rezumat cambosie-1

7/18/2019 rezumat cambosie-1

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-cambosie-1 1/9

1. NormalitatePsihopatologia – stiinta care se ocupa cu studiul tiparelor anormaleAnormalitate este o conventie sociala, o masura limita metrica, impusă de societate unei categorii de indivizi, extremele comportamentuuman.Normalitatea este o conventie sociala , un proces dinamic, spatio-temporal, o intelegere intre parti sub impulsul factorilor istorici si geograficIsterie vine de la prezicatoarea Pthia. Pthiatism ! isterie.Anormalitatea, nebunia era considerata de sorginte divina.In "vul #ediu nebunia era considerata de sorginte satanica. Nebunii erau arsi pe rug, inchisi in institutii speciale sau inchisori. In aceast

perioada avea loc o separare$Izolare% &amasa de forta% #edicamenteIn zilele noastre se incearca integrarea in normalitate. 'arfurile psihogramei se taie cu a(utorul unor medicamente, pentru ca simptomul snu mai iasa din normal. In zilele noastre se discuta despre drepturile bolnavului psihic, care are drept la viata sociala.

2. Pulsiune vs. Instinct

Instinctul este o zestre energetica ce inmagazineaza energie.Instinctul primar este forma cea mai apropiata de energie.Instinctele sunt agresive, ce conserva individul, si sexuale, ce perpetueaza specia.)ezvoltarea psihologica este urmarea negocierii cu instinctele. &opilul se naste cu zestrea instinctuala, care este forta lui. )atorita dezvoltarinstinctul este inlocuit de pulsiune.Pulsiunea este instinctul uman ce trebuie sa traverseze aparatul psihic uman.Pulsiunea agresiva si sexuala se intrepatrund, se combina, sediul lor este in inconstient, traverseaza psihicul uman, care este stratificat, scopul descarcarii lor. Imperativul psihicului este descarcarea tensiunilor, pulsiunilor. &and nu ne putem descarca pulsiunile, inseamna ca o

energia este prea mica, ori cenzura este prea mare.

*. Faza oralăNa+terea este un proces foarte psiho-traumatizant. )ezvoltarea copilului este strnsă de conceptul de funcia maternă. &opilul se na+te cu ni+instincte$ agresive +i sexuale, +i ncepe pe drumul dezvoltării să facă ni+te achiziii psihice.Prima etapă de dezvoltare a copilului n psihanaliză poartă numele de oralitate. #odalitatea de relaţionare activă a copilului se face prin supt – interiorul gurii copilului e snul matern. &opilul se hrăne+te. /nsă relaia dintre sn +i gura copilului nu are numai scopul de hrănire, ci +i de holdiafectiv . Copilul se simte în siguranţă psihică afectivă nu doar atunci cnd e sătul, dar +i cnd este n contact cu corpul mamei, pentru că această fază nu poate face diferena ntre el +i mama. Nu există o separare obiectuală 0copilul ! subiect 1 mama ! obiect2 la nivelul acestvrste – copilul se află cu mama ntr-o relaie bilateral deschisă de tip osmotic – copilul nu se poate identifica, nu poate face distincie, sgăse+te n osmoză cu mama./n psihanaliză este folosit termenul - funcie maternă – tot ce nseamnă funcionalitatea maternă. &opilul se raportează la cele două cereri ale l

n raport cu funcia maternă./n procesul suptului se iniiază un proces de structurare a !u"lui fizic – copilul ncepe să neleagă de unde se ntinde el, n zona gurii lucruri

devin tot mai precise, are loc un fenomen extrem de important - erogenizarea orificiului #ucal. /n psihanaliză prin erogenizare se nelegeapariia sursei de plăcere. 3ura ncepe să diferenieze senzaia plăcută de cea neplăcută, zona respectivă devine zona de intrare a plăcerii corp. 4e mai ntmplă ncă un tip de erogenizare – păstrarea snului n gura copilului este o sursă de satisfacie. A treia achiziie este deal"unegocierea adaptarea la angoasa de a#andon. #ama nu poate ntotdeauna să ină copilul la sn. &opilul ncepe să se adapteze la absena mam– la nceput este nnebunit de lipsa ei, n timp, pe măsura avansării acestei faze, sevra(ul din cauza lipsei contactului afectiv, copilul ncepe s

nvee să nu fie plin de afectivitate n continuu. Angoasa de separare este foarte importantă pentru copil. Achiziia determinării "u-lui fizic a(utla adaptare la angoasa de separare. /n viaa ulterioară tindem să avem securitatea afectivă ct mai mare, adică angoasa de abandon ct mai mică.Achiziiile fazei de oralitate$

5. "rogenizarea orificiului bucal.6. Instalarea "u-lui fizic.*. Adaptarea la angoasa de abandon.

&e se ntmplă dacă sunt probleme n realizarea acestor achiziii7 )acă copilul nu poate face deal cu absena mamei7 #ama trebuie să-l a(ute s nvee să se adapteze.8ixaie n oralitate nseamnă că faza nu a fost terminată. /n lipsa excesivă de atenie, copilul renună la plns, snul matern ncetează să mai fobiect al gri(ii afective, rămnnd doar cu funcia de administrare a hranei. Atunci copilul nu mai construie+te relaia afectivă, noiunea dconfort nu mai există, astfel copilul a(unge la autism. Afectivitate blocată.Atunci cnd copilul +i aduce funcia maternă de fiecare dată cnd plnge, se adaptează comportament al unui isteric. /n astfel de comportamenpersoana atrage atenia asupra sa prin toate mi(loacele, ca toată lumea să ină cont de ce vrea ea n momentul respectiv. Persoana hiperafectivă

$. Faza anală

&opilul se hrăne+te, n corp se formează un bol alimentar, care apoi trebuie expulzat din corp sub forma materiilor fecale, care ies dintr-o altparte, dect intră. /n altă parte există un alt orificiu, care din punct de vedere anatomic este asemănător cu zona orificiului bucal. /n oralitatcopilul nu este interesat de ce se ntmplă cu bolul alimentar, dar se introduce un lucru cu o conotaie socio-culturală. Părinii ncep să faceducaia copilului n curăenie. &opilul are controlul sfincterian. #ateriile fecale capătă o valoare simbolică, pe care copilul nvaă să folosească cun cadou sau ca răzbunare. )acă din punct de vedere al copilului relaia cu mama este bună, copilul i face cadou 0face la oliă2, dacă relaia est



proastă, copilul se răzbună 0face n scutece2. &opilul ncepe să folosească activ plusvaloarea asta 0valoarea simbolică de relaionare2 - partesimbolică, n relaia cu mama. Pnă acum copilul nu avea o altă modalitate de a relaiona, dect plnsul. )in momentul acesta el mai aremodalitate.%chiziţiile fazei de analitate&

5. Apare erogenizarea sfincterului anal6. 4e continuă schema "u-lui fizic – avem o intrare plus o ie+ire. Percepia asupra corpului este mai completă. &opilul ncepe să capet

semnificaii de bine +i rău primind informaii de la acest nivel 0senzaii plăcute sau neplăcute2.*. &onstruie+te relaia activă cu funcia maternă, ncepe să impună un anumit comportament mamei prin fenomenul cadou-răzbunare p

care l atribuie materiilor fecale 0plusvaloare2.9. /ncepe să dezvolte un mod de funcionare simbolic.

:einerea materiilor fecale ca răzbunare provoacă constipaie, care se soldează cu durere. /nsă satisfacia acestei plus valori este mare, daccopilul acceptă această durere n virtutea satisfaciei mai mari de a se răzbuna pe mama. /n faza asta se iniiază sadism +i masochism – adicdinamică ntre a obine plăcere făcnd rău altuia, prin răzbunare, copilul compensează o in(urie provocată de mama, cnd o vede supărată. 4instalează un comportament, care ulterior se poate transforma ntr-un comportament de tip sadic. ;ot acum se poate structura un comportamende tip masochist, pentru că dacă păstrez starea de durere numai pentru a se răzbuna pe mama, nseamnă că (uisana 0plăcerea2 este mai mare.

'. Faza falico"genitală/n fazele anterioare pentru copil nu conta sexul lui biologic. &opilul nu inea cont de diferenă de sex, pentru că ea nu are pentru el nici

semnificaie. &opilul n instinctul de a se situa n mediu, constată că oamenii sunt de două categorii – unii sunt ca ei +i aii sunt construii altfel. )acest moment ncepe calea diferită de dezvoltare pentru băiei +i pentru fete.

<ăiatul constată că are penis 0coco+el – A. &ambosie2 dar pe de altă parte vede că fetele nu au penis. "l se gnde+te, că au +i fetele cevdar e mai mic, o să le crească n timp. Numai că timpul dovede+te, că lucrurile nu se schimbă. Atunci băiatul trebuie să accepte, că există ni+t

fiine, care s-au născut ca el, dar totu+i sunt diferite – au o lipsă. "l ncepe să gndească – cum s-a a(uns la această lipsă. "l gnde+te – că au avu+i ele penis, dar ceva s-a ntmplat, +i li s-a tăiat. Atunci ncepe +i el să creadă, că poate să-+i piardă penisul 0să fie castrat2. Astfel păstrarepenisului devine axa principală de construcie a dezvoltării lui psihice. )in acest moment băiatul se dezvoltă pnă moare n angoasa de castrare. &nu cumva ceva să-l lase fără obiectul fălo+eniei lui. &um se nregistrează psihologic acest fenomen pe parcursul vieii7 Iniial lucrurile se reduc apartenena unui penis, adică penisul este partea anatomică, pe care băieii o au spre deosebire de fete. =lterior noiunea de penis devine mapuin importantă, dar ceea ce contează, este ce derivă de aici – societatea i impune băiatului să transforme poziia de penis n poziia de faluPoziia de falus este poziia a+teptată de societate din partea unui bărbat. <ărbatul trebuie să fie falic, adică competitiv, viril, masculin, actiprotector, productiv. ;oată dezvoltarea ulterioară a bărbatului are loc sub imperativ al angoasei de castrare.

04ecundarizare. Aproximativ pnă la cinci ani noi nvăăm ni+te mecanisme primare, pe care le descoperim n această perioadă. )ucinci ani verificăm, folosim acelea+i mecanisme ntr-o con(unctură din ce n ce mai complexă, astfel uităm care este mecanismul iniial.2

)ezvoltarea feminităii. 8ata se na+te fără penis, dar nu +tie. Apoi constată, că faă de băiei are altceva, +i acum funcionează exaca băiatul – mi apare n timp – dar nu apare. )evine curioasă +i constată că femeile mai mari sunt construite la fel ca ea. Atunci +i dă seama ctrebuie să ia poziia falică din altă parte. Această poziie o are tata. 8ata intră ntr-un proces de seducie fără limite faă de părintele de seopus. 8ata se dezvoltă n >invidie de penis?. >Invidia de penis? este fenomen n oglindă al angoasei de castrare, +i constituie motorul dezvoltăr

fetei din punct de vedere psiho-sexual.%chiziţiile&5. &opilul ncepe să ină cont de apartenena la sex biologic 6. /ncepe dezvoltarea n dependenă de sexul său biologic

(. Caracterizarea fazelor pre"oedipiene

Prima etapă de dezvoltare a copilului n psihanaliza poartă numele de oralitate. /n procesul suptului se iniiază un proces de structurare !u"lui fizic – copilul ncepe să neleagă de unde se ntinde el, n zona gurii lucrurile devin tot mai precise are loc un fenomen extrem dimportant - erogenizarea orificiului #ucal. /n psihanaliză prin erogenizare se nelege – apariia sursei de plăcere. 3ura ncepe să difereniezsenzaia plăcută de cea neplăcută, zona respectivă devine zona de intrare a plăcerii n corp. 4e mai ntmplă ncă un tip de erogenizarepăstrarea snului n gura copilului este o sursă de satisfacie. A treia achiziie este deal"ul negocierea adaptarea la angoasa de a#ando#ama nu poate ntotdeauna să ină copilul la sn. &opilul ncepe să se adapteze la absena mamei – la nceput este nnebunit de lipsa mamei, n timpe măsura avansării acestei faze, sevra(ul din cauza lipsei contactului afectiv, copilul ncepe să nvee să nu fie plin de afectivitate n continuAngoasa de separare este foarte importantă pentru copil. Achiziia determinării "u-lui fizic a(ută la adaptare la angoasa de separare.

Achiziiile fazei de oralitate$5. "rogenizarea orificiului bucal.6. Instalarea "u-lui fizic.*. Adaptarea la angoasa de abandon.&opilul se hrăne+te, n corp se formează un bol alimentar, care apoi trebuie expulzat din corp sub forma materiilor fecale, care ies dintr

altă parte, dect intră. /n altă parte există un alt orificiu, care din punct de vedere anatomic este asemănător cu zona orificiului bucal. /oralitate copilul nu este interesat de ce se ntmplă cu bolul alimentar, dar se introduce un lucru cu o conotaie socio-culturală. Părinii ncep sfacă educaia copilului n curăenie. &opilul are controlul sfincterian. #ateriile fecale capătă o valoare simbolică, pe care copilul nvaă sfolosească ca un cadou sau ca răzbunare. )acă din punct de vedere al copilului relaia cu mama este bună, copilul i face cadou 0face la oliă2, dacrelaia este proastă, copilul se răzbună 0face n scutece2. &opilul ncepe să folosească plusvaloarea asta 0valoarea simbolică de relaionare2 - parte



simbolică activ n relaia cu mama. Pnă acum copilul nu avea o altă modalitate de a relaiona, dect plnsul, din momentul acesta el mai aremodalitate.Achiziiile fazei de analitate$

5. Apare erogenizarea sfincterului anal6. 4e continuă schema "u-lui fizic – avem o intrare plus o ie+ire. Percepia asupra corpului este mai completă. &opilul ncepe să capet

semnificaii de bine +i rău primind informaii de la acest nivel.*. &onstruie+te relaia activă cu funcia maternă, ncepe să impună un anumit comportament mamei prin fenomenul cadou-răzbunare p

care l atribuie materiilor fecale 0plusvaloare2.9. /ncepe să dezvolte un mod de funcionare simbolic./n fazele anterioare pentru copil nu conta sexul lui biologic. &opilul nu inea cont de diferenă de sex, pentru că ea nu avea pentru el nici

semnificaie. &opilul n instinctul de a se situa n mediu, constată că oamenii sunt de două categorii – unii sunt ca ei +i aii sunt construii altfel. )acest moment ncepe calea diferită de dezvoltare pentru băiei +i pentru fete.

%chiziţiile&

1. &opilul ncepe să ină cont de apartenena la sex biologic 6. /ncepe dezvoltarea n dependenă de sexul său biologic

Perioadele traversate pnă la vrsta de cinci ani sunt comune pentru toi, modul n care le traversăm este diferit.). Comple*ul +edip la #ăieţi

Comple*ul lui +edip , copilul are relaţie proastă de rivalitate cu părintele de acela-i se* -i o relaţie #ună de investiţie afectivă c părintele de se* opus. <ăiatul are relaie bună cu mama +i se află n rivalitate cu tata. <ăiatul nu vrea să renune la mama – cu ct &@)# insistsă-+i facă loc n relaia cu mama, cu att el vrea să-l dea afară din relaia cu mama, pentru a beneficia n omnipotena lui de mama. &opilul ncercsă-i separe pe părini, de exemplu, doarme la mi(loc, ntre ei. )ar nici &@)# nu renună la relaia cu mama +i ncepe să se impună. <ăiatuanalizează situaia +i constată – el are un penis, dar +i tata are penis +i fiind mare a reu+it să +i-l păstreze. A a(uns adult nefiind castrat – asta

lecia care trebuie nvăată. Apoi +i dă seama cine de fapt este cel mai periculos din punct de vedere al castrării – &@)#. Atunci băiatul acceptă pe &@)# ca model – nvănd să preia de la el cum se păstreze falusul, cum se a(ungă să fie la fel de falic – atunci apare garania supravieuirii psihice. <ăiatul nelege că trebuie să renune la dragostea pentru mama, pentru ca &@)# nu va renuna la mama, mama niciodată nva fi soia băiatului att timp ct trăie+te tata. <ăiatul renună la relaia afectivă cu mama. #ama devine neinteresantă, nu mai are ce să mofere, interesul se ndreaptă către tata pentru a nvăa lecia posturii falice 0copiind comportamentul tatălui2. Astfel nemaifiind n rivalitate c&@)#, băiatul a ie+it din &@. /ntreg &@ ine ntre trei +i cinci ani cu variante mari n plan subiectiv.

. Comple*ul +edip la feteComple*ul lui +edip , copilul are relaţie proastă de rivalitate cu părintele de acela-i se* -i o relaţie #ună de investiţie afectivă c

părintele de se* opus . 8ata se află n relaie bună, afectivă cu tata +i n relaie de rivalitate cu mama. 8ata este supărată pe mama, că a făcut-o fel ca ea, adică fără penis – a privat-o de toate avanta(ele, pe care le vede n poziia falică. :elaia fetei cu mama este proastă. Atrăgător est&@)#, astfel fata trebuie să construiască o relaie cu celălalt părinte, pentru că mama a făcut la fel – neavnd falus, a intrat n relaie cu tat8ata are un singur avanta( – că are un model de cucerire a falusului, oferit de mama. )e aceea fata se duce spre părintele de sex opus cu toatseducia de care este capabilă. 8ata preia de la mama noB-hoB-ul feminităii pe care l duce mai departe n relaia cu părintele de sex opu

ignornd-o pe mama, mama trebuie să dispară din ecuaie.8ata se află n &@ din invidia de penis, nu este nevoită să iasă ct mai repede din el ca băiatul, pentru că nu are angoasa de castrare. 8at

consideră, att timp ct nimeni nu i se poate mpotrivi, este liberă să beneficieze de poziia falică a tatălui. /nsă nici mama nu vrea să cedeze relaie. /n prima fază i convine că fata este n relaie bună cu tata, dar apoi ncepe să o deran(eze atitudinea de agresivitate, dorina de a desfiina din partea fetei. #ama intervine, cnd fata intră n perioada pubertăii, +i apar semnele de feminitate, att comportamentale, ct biologice – apare momentul crucial n relaie, cnd apare menstruaia, adică fata devine aptă de procreare din punct de vedere biologic. 4imboasta reprezintă castrare, nsă o castrare nu pe un versant de anatomie cum e la băiei, ci este una care se bazează pe versantul de invidie dpenis, de dezvoltare. 8ata n relaia cu tata vine cu contribuia C +i el vine cu contribuia 5CCD, ntre ei n cuplu se face repartiia de ECD . )aapare castrarea +i din partea tatălui. /n momentul acesta tatăl fuge de relaie – se reactivează angoasa de castrare – pentru bărbat n momentuacesta &@)# devine societatea, care l poate acuza de incest +i astfel el poate fi privat de poziia falică. Atunci tatăl iese din relaie$ sau devinfoarte posesiv, agresiv faă de orice nseamnă dezvoltare, sau fuge +i se dedică altor activităi, renună la nelegere faă de toate problemelfetei, care in de dezvoltarea ei sexuală.

8ata ncearcă să găsească poziia falică n altă parte. /n prima fază se ndreaptă spre mama pentru a nvăa ce i trebuie ca să poată păstpoziia falică, ca să nu mai repete e+ecul din relaia cu tata, pentru că +i dă seama, că mama a +tiut ceva, ce nu +tie ea, +i a reu+it să-l păstreze ptata lngă ea. "ste asemănător cu raionamentul băiatului din faza ie+irii din @edip, cnd +i ia ca modelul părintele de acela+i sex. Numai că mamneavnd falus, nu o nvaă lecia falicităii, ci lecia feminităii. Fecia falicităii se poate nvăa n context, n care există falus. "xistă trcontexte, care reprezintă trei modalităi de ie+ire din @edip al sexului feminin.

1. 8ata găse+te un substitut de părintele funcional, de poziie falică, n alt bărbat, găse+te sigurană. "ste modalitatea cea mai comună da ie+i din &@.

2. 8emeia prin propriile puteri a(unge la o poziie de conducere n carieră profesională. 4copul se ndepline+te – poziia profesională acopenevoia de falicitate.

/. Na+terea unui copil. 4imbolic la na+tere copilul care iese reprezintă un penis A treia modalitate de ie+ire din &@ reprezintă partea cemai importantă pentru că se ntmplă n două planuri$ n plan real +i n plan simbolic, metaforic. Acest plan este de multe ori mult mai importandect cele două de mai sus, deoarece femeia de multe ori renună la ele pentru a ndeplini planul acesta. Nu este nimic mai falic dect să na+ti ucopil, nici cei mai falici bărbai nu sunt capabili de a+a ceva.



8emeile ies din &@ n perioada de 5E,5G – 9C,9E ani.8emeia iese din &@ pentru că vrea ea se depă+ească această situaie, băiatul este obligat.

0. Caracterizare generală a comple*ului lui +edip&opilul 0folosindu-se de achiziiile de pnă acum2 constată, că mama, cnd nu este n relaie cu el +i a(unge să facă deal cu angoasa d

separare, devine curios, ce face mama, atunci cnd nu e cu el. Apare >celălalt obiect al dorinei mamei?. &opilul este primul obiect al dorinmamei, n interiorul angoasei de separare copilul poate conceptualiza celălalt obiect al dorinei mamei 0persoana, lucru etc.2. &opilul +i ndreaptatenia spre celălalt obiect al dorinei mamei, să vadă ce are acesta spre deosebire de el, copilul, din ce cauză mama nu este atentă la el totalitate. )in acest moment se creează o triunghiularizare, care nlocuie+te, pentru a depă+i, modul de funcionare bilateral deschis.

&aracteristicile +i avanta(ele procesului de triunghiularizare$5 Avem 6 persoane de acela+i sex +i o persoană de sex opus. )ouă persoane din aceea+i generaie +i o persoan

dintr-o altă generaie.6. &opilul constată că celălalt obiect al dorinei mamei este de sex masculin, adică deine poziia falică 0falic poate fi +i un alt obiec

serviciu etc2, astfel a(unge n unele domenii s-o domine pe mama. Adică există ceva mai puternic dect relaia bilateral deschisă. #amastfel apare mai slabă dect mama din relaia bilateral deschisă. &opilul a(unge să neleagă că mama se află n parta(, este mpărit

ntre el +i celălalt obiect.*. &opilul este obligat să ină cont de acest parta( +i să construiască o relaie cu celălalt obiect al dorinei mamei. &opilul este scos dintr-u

echilibru./n această fază apare posibilitatea de a alege. Astfel copilul iese din modalitatea de relaionare de tip psihotic +i a(unge la modalitatea drelaionare de tip nevrotic. Nevroza este matricea de funcionare a normalităii. Putem construi modalitatea de funcionare din alegere. &u cmai multe modalităi de alegere avem, cu att +ansa de adaptare este mai mare.

Comple*ul lui +edip – copilul are relaie proastă, de rivalitate cu părintele de acela+i sex +i o relaie bună de investiie afectivă cu părintede sex opus.

)in punctul de vedere al conceptelor fundamentale complexul lui @iedip este cheia de boltă a teoriei psihanalitice. "ste cel mai importanconcept din psihanaliză. &@ este universal, valabil pentru toată lumea indiferent de zona geografică. &elălalt obiect al dorinei mamei funcioneazca simbol, limitează puterea, limitează omnipotena copilului de a (uisa de mama lui, l obligă pe copil să mpartă funcia maternă ntre celălaobiect al dorinei mamei +i el, deoarece este nevoit să accepte faptul că celălalt obiect al dorinei mamei este mai puternic dect el.

Fegat de &@ 8reud mai adaugă un discurs$ )acă &@ reprezintă relaia cuiva cu factorii de interdicie, de cenzură, de castrare, +i băaitul estobligat să se supună acestui proces, dar fetele fac acest lucru n timp, la maturitate, din propria lor dorină - adică băiatul de la cinci ani +tie ctrebuie să asculte de regulă, de lege, de interdicie, iar fata nelege acest lucru la maturitate, astfel din punct de vedere al moralităii băiateste mai conform dect fata. /n această situaie societatea este mai indulgentă faă de bărbai n cazul unei relaii considerate amorală, n timce femeile sunt tratate mai aspru deoarece sunt mai libere n plan de funcionare fantasmatic, sunt mai sensibile, avnd o viaă fantasmatică mabogată.

1. Prima topică Freudiană

Aparatul psihic. &um vede 8reud mpărirea aparatului psihic. /n anul 5HCC n lucrarea >Interpretarea viselor? 8reud dă un model al aparatulpsihic după un model fizicalist de aparat optic$ sistem de lentile cu spaiul corect a+ezat ntre lentile. Prima clasificare a substanelor psihice.

Incon-tient – sediul pulsiunilor de tip agresiv +i sexual n forma lor primară. ;ot aici sunt pulsiunile, care au ncercat să iasă, dar lovuindu-sde mecanismul de refulare, au fost ntoarse. Incon+tientul este mai aproape de versantul biologic, de instinct.Precon-tient – o formă de anticameră, care leagă exteriorul cu interiorul. &oninut de material psihic, care a fost n incon+tient, +i este

drum spre a ie+i n comportament, dar se opre+te aici, sau material psihic, care refulat nu se duce n incon+tient, ci se opre+te n precon+tient. /interiorul precon+tientului există locuri mai aproape de cmpul con+tientului, +i altele mai depărtate de cmpul con+tientului. Precon+tientul estmai aproape de pulsiune, care a trebuit să traverseze aparatul psihic complet.

Con-tient - este vrf de lance al activităii psihice, este o instană foarte firavă, +i din punctul de vedere dinamic - fără energie psihică. Arolul de cenzură.

/n această topică este vorba de dinamica pulsională. Pulsiunea pleacă din incon+tient, trece prin precon+tient +i vrea să a(ungă n act, comportament, fapt pentru care trebuie să străbată apărările con+tientului. Poate să o facă – iese n comportament, dacă nu poate – se ntoarce incon+tient sau n precon+tient.

11. % doua topică Freudiană&um se obine gradare a factorilor psihici7 /n 5H6* 8reud scrie cartea >)incolo de principiul plăcerii? n care gnde+te aparatul psihic dintr-un a

punct de vedere – al organizării, al ierarhizării. &um se a(unge din incon+tient la comportament7ine – sediul instinctelor 0pulsiunilor2, punctul cel mai profund, abisal, +i cel mai plin de energie al aparatului psihic. &u timpul această magm

ncepe să se organizeze. )in această organizare rezultă→ !ul – partea cea mai organizată a 4inelui. Procesul de organizare rezultă din interfaa dintre individ cu zestrea lui pulsională, +i imperative

socio-culturii. Fa nivelul acesta nu există alt material psihic, suntem n continuare ntr-un cmp al incon+tientului. "ul este la fel de incon+tient c+i 4inele. )in "u prin organizare se identifică o altă formă de organizare$→

upra"!u- forma cea mai organizată a "u-lui. 8orma cea mai de impact ntre zonele pulsionale incon+tiente +i factorii socio-culturali. Fnivelul 4upra-"ului se găsesc normele noastre sociale, legile. 4upra-"ul mo+tene+te ca etapa de dezvoltare &@.

;oate aceste trei instane psihice sunt incon-tiente.



12. 3ecanisme de apărare<aza noastră empirică, instinctuală versus pulsională este de tip agresiv-sexual. Achiziiile fazelor pre-oedipiene, sistemul de relaionare oedipiareprezintă dezvoltarea a modalităilor de punere n act a acestor pulsiuni, care se modifică, se maturizează, se transformă de la forma primar

ntr-un comportament psihic adaptativ. /n afară de presiunea din interiorul psihicului nostru nspre ie+irea n comportament, intervine presiunexternă a socio-culturalului, care forează modificarea pulsiunilor. 4ocio-culturalul ne impune ca să putem funciona$

52 4ă fim n cuno+tină cu ni+te reguli n care funcionează societatea%62 4ă le luăm n posesie +i să le dăm o interpretare subiectivă%3) Această interpretare subiectivă +i comportamentul care derivă din ea sa fie adaptativă +i să fie acceptată de societate.

&um poate copilul să ducă pulsiunile n comportament n a+a fel nct să fie n acord +i cu descărcarea pulsională 0imperativ al vieii psihice2 +i acord cu cenzura +i interdiciile impuse de societate7 )in perioada de acumulări copilul are ni+te mecanisme de apărare – #A ale ntregului aparpsihic, pentru că apără integritatea, supravieuirea aparatului psihic.#A după modul de funcionare se mpart n două categorii$

1. 4e refulare – ntorc pulsiunea de unde a plecat ea de frica consecinelor socio-culturale. Pulsiunea se love+te de cenzură +i se ntoarc napoi. #A de tip refulator reprezintă un e+ec al descărcării. estrea pulsională cre+te, presiunea cre+te. Psihicul face aceste lucrpentru că riscul de a scoate pulsiunea primară, rudimentară, nestructurată este foarte mare, deoarece love+te o interdicie socia:efularea este un mecanism implicit legat de supravieuirea aparatului psihic, pentru că distrugerea n această situaie nu vine dinterior, ci din afară, din societate. :efularea n exces duce la cre+terea tensiuni interioare, la nevroza excesivă

2. 4e su#limare - modifică forma pulsiunii +i o fac să iasă n afară fără să posede forma lor originală, agresiv-sexuală. &e putem să faceca să punem n act pulsiunile de tip sexual fără a intra n litigiu cu societatea7 #odifică forma pulsiunii ntr-o formă acceptabilă, penta n+ela cenzura. )escărcarea este mediată de schimbare de expresie. 4ublimarea n exces duce la epuizarea energiei psihice.

;oate #A pot fi cazate n una din aceste două categorii după modul n care funcionează – de tip refulator sau subliminator. /n contextul acest

capătă o valoare +i o semnificaie specială n discurs analitic două noiuni$ simptomul +i visul, pentru că simptomul +i visul reprezintă ni+tmodalităi de sublimare la limita acceptanei sociale. /n fiecare din cele două situaii speciale psihicul are un >moment de slăbiciune? +i sublimareeste oarecum forată.

4imptomul este un moment de disfuncionalitate, de neadaptare a structurii psihice. /n momentul cnd apare un simptom, care este ulimba( al incon+tientului, care vrea să comunice ceva despre incon+tient fără a avea modalităile de nelegere. Pentru a nelege simptomul trebusă mergem spre mecanismele primare.

1/. 5ransfer6n partea de clinică psihanalitică conceptul fundamental este transfer"contra"transfer. Clinica psihanalitică nu poate avea loc fărtransfer"contra"transfer .

;ransfer – suma reaciilor afective, pe care analizatul le transferă faă de analistul său. "ste un fenomen care i aparine analizatul0pacientului2 +i este reprezentat prin tot ce simte pacientul n raport cu analistul său. ;ransferul se transformă n material analitic. Pacientaruncă analistului o cantitate de afect. /n interiorul acestui material analitic analistul vine cu interpretarea. Analistul folose+te un afect, pe caranalizatul i transmite, +i ncearcă să vadă, de unde se transferă acest afect, pentru că analistul +tie că acest afect se originalizează din alt

parte, din altă relaie. Pe parcursul unei relaii de psihoterapie, indiferent de sexul analizatului +i al analistului există un soi de afect. "ste o regua constanei, ca analizatul să se >ndrăgostească? de analistul său, să aibă nevoie de analist, pentru că asupra analistului transferă funcia matern/n relaie analitică iubirea nu este singurul afect, ci este asociată cu agresivitate +i cu ură. 4inusoida cu afect pozitiv cu afect negativ l a(ută ppsihanalist să-+i păstreze locul de neutralitate – după declaraie de dragoste urmează declaraia de război.

Analistul +tie, că cauza simptomului se găse+te n istoria pacientului său. 4imptomul este un strigăt după a(utor al incon+tientului, formul ntr-o limbă necunoscută. Pentru a a(unge de la simptom la cauză analistul are nevoie de transfer-contratransfer. Pentru ca analizatul să poatmeargă n propria lui istorie, este nevoie ca el să arunce asupra analistului o parte din simptom +i o parte de ncredere.

&nd ncepe transferul7 4unt mai multe puncte de vedere n funcie de +coală psihanalitică.;ransferul ncepe n momentul n care fantasmele analistului +i ale analizatului devin comune. Analistul ncepe să neleagă sensul simbolic

discursului pacientului, reu+e+te să se identifice cu anumite stări ale pacientului. /n cmpul psihanalizei nelegerea are loc ntre incon+tientIncon+tientele comunică n absena con+tientului. &on+tientul instituionalizează o stare de fapt la nivel afectiv. ;ransferul – capacitatea deschimba afectul de la analizat spre analistul său apare n momentul n care fantasmele celor doi sunt comune, astfel ncepe nelegerea afectivă pove+tii cuiva.

"xistă psihanali+ti care consideră, că transferul ncepe mult mai devreme, adică n momentul, n care cei doi se văd. /n momentul acesta screează disponibilitatea de transfer.

Ali psihanali+ti spun, că transferul ncepe, atunci cnd clientul +i analistul s-au auzit la telefon +i clientul face programarea.Ali psihanali+ti spun, că transferul ncepe de fapt atunci, cnd clientul s-a hotărt să intre n analiză, avea de(a a+teptări, o acceptană

persoanei cu care urmează să facă analiza.#ai vin uni +i spun, că predispoziia transferului, ceea ce face posibilă relaia analitică pleacă din momentul nevrozei infantile. Adică, dacă n

facem o repetiie, atunci cnd facem transfer, trebuie să avem ce să repetăm. Autistul nu poate fi analizat, deoarece nu are ce să transfere +i nare nici un model de a transfera.

8ără transfer relaia analitică nu poate exista. Nu există nici o relaie analitică fără transfer. 5ransferul este principalul material analitPsihanaliza este singura orientare umană, care +i propune să transforme o relaie afectivă n material de analiză.



59. Contratransfer6n partea de clinică psihanalitică conceptul fundamental este transfer"contra"transfer. Clinica psihanalitică nu poate avea loc fărtransfer"contra"transfer . Contratransfer - este suma reaciilor afective pe care are analistul asupra analizatului./n cadrul contratransferului sunt trei tipuri, matrice de analiză$

- &ontratransfer- &ontra-transfer- )orina analistului

Contratransferul este ceea ce i provoacă analistului transferul pacientului. )acă un pacient vine spre analist cu un transfer pozitiv, analistul simtplăcere. )acă un pacient vine cu multă agresivitate, asta i provoacă analistului supărare.Contra"transfer – suma reaciilor afective ale analistului n analiza desfă+urată, influenată, determinată de toată experiena lui de viaAnalistul trebuie să aibă o experienă de viaă suficient de bogată, nct să poată analiza. ;ot ce i s-a ntmplat n experiena lui de viaă, poate declan+at sub forma de fantasmă sub influena discursului al unui pacient.4orinţa analistului 0noiunea introdusă de JacKues Facan 2 – ansamblul motivaional, care determină o persoană să devină analist. #otivaia astprofund incon+tientă este foarte importantă n relaia transfer-contratransfer. /n interiorul analizei personale trebuie să fie analizată zona dinterferenă cu pacientul. Analistul vine cu contratransfer n relaia cu pacient, +i este foarte important ca analistul să-i poată asigura spaiul dlibertate. Atunci cnd analistul nu +i-a rezolvat problema 0)A2 +i intră n relaia analitică, ncalcă incon+tient acest spaiu de libertate, tendinanalistului va fi să-l facă a+a, cum dore+te el. /n momentul cnd analistul simte, că propria lui pulsiune, dorină este n act, pe el l interesează nbinele pacientului, ci ce anume din istoria lui a declan+at-o. Acest fenomen este opus celorlalte două, care sunt ni+te construcii subiective aanalistului, generate de prezena n relaie a analizatului, pe cnd )A este generarea din interiorul analistului a unui anume mod de reactivitate cpacient, există indiferent de pacient +i există dinaintea apariiei pacientului. "ste declan+ată din interiorul analistului +i pusă n act n relaia cpacient.

LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL

o frecventa este redata de regresie; o frecventa mare favorizeaza o regresie mare

o regresie = aduce din inconstient evenimentul traumatizant (problema), trecand de mecanismele de

aparare; ea trebuie continutao in psihoterapie => analizarea simptomului pana la aarea cauzei; inconstient nu amintirea

functioneaza nociv, ci conictulo regula de functionare a psihicului = repetitia; inconstientul ne impinge cumva spre pers. generatoare d

relatii, sentimente simtitin perioada oedipiana; inconstient cautam sa repetam traume sau intamplari negative pt. a demonstraca le putem depasio daca sedinte rare (1 sed.sapt. de e!.) = posibil un "acting out#

o

prin regresie ramane cu o cantitate de afecto sub o sedinta pe sapt. = nu este bine => cotidianul aduce prea multe noutati (ale pacientului) ce

trebuie abordate (la o frecventaasa redusa nu putem controla sisau analiza tot)o psihanaliza = o forma de dezvoltare personala; nu implica o terapie (o vindecare)

o nu e!ista insa nicio psihanaliza care sa nu aiba in componenta ei elemente de psihoterapie

o psihanaliza incepe cu interviuri preliminarii (asemeni psihoterapiei)

o psihanaliza incepe cu o perioada de psihoterapie si se termina in acelasi mod

o delimitare clara intre cele $ nu e!ista pt. ca elem. de cadru si conceptele sunt aceleasi

o in psihoterapie accentul este => "cotidian#

o in psihanaliza accentul este => ce se aa in inconstient si pe regresie.

o regresia = trecerea de la nevroza propriu-zisa, la nevroza infantila

o durta sedintei de analiza %> in principu 45 de min.

o trebuie o durata standard comunicata dinainte pacientului (este prevazuta in contract)o unii lacanieni 3& de minscoala de la londra '& de min

o inconstientul pacientului vrea intr%un fel sau altul sa scoata analistul din acel cadru; incearca sa incace

regulao daca ceva nu merge bine %> este intotdeauna vina analistului => nu a aplicat bine metoda aleasa

o durata apartine insitutiei

o relatie de triangularizare intre: pacient, psihoterapeut si institutie; ea asigura functionarea

intr-un mod nevrotic (normal);



o lacan = sedinta se opreste cand ai picat pe semnicant, pe legatura dintre cele $ planuri real si

fantasmatico in fantasma continutul psihic este in $ moduri limba* simbolic si limba* imaginar (vezi banda lui

moebius)o durata curei tine de scopul ecareia

o in psihoterapiile psihanalitice: vindecare, aducere spre norma, conventional, plan

subordonat unei unitati de timp (1 an 1 an !umate trebuie avut un plan: nr. de sedinte, etc.).

o in psihanaliza: dezvoltarea individuala a analizatului, isi gaseste singur punctele prin caresa se dezvolte - nu e"ista un plan

o orice serviciu trebuie platit, deoarece altfel nu se va merge pe natura normala a analizei

o analistul nu da sfaturi; relatia profesionala presupune un contract

o analiza trebuie sa #e su#cient de scumpa cat sa faca din ea un eveniment important in viat

pacientului, insa nici atat de scumpa incat sa creeze probleme de logisticao plata poate # si variabila; de e!. in functie de bugetul pacientului

o pretul ar trebui sa e cam o treime din venit

o in cazul in care cineva este foarte bogat si atunci trebuie sa e!iste si la aceasta persoana "partea de

frustrare nanciara#, ca nucumva ea sa echivaleze costul sedintei cu pretul unei cafeleo plata = posibilitatea contractuala de a inchiria competentele profesionale ale analistului

timp de $n% minute de $n% ori pe sapt., pt. a # asistat in acest proces de dezvoltare

individualao plata simbolica (schimb de servicii) = persoana care bene#ciaza de proces trebuie sa

plateasca cumva o plata este introdusa intr%un fel de "contract# care face ca relatia analitica sa nu #e amicala

o pacientul plateste sedinta chiar daca nu participa; daca pacientul ar veni cand ar vrea %> nu s%ar

da o constanta a relatiei psihanalitice; pacientul platind este cumva obligat sa vina, sa nu lipseascao 1. fata in fata = fotoliul analistului + probabil o masuta (spatiu de delimitare) + fotoliul clientului

o reprezinta un mod de adresare care implica un demers de dialog

o in conte!tul analitic nu este vorba doar de dialogul verbal; comunicarea grea este cea nonverbala.

o cand vorbim de relatia analitica comunicarea cea mai importanta este de la inconstient la

inconstient.o alianta dintre analist si pacient trebuie facuta cu partea sanatoasa a pacientului.

o intreg demersul terapiei il face clientul, nu analistul

o omul care vine in fata noastra are niste probleme, el nu este anormal

o masa&biroul -' blocheaza modalitatea psihotica (partea aceea oedipiana)

o partea de inconstient poate # impiedicata de pozitia fata in fata

o regula de baza in relatia analitica este ca intentia analizatului e de a ne scoate pe noi din

fotoliul de analist. (pacientul esteseductiv, vrea ca noi sa il consideram mai special intre toti pacientiio dezavanta!e = diminueaza regresia; una e cand pacientul sta intins pe canapea (o parte din

comportamentul motor al analistuluinu a*unge la el de e!. gesturile) si alta cand sta in fotoliu; suportarea agresivitatii pacientului

o . canapeaua = fotoliul langa (in spatele pacientuluiin unghiul mort);

o avanta!ul = se intrerupe o buna parte din comunicarea non-verbala analistul dispare dinsfera asociatiilor facute de catre

pacient si devine un fel de alter ego; astfel regresia poate mai mare, pt. ca pacientul ramane$singur% cu alter ego-ul sau.o in primul caz (cel fata in fata) imaginea analistului impiedica oarecum transferul (analizatul

vedea reactiile analistului).o in aceasta pozitie (canapeaua) analistul se simte mai sigur, chiar daca pacientul vine cu o doza de

agresivitateo *. psihoterapia in tramvai = diminueaza an"ietatea



o 4. americanii = fotoliu + masa + canapa = este impartita intre cei doi responsabilitatea de

intereso psihanalizapsihoterapie se poate intampla in oricare dintre pozitii, insa #ecare favorizeaza un tip

sau altul de proces

o indicatii = in cotidian subiectul acuza niste stari rolul analizei este de a gasi mecanismul

care declanseaza starile.o problemele sunt nantate de culpabilitatea si frustrarea din nevroza infantila. psihicul luat pe

nepregatite nu stie ce sa faca siatunci apare o cantitate mare de afecto 1. forta e-ului si a mecanismelor de aparare:

o echilibrul dintre refulare si sublimare face sa e!iste supraeul

o in psihanaliza = e%ul este cea mai structurata forma a sinelui. (iar supraeul a e%ului)

o mecanismele de aparare de tip refulator nu lasa pulsiunea sa iasa (agresivitate, se!ualitate)

o mecanismele de aparare de tip sublimator izbutesc sa%si modice forma pulsiunii incat inseala

cenzurile si descarca pulsiunileo forta e%ului se masoara prin forta mecanismelor de aparare, aceasta ind data de nivelul adaptabil al

acestor mecanismeo . capacitatea de introspectie = modalitatea noastra de a valida efectiv in interiorul afectului nostr

*ustetea unui rationamento validarea afectiva = schimbarea rationamentului intr%o constientizare

o rationamentul trebuie sa capete o logica afectivao .1. capacitatea de simbolizare; puterea de a vedea de e!. legatura dintre problema din copilarie

cu parintii si problemele dinprezent cu prieteniio *. nivelul socio-cultural si economic

o in psihoterapii psihanalitice

o interpretarea este mai aproape de $aici si acum%, de cotidian

o descura!eaza regresia si se poate face o data pe sapt. fata in fata

o diferenta dintre psihanaliza si pp. este planul analitic. clientul vine cu o prob. de relationar

' ne intereseaza restaurareaclientului in ochii celorlalti, este ceva directionato se poate face pp. si cu pers. cu un eu mai putin structurat

o

contraindicatii = abordarea in oglinda fata de ceea ce este la indicatiio transfer = suma reactiilor afective pe care analizatul le simte fata de analistul sau

o psihanaliza este singura modalitate de abordare care isi propune sa analizeze tr%ul

o transferul incepe in momentul in care fantasmele analistului si analizatului sunt in concordanta.

(interesul analistului nu esteatacul de panica, ci cauza lui)o nevroza contemporana este doar un sos al inconstientului

o contratransfer = suma reactiilor afective pe care analistul le simte fata de pacientul sau

ceea ce provoaca transerul pacientuluio 1. contratransfer reactia afectiva sumara a analistului de tip heterose"ual mai degraba,

decat de tip homose"ual. analistul este si el o pers. #zica si ii pot # simpatici anumitipacienti dar si invers. (daca acestea nu ar e"ista, analistul nu ar mai # considerat om)

o . contra-transfer suma reactiilor afective pe care un analist le are in timpul psihanalizei,

determinte de toata e"perienta sa de viata. (poti avea tendinta sa !udeci o pers. pt. ca nufunctioneaza la fel ca tine)

o *. dorinta analistului = ansamblul motivational care determina o persoana sa devina analist

motivatia inconstienta a analistului pt. care a ales aceasta meserie are mare inuenta asupra relatiei trctr (reltia analist%analizat)

o relatia psihanalitica este una de dezvoltare personala. analistul ofera analizatului spatiul

necesar pt. a se dezvolta spre directia pe care o vrea el, nu spre directia dorita de analisto o analiza de formare pt. a deveni psihanalist necesita rezolvarea pe ct se poate a primei probleme

"motivatia inconstienta de a



deveni analist#. acest lucru trebuie stabilit pt. a nu se implica emotional in relatia cu analizatul,pt. a nu-l inuenta

o daca apararile sunt prea puternice = nu putem a!unge la nevroza infantila, nu are loc

regresia, poate decat cu forta. omul seopreste la nivelul *udecatii de valoare a unei fraze rationalizare. ca un rationament sa se transferein constientizare trebuie sa intre in validare afectiva. interpretarea grabita a analistului, daca ii estecomunicata pacientului, nu face decat sa intarzie efectele

o psihoterapie vindecare, ameliorare avem un standard de normal si incercam sa aducemclientul inspre normalul nostru.o psihanaliza nu implica vindecarea, este un proces de dezvoltare personala, pacientul isi

constientizeaza toate temerile, dareste la alegerea lui daca le rezolva sau nu

rezumat cambosie-1

Documents

Transcript of rezumat cambosie-1