1. Ce produse se încadrează în categoria produselor supuse accizelor armonizate?

Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia interna sau din import:

■ bere;■ vinuri (vinuri liniştite, vinuri spumoase);■ băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;■ produse intermediare;■ alcool etilic;■ tutun prelucrat (ţigarete, ţigări şi ţigări de foi, tutun de fumat, tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete, alte tutunuri de fumat);■ produse energetice: benzina cu plumb, benzina fără plumb, motorina, petrolul lampant (kerosen), gazul petrolier lichefiat, gazul natural, păcura, cărbunele şi cocsul;energie electrică.

2. Prezentaţi modul de determinare a accizelor în cazul ţigaretelor.

Calculul accizei pentru ţigareteAcciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi

acciza ad valorem, dar nu mai puţin de 91% din acciza aferentă ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută, care reprezintă acciza minimă. Când suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem este mai mică decât acciza minimă, se plăteşte acciza minimă.

Acciza specifica se calculează în echivalent euro pe 1.000 de ţigarete.

Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal stabilit, asupra preţului maxim de vânzare cu amănuntul.

Preţul maxim de vânzare cu amănuntul este preţul la care produsul este vândut altor persoane decât comercianţi şi care include toate taxele şi impozitele.

Preţul maxim de vânzare cu amănuntul pentru orice marca de ţigarete se stabileşte de către persoana care produce ţigaretele în România sau care importă ţigaretele şi este adus la cunoştinţă publică în conformitate cu cerinţele prevăzute de norme.

3. Precizaţi care sunt condiţiile pentru antrepozitul fiscal în cazul accizelor.

Regimul de antrepozitareProducţia şi/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde

acciza nu a fost plătită, pot avea loc numai într-un antrepozit fiscal. Fac excepţie micii producători de vinuri liniştite care produc în medie mai puţin de 200 hi de vin pe an.

Un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea si/sau depozitarea de produse accizabile.

Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile. Excepţie: antrepozitele fiscale care livrează produse energetice către avioane şi nave sau furnizează produse accizabile din magazinele duty free, în condiţiile prevăzute în norme.

Deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plăţii accizelor, atrage plata acestora. Producerea şi deţinerea în regim suspensiv

Este interzisa producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal. Excepţie fac berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse în gospodăriile individuale pentru consumul propriu.

Este interzisa deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită. Nu se aplica pentru energie electrica, gaz natural, cărbune şi cocs.

Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea fiscală competentă.

4. Prezentaţi ce este operatorul înregistrat şi operatorul neînregistrat în cazul accizelor.

Operatorul înregistrat trebuie sa respecte următoarele condiţii:

■ Să garanteze plata accizelor în condiţiile fixate de autoritatea fiscala competenta;■ Să ţină contabilitatea livrărilor de produse;■ Să prezinte produsele oricând i se cere aceasta de către organele de control;■ Să accepte orice monitorizare sau verificare a stocului.

Pentru operatorii înregistraţi, acciza va deveni exigibilă la momentul recepţionării produselor.

Operatorul neînregistrat are următoarele obligaţii:

■ Să dea o declaraţie la autoritatea fiscală competentă, înainte de expedierea produselor de către antrepozitarul autorizat, şi să garanteze plata accizelor, în condiţiile prevăzute în norme;

■ Să plătească acciza în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost recepţionate produsele;■ Să accepte orice control ce permite autorităţii fiscale competente sa se asigure de primirea produselor şi de plata accizelor aferente.

Înregistrarea operatorilor de produse accizabile (Registrul electronic de date)

■ punerea la punct a bazei de date electronice care să conţină o listă a persoanelor autorizate ca antrepozitari şi operatori înregistraţi, precum şi o listă a locurilor autorizate ca antrepozite fiscale;■ atribuirea unui cod de accize.

5. Prezentaţi momentul exigibilităţii accizelor în cazul produselor supuse accizelor armonizate.

- pentru produsele din producţia internă, la data efectuării livrării, la data acordării produselor ca dividende sau ca plată în natură, la data la care au fost consumate pentru reclamă şi publicitate si, respectiv, la data înstrăinării ori utilizării în oricare alt scop decât comercializarea;

- pentru produsele provenite din teritoriul comunitar, la momentul recepţionării acestora;

- pentru produsele importate, la data înregistrării declaraţiei vamale de import.

6. Prezentaţi vânzarea la distanţă în cazul produselor supuse accizelor armonizate.

Produsele supuse accizelor, cumpărate de către persoane care nu au calitatea de antrepozitar autorizat sau de operator înregistrat ori neînregistrat şi care sunt expediate sau transportate direct ori indirect de către vânzător sau în numele acestuia, sunt supuse accizelor în statul membru de destinaţie. Statul membru de destinaţie este statul

membru în care soseşte trimiterea sau transportul de produse accizabile.

Livrarea produselor supuse accizelor, eliberate deja în consum într-un stat membru şi care sunt expediate sau transportate direct ori indirect de către vânzător sau în numele acestuia către o persoană stabilită într-un alt stat membru, face ca acciza să fie datorată pentru respectivele produse în statul membru de destinaţie, în aceasta situaţie, accizele plătite în statul membru de provenienţa a bunurilor vor fi rambursate la cererea vânzătorului, în condiţiile stabilite prin norme.

Acciza statului membru de destinaţie va fi datorată de vânzător în momentul efectuării livrării.

Statul membru în care vânzătorul este stabilit trebuie să se asigure că acesta este în măsură să îndeplinească următoarele cerinţe:

■ să garanteze plata accizelor în condiţiile fixate de statul membru de destinaţie înaintea expedierii produselor şi să asigure plata accizelor după sosirea produselor;■ să ţină contabilitatea livrărilor de produse.

6. Prezentaţi exigibilitatea accizelor în cazul produselor supuse accizelor nearmonizate.Regulile sint aceleasi ca si la accizele armonizate.

8. Un agent economic importă o cantitate de 10 videorecordere. Acestea au un preţ extern unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt de 100 euro. Taxa vamală aferentă acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine Accizele.

Valoarea videorecorderelor este 50 euro x 4 lei x10 buc.= 2000 lei

Ch.transport extern = 100 x 4 = 400 lei

Valoare taxa vamala = (2000 +400 )x 10% = 240 lei

Valoare accize = (2000+400+240)x20% = 528 lei

9. Să se determinarea accizei în cazul berii cunoscând următoarele date: eliberarea în consum are loc în luna martie, cantitatea 700 sticle a 0,33 litri, numărul de grade Plato 8. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.

Acciza unitara la bere este de 0,748 euro/Hl/1grad platoCursul de schimb luat in calcul la determinarea accizei pt.anul 2010 este 1 euro=4,2688 lei.

Valoarea accizei= 8 grade plato x acciza unitara de 0,748 euro x curs de schimb de 4,2688 x (0,33litri/100 x 700 sticle) =59 lei.

10. Un agent economic este încadrat la începutul anului în categoria micilor producători independenţi. Capacitatea sa de producţie la începutul anului era de 190.000 hl. În luna iulie pune în funcţiune o nouă capacitate de producţie de 30.000 hl. Producţia sa cumulată pentru lunile ianuarie – august este de 170.000 hl, din care 20.000 hl în luna iulie şi 50.000 hl în luna august. Berea produsă are 10 grade Plato. Folosind acciza unitară şi cursul de schimb prevăzute în Codul fiscal să se determine acciza datorată în luna iulie şi acciza datorată în luna august.

Avind in vedere ca a fost depasita capacitatea de productie de 200.000 Hl in cursul anului ,agentul economic va calcula si va varsa la bugetul de stat accizele,in cuantumul noii capacitate de

productie,incepind cu luna imediat urmatoare celei in care a avut loc punerea in functiune a acesteia.Pt.luna iulie ag.economic datoreaza acciza standard de 0,43 euro/Hl/1 grad plato,calculate astfel:

- 20.000 hl x 10grade plato x 0,43 euro x 4,2688 lei = 367.116,8 lei

Pt.luna august ag.economic datoreaza acciza specifica este de 0,748 euro/Hl./1grad plato,calculate astfel:

- 50.000 hl x 10 grade plato x 0,748 euro x 4,2688 lei= 1.596.531 lei

11. Să se determine acciza datorată pentru o cantitate de 15.000 sticle de 0,7 litri de vin linistit cu o concentraţie alcoolică de 13%. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.

Aciza unitara la vinuri linistite este 0.

12. Să se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri fiecare ce are o concentraţie alcoolică de 93%. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.Acciza unitara pt.alcool etilic este 750 euro/Hl de alcool pur;Acciza calculata = 750 euro x 4,2688 lei x 200hl = 640.320 lei.

13. O societate comercială A produce o cantitate de 5.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticlă la un preţ de producţie de 8 lei/sticlă. Societatea A vinde către societatea B cele 5.000 de sticle. Să se determine valoarea accizei. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.

Acciza unitara la vin spumos este de 34,05 euro/hl de produs;

5000 sticle x 0,75 l = 3750 litri/100 = 37,50 hlAcciza calculata = 34,05 euro x 4,2688 lei x 37,50 litri = 5450,72 lei

Impozitele şi taxele locale

1. Precizaţi ce reduceri se acordă în cazul impozitului pe clădiri în funcţie de vechimea clădirii.

Valoarea impozabilă se reduce în raport cu perioada în care au fost finalizate, cu 20% pentru clădirile cu o vechime de peste 50 de ani şi cu 10% pentru clădirile cu o vechime cuprinsă între 30 şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.

2. Prezentaţi modul de majorare a impozitului pe clădiri în funcţie de numărul de clădiri deţinute în proprietate.

Prin legislaţia în vigoare, contribuabilii, persoane fizice, datorează statului un impozit majorat pentru clădirile cu destinaţie de locuinţă aflate în proprietate, altele decât cea la care au adresa de domiciliu, dacă nu sunt închiriate (este necesară existenţa unui contract de închiriere înregistrat la administraţia financiară).

Impozitul creşte progresiv, pe măsură ce contribuabilii au mai multe clădiri în proprietate.

Majorarea de impozit pentru clădirile cu destinaţie de locuinţă,

- cu 15% pentru prima clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;- cu 50% pentru cea de-a doua clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;- cu 75% pentru cea de-a treia clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;- cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele, în afara celei de la adresa de

Ordinea numerică a proprietăţilor se determină în raport de anul dobândirii clădirii, indiferent sub ce formă, rezultat din documentele care atestă calitatea de proprietar.

Dacă pentru o clădire aflată în proprietate este încheiat contract de închiriere înregistrat la administraţia financiară, nu se datorează impozit majorat.

3. Prezentaţi modul de calcul a impozitului pe clădiri în cazul clădirilor deţinute în proprietate de persoanele juridice.

Impozit pe clădiri = cota de impozitare x valoarea de inventar înregistrată

în contabilitate

Valoarea de inventar a clădirii, în scopul determinării impozitului pe clădiri, reprezintă valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii şi care, după caz, poate fi:

a) costul de achiziţie, pentru clădirile dobândite cu titlu oneros;

b) costul de producţie, pentru clădirile construite de persoana juridică;

c) valoarea actuală, estimată la înscrierea lor în activ, ţinându-se seama de valoarea clădirilor cu caracteristici tehnice şi economice similare sau apropiate, pentruclădirile obţinute cu titlu gratuit;

d) valoarea de aport pentru clădirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii/fuziunii, determinată prin expertiză, potrivit legii;

e) valoarea rezultată în urma reevaluării, pentru clădirile reevaluate în baza uneidispoziţii legale.

Cota de impozitare

Cazul - între 0,25% şi 1,50%;Caz

particular1

- între 5% şi 10% pentru clădirile asupra cărora nu s-a făcut nici o reevaluare în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal în care se

Vom considera că, prin hotărârea consiliului local al unei localităţi, s-a stabilit ca, în cazul imobilelor deţinute de societăţile comerciale de pe raza sa teritorială, cota de impozit pe clădiri să fie 1%, respectiv 6% în cazul imobilelor nereevaluate începând cu anul 2004, inclusiv. O societate comercială deţine un imobil care are stabilită ca valoare de inventar suma de 15.000 lei, rezultată dintr-o evaluare realizată în anul 1996 şi un imobil care are o valoare de inventar, conform evaluării din anul 2006, de 60.000 lei.

Impozitul pe clădiri datorat de societatea comercială pentru anul 2006 este: 15.000 x 6% + 60.000x1%= 1.500 lei.

În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar se aplică următoarele reguli:

a) impozitul pe clădiri se datorează de locatar;b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe

clădiri estevaloarea din contract a clădirii, aşa cum este ea înregistrată în contabilitatealocatorului sau a locatarului;

c) în cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe clădiri este datorat de locator.

1

La determinarea impozitului pe clădiri, în cazul contribuabililor persoane juridice se au în vedere atât clădirile aflate în funcţiune, cât şi cele în rezervă sau în conservare.

4. Care sunt scadenţele de plată în cazul impozitului pe clădiri.

Impozitul anual determinat pe baza declaraţiilor de impunere se plăteşte semestrial2, în două tranşe egale, cu următoarele scadenţe:

- 31 martie, inclusiv;

- 30 septembrie, inclusiv.

O persoană fizică datorează impozit pe clădiri în valoare de 120 lei pentru imobilul aflat în proprietate. Care vor fi termenele de plată şi valoarea impozitului plătit la fiecare termen?

La fiecare termen de plată va datora 120/2 = 60 lei.

Desfăşurătorul plăţilor va fi (ca dată este prezentată scadenţa):

- 31 martie 60 lei;

- 30 septembrie 60 lei.

În cazul în care impozitul se datorează pentru perioade mai mici de un an, suma de plată aferentă fiecărei scadenţe este dată de numărul de luni aferent semestrului pentru care se plăteşte şi de impozitul lunar.

Impozitul anual pentru un imobil este de 120 lei.

a) imobilul este vândut pe data de 15 iulie.b) imobilul este cumpărat pe data de 12 august.Care este impozitul de plată la fiecare scadenţă?

2multe clădiri.

Impozitul lunar de plată este 120/12= 10 lei.

a) În cazul vânzării imobilului pe data de 15 iulie, impozitul se va datora până pe data de 1 august, iar sumele de plată vor fi următoarele:

- 31 martie 60 lei;

- 30 septembrie 10 lei.

b) Dacă imobilul este cumpărat pe data de 12 august, impozitul se va datora începând cu 1 septembrie, iar sumele de plată vor fi următoarele:

- 31 martie 0 lei;

- 30 septembrie 50 lei.

Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului fiscal se acordă o bonificaţie de până la 10% stabilită prin hotărâre a consiliului local.

5. Prezentaţi ce persoane sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri.

Beneficiază de scutire de impozit pe clădire:

• veteranii de război;• persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr.

118/1990 privindacordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictaturainstaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătateori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,precum şi în alte legi;

• persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b şi art. 4 alin. (1) din Legea recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţieiromâne din decembrie 1989 (Legea nr. 341/2004);

• văduvele de război şi văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit;

• persoanele cu handicap grav sau accentuat şi persoanele invalide de gradul Isau II.

În cazul unei clădiri deţinute în comun de o persoană fizică prevăzută în categoria celor de mai sus, scutirea fiscală se aplică integral pentru proprietăţile deţinute în comun de soţi. Scutirea se aplică doar clădirii folosite ca locuinţă de domiciliu.

Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplică unei persoane începând cu prima zi a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative în vederea scutirii.

7. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în intravilan ce au ca destinaţie teren pentru construcţii.

La baza determinării impozitului pe teren situat în intravilan stau următoarele elemente:

• suprafaţa terenului;• suprafaţa la sol a clădirilor, în cazul terenurilor cu destinaţie de

teren cu construcţii;• rangul localităţii în care este amplasat terenul;• zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului;• majorarea de impozit stabilită de consiliile locale.Impozitul pe teren este un impozit care se determină anual, formula de

calcul pentru terenurile situate în intravilan fiind:

Impozit pe teren = suprafaţă impozabilă x impozitul unitar (eventual

se aplică şi un coeficient de corecţie)

Impozitul unitar este stabilit diferenţiat pentru terenuri în funcţie de rangul localităţii şi zona din cadrul acestuia (zonarea se realizează de către consiliul local) şi, de asemenea, dacă destinaţia lui este teren cu construcţii sau altă categorie de teren.

Impozitul unitar pentru terenurile cu destinaţie de teren cu construcţii situate în intravilan începând cu anul 2010 este(valoarea efectiva aplicata la nivelul fiecarei localitati se stabileste de consiliul local,majorarea fiind de max 20%):

Zona în cadrul

Nivelurile impozitului, pe ranguri de localităţi (lei/ha)

0 I II III IV V

A 8,921 7,408 6,508 5,640 766 613

B 7,408 5,600 4,540 3,832 613 460

C 5,600 3,832 2,874 1,821 460 306

D 3,832 1.821 1,519 1,060 300 153

8. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în intravilan ce au ca destinaţie teren agricol şi sunt deţinute în proprietate de persoanele fizice.

În cazul terenurilor situate în intravilan înregistrate în registrul agricol la altă categorie decât cea de teren cu construcţii, impozitul unitar (lei/ha) începând cu anul 2010 este(majorarea facuta de consiliul local poate fi max 20%):

Nr. crt.

Categoria de folosinţă ZonaA

Zona B

Zona C Zona D

1. Terenuri arabile 24 18 16 132. Păşuni 18 16 13 11

3. Fânete 18 16 13 114. Vii 40 30 24 165. Livezi 46 40 30 24

6. Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

24 18 16 13

7. Terenuri cu apă 13 11 7 X8. Drumuri şi căi ferate X X X X9. Teren neproductiv X X X X

La aceste valori stabilite pentru terenurile înregistrate la altă categorie decât teren cu construcţii, impozitele unitare stabilite vor fi corectate pozitiv cu următorii coeficienţi:

Felul localităţii Rangul CoeficientulUrban 0 8,00Urban 1 5,00Urban II 4,00Urban III 3,00Rural IV 1,10Rural V 1,00

9. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în intravilan ce au ca destinaţie teren agricol şi sunt deţinute în proprietate de persoanele juridice.

În cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat la altă categorie decât de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se calculează conform prevederilor menţionate anterior numai dacă au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură şi au înregistrate în evidenţa contabilă venituri şi cheltuieli de această natură. în caz contrar, impozitul pe terenul situat în intravilan, chiar dacă este prevăzut la altă destinaţie decât de teren pentru construcţii, se calculează considerând că suprafaţa de teren este considerată teren pentru construcţii.

10. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în extravilan.

În cazul terenurilor situate în extravilan, impozitul unitar este următorul(consiliul local poate majora valoarea cu max 20%).

lei/ha

Nr. crt.

Categoria de folosinţă A B C D

1. Teren cu construcţii 27 24 22 19

2 Teren arabil 43 41 39 363. Păşune 24 22 19 174. Fâneaţă 24 22 19 175. Vie pe rod 48 46 43 41

Vie până la intrarea pe rod X X X X6. Livadă pe rod 48 46 43 41

Livadă până la intrarea pe rod X X X X

7. Pădure şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră cu excepţia celor de mai jos

14 12 10 7

7.1 Pădure în vârstă de până la 20 de ani şi pădure cu rol de protecţie

X X X X

8. Terenuri cu ape, altele decât cu amenajări piscicole

5 4 2 1

8.1 Terenuri cu amenajări piscicole 29 27 24 229. Drumuri şi căi ferate X X X X

10. Terenuri neproductive X X X X

Această valoare impozabilă se corectează cu următorii coeficienţi:

Zona în cadrul

Rangul localităţii

0 I II III IV VA 2,60 2,50 2,40 2,30 1,10 1,05B 2,50 2,40 2,30 2,20 1,05 1,00C 2,40 2,30 2,20 2,10 1,00 0,95D 2,30 2,20 2,10 2,00 0,95 0,90

Pentru a se stabili care este coeficientul, se va face transformarea zonelor din extravilan în intravilan.

În cazul terenurilor a căror încadrare (în funcţie de poziţie sau categorie de folosinţă) se modifică în cursul anului fiscal, impozitul pe terenuri se determină conform primei încadrări pentru numărul de luni în care a fost încadrat în această categorie (se ia în calcul şi luna în care are loc modificarea încadrării) şi conform celei de-a doua încadrări, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost schimbată încadrarea.

11. Prezentaţi modul de determinare a impozitului asupra mijloacelor de transport în cazul autoturismelor.

Impozitul pe mijloacele de transport se calculează diferenţiat pe categorii de mijloace de transport, în funcţie de capacitatea cilindrică a acestora, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 de cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma din tabel:

- autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1601 cm3 şi 2000 cm3 inclusiv

15 lei

- autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2001 cm3 şi 2600 cm3 inclusiv

30 lei

- autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2601 cm3 şi 3000 cm3 inclusiv

60 lei

- autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3001 cm3

120 lei

12. Cum se determină taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate?

Orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană, datorează plata taxei, cu excepţia serviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă3 scrise şi audiovizuale.

Cuantumul taxei se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozitare stabilită de consiliile locale între 1 şi 3% asupra valorii fără TVA a contractului de reclamă şi publicitate.

Taxa se plăteşte lunar de către cel care efectuează reclama şi publicitatea la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază se realizează serviciul, până la data de 10 a lunii următoare, pe toată perioada desfăşurării contractului, începând cu luna în care taxa a devenit exigibilă.

3e referă la publicitatea realizată prin ziare şi alte tipărituri, prin radio, televiziune şi nternet.

Taxa devine exigibilă la data intrării în vigoare a contractului de prestare a serviciului de reclamă şi publicitate.

13. Cum se determină taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate?

Orice persoană care utilizează un panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate într-un loc public datorează plata unei taxe anuale către bugetul local al autorităţii administraţiei publice locale în raza căreia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj respectivă.

Taxa se plăteşte anticipat de către beneficiarul publicităţii, proporţional cu numărul de luni sau fracţiuni de lună de utilizare, la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază este expus afişul publicitar.

Taxa anuală stabilită de consiliul local este stabilită în lei/metru pătrat.

Taxa pentru afişaj în scop de reclamă sau publicitate se poate plăti anticipat (în întregime pentru întregul an până pe data de 15 martie) sau trimestrial, în patru rate egale, astfel: până la 15 martie, până la 15 iunie, până la 15 septembrie şi până la 15 noiembrie.

14. Cum se determină impozitul pe spectacole?

Impozitul stabilit sub forma unor cote procentuale se plăteşte în următoarele cazuri şi cuantumuri:

a) 2% pentru manifestările artistice de teatru, balet, operă, operetă, filarmonică,cinematografice, muzicale, de circ, precum şi pentru competiţiile sportive interne şiinternaţionale;

b) 5% pentru manifestările neimpozitate folosind cota de 2%.Valoarea supusă impozitării este diminuată cu sumele plătite de

organizatorul spectacolului sau evenimentului în scopuri caritabile, conform contractului scris intrat în vigoare înaintea vânzării biletelor de intrare sau a abonamentelor

15. Cum se determină impozitul pe spectacole în cazul videotecilor şi discotecilor?

Pentru activităţile artistice şi distractive de videotecă şi discotecă impozitul pe spectacole se stabileşte de către consiliul local în lei/mp/zi, în funcţie de suprafaţa incintei în care se desfăşoară spectacolul. Sumelor fixe stabilite ca taxă le sunt aplicate coeficienţii4 de corecţie pozitivă în funcţie de rangul localităţii.

Plătitorii de impozit pe spectacole pentru activităţile artistice şi distractive de videotecă şi discotecă, au obligaţia să depună o declaraţie care va conţine suprafaţa incintei, precum şi zilele în care se desfăşoară spectacolele, până cel târziu la data de 15 inclusiv, pentru luna următoare.

Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează venitul la bugetul local al unităţii administrativ- teritoriale în a cărei rază se desfăşoară spectacolul.

16. Cum se determină taxa hotelieră şi când se plăteşte ea?

Taxa hotelieră se poate institui într-o unitate de cazare situată într-o localitate asupra căreia consiliul local îşi exercită autoritatea.

Taxa se determină pe baza cotei stabilite de consiliile locale între 0,5% şi 5%, aplicate la tarifele de cazare.

Pentru şederea în staţiunile turistice, declarate conform legii, taxa se determină pe baza cotei stabilite de consiliile locale între 0,5% şi 5%, în funcţie de categoria unităţii de cazare, la tarifele practicate de aceasta pentru o noapte de cazare, indiferent de durata sejurului.

Unităţile de cazare au obligaţia virării taxei bugetului local până pe data de 10 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a colectat.

4rangului localităţii aplicabili terenurilor înregistrate la altă categorie decât terenuri cu construcţii.

25. O persoană juridică deţine în patrimoniu din anul 2003 o clădire care a fost achiziţionată cu un preţ de 78.000 lei. În anul curent o reevaluează în luna mai, rezultând în urma evaluării o valoare de 90.000 lei. În luna septembrie vinde clădirea. În condiţiile în care consiliul local practică cotele maxime de impozitare prevăzute în Codul fiscal, să se determine impozitul pe clădiri datorat.

In perioada ian.-mai a.c. impozitul pe cladire va fi:

Cota de impozitare

Cazul general - între 0,25% şi 1,50%;

Caz particular - între 5% şi 10% pentru clădirile asupra cărora nu s-a făcut nici o reevaluare în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal în care se calculează impozitul, dacă nu sunt amortizate integral.

( 78000:12 x 3)x 10% = 1950 lei

In perioada iunie –septembrie a.c.impozitul pe cladire va fi:

(90000: 12 x 4)x 1,50% = 450 lei

Total impozit cladiri datorat in a.c. este: 1950+ 450 = 2400 lei.

26. O persoană juridică deţine în patrimoniu o clădire amortizată integral care a fost achiziţionată cu un preţ de 78.000 lei. În condiţiile în care consiliul local practică cotele maxime de impozitare prevăzute în Codul fiscal, să se determine impozitul pe clădiri datorat.

În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amor-tizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

Impozitul pe cladiri datorat este: (78000 x 10% )- 15% = 6630 lei.

27. O persoană fizică deţine în proprietate o clădire cu o suprafaţă construit desfăşurată de 50 mp, situată într-o localitate de rangul IV, zona B. Clădirea este construită în anul 1948. Valoarea impozabilă unitară este 182 lei/mp. Care este valoarea impozitului pe cladire şi ce sumă trebuie să plătească la scadenţe.

Zona în cadrul localităţii

Rangul localităţii

0 I II III IV VA 2,60 2,50 2,40 2,30 1,10 1,05B 2,50 2,40 2,30 2,20 1,05 1,00C 2,40 2,30 2,20 2,10 1,00 0,95D 2,30 2,20 2,10 2,00 0,95 0,90

Valoarea impozabilă se reduce în raport cu perioada în care au fost finalizate, cu 20% pentru clădirile cu o vechime de peste 50 de ani şi cu 10% pentru clădirile cu o vechime cuprinsă între 30 şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.

Impozitul anual determinat pe baza declaraţiilor de impunere se plăteşte semestrial5, în două tranşe egale, cu următoarele scadenţe:

- 31 martie, inclusiv;

- 30 septembrie, inclusiv.

Valoarea impozabila se corecteaza cu coeficientii de corectie pozitiva;

Impozitul pe cladire datorat este:

Valoarea impozabila totala: 50 mp x 182 lei/mp x 1,02 = 9282

Reducerea valorii impozabile:9282 x 20% = 1856,4

Impozit pe cladire de plata: (9282 – 1856) x 0,1% = 7,42 lei

Impozitul se datoreaza la plata: 3,5 lei pina pt.semI si 3,5 lei pina la 30 septembrie pt.semII.

5clădiri.

28. Să se determine impozitul pe clădiri datorat de o persoană fizică dacă se cunosc următoarele date despre proprietăţile deţinute: - o clădire situată în zona B într-o localitate de rangul I, cu o suprafaţă construit desfăşurată de 240 mp. Valoarea impozabilă a clădirii este 669 lei / mp. Clădirea este construită în anul 2003 şi este locuinţă de domiciliu; - cumpără pe data de 20 iunie un apartament situat în aceeaşi localitate, în zona A într-un bloc cu 6 etaje şi 34 de apartamente. Suprafaţa desfăşurată a apartamentului este de 96 mp. Apartamentul este construit în anul 1972. Valoarea impozabilă unitară a apartamentul este 669 lei / mp.

Pentru clădirile structurate în blocuri cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente coeficienţii de corecţie pozitivă vor fi diminuaţi cu 0,10

Prin legislaţia în vigoare, contribuabilii, persoane fizice, datorează statului un impozit majorat pentru clădirile cu destinaţie de locuinţă aflate în proprietate, altele decât cea la care au adresa de domiciliu6, dacă nu sunt închiriate (este necesară existenţa unui contract de închiriere înregistrat la administraţia financiară).

Impozitul creşte progresiv, pe măsură ce contribuabilii au mai multe clădiri în proprietate.

Majorarea de impozit pentru clădirile cu destinaţie de locuinţă, altele decât cea de domiciliu

- cu 15% pentru prima clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;- cu 50% pentru cea de-a doua clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;- cu 75% pentru cea de-a treia clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;- cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele, în afara celei de la adresa de domiciliu.

Pt.prima cladire se datoreaza impozit astfel:

6clădirile dobândite prin succesiune legală.

(240 mp x 669 lei/mp x 2,40)x 0,1% = 385 lei

Pt.apartamemt impozitul se datoreaza astfel:

Valoarea impozabila este = 96mp x 669lei/mp x (2,50 -0,10)=154138 lei

Reducerea la valoarea impozabila datorata vechimii este de 10%

154138 x 10% = 15414 lei

Impozit pe cladiri pt.apartament= (154138 – 15414)x 0,1% = 139 lei la care se aplica majorare de 15%: 139 + 15% = 160 lei

IMPOZIT TOTAL = 385 + 160 = 545 lei