REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileDescrierea soiurilor de viţă de vie...

1

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

ŞCOALA DOCTORALĂ

Ing. DĂNUŢ GHEORGHE CORBEAN

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEHNOLOGII NOI DE PRODUCERE A MATERIALULUI SĂDITOR VITICOL,

ÎN PODGORIA TÂRNAVE

Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. NASTASIA POP

CLUJ-NAPOCA 2011

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

Str. Mănăştur Nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca, România tel.+ 40-264-596.384; fax + 40-264-593.792

2

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Către, _____________________________________

Vă rugăm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată

„TEHNOLOGII NOI DE PRODUCERE A MATERIALULUI SĂDITOR

VITICOL, ÎN PODGORIA TÂRNAVE” elaborată de domnul inginer Dănuţ

Gheorghe CORBEAN, în vederea obţinerii titlului de doctor în domeniul

„Horticultură”.

Susţinerea publică a tezei de doctorat va avea loc la data de 20.10.2011 ora

1200, în Amfiteatrul Verde din clădirea Institutului Ştiinţele Vieţii al Universităţii

de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenţă:

Preşedinte: Prof. univ. dr. Viorel MITRE - U.S.A.M.V. Cluj-Napoca; Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Nastasia POP – U.S.A.M.V. Cluj-Napoca; Referenţi oficiali: Prof. univ. dr. Aurel POPA – Universitatea din Craiova

Conf. univ. dr. Daniela CICHI – Universitatea din Craiova Prof. univ. dr. Alin DOBREI – U.S.A.B. Timişoara

Aprecierile, observaţiile şi sugestiile dumneavoastră, vă rugăm să le trimiteţi

pe adresa ŞCOLII DOCTORALE a USAMV Cluj-Napoca, Str. Calea Mănăştur, nr. 3-5, cod 400372, Cluj-Napoca, sau pe adresele de mail: [email protected]; [email protected].

Teza de doctorat este depusă la Biblioteca Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, unde poate fi consultată.

Doctorand, Conducător ştiinţific,

Ing. Dănuţ Gheorghe CORBEAN Prof. univ. dr. NASTASIA POP

3

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………… 5 CAPITOLUL I Consideraţii generale privind producerea materialului săditor viticol.....................................................................................................

6

1.1. Importanţa producerii materialului săditor viticol................................................. 6 1.2. Altoirea-principala metodă de producere a materialului săditor viticol................. 6 CAPITOLUL II Stadiul actual al cercetărilor privind producerea materialului viţelor altoite.......................................................................................

7

2.1. Pregătirea materialului pentru altoire..................................................................... 7 2.2. Parafinarea viţelor altoite....................................................................................... 7 2.3. Stratificarea viţelor pentru forţare.......................................................................... 8 2.4. Condiţii de forţare a viţelor altoite......................................................................... 8 CAPITOLUL III Cercetări privind înrădăcinarea materialului săditor viticol, metode moderne de cultură...............................................................

9

3.1. Înrădăcinarea viţelor altoite în câmp...................................................................... 9 3.2. Tehnologii intensive de înrădăcinare a viţelor altoite în spaţii cu climat controlat………………………………………………………………………………….

10

CAPITOLUL IV Scopul şi obiectivele........................................................................... 11 4.1. Scopul lucrării........................................................................................................ 11 4.2. Obiectivele............................................................................................................. 11 CAPITOLUL V Material şi metode de cercetare......................................................... 12 5.1. Materialul biologic utilizat..................................................................................... 12 5.1.1. Descrierea soiurilor de viţă de vie folosite pentru coarde altoi.................... 12 5.2. Tipuri de parafină utilizată..................................................................................... 12 5.2.1. Parafina standard.......................................................................................... 12 5.2.2. Parafina cu hormoni..................................................................................... 13 5.2.3. Parafina cu insecto-fungicide....................................................................... 14 5.3. Metode de lucru..................................................................................................... 15 5.3.1. Pregătirea coardelor portaltoi şi altoi pentru altoire..................................... 15 5.3.2. Altoirea......................................................................................................... 16 5.3.3. Parafinarea................................................................................................... 16 5.3.4. Stratificarea butaşilor în vederea forţării..................................................... 17 5.3.5. Conducerea forţării...................................................................................... 17

5.3.6. Tipuri de amestec nutritiv............................................................................ 18 5.4. Organizarea experienţelor...................................................................................... 18 5.4.1. Organizarea experienţei I – forţarea viţelor altoite...................................... 18

5.4.2. Observaţii şi determinări asupra viţelor altoite după forţare........................ 19 5.4.3. Organizarea experienţei a II –a – înrădăcinarea în şcoala de viţe................ 20 5.4.4. Observaţii şi determinări asupra viţelor altoite în şcoala de viţă şi după scoaterea din şcoala de viţă..........................................................................

20

5.4.5. Organizarea experienţei a III-a – înrădăcinarea în ghivece Fertil Pot......... 21 5.4.6. Observaţii şi determinări asupra viţelor înrădăcinate în ghivece................. 22

5.5. Metode statistico - matematice de prelucrare şi interpretare a rezultatelor........... 22 CAPITOLUL VI Caracterizarea cadrului natural din Podgoria Târnave................ 23 6.2. Localizarea geografică a centrului viticol Jidvei................................................... 23 6.3. Studiul pedogenetic................................................................................................ 23 6.4. Studiul climatic...................................................................................................... 25 6.5. Solul....................................................................................................................... 25

4

CAPITOLUL VII Rezultate şi discuţii........................................................................... 25 7.1. Rezultate privind gradul de maturare a lemnului la coardele portaltoi şi altoi şi a umidităţii relative a coardelor portaltoi..............................................................................

25

7.2. Influenţa tipului de parafină şi a soiului asupra principalelor caracteristici urmărite privind calitatea viţelor altoite.................................................................

26

7.2.1. Gradul de calusare........................................................................................ 26 7.2.2. Lăţimea calusului......................................................................................... 27 7.2.3. Procentul de calusare................................................................................... 28 7.2.4. Procentul de pornire în vegetaţie................................................................. 28 7.2.5. Gradul de creştere a lăstarilor...................................................................... 28 7.2.6. Gradul de înrădăcinare................................................................................. 29 7.2.7. Diametrul rădăcinilor................................................................................... 30 7.2.8. Randamentul de viţe altoite.......................................................................... 30 7.2.9. Ziua pornirii în vegetaţie a ochilor altoi....................................................... 31 7.2.10. Durata ciclului de forţare........................................................................... 32

7.3. Influenţa tipului de parafină şi a soiului asupra principalelor caracteristici urmărite la viţele altoite în şcoala de viţă..............................................................

33

7.3.1. Pornirea în vegetaţie după plantarea în şcoala de viţă................................. 33 7.3.2. Creşterea lăstarilor....................................................................................... 34 7.3.3. Înrădăcinarea viţelor altoite în şcoala de viţe............................................... 36

7.3.4. Maturarea prin conţinutul de carbohidraţi din cordiţe................................. 39 7.3.5. Randamentul de viţe de calitatea I............................................................... 41 7.4. Influenţa tipului de amestec nutritiv în obţinerea de viţe altoite de calitate în ghivece...............................................................................................................

43

7.4.1. Înrădăcinarea viţelor altoite în ghivece nutritive......................................... 43 7.4.2. Vigoarea de creştere a viţelor altoite în ghivece nutritive............................ 44

7.4.3. Randamentul viţelor altoite obţinute în ghivece nutritive............................ 45 CAPITOLUL VIII Eficienţa economică a producerii materialului săditor viticol... 46 8.1. Eficienţa economică a tehnologiei de producere a viţelor altoite în şcoala de viţă......................................................................................................

46

8.2. Eficienţa economică a tehnologiei de producere a viţelor altoite în ghivece……. 54 CAPITOLUL IX Concluzii şi recomandări................................................................... 56 9.1. Concluzii................................................................................................................ 56 9.2. Recomandări.......................................................................................................... 60 BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................. 61

5

SUMMARY

INTRODUCTION....…………………………………………………………………… 5 CHAPTER I General considerations on the production of grapevine planting

material…………………………………………………………………. 6

1.1. The importance of grapevine planting material production................................... 6 1.3. Grafting, the main method of producing grapevine planting material…………... 6 CHAPTER II Present state of research regarding material production

of grafted vines......................................................................................... 7

2.1. Preparation of biological material for grafting...................................................... 7 2.2. Paraffining of grafted vines.................................................................................... 7 2.3. Stratifying grafts for forcing.................................................................................. 8 2.4. Conditions for grafts forcing.................................................................................. 8 CHAPTER III Researches regarding rooting grapevine planting material,

modern methods of culture.................................................................. 9

3.1. Rooting of grafted vines in filed nursery............................................................... 9 3.2. Intensive technologies for grafted vines rooting.................................................... 10 CHAPTER IV Purpose and objectives.......................................................................... 11 4.1. Purpose………………........................................................................................... 11 4.2. Objectives............................................................................................................... 11 CHAPTER V Materials and methods............................................................................ 12 5.1. Biological material used......................................................................................... 12 5.1.1. Description of grapevines varieties used for canes graft............................. 12 5.2. Paraffin types used................................................................................................. 12 5.2.1. Standard paraffin.......................................................................................... 12 5.2.2. Hormones paraffines.................................................................................... 13 5.2.3. Insecto-fungicides paraffin.......................................................................... 14 5.3. Methods.................................................................................................................. 15 5.3.1. Preparation of rootstock and graft canes for grafting.................................. 15 5.3.2. Grafting........................................................................................................ 16 5.3.3. Paraffining................................................................................................... 16 5.3.4. Grafts stratification for forcing.................................................................... 17 5.3.5. Forcing controlling....................................................................................... 17

5.3.6. Nutrient mixture types................................................................................. 18 5.4. Organisation of experiences.................................................................................. 18 5.4.1. Organisation of Ist experience - forcing grafted vines................................. 18

5.4.2. Observations and measurements on grafted vines after forcing.................. 19 5.4.3. Organisation of IInd experience – rooting grafts in nursery......................... 20 5.4.4. Observations and measurements on grafted vines in nursery and after

harvest from nursery.....................................................................................

20 5.4.5. Organisation of IIIrd experience – rooting grafts in Fertile Pot pots............ 21 5.4.6. Observations and measurements of rooted grafts in pots………………… 22

5.5. Statistic - mathematical methods for processing and interpretation of results...... 22 CHAPTER VI Characterization of the natural environment in Târnave Vineyard. 23 6.2. Geographical location of Jidvei wine-growing center........................................... 23 6.3. Pedogenetic study.................................................................................................. 23 6.4. Climate study......................................................................................................... 25 6.5. Soil......................................................................................................................... 25

6

CHAPTER VII Results and discussions........................................................................ 25 7.1. Results on the degree of wood ripening and humidity of rootstock canes............ 25 7.3. The influence of paraffin type and variety of the main characteristics regarding

vines grafted quality..............................................................................................

26 7.3.1. Callusing degree........................................................................................... 26 7.3.2. Callus width................................................................................................. 27 7.3.3. Callusing percentage.................................................................................... 28 7.3.4. Starting in vegetation percentage................................................................. 28 7.3.5. Shoots growth degree................................................................................... 28 7.3.6. Rooting degree............................................................................................. 29 7.3.7. Roots diameter............................................................................................. 30 7.3.8. Grafted yield................................................................................................ 30 7.3.9. The day of starting in vegetation of graft buds............................................ 31 7.3.10. Forcing cycle length................................................................................... 32

7.4. The influence of paraffin type and variety of the main characteristics pursued on the grafted vines in nursery...............................................................................

33

7.4.1. Starting in vegetation after planting in nursery............................................ 33 7.4.2. Shoots growth.............................................................................................. 34 7.4.3. Grafted vines rooting in nursery.................................................................. 36

7.4.4. Ripening through carbohydrate content in canes............................ 39 7.4.5. First quality grafted vines yield................................................................... 41 7.5. Influence of the type of nutrient mixture in obtaining quality grafts in pots.........

43 7.5.2. Grafted vines rooting in nutritive pots......................................................... 43 7.5.3. Growth vigor of grafted vines in nutritive pots............................................ 44

7.5.5. Yield of grafted vines rooted in nutritive pots............................................. 45 CHAPTER VII Economic efficiency of producing planting material........................ 46 8.1. Economic efficiency of the technology production of grafted vines

nursery...............................................................................................................

46 8.2. Economic efficiency of production technology of graftedvines in pots ……..…. 54 CHAPTER IX Conclussions and recomandations........................................................ 56 9.1. Conclussions.......................................................................................................... 56 9.2. Recomandations..................................................................................................... 60 BIBLIOGRAPHY............................................................................................................ 61

7

INTRODUCERE

În domeniul producerii materialului săditor viticol au fost elaborate o serie

de metode intensive, menite să ducă la îmbunătăţirea calităţii, mărirea producţiei, reducerea costului de producţie şi la scoaterea producţiilor de sub influenţa negativă a unor factori naturali de mediu. Unele metode intensive aşa cum sunt cultura viţelor pe sol ameliorat sau cultura pe substrat nutritiv au fost elaborate de cercetătorii români, constituind astfel o premieră pe plan mondial.

După transformările din anii ’90, activitatea pepinieristică s-a redus la mai puţin de 9%, iar după revizuirea Legii viei şi vinului (Legea nr. 67/1997, Legea nr. 244/2002, Legea nr. 83/2007), s-a pus din nou accent pe importanţa producerii materialului săditor. În podgoria Târnave, această activitate a fost continuată, dar timid, mai ales la S.C.D.V.V. Blaj, iar în centrul viticol Jidvei, a fost reluată destul de târziu, după privatizare (2004), când s-a înfiinţat S.C. Richter Tehnologii Viticole S.R.L., ca şi complex de producere a materialului săditor viticol.

Acest fapt ne-a determinat să abordăm cele mai moderne tehnologii de producere a materialului săditor viticol, ceea ce constituie şi tema prezentei teze de doctorat. Experienţele care stau la baza tezei de doctorat Tehnologii noi de producerea a materialului săditor viticol, în podgoria Târnave, au fost organizate în perioada 2009-2010, în cadrul Complexului de producere a materialului săditor viticol ce aparţine de S.C. Jidvei S.R.L. În cadrul cercetărilor au fost studiată influenţa tipurilor de parafină folosite (înainte şi după forţare) asupra randamentelor de viţă altoită obţinută la soiurile Muscat Ottonel şi Fetească regală. În realizarea cercetărilor din cadrul tezei şi în elaborarea acesteia am beneficiat de îndrumarea doamnei Prof. Dr. Nastasia Pop. Pe această cale, doresc să-i aderesez cele mai alese mulţumiri pentru faptul că a acceptat să-şi asume responsabilitatea acestei teze de doctorat, şi să-şi dedice o parte din timp, pentru îndrumarea acestei cercetări. Doresc să exprim sincere mulţumiri conducerii S.C. Jidvei S.R.L., domnii Liviu şi Claudiu Necşulescu, care mi-au oferit cu generozitate condiţiile corespunzătoare de realizare a experienţelor. De asemenea, deosebite mulţumiri conducerii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară şi Facultăţii de Horticultură care mi-au oferit un mediu de vastă documentare. Sincere mulţumiri doresc să adresez conducerii şi colectivului Staţiunii de Cercetare Blaj, care m-au ajutat în efectuarea analizelor de laborator. În mod special, mulţumesc întregului colectiv al S.C. Jidvei S.R.L., colegilor, prietenilor care m-au ajutat în efectuarea determinărilor şi măsuratorilor, si care prin sugestiile oferite m-au ajutat în rezolvarea problemelor întâmpinate în perioada doctoranturii.

8

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PRODUCEREA

MATERIALULUI SĂDITOR VITICOL

1.1. IMPORTANŢA PRODUCERII MATERIALULUI SĂDITOR VITICOL

Producerea materialului săditor viticol a devenit o preocupare intensivă abia după dezastrul produs de apariţia filoxerei (1885), care a distrus aproape integral viile europene, fapt ce a dus la înfiinţarea viitoarelor plantaţii numai cu viţe altoite, plante care asigură o vigoare mai mare şi un potenţial de producţie mai ridicat (COOMBE, 1999).

La noi în ţară, au fost create şi îmbunătăţite verigi importante ale tehnologiei de producere, fiind elaborate noi tehnologii şi metode. Producerea de material săditor în cadrul Companiei Jidvei este bine cunoscut. Înainte de 1989 sectorul de producere de material săditor viticol a avut o dezvoltare destul de bună, realizându-se peste 400 de mii de viţe altoite anual din care se obţineau 200 mii viţe de STAS. După anul 1989, s-a intrat într-o perioadă de tranziţie, suprafeţele cultivate rămânând relativ constante. După privatizarea fostului I.A.S. şi transformarea acestuia într-o companie privată, vechile plantaţii viticole au intrat într-un amplu program de refacere, în această conjunctură se relansează şi sectorul de producere a materialului săditor viticol, astfel, ajungându-se la aproape patru milioane de vite altoite în anul 2009.

1.2. ALTOIREA–PRINCIPALA METODĂ DE PRODUCERE A

MATERIALULUI SĂDITOR VITICOL

Identificarea propriu-zisă a filoxerei în Franţa a fost făcută de către PLANCHON în 1868 (POUGET, 1990). În ţările Orientului Mijlociu, ţări fără tradiţie viticolă, filoxera a fost prima dată observată mult mai târziu, la începutul anilor 1980 (BASHEER-SALIMIA şi HAMDAN, 2009, a, b).

În România, etapa filoxerică a avut loc între anii 1880-1900. Filoxera a fost adusă în podgoria Dealu Mare, în anul 1883, la Chiţorani, printr-un import de viţe altoite din Franţa, făcut de profesorul Ananescu. Oficial apariţia filoxerei este consemnată în anul 1884 când plantaţiile de vii din podgorii au început să fie distruse în masă de filoxeră (ŢÂRDEA şi DEJEU,1995).

Sectorul pepinieristic viticol din Transilvania a fost organizat mai devreme, încă din anul 1885 când s-au pus bazele pepinierei de la Baraţca – Păuliş. S-a trecut la producerea materialului săditor viticol prin altoirea la masă, lucrările fiind conduse de selecţionatorul şi pepinieristul francez Richter (ŢÂRDEA şi DEJEU, 1995).

9

CAPITOLUL II

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND

PRODUCEREA VIŢELOR ALTOITE

2.1. PREGĂTIREA MATERIALULUI PENTRU ALTOIRE

Pregătirea materialului pentru altoire este etapa premergătoare operaţiei de chirurgie vegetală de altoire cu importanţă deosebită în creşterea randamentelor viţelor obişnuite şi cuprinde următoarele lucrări: recepţia materialului pentru altoit; depozitarea materialului recepţionat; asigurarea măsurilor de igienă la altoire.

Recoltarea coardelor altoi se efectuează pe soiuri, iar fasonarea acestora constă în îndepărtarea cârceilor, a eventualilor copili apăruţi pe coardele altoi iar lăstarii porniţi din altoi se scurtează la 2-3 cm apoi legarea în pachete etichetate. (POP, 2010).

Tratamentul antibotritic este obligatoriu, iar după uscarea soluţiei dezinfectante (Chinosol 0,5% sau Benlate 0,2%) pachetele se însăcuiesc şi se depozitează în camere frigorifice sau stratificate in nisip până primăvara.

Controlul portaltoiului constă în verificarea stării de sănătate a acestuia şi a umidităţii lui fiziologice, iar nu lipsit de importanţă este şi controlul gradului de maturare a lemnului (REED şi colab., 2004).

Verificarea stării de umiditate fiziologică a materialului biologic se apreciază după gradul de turgescenţă, sau prin apăsarea cu lama briceagului pe măduvă. Dacă apare o picătură de seva, rezultă că umiditatea corespunde: 53-55% (ŢÂRDEA şi DEJEU, 1995).

În cazul butaşilor portaltoi de o lungime, este suficientă doar împrospătarea tăieturii, iar la coardele de 2 sau 3 lungimi acestea se segmentează în porţiuni de o lungime: 40±2 cm în concepţie veche (ŢÂRDEA şi DEJEU, 1995) şi 30±2 cm, în concepţie mai nouă (POP, 2003).

Calitatea materialului biologic folosit la altoire trebuie analizată prin următoarele aspecte: valoarea biologică, starea de sănătate, maturarea lemnului, compatibilitatea morfologică şi fiziologică.

2.2. PARAFINAREA VIŢELOR ALTOITE

Încă din anii 60, SCHENK (1967) arăta că fără efectuarea parafinării vitelor

altoite, este de neconceput modernizarea întreprinderilor producătoare de viţe altoite.

La parafinare, se foloseşte parafina comercială (ceara de albine) 94%, 3% bitum, 3% colofoniu (sacâz) si 0,15% substanţe anticriptogamice, Fundazol, Benomyl, Chinosol) (GRECU, 1980). Bitumul şi colofoniul au rolul de a spori

10

elasticitatea parafinei şi de a evita crăparea ei ulterioară, în cazul când temperatura scade sub 10°C.

LASZLO şi VĂLEANU, 1970, au folosit pentru parafinarea viţelor altoite (Fetească regală – altoi, Kobber 5 BB–portaltoi), înainte şi după forţare, un amestec de 97,7% parafină, 0,7% substanţe aromatice şi 1,4 % răşini, punctul de topire fiind de 58ºC. Rolul masticului este acela de a proteja punctul de altoire împotriva deshidratării ca şi împotriva oxidării accentuate a sucului celular provenit din secţiunile provocate la altoire. Un rol important are protejarea calusulul la punctul de altoire împotriva atacului ciupercilor patogene (Botrytis, Aspergilus), care pot produce pagube deosebit de importante în perioada forţării butaşilor altoiţi.

Din practica viticolă, cât şi din şi din rezultatele cercetărilor de până acum, parafinarea se poate face în trei etape diferite: înainte de forţarea butaşilor; după forţarea butaşilor, respectiv înainte de plantarea viţelor altoite în şcoala de viţă.

2.3. STRATIFICAREA VIŢELOR PENTRU FORŢARE

Ca substrat, se foloseşte cel mai des rumeguşul de răşinoase, turbă şi în

cazuri mai rare nisipul. Fiecare dintre acestea au avantajele şi dezavantajele lor, aici se referă la greutatea lăzilor cu butaşi, uşurinţa cu care se face schimbul de temperatură între interiorul lăzii şi mediul ambiant, de uşurinţa cu care se păstrează umiditatea din interiorul lăzilor şi nu în ultimul rând de calităţile fiecăruia în parte.

2.4. CONDIŢII DE FORŢARE A VIŢELOR ALTOITE Stimularea activităţii cambiului, ca ţesut meristematic, în declanşarea

calogenezei, poate fi influenţată prin dirijarea factorilor ecologici care, în interacţiune cu factorii tehnologici, au o contribuţie hotărâtoare la buna concreştere la altoire şi la obţinerea unor viţe altoite viguroase în şcoala de viţe.

Temperatura, prin nivelul la care este menţinută în perioada de forţare, influenţează întreruperea stării de repaus a materialului vegetal, condiţionând concreşterea şi calitatea viţelor altoite în interacţiune cu ceilalţi factori ecologici.

Întreruperea stării de dormans a coardelor altoi şi a celor de portaltoi si trecerea lor la viaţă activă se realizează prin şocul termic menţinut pe perioada depozitarii si pastrarii lor la o temperatură de 6 - 8°C (CORBEAN şi colab., 2009).

TANDONNET şi colab. (2010), au altoit soiurile Cabernet Sauvignon (clona 191) din specia V. vinifera şi Gloire de Montpelier (clona 186) din specia V. riparia pe portaltoiul Richter 110 iar forţarea viţelor altoite s-a făcut la temperatura de 28ºC şi umiditate de 100% timp de 21 de zile.

Umiditatea din mediul de stratificare trebuie menţinută relativ constantă în perioada forţării, dar cerinţele pentru umiditatea relativă sunt diferite: mai mari, 90 - 95% în primele 8 - 1 0 zile de forţare şi ceva mai scăzute în restul pcrioadei, 75 - 80% (GRECU şi colab., 1984).

11

Lumina, ca factor extern, poate contribui la folosirea economică a substanţelor de rezervă din viţa altoită în faza de formare a calusului şi de realizare a sudurii. O influenţă tot atât de favorabilă o exercită lumină în prevenirea etiolării calusului şi a lăstarilor şi reducerea atacului de boli criptogamice.

Aerul este necesar imediat după trecerea butaşilor altoiţi la o viaţă activă şi începerea formării calusurilor întrucât intensificarea respiraţiei şi a celorlalte procese fiziologice se desfăşoară în funcţie de conţinutul în oxigen al mediului exterior.

CAPITOLUL III

CERCETĂRI PRIVIND ÎNRĂDĂCINAREA MATERIALULUI SĂDITOR

VITICOL, METODE MODERNE DE CULTURĂ

3.1. ÎNRĂDĂCINAREA VIŢELOR ALTOITE ÎN CÂMP

Înrădăcinarea viţelor altoite în şcoala de viţă este practicată de mai bine de un secol. În ultimele decenii a fost îmbunătăţită şi modernizată această tehnologie prin sisteme noi de cultură şi prin mecanizarea într-o mare măsură a lucrărilor. Complexul de lucrări aplicate în şcoala de viţe cuprinde: alegerea terenului, asolamentul, pregătirea terenului, pregătirea materialului pentru plantat, plantarea propriu-zisă, lucrările de îngrijire, recoltarea viţelor, clasarea şi sortarea, păstrarea şi livrarea lor. La înrădăcinarea viţelor altoite în câmp se folosesc două metode de plantare: în teren bilonat şi în teren nebilonat (şanţuri). Alegerea metodei de plantare se face în funcţie de condiţiile ecoclimatice, ecopedologice şi metodele de irigare (GRECU, 1980).

În scopul intensivizării producerii viţelor altoite în biloane, cercetările din ţara noastă au arătat că, fără a se reduce semnificativ randamentul în viţe STAS, poate fi practicat sistemul de plantare cu butaşi altoiţi în rânduri duble (GRECU, 1965; 1967; 1968 citat de GRECU şi colab., 1980). Prin aplicarea acestui mod de cultură se realizează o creştere a producţiei de viţe STAS la unitatea de suprafaţă cu cca. 50%.

În prezent, cea mai folosită metodă de plantare a viţelor altoite în câmp este în teren bilonat cu acoperirea bilonului cu folie de polietilenă.

Folosirea foliei de polietilenă în producerea materialului săditor viticol datează încă din anii 60, cu multiple aplicări în horticultură. Folia de polietilenă a fost utilizată începând din anul 1958 de către BOURDIER pentru acoperirea solului în şcolile de viţe în departamentele septentrionale din Franţa (ARMĂŞESCU şi POENARU, 1970).

Calitatea I sa aiba minimum două rădăcini principale dispuse radiar la baza butaşului, cu un diametru minim de 2 mm, cu o lungime de 15-20 cm, sudura să fie perfectă, cu calus circula, cordiţa cu lemnul copt pe cel puţin 15 cm, grosime

12

minimă de 4 mm la al doilea merital, fără urme de atac de boli, dăunători, accidente climatice.

3.2. TEHNOLOGII INTENSIVE DE ÎNRĂDĂCINARE

A VIŢELOR ALTOITE ÎN SPAŢII CU CLIMAT PROTEJAT În scopul creşterii randamentului de viţe calitate, atât pe plan mondial cât şi

în ţara noastră, au fost încercate unele tehnologii intensive de producere a viţelor altoite încă din anii 60.

Dintre acestea se pot menţiona: - producerea vitelor altoite în condiţii de hidrocultură (hidroponica)

(HACEATURIAN, 1975; TRAHTMAN, 1976). - producerea viţelor altoite în tuburi nutritive prin cultura anuală în şcoala de

viţă (MALTABAR, 1970) - producerea viţelor altoite în tuburi nutritive, în solarii sau în sere cu

transplantarea lor în ghivece nutritive în vederea înfiinţării de plantaţii în anul altoirii (GRECU, 1972)

- producerea viţelor altoite în ghivece nutritive în scopul înfiinţării plantaţiilor în perioada de vegetaţie (GRECU şi colab., 1979; TIHVINSKII şi colab., 1982).

- producerea viţelor altoite în solarii, pe strat nutritiv sau pe sol ameliorat (GRECU, 1979; GROMAKOVSKII şi HACEATURIAN, 1984).

Pe plan internaţional, pentru îmbunătăţirea calităţii viţelor altoite şi a sporirii randamentului exprimat în viţe de calitatea I, o largă răspândire o are şi producerea de viţe altoite în tuburi şi ghivece nutritive.

GRECU şi colab. (1976), la Valea Călugărească au întreprins o serie de cercetări privind producerea viţelor altoite pe strat nutritiv în solarii, folosind viţe din soiurile Merlot, Fetească albă, Cabernet Sauvignon, Şarba, Băbească gri şi Codană, altoite pe portaltoi din soiurile Drăgăşani 57, Ruggeri 140, Ch. x Berlandieri 41 B, Sel. Oppenheim 4 şi Kobber 5 BB. Stratul nutritiv a fost constituit din mraniţă, nisip şi turbă (câte 30%) şi pământ de ţelină (10%), obţinându-se randamente de cuprinse între 44 şi 73%.

La S.C.D.V.V. Blaj s-au făcut cercetări în seră, prin plantarea de butaşi altoiţi, dintr-un număr de 888.000 butaşi, rezultând în final un număr de 659.000 viţe altoite de calitatea I, (74%). Cu viţele astfel obţinute s-au înfiinţat noi plantaţii atât la Blaj cât şi în Sălaj (20 ha), Mureş (30 ha), Sibiu (15ha) (MOLDOVAN şi colab., 1994).

13

CAPITOLUL IV

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE

4.1. SCOPUL LUCRĂRII

Prin accesarea de proiecte de reconversie şi plantări noi (peste 1000 ha), dar şi pentru completări de goluri a fost necesară producerea unor cantităţi mari de material săditor. Astfel, datorită costurilor de achiziţie foarte ridicate, a fost necesară dezvoltarea acestei activităţi, mai ales în ultimii trei ani, prin tehnologii de ultimă oră, la fel cu cele din U.E., care să reducă mult costurile de energie şi de forţă de muncă, fapt cu care se confruntă toată ţara.

Dintre metodele folosite în ţara noastră pentru producerea viţelor altoite în câmp, cea mai largă răspândire revine plantării viţelor altoite în teren bilonat, şi în ultima perioadă, teren bilonat mulcit cu folie de polietilenă perforată pe unul sau două rânduri. Înainte de plantarea în şcoala de viţă, pentru o mai bună protectie, se mai aplică o parafinare, care poate să conţină diferite substanţe (stimulatori de creştere, fungicide etc). Înrădăcinarea viţelor altoite în ghivece nutritive începe să fie tot mai des utilizată, datorită randamentelor mari la prindere, chiar dacă, acestă tehnologie necesită costuri financiare importante.

Scopul acestei teze de doctorat este stabilirea unei tehnologii îmbunătăţite referitoare la tipul de parafină folosit înainte de forţare şi înainte de plantarea viţelor altoite în şcoala de viţe şi producerea de material săditor viticol în ghivece nutritive cu diferite substraturi de înrădăcinare.

4.2. OBIECTIVELE Prin abordarea tematicii alese în prima experienţă se vor urmări obiectivele:

1. Utilizarea celei mai bune parafine, care să stimuleze formarea calusului după altoire, în scopul realizării unei suduri perfecte între cei doi parteneri

2. Alegerea celei mai bune metode de stratificare, care să asigure cele mai bune condiţii pentru ieşirea din repaus a materialului şi formarea calusului.

3. Dirijarea forţării, în absenţa luminii şi scurtarea perioadei de forţare în vedere reducerii consumului de energie.

4. Utilizarea celei mai bune parafine înainte de plantarea în şcoala de viţă, care să asigure un randament cât mai bun în viţe de calitatea I.

5. Obţinerea unui randament cât mai ridicat de viţe de calitatea I, conform Legii Viei şi Vinului (87/2007).

6. Alegerea celui mai bun substrat nutritiv pentru înrădăcinarea viţelor altoite în ghivece de tip Fertil Pot.

7. Calculul eficienţei economice, în funcţie de variantele de parafinare.

14

CAPITOLUL V

MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE

5.1. MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT

5.1.1. Soiurilor de viţă de vie folosite pentru coarde altoi şi portaltoi În cadrul cercetărilor au fost luate în studiu două soiuri de viţă de vie de

struguri pentru vin: Fetească regală şi Muscat Ottonel. Coardele altoi din soiul Fetească regală au fost recoltate din plantaţia mamă de coarde altoi din cadrul S.C. Jidvei S.R.L., coardele altoi din soiul Muscat Ottonel au fost importate din Ungaria. Coardele portaltoi din soiu SO 4, clona 762 au fost importate din Franţa.

5.2. TIPURI DE PARAFINĂ UTILZATĂ

5.2.1. Parafina standard Este o ceară microcristalizată obţinută în urma selecţionării mai multor tipuri de ceară utilizată pentru parafinarea viţei, înainte de forţare. În comerţ se găseşte sub denumirea Cyragref-80. Asigură o protecţie eficentă împotriva agenţilor climatici şi mecanici; este o parafină elastică şi rezistentă în acelaşi timp, ameliorează vascularizarea calusului şi dezvoltarea sa; grăbeşte vascularizarea şi sporeşte starea fitosanitară a plantei; se prezintă sub formă de placă de culoare albă, în greutate de 5 kg (30 x 50 cm).

Tabelul 5.1./Table 5.1. Fişa tehnică a parafinei standard

Technical sheet of standard paraffin

Caracteristici tehnice Technical characteristics

Standardul de calitate

Quality standard

Specificaţii Specifics

Punct de inflamare °C / Swelling point °C D – 92 < 200 Punct de topire°C / Melting point °C D – 127 76 – 84 Conţinut în ulei % / Oil content % D – 721 < 2 Max Penetrabilitate cu acul la 25°C 1/10 mm Neddle penetrability at 25°C 1/10 mm D – 1321 12-14

Vâscozitate la 100°C mm²/s Viscosity at 100°C mm2 /s D – 445 11-16

*sursa/source: www.cfcl.fr/viticulture/cyragref.htm

Mod de utilizare: Parafina se dizolvă într-o baie de apă (baie marină) la temperatura de 85-90°C, obţinându-se o soluţie perfect lichidă după care se răceşte până la temperatura de 80°C, pentru a se evita rănirea suprafeţei calusului datorită

15

temperaturilor ridicate, după care planta împreună cu porţiunea parafinată se răceşte în apă. Pentru parafinarea unui butaş se consumă 4-5 g de parafină.

5.2.2. Parafina cu hormoni a) Parafina cu 8-chinolinol. Parafina care are în compoziţie ca substanţă

activă 8-chinolinolul este o ceară microcristalizată ce conţine hormoni şi fungicide, special creată pentru grăbirea procesului de sudură a altoiului şi portaltoiului. Se comercializează sub denumirea Actygref. Parafina cu 8 - chinolinol asigură o mai bună vascularizare a calusului, datorită aportului de hormoni stimulatori de colageneză, de asemenea, ameliorează diferenţa biochimică a calusului printr-o mai bună vascularizare.

Tabelul 5.2./Table 5.2.

Fisa tehnică a parafinei cu 8 - chinolinol Technical sheet of paraffin with 8 – quinolinol


Standard Quality standard


Punct de inflamare °C/ Swelling point °C D–92 > 200 Punct de topire°C / Melting point °C D–127 69–73 Conţinut în ulei % / Oil content % D–721 2 Max Penetrabilitate cu acul la 25°C 1/10 mm Neddle penetrability at 25°C 1/10 mm D–321 27–35

Vâscozitate la 100°C mm²/s/Viscosity at 100°C mm2 /s D–445 8–9 Materi active/Active matters 8 – Chinolinol/8- quinolinol Acid 2,5 diclorobenzoic/2,5 diclor bensoic acid

- 0,11% 0,004%

*sursa/source: www.cfcl.fr/viticulture.htm Prezenţa fungicidului anticriptogamic permite creşterea gradului de înrădăcinare şi de refacere a butaşilor altoiţi. În acelaşi timp, favorizează o mai bună stare de sănătate a plantei altoite, permiţând o ameliorare a stării de sănătate şi previne infecţia cu Botrytis cinerea, ciupercă ce favorizează apariţia mucegaiului gri sau pânza ce se formează în momentul depozitării în camerele de căldură în vederea forţării.

Parafina cu 8 - chinolinol creşte gradul de vâscozitate a calusului datorită faptului că este împiedicată deshidratarea acestuia. Creşte cu peste 5% procentul de reuşită a operaţiunii de altoire, spre deosebire de celelalte tipuri de parafină. Parafina cu 8-chinolinol este elastică, se mulează perfect pe suprafaţa altoiului şi portaltoiului, se prezintă sub formă de plăci de 5 kg (30 x 50 cm) de culoare roşie sau albă. Consumul de parafină pentru un butaş este de 3-4 g.

b) Parafina cu oxiquinoleină este o parafină cu fungicide şi hormoni de creştere ce se utilizează în doză de 300 – 400 g pentru 1000 de butaşi altoiţi. Se comercializează sub denumirea de Rebwachs.

Parafina cu oxiquinoleină care are caracteristici asemănătoare cu cealaltă prezentată anterior, cu 8 chinolinol, de care se deosebeşte printr-o vâscozitate mai

16

ridicată, 12,2 – 13,4 mm²/s; punct de topire 80°C; 0,00175% acid 2,5 diclorobenzoic; 0,1% oxyquinoleină, conform datelor din Tabelul 5.3.

Spre deosebire de parafina cu 8-chinolinol, parafina cu oxiquinoleină este mai dură, împiedicând ieşierea lăstăraşului mai timpurie şi frânează dezvoltarea calusului, aceasta spărgându-se în plăci la nivelul punctului de altoire.

Tabelul 5.3./Table 5..3.

Fişa tehnică a parafinei cu oxiquinoleină Technical sheet of paraffin with oxiquinolein




Punct de inflamare °C / Swelling point °C D–92 > 200 Punct de topire°C / Melting point °C D–127 80 Conţinut în ulei % / Oil content % D–721 2 Max Penetrabilitate cu acul la 25°C 1/10 mm Neddle penetrability at 25°C 1/10 mm D–1321 27–35

Vâscozitate la 100°C mm²/s Viscosity at 100°C mm2 /s D–445 12,2-13,4

Materi active / Active matters Oxyquinoleină / oxiquinolein Acid 2,5 diclorobenzoic/2,5 diclor bensoic acid

- 0,01% 0,00175%

*sursa/source: www.stahler.com

5.2.3. Parafina cu insecto-fungicide Pentru cea de-a doua etapă, după forţare, se utilizează două tipuri de parafină

care au în componenţă insecto-fungicide, acestea având culoare argintie şi culoare albastră. Rolul insecto-fungicidelor este de a proteja tânărul lăstăraş de atacul de mucegai cenuşiu din speciile Botrytis cinerea, precum şi a ciupercilor cu fructificaţie albă Fusarium ssp., Verticilium ssp. etc.

a) Parafina de culoare argintie conţine în afară de insecto-fungicide şi microparticule de metal lejer, de aluminiu, care au rolul de a reflecta razele ultraviolete şi infraroşii, reflectă până la 90% lumina solară.

Tabelul 5.4./Table 5.4. Fişa tehnică a parafinei de culoare argintie Technical sheet of silver colour paraffin




Punct de inflamare °C / Swelling point °C D–92 > 200 Punct de topire °C / Melting point °C D–127 78-80 Conţinut în ulei % / Oil content % D–721 2 Max Penetrabilitate cu acul la 25°C 1/10 mm Neddle penetrability at 25°C 1/10 mm D–1321 21–26

Vâscozitate la 100°C mm²/s Viscosity at 100°C mm2 /s D–445 11/11,4

Culoare / Colour - Argintiu / Silver Densitate la 15°C / Density at 15°C - 0,8–0,9

*sursa/source: www.cfcl.fr/viticulture/starwax.htm

17

În comerţ se găseşte sub denumirea de Starwax. Datorită capacităţi de care beneficiază acest tip de parafină, se reduce încălzirea excesivă a parafinei la nivelul punctului de altoire, evitându-se riscul de deshidratare a calusului şi protejând noua plantă nefiind niciun risc pentru fotosinteză. Consumul redus la reparafinare de 2,00 g/butaş compensează preţul cerii şi numărul de plante obţinute pentru vânzare. Temperatura de parafinare este de 78 - 80°C. Se poate menţiona că topirea parafinei se face într-o baie de apă sau într-un vas prevăzut cu termostat.

b) Parafina de culoare albastră este o parafină cu insecto-fungicide care are rol de a proteja calusul şi tânărul lăstăraş de factorii atmosferici, diminuează riscul apariţiei infecţiilor de Botrytis ssp.; blochează transpiraţia în zona parafinată scăzând riscul de apariţie a diferitelor ciuperci saprofite şi maximizează randamentul de viţe care pot fi plantate în vie. Se comercializează sub denumirea de PP-140.

Punctul de topire a parafinei de culoare albastră este de 80 - 85°C iar consumul de parafină este de 1 – 1,5 kg/1000 butaşi altoiţi. Se prezintă sub formă de pastile de culoare albastră.

Tabelul 5.5./Table 5.5. Fişa tehnică a parafinei de culoare albastră

Technical sheet of blue colour paraffin Caracteristici tehnice

Technical characteristics Standard

Quality standard Specificaţii Specifics

Punct de inflamare °C / Swelling point °C D–92 > 200 Punct de topire °C / Melting point °C D–127 80-85 Conţinut în ulei % / Oil content % D–721 2 Max Penetrabilitate cu acul la 25°C 1/10 mm Neddle penetrability at 25°C 1/10 mm D–1321 21–26

Vâscozitate la 100°C mm²/s Viscosity at 100°C mm2 /s D–445 11/11,4

Culoare / Colour - Albastră / Blue Densitate la 15°C / Density at 15°C - 0,8–0,9

Sursa/source: www.cfcl.fr/viticulture/pp-140f.htm

5.3. METODE DE LUCRU 5.3.1. Pregătirea coardelor portaltoi şi altoi pentru altoire Controlul portaltoiului a constat în verificarea stării de sănătate, a umidităţii

fiziologice şi controlul gradului de maturare a lemnului. În condiţiile de lucru de la Jidvei, lungimea portaltoiului este de 30 ± 2 cm.

După fasonarea pe lungime a portaltoiului s-a făcut orbirea ochilor cu scopul de a preveni creşterea lăstarilor din portaltoi, care nu sunt necesari.

Înmuierea şi dezinfectarea butaşilor portaltoi a constat în introducerea pachetelor de butaşi (câte 200 de butaşi), fasonaţi în bazine de inox cu scopul de a se reface hidratarea lor, până la 53-55% a stării de umiditate a acestora. Pachetele

18

de butaşi s-au aşezat în poziţie orizontală, iar apa le-a acoperit în întregime. Apa trebuie să aibă un conţinut redus de calcar.

Dezinfectarea butaşilor s-a făcut cu soluţie de Cryptonol în concentraţie de 3,5%, compuşii principali fiind sulfatul dublu de 8-hydroxyquinoleina şi oxyquinoleina de potasiu 140g/l.

Controlul altoiului se execută ca şi la portaltoi, însă la acesta se pune accent deosebit pe controlul viabilităţii mugurilor.

5.3.2. Altoirea În prezent ultimele modele de maşini de altoit care sunt utilizate la S.C

Jidvei S.R.L. au un randament la altoire superior vechilor maşini, astfel randamentul la altoire putând urca până la 95%, productivitatea fiind de 3200 - 5500 butaşi altoiţi la zi.

Maşinile de altoit sunt acţionate electric, cele produse în Germania (Wagner) cu secţiune în omega sau mecanic cu o pedală şi care asigură îmbinarea celor doi parteneri, la o singură apăsare a pedalei (Omega-Uno), sau la două apăsări ale pedalei (Omega – Star). Acest tip de maşină de altoit are o fiabilitate ridicată, durata de exploatare a unui set lama + ambază fiind de 25-30 mii viţe altoite altoite.

Pentru experienţa de la Jidvei, ambele soiuri (Fetească regală şi Muscat Ottonel) s-au altoit în aceeaşi zi, în data de 20 aprilie în anul 2009 şi în 14 aprilie în anul 2010, pentru a fi urmărite simultan în momentul forţării şi făcute comparaţiile de rigoare.

5.3.3. Parafinarea

Din practica viticolă, şi din rezultatele cercetărilor de până acum, parafinarea

se poate face în trei etape diferite: Parafinarea înainte de forţare care s-a executat imediat după altoire,

indiferent de perioada de timp când s-a executat altoirea, şi a avut ca scop prevenirea efectului negativ al unor factori de mediu în procesul de calusare şi de prindere la altoire. Parafinarea viţelor altoite înainte de plantarea în şcoala de viţe a avut drept scop evitarea deshidratării, protejarea tinerilor lăstăraşi de radiaţia solară, îndeplinind rolul bilonului (de la plantarea în teren bilonat în şcoala de viţă), iar ulterior eliminarea unor lucrări agrotehnice din şcoala de viţe, sporirea randamentului de viţe altoite şi ridicarea productivităţii muncii. Parafinarea viţelor altoite după scoaterea din şcoala de viţe s-a făcut cu parafină de stocare de culoare roşie, Optiwax, după clasare şi înaintea desinfectării cu Cryptonol 1%. Rolul parafinării înaintea păstrării în depozite este de a proteja viţele altoite de lovituri mecanice, deshidratare atac de boli (Botrytis spp., Fusarium ssp.).

19

5.3.4. Stratificarea viţelor altoite în vederea forţării

La Jidvei, stratificarea viţelor altoite s-a făcut în lăzi de lemn capitonate cu

folie de polietilenă prevazută cu microporozităţi, capacitatea de stratificare a lăzilor fiind de cca. 2000 butaşi. După dezinfectare cu Cryptonol, lăzile s-au acoperit cu o pânză subţire, Geotextil, peste care se pune un strat de rumeguş de 5 cm. Rumeguşul folosit pentru acoperirea lăzii se recomandă ca acesta să fie mai grosier, pentru a permite o circulaţie mai uşoară a aerului din interiorul lăzii în exterior, realizându-se astfel, o încălzire uniformă a viţelor.

5.3.5. Conducerea forţării

Prin forţare se înţelege procesul prin care viţele altoite sunt supuse acţiunii

unor factori de mediu, temperatură, umiditate, aeraţie şi lumină, create de cele mai multe ori artificial, în vederea trecerii de la starea de repaus la starea de viaţă activă a celor doi parteneri, a stimulării formării calusului şi sudării, precum şi pornirii ochiului altoi şi a rădăciniţelor.

Dirijarea temperaturii. În condiţiile de lucru de la Jidvei, de la început temperatura se ridică la 32°C pe parcursul primelor trei zile după care se coboară la 30°C, rămânând constantă până la sfârşitul perioadei de forţare, respectiv a 13 - 14 - a zi.

Un lucru care nu trebuie neglijat este faptul că temperatura trebuie să crească treptat, doar cu 1ºC la oră, pentru ca între temperatura din interiorul lăzii şi cea din exterior să existe un echilibru permanent.

Tabelul 5.6./Table 5.6. Evoluţia temperaturii şi umidităţii aerului în perioada unui ciclu de forţare

Evolution of temperature and air humidity during forcing cycle Ziua/ Day 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Temperatura ºC Temperature ºC 10-32 30

Umiditatea aerului %

Air humidity % 65-85 85

*sursa/source: CORBEAN şi colab., 2009

Dirijarea umidităţii aerului. Higroscopicitatea se menţine la început la un nivel mai ridicat de 85%. După această primă etapă, marcată la început de formarea în masă a calusului la punctul de altoire, aceasta trebuie scăzută la 75 - 80% şi menţinută constantă până la sfârşitul forţării.

Dirijarea luminii. La pepiniera Jidvei, forţarea se face în absenţa luminii pe toată durata ciclului, datorită faptului că lăzile cu viţă stratificată sunt acoperite cu o pânză de culoare albă Geotextil, peste care s-a aşezat un strat de 5 cm de rumeguş.

20

Dirijarea aerului s-a făcut periodic. În primele două zile când temperatura în camera de forţare s-a menţinut la nivelul de 32°C aerisirea nu s-a făcut. În zilele următoare, până la final se face aerisirea în fiecare zi cca. 15 minute prin deschiderea trapei 1/3 şi a uşii de la intrare cca .10 cm.

Efectuarea tratamentelor fitosanitare. S-au făcut tratamente contra Fusarium spp. cu produsul Kimono 1,5% (conţine 500g/l procymidone) şi contra Botrytis cinerea cu produsul Switch 62,5 WG 1% (conţine cyprodinil 37,5% + fludioxonil 25%).

După încheierea ciclului de forţare, viţele altoite s-au fasonat şi s-au reparafinat cu parafină cu insectofungicide pentru plantarea în şcoala de viţă.

5.3.6. Tipuri de amestec nutritiv Pentru înrădăcinarea viţelor în ghivece nutritive de tip Fertil Pot s-au utilizat

trei amestecuri de pământ, diferite din punct de vedere al cantităţilor folosite din fiecare component: pământ de pădure, turbă, rumeguş şi nisip, iar corecţia PH-ului s-a făcut cu carbonat de calciu.

În experienţă au fost utilizate următoarele variante de substrat: A - pământ de pădure 50%, turbă roşie 30%, nisip 15%, rumeguş 5% B - pământ de pădure 60%, turbă neagră 25%, nisip 10%, rumeguş 5% C - pământ de pădure 70%, nisip 15%, rumeguş 15% Pentru fiecare variantă s-au înrădăcinat 10.000 de viţe. 5.4. ORGANIZAREA EXEPRIENŢELOR

5.4.1. Organizarea experienţei privind altoirea şi forţarea viţelor altoite

Cercetările s-au desfăşurat în cadrul Complexului de Producere a Materialului Săditor al S.C. Jidvei S.R.L., cuprinzând verigile necesare obţinerii materialului săditor viticol (pregătirea coardelor portaltoi şi altoi, altoirea, parafinarea, forţarea) până la etapa de viţe altoite înainte de plantarea în şcoala de viţe.

În experienţă s-au altoit câte 12500 de muguri altoi din soiul Muscat Ottonel şi Fetească regală, pentru fiecare tip de parafină utilizat. Modul de aşezarea a experienţei a fost de blocuri randomizate a variantelor experimentale. Fiecare variantă a avut câte trei repetiţii a câte 100 viţe altoite, rezultând astfel 300 de viţe pe variantă. Viţele dintr-o dintr-o repetiţie s-au luat dintr-o singură ladă.

Factorii experimetali: Factorul A: - soiul -a1- Muscat Ottonel; -a2-Fetească regală

Factorul B: parafina: - cu hormoni: -b1-8–chinolinol;-b2-oxiquinoleină; şi -b3 - standard

21

Prin îmbinarea celor doi factori au rezultat şase variante experimentale. 5.4.2. Observaţii şi determinări asupra viţelor altoite după forţare

După parafinare, forţare şi aclimatizare s-a făcut recepţia viţelor altoite pe

variante, iar determinările au constat în: a) Gradul de calusare s-a apreciat cu ajutorului unei scale de la 0 la 4

(CELIK, 2000): - 0 - nu s-a format calus; - 1 - calus format în proporţie de 25%; - 2 - calus format în proporţie de 50%; - 3 - calus format în proporţie de 75%; - 4 - calus format în proporţie de 100%.

b) Lăţimea calusului s-a măsurat cu ajutorul unui şubler electronic, iar exprimarea s-a făcut cu ajutorul unei scale de la 0 la 4 (HAMDAN, 2010): - 0 - sub 2 mm; - 1 - între 2,1 - 5,0 mm; - 2 - între 5,1 - 8, 0 mm; - 3 - între 8,1- 11,0 mm; - 4 - peste 11,1 mm.

c) Procentul de viţe calusate reprezintă numărul de viţe altoite care au calus bine format, circular, de jur-împrejurul punctului de altoire raportat la 100. După evaluarea vizuală a viţelor, s-au împărţit în două categorii: Categoria I şi necorespunzătoare. În Categoria I s-au încadrat viţele care aveau calus format în proporţie de 75 - 100%, iar în catogiria necorespunzătoare, viţele care nu au calusat s-au au format insuficient calus.

d) Procentul de pornire în vegetaţie a ochilor de la altoi s-a calculat prin raportarea numărului de viţe la care ochii altoi au pornit în vegetaţie la sfârşitul ciclului de forţare, la 100.

e) Gradul de creştere a lăstăraşilor s-a apreciat cu ajutorul unei scale de la 0 la 4 (CELIK, 2000): - 0 - fără lăstari; - 1 - lăstar slab format; cu diametrul sub 1 mm; - 2 - lăstar format de talie medie, cu diametrul între 1,1 - 2,0 mm; - 3 - lăstar viguros; cu diametrul 2,1 - 2,5 mm; - 4 - lăstar(i) foarte viguroşi formaţi, cu diametrul peste 2,5 mm.

f) Gradul de înrădăcinare a fost determinat cu ajutorul unei scale de la 0 la 3 (HAMDAN, 2010): - 0 - fără rădăciniţe formate; - 1 - s-au format 1 - 3 rădăciniţe; - 2 - s-au format 4 - 6 rădăciniţe; - 3 - s-au format peste 7 rădăciniţe.

g) Diametrul rădăciniţelor s-a făcut cu ajutorul unei scale de la 0 la 2: (HAMDAN, 2010): - 0 - diametru sub 1 mm; - 1 - diametru între 1,1 - 2,0 mm; - 2 - diametru peste 2 mm.

h) Randamentul de viţe altoite - viţe altoite, în care cei doi parteneri uniţi prin altoire să fie concrescuţi prin calus circular, mugurele principal să fie pornit în vegetaţie iar la polul bazal al portaloiului să prezinte calus moderat, format de jur-împrejur cu rădăciniţe apărute. Clasarea viţelor altoite s-a făcut pe două categorii: Categoria I şi necorespunzătoare (conform Directivei Consiliului European nr. 68/193/C.E.E.). Viţele altoite clasate în categoria I au noile formaţiuni bine definite şi formate (calus, lăstari, rădăciniţe).

22

i) Ziua pornirii în vegetaţie a ochiului de la altoi - s-a considerat începutul pornirii ochilor în vegetaţie, ziua când viţele unei variante au fost pornite în proporţie de 20 %.

j) Durata ciclului de forţare - ciclul de forţare s-a considerat încheiat în momentul când 95% din viţele altoite au avut mugurele altoi pornit în vegetaţie sau chiar format lăstăraşul cu frunze.

5.4.3. Organizarea experienţei privind înrădăcinarea în şcoala de viţe

Cercetările cuprinse în experienţa a II-a s-au desfăşurat în cadrul

Complexului de Producere a Materialului Săditor al S.C. Jidvei S.R.L., cuprinzând verigile necesare obţinerii materialului săditor viticol în şcoala de viţe.

Pe baza randamentelor obţinute în urma forţării, s-au ales viţele de calitatea I pentru a fi pregătite în vederea plantării în şcoala de viţă.

După aclimatizare, clasare şi fasonare, viţele altoite s-au reparafinat cu două tipuri de parafină cu fungicide, de culoare argintie şi de culoare albastră.

Modul de aşezarea a experienţei a fost de blocuri randomizate a variantelor experimentale în repetiţii. Pentru fiecare variantă s-au făcut câte cinci repetiţii a câte 500 viţe altoite, rezultând 2500 de viţe pe variantă.

Factorii experimetali din experienţa a II-a au fost: Factorul A: soiul - a1 - Muscat Ottonel, - a2 - Fetească regală Factorul B: - parafina înainte de forţare - b1 - cu hormoni: - b1-1 - 8 - chinolinol -1. - b1-2 oxiquinoleină - 2.

- b1-3 – standard - 0. - parafina după forţare - b2 - parafina cu fungicide - b2-1 - culoare argintie - 3. - b2-2 - culoare albastră - 4. Prin combinarea celor doi factori experimentali au rezultat zece variante de lucru. Organizarea experienţei în câmp a fost sub forma de blocuri randomizate pentru cele două soiuri (Muscat Ottonel şi Fetească regală), în cadrul fiecarui bloc fiind cinci repetiţii.

5.4.4. Observaţii şi determinări asupra viţelor altoite în şcoala de viţă şi după scoaterea din şcoala de viţă

După parafinare, forţare şi aclimatizare s-a făcut recepţia viţelor altoite pe

variante. Pentru plantarea în şcoala de viţă s-a făcut o a doua parafinare cu parafină de culoare argintie şi culoare albastră.

a) Pornirea în vegetaţie s-a apreciat după 10 zile de la plantarea în şcoala de viţă. S-au considerat pornite în vegetaţie, viţele care au avut lăstăraşul bine evidenţiat.

23

b) Lungimea lăstarului principal s-a măsurat înaninte de cârnit, la sfârşitul lunii iulie. Redarea cât mai precisă a lungimii lăstarului principal a fost făcută cu ajutorul unei scale de la 0 la 3: - 0 - lungimea lăstarului principal până la 25 cm; - 1 - lungimea lăstarului principal între 26 şi 46 cm; - 2 - lungimea lăstarului principal între 47 şi 67 cm; - 3 - lungimea lăstarului principal peste 68 cm.

c) Diametrul lăstarului principal - redarea concretă a datelor obţinute s-a făcut cu ajutorul unei scale de la 0 la 3: - 0 – diametrul lăstarului principal sub 4 mm; - 1 – diametrul lăstarului principal între 4,1 şi 6 mm; - 2 – diametrul lăstarului principal între 6,1 şi 8,0 mm; - 3 – diametrul lăstarului principal peste 8,1 mm.

d) Lungimea maturată a lăstarului s-a făcut prin măsurare. În luna septembrie, cu ajutorul unei rigle, s-a măsurat porţiunea de lăstar care a început să se lignifice şi să îşi schimbe culoarea, iar exprimarea s-a făcut în cm. e) Numărul rădăcinilor. La sfârşitul perioadei de vegetaţie, după scoaterea viţelor altoite din şcoală s-au numărat rădăcinile, viţele împărţindu-se în patru categorii la care s-au acordat note de la 0 la 3: - 0 - viţe care au mai puţin de 3 rădăcini; - 1 - viţe cu 4 - 8 rădăcini; - 2 - viţe cu 9 - 11 rădăcini; - 3 - viţe cu mai mult de 12 rădăcini.

f) Lungimea rădăcinilor principale. Odată cu numărarea rădăcinilor principale s-a măsurat şi lungimea acestora cu ajutorul unei rulete. Redarea datelor înregistrate s-a făcut pe baza unei scări de la 1 la 4: - 1 - rădăcini cu lungimea sub 10 cm; - 2 - rădăcini cu lungimea între 10,1 şi 20,0 cm; - 3 - rădăcini cu lungimea între 20,1 şi 30,0 cm; - 4 - rădăcini cu lungimea peste 30,1 cm.

g) Diametrul rădăcinilor - pe baza notelor acordate de la 0 la 3: - 0 - diametrul rădăcinillor sub 2 mm; - 1 - diametrul rădăcinilor între 2 şi 3 mm; - 2 - diametrul rădăcinilor între 3 şi 4 mm; - 3 - diametrul rădăcinilor peste 4 mm.

h) Determinarea hidraţilor de carbon. La sfârşitul perioadei de vegetaţie, după recoltarea din şcoala de viţă, s-au recoltat cordiţe din fiecare variantă de parafinare şi soi în parte. În laboratorul de analiză de la S.C.D.V.V. Blaj, s-a determinat conţinutul cordiţelor în hidraţi de carbon (amidon şi zaharuri solubile) prin metoda reactivului antronă.

i) Randamentul de viţe de calitate. Pe baza tuturor măsurătorilor şi observaţiilor efectuate asupra viţelor altoite, s-a stabilit randamentul obţinut, exprimat în procente.

5.4.5. Organizarea experienţei privind înrădăcinarea în ghivece Fertil

Pot Înrădăcinarea viţelor altoite din soiul Fetească regală la care s-a folosit

varianta de parafinare 8-chinolinol / parafină de culoare argintie, s-a făcut în ghivece de tip Fertil Pot cu trei amestecuri de pământ diferite. Ghivecele au fost amplasate în solariile tunel.

Factorul A - soiul – a1 - Fetească regală Factorul B - amestecul de pământ - b1 – varianta;- b2 - varianta B; - b3 -

varianta C

24

În experienţa privind înrădăcinarea viţelor altoite pe substraturi diferite s-au utilizat câte 10000 de ghivece pentru fiecare variantă de amestec. Pentru fiecare variantă s-au folosit câte 10 repetiţii.

5.4.6. Observaţii şi determinări asupra viţelor înrădăcinate în ghivece

În perioada de înrădăcinare s-au făcut următoarele obervaţii şi determinări: a) Cântărirea ghivecelor Fertil Pot cu amestecul de pâmânt. Înainte de umectarea de bază şi de plantarea viţelor în ghivece s-au făcut cântăriri ale ghivecelor din fiecare variantă, exprimarea datelor fiind în g. b) Apariţia primordiilor rădăciniţelor. După zece zile de la plantarea viţelor altoite în ghivece pe baza observaţiilor, s-a exprimat procentual, apariţia primordiilor rădăcinilor. c) Ieşirea rădăciniţelor din ghiveci s-a experimat procentual după 15, 25 şi 30 zile de la înrădăcinare.

d) Vigoarea de creştere s-a apreciat prin lungimea (în cm) şi diametrul lăstarului (în mm), după 20, 25 şi 30 de zile de la înrădăcinare. Diametrul lăstarului s-a măsurat cu şublerul electronic, deasupra primei frunze de la baza lăstarului. e) Clasarea viţelor de calitate – s-au făcut trei clasări: prima clasare - după 20 de zile de la înrădăcinare; a doua clasare - după 25 de zile de la înrădăcinare şi a treia clasare - după 30 de zile de la înrădăcinare. f) Calitatea viţelor obţinute în ghivece nutritive s-a apreciat în funcţie de viţele pornite în vegetaţie şi uscate - %; viţe nepornite în vegetaţie - % şi viţe bune pentru plantat - %.

5.5. METODE STATISTICO - MATEMATICE DE PRELUCRARE ŞI INTERPRETARE A REZULTATELOR

Rezultatele obţinute în urma experienţei privind forţarea viţelor altoite s-au

interpretat cu ajutorul testului Duncan (ARDELEAN, 2007). S-a folosit acest mod de interpretare deoarece în experienţa de tip bifactorial, nici o combinaţie între factori nu poate fi considerată în mod obiectiv ca martor de referinţă, necunoscându-se comportarea soiurilor (Fetească regală şi Muscat Ottonel) dar şi a tipului de parafină (8- chinolinol, oxiquinoleină şi parafina standard).

Rezultatele obţinute în experienţa privind înrădăcinarea viţelor altoite în şcoala de viţă au fost interpretate cu ajutorul testului diferenţă limită (ARDELEAN, 2007). S-a folosit acest mod de interpretare deoarece în experienţa noastre de tip bifactorial, una dintre combinaţii între factori poate fi considerată în mod obiectiv ca martor de referinţă. Varianta folosită ca martor, atât la soiul Fetească regală cât şi la soiul Muscat Ottonel a fost cea la care s-a folosit parafina standard atât înainte de forţare, cât şi înainte de plantarea în şcoala de viţă.

25

CAPITOLUL VI

CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL

DIN PODGORIA TÂRNAVE

6.1. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ A CENTRULUI VITICOL JIDVEI

Centrul viticol Jidvei este situat la intersecţia coordonatelor geografice 46°11`` latidtudine nordică şi 23°55`` longitudine estică, în Podişul Târnavelor, unitate distinctă a Podişului Transilvaniei. Perimetrul viticol Jidvei este amplasat la mijlocul distanţei dintre Târnava Mică şi Târnava Mare, într-o zonă cu relief frământat.Teritoriul face parte din podgoria Târnave.

Comuna Jidvei cu coordonatele geografice 24045΄40˝ longitudine estică şi 46045΄40˝ latitudine nordică este situată în partea centrală a României, aparţine judeţului Alba şi ocupă partea de nord-est a acestuia, pe cursul inferior al râului Târnava Mică. 6.2. STUDIUL PEDOGENETIC

Podişul Târnavelor apare ca o regiune deluroasă, străbatută de văi cu versanţi, văi care au început să se adâncească din nou după ce neteziseră întreaga suprafaţă. Dealurile au o altitudine medie de 352 – 380 m şi sunt construite din versanţi şi culmi orientate pe direcţia nord-sud, desprinse din cumpăna celor două Târnave.

Expoziţia generală în partea de nord este sud-estică, dar din cauza reţelei hidrografice care a sculptat numerose văi orientate diferit, se întâlnesc pretutindeni toate celelalte poziţii.

Podgoria Târnave se caracterizează printr-un relief neuniform, frământat. Principalele tipuri de soluri întâlnite în teritoriu sunt reprezentate prin: regosol calcaric, regosol calcaric molic, aluvisol calcaric coluvic, preluvosol stagnic, preluvosol stagnic moderat sau puternic erodat, luvisol sau erodisol. Nivelul apei freatice este la 3-5 m şi nu afectează buna dezvoltare a viţei de vie în zonă.

6.3. STUDIUL CLIMATIC

Ca şi întreaga ţară, podgoria Târnavelor se încadrează în climatul temperat continental. Climatul, datorită treptelor de relief, are nuanţe de deal şi de câmpie, cu influenţe mediteraneene şi chiar polare. Cercetarea factorilor climatici are o

26

mare importanţă, deoarece sunt direct corelaţi cu creşterea şi fructificarea viţei de vie.

Regimul termic. Este strâns legat de altitudine şi circulaţia maselor de aer. În bazinul Târnavelor datorită pătrunderii maselor de aer cald din Câmpia Banato-Crişană, temperaturile medii anuale au valorile între 9-10°C. Pe versanţii nordici temperaturile sunt mai scăzute decât pe cei sudici, datorită proceselor cinetice şi radiative.

Climatul Podgoriei Târnave se caracterizează prin ierni aspre şi veri mai răcoroase. Temperaturile minime absolute cu efecte negative asupra viţei de vie sub -20ºC sunt frecvente (5 ani din 10), iar cele sub -26,1ºC (9 ani din 10), de aceea, viţa de vie se cultivă protejat sau semiprotejat. Pe perioada sezonului de vegetaţie temperatura medie este între 8-16°C.

Perioada bioactivă, cu temperaturi diurne peste 0°C, este cuprinsă în medie între 10 aprilie şi 25 octombrie, iar suma anuală a temperaturilor medii zilnice este cuprinsă între 3000 - 3600 de grade. Durata medie a perioadei bioactive este între 178-215 zile.

Numărul zilelor cu îngheţ, caracterizate prin temperaturi minime sub 0°C însumează o perioadă mai scurtă spre Valea Mureşului şi Târnavelor, de cca.30 zile pe an. Data medie a primului îngheţ este 11 octombrie (cel mai timpuriu l octombrie şi cel mai târziu 11 noiembrie), iar data medie a ultimului îngheţ este 21 aprilie (cel mai timpuriu 21 martie şi cel mai târziu 1 mai). Numărul mediu al zilelor cu îngheţ la sol este între 110-160 zile. Zilele de vară, cu temperaturi maxime de 25°C se ridică la peste 60 zile în zona de luncă. Perioada sezonului de vegetaţie, cu temperaturi medii zilnice peste 10°C, este cuprinsă între 13 aprilie şi 31 octombrie în regiunea centrului viticol Jidvei.

Lumina. Viţa de vie este considerată o plantă de zi lungă, cerinţele maxime fiind înregistrate în timpul înfloritului, diferenţierii mugurilor de rod şi maturării boabelor. Ca efect al radiaţiei luminoase, lumina influenţează majoritatea proceselor vitale ca fotosinteza, respiraţia, transpiraţia, creşterea şi fructificarea. Lumina influenţează lungimea perioadei de vegetaţie şi calitatea recoltei (conţinutul în zaharuri, aciditate, antociani, substanţe aromate etc.). Un plus de 8,9% indică un an viticol foarte favorabil, în schimb un deficit de 9,8% arată un an viticol nefavorabil (MĂRĂCINEANU, 2010).

Valorile cele mai mici ale radiaţiei se înregistrează în Transilvania, apoi descresc spore Moldova şi Banat, Terasele Dunării şi Dobrogea, Litoralul Mării Negre (cele mai mari valori) (POP, 2003). Durata de strălucire a soarelui în Transilvania este în medie de 1700-1900 ore/an, cele mai însorite fiind lunile septembrie-octombrie.

Regimul hidric. Regimul precipitaţiilor atmosferice reprezintă o importantă caracteristică climatică, precipitaţiile fiind unul dintre factorii ecologici de mare importanţă pentru vegetaţie.

Precipitaţiile medii anuale în Podişul Transilvaniei variază în intervalul 540-820 mm, valorile minime înregistrându-se în partea nordică a zonei deluroase, la

27

tranziţia spre climatul mai excesiv. Pe cursul râului Mureş, cantitatea de precipitaţii este mai mică, dar aceasta este compensată de umiditatea relativă mai mare. Regiunea deluroasă este caracterizată de precipitaţii medii anuale între 600-700 mm. Distribuţia în timp are caracter discontinuu şi neuniform. În centrul viticol Jidvei, volumul precipitaţiilor a fost diferit în cei doi ani experimentali (525 mm în anul 2009 şi 724 mm în anul 2010).

6.4. SOLUL

Factorul sol are o importanţă deosebită în cultura viţei de vie. Pentru viţa de vie, solul constituie un support pentru creşterea sistemului radicular-mediu ecologic pentru activitatea organismelor subterane şi un imens rezervor regenerabil de substanţe nutritive.

Fertilitatea patentează efectele energetice ale solului, îmbunătăţind capacitatea lui productivă. Sub aspectul dezvoltării caracteristicilor profilurilor de sol şi a orizonturilor, cea mai mare parte a solurilor podgoriei oferă condiţii optime viţei de vie.

CAPITOLUL VII

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Răspândirea pe larg a metodei de altoire la masă se datorează faptului că asigură posibilitatea creării combinatelor specializate pentru producerea viţelor altoite, unde se pot mecaniza şi automatiza majoritatea lucrărilor agrofitotehnice.

7.1. REZULTATE PRIVIND GRADUL DE MATURARE A LEMNULUI LA COARDELE PORTALTOI ŞI ALTOI ŞI A UMIDITĂŢII COARDELOR PORTALTOI

Un criteriu foarte important în obţinerea unei bune altoiri şi în final, a unui

material săditor viticol de calitate este gradul de maturare a lemnului (conţinutul în hidraţi de carbon) al celor doi parteneri de altoire (altoi şi portaltoi).

Metoda de determinare a gradului de maturare a lemnului a fost metoda reactivului antronă atât pentru altoi cât şi pentru portaltoi, în laboratoarele S.C.D.V.V. Blaj. Metoda a fost descrisă în Capitolul Material şi metodă.

Gradul de maturare a coardelor altoi Prin metoda reactivului antronă se determină cantitativ zaharurile solubile

(g%) şi amidonul (g%), suma lor reprezentând conţinutul total în hidraţi de carbon a coardelor altoi.

28

În urma analizelor biochimice, se remarcă faptul că Fetească regală are un conţinut mai mare în hidraţi de carbon (14,72 g%) faţă de Muscat Ottonel (13,86 g%). Valorile de zaharuri solubile şi amidon sunt mai ridicate la Fetească regală faţă de Muscat Ottonel.

Gradul de maturare a coardelor portaltoi La coardele portaltoi, conţinutul în hidraţi de carbon este peste 12%, lemnul coardelor portaltoi SO4, clona 762 fiind considerat bine maturat. Umiditatea coardelor portaltoi SO 4, clona 762 a fost de 43,9%. Acest fapt a impus înmuierea coardelor înainte de altoire în apă, timp de 3-4 zile, până s-a ajuns la umiditatea fiziologică cuprinsă între 52-55 %, nivel care sigură intensificarea proceselor biologice şi uşurează executarea operaţiei de altoire.

Controlul viabilităţii mugurilor s-a făcut la coardele altoi. La soiul Fetească regală viabilitatea muurilor a fost de 98% iar la Muscat Ottonel de 95%.

7.2. INFLUENŢA TIPULUI DE PARAFINĂ ŞI A SOIULUI ASUPRA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI URMĂRITE PRIVIND CALITATEA VIŢELOR ALTOITE

La sfârşitul perioadei de forţare s-au examinat viţele pentru a vedea modul

de influenţă a tipului de parafină asupra calităţii materialului altoit, în timpul forţării şi după scoaterea viţelor din camera de forţat.

7.2.1. Gradul de calusare

Din cercetările noastre se poate remarca faptul că Fetească regală a depăşit

soiul Muscat Ottonel, în ceea ce priveşte calusarea la punctul de altoire. Diferenţa între cele două soiuri este semnificativă din punct de vedere

statistic, chiar dacă media obţinută de Fetească regală (3,5) nu este cu mult mai mare decât cea obţinută de Muscat Ottonel (3,1).

Tipul de parafină utilizat are o influenţă deosebită în procesul de calusare. În acest sens, din valorile medii obţinute privind tipul de parafină, se observă că parafina cu 8-chinolinol (3,7) a facilitat cea mai bună calusare, indiferent de soi, urmată de parafina cu oxyquinoleină (3,3) şi la diferenţă considerabilă de parafina standard (2,9).

Analizând cele şase variante rezultate din interacţiunea factorilor soi şi parafină, se poate remarca din nou faptul, că cea mai bună calusare au avut-o viţele soiului Fetească regală parafinate cu 8-chinolinol (3,8), rezultat aflat la diferenţă semnificativă faţă de celelalte variante (Tabelul 7.1.).

La variantele obţinute, rezultate egale din punct de vedere statistic au mai fost între variantele Muscat Ottonel/8-chinolinol (3,6) şi Fetească regală/oxyquinoleină (3,5) şi între variantele Muscat Ottonel/oxyquinoleină (3,2) şi Fetească regală/Standard (3,1). Cea mai slabă calusare a fost la viţele soiului Muscat Ottonel parafinate cu Standard (2,7). Rezultatele asemănătoare din punct

29

de vedere statistic obţinute la variantele analizate arată faptul că la cele două soiuri analizate (Fetească regală şi Muscat Ottonel) capacitatea de calusare este aproape egală şi că tipul de parafină folosit a avut o influenţă hotărâtoare în formarea calusului.

Tabelul 7.1./Table 7.1.

Influenţa tipului de parafină, a soiului şi a interacţiunii soi x parafină asupra gradului de calusare

Influence of parrafin type, variety and variety x parrafin interaction on callusing degree

Parafină Parrafin

Soi Variety

Standard Standard

8-chinolinol 8-quinolinol

oxyquinoleină oxyquinolein

Media soi Mean of variety

Muscat Ottonel 2,7 d 3,6 b 3,2 c 3,1 N Fetească regală 3,1 c 3,8 a 3,5 b 3,5 M Media tip parafină Mean of parrafin type 2,9 C 3,7 A 3,3 B -

DS 5% pentru două medii soi / SD 5% for two variety means = 0,21 DS 5% pentru două medii parafină / SD 5% for two parrafin type means = 0,17 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x parafina / SD 5% for variety x parrafin interaction means = 0,12-0,13 *Notă: diferenţa dintre oricare două valori comparate este nesemnificativă, dacă acele valori sunt urmate de aceeaşi literă sau grup de litere. *Note: difference between two values followed by at least one common point is insignificant.

7.2.2. Lăţimea calusului La sfârşitul forţării, lăţimea calusului s-a măsurat în mm cu ajutorului unui

şubler electronic şi s-a exprimat cu ajutorul unei scale de la 0 la 4 (CELIK, 2000), după cum s-a specificat la metoda de lucru.

Conform datelor, viţele soiului Fetească regală, au format calus cu cea mai mare lăţime (2,42), indiferent de tipul de parafină folosit, urmat la îndeaproape de Muscat Ottonel (2,27), dar la o diferenţă semnificativă.

Cele trei tipuri de parafină aplicate au influenţat în mod hotărâtor formarea calusului, astfel, utilizând parafina cu hormoni 8-chinolinol s-au obţinut cele mai bune rezultate (2,56), în timp ce folosind celelalte două tipuri de parafină (oxyquinoleină şi standard) formarea calusului a fost semnificativ mai redusă (2,34, respectiv 2,13).

Formarea calusului a fost bună, lăţimea calusului la toate variantele situându-se între 5,1 şi 11,0 mm.

30

7.2.3. Procentul de calusare La ambele soiuri şi la toate cele trei tipuri de parafină folosită, cel mai mare

procent de calusare îl au viţele din Categoria I (peste 60%), în timp ce, la cele necorespunzătoare proporţia este destul de mică (sub 30%). Comparând soiurile, se constată că Muscat Ottonel are valori procentuale ale circumferinţei calusului mai mici decât Fetească regală, diferenţele sunt însă destul de mici (3 - 4 procente).

În experienţă, atât soiul cât şi tipul de parafină utilizate, dar şi interacţiunea dintre soi şi parafină au avut efecte semnificative asupra gradului de altoire.

Prin datele înregistrate se evidenţiază faptul că dintre cele două soiuri, cea mai bună comportare (cel mai mare procent la altoire) indiferent de tipul de parafină folosit a avut-o Fetească regală (80,2 %) aflat la diferenţă semnificativă faţă de Muscat Ottonel.

În ceea ce priveşte tipul de parafină folosit, se remarcă parafina cu hormoni 8-chinolinol cu un procent la altoire foarte bun (91,2%), urmat la diferenţă semnificativă de parafina cu oxyquinoleină (78,0%), în timp ce utilizând parafina standard s-au obţinut cele mai slabe rezultate (65,2%).

În urma rezultatelor înregistrate se poate afirma că parafina cu hormoni 8-chinolinol a favorizat obţinerea celor mai bune procente la altoire la cele două soiuri (Fetească regală şi Muscat Ottonel).

7.2.4. Procentul de pornire în vegetaţie Procentul de pornire în vegetaţie este un indicator, cel puţin la fel de

important ca cel anterior, procentul de calusare. Începutul congruenţei vaselor conducătoare de la altoi şi portaltoi, are loc numai după ce vin în contact şi se realizează îmbinarea zonelor generatoare libero-lemnoase de la cei doi parteneri.

Se evidenţiază faptul că indiferent de tipul de parafină folosit, soiul Fetească regală a înregistrat cel mai bun procent de pornire în vegetaţie a ochiului altoi (77,7%), la diferenţă semnificativă faţă de Muscat Ottonel, al cărui procent a fost de doar 68,4%. Pe lângă soi, şi tipul de parafină a influenţat procentul de pornire în vegetaţie. Astfel, se poate remarca uşor faptul că la parafinarea cu 8-chinolinol au pornit în vegetaţie cei mai mulţi ochi (79,25%), valoare semnificativ superioară faţă de rezultatele obţinute cu oxyquinoleină (73,15%) şi standard (66,15%).

7.2.5. Gradul de creştere a lăstarilor

Apariţia lăstarilor care vor reprezenta partea aeriană a viitoarei plante de viţă de vie se face încă din camera de forţare, după circa 10 zile de la începutul forţării.

Clasificarea lăstarilor s-a făcut cu ajutorul unei scale de la 0 la 4 (CELIK, 2000), descrisă detaliat în metoda de lucru.

Indiferent de tipul de parafină folosit, între cele două soiuri există o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte gradul de formare a lăstarilor. Soiul Fetească

31

regală (2,86) are o medie superioară soiului Muscat Ottonel (2,70). Acest fapt este normal, deoarece soiul Fetească regală are o vigoare de creştere mai mare decât a soiului Muscat Ottonel, fapt vizibil încă din camera de forţare. Analizând influenţa tipului de parafină, din nou se remarcă 8-chinolinol - parafină îmbunătăţită cu hormoni, care a dat cea mai mare valoare a gradului de creştere a lăstarilor (2,95). Valoarea obţinută cu acest tip de parafină a fost net superioară celorlalte două tipuri, oxyquinoleină (2,75) şi standard (2,65).

7.2.6. Gradul de înrădăcinare

Gradul de înrădăcinare a fost apreciat cu ajutorul unei scale de la 0 la 3

(HAMDAN, 2010). Indiferent de tipul de parafină folosit, viţele altoite din soiul Fetească regală

au avut o înrădăcinare semnificativ mai bună decât viţele altoite din soiul Muscat Ottonel. Acest fapt poate să arate o mai bună afinitate a soiului Fetească regală cu portaltoiul SO4, clona 762, faţă de Muscat Ottonel, fapt confirmat şi de CORBEAN şi colab. (2009).

În ceea ce priveşte gradul de înrădăcinare în funcţie de tipul de parafină folosit, conform datelor înregistrate (Tabelul 7.2.), se observă că atât parafina cu hormoni 8-chinolinol cât şi cu oxyquinoleină, a dat rezultate egale (1,63), semnificativ mai bune decât cu parafina standard (1,41). Se poate spune că parafinele noi, au favorizat înrădăcinarea viţelor indiferent de soiul altoi.

Tabelul 7.2. / Table 7.2.

Influenţa tipului de parafină, a soiului şi a interacţiunii soi x parafină asupra gradului de înrădăcinare

Influence of parrafin type, variety and variety x parrafin interaction on rooting degree Parafină Parrafin

Soi Variety

standard standard


oxyquinoleină Oxyquinolein


Muscat Ottonel 1,27 c 1,58 b 1,54 b 1,46 N Fetească regală 1,54 b 1,69 a 1,72 a 1,65 M Media tip parafină Mean of parrafin type 1,41 B 1,63 A 1,63 A -

DS 5% pentru două medii soi / SD 5% for two variety means = 0,06 DS 5% pentru două medii parafină / SD 5% for two parrafin type means = 0,05 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x parafina / SD 5% for variety x parrafin interaction means = 0,05-0,06 *Notă: diferenţa dintre oricare două valori comparate este nesemnificativă, dacă acele valori sunt urmate de aceeaşi literă sau grup de litere. *Note: difference between two values followed by at least one common point is insignificant.

Variantele Fetească regală/8-chinolinol (1,69) şi Fetească regală/oxyquinoleină (1,72) au avut cele mai bune rezultate, egale din punct vedere

32

statistic, urmate la diferenţă semnificativă de cele la variantele Muscat Ottonel/8-chinolinol (1,58), Muscat Ottonel/Oxyquinoleină (1,54) şi Fetească regală/standard (1,54), variante de asemenea, egale statistic.

Cea mai slabă înrădăcinare s-a dovedit a fi la varianta Muscat Ottonel/standard (1,27), aflată la diferenţă semnificativă de toate celelalte variante. În camera de forţare nu este de dorit o activitate rizogenetică mare, considerată ca un fenomen negativ, care contribuie la epuizarea prematură a substanţelor de rezervă.

7.2.7. Diametrul rădăcinilor Redarea cât mai precisă a creşterii rădăcinilor s-a făcut cu ajutorul unei scale

de la 0 la 2. Viţele înrădăcinate care se pot clasa în categoria I de calitate au diametrul rădăcinilor situat în intervalul 1,1 - 2,0 mm, cele care au diametrul sub 1 mm sunt sub standard, iar cele viguroase cu diametrul peste 2,1 mm fac parte din categoria a II-a de calitate (conform Directivei Consiliului European nr. 68/193/C.E.E).

Indiferent de tipul de parafină folosit, Fetească regală a avut un rezultat mai bun decât Muscat Ottonel, media de 1,03 ilustrând faptul că majoritatea rădăcinilor dezvoltate s-au încadrat în categoria I de calitate (diametrul rădăcinilor între 1,1 - 2,0 mm). La viţele altoite din soiul Muscat Ottonel rădăcinile au fost mai firave (0,95). La fel ca şi la gradul de lăstărire, în privinţa gradului de înrădăcinare, indiferent de soi, cele două tipuri de parafină (8-chinolinol şi oxyquinoleină) au dat rezultate egale, semnificativ superioare (media 1,63) faţă de parafina standard (1,41).

7.2.8. Randamentul de viţe altoite Clasarea viţelor altoite s-a făcut în două categorii: Categoria I şi

necorespunzătoare. Viţele altoite clasate în categoria I au noile formaţiuni bine definite şi formate (calus, lăstari, rădăcini).

Indiferent de tipul de parafină folosit, soiul Fetească regală a înregistrat cel mai bun randament de viţe altoite (74,9%), urmat la diferenţă semnificativă de soiul Muscat Ottonel (67,0%) (Tabelul 7.3.).

Cel mai bun randament de viţe altoite de calitatea I, a fost obţinut la soiul Fetească regală la care viţele au fost parafinate cu 8-chinolinol (82,8%). Cel mai slab randament a fost la viţe altoite din soiul Muscat Ottonel care au fost parafinate cu Standard (55,7%). Se poate concluziona că parafina cu hormoni 8-chinolinol a dat cel mai bun randament în viţe altoite de calitatea I, atât la soiul Fetească regală cât şi la Muscat Ottonel.

33

Tabelul 7.3. / Table 7.3. Influenţa tipului de parafină, a soiului şi a interacţiunii soi x parafină asupra

randamentului de viţelor altoite (%) Influence of parrafin type, variety and variety x paraffin interaction on percentage of grafts (%)

Parafină Parrafin

Soi Variety

standard standard


oxyquinoleină oxyquinolein


Muscat Ottonel 55,7 e 76,7 b 68,7 c 67,0 N Fetească regală 64,6 d 82,8 a 77,3 b 74,9 M Media tip parafină Mean of parrafin type 60,2 C 79,8 A 73,0 B -

DS 5% pentru două medii soi / SD 5% for two variety means = 1,5 DS 5% pentru două medii parafină / SD5% for two parrafin type means = 1,2 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x parafină / SD 5% for variety x parrafin interaction means = 2,0

*Notă: diferenţa dintre oricare două valori comparate este nesemnificativă, dacă acele valori sunt urmate de aceeaşi literă sau grup de litere. *Note: difference between two values followed by at least one common point is insignificant. .

7.2.9. Ziua pornirii în vegetaţie a ochilor altoi În experienţa efectuată la Jidvei, introducerea viţelor altoite a avut loc

imediat după altoire, iar apariţia primelor frunzuliţe a fost aproximativ după o săptămână.

Parafina 8-chinolinol a favorizat pornirea în vegetaţie a mugurilor altoi din soiul Muscat Ottonel, cel mai devreme aproximativ din ziua a 6-a. În cazul celorlalte două tipuri de parafină, pornirea în vegetaţie a ochilor altoi este mai tardivă cu o zi la parafina cu oxyquinoleină, respectiv două zile la parafina standard.

În ceea ce priveşte influenţa celor trei tipuri de parafină asupra pornirii în vegetaţie a mugurilor altoi din soiul Fetească regală, se remarcă faptul că şi în acest caz, parafina cu 8-chinolinol a indus o timpurietate asupra acestui caracter. Mugurii altoi parafinaţi cu 8-chinolinol au pornit în vegetaţie încă din a 6-a zi de la începutul forţării, în timp ce folosind parafina cu oxyquinoleină şi standard, aceştia au pornit o zi mai târziu.

Indiferent de tipul de parafină folosit, Fetească regală porneşte mai devreme (după 7,71 zile) faţă de Muscat Ottonel (după 8,04 zile). Astfel, se poate afirma că timpurietatea soiului Fetească regală (cunoscută din producţie) se păstrează şi în condiţiile de producere a materialului săditor.

În ceea ce priveşte tipul de parafină utilizat, în condiţiile de la Jidvei, parafina cu hormoni 8-chinolinol, a favorizat pornirea în vegetaţie mai devreme a ochilor altoi la ambele soiuri (Fetească regală şi Muscat Ottonel).

34

Pe baza datelor înregistrate se poate observa faptul că folosind parafina cu 8-chinolinol, pornirea mugurilor altoi a avut loc după 7,03 zile de la începerea forţării, faţă de celelalte două tipuri de parafină.

Parafinarea cu oxyquinoleină a întârziat semnificativ pornirea ochilor altoi (faţă de primul tip de parafină), care a avut loc după 8,05 zile de la începerea ciclului de forţare, la ambele soiuri. Parafina standard a avut nevoie de cea mai lungă perioadă (8,55 zile) pentru pornirea ochilor altoi.

Se poate concluziona că parafina cu 8-chinolinol a favorizat pornirea mugurilor timpurie în camera de forţare, atât la Fetească regală cât şi la Muscat Ottonel, acest fapt având consecinţe benefice din punct de vedere economic (reducerea costurilor cu energia, forţa muncă, etc.) dar şi din punctul de vedere al calităţii materialului săditor viticol, în acest fel, obţinându-se viţe cu lăstari bine formaţi.

7.2.10. Durata ciclului de forţare

Ciclul de forţare se consideră încheiat în momentul când 95% din viţele altoite au mugurele altoi pornit în vegetaţie, chiar format lăstăraşul cu frunze. În condiţiile de la Jidvei, aplicând metoda nouă de conducere a forţării descrisă în subcapitolul Metoda de lucru, durata unui ciclu de forţare este mult mai scurtă faţă de metodele clasice.

Rezultatele înregistrate de cele două soiuri altoite la Jidvei şi parafinate cu trei tipuri de parafină (standard, 8-chinolinol şi oxyquinoleină) sunt oglindite sintetic în tabelul bilateral, calculate ca şi rezultat al seriei de experienţe bifactoriale (Tabelul 7.4.).


Influenţa tipului de parafină, a soiului şi a interacţiunii soi x parafină asupra duratei ciclului de forţare

Influence of parrafin type, variety and variety x parrafin interaction on duration of forcing cycle Parafină Parrafin

Soi Variety

standard standard


Oxyquinoleină Oxyquinolein


Muscat Ottonel 15,5 a 12,4 e 14,3 b 14,1 M Fetească regală 15,1 a 12,0 e 13,0 d 13,4 N Media tip parafină Mean of parrafin type 15,3 A 12,2 C 13,7 B -

DS 5% pentru două medii soi / SD % for two variety means = 0,8 DS 5% pentru două medii parafină / SD 5% for two parrafin type means = 0,7 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x parafina / SD 5% for variety x parrafin interaction means = 0,5 *Notă: diferenţa dintre oricare două valori comparate este nesemnificativă, dacă acele valori sunt urmate de aceeaşi literă sau grup de litere. *Note: difference between two values followed by at least one common point is insignificant.

35

Se observă că, indiferent de tipul de parafină folosit, soiul Fetească regală

(13,4 zile) a avut ciclul de forţare semnificativ mai scurt faţă de soiul Muscat Ottonel (14,1 zile).

În ceea ce priveşte tipul de parafină, pe baza datelor înregistrate, se remarcă faptul că parafina 8-chinolinol a favorizat ciclul de forţare cel mai scurt (12,2 zile) la ambele soiuri (Fetească regală şi Muscat Ottonel). Parafina cu oxyquinoleină (13,7 zile) a determinat o durată semnificativ mai mare a perioadei de forţare faţă prima parafină analizată. Viţele parafinate cu standard (15,3 zile) au avut nevoie de cea mai lungă durată de forţare, semnificativ mai lungă decât la celelalte două tipuri de parafină.

Cel mai lung ciclu de forţare a fost la varianta Muscat Ottonel/Standard cu o durată de 15,5 zile, la diferenţă semnificativă faţă de toate variantele.

Se poate concluziona faptul că, în condiţiile experienţei efectuate la Jidvei, utilizând parafina 8-chinolinol, atât la Fetească regală cât şi la Muscat Ottonel, durata ciclului de forţare a fost mai scurtă (12,2 zile) decât la metoda clasică (18 - 21 zile) dar şi faţă de cea propusă de CORBEAN şi colab., 2009 (14 zile).

7.3. INFLUENŢA TIPULUI DE PARAFINĂ ŞI A SOIULUI ASUPRA

PRINCIPALELOR CARACTERISTICI URMĂRITE LA VIŢELE ALTOITE ÎN ŞCOALA DE VIŢĂ

Determinările care s-au efectuat în cadrul experienţei, au vizat urmărirea pornirii în vegetaţie a viţelor altoite după plantarea în şcoala de viţă, creşterea lăstarilor, clasarea viţelor altoite după scoaterea din şcoală, în funcţie de combinaţiile de parafină utilizată înainte de plantarea în vederea înrădăcinării, la cele două soiuri Muscat Ottonel şi Fetească regală. 7.3.1. Pornirea în vegetaţie după plantarea în şcoala de viţă Cultura viţelor altoite în câmp (şcoala de viţă) necesită o serie de lucrări agrofitotehnice de întreţinere a plantelor, care să asigure creşterea şi înrădăcinarea lor, în scopul obţinerii unui material săditor de bună calitate. După circa 10 zile de la plantare s-a urmărit apariţia lăstarilor viţelor. La soiul Muscat Ottonel, cea mai bună pornire în vegetaţie au avut-o viţele cu varianta de parafinare 8 – chinolinol / parafină argintie (82,40%). Comparând datele obţinute de cele cinci variante, cu media experienţei, varianta de parafinare 8 - chinolinol/argintie are rezultate cu 14, 32 % superioare mediei, diferenţa fiind foarte semnificativă. La soiul Fetească regală, comparativ cu varianta martor (standard/standard) variantele rezultate din combinaţia parafinelor cu hormoni de creştere şi parafine cu fungicide au dat rezultate superioare (foarte semnificative). Faţă de media

36

experienţei, din nou, rezultatele exprimă diferenţe foarte semnificativ pozitive la varianta cu 8 - chinolinol / argintie. În experienţa de la Jidvei, atât tipul de parafină cât şi metoda de plantare (biloane mulcite cu folie de polietilenă) au influenţat pornirea în vegetaţie a viţelor altoite.

7.3.2. Creşterea lăstarilor În cursul perioadei de vegetaţie, creşterea lăstarilor în şcoala de viţă poate să fie influenţată de o serie de factori de natură biologică (soi, portaltoi), de natură tehnologică (gradul de aprovizionare a solului cu substanţe nutritive, fertilizarea din timpul vegetaţiei, irigarea) dar şi de factori climatici (precipitaţii, temperatură). La soiul Muscat Ottonel, dintre variantele analizate, în comparaţie cu varianta martor (0.0.), la variantele 1.3. şi 2.3., creşterea lăstarului principal s-a încadrat în intervalul 30 şi 45 cm, cu 22,49 %, respectiv 13,10% mai mari, diferenţele fiind foarte semnificativ pozitive. Se poate spune că parafina argintie, indiferent de parafina folosită la altoire, a favorizat creştea lăstarilor în şcoala de viţă. La variantele 1.4. şi 2.4. , variante la care s-a folosit parafina albastră înainte de plantarea în şcoala de viţă, creşterile lăstarului principal nu au depăşit 30 cm (Tabelul 7.5.).

Tabelul 7.5./Table 7.5. Rezultate privind lungimea lăstarului principal în şcoala de viţă la soiul Muscat Ottonel

Results regarding shoots growth în grapvevine nursery at Muscat Ottonel variety

Varianta Variant

Lungime lăstar

principal nota 1-4

Main shoot lenght

note 1-4

Lungime relativă a lăstarului principal Relative lenght of

main shoot %

± d

Semnific. diferenţei Sign. of

differences

Lungimea relativă faţă de

media experienţei

Relative lenght over mean experience

%

± d (faţă de media exp.)

over mean experience


differences

1.3. 2,24 122,49 0,41 *** 111,86 0,24 *** 1.4. 1,95 106,22 0,11 * 97,01 -0,06 Ns 2.3. 2,07 113,10 0,24 *** 103,29 0,07 Ns 2.4. 1,94 105,68 0,10 Ns 96,51 -0,07 Ns

0.0. (Mt.) Control 1,83 100,00 - - 91,33 -0,17 Oo

Media experienţei

(Mt.) Mean

experience Control

2,01 - - - 100,00 - -

DL 5% / LSD 5 % = 0,11 0,11 DL 1 % / LSD 1% = 0,16 0,16 DL 0,1 %/ LSD 0,1% = 0,21 0,21 1.3. 8 - chinolinol / argintie (8 – quinolinol / silver); 1.4. 8 - chinolinol / albastră (8 – quinolinol / blue); 2.3. oxiquinoleină / argintie (oxiquinolein / silver); 2.4. oxiquinoleină / albastră (oxiquinolein / blue); 0.0. standard / standard (standard / standard)

37

În ceea ce priveşte soiul Fetească regală, rezultatele privind lungimea lăstarului principal, arată că variantele la care s-a folosit parafina cu hormoni şi fungicide (13., 1.4., 2.3.) a fost de peste 30 de cm, depăşind martorul (0.0.), diferenţa faţă de martor fiind foarte semnificativ pozitivă (Tabelul 7.6.).

În schimb, prin compararea variantelor de parafinare cu media experienţei, s-a evidenţiat varianta 1.3. (8 – chinolinol / argintie) prin diferenţe foarte semnificativ pozitive faţă de martor (cu 10,34 %). Creşterile lăstarilor la varianta martor (0.0.) s-au aflat sub media experienţei, la diferenţă foarte semnificativ negativă. La fel ca şi la soiul Muscat Ottonel, creşterile lăstarilor de la variantele 1.3. (8-chinolinol/parafină argintie), 1.4. (oxiquinoleină/parafină albastră) 1.4. şi 2.3. (8-chinolinol/parafină argintie) nu s-au deosebit de media experienţei.

Tabel 7.6. / Table 7.6.

Rezultate privind lungimea lăstarilor în şcoala de viţă la soiul Fetească regală Results regarding shoots growth în grapvevine nursery at Fetească regală variety

Varianta Variant

Lungime lăstar

principal nota 1-4

Main shoot lenght

note 1-4

Lungime relativă a lăstarului principal Relative lenght of

main shoot

%

± d


difference

Lungimea relativă faţă

de media experienţei

Relative lenght over

mean experience

%

± d (faţă de media exp.) over

mean exp.


difference

1.3. 2,21 127,42 0,48 *** 110,34 0,21 *** 1.4. 2,11 121,43 0,37 *** 105,15 0,10 Ns 2.3. 2,03 117,05 0,30 *** 101,36 0,03 Ns 2.4. 1,94 111,52 0,20 ** 96,57 -0,07 Ns

0.0. (Mt.) Control 1,74 100,00 86,59 -0,27 Ooo

Media experienţei (Mt.) Mean Exp.

Control

2,00 - - - 100,00 - -

DL 5% / LSD 5 % = 0,11 0,11 DL 1 % / LSD 1% = 0,15 0,15 DL 0,1 %/ LSD 0,1% = 0,21 0,21 1.3. 8 - chinolinol / argintie (8 – quinolinol / silver); 1.4. 8 - chinolinol / albastră (8 – quinolinol / blue); 2.3. oxiquinoleină / argintie (oxiquinolein / silver); 2.4. oxiquinoleină / albastră (oxiquinolein / blue); 0.0. standard / standard (standard / standard) Parafina cu 8-chinolinol are o elasticitate mai bună permiţând o creştere mai bună a calusului în camera de forţare, păstrându-se mai mult, în timp ce, parafina cu oxiquinoleină este mai rigidă, casantă şi pot apărea crăpături prin care calusul se poate deshidrata şi reprezintă o portiţă de intrare a maladiilor.

38

Pentru categoria I de calitate, materialul săditor viticol trebuie să îndeplinească criteriul şi din punctul de vedere al diametrului, adică să aibă cel puţin 5 mm. De asemenea, lăstarul nu trebuie să prezinte leziuni mecanice, provocate de grindină sau urme de atac de boli şi dăunători. Analizând influenţa variantelor de parafinare asupra diametrului lăstarului principal la soiul Muscat Ottonel, la data de 30 iulie, înainte de cârnit, se poate vedea că faţă de martor, în acest caz variantele 1.3. şi 2.3. la care s-au folosit parafina de culoare argintie cu particule de aluminiu, au fost superioare, diferenţa fiind foarte semnificativ pozitivă. La variantele la care s-a folosit parafina albastră înainte de plantarea în şcoala de viţă, vigoarea de creştere, exprimată prin diametrul lăstarului principal măsurat la al doilea merital, a avut valoarea notelor acordate de 2,05 şi 1,97, note prin care se arată un diametru în jur de 6 mm, variante distinct semnificative superioare faţă de martor (0.0.). Parafina standard folosită la parafinarea atât înainte de forţare, cât şi înainte de plantarea în şcoala de viţă, nu a dat rezultate satisfăcătoare, diametrul lăstarului principal fiind cu 13,49 %, mai mic faţă de media experienţei. La soiul Fetească regală, analizând diametrul lăstarilor în funcţie de variantele de parafinare, se observă o situaţie asemănătoare cu cea de la soiul Muscat Ottonel, având ca termen de comparaţie parafina standard şi media experienţei. 7.3.3. Înrădăcinarea viţelor altoite în şcoala de viţe

Aprecierea calităţii materialului săditor viticol obţinut prin altoire se

face şi în funcţie de înrădăcinarea acestuia. Viţa altoită de calitatea I trebuie să aibă minimum 2-3 rădăcini principale cu diametrul de cel puţin 2-3 mm şi lungimea de 10-15 cm, în secţiune culoarea să fie albă, sidefie, cu luciu, turgescentă şi să nu prezinte leziuni mecanice.

La soiul Muscat Ottonel, pe baza notelor acordate se poate constata faptul că, variantele de parafinare cu hormoni şi fungicide (1.3., 1.4., 2.3. şi 2.4.) au dat rezultate superioare faţă de varianta martor la care s-a folosit parafină standard, diferenţele fiind foarte semnificativ pozitive. Viţele din aceste variante au avut un număr de rădăcini cuprins între 9 şi 11, dispuse radiar (Tabelul 7.7.)

Prin comparaţia variantelor de parafinare cu media experienţei, iese din nou în evidenţă parafina argintie, folosită înainte de plantarea în şcoala de viţă. Rezultatele obţinute cu această parafină, au fost foarte semnificativ pozitive (superioare cu 15,56 %) la varianta la care înainte de forţare s-a folosit parafina cu 8-chinolinol şi distinct semnificativ pozitive (superioare cu 8,19%) la varianta la care s-a folosit parafina cu oxiquinoleină. Parafina standard nu a dat rezultate satisfăcătoare.

39

Tabelul 7.7. / Table 7.7. Rezultate privind numărul de rădăcini la scoaterea din şcoala de viţă, la soiul Muscat Ottonel

Results regarding number of roots after grafts harvest, at Muscat Ottonel grape variety

Varianta Variant

Numărul de

rădăcini nota 1-4 Number of roots note 1-4

Numărul relativ

de rădăcini Relative number of roots

%

± d


difference

Numărul relativ de

rădăcini faţă de media

experienţei No. of grafts over mean experience

%


mean exp.


difference

1.3. 2,32 143,56 0,70 *** 115,56 0,31 *** 1.4. 2,02 124,75 0,40 *** 100,42 0,01 ns 2.3. 2,17 134,41 0,56 *** 108,19 0,16 ** 2.4. 1,91 118,44 0,30 *** 95,34 -0,09 ns

0.0. (Mt.) Control 1,62 100,00 - - 80,49 -0,39 ooo

Media experienţei

(Mt.) Mean

experience Control

2,01 - - - 100,00 - -

DL 5% / LSD 5 % = 0,09 0,09 DL 1 % / LSD 1% = 0,13 0,13 DL 0,1 %/ LSD 0,1% = 0,18 0,18 1.3. 8 - chinolinol / argintie (8 – quinolinol / silver); 1.4. 8 - chinolinol / albastră (8 – quinolinol / blue); 2.3. oxiquinoleină / argintie (oxiquinolein / silver); 2.4. oxiquinoleină / albastră (oxiquinolein / blue); 0.0. standard / standard (standard / standard) Prin comparaţie cu media experienţei, diferenţele au fost foarte semnificativ negative, numărul de rădăcini care s-au format în urma folosirii parafinei standard, a fost cu 19,51% mai mic faţă de media experienţei. La soiul Fetească regală, faţă de varianta martor, variantele 1.3., 1.4., 2.3. şi 2.4. au fost superioare martorului, 0.0., şi în acest caz diferenţa fiind foarte semnificativ pozitivă, în privinţa numărului rădăcini format. Majoritatea viţelor din aceste variante au avut un număr de 9-11 rădăcini, conform valorilor notelor (Tabelul 7.8.). În ceea ce priveşte comparaţia cu media experienţei a variantelor de parafinare, din nou, şi la soiul Fetească regală, variantele la care s-a folosit parafina cu particule de aluminiu (parafina argintie), variantele 1.3. şi 2.3., au avut rezultate, foarte semnificativ pozitive, respectiv semnificativ pozitive. Variantele 1.4. şi 2.4., variante la care s-a folosit parafina albastră înainte de plantarea în şcoala de viţă, diferenţele au fost nesemnificative în comparaţie cu media experienţei. Parafina standard utilizată atât înainte de forţare, cât şi înainte de plantarea în şcoala de viţă nu a dat rezultate mulţumitoare, numărul de rădăcini formate fiind

40

cu 19,73% mai mic faţă de media experienţei, la diferenţă foarte semnificativ negativă.

Tabelul 7.8. / Table 7.8. Rezultate privind numărul de rădăcini la scoaterea din şcoala de viţă, la soiul Fetească regală

Results regarding number of roots after grafts harvest, at Fetească regală grape variety

Varianta Variant

Numărul de

rădăcini nota 1-4 Number of roots note 1-4

Numărul relativ

de rădăcini Relative number of roots

%

± d


difference

Numărul relativ de

rădăcini faţă de media

experienţei No. of grafts over mean experience

%

± d (faţă de media exp.) over mean exp.


difference

1.3. 2,32 143,56 0,70 *** 115,24 0,31 *** 1.4. 2,07 127,97 0,45 *** 102,72 0,05 ns 2.3. 2,14 132,18 0,52 *** 106,10 0,12 * 2.4. 1,93 119,18 0,31 *** 95,67 -0,09 ns

0.0. (Mt.) Control 1,62 100,00 - - 80,27 -0,40 ooo

Media experienţei

(Mt.) Mean

experience Control

2,01 - - - 100,00 - -


Pe lângă numărul de rădăcini, diametrul acestora este considerat un criteriu important în aprecierea calitativă a materialului săditor viticol.

La soiul Muscat Ottonel, indiferent de varianta de parafinare folosită, diametrul rădăcinilor a fost cuprins între 3 şi 4 mm. Variantele la care s-a folosit parafina argintie (1.3. şi 2.3.) şi cea albastră (1.4.) înainte de plantarea în şcoala de viţă, au fost superioare variantei martor, la care s-a folosit parafina standard, diferenţele fiind foarte semnificativ pozitive. Diferenţa de 5,09% între varianta 2.4 şi martor (0.0) a fost nesemnificativă. În urma comparaţiei rezultatelor cu media experienţei, se remarcă varianta 1.3. cu diametrul rădăcinilor principale cu 12,32 % mai mare, diferenţa faţă de martor, fiind foarte semnificativ pozitivă.

La soiul Fetească regală, rezultatele privind diametrul rădăcinilor principale la variantele de parafinare 1.3., 1.4. şi 2.3. sunt superioare martorului 0.0. cu 22,29

41

%, 12,27%, respectiv 15,67%, diferenţa fiind în toate cele trei cazuri foarte semnificativ pozitivă. La soiul Fetească regală, în comparaţie cu martorul (0.0) şi varianta 2.4. a obţinut rezultate superioare cu 6,77%, diferenţa fiind de această dată semnificativă. Lungimea rădăcinilor la viţele altoite din soiul Muscat Ottonel, pe baza notelor acordate în urma măsurătorilor efectuate arată că, la variantele la care s-a folosit parafină cu hormoni de creştere şi cu fungicide, a fost cuprinsă între 21 şi 30 cm, superioare martorului cu parafină standard. La soiul Fetească regală, lungimea rădăcinilor a fost mai mare faţă de cele de la soiul Muscat Ottonel, analizând notele acordate pe baza măsurătorilor. În comparaţie cu media experienţei, parafina cu particule de aluminiu, indiferent de parafina folosită înainte de forţare a dat cele mai bune rezultate, superioare martorului, în privinţa lungimii rădăcinilor.

7.3.4. Maturarea prin conţinutul de carbohidraţi din cordiţe Determinarea hidraţilor de carbon s-a făcut prin metoda reactivului antronă, metodă prin care se determină cantitativ zaharurile solubile şi amidonul, iar suma acestora se consideră conţinutul total de hidraţi de carbon.

Tabelul 7.9. / Table 7.9. Conţinutul cordiţelor în carbohidraţi, la soiul Muscat Ottonel

Carbohydrates content of canes, at Muscat Ottonel grape variety

Varianta Variant

Conţinutul în carbo

hidraţi Carbo-

hydrates content

g%

Conţinutul relativ în carbo hidraţi Carbo-

hydrates content

%

± d


difference

Conţinutul în carbohidraţi

faţă de media experienţei

Carbohydrate content

over mean experience

%


mean exp.


difference

1.3. 13,89 139,55 3,94 *** 115,31 1,84 *** 1.4. 11,31 113,64 1,36 ns 93,90 -0,74 ns 2.3. 13,05 131,10 3,10 * 108,32 1,00 * 2.4. 12,03 120,85 2,08 ns 99,85 -0,02 ns

0.0. (Mt.) Control 9,96 100,00 - - 82,63 -2,09 ooo

Media exp. (Mt.)

Mean experience

12,05 - - - 100,00 - -


42

Analizând statistic conţinutul total în hidraţi de carbon la soiul Muscat Ottonel, s-a remarcat varianta 1.3. cu cea mai bună acumulare în substanţe de rezervă (13,89 g %) la diferenţă foarte semnificativ pozitivă faţă de varianta martor 0.0., cu doar 9,96 g % hidraţi de carbon (Tabelul 7.9.).Prin comparaţia variantelor cu media experienţei se remarcă din nou variantele 1.3. (8-chinolinol/parafină argintie) şi 2.3. (oxiquinoleină/parafină argintie), cu acumulări de hidraţi de carbon mai mari cu 15 %, respectiv 8,32 %, diferenţele fiind foarte semnificativ, respectiv semnificativ pozitive. În ceea ce priveşte soiul Fetească regală, conţinutul cordiţelor în hidraţi de carbon a fost superioară soiului martor la toate variantele (Tabelul 7.10.). Datorită faptului că pornirea în vegetaţie a viţelor din variantele 1.3. şi 2.3. a fost mai rapidă, iar prima brumă a venit mai târziu, viţele au avut timp suficient pentru acumularea de hidraţi de carbon în cordiţe, şi implicit în întreaga plantă.

Tabelul 7.10. / Table 7.10. Conţinutul cordiţelor în carbohidraţi, la soiul Fetească regală

Carbohydrates content of canes, at Fetească regală grape variety

Varianta Variant

Conţinutul în carbo hidraţi Carbo-

hydrates content

g %

Conţinutul în carbo

hidraţi Carbo-

hydrates content %

± d


difference

Conţinutul în

carbohidraţi faţă de media

experienţei Carbohydrate content over mean experience

%

± d (faţă de media exp.) over mean exp.


difference

1.3. 13,99 124,00 2,71 *** 108,71 1,12 ** 1.4. 12,96 114,89 1,68 *** 100,72 0,09 ns 2.3. 13,39 118,68 2,11 *** 104,05 0,52 ns 2.4. 12,72 112,76 1,44 *** 98,86 -0,15 ns

0.0. (Mt.) Control 11,28 100,00 - - 87,67 -1,59 ooo

Media exp. (Mt.)

Mean experience

Control

12,87 - - - 100,00 - -


43

În schimb, prin compararea cu media experienţei se remarcă doar varianta 1.3., acumularea de hidraţi de carbon fiind cu 8,71 % superioară faţă de medie (Tabelul 7.9.). 7.3.5. Randamentul de viţe de calitatea I

Conform datelor prezentate în Tabelul 7.10., la soiul Muscat Ottonel, randamentul în viţe altoite de calitatea I are valori bune (62 – 64 %) la variantele 2.4. şi 1.4. (parafinate înainte de plantarea în şcoala de viţă cu parafină albastră), şi chiar foarte bune (68 – 75 %) la variantele 2.3. şi 1.3.(parafinate înainte de plantarea în şcoala de viţă cu parafină argintie). Aceste rezultate sunt superioare variantei martor, la diferenţă foarte semnificativ pozitivă, variantă care a înregistrat un randament de 55 %. Rezultatele experienţei sunt mai bine evidenţiate prin compararea variantelor cu media experienţei. În acest sens, se remarcă variantele la care s-a folosit parafina argintie înainte de plantarea în şcoala de viţă, indiferent de parafina folosită înainte de forţare, diferenţele faţă de media experienţei fiind foarte semnificativ (1.3. – 15,47%) şi distinct semnificativ (2.3. – 4,81 %) pozitive.

Tabelul 7.10. / Table 7.10. Randamentul în viţe altoite de calitatea I, la soiul Muscat Ottonel

Grafts yield quality Ist, at Muscat Ottonel grape variety

Varianta Variant

Randament viţe altoite Grafts yield

%


%

± d


difference

Randamentul în viţe

altoite faţă de media

experienţei Grafts yield over mean experience

%


mean exp.


difference

1.3. 75,60 137,45 20,60 *** 115,81 10,32 *** 1.4. 65,00 118,18 10,00 *** 99,57 -0,28 ns 2.3. 68,40 124,36 13,40 *** 104,78 3,12 ** 2.4. 62,40 113,45 7,40 *** 95,59 -2,88 oo

0.0. (Mt.) 55,00 100,00 - - 84,25 -10,28 ooo Media

experienţei (Mt.) Mean

experience

65,28 - - - 100,00 - -


44

Varianta la care s-a folosit parafina standard înainte de forţare dar şi înainte de plantare în şcoala de viţă, a înregistrat o scădere a randamentului cu 16,75% faţă de media experienţei, diferenţa fiind foarte semnificativă (Tabelul 7.10.). În ceea ce priveşte soiul Fetească regală, randamentul de viţe altoite de calitatea I a înregistrat valori mai mari faţă de soiul Muscat Ottonel, acestea fiind cuprinse între 57 şi 81 %, în funcţie de varianta de parafinare. (Tabelul 7.11.). La fel ca şi în cazul soiului Muscat Ottonel, variantele la care s-a folosit parafina cu fungicide de culoarea argintie pentru parafinarea înainte de plantarea în şcoala de viţă, au avut valori mai mari (72 – 81%) faţă de variantele la care s-a folosit parafina de culoare albastră (66 – 68%). Randamentele în viţe de calitatea I, obţinute de cele patru variante de parafinare au fost superioare martorului 0.0., diferenţa fiind foarte semnificativ pozitivă. În urma comparaţiei variantelor cu media experienţei se constată că, şi în acest caz, cele mai bune rezultate s-au evidenţiat la variantele 1.3. şi 2.3., superioare mediei cu 17,97 %, respectiv 4,35%.

Tabelul 7.11. / Table 7.11. Randamentul în viţe altoite de calitatea I, la soiul Fetească regală

Grafts yield quality Ist, at Fetească regală grape variety

Varianta Variant


%


%

± d


differences

Randamentul în viţe

altoite faţă de media

experienţei Grafts yield over mean experience

%

± d (faţă de media exp.) over mean

experience


differences

1.3. 81,40 141,81 24,00 *** 117,97 12,40 *** 1.4. 68,00 118,47 10,60 *** 98,55 -1,00 O 2.3. 72,00 125,44 14,60 *** 104,35 3,00 *** 2.4. 66,20 115,33 8,80 *** 95,94 -2,80 Ooo

0.0. (Mt.) Control 57,40 100,00 - . 83,19 -11,60 ooo

Media experienţei

(Mt.) Mean

experience

69,00 - - - 100,00 - -


45

Se poate concluziona că, indiferent de soi şi de tipul parafinei folosite înainte de forţare, cele mai bune randamente s-au înregistrat cu parafina de culoare argintie.

Formarea unui material săditor de calitate în şcoala de viţă este direct legată de comportarea acestuia în timpul forţării şi aclimatizării. La Jidvei, aşa cum s-a precizat la capitolul Material şi Metode, forţarea s-a făcut după parafinarea viţelor altoite cu parafine care au conţinut hormoni de creştere (oxiquinoleina şi 8- chinolinol) în condiţii speciale (temperatură 30ºC, umiditate 75-80% în absenţa luminii) iar aclimatizarea s-a făcut în lăzi cu stratificarea în rumeguş de conifere în solarii tunel.

În aceste condiţii, randamentul de viţe altoite de calitatea I la scoaterea din şcoala de viţă a fost cuprins între 55 şi 88% la cele două soiuri (Fetească regală şi Muscat Ottonel). În experienţa de la Jidvei, randamentele de viţe altoite de calitate (57-81 % la soiul Fetească regală şi 55-76% la soiul Muscat Ottonel) s-au obţinut în condiţiile plantării viţelor la distanţe de 37,5/3-4 cm înregistrând 250 mii plante/ha la ambele soiuri.

7.4. INFLUENŢA TIPULUI DE AMESTEC NUTRITIV ÎN OBŢINEREA DE VIŢE ALTOITE DE CALITATE ÎN GHIVECE

Plantarea la locul definitiv a viţelor altoite şi înrădăcinate în ghivece nutritive a fost încercată şi aplicată în producţie cu bune rezultate, în unele ţări ca: Franţa, Germania dar şi în România. Această metodă, având un grad mare de intensivitate, necesită asigurarea în totalitate a bazei materiale, o însuşire integrală şi amănunţită a tehnologiei şi o corectă aplicare a acesteia. Producerea viţelor altoite la ghivece nutritive cuprinde un număr mare de verigi agrotehnice şi necesită un volum ridicat de lucrări calificate, justificându-se economic numai în cazurile în care se înmulţeşte un material biologic foarte valoros. 7.4.1. Înrădăcinarea viţelor altoite în ghivece nutritive

Între cele trei variante de amestec nutritiv s-au observat diferenţe în privinţa înrădăcinării viţelor altoite. Conţinutul amestecurilor de pământ în azot şi în materii organo-minerale a favorizat pozitiv înrădăcinarea viţelor. Comparativ cu media experienţei (19,5 %) valori asigurate statistic au fost înregistrate la toate cele trei variante de amestec de pământ. Dintre acestea, varianta B a înregistrat cel mai mare procent (aproape 25%) de viţe, la care au apărut primordiile rădăciniţelor (Tabelul 7.12.).

Varianta C, la care s-a folosit doar pământ de ţelină, nisip şi rumeguş nu a dat rezultate satisfăcătoare, înregistrând un procent de numai 15,9 %. Acest fapt

46

arată că, pentru o bună înrădăcinare, substanţele de rezervă din butaş nu sunt suficiente şi este nevoie ca substratul de înrădăcinare să conţină elemente nutritive şi să fie absorbite de către viţe.

În ceea ce priveşte ieşirea rădăciniţelor din ghivecele Fertil pot, s-a urmărit ritmul de creştere a lor, rărindu-se ghivecele şi evitându-se îndesirea şi întrepătrunderea rădăciniţelor, după care s-a făcut aprecierea procentuală a înrădăcinării. Varianta B a înregistrat cele mai bune procente de înrădăcinare după 15, 25 şi 30 de zile de la plantarea în ghivece (23,2 %; 66,0%; respectiv 81,1%). La varianta C, în cele trei momente de observaţie, valorile medii obţinute nu au fost asigurate statistic (Tabelul 7.12.).


Apariţia şi ieşirea rădăciniţelor din ghiveci Root appearance and root output from the pot

Ieşirea rădăciniţelor din ghiveci Root output from the pot%

Varianta amestec

Apariţia rădăciniţelor după

10 zile Root appearance after 10 days %

După 15 zile After 15 days



A (turbă roşie) red peat 18,3oo ± 1,13 19,4* ± 0,48 50,3o ± 1,68 75,3* ± 1,54

B (turbă neagră) black peat 24,3* ± 0,90 23,2* ± 0,63 66,0ns ± 1,26 81,1* ± 1,50

C 15,9o ± 1,17 12,5ns ± 0,56 41,1ns ± 0,75 58,1ns ± 1,39 Media/Average 19,5 ± 0,89 18,18 ± 0,88 52,47 ± 2,04 71,5 ± 1,99

7.4.2. Vigoarea de creştere a viţelor altoite în ghivece nutritive

Vigoarea lăstarului este foarte importantă pentru obţinerea unui material

săditor viticol de calitate. Aceasta este condiţionată de conţinutul în substanţe de rezervă a celor doi parteneri, de gradul de nutriţie a substratului de înrădăcinare şi de fertilizarea în şcoala de viţă. În experienţă, la fertilizările foliare şi radiculare s-au folosit doze şi concentraţii egale pentru cele trei variante, influenţa fiind doar a amestecului de pământ.

În ceea ce priveşte lungimea lăstarului (Tabelul 7.13.), comparativ cu mediile experienţei obţinute după 20, 25 şi 30 de zile (15,97; 18,18 respectiv 25,53 cm) au fost obţinute valori asigurate statistic, pozitive şi negative, pentru cele trei variante.

Varianta B a înregistrat valori semnificativ superioare variantelor A şi C, dar şi mediei experienţei, în toate cele trei momente de măsurare a lungimii lăstarului.

Cea mai evidentă creştere a diametrului a fost la varianta B, la care diametrul a crescut de la 2,22 mm (după 10 zile) la 4,81 mm (după 30 de zile). La finalul experienţei diametrul lăstarului la cele trei variante a fost diferit, cu limite cuprinse între 3,83 mm la varianta C şi 4,81 mm la varianta B, la care au fost

47

abateri semnificativ superioare faţă de media experienţei. Lăstarii viţelor de la varianta C, au avut diametrul sub 4 mm şi nu s-au încadrat în standardul de calitate.


Vigoarea de creştere a viţelor altoite – lungimea (cm) şi diametrul lăstarului (mm) Growth vigor of grafted vines – shoot lenght (cm) and diameter (mm)

Lungimea lăstarului cm Shoot lenght cm

Diametrul lăstarului mm Shoot diameter mm Varianta

Variant ziua a-20-a 20th day

ziua a-25-a 25th day





A (turbă roşie)

red peat 15,1oo ±0,87 19,3oo ± 1,05 25,1oo ± 0,77 2,21** ±

0,12 3,39oo ± 0,05 4,09oo ± 0,24

B (turbă neagră)

black peat 18,2* ± 0,79 24,2* ± 1,30 30,2* ± 1,25 2,22** ± 0,19 3,77* ± 0,07 4,81* ± 0,12

C 14,6o ± 0,86 16,9o ± 0,80 21,3o ± 1,40 2,13oo ± 0,14 3.13o ± 0,15 3.83o ± 0,08 Media

Average 15,97 ± 0,55 18,18 ± 0,88 25,53 ± 0,94 2,19 ± 0,09 3,43 ± 0,07 4,24 ± 0,12

7.4.3. Randamentul viţelor altoite obţinute în ghivece nutritive

Pe perioada înrădăcinării s-au făcut trei clasări ale viţelor după 20, 25 şi 30 zile de la plantarea în ghivecele Fertil Pot. La clasare, viţa trebuie să aibă lungimea lăstarilor de 15 cm şi un diametru de cel puţin 2 mm şi rădăcinile ieşite din ghiveci.

Tabelul 7.14. / Table 7.14. Calitatea viţelor altoite obţinute în ghivece nutritive The quality of grafted vines obtained in Fertil Pot

Varianta amestec Nutrient mixture Variant

Prima clasare % a 20 – a zi

First ranking % 20th day

A doua clasare % a 25 – a zi

Second ranking % 25th day

A treia clasare % a 30 – a zi

Third ranking % 30th day

Viţe pornite în vegetaţie şi uscate

Vines entered in vegetation and dried after that

%

Viţe nepornite în

vegetaţie Vines

unstarted on growth

%

Viţe bune de plantat Quality grafted vines

%

A turbă roşie red peat 80,4* ± 1,42 4,4o ± 0,56 2,2o ± 0,25 12,2* ± 0,25 2,2** ± 0,25 86,2** ±

1,73 B (turbă neagră)

black peat 83,1* ± 1.68 6,60** ± 0,69 3,2** ± 0,66 6,1ns ± 0,48 1,50 ± 0,22 91,5** ±

0,22

C 69,7o ±2.15 7,3** ± 0,42 3,80*** ± 0,59 18,8* ±1,34 2,4*** ±

0,34 77,4oo ± 1,63

Media Average 77,73 ± 1,46 6,1 ± 0,39 3,07 ± 0,32 12,37 ± 1,07 2,03 ± 0,17 85,03 ± 1,33

48

La prima clasare, conform Tabelului 7.14, rezultate semnificativ superioare faţă de media experienţei (77,73 %) au fost la variantele B (83,1 %) şi A (80,4 %) în timp ce varianta C (69,7 %) a fost semnificativ sub media experienţei.Un criteriu foarte important în ceea ce priveşte înrădăcinarea viţelor în diferite substraturi este procentul de vițe altoite pornite în vegetaţie şi uscate în perioada înrădăcinării. La varianta B s-a obţinut cel mai scăzut procent de viţe pornite în vegetaţie şi uscate (6,1 %), comparativ cu variantele A (12,2 %) şi C (18,8 %), la care procentele au fost semnificativ mai mari faţă de media experienţei (12,37 %).

În ceea ce priveşte procentul de viţe înrădăcinate de calitate (lungimea lăstarului minim 20 cm şi diametrul lăstarului la al doilea merital de minim 4 mm) între cele trei variante, diferenţe semnificative distinct superioare faţă de media experienţei (85,03 %) au fost înregistrate la variantele A (86,2 %) şi B (91,5 %), la care s-a folosit în compoziţia amestecului de pământ turbă. Varianta C (77,4 %) a avut cele mai slabe rezultate, situându-se sub media experienţei.

CAPITOLUL VIII

EFICIENŢA ECONOMICĂ A PRODUCERII MATERIALULUI SĂDITOR VITICOL

Aspectele economice ale producerii de material săditor viticol sunt legate mai ales de condiţiile climatice în care se realizează producţia, de stabilirea tehnologiei, afinitatea dintre altoi şi portaltoi, randamentul etc. Influenţa factorilor care determină realizarea producţiei se reflectă în obţinerea unor producţii foarte diferite de viţe altoite, care se realizează la preţuri de cost şi cu o eficienţă economică foarte variată.

8.1. EFICIENŢA ECONOMICĂ A TEHNOLOGIEI DE PRODUCERE A VIŢELOR ALTOITE ÎN ŞCOALA DE VIŢĂ

În şcoala de viţă, eficienţa economică este oglindită de o serie de factori reprezentaţi de sistemul de cultură, de costurile cu materialele şi cu munca vie, toate fiind apoi reflectate în randamentul de viţe de calitatea I. Eficienţa economică pentru fiecare variantă de parafinare la ambele soiuri, Muscat Ottonel şi Fetească regală, s-a calculat pentru un hectar de şcoală de viţă.

Pe baza datelor privind cheltuielile materiale şi a cheltuielilor cu materialul biologic, dar şi a randamentului de viţe de calitate obţinut în urma forţării (viţe corespunzătoare pentru plantarea ulterioară în şcoala de viţă) s-a calculat preţul de cost al unei unităţi de produs (viţă altoită) pentru fiecare variantă de parafinare în parte (1.3., 1.4., 2.3., 2.4. şi 0.0.). Plantarea în şcoala de viţă s-a făcut în rânduri duble, la distanţele de plantare de 3,5 cm între viţe pe rând şi de 37,5 cm între cele două rânduri, rezultând astfel o

49

densitate de plantare de 250000 viţe pe un hectar. Cunoscând preţul de cost al unei viţe înainte de plantarea în şcoala de viţă şi numărul de viţe care pot fi plantate pe un hectar, s-au calculat cheltuielile de producere a materialului pentru plantare. Pe baza cheltuielilor totale şi randamentului de viţe calitate obţinut în şcoala de viţă (Tabelul 8.1.a. şi Tabelul 8.1.b.), s-a calculat preţul de cost unitar, indicatorul de eficienţă economică cel mai important (Tabelul 8.1.c.). Preţul de cost obţinut la soiul Muscat Ottonel a fost diferit, în funcţie de varianta de parafinare. Cel mai scăzut preţ de cost a fost la varianta 1.3., de 2,41 lei/viţă, variantă la care s-a înregistrat şi cel mai mare randament (75,6%).

Variantele 1.4. şi 2.3. au obţinut un preţ de cost mai mare, de 2,84 lei/viţă altoită; respectiv 2,80 lei/viţă altoită, ceea ce a corespuns unor randamente mai mici, de 65, respctiv 68,4%. Cel mai mare preţ de cost, de 3,24% lei/viţă altoită, a fost înregistrat la varianta la care s-a folosit parafina standard, atât înainte de forţare, cât şi înainte de plantarea în şcoala de viţă, reflectat şi de randamentul scăzut, de numai 55%. Rentabilitatea (exprimată prin rata profitului) tehnologiei de producere a viţelor altoite în şcoala de viţe la soiul Muscat Ottonel a fost diferită de la o variantă de parafinare la alta.

Cele mai mari rate ale profitului s-au obţinut la variantele la care s-a folosit parafina cu particule de aluminiu (parafina de culoare argintie) înainte de plantarea în şcoala de viţă (87,01% la varianta 1.3. şi 60,77%) la varianta 2.3.). La varianta cu parafina standard eficienţa economică a fost pozitivă (nu s-au înregistrat pierderi), însă în condiţiile unei rate a profitului mai mici, de 38,85%. La soiul Fetească regală, proporţia cheltuielilor materiale din cheltuielile totale a fost cuprinsă între 74,96 % (1.3.) şi 75,74 % (2.4.) (Tabelul 8.2.a.), proporţie asemănătoare cu cea de la soiul Muscat Ottonel. Cheltuielile cu forţa de muncă au fost cuprinse între 16,87% (2.4.) şi de 17,49% (0.0.) din totalul de cheltuielilor. Preţul de cost calculat pe baza cheltuielilor dar şi a randamentului obţinut a fost diferit la fiecare variantă în parte (Tabelul 8..b.). Cel mai scăzut preţ de cost pe unitatea de produs a fost înregistrat, la fel ca şi la soiul Muscat Ottonel, la varianta 1.3., de 2,10 lei/viţă altoită, în relaţie directă cu nivelul randamentului de 81,40%. Celelalte variante de parafinare au obţinut preţuri de cost mai mari de 2,44 lei/viţă la varianta 2.3., de 2,55 lei/viţă la varianta 1.4., de 2,70 lei/viţă la varianta 2.4 şi de 3.0 lei/viţă la varianta 0.0. Se poate remarca faptul că, la soiul Fetească regală, preţurile de cost pentru toate cele cinci variante de parafinare au fost mai mici comparativ cu preţurile de cost înregistrate de Muscat Ottonel. Acest fapt a fost influenţat şi de randamentul de viţe de calitatea I obţinut în şcoala viţă, mai bun la Fetească regală faţă de Muscat Ottonel. Rata profitului la Fetească regală, de asemenea, a fost mai ridicată faţă de Muscat Ottonel, depăşind la varianta 1.3 valoarea de 100 (114,61). Celelalte variante au avut o rată a profitului de 84,59 % la varianta 2.3, de 76,55% la varianta 1.4., de 66,96% la varianta 2.4. şi de 50,12% la varianta 0.0.

50

Tabelul 8.1.a / Table 8.1.a Elemente de cheltuieli materiale, în funcţie de variantele de parafinare, la soiul Muscat Ottonel, la S.C.Jidvei S.R.L.

Elements of material expenses, depending on parrafining variants, at Muscat Ottonel grape variety, at S.C. Jidvei S.R.L.

1.3. 8 - chinolinol / argintie (8 – quinolinol / silver); 1.4. 8 - chinolinol / albastră (8 – quinolinol / blue); 2.3. oxiquinoleină / argintie (oxiquinolein / silver); 2.4. oxiquinoleină / albastră (oxiquinolein / blue); 0.0. standard / standard (standard / standard).

1.3. 1.4. 2.3. 2.4. 0.0. Variante de parafinare

Variants of paraffin Elemente de cheltuieli Items of expenditure

lei/ha % lei/ha % lei/ha % Lei/ha % lei/ha %

Cheltuieli producere material săditor Producing planting material expenses

236728,48 52,05 243885,98 52,83 259385,27 54,19 266542,77 54,86 229587,15 51,52

Cheltuieli de aprovizionare (10%) Supply costs 453,93 0,10 467,65 0,10 445,49 0,09 457,79 0,09 741,57 0,17

Cheltuieli cu lucrări mecanizate Mechanical work expenses 3803,00 0,84 3803,00 0,82 3803,00 0,79 3803,00 0,78 3803,00 0,85

Valoarea apei pentru irigat Value of water for irrigation 600,00 0,13 600,00 0,13 600,00 0,13 600,00 0,12 600,00 0,13

Amortizarea fondurilor fixe Amortization of fixed assets 8826,00 1,94 8826,00 1,91 8826,00 1,84 8826,00 1,82 8826,00 1,98

Diferite transporturi Different transports 13673,00 3,01 13673,00 2,96 13673,00 2,86 13673,00 2,81 13673,00 3,07

Folie polietilena, sistem de irigaţie Poliethylen foil, irrigation system 75073,00 16,51 75073,00 16,26 75073,00 15,69 75073,00 15,45 75073,00 16,85

Parafinarea pentru stocare Parrafining for stockage 6010.20 1.32 5167.5 1.12 5437.8 1.14 4960.8 1.02 4372.5 0.98

Cheltuieli combustibili Combustibils expenses 725,00 0,16 725,00 0,16 725,00 0,15 725,00 0,15 725,00 0,16

TOTAL CHELTUIELI MATERIALE

TOTAL MATERIAL COSTS 345892,60 76,06 352221,10 76,29 367968,60 76,88 374661,40 77,10 337401,20 75,71

51

Tabelul 8.1.b. / Table 8.1.b.

Elemente de cheltuieli cu munca vie, în funcţie de variantele de parafinare, la soiul Muscat Ottonel, la S.C.Jidvei S.R.L. Elements of labour expenses, depending on parrafining variants, at Muscat Ottonel variety, at S.C. Jidvei S.R.L.

1.3. 1.4. 2.3. 2.4. 0.0. Variante de parafinareVariants of paraffin

Elemente de cheltuieli Items of expenditure

lei/ha % lei/ha % lei/ha % lei/ha % lei/ha %

Cheltuieli cu lucrările manuale Manual work expenses

58924,00 12,96 58924,00 12,76 58924,00 12,31 58924,00 12,13 58924,00 13,22

Contribuţii la asigurări sociale (20,8%) Contributions to social insurance

12256,00 2,69 12256,00 2,66 12256,00 2,56 12256,00 2,52 12256,00 2,75

Contribuţii la asigurări sociale de sănătate Contributions to Health Insurance(5,2%)

3101,00 0,68 3101,00 0,67 3101,00 0,65 3101,00 0,64 3101,00 0,70

Contribuţii la fondul de şomaj (0,5%) Contributions to the unemployment fund

298,00 0,07 298,00 0,06 298,00 0,06 298,00 0,06 298,00 0,07

Contribuţii la fondul de risc şi accidente Contributions to the risk and accidents fund (0,205%)

121,00 0,03 121,00 0,03 121,00 0,03 121,00 0,02 121,00 0,03

Fond National Unic (0,85%) Unique National Fund

501,00 0,11 501,00 0,11 501,00 0,10 501,00 0,10 501,00 0,11

TOTAL CHELTUIELI CU MUNCA VIE TOTAL LABOUR EXPENSES

75201,00 16,54 75201,00 16,29 75201,00 15,71 75201,00 15,47 75201,00 16,88

1.3. 8 - chinolinol / argintie (8 – quinolinol / silver); 1.4. 8 - chinolinol / albastră (8 – quinolinol / blue); 2.3. oxiquinoleină / argintie (oxiquinolein / silver);2.4. oxiquinoleină / albastră (oxiquinolein / blue); 0.0. standard / standard (standard / standard)

52

Tabelul 8.1. c / Table 8.1.c. Indicii de eficienţă economică în funcţie de variantele parafinare la soiul Muscat Ottonel, la S.C. Jidvei S.R.L.

Economic efficiency indicators depending on parrafining variants at Muscat Ottonel variety, at S.C. Jidvei S.R.L.




TOTAL cheltuieli material Total material expenses 345892,60 76,06 352221,10 76,29 367968,60 76,88 374661,40 77,10 337401,20 75,71

TOTAL cheltuieli cu munca Total labour expenses 75201,00 16,54 75201,00 16,29 75201,00 15,71 75201,00 15,47 75201,00 16,88

TOTAL cheltuieli directe Total direct expenses 421093,60 92,60 427422,10 92,58 443169,6 92,59 449862,4 92,57 412602,2 92,59

Cheltuieli indirecte (8%) Indirect costs 33687,49 7,40 34193,77 7,42 35453,56 7,41 35988,99 7,43 33008,18 7,41

TOTAL cheltuieli de producţie Total production expenses

454781,10 100,00 461615,90 100,00 478623,20 100,00 485851,40 100,00 445610,4 100,00

Nr. viţe No. grafts

Randament Grafts yield

%



%



%



%



% Randamentul de viţe altoite de

calitate Quality grafted yield

189000,00 75,60 162500,00 65,00 171000,00 68,40 156000,00 62,40 137500,00 55,00 Preţul de cost (lei/viţă altoită) Cost price (lei/grafts) 2,41 2,84 2,80 3,11 3,24

Preţul de vânzare (lei/viţă) Selling price (lei/grafts) 4,50

Venituri din vânzarea mărfii Income from salening 1039500,00 893750,00 940500,00 858000,00 756250,00

Profit brut / Profit 395718,90 269634,10 290876,88 216148,66 173139,60

Rata profitului %/ Profit rate% 87,01 58,41 60,77 44,49 38,85 1.3. 8 - chinolinol / argintie (8 – quinolinol / silver); 1.4. 8 - chinolinol / albastră (8 – quinolinol / blue); 2.3. oxiquinoleină / argintie (oxiquinolein / silver); 2.4. oxiquinoleină / albastră (oxiquinolein / blue); 0.0. standard / standard (standard / standard)

53

Tabelul 8.2.a / Table 8.2.a. Elemente de cheltuieli materiale, în funcţie de variantele de parafinare, la soiul Fetească regală, la S.C.Jidvei S.R.L.

Elements of material expenses, depending on parrafining variants, at Fetească regală grape variety, at S.C. Jidvei S.R.L.

1.3. 8 - chinolinol / argintie (8 – quinolinol / silver); 1.4. 8 - chinolinol / albastră (8 – quinolinol / blue); 2.3. oxiquinoleină / argintie (oxiquinolein / silver); 2.4. oxiquinoleină / albastră (oxiquinolein / blue); 0.0. standard / standard (standard / standard)




Cheltuieli producere material săditor Producing planting material expenses 210317,28 49,29 217474,78 50,19 222281,66 50,65 229439,16 51,44 215157,09 50,02

Cheltuieli de aprovizionare (10%) Supply costs 435,36 0,10 450,17 0,10 429,56 0,10 443,39 0,10 694,96 0,16

Cheltuieli cu lucrări mecanizate Mechanical work expenses 3803 0,89

3803

0,88

3803

0,87

3803

0,85

3803

0,88

Valoarea apei pentru irigat Value of water for irrigation 600 0,14

600

0,14

600

0,14

600

0,13

600

0,14

Amortizarea fondurilor fixe Amortization of fixed assets 8826 2,07

8826

2,04

8826

2,01

8826

1,98

8826

2,05

Diferite transporturi Different transports 13673 3,20 13673 3,16 13673 3,12 13673 3,07 13673 3,18

Folie polietilena, sistem de irigaţie Poliethylen foil, irrigation system 75073 17,59 75073 17,33 75073 17,11 75073 16,83 75073 17,45

Parafinarea pentru stocare Parrafining for stockage 6446,88 1,51 5385,6 1,24 5702,4 1,30 5243,04 1,18 4546,08 1,06

Cheltuieli combustibili Combustibils expenses 725 0,17 725 0,17 725 0,17 725 0,16 725 0,17

TOTAL CHELTUIELI MATERIALE TOTAL MATERIAL COSTS 319899,5 74,96 326010,60 75,25 331113,60 75,47 337825,60 75,74 323098,10 75,11

54

Tabelul 8.2.b. / Table 8.2.b.

Elemente de cheltuieli cu munca vie, în funcţie de variantele de parafinare, la soiul Fetească regală, la S.C.Jidvei S.R.L. Elements of labour expenses, depending on parrafining variants, at Fetească regală variety, at S.C. Jidvei S.R.L.

1.3. 1.4. 2.3. 2.4. 0.0. Variante de parafinare Variants of paraffin

Elemente de cheltuieli Items of expenditure


Cheltuieli cu lucrările manuale Manual work expenses

58924,00 13,81 58924,00 13,60 58924,00 13,43 58924,00 13,21 58924,00 13,70

Contribuţii la asigurări sociale (20,8%) Contributions to social insurance

12256,00 2,87 12256,00 2,83 12256,00 2,79 12256,00 2,75 12256,00 2,85

Contribuţii la asigurări sociale de sănătate (5,2%) Contributions to Health Insurance

3101,00 0,73 3101,00 0,72 3101,00 0,71 3101,00 0,70 3101,00 0,72

Contribuţii la fondul de şomaj (0,5%) Contributions to the unemployment fund

298,00 0,07 298,00 0,07 298,00 0,07 298,00 0,07 298,00 0,07

Contribuţii la fondul de risc şi accidente Contributions to the risk and accidents fund (0,205%)

121,00 0,03 121,00 0,03 121,00 0,03 121,00 0,03 121,00 0,03

Fond National Unic (0,85%) Unique National Fund

501,00 0,12 501,00 0,12 501,00 0,11 501,00 0,11 501,00 0,12

TOTAL CHELTUIELI CU MUNCA VIE TOTAL LABOUR EXPENSES

75201,00 17,63 75201,00 17,37 75201,00 17,14 75201,00 16,87 75201,00 17,49


55

Tabelul 8.2.c. / Table 8.2.c. Indicii de eficienţă economică în funcţie de variantele parafinare la soiul Fetească regală, la S.C. Jidvei S.R.L.

Economic efficiency indicators depending on parrafining variants at Fetească regală variety, at S.C. Jidvei S.R.L. 1.3. 1.4. 2.3. 2.4. 0.0. Variante de parafinare


Lei/ha % Lei/ha % lei/ha % Lei/ha % lei/ha %

TOTAL cheltuieli materiale Total material costs

319899,50 74,96 326010,60 75,25 331113,60 75,47 337825,60 75,74 323098,10 75,11

TOTAL cheltuieli cu munca vie Total labour expenses 75201,00 17,63 75201,00 17,37 75201,00 17,14 75201,00 16,87 75201,00 17,49

TOTAL cheltuieli directe Total direct expenses 395100,5 92,59 401211,6 92,60 406314,6 92,60 413026,6 92,60 398299,1 92,60

Cheltuieli indirecte (8%) Indirect costs 31608,04 7,41 32096,92 7,40 32505,17 7,40 33042,13 7,40 31863,93 7,40

TOTAL cheltuieli de producţie Total production expenses 426708,5 100,00 433308,5 100,00 438819,8 100,00 446068,7 100,00 430163 100,00

Nr. viţe No.

grafts

Randament %


Randament %


Randament %


Randament %


Randament %

Randamentul de viţe altoite de calitate

Quality grafted yield 203500 81,40 170000 68,00 180000 72,00 165500 66,20 143500 57,40 Preţul de cost (lei/viţă altoită) Cost price (lei/grafts) 2,10 2,55 2,44 2,70 3,00

Preţul de vânzare (lei/viţă) Selling price (lei/grafts) 4,50

Venituri din vânzarea mărfii Income from salening 1119250,00 935000,00 990000,00 910250,00 789250,00

Profit brut / Profit 489041,44 331691,52 371180,21 298681,28 215586,94 Rata profitului %/ Profit rate 114,61 76,55 84,59 66,96 50,12


56

8.2. EFICIENŢA ECONOMICĂ A TEHNOLOGIEI DE ÎNRĂDĂCINARE A MATERIALULUI SĂDITOR VITICOL ÎN GHIVECE NUTRITIVE

În subcapitolul 7.5.5. au fost analizate influenţa pe care au avut-o cele trei variante de amestec nutritiv asupra înrădăcinării şi creşterii lăstarilor, şi în final asupra randamentelor. Rezultatele au arătat că, cel mai bun randament (91,5%) s-a obţinut la varianta cu turbă roşie, urmat de varianta la care s-a folosit turbă neagră (86,2%), iar cel mai mic randament a fost obţinut la varianta C (77,4%), variantă la care s-a folosit doar pământ de pădure, nisip de râu şi rumeguş de brad. Pe baza cheltuielilor cu materialele necesare în tehnologia de producere a viţelor altoite în ghivece nutritive şi a randamentelor obţinute s-a calculat preţul de cost pe unitatea de produs (Tabelul 8.3.). Pentru experienţa privind înrădăcinarea în ghivece de tip Fertil Pot cu amestec nutritiv s-au folosit viţe altoite din soiul Fetească regală care au fost parafinate cu 8-chinolinol înainte de forţare şi cu parafină argintie după forţare, combinaţie de parafinare care a dat cele mai bune rezultate în şcoala de viţă. Această variantă s-a considerat a fi optimă pentru obţinerea de viţe de calitate şi pentru înrădăcinarea în ghivece Fertil Pot. Analiza eficienţei economice s-a realizat pornind de la preţul de cost obţinut pentru viţele destinate plantării în şcoala de viţă (0,84 lei/viţă altoită). Componenţa în proporţii diferite în amestecul nutritiv a turbei (roşii, negre), a nisipului, a pământului de ţelină şi a rumeguşului a dat costuri diferite la cele trei variante. Costurile cu munca oamenilor (realizarea amestecului de pământ, aşezarea patului de drenaj, umplerea ghivecelor cu substratul de înrădăcinare, umectarea ghivecelor, plantarea viţelor în ghivece, irigarea şi efectuarea tratamentelor fitosanitare, dar şi a unor lucrări asupra plantei) au fost egale pentru cele trei variante. Se poate menţiona faptul că, datorită greutăţii mai mari a ghivecelor din varianta C, acestea au fost manipulate mai dificil. Randamentul viţelor de calitate fiind diferit a dus la preţuri de cost diferite între cele trei variante. Cel mai mic preţ de cost (1,28 lei / viţă în ghiveci) s-a obţinut la varianta la care substratul de înrădăcinare a fost din pământ de pădure 60%, turbă neagră 25%, nisip 10%, rumeguş 5% (varianta B), urmat preţul de cost al variantei A (1,36 lei / viţă în ghiveci), iar cel mai mare preţ de cost s-a obţinut la varianta C (1,51 lei / viţă în ghiveci), variantă la care amestecul nutritiv a fost din pământ de pădure 70%, nisip 15%, rumeguş 15%. Preţul de cost mai ridicat la varianta C s-a datorat în primul rând randamentului scăzut de viţe de calitate (77,4%) înregistrat de această variantă. Preţul de vânzare s-a considerat egal pentru fiecare variantă, de 3,5 lei/viţă în ghiveci fără TVA. În urma vânzării, varianta B a generat un profit de

57

20265,9 lei la o cantitate de 10000 de viţe altoite plantate în ghiveci, ceea ce corespunde unei rate de profit de 172,34%. Variantele A şi C, variante la care preţul de cost a fost mai mare, au adus un profit de 18412 lei, respectiv 15388,7 lei la o cantitate de 10000 viţe altoite plantate în ghiveci. Rata profitului a fost bună, şi la aceste variante, de peste 100 (156,59% la varianta A şi de 131,51% la varianta B).

Tabelul 8.3. / Table 8.3. Elemente de cheltuieli şi indicatori de eficienţă economică în producerea viţelor altoite

(Fetească regală/SO 4 clona 762) în ghivece nutritive Expenses elements and efficency economic indices in pots producing grafts (Fetească

regală/SO 4 clona 762)

Varianta A Variant A

Varianta B Variant B

Varianta C Variant C

Varianta Variant

Elemente de cheltuieli Expenses elements

Lei / 10000 viţe Lei / 10000 grafts

Lei / 10000 viţe Lei / 10000

grafts

Lei / 10000 viţe Lei / 10000

grafts Viţe altoite şi parafinate cu varianta 1.3. (8-chinolinol / parafină argintie) Grafts paraffined with variant 1.3. (8 – quinolinol / silver paraffin)

8400,00 8400,00 8400,00

Ghivece Fertil Pot / Fertil Pot pots 200,00 200,00 200,00 Pământ de pădure / Forest soil 12,40 16,50 22,70 Turbă neagră / Black peat - 135,00 - Turbă roşie / Red peat 145,00 - - Nisip de râu / River sand 11,00 8,00 11,00 Rumeguş de brad / Conifer sawdust 18,00 28,00 96,00 Apă umectat ghivecele / Water for pots wetting

8,00 8 8,00

Apă pentru irigat şi tratamente fitosanitare Water for irrigation and phytosanitary treatments

98,00 98,00 98,00

Nisip pentru patul de drenaj / Sand for drainning bed

30,00 30,00 30,00

Îngrăşăminte solubile / Soluble fertilizers

195,60 195,60 195,60

Munca vie (60 ZN) / Labour (ND) 2340,00 2340,00 2340,00 Amortizare fonduri fixe / Fixed fonds amortisment

300,00 300,00 300,00

Total cheltuieli / Overall expenses 11758,00 11759,10 11701,00 Randamentul viţe de calitate % /Quality vine yield % 86,20 91,50 77,40

Preţul de cost (lei/bucată) / Cost price (lei/ pcs)

1,36 1,28 1,51

Preţ de vânzare (lei/vţă) / Selling price 3,50 Venituri din vânzare / Income from selling 30170,00 32025,00 27090,00

Profit / Profit 18412,00 20265,90 15388,70 Rata profitului % / Profit rate % 156,59 172,34 131,51

58

CAPITOLUL IX

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

9.1. CONCLUZII

În urma cercetărilor întreprinse la Jidvei, se poate concluziona că:

1. Soiurile luate în studiu (Fetească regală şi Muscat Ottonel) sunt soiuri foarte răspândite în Podgoria Târnave, dar şi în alte areale viticole din ţară, deci producerea materialului săditor cu aceste soiuri este necesară.

2. Tipurile de parafină utilizată (cu 8-chinolinol, cu oxiquinoleină) sunt o noutate în România, în parafinarea viţelor altoite.

3. În ceea ce priveşte temperature în camera de forţare, aceasta se ridică cu un grad Celsius pe oră în primele trei zile de forţare, până la 32ºC, după care se scade la 30ºC şi se menţine la acest nivel până la încheierea ciclului de forţare.

4. La pepiniera Jidvei, dirijarea forţării se face diferit, principala deosebire constă în faptul că forţarea se face în absenţa luminii pe toată durata ciclului, acoperind lăzile cu pânză Geotextil, peste care s-a aşezat un strat de 5 cm de rumeguş.

5. Cea mai bună calusarea au avut-o viţele soiului Fetească regală parafinate cu parafina cu 8-chinolinol (3,8), rezultat egal din punct de vedere statistic cu Muscat Ottonel / 8-chinolinol (3,6), iar cea mai slabă calusare a fost la viţele soiului Muscat Ottonel parafinate cu parafină standard (2,7).

6. În ceea ce priveşte lăţimea calusului, s-a constatat că viţele soiului Fetească regală (2,42) au format calus cu cea mai mare lăţime, indiferent de tipul de parafină folosit, urmat de Muscat Ottonel (2,27), la diferenţă semnificativă. Cele trei tipuri de parafină aplicate au influenţat formarea calusului, astfel, utilizând parafina cu hormoni (8-chinolinol) s-au obţinut cele mai bune rezultate, în timp ce folosind celelalte două tipuri de parafină (standard şi oxiquinoleină) formarea calusului a fost semnificativ mai redusă.

7. În privinţa procentului la altoire, cea mai bună comportare, indiferent de tipul de parafină folosit a avut-o Fetească regală (80,20%) aflat la diferenţă semnificativă faţă de Muscat Ottonel. În funcţie de tipul de parafină folosit, se remarcă parafina cu 8-chinolinol cu un procent la altoire foarte bun (91,20%), urmat la diferenţă semnificativă de parafina cu oxiquinoleină (78,00%), în timp ce utilizând parafina standard s-au obţinut cele mai slabe rezultate (65,20%).

8. Pornirea în vegetaţie, indiferent de tipul de parafină folosit, a avut-o Fetească regală (77,7%), la diferenţă semnificativă faţă de Muscat Ottonel al cărui procent a fost de doar 68,4%. Parafinarea cu 8-chinolinol a favorizat

59

pornirea în vegetaţie a 79,25% ochi altoi, valoare semnificativ superioară faţă de rezultatele obţinute cu oxiquinoleină (73,15%) şi standard (66,15%).

9. Indiferent de tipul de parafină folosit, între cele două soiuri există o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte gradul de formare a lăstarilor, Fetească regală (2,86) având o medie superioară lui Muscat Ottonel (2,70). Parafina îmbunătăţită cu hormoni (8-chinolinol) a dat cea mai mare valoare a gradului de lăstărire (2,95), urmată de celelalte două tipuri, cu oxiquinoleină (2,75) şi standard (2,65).

10. Înrădăcinarea viţelor altoite, în funcţie de tipul de parafină folosit, a fost semnificativ mai bună la parafina cu 8-chinolinol şi cu oxiquinoleină (1,63) decât parafina standard (1,41). Rezultatele variantelor Fetească regală/8-chinolinol (1,69) şi Fetească regală/oxiquinoleină (1,72) sunt cele mai satisfăcătoare şi egale statistic, în ceea ce priveşte înrădăcinarea viţelor altoite. Cea mai slabă variantă s-a dovedit a fi Muscat Ottonel/standard (1,27), aflată la diferenţă semnificativă de toate celelalte variante.

11. Variantele la care s-au dezvoltat cele mai multe rădăciniţe de calitatea I au fost la Fetească regală/oxiquinoleină (1,10), egală din punct de vedere statistic cu Fetească regală/8-chinolinol (1,07) şi Muscat Ottonel/8-chinolinol (1,03). Variantele cu cele mai slabe rezultate (Fetească regală / standard - 0,93 şi Muscat Ottonel / standard - 0,87) se află la diferenţă semnificativă faţă de majoritatea variantelor experienţei.

12. Soiul Fetească regală a înregistrat cel mai bun randament de viţe altoite (74,9%), urmat la diferenţă semnificativă de soiul Muscat Ottonel (67,0%). Randamentul cel mai mare de viţe altoite a fost obţinut utilizând parafina cu 8-chinolinol (79,8%), atât la Fetească regală cât şi la Muscat Ottonel. Celelalte două parafine (cu oxiquinoleină şi standard) au dat randament mai scăzut la altoire.

13. Parafina cu 8-chinolinol a favorizat pornirea timpurie în vegetaţie în camera de forţare, la Fetească regală şi Muscat Ottonel, acest fapt având consecinţe benefice din punct de vedere economic (reducerea costurilor de producţie) dar şi din punctul de vedere al calităţii materialului săditor viticol, în acest fel, obţinându-se viţe altoite cu lăstari bine formaţi.

14. În condiţiile experienţei efectuate la Jidvei, utilizând parafina cu 8-chinolinol, la Fetească regală şi la Muscat Ottonel, durata ciclului de forţare a fost mai scurtă (medie - 12,2 zile) decât la metoda clasică (medie - 18-21 zile).

15. Pornirea în vegetaţie după plantarea în şcoală, la soiul Muscat Ottonel şi Fetească regală, la variantele rezultate din combinaţia parafinelor cu hormoni de creştere şi parafine cu fungicide a fost mai bună (foarte semnificativ) comparativ cu varianta martor (standard/standard).

16. Parafina argintie, indiferent de parafina folosită la altoire, a favorizat creştea lăstarilor în şcoala de viţă. Comparând variantele de parafinare cu media experienţei se evidenţiază cele mai bune rezultate ale creşterii lăstarilor la varianta 1.3. (diferenţă distinct semnificativ pozitivă), în schimb, la polul opus

60

se află varianta cu parafina standard, care a fost sub media experienţei (diferenţă distinct semnificativ negativă) la ambele soiuri.

17. Vigoarea de creştere a lăstarului principal, exprimată prin diametru, la cele două soiuri (Muscat Ottonel şi Fetească regală) a fost favorizată de combinaţia de parafina cu particule de aluminiu (parafina argintie) atât faţă de martor (parafina standard) dar şi faţă de media experineţei.

18. Numărul de rădăcini la viţele altoite din ambele soiuri (Muscat Ottonel şi Fetească regală) la variantele de parafinare cu hormoni şi fungicide (1.3., 1.4., 2.3. şi 2.4.) au dat rezultate superioare faţă de varianta martor la care s-a folosit parafină standard, diferenţele fiind foarte semnificativ pozitive. La ambele soiuri, prin comparaţia cu media experienţei, s-a evidenţiat varianta 1.3.

19. Diametrul rădăcinilor la viţele de la cele două soiuri, la variantele la care s-a folosit parafina argintie (1.3. şi 2.3.) şi cea albastră (1.4.) înainte de plantarea în şcoala de viţă, a fost mai mare faţă de varianta martor, la care s-a folosit parafina standard, diferenţele fiind foarte semnificativ pozitive. La cele două soiuri, prin comparaţia cu media experienţei, sunt evidenţiate rezultatele variantei 1.3. în ceea ce priveşte diametrul rădăcinilor.

20. Lungimea rădăcinilor la viţele altoite a fost cuprinsă între 21 şi 30 cm, atât la soiul Muscat Ottonel, cât şi la soiul Fetească regală, pe baza notelor acordate în urma măsurătorilor efectuate. La ambele soiuri, la variantele la care s-a folosit parafină cu hormoni de creştere şi cu fungicide (1.3., 1.4., 2.3. şi 2.4.) au fost superioare martorului cu parafină standard (0.0.).

21. Analizând conţinutul total în hidraţi de carbon la soiul Muscat Ottonel, s-a remarcat varianta 1.3. cu cea mai bună acumulare în substanţe de rezervă (13,89 g %) la diferenţă foarte semnificativ pozitivă faţă de varianta martor 0.0., cu doar 9,96 g % hidraţi de carbon. Celelalte două variante la care s-a folosit parafina albastră, indiferent de tipul de parafină folosit înainte de forţare, nu s-au remarcat faţă de martor, diferenţa fiind nesemnificativă. În ceea ce priveşte soiul Fetească regală, conţinutul cordiţelor în hidraţi de carbon a fost superioară martorului (0.0.) la toate variantele de parafinare (1.3., 1.4., 2.3., 2.4.). Datorită faptului că pornirea în vegetaţie a viţelor din variantele 1.3. şi 2.3. a fost mai rapidă, iar prima brumă a venit mai târziu, viţele au avut timp suficient pentru acumularea de hidraţi de carbon în cordiţe, şi implicit în întreaga plantă.

22. Randamentul în viţe altoite de calitatea I la soiul Muscat Ottonel, a avut valori bune (62 – 64 %) la variantele 2.4. şi 1.4. (parafinate înainte de plantarea în şcoala de viţă cu parafină albastră), şi chiar foarte bune (68 – 75 %) la variantele 2.3. şi 1.3. (parafinate înainte de plantarea în şcoala de viţă cu parafină argintie). Aceste rezultate sunt superioare variantei martor, la diferenţă foarte semnificativ pozitivă, variantă care a înregistrat un randament de 55 %.

23. Randamentul de viţe altoite de calitatea I, la soiul Fetească regală, a înregistrat valori mai mari faţă de soiul Muscat Ottonel, acestea fiind cuprinse între 57 şi 81 %, în funcţie de varianta de parafinare. Variantele la care s-a folosit parafina cu fungicide de culoare argintie pentru parafinarea înainte de

61

plantarea în şcoala de viţă, au avut valori mai mari (72 – 81%) faţă de cele la care s-a folosit parafina albastră (66 – 68%).

24. În ceea ce priveşte ieşirea rădăcinilor din ghivecele Fertil Pot, varianta B a înregistrat cele mai bune procente de înrădăcinare după 15, 25 şi 30 de zile de la plantarea în ghivece (23,2; 66,0; respectiv 81,1).

25. Măsurătorile făcute lăstarilor (lungime şi diametru) la 20, 25 şi 30 zile de la înrădăcinare au arătat cele mai bune rezultate la varianta B (turbă neagră), urmată de varianta A (turbă roşie) iar cele mai slabe rezultate au fost la varianta C (pământ de ţelină, rumeguş şi nisip).

26. La prima clasare, rezultate semnificativ superioare faţă de media experienţei (77,73 %) au fost la variantele B (83,1 %) şi A (80,4 %) în timp ce varianta C (69,7 %) a fost semnificativ sub media experienţei.

27. La varianta B s-a obţinut cel mai scăzut procent de viţe pornite în vegetaţie şi uscate (6,1 %) şi viţe nepornite în vegetaţie (1,5%) şi cel mai mare procent de viţe altoite înrădăcinate de calitate (91,5%).

28. Preţul de cost obţinut la soiul Muscat Ottonel a fost diferit, în funcţie de varianta de parafinare. Cel mai scăzut preţ de cost a fost la varianta 1.3., de 2,41 lei/viţă, variantă la care s-a înregistrat şi cel mai mare randament (75,6%). Cel mai mare preţ de cost, de 3,24% lei/viţă altoită, a fost înregistrat la varianta la care s-a folosit parafina standard, atât înainte de forţare, cât şi înainte de plantarea în şcoala de viţă, reflectat şi de randamentul scăzut, de numai 55%. Cele mai mari rate a profitului s-au obţinut la variantele la care s-a folosit parafina cu particule de aluminiu (parafina de culoare argintie) înainte de plantarea în şcoala de viţă (87,01% la varianta 1.3. şi 60,77%) la varianta 2.3.). Varianta cu parafina standard eficienţa economică a fost pozitivă (nu s-au înregistrat pierderi), însă în condiţiile unei rate a profitului mai mici, de 38,85%.

29. La soiul Fetească regală, cel mai scăzut preţ de cost pe unitatea de produs a fost înregistrat, la fel ca şi la soiul Muscat Ottonel, la varianta 1.3., de 2,10 lei / viţă altoită, în relaţie directă cu nivelul randamentului de 81,40%. Celelalte variante de parafinare au obţinut preţuri de cost mai mari de 2,44 lei/viţă la varianta 2.3., de 2,55 lei/viţă la varianta 1.4., de 2,70 lei/vită la varianta 2.4 şi de 3,0 lei/viţă la varianta 0.0. Rata profitului la Fetească regală, de asemenea, a fost mai ridicată faţă de Muscat Ottonel, depăşind la varianta 1.3. valoarea de 100 (114,61%). Celelalte variante au avut o rată a profitului de 84,59 % la varianta 2.3., de 76,55% la varianta 1.4., de 66,96% la varianta 2.4. şi de 50,12% la varianta 0.0.

30. Cel mai mic preţ de cost la viţele altoite înrădăcinate în ghivece de tip Fertil Pot s-a obţinut la varianta la care substratul de înrădăcinare a fost din pământ de pădure 60%, turbă neagră 25%, nisip 10%, rumeguş 5% (1,28 lei/viţă) (varianta B), urmat preţul de cost al variantei A (1,36 lei/viţă), iar cel mai mare preţ de cost s-a obţinut la varianta C (1,51 lei/viţă), variantă la care amestecul nutritiv a fost din pământ de pădure 70%, nisip 15%, rumeguş 15%.

62

Varianta B a generat cea mai mare rată de profit de 172,34%, dar şi variantele A şi C au avut o rentabilitate bună (peste 100%).

9.2. RECOMANDĂRI

În urma rezultatelor obţinute şi a observaţiilor efectuate în producerea materialului săditor viticol la S.C. Jidvei S.R.L., se pot face următoarele recomandări: Altoirea în secţiune omega este o metodă mai bună în privinţa productivităţi muncii dar şi a randamentului, faţă de metoda de altoire clasică, manuală cu briceagul. Este recomandată o dezinfectare atât a materialului biologic utilizat (coarde altoi şi portaltoi) cât şi a materialelor necesare pentru a se preveni apariţia unor focare de boli. Temperatura de parafinare trebuie să nu depăşească 80±2ºC, pentru a se evita eventualele arsuri provocate de temperaturile mai ridicate. Pe baza rezultatelor obţinute, se poate recomanda parafina cu 8-chinolinol datorită rezistenţei mai mari la temperatură atât la altoire, cât şi la forţare. Acest tip de parafină nu se fluidizează uşor, încât să pătrundă între altoi şi portaltoi, iar pe parcursul forţării devine maleabilă favorizând dezvoltarea mai bună a calusului. Se recomandă o atenţie sporită asupra calităţii substratului de stratificare (rumeguşul) şi a umectării acestuia, deoarece o umiditate prea mare poate genera un focar de boli, şi totodată nu permite un bun transfer al aerului cald din exterior spre interiorul lăzii. După terminarea ciclului de forţare, atunci când se face clasarea viţelor altoite, trebuie evitată lovirea şi rănirea calusului, pentru că prin aceste răni se poate face infectarea şi deshidratarea calusului. Trebuie evitată, de asemenea, expunerea la soare a viţelor altoite imediat după scoaterea acestora din camera de forţare. În şcoala de viţă, adâncimea de plantare pe bilon nu trebuie să depăşească 10-12 cm, în caz contrar, la o adâncime mai mare de plantare, încălzirea bilonului se face mai greu, ceea ce duce la o pornire în vegetaţie mai târzie, rezultând o pornire în trepte a şcolii de viţă şi implicit de aici o maturare inegală a cordiţelor . Pentru depozitarea viţelor, se mai face o parafinare (pentru stocare) după care pachetele de viţă sunt dezinfectate cu Cryptonol 1%, şi depozitate în stive, rădăcină la rădăcină, acoperite cu un strat de rumeguş îmbibat cu o soluţie de Cu SO4 1%. Din patru în patru rânduri se pune o folie de polietilenă pentru a se izola restul viţelor afectate de o eventuală boală de depozit. Utilizarea ghivecelor Fertil Pot favorizează creşterea liberă şi rapidă a rădăcinilor; uniformitatea în creştere a viţelor; randamente ridicate în viţe de

63

calitate; nederanjarea rădăcinilor plantelor; eliminarea cu uşurinţa a eventualelor impurităţi; preţ de cost redus prin scurtarea perioadei de vegetaţie, valorificarea superioară a suprafeţelor; controlul mai eficient al condiţiilor de mediu; reducerea preţului de cost a materialului de plantat.

BIBLIOGRAFIE

1. ARDELEAN, M., R. SESTRAŞ, M. CORDEA, 2007, Tehnică experimentală, Ed.

AcademicPres, Cluj-Napoca 2. ARMĂŞESCU, I., I. POENARU, 1970, Rezultate privind folosirea folieie de polietilenă la

plantarea la locul definitiv a viţelor altoite, parafinate şi neforţate, Analele I.C.V.V., Vol. II, p. 163–178.

3. CELIK, H., 2000, The Effects of Different Grafting Methods Applied by Manual Grafting Units on Grafting Success in Grapevines, Turkish J. Agriculture and Forestry 24, p. 499-504.

4. COOMBE, B., 1999, Grafting. In Robinson J. (ed.) The oxford Compinion to Wine, 2nd Edition. The Oxford University Press Inc. New York.

5. CORBEAN, D., N. POP, A. BABEŞ, A. COMŞA, 2009, Research on new methods of forcing management for production of grafted vines at S.C. Richter Tehnologii Viticole S.R.L. Jidvei, Bulletin USAMV Cluj-Napoca.

6. CORBEAN, D., N. POP, A. BABEŞ, A. COMŞA, A. CĂLUGĂR, 2011a, The influence of parrafin type on main characters regarding grafted vines quality, at S.C. Jidvei SRL, Târnave Vineyard, Lucrări Ştiinţifice, Vol. 54 (1), seria Horticultură, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi

7. CORBEAN, D., N. POP, A. BABEŞ, A. COMŞA, A. CĂLUGĂR, 2011b, Research on the influnce of rooting subtrate in fertil pots on grafted vines yield at S.C. Jidvei S.R.L, Târnave Vineyard, Lucrări Ştiinţifice, Vol. 54 (1), seria Horticultură, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi

8. GRECU, V., A. COMŞA, 1983, Rezultate ale cercetărilor privind stabilirea tehnologiilor de producere a viţelor altoite la ghivece nutritive pentru plantare la locul definitiv în anul altoirii, Analele ICVV Valea Călugarească, Vol. X, 189-195.

9. GRECU, V, 1977, Îngrijirea viţelor la fortificarea în solarii, Agricultura socialistă, nr. 154. 10. GRECU, V., 1970, Rezultate experimentale privind diferite metode de păstrare peste iarnă a

coardelor altoi şi a butaşilor de portaltoi. Anale I.C.V.V., Vol. III. 11. GRECU, V., 1990, Cercetări privind afinitatea de altoire a unor soiuri noi de viţă de vie pentru

struguri de masă. Anale I.C.V.V., Vol. XIII. 12. GRECU, V., 1964, Utilizarea rumeguşului vechi la forţatul viţelor asigură bune rezultate,

Gradina, Via şi Livada, Nr. 4, Bucureşti. 13. GRECU, V., 1972, Metode cultură a viţelor altoite în ghivece şi tuburi nutritive, Ferma pentru

producerea materialului săditor viticol, Ed. C.I.D.A.S., Bucureşti. 14. GRECU, V., 1974, Studii privind utilizarea eficientă a porţiunilor de coarde portaltoi cu

maturitate nesigură, Analele I.C.V.V., Vol. V., p: 129–149. 15. GRECU, V., 1976, Rezultate preliminare privind producerea viţelor altoite pe strat nutritiv, în

condiţii de mediu controlat, Producţia vegetală, Horticultura, 6. 16. GRECU, V., 1976, Studiul afinităţii de altoire la unele soiuri de portaltoi nou introduse în ţara

noastră, Analele I.C.V.V., Vol. VII, p.109–123. 17. GRECU, V., 1977, Cercetări asupra metodei de cultura a viţelor altoite pe substrat nutritiv în

solarii, Analele I.C.V.V., Vol. VIII. 18. GRECU, V., 1979, Elemente tehnologice privind producerea viţelor altoite pe sol ameliorat,

Producţia Vegetală, Horticultura, Nr. 3. 19. GRECU, V., 1980, Îndrumătorul pepienieristului viticol, Ed. Ceres, Bucureşti. 20. GRECU, V., 1983, Contribuţii la stabilirea tehnologie de producere a viţelor altoite în ghivece

nutritive pentru plantare la locul definitiv în anul altoirii, Analele I.C.V.V., Vol., X.

64

21. GRECU, V., E. STOIAN, 1972, New products for paraffin treatment of vine grafts, Revista de Horticultura si Viticultura, Vol. 21, No. 2, p. 67-76.

22. GRECU, V., I. CURTU, 1972, Producerea viţelor altoite în tuburi şi ghivece nutritive, Revista de Horticultură şi Viticultură, Nr. 3.

23. GRECU, V., N. VARGA, 1970, Influenţa umidităţii asupra coardelor altoi şi portaltoi în timpul păstrării peste iarnă şi a pregătirii lor în vederea altoitului, Analele IC.V.V. Vol. II., p. 137–146.

24. GRECU, V., N. Varga, 1973, Recomandări în legătură cu recoltarea probelor şi analiza coacerii la portaltoi, Revista de Horticultură şi Viticultură, Nr. 11, Bucureşti.

25. GRECU, V., N. VARGA, GH. POPA, ŞT. MIHAI, D.BĂDIŢEASU, GH. NEDELCU, 1976, Cercetări asupra metodei de cultură a viţelor altoite pe strat nutritiv în solarii, Analele I.C.V.V., Vol. VIII, p. 73-95.

26. HACEATURIAN, R.P., 1975, Creşterea butaşilor de viţă de vie în instalaţia hidroponică experimentală de producţie, Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia Moldovei, Nr. 10., Chişinău.

27. HAMDAN, A-J.S., R. BASHEER-SALIMIA, 2010, Preliminary Compatibility between Some Table-Grapevine Scion and Phylloxera-Resistant Rootstock Cultivars, Jordan Journal of Agricultural Sciences, Vol. 6 (1), p. 1-10.

28. MALTABAR, L..M., 1970, Creşterea viţelor altoite în păhărele de carton, Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia Moldovei, Nr. 1., Chişinău.

29. MOLDOVAN, S.D., A. KOVACS, ŞT. CRISTEA, 1994, Results on behaviour of several Vinifera grafted on various rootstocks at Târnave vineyard, Symposium of 125 years of higher agronomic education at Cluj-Napoca.

30. POP, N., 2001, Viticultură, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. 31. POP, N., 2003, Viticultură, Ed. AcademiPres, Cluj-Napoca. 32. POP, N., 2010, Curs de viticultură, Ed. Eikon, Cluj Napoca 33. POUGET, R., 1990, Histoire de la lutte contre le phylloxera de la vigne en Fance, INRA,

OIV, Paris. 34. REED, A., C.J. O’CONNOR, L.D. MELTON, B.G. SMITH, 2004, Determination of sugar

composition in grapevine rootstock cuttings used for propagation, Am. J. Enol. Vitic., 55 (2):181-186.

35. SCHENK, W., 1967, Das paraffinieren der Pfropfreben, eine Massnahme zur Verminderrung des Ausfallridikos, Der Deutsches Weinbau Jahrbunch.

36. TIHVINSKII, I.N., 1982, Stratificarea şi conservarea în bandaj a butaşilor altoiţi, Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia Moldovei, Nr. 6, Chişinău.

37. TRAHTMAN, I.M., 1976, Concentraţia soluţiei nutritive la creşterea butaşilor de viţă de vie în hidroponică, Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia Moldovei, Nr. 11, Chişinău.

38. ŢÂRDEA, C., L. DEJEU, 1995, Viticultura, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti. 39. ***55 de ani de cercetare ştiinţifică pentru viticultura şi vinificaţia din Transilvania, Staţiunea

de Cercetare şi Producţie Vitivinicolă Blaj 1946-2001, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu Siseşti, Institutul de Cercetări pentru Viticultura şi Vinificaţie, Ed. Poliam.

40. ***www.fermierul.ro 41. ***www.campus-geiseinheim.de. 42. ***www.cfcl.fr/viticulture/actygref.htm. 43. ***www.cfcl.fr/viticulture/pp-140f.htm. 44. ***www.cfcl.fr/viticulture/rebwachs.htm. 45. ***www.cfcl.fr/viticulture/starwax.htm. 46. ***www.richter.fr. 47. ***www.scdvblaj.ro. 48. ***www.stahler.com. 49. ***www.weinobstklosterneuburg.at.

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileDescrierea soiurilor de viţă de vie...

Documents

Transcript of REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileDescrierea soiurilor de viţă de vie...