rezumat ambalaje

5
  Proiect Primele vase din sticlă au fost sculptate din blocuri solide cu circa 3000 ani î.e.n. Sticla a fost descoperită de către civilizaţiile egiptene şi siriene, contemporane şi rivale,apoi s-a răspândit prin neguţătorii fenicieni, spre Asia Mică şi India şi spre Occident până la celţi şi în Spania.  Sticla, este un material plastic anorganic amorf, transparent, insolubil în apă, rezistent la acţiunea acizilor şi bazelor, dar fragil la şoc mecanic sau termic. Se obţine  prin topirea la temperatură ridicată (1500°C) a materiilor prime bogate în siliciu (nisip, silex sau cuarţ) împreună cu piatră de var, carbonat de sodiu sau potasiu şi materiale auxiliare, care sunt oxizi ai metalelor magneziu, aluminiu, plumb, zinc, bariu, bor,  potasiu, litiu, fier, crom, nichel etc, urmată de răcire până la stare rigidă fără cristalizare. Deşi este adesea privită ca un material produs de om, sticla s -a format pe cale naturală, din elemente ale scoarţei terestre, cu mult înainte ca globul terestru să fie  populat. Prelucrarea sticlei s- a efectuat în întregime manual până la sfârşitul secolului trecut; lucrătorul culegea, cu ajutorul unei ţevi găurite, un pic de sticlă topită căreia îi dădea forma dorită prin suflare cu gura.  Sticla este utilizată ca material de ambalaj datorită avantajelor sale: -insolubilă în apă şi rezistentă la acţiunea acizilor şi bazelor;  -inertă chimic în contact cu produsele alimentare; -impermeabilă la gaze, vapori, lichide şi arome;  -nu are miros şi nu reţine mirosurile; -este rigidă şi menţine formele iniţiale); -este transparentă (permite controlul vizual al conţinutului); -este igienică - se spală uşor;  -  poate fi obţinută în for me şi culori variate.  Ca dezavantaje sticla prezintă următoarele:   fragilitate: crapă sub acţiunea şocurilor mecanice sau termice; are o greutate relativ mare;  depozitare dificilă - ambalajele din sticlă ocupă acelaşi spaţiu şi goale; Principalul constituent al sticlei este oxidul de siliciu , următorul fiind sticla spartă şi reciclată provenită de la fabrici sau de la consumatori.  Pentru obtinerea sticlei  se parcurg mai multe etape cum ar fi: amestecarea şi topirea, prelucrarea sticlei topite, recoacerea recipientelor din st iclă, tratamente de suprafaţă iar ca si componente principale in fabricarea sticlei se foloseste oxidul de siliciu, elementul care conferă prin excelenţă transparenta sticlei dar fiind foarte refractar, este ajutat de un metal care se topeşte (fondant) pen tru ajuta trecerea sa la starea sticloasă prin reducerea temperatura de topire a amestecului . Compoziţia şi structura sticlei  Oxidul de siliciu este elementul care conferă transparenta sticlei dar fiind foarte refractar, este ajutat de un metal care se topeşte (fonda nt) pentru ajuta trecerea sa la starea sticloasă prin reducerea temperatura de topire a amestecului. Principalul fondant este oxidul de sodiu Na 2 O introdus în compoziţie prin carbonat de sodiu  sau sulfat de sodiu. Componentele fundamentale ale sticlelor obişnuite care ajută ca elemente secundare sunt:  alumina Al 2 O măreşte rezistenta mecanică a sticlei ,  afănâtori -  produc eliminare a bulelor gazoa se conţinute de s ticla în curs de topire .  

description

ambalaje

Transcript of rezumat ambalaje

  • Proiect

    Primele vase din sticl au fost sculptate din blocuri solide cu circa 3000 ani .e.n. Sticla a fost descoperit de ctre civilizaiile egiptene i siriene, contemporane i rivale,apoi s-a rspndit prin negutorii fenicieni, spre Asia Mic i India i spre Occident pn la celi i n Spania.

    Sticla, este un material plastic anorganic amorf, transparent, insolubil n ap, rezistent la aciunea acizilor i bazelor, dar fragil la oc mecanic sau termic. Se obine prin topirea la temperatur ridicat (1500C) a materiilor prime bogate n siliciu (nisip, silex sau cuar) mpreun cu piatr de var, carbonat de sodiu sau potasiu i materiale auxiliare, care sunt oxizi ai metalelor magneziu, aluminiu, plumb, zinc, bariu, bor,

    potasiu, litiu, fier, crom, nichel etc, urmat de rcire pn la stare rigid fr cristalizare. Dei este adesea privit ca un material produs de om, sticla s-a format pe cale natural, din elemente ale scoarei terestre, cu mult nainte ca globul terestru s fie populat.

    Prelucrarea sticlei s-a efectuat n ntregime manual pn la sfritul secolului trecut; lucrtorul culegea, cu ajutorul unei evi gurite, un pic de sticl topit creia i ddea forma dorit prin suflare cu gura.

    Sticla este utilizat ca material de ambalaj datorit avantajelor sale: -insolubil n ap i rezistent la aciunea acizilor i bazelor; -inert chimic n contact cu produsele alimentare; -impermeabil la gaze, vapori, lichide i arome; -nu are miros i nu reine mirosurile; -este rigid (i menine formele iniiale); -este transparent (permite controlul vizual al coninutului); -este igienic - se spal uor; -poate fi obinut n forme i culori variate. Ca dezavantaje sticla prezint urmtoarele:

    fragilitate: crap sub aciunea ocurilor mecanice sau termice; are o greutate relativ mare;

    depozitare dificil - ambalajele din sticl ocup acelai spaiu i goale; Principalul constituent al sticlei este oxidul de siliciu , urmtorul fiind sticla

    spart i reciclat provenit de la fabrici sau de la consumatori. Pentru obtinerea sticlei se parcurg mai multe etape cum ar fi: amestecarea i

    topirea, prelucrarea sticlei topite, recoacerea recipientelor din sticl, tratamente de suprafa iar ca si componente principale in fabricarea sticlei se foloseste oxidul de siliciu, elementul care confer prin excelen transparenta sticlei dar fiind foarte refractar, este ajutat de un metal care se topete (fondant) pentru ajuta trecerea sa la starea sticloas prin reducerea temperatura de topire a amestecului.

    Compoziia i structura sticlei Oxidul de siliciu este elementul care confer transparenta sticlei dar fiind foarte

    refractar, este ajutat de un metal care se topete (fondant) pentru ajuta trecerea sa la starea sticloas prin reducerea temperatura de topire a amestecului. Principalul fondant este oxidul de sodiu Na2O introdus n compoziie prin carbonat de sodiu sau sulfat de sodiu.

    Componentele fundamentale ale sticlelor obinuite care ajut ca elemente secundare sunt:

    alumina Al2O mrete rezistenta mecanic a sticlei,

    afntori -produc eliminarea bulelor gazoase coninute de sticla n curs de topire.

  • sticl rebut provenit din fabricaiile anterioare care uureaz topirea atunci cand este adaugat la amestec, avnd avantajul economisirii de materii prime

    opacificatori i colorani care modific aspectul i culoarea sticlei. Prelucrarea sticlei topite

    Procesul de convertire a formei cilindrice intr-un borcan se numete formare i se realizeaz pe maini de formare, principalul tip de astfel de maini fiind IS (Individual Sections) care const din mai multe seciuni cu funcionare individual, n funcie de capacitate. Aceste maini efectueaz dou operaii: modeleaz sticla topit ntr-un recipient gol i preiau cldura de la materialul topit pentru a preveni deformarea semnificativ sub aciunea propriei greuti.

    Se folosesc dou procese de baz: suflare + suflare i presare + suflare . Pentru obinerea borcanelor se folosete procesul n dou etape presare +

    suflare. Pictura de sticl topit este presat pe pereii matriei cu un plunger mare. Cnd cavitatea este umplut sticla este mpins n gtul inelar i se formeaz gura borcanului. Nu se folosete aer comprimat sau depresiune. Restul operaiilor sunt identice cu cele de la suflare + suflare.

    Un proces recent const n introducerea sticlei topite in matria i presarea sa cu un piston metalic. Pistonul i masa de sticla topita au acelai volum cu cavitatea matritei ceea ce permite o distribuie mai uniforma a sticlei in recipientul produs i un control corect al acestei distributii.

    Etapa secundara este similar celei din procesul suflare + suflare. Recipientele obinute au o grosime a pereilor mai uniform i ca atare, o rezistena mai mare.

    1.5. Proprietile sticlei Utilizarea sticlei pentru confecionarea de ambalaje este condiionat de o serie

    de proprieti: fragilitatea, transparena, rezistena la temperatur, protecia asigurat de ctre sticl.

    1.5.2. Proprietile chimice ale sticlei Rezistena chimic a recipientelor de sticl este incontestabil mult superioar altor materiale de ambalare. Totui datorit faptului c relaia ambalaj -produs alimentar are uneori aspecte foarte complexe, s-a creat o gam mare de sticle cu rezisten chimic variabil, fiecare fiind utilizabil n domenii bine determinate. 1.5.3. Proprietile termice ale sticlei

    Intrucat sticla rezista la tempeaturi de pana la 500-600C, rezistena sa la temperaturi ridicate este adecvata oricarei utilizri n ambalarea produselor alimentare..In industria alimentara comportarea sticlei la temperatur are o importana deosebita deoarece in comparaie cu alte ambalaje pentru produse alimentare ea are cea mai mica rezistent la oc termic. Sticla este un material potrivit pentru umplere fierbinte n comparaie cu alte materiale de ambalaj, de exemplu materialele plastice care creeaz probleme, nu pentru c s-ar topi, ci pentru c se deformeaz.

    Tratamentul termic al produselor ambalate n recipiente din sticl este specific conservrii legumelor i fructelor n borcane din sticl (pasteurizare sau sterilizare) i pasteurizrii berii n butelii din sticl 1.5.4. Proprietile optice ale sticlei

    Sticla nu are structur cristalin astfel c, atunci cnd este omogen i nu este supus la stres este izotrop din punct de vedere optic. Proprietile optice ale sticlei sunt legate de gradul de penetrare a luminii i de efectul ulterior al acestei transmisii.

    Transparena sticlei este un factor important al vnzrii, fcnd posibil vizualizarea produsului coninut.

  • 1.6 Tipuri de sticl In funcie de compoziia chimic exist urmtoarele tipuri de sticl:

    Sticla silicic Se utilizeaza pentru aplicaii speciale, incluznd unele sticle de laborator.

    Sticla calco-sodic pentru confecionarea buteliilor

    Sticla boro-silicica-folosit pentru confecionarea recipientelor care se introduc n cuptor cu produsele coninute.

    Sticla silico-calco-sodic folosit pentru confecionarea de pahare i flacoane din sticl.

    Sticla alumino-silicic la nclzire, sticla poate ceda produsului ambalat cantiti foarte mici de oxizi.In funcie de culoare, sticla se clasific n urmtoarele tipuri:

    Sticla incolor

    Sticla semialb. Culoarea sa variaz ntre albastra (butelii pentru ap mineral) i galben (butelii pentru vin alb).

    Sticla verde deschis i verde nchis

    Sticla galben nchis (frunze moarte

    Sticla brun sau ambr Din sticl se pot confeciona diferite ambalaje: borcane, butelii, damigene,

    flacoane, tuburi rigide, ambalaje aerosol.

    O alta clasificare a sticlei este in functie de culoare si se clasifica astfel: sticla

    incolor, sticla semialb, sticla verde deschis i verde nchis, sticla galben nchis, sticla brun sau ambr

    Borcane din sticl Borcanele folosite pentru ambalarea produselor alimentare sunt confecionate

    din sticla calco-sodic. Borcanele pot fi:

    tip C-pentru miere cu capacitate de 250-1000 ml tip F-pentru dulceata tip G-pentru compot tip H-pentru muraturi cu capacitatea de 800 ml,1,3,5 si 10 litri

    Pentru ambalarea produselor alimentare conservate prin pasteurizare i/sau sterilizare se folosesc borcane din sticl produse n trei categorii: obinuite , nalte i triunghiulare. Dintre acestea, borcanele obinuite i cele triunghiulare prezint un profil al gurii borcanului corespunztor nchiderii Omnia, respectiv Twist-off, n timp ce borcanele nalte corespund doar sistemului de nchidere Omnia. In afara sistemelor de nchidere Omnia si Twist-off care sunt cele mai raspandite, mai exrst multe altele, ca de exemplu. Keller, White cap, Pry-off, Euro-Cap.

    Borcane cu nchidere Omnia Borcanele cu nchidere Omnia sunt borcane obinuite, borcane nalte i borcane

    triunghiulare

    Tabel 4 Caracteristicile i domeniul de utilizare ale borcanelor cu nchidere Omnia

    Forma

    profilului Produse ambalate

    Conditii de

    sterilizare

    Neted Gem, marmelad, compot, miere Maximum 95 C

    Neted Muraturi, peste marinat, produse

    cu continut mare de otet Nu se sterilizeaza

    Neted conserve de sfecla rosie Maximum 95 C

    Doua inele

    de intarire

    Conserve de legume, carne, peste,

    creme Maximum 120C

  • In sistemul de nchidere Omnia se folosesc capace din tabl de aluminiu. Operaia de nchidere const n ataarea capacului la gtul borcanului prin presarea acestuia la anumite intervale pe periferie i ermeticizarea nchiderii datorit, depresiunii create n interiorul recipientului.

    2.1.2. Borcane cu nchidere Twist-off Aceste borcane se recomand pentru conservarea produselor care nu se consum integral la deschiderea recipientului (gem, dulcea, sosuri, miere de albine etc.) Gtul borcanului este prevzut cu patru nceputuri de filet sau cu ase nceputuri de filet.

    2.1.3. Borcane cu nchidere Keller Borcanele cu nchidere Keller sunt caracterizate de un profil al gurii cu filet cu dou nceputur .Capacele Keller sunt confecionate din tabl de aluminiu i prevzute la interior cu o garnitur inelar n vederea etanrii, iar la exterior cu proeminene pentru ntrire i facilitarea formrii filetului

    2.1.5. Borcane cu nchidere Pry-off Borcanele cu nchidere Pry-off sunt destinate ambalrii conservelor pentru copii

    ntruct acest sistem de nchidere se comport bine la temperaturile nalte necesare la sterilizare.

    Verificarea calitii mrfurilor din sticl i defectele mrfurilor din sticl

    Principalele caracteristici care se verific sunt: aspectul, culoarea, stabilitatea suprafeei de sprijin, ovalitatea, dimensiunile, capacitatea i masa, rezistena la oc termic, prezena tensiunilor interne.

    Aspectul i culoarea se verific vizual prin compararea produsului analizat cu un produs de referin considerat etalon. La produsele din sticl incolore nu de admit variaii de culoare, Verificnd aspectul se urmrete prezena defectelor de topitur, de fasonare i de finisare.

    Ovalitatea produselor circulare se verific prin msurarea a dou diametre perpendiculare i se calculeaz diferena dintre ele.

  • Rezistena la oc termic se verific prin introducerea produselor din sticl, nclzite n prealabil cu ap la temperatura de fierbere, ntr-o baie de ap cu temperatura de 20 de grade. n cazul n care nu apar fisuri, produsul prezint rezisten la oc termic. Tensiunile interne se pun n eviden cu ajutorul polariscopului (aparat optic care indic prezena tensiunilor interne n produsele din sticl).

    Defectele mrfurilor din sticl se pot clasifica dup diverse criterii, cel mai reprezentativ fiind n funcie de cauzele apariiei lor. Astfel, deosebim: Defectele de topitur apar sub form de incluziuni diferite n masa sticloas, defecte de culoare i stabilitate chimic necorespunztoare. Ele apar n cursul procesului tehnologic de la depozitarea materiilor prime pn la obinerea topiturii.

    Defectele de culoare apar din cauza utilizrii cantitilor necorespunztoare de decolorani sau colorani.

    Defectele de fasonare sunt abateri de la form, dimensiuni, capacitate, mas i integritate.

    Defectele de recoacere i clire sunt cauzate de nerespectarea curbei de recoacere i de clire, respectiv a parametrilor procesului de recoacere i clire i apar sub form de tensiuni interne, fisuri i deformare.

    Defectele de finisare pot aprea de la fiecare operaie de finisare (lefuire, polizare, matisare, decorare), ca urmare a executrii incorecte. Ele apar sub form de lefuire incomplet, zgriat; zgrieturi sau matisri ale suprafeelor; asimetrii ale elementelor de decor; scurgeri de colorant etc.

    Defectele din timpul manipulrii, depozitrii i transportului sunt n general defecte de aspect i integritate. Apar sub forma de voalare a suprafeei, ce are loc la contactul direct cu umiditatea; fisuri, crpturi, zgrieturi, tirbituri determinate de nerespectarea condiiilor de ambalare, manipulare, depozitare i transport. Concluzie

    Sticla are capacitatea de a proteja igiena si gustul alimentelor si in acelasi timp

    este in armonie cu mediul inconjurator.Intr-un sondaj la nivel global ,s-a aratat

    ca parintii prefer ca mancarea pentru sugari sa fie in ambalaje de sticla deoarece au convingerea ca sticla protejeaza prospetimea produsului, este sigura, sanatoasa, si

    faciliteaza identificarea produsului in ambalaj. 74% dintre consumatorii Europeni

    prefera ambalajul de sticla si cu toate acestea ambalajul de sticla dispare de pe rafturile

    magazinelor. Proportia segmentului de ambalaj de sticla a scazut de la 32% in anul

    2000 la 26% in 2010. Stcla protejeaza cel mai bine alimentele si bauturile, intrucat

    mentine ce este mai bun in interior si ce este mai rau in exterior. Ambalajul de sticla

    protejeaza gustul initial, vitaminele si prospetimea. Actioneaza ca o bariera naturala

    impotriva bacteriilor si previne deteriorarea continutului datorita caldurii.

    Sticla de culoare verde si maro protejeaza impotriva radiatilor ultraviolet. O alta calitate

    a sticlei este ca se poate utiliza in cuptoarele cu microunde si se poate seriliza usor.