişinău, 2004, pag.59-63. 0,48 c.a.

9. Ţurcan, Rina. Aspecte noi în evaluarea eficienţei economiceintegrale a sectorului viti-vinicol. Revistă de teorie şi practică economico-financiar ă. Revista economică. Nr.2 (21). ASE,Chişinău–Sibiu, 2005, pag. 106-112. 0,30 c.a.



29

10. Ţurcan, Rina. Industria vinicolă – ramura primordială a economieiRepublicii Moldova. Tehnologii moderne. Calitate. Restructurare.Conferinţa ştiinţifică internaţională. Vol. 5. UTM, Chişinău, 2005, pag. 241-244. 0,21 c.a.

11. Ţurcan, Rina. Impactul procesului de privatizare asupra performanţelor întreprinderilor vinicole ale Republicii Moldova.Tehnologii moderne. Calitate. Restructurare. Conferinţa ştiinţifică internaţională. Vol. 5. UTM, Chişinău, 2005, pag. 245-248. 0,21c.a.

VI. Cuvinte-cheie

Cuvinte-cheie: managementul contemporan, managementul strategic,strategie, misiune, obiective, avantaj strategic, performanţă, eficienţă economică integrală, viticultura, industria vinicolă, complexul viti-vinicol, integrarea peverticală, promovarea, implementarea, dezvoltarea, sporirea performanţelor.

Key words: modern management, strategic management, strategy,mission, objectives, strategic advantage, efficiency, the integrated economicefficiency, viticulture, wine-making industry, vertical integration, promotion,introduction, development, increase of efficiency.

Ключевые слова: современный менеджмент, стратегический менеджмент, стратегия, миссия, объективы, стратегическое преимущество,эффективность, интегральная экономическая эффективность,виноградарство, виноделие, виноградо-винодельческий комплекс,вертикальная интеграция, продвижение, внедрение, развитие, повышение эффективности.



30

ADNOTAREla teza de doctor în ştiinţe economice cu tema:

" Creşterea performanţelor întreprinderilor vinicole prin implementarea managementului strategic "

Prezenta teză are ca scop cercetarea problemelor dezvoltării sectorului

viti-vinicol şi elaborarea măsurilor de creştere a performanţelor întreprinderilor

vinicole prin implementarea managementului strategic. În acest scop în lucrare a

fost abordată baza teoretică a managementului strategic şi determinate cele mai potrivite strategii pentru dezvoltarea întreprinderilor vinicole.

În lucrare a fost estimată dinamica dezvoltării sectorului viti-vinicol şi

nivelul eficienţei acestuia. Sunt elucidate cauzele ce împiedică dezvoltarea

prosper ă a sectorului dat. Se propune o nouă metodică de evaluare a eficienţei

economice integrale a producerii strugurilor, prelucr ării lor, fabricării producţiei

vinicole şi comercializării acesteia.

Reieşind din analiza strategică a sectorului viti-vinicol, în lucrare au fost

recomandate direcţiile principale de creştere a performanţelor întreprinderilor

vinicole din care fac parte: elaborarea şi argumentarea strategiilor pe termen

scurt şi mediu pentru întreprinderile vinicole din Republica Moldova în scopulîmbunătăţirii situaţiei economico-financiare curente şi a sporirii performanţelor

acestora; argumentarea căilor de integrare pe verticală a întreprinderilor vinicole

cu furnizorii materiei prime şi etapa comercializării producţiei; argumentarea

sugestiilor de eficientizare a „Programului de restabilire şi dezvoltare a

viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020”; elaborarea strategiilor de

perfecţionare şi gestionare eficientă a portofoliului de producţie la nivelul

întreprinderii.

Recomandările metodologice şi practice expuse în prezenta lucrare se

utilizează la unele întreprinderi vinicole din Republica Moldova.



31

ANNOTATIONto the Thesis on submitted for doctor’s degree in economics sciences on the Theme:

" Increase of efficiency of the wine-making enterprises by implementation of the strategicmanagement "

The given thesis is dedicated to the research of the problems of the

evolution wine-making industry and the viticulture of Republic of Moldova and

development of the methods of the increase of efficiency of the wine-making

enterprises by implementation of the strategic management. With this purpose in

work was considered the scientific - theoretical basis of the strategic

management, because of with which were revealed the most effective strategies

of development of the wine-making enterprises.

In this work was given the evaluation of the dynamics of development of

the wine-making industry and the viticulture and level it of the economic

efficiency. The reasons hindering successful development of the given sector are

revealed. In this work is developed the technique of determination of the

integrated economic efficiency of production of the grapes, it of processing,

production of the wine-making production and its realization to the consumer.

Proceeding from the strategic analysis of the wine-making industry andthe viticulture, in this work were recommended the main directions of increase of

efficiency of the wine-making enterprises, to which concern: the development of

the short-term strategies, which will supply improving the economical and

financial position of the wine-making enterprises; the development of the

mechanism of vertical integration between the suppliers processing enterprises

and stage of distribution of production; the offer of the measures for the increase

of efficiency of the Program of development of the viticulture and the wine-

making industry for 2002-2020; the development of paths of improvement of

efficiency of the strategies at a corporate level.

The methodical and the practical recommendations stated inside work areapplied at some enterprises of the Republic of Moldova.



32

АННОТАЦИЯ диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему „Повышение эффективности винодельческих предприятий путем внедрения стратегического менеджмента”

Данная диссертация исследует проблемы развития виноградно-

винодельческого сектора Республики Молдова и разработки методов

повышения эффективности винодельческих предприятий путем внедрения

стратегического менеджмента. С этой целью в работе была рассмотрена научно-теоретическая база стратегического менеджмента, на основе

которой были выявлены наиболее эффективные стратегии развития

винодельческих предприятий.

В работе рассмотрена динамика развития виноградно-

винодельческого сектора и уровня его экономической эффективности.

Выявлены причины, препятствующие успешному развитию данного

сектора. Разработана методика определения интегральной экономической

эффективности производства винограда, его переработки, выработки

винодельческой продукции и её реализации потребителю.

Исходя из стратегического анализа виноградно-винодельческого сектора, в работе были рекомендованы основные направления повышения

эффективности винодельческих предприятий, к которым относятся:

разработка краткосрочных стратегий, которые обеспечат улучшение

экономико-финансового положения винодельческих предприятий;

разработка механизма вертикальной интеграции между поставщиками,

перерабатывающими предприятиями и этапом дистрибуции продукции.

Предложены меры по повышению эффективности Программы развития

виноградарства и виноделья на 2002-2020 г., разработаны пути

усовершенствования эффективности стратегий на корпоративном уровне.

Методические и практические рекомендации, изложенные в

работе, применяются на некоторых предприятиях Республики Молдова.



33

ŢURCAN RINA

CREŞTEREA PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERILOR VINICOLE PRIN

IMPLEMENTAREA MANAGEMENTULUI STRATEGIC

Specialitatea 08.00.05 – Economie şi management(în industria vinicolă)

AUTOREFERAT

al tezei de doctor în economie

Bun de tipar 23.09.05Hârtie ofset. Tipar ofsetColi de autor 1,5

Formatul hârtiei 60/84 1/16Tirajul 60 exemplare

U. T. M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168Secţia Redactare şi editare a U.T.M.

2068, str. Studenţilor, 11

Rina Turcanu Abstract

Documents

Transcript of Rina Turcanu Abstract