Rezervatia stiintifica codri

Initial, aria rezervatiei era de 2 740 ha. Printr-o Hotarare a Guvernului din 1982 aria ei s-a extins la 5175 ha, rezervandu-si zona de protectie (2 km).

Coordonate geografice: 47 grade 04' - la nord, 47 grade 01'- la sud, latitudine; si 28 grade 20'-la vest, 28 grade 30'-la est, longitudine, la o altitudine maxima de 130-382,5 m intr-o zona cu clima

moderat continentala. Sediul Central al Rezervatiei se afla in vecinatatea com.Lozova din or. Straseni (parcela 5).

Rezervatia “Codrii” este situata in partea NW a Podisului Central Moldovenesc, intre Prut si Nistru. Administreaza o parte din padurile si terenurile forestiere din zona Codrilor in treimea superioara a bazinelor hidrografice ale raurilor Cogalnic, Botna si Bac. Este administrat de Asociatia de Stat pentru Silvicultura “Moldsilva”.

Datorita conditiilor climaterice prielnice, acest teritoriu „a fost

impadurit vesnic din tertiar incoace” si „prezinta un masiv de padure, cu totul deosebit pentru Basarabia, foarte apropiat de

padurile foioaselor cu frunze late din Europa mijlocie” [PACZOSKI].

Rezervatia stiintifica „Codrii” are o suprafata de 17475,8 ha (720 ha – zona strict protejata, 4455,8 ha – zona de tampon si 123000 ha zona de tranzitie).

Structura administrarii rezervatiei: Sectia de PAZA si SILVICULTURA; Sectia de STIINTA; Sectia ADMINISTRATIV-ECONOMICA.

Activitatea rezervatiei este condusa de director prin 2 organe consultative: Administratia rezervatiei si Consiliul Stiintific. Administratia se conduce de un

Regulament special adoptat de catre Guvernul republicii Moldova. Conform acestui Regulament, sarcina de baza de rezervatiei este de a evalua starea ecologica a patrimoniului natural prin cercetari stiintifice, ce tin sa asigure conservarea si

protectia fondului genetic de plante si animale.

ACTIVITATI STIINTIFICE

Rezervatia "Codrii" dispune de un muzeu natural.

Pe parcursul a 3 decenii au fost publicate in jur de 180 de lucrari, inclusiv monografii

- 3, culegeri - 2, brosuri - 2, buclete - 5, aditiile anuale "Analele naturii". "Analele naturii" includ date privitor la starea vremii, schimbarile din componenta florei si

faunei, dinamica sezoniera a comunitatilor vegetale, aprecierea fructificarii si productivitatii seminsiere la plantele lemnoase, fructificarea macromicetelor,

inregistrarea fenomenelor neobisnuite in viata plantelor si fitocenozelor, componenta specifica a faunei, speciilor noi si rare de plante si animale, componenta numerica a

principalelor grupe de animale, iar in calendarul naturii sunt incluse intr-o succesiune cronologica datele despre fenomenele din natura organica si neorganica in legatura

dinamnica cu elementele vremii, cat si generalizarea datelor despre periodizarea fenologica a anului.

HIDROGRAFIA

Reteaua hidrografica a rezervatiei „Codrii” este prezentata de 3 afluenti ai raului Nistru, care isi iau inceputul pe teritoriul rezervatiei: Botna, Cogalnic si Bac. Lungimea totala a raurilor este de

27 km, adancimea 2-6 m, latimea – 10-30 m.

In urma inventarierii retelei hidrografice (1977) a fost pusa in evidenta prezenta a 15 paraie, 56 de bazine acvatice, foarte multe izvoare.

11 bazine acvatice se afla in lunca inundabila a parcelelor 5, 9 si 10. Lacurile 11-16 sunt situate in sectoarele impadurite. Bazinele 2, 3, 6, 9 sunt bazine permanente, ele nu seaca, deoarece sunt

alimentate cu apa de afluentul r:Bac.

In unele locuri la suprafata solului pot fi observate apele freatice, care se afla la adacimi foarte mici; nivelul lor variaza in dependenta de anotimp: de la 1 la 3 m. In schimb, pe pantele

dealurilor, nivelul apelor freatice se afla la 5 m adancime.

In anii 1988-1990 a fost instalata o retea de sonde acvatice pentru inregistrarea nivelului apelor subterane.

   

FORMATIUNI SILVICE

Rezervatia cuprinde un trup de padure mezofila de tip Central European cu cel mai vechi statut de arie protejata din Republica Moldova. În anul 1985 în parcela a 4-a s-au evidentiat 3 ha de

padure termofila de gorun cu scumpie, componentele carora au areal sudic. Padurile rezervatiei sunt bine studiate floristic (99991 de specii de plante vasculare, 60 de specii de plante rare si 24 de specii incluse în Cartea Rosie (2001) si tipologic (fagete, gorunete cu fag, gorunete cu tei si

frasin, gorunete cu carpen, stejarete cu carpen, plopisuri si salcisuri), dar mai putin sunt investigate receptivitatea vegetatiei silvice fata de schimbarile climaterice, care se manifesta în

ultimii ani.

Formatiunile silvice sunt constituite din 2 grupe: virgina si derivata. Din grupa virgina s-au mai pastrat 830 ha, grupei de paduri derivate cu arborete de provenienta din lastari ii revine restul

suprafetei. Culturile silvice ocupa suprafata de 396 ha.

Principalele specii silvoformante sunt: stejarul pedunculat, gorunul si fagul. Din speciile de amestec mai frecvent pot fi intalnite: frasinul, teiul argintiu, artarul de camp si tataresc, jugastrul,

carpenul obtinut, sorbul, ciresul, ulmul de camp si de munte. Dintre arbusti - cornul, paducelul incovoiat, salba-moale-europeana, lemnul raios, darmosul, sangerul rosu.

Arboretele cu stejar pedunculat si gorun predomina si sunt prezente pe o suprafata de 2460 ha, ceea ce constituie 49% din suprafata acoperita cu paduri.

Pe pante abrupte cu expozitia nordica si de rasarit in rapele adanci se intalnesc suprafete neinsemnate cu arborete de fag, ce constituie 29,1 ha. Dintre speciile de amestec pe o suprafata destul de impunatoare poate fi intalnit frasinul - 1894 ha sau 38%. Arboretele celorlalte specii ocupa doar 13%, dintre care 9% (460 ha) revin carpenului. Ale specii, precum paltinul, plopul

canadian, ocupa suprafete neinsemnate, 0,7-0,9 ha sau 1,5%.

Formatiunile cu stejar pedunculat sunt situate pe altitudini de pana la 200 m deasupra nivelului marii, pe altitudinile mai inalte de 200 m si cu expozitie sudica se intalneste gorunul.

In rape, pe unele sectoare joase, s-au mai pastrat formatiuni de mlastina, iar pe versantii abrupti, unde in trecut accesul era anevoios, s-au pastrat sectoare de arboret din fag, carpen, tei, artar-carpen, stejar pedunculat cu structura caracteristica arboretelor naturale autohtone. In fondul silvic al rezervatiei predomina arboretele de varsta medie (55%), de varsta inaintata (19%),

tineretul (8%), care formeaza 3 tipuri de padure: - De gorun cu frasin si tei - ocupa o suprafata de 2322 ha (46%);

- De gorun cu fag - suprafata de 1579 ha (32%); - De stejar pedunculat cu carpen - 526 ha (10,5%).

Varsta medie a arboretelor este de 80 de ani cu consistenta optima de 0,7-0,8. Pentru stejarul pedunculat a fost stabilita varsta de 60 de ani, pentru gorun - 80, fag - 100. Sporadic se intalnesc exemplare de stejar pedunculat si fag in varsta de peste 150-160 de ani. Aceste formatiuni sunt

prezente pe circa 3314 ha sau 66%.

   

FLORA

Flora se compune din specii de plante, care provin din 3 regiuni fitogeografice: mediteraneana (forestiera), central-europeana (forestiera) si euroasiatica (stepica).

Flora include in sine 774 de specii de angiosperme [POSTOLACHE, 1995], pteridofite – 10, muschi – 69, licheni – 68 [COLUN A., 2001], macromicete – 192 [GRAJDIAN N., BALAN V.,

SCUTARU M., 1996, COLUN A., 2003].

In rezervatie sunt inregistrate 60 de specii de plante rare, dintre care 23 sunt incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova.

Vegetatia zonala este reprezentata prin paduri de foioase de tipul celor din Europa Centrala cu formatiunile: Fagus sylvaticae, Querceta petraeae si Querceta roburis.

Vegetatia interzonala s-a format in vagauni, fiind reprezentata prin fasii inguste si palcuri de plopisuri, salcisuri, rachitisuri si pajisti mezofile. Aici si-au gasit extremitatea estica a arealului

unele specii central europene (fag, ferigi, orhidee, etc.) si extremitatea sudica (Eriophorum latifolium, Padus avium, etc.).

ORHIDEE

CIUPERCI & LICHENI

   

FAUNA

Reprezinta aproape in totalitate fauna padurilor Europei Centrale si de Vest. S-au format conditii favorabile de crestere si de reproducere pentru reprezentantii faunei din muntii Carpati si

Balcani, din Asia Mica, care intrunesc circa 52 de specii de mamifere, 151 de specii de pasari, 8 specii de reptile, 10 specii de amfibieni si peste 8000 de specii de insecte. Se intalnesc specii rare, precum jderul de padure, pisica salbatica, chitcanul cu abdomen alb, usturoaia, vipera.

Ornitofauna enumera 151 de specii, dintre care 10 specii sunt incluse in Cartea Rosie a Moldovei: acvila pitica, porumbelul de scorbura, ciocanitoarea neagra, canarasul, barza neagra,

egreta mare, lebada de vara, acvila tipatoare, acvila tipatoare mica, soimul dunarean. Este unica rezervatie din Moldova, unde s-a efectuat regulat studiul faunei nevertebratelor. S-au publicat

liste privind tipurile de insecte prezente: ordinele Homoptera (Aphidoidea - 130 de specii, Psylloidea - 74), Heteroptera - 244, Coleoptera (Curculionidae - 155), Hymenoptera (Apoidea -

184, Formicoidea - 43, Ichneumonidae - 20, Pteromalidae - 28), capuse (Gamasina - 105, Ixodides - 11), moluste - 42, rame (Lumbricidae) - 12.