INSTRUIREA STIINTIFICA

8/3/2019 INSTRUIREA STIINTIFICA

http://slidepdf.com/reader/full/instruirea-stiintifica 1/68

1

Ministerul Invatamintului si Sportului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea Tehnologie si Management in Industria Alimentara

Proiect de an

T ema : Analiza comparativa a situatiei industrieie

alimentare nationale si internationale

A efectuat st.gr.TAP-071

Ionel Diana

A verificat lector superior

Mija

Chisinau 2012

Cuprins



2

Introducere ................................................................................................................................. 5

1. Strategia de siguran alimentar pentru Republica Moldova în anii 2011 ± 2015 ............... 9

1.2. Obiectivele Strategiei de Siguran a Alimentelor pentru Republica Moldova ............ 10

1.3. Programul aciunilor prioritare pentru realizarea obiectivelor strategiei ....................... 12

2. Restructurarea i modernizarea sectorului vitivinicol. ........................................................ 14

2.1. Situaia actual în Moldova ......................................................................................... 14

2.2. Dificultile ................................................................................................................ 14

2.3. Obiectivele specifice ................................................................................................... 16

2.4. Abordarea ministerial a dezvoltrii sectoriale ............................................................ 17

2.5. Împrumutul din partea Bncii Europene de Investiii .................................................. 18

3. Dezvoltarea infrastructurii moderne de pia i substituirea importurilor ............................ 22

3.1. Obiectivele proiectului. ............................................................................................... 26

3.2. Descrierea proiectului. ................................................................................................ 26

Locaia (amplasarea) Proiectului ........................................................................................ 26Descrierea stabilimentului.................................................................................................. 27Beneficiarii proiectului. ..................................................................................................... 28Iniiatorul proiectului. ........................................................................................................ 28

Aciunile implementate i planificate. ................................................................................ 28Partenerii Proiectului. ........................................................................................................ 29Finanarea i susinerea din parte guvernului ...................................................................... 29Termenii de implementare a proiectului. ............................................................................ 29Concluzii i paii urmtori. ................................................................................................ 30

4. Agricultura Conservativ. .................................................................................................. 30

Introducere ........................................................................................................................ 30Obiectivele programului .................................................................................................... 31Componenta I ± msurile legate de pstrarea fertilitii solului i stoparea eroziunii ........... 31

Componenta II - crearea condiiilor pentru punerea în aplicare a tehnologiilor moderne decretere i know-how în agricultur. ................................................................................... 33

5. Sectorul de producere a crnii i laptelui ............................................................................ 35

Informaie general ............................................................................................................ 35Evaluarea actual ............................................................................................................... 36Puncte forte ....................................................................................................................... 36Puncte salbe ....................................................................................................................... 36



3

Consideraii cu privire la dezvoltarea sectorului laptelui .................................................... 37 Nutriia animalelor ............................................................................................................. 38Condiiile de întreinere a animalelor ................................................................................. 38Genetica ............................................................................................................................ 39Profitabilitatea ................................................................................................................... 39Prelucrtorii ....................................................................................................................... 39Obiectivu40Puncte de referin ............................................................................................................. 42Producerea de carne ........................................................................................................... 42Producerea în gospodrii. ................................................................................................... 43

6. Susinerea dezvoltrii producerii de energie regenerabil din deeuri agricole. ............Error!

Bookmark not defined.

6.1. Introducere ...................................................................Error! Bookmark not defined.

6.2. Contextul actual ............................................................Error! Bookmark not defined.

6.3. Obiectivele generale specifice .......................................Error! Bookmark not defined.

6.4. Ci i mijloace de realizarea a obiectivelor legate de potenialul de recuperare a biomasei Error! Bookmark not defined.

6.5. Estimarea impact ului ...................................................Error! Bookmark not defined.

6.6. Rezultatele ateptate i indicatorii progresului...............Error! Bookmark not defined.

6.7. Etapele implementrii ...................................................Error! Bookmark not defined.

7. Reorganizarea sistemului de educaie i cercetare în agricultur, consolidarea serviciilor deextensiune. ..................................................................................Error! Bookmark not defined.

8. Reorganizarea sistemului de subvenii în agricultur, în scopul modernizrii i concentrrii produciei.................................................................................................................................. 44

9. Sistemele informaionale de baz pentru susinerea funcionrii lanului alimentar. ............ 45

Introducere ........................................................................................................................ 45Obiectul ............................................................................................................................. 46Context .............................................................................................................................. 46Beneficii ............................................................................................................................ 47Subsistemul de E-Trasabilitate ........................................................................................... 47Sistemul informaional integrat pentru managementul activitii Autoritii Fitosanitare .... 51

10. Suport în dezvoltarea Agriculturii cu Valoare Adugat. ................................................ 53

10.1. Sectorul de fructe .................................................................................................... 53

Situaia curent .................................................................................................................. 53



4

Obiectivele Programului .................................................................................................... 54Determinarea suprafeelor plantate cu livezi i pomuoare ................................................. 54Productivitatea plantaiilor de fructe .................................................................................. 55Defriarea plantaiilor ........................................................................................................ 55Îmbuntirea soiurilor ....................................................................................................... 55Pepinierele ......................................................................................................................... 55Plantaiile de fructe ............................................................................................................ 56

11. Industria alimentara in Europa...66

12.Concluzie..70



5

Introducere

Industria alimentar în Repiblica Moldova reprezint una dintre ramurile de baz ale industriei.

Acest fapt se datoreaz condiiilor agroclimaterice favorabile pentru dezvoltarea agriculturii, care oasigur cu materie prim.

Subramurile industriei alimentare prelucreaz peste 80% din producia agricol local, realizândtransformarea ei în produse alimentare de calitate. Este o ramur de specializare internaional.Circa 2/3 din volumul exportului republicii o constituie produsele industriei agroalimentare. Ramuride specializare regional i internaional sunt: industria vinicol, a tutunului, zahrului, conservelor de fructe i legume, sucurilor naturale, uleiurilor eterice etc. Importana ramurii e determinat de ponderea considerabil în structura produciei industriale, circa 50,0%, i 58,0 % din volumulindustriei prelucrtoare [8, p. 18]. Creterea ponderii industriei alimentare în ultimii ani edeterminat nu atât de creterea volumului de producie, cât reducerii considerabile în alte ramuri ceactiveaz pe baz de materii prime locale. O alt cauz o reprezint meninerea pieelor de desfaceretradiionale, iar în cazul unor produse s-a atestat chiar o lrgire a pieii de desfacere (industriavinificaiei, conservelor de fructe i legume, sucurilor, tutunului i a zahrului). Ca i alte ramuri

industriale, industria alimentar se afl în declin economic, de aceea este dificil de fcut o aprecierereal a situaiei din ramur. Mai multe întreprinderi se afl în proces de restructurare, reorganizare,altele sunt falite sau în prag de faliment, de aceea aprecierile vor fi fcute mai mult la nivel de potenial. Subramurile de baz ale industriei alimentare în Republica Moldova sunt industriavinicol, industria uleiurilor vegetale, industria zahrului, industria tutunului. Industria vinicol ce secaracterizeaz printr-o rentabilitate i o eficien economic înalt. În republic exist circa 130 deîntreprinderi mari i medii de prelucrare primar a strugurilor, de producere a materialului vinicol,de producere i realizare a sucurilor de struguri, coniacurilor i a ampaniei. Majoritatea dintre elelucreaz la o capacitate de producie între 8,6 i 31,5% [9 , p. 143]. Circa 20 de fabrici de vinuri din patrimoniul Republicii Moldova se afl pe teritoriul Federaiei Ruse i al Ucrainei. Rolul principal înstructura plantaiilor de vii le revine soiurilor altoite, care ocup circa 80% din suprafaa total.

Viticultura este concentrat predominant în dou regiuni economice: central i de sud (peste 80 %din recolta sumar de struguri). Industria vinicol în prezent contribuie cu 16,8% în volumul total al produciei industriale i cu 25% în totalul exportului (2000). Principalele întreprinderi în industriavinicol sunt combinatele de vinuri i coniacuri din Chiinu ÄAroma´, ÄVismos´, combinatele ifabricile din Bli, Clrai, Cricova, Chirsova, Stuceni etc. Industria uleiurilor vegetale utilizeazca materie prim aproape exclusiv seminele de floarea-soarelui, dar i seminele de soia i de porumb. Exist câteva întreprinderi mari de prelucrare a seminelor i de obinere a uleiului,localizate în Bli, Tighina i Otaci. Dup anii 90 au fost construite numeroase oloinie i secii micide producere a uleiurilor vegetale în majoritatea localitilor, ceea ce faciliteaz industrializarea produciei pe loc. Ca i în cazul altor produse alimentare, producia uleiului a diminuat mult, de la125,6 mii t în 1990 la doar 17,0 mii t în 1999 [18 p, 304]. S-a redus i exportul uleiului vegetal.

Anii 2011 i 2015 reprezint o perioad a schimbrilor majore în sectorul agricol din Moldova. Necesitatea acestor schimbri se datoreaz mai multor factori care pot fi împrii în interni iexterni:

y Interni ± cei ce rezult din circumstanele i necesitile de dezvoltare ale rii noastre



6

y Externi - cei ce rezult din integrarea tot mai profund în Uniunea European i de evoluialucrurilor în comerul mondial.

Primul grup de factori, este rezultatul unei transformri structurale profunde a economiei RepubliciiMoldova. Tranziia ctre o economie de pia, în special în agricultur, a impus necesitatea de

implementare a unor mecanisme caracteristice economiei de pia libere. De atunci, "ce i pentrucine se produce?" - este dictat de forele pieei. Producerea agricol într-o economie de pia nu esteun lucru uor. Este nevoie de multiple mecanisme de susinere. Prin urmare, Ministerul Agriculturiii Industriei Alimentare, în urmtorii ani, se va axa pe principalele domenii care necesit o astfel desusinere. Caracteristicile geografice i economice ale rii noastre, va face în mod clar dinagricultur un sector de baz în dezvoltarea exportului. Produsele agro-alimentare înregistreaz celemai mari volume ale exportului. Agricultura, împreun cu businessul agro-alimentar, ofer în aranoastr numeroase locuri de munc i aduce o contribuie important în PIB. Dac este s neorientm spre viitor, acesta este, fr doar i poate, un segment de baz al economiei noastre, asupradezvoltrii cruia statul ar trebui s-i concentreze eforturile.

În acelai timp, progresul rii noastre în domeniul integrrii economice în Uniunea European,necesit o serie de schimbri organizatorice în agricultur. Schimbri deosebit de importante suntnecesare în mediul instituional i administrativ din cadrul agriculturii, care este responsabil pentrusigurana alimentar a rii. Asigurarea siguranei alimentare naionale, prin oferirea publicului aunor produse alimentare sigure, de înalt calitate, precum i competitive atât pe piaa european, câti pe pieele tradiionale de est (pieele CSI), constituie o prim prioritate pe termen mediu aMinisterului Agriculturii i Industriei Alimentare din Republica Moldova. Realizarea acestei prioriti, va oferi productorilor notri posibilitatea de a-i vinde produsele la preuri mai mari i de

a-i mri veniturile, asigurând o via decent în mediul rural. Ministerul Agriculturii a pregtit ostrategie naional adecvat de punere în aplicare a noilor norme i standarde europene pentrusigurana alimentar.

Pentru a se asigura c producia de alimente satisface cele mai înalte standarde de siguran i decalitate, este nevoie de o mulime de investiii în întregul lan alimentar, de la producia agricol primar, pân la metodele moderne de prelucrare i o reea larg de vânzri în ar i în strintate.

2011 este al doilea an de funcionare a Ageniei de Intervenie i Pli pentru Agricultur (AIPA),creat pentru a susine financiar restructurarea i modernizarea agriculturii noastre. Guvernulrealizeaz la momentul actual un mare efort financiar din bugetul de stat, în valoare de aproximativ(450 milioane de lei în anul 2010 ), prin subvenionarea necesitilor de baz ale sectorului agricol.

Subveniile de stat acordate prin intermediul AIPA se axeaz pe activiti, cum ar fi susinerea iîncurajarea schemelor de creditare pentru agricultori, asigurriilor agricole, investiiilor îninfrastructura de protecie i post-recoltare i în utilaje, agricultura organic, chimicale agricole,creterea animalelor, irigare i drenaj.



7

În acelai timp, Guvernul realizeaz mari eforturi pentru a obine finanare extern preferenial pentru dezvoltarea agriculturii (UE, Banca Mondial, Banca European de Investiii, JICA, IFAD).Fondurile externe sunt destinate în primul rând pentru restructurare a sectorului agricol. Un astfel deexemplu este restructurarea întreprins recent de sectorul vitivinicol, deoarece fondurile obinute dincreditele prefereniale oferite de Banca European de Investiii (BEI), au fost orientate înspremodernizarea aprofundat a acestui sector important pentru Republica Moldova. În prezent,Ministerul Agriculturii pregtete alte programe sectoriale, care necesit o restructurare imodernizare aprofundat a sectorului, cum ar fi cel al produselor lactate i al resurselor geneticeanimale.

În urmtorii câiva ani, Ministerul Agriculturii va susine în mod consistent dezvoltarea utilizriimateriilor prime agricole pentru producerea de energie. Agricultura este o sursa practic nelimitata de biomas, care poate fi folosit în mod reuit în scopuri energetice. Pe baza experienei din multe rieuropene, Republica Moldova ar trebui s dezvolte aceast direcie, care ofer beneficii tuturor prilor implicate, adic, agricultorii pot utiliza produsele de origine vegetal i animal în scopurienergetice, iar întreprinderile nou-formate de prelucrare a acestor materii prime pentru producereade energie curat, verde. Ca urmare, societatea va primi cantiti mari de energie din resurse naturaleregenerabile.

În condiiile actuale, nu poate exista o dezvoltare durabil a agriculturii din Moldova, fr oinfrastructur de pia modern i eficient. Prin urmare, una dintre prioritile MinisteruluiAgriculturii, este de a crea o infrastructur modern, la nivel regional i central. Susinerea acordatde ctre Ministerul la nivel regional, este orientat înspre crearea de complexe moderne, asociateinfrastructurii de depozitare, curare, sortare i ambalare a produselor alimentare. La nivel central,Ministerul s-a bazat pe experiena mai multor ri europene (Italia, Polonia, Germania, rile de Josi Spania.) preluând iniiativa de a crea un centru logistic modern i funcional - care s deserveasc piaa angro din Chiinu i satele învecinate. Construirea acestei infrastructuri în urmtorii câivaani, va îmbunti funcionarea lanului alimentar din Republica Moldova.

Dezvoltarea agriculturii în Republica Moldova a avut întotdeauna propria baz de cercetaretiinific. Tranziia la economia de pia, implic necesitatea de a reorganiza resursele de cercetareexistente, astfel încât dezvoltarea agriculturii s serveasc în mod direct cerinelor de pia actuale.Ministerul a adoptat un obiectiv pe termen mediu pentru a efectua reorganizarea instituiilor,împreun cu resursele subordonate implicate în educaie i cercetare în domeniul agriculturii. Este încurs de desfurare activitatea de pregtire a unui concept de reorganizare a resurselor de cercetare

i educaie ale guvernului.Crearea agriculturii moderne în secolul XXI, nu este posibil fr tehnologii informaionalecorespunztoare, destinate dezvoltrii sectorului. În prezent în rile de frunte ale UE, informatizareasusine virtual practic fiecare proces din cadrul lanului alimentar, adic de producie, prelucrare,depozitare, logistic, i de marketing modern. În plus, în scopul de monitorizare a siguranei produselor alimentare, este necesar pentru a proteja circulaia produselor potenial nesigure(trasabilitatea). Instituiile de control i monitorizare trebuie s dispun de echipamentul necesar pentru a asigura aceste cerine. Ministerul Agriculturii a adoptat în acest sens o alt prioritate pe



8

termen mediu ± de a crea resursele TI necesare în anumite instituii, care s susin funcionarealanului alimentar din Republica Moldova.

Solul i clima rii noastre necesit tehnici moderne de cultivare a solului. Precipitaiile reduse istructura solului, a impus în multe pri ale rii utilizarea unor tehnici de arat conservative.

Ministerul promoveaz pe scar larg tehnicile conservative de prelucrare a solului.

Pe baza situaiei actuale în agricultur i dup ce au fost analizate condiiile interne i externe dinsector, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare al Republicii Moldova a adoptat urmtoarele prioriti, care urmeaz s fie realizate pe termen mediu:

1. Implementarea reformei siguranei alimentelor.

2. Restructurarea i modernizarea sectorului vitivinicol.

3. Susinerea dezvoltrii unei infrastructuri de pia moderne.

4. Implementarea agriculturii conservative5. Reforma sectorului de producere a crnii i laptelui.

6. Susinerea dezvoltrii produciei de energie regenerabil din deeuri agricole.

7. Reorganizarea resurselor existente de educaie i cercetare.

8. Reorganizarea sistemului de subvenii în agricultur, care are ca scop modernizarea iconcentrarea produciei.

9. Implementarea sistemelor informaionale de baz pentru susinerea funcionrii lanuluialimentar.

10. Suport în dezvoltarea Agriculturii cu Valoare Adugat.



9

1. Strategia de siguran alimentar pentru Republica Moldova în anii 2011 ± 2015

Obiectivul principal al politici de siguran alimentar, pregtite de ctre Ministerul Agriculturiii al Industriei Alimentare, este de a obine nivelul cel mai înalt de fezabilitate în protecia sntiiumane i a intereselor consumatorului legate de produsele alimentare. A se vedea anexa nr. 1. ±

³Strategia de siguran alimentar pentru republica Moldova în anii 2011 ± 2015 .́

Principiul de baz al politicii de siguran alimentar a UE, este aplicarea unei abordriintegrate, cum ar fi cea "de la ferm pân la furculi", care acoper toate sectoarele lanului agricol- inclusiv producia furajer, sntatea animalelor i plantelor, bunstarea animalelor, producia primar, prelucrarea, depozitarea, transportarea, vânzarea i importul i exportul produseloralimentare. Aceasta este o abrogare comprehensiv i integrat, în care responsabilitileoperatorilor de produse furajere i alimentare, precum i cele ale autoritilor competente, suntdefinite în mod clar i sunt parte a unei politici alimentare coerente, eficiente i dinamice, care va fiadoptat în cadrul acestei strategii de ctre Guvernul Republicii Moldova.

Prin urmrirea respectrii tuturor principiilor de siguran a alimentelor pe tot parcursullanului alimentar "de la ferm pân la furculi", antreprenorii din sectorul alimentar implicai în producerea, prelucrarea, depozitarea, transportarea, distribuirea i marketing-ul produseloralimentare, garanteaz sigurana acestor produse pentru consumatorul final i lipsa oricrui risc pentru sntatea consumatorului. Conceptul iguranei alimentare al UE, dup cum este definit înRegulamentul Parlamentului European nr. 178/2002 cu privire la sigurana alimentelor include toatecategoriile de produse alimentare i furajere.

Sigurana alimentelor i furajelor i protecia intereselor consumatorului constituie dou preocupri în cretere ale publicului larg, organizaiilor non-guvernamentale, asociaiilor

profesionale, partenerilor comerciali internaionali i ale organizaiilor de comer. Trebuie s fieîntreprinse msuri pentru a asigura o implementare deschis i transparent a legislaiei în domeniulalimentar, care trebuie s ofere încredere consumatorilor i partenerilor de afaceri, inclusiv prinintermediul msurilor întreprinse de ctre autoritile publice, pentru a informa populaia unde existtemeiuri rezonabile de a suspecta c produsele alimentare impun un anumit risc pentru sntate.

Globalizarea comerului agricol genereaz apariia constant de noi provocri i riscuri pentru sntatea i interesele consumatorilor. În acest context, va trebui sa fie elaborat un cadru juridic comprehensiv cu privire la siurana alimentelor, i acesta va fi actualizat i adaptat continuula noile cerine.

Tranzaciile comerciale globale majore sunt, la momentul actual, efectuate cu produsealimentare i furajere, iar în acest context, au fost încheiate acorduri de comer internaional, careajut la implementarea standardelor internaionale care stau la baza legislaiei în sectorul alimentar i care susin principiile comerului liber cu produse furajere i alimentare sntoase, de o maniernon-discriminatorie, în baza practicilor de afaceri corecte i etice.



10

Astfel, va fi obinut cel mai înalt nivel de protecie pentru consumatorii Moldoveni, odatcu facilitarea accesului productorilor moldoveni la pieele de valoare înalt i asigurareaconformitii cu obligaiile comerciale internaionale în aceast sfer.

Strategia este elaborat pe baza Hotrârii Guvernului nr. 1125 din 14.12.2010 pentruaprobarea Planului de Aciuni al Republicii Moldova cu privire la implementarea Recomandrilor

Comisiei Europene pentru crearea unei Zone de Comer Liber, Aprofundat i Comprehensiv întreRepublica Moldova i Uniunea European, publicat în Monitorul Oficial nr. 252-253 din21.12.2010, art. nr. 1258.

La momentul actual, în Republica Moldova mai multe instituii guvernamentale suntimplicate în politica de siguran alimentar, în reglementare i implementare. Drept rezultat, oriceinstituie guvernamental poate institui separat prin lege o strategie de siguran alimentar în propriul domeniu de activitate, ceea ce contravine conceptului unei strategii de sector unificate.

Majoritatea sistemelor de control din Republica Moldova au o structur fragmentat,

reprezentat de structuri administrative separate, responsabile de monitorizarea diferitor etape alelanului alimentar i furajer.

Sarcinile i responsabilitile comune ale diferitor ministere i agenii aferente siguraneialimentelor, genereaz în practic controale i verificri suprapuse, ineficiene i inconsistene aleoperatorilor.

Urmtoarele autoriti sunt implicate în domeniul siguranei alimentelor:

y Agenia Sanitar-veterinar i pentru Sigurana Produselor de origine Animal;

y Direciile de politici veterinare i fitosanitare ale Ministerului Agriculturii iIndustriei Alimentare;

y Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitar i Control Semincer;

y Ministerul Sntii i SANEPID;

y Inspectoratul pentru Protecia Consumatorilor al Ministerului Economiei.

1.2. Obiectivele Strategiei de Siguran a Alimentelor pentru Republica Moldova

Obiectivele principale aprobate ale siguranei alimentelor sunt:

y Îmbuntirea cadrului juridic pentru asigurarea unei legislaii mai consistente îndomeniul siguranei alimentare, care s acopere toate aspectele de producere uman de alimente, de pe câmp pân pe masa consumatorului, precum i de produse furajere;

y Constituirea unei Autoriti Naionale pentru Siguran Alimentar, creia îi vor fi atribuite un ir de sarcini cheie în administrarea tuturor aspectelor siguranei alimentelor, de pecâmp pân la consumatorul final, operarea sistemului de avertizare timpurie, dialogarea i



11

comunicarea cu consumatorul, precum i relaiile cu ageniile naionale i instituiile de cercetaretiinific;

y Controlul siguranei alimentelor în scopul asigurrii unui cadrul coerent de operarea sistemelor naionale de control i inspecie, prin împrirea eficient a atribuiilor iresponsabilitilor în rândul autoritilor de stat implicate în sigurana alimentar.

Realizarea acestor obiective prin armonizare a legislaiei i implementarea practic în teren va ajutala:

y Ridicarea nivelului proteciei sntii umane prin desfacerea pe pia a produselor alimentare i prin protecia sntii animalelor i plantelor;

y Îmbuntirea potenialului de export al produselor alimentare moldoveneti pe pieele de valoare înalt, i anume pe cele ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale Statelor Unite ale Americii, etc.

y Protecia teritoriului Republicii Moldova împotriva introducerii unor boli i a unor ageni patogeni extrem de contagioi, specifici animalelor i plantelor, prin consolidarea controalelor sanitare i fitosanitare la frontier;

y Sporirea capacitilor specialitilor veterinari i fitosanitari;

y Modernizarea i restructurarea entitilor care opereaz cu produse de origineanimal i interzicerea activitilor care nu întrunesc cerinele generale de igien stabilite delegislaia în vigoare;

y Continuarea procesului de transpunere în legislaia naional a prevederilor legislaieicomunitare cu privire la sigurana alimentar i la elaborarea legislaiei specifice, în baza creiaRepublica Moldova va dezvolta relaii de comer cu produse alimentare, animale vii, produse non-animale cu alte ri tere cu care a încheiat acorduri de colaborare în aceste domenii;

y Îmbuntirea eficiena controalelor veterinare i fitosanitare oficialey Îmbuntirea sistemului de asigurare a calitii pentru scopuri de siguran

alimentar (analiza riscului i analiza economic);

Pentru realizarea obiectivelor, vor fi întreprinse urmtoarele aciuni:

y Elaborarea unui sistem de certificare pentru exportul i plasarea pe piaa naional a produselor alimentare;

y Elaborarea sistemului de laborator, inclusiv a funciilor de referin;y Îmbuntirea sistemului de supraveghere i control, inclusiv de inspectare i

monitorizare a produselor de origine animal i non-animal i a bunstrii animalelor;y Elaborarea sistemelor de control i a punctelor de inspecie la frontier (PIF);y Implementarea integral a cerinelor Acordului încheiat cu Organizaia Mondial a

Comerului (OMC) cu privire la Aplicarea Msurilor Sanitare i Fitosanitare (SPS) i ale Acorduluicu privire la Barierele Tehnice în calea Comerului (TBT);

y Evaluarea sistemelor de control toxicologic pentru compararea acestora cu cerineleinternaionale i cele ale UE;

y Evaluarea riscului de contaminarea a produselor alimentare cu reziduuri de substanemedicale, pesticide i ali contaminani, în scopul stabilirii msurilor care urmeaz a fi întreprinse;

y Elaborarea i coordonarea unui plan naional pentru monitorizarea reziduurilor înanimalele vii, plante i produse alimentare;



12

Realizarea acestor obiective va duce la eliminarea tuturor barierelor tehnice i legislative încalea exportului, atât tradiional cât i ctre pieele noi, ceea ce va duce la echivalare i recunoaterereciproc.

Implementarea acestei strategii va avea loc treptat, odat cu sporirea responsabilitii productorilor i crearea sistemelor de control, care urmeaz a fi implementate pân la sfâritul

anului 2015. (A se vedea anexa nr. 1).

1.3. Programul aciunilor prioritare pentru realizarea obiectivelor strategiei

- Stabilirea structurii, atribuiilor i responsabilitilor noilor autoriti responsabile pentrusigurana alimentar, dotate cu personal suficient, instruit în modul corespunztor, care va lansaîntregul proces de armonizare legislativ, va fi finalizat pân la sfâritul anului 2012.

Structurile pentru sigurana alimentelor (Agenia pentru SiguranaAlimentelor) va fi creat pân la finele anului 2012.

- Constituirea unitilor de frontier ale consiliului, care vor efectua controalele veterinarei fitosanitare i renovarea i modernizarea lor corespunztoare, pentru a asigura un control eficient

în baza principiilor UE, va fi finalizat în 2015.

Serviciile veterinare, fitosanitare i de siguran a alimentelor vor efectuacontroale eficiente la frontier în conformitate cu cerinele UE pân la fineleanului 2015.

- Elaborarea cadrului legislativ cu privire la sigurana alimentelor, va fi finalizat în anul2011, reproducând integral prevederile noului "Pachet de Igien", adic a Regulamentelor 178/2002, 852/2004, 853/2004, 854/2004 i 882/2004, implementarea acestora urmând s fierealizat dup conformarea agenilor economic din sectorul alimentar.

Pachetul legislativ de igien va fi adoptat pân la sfâritul anului 2011.

Corespunderea cu cerinele pachetului de igien va fi implementat pân lafinele anului 2015.

- Elaborarea i implementarea actelor normative pentru executarea noului ÄPachet deIgien´, va fi realizat treptat începând cu 2011 i terminând cu 2014.

Elaborarea i implementarea actelor normative privind pachetul de igien va fiimplementat pân la sfâritul anului 2014.

- Elaborarea unui sistem informaional computerizat în toate raioanele Republicii Moldova,utilizat pentru schimbul de informaii legate de sntatea animalelor i plantelor i de siguranaalimentar.

Sistemul informaional privind sntatea plantelor i animalelor conform cerinelor UE implementat i operaional pân la finele anului 2014.



13

- Evaluarea, bazat pe legislaia comunitar transpus în legislaia naional, a entitilor deafaceri care opereaz în sectorul produselor alimentare de origine animal i identificarea tuturor entitilor care nu se conformeaz cu prevederile comunitare; constituirea acestora, pe diferitecategorii, va finalizat pân la sfâritul primului trimestru al anului 2012.

Evaluarea tuturor grupelor de productori de produse alimentare pân la finele

anului 2012.

- Modernizarea i restructurarea tuturor entitilor care opereaz în sectorul produselor deorigine animal i vegetal, care cad sub incidena prevederilor Regulamentului 853/2004 cu privirela realizarea conformitii structurale.

Toi operatorii din domeniu vor opera în conformitate cu prevederileRegulamentului 853/2004 pân la sfâritul anului 2014.

- Elaborarea tuturor materialelor de orientare pentru fabricanii de produse alimentare(ghiduri de bune practici, instruciuni, proceduri, etc.) pentru urmtoarele sectoare: carne de vit,

carne de pui, lapte i produse lactate, pete i produse din pete, vântoarea i pescuitul, va fifinalizat pân la sfâritul anului 2013.

Ghiduri pentru productori vor fi elaborate pân la sfâritul anului 2013.

- Evaluarea întregului sistem de analize de laborator i expertiz, va fi finalizat ctre anul2012, iar îmbuntirea i echiparea în conformitate analitic cu parametrii de calitate i sntatedefinii în legislaia comunitar transpus în legislaia naional, va fi finalizat în anul 2014.

Evaluarea sistemului de laboratoare pân la sfâritul anului 2012.

Sistemul de laboratoare echipat corespunztor cerinelor UE pân la sfâritul anului2014.

- Elaborarea planului de control strategic pentru sntatea animalelor i plantelor i pentrusigurana alimentar în conformitate cu Regulamentul 882/2004 pentru toate sectoarele separate, vafi iniiat în anul 2012.

Regulamentul 882/2004 implementat pân la sfâritul anului 2015.

inând cont de cele expuse mai sus, Guvernul Republicii Moldova, analizând situaiaactual vizând sigurana alimentar, perspectiva consolidrii cadrului juridic i a structurilor de

control, prin adoptarea strategiei la 24 august 2011, a decis s instituie Autoritatea naional pentruSigurana Alimentelor, cu atribuii i responsabiliti de coordonare unificat a aciunilor desupraveghere i control în cadrul întregului lan alimentar "de la ferm i pân la furculi."



14

2. Restructurarea i modernizarea sectorului vitivinicol.

2.1. Situaia actual în Moldova

Suprafaa plantaiilor de vii din toate categoriile în 2011 este de 144 200 ha, din care 134 700 ha(estimate) sunt pe rod, în 2010, aceste suprafee fiind de 144 900 ha i respectiv 132 800 ha. Pentru

producia gospodriilor casnice, exist 102 200 ha, din care - 92 800 ha sunt roditoare (comparativcu 101.9 i 92,5 mii hectare în 2010). Conform previziunilor, producia total de struguri în anul2011 va fi de aproximativ 550.0 mii tone, ceea ce constituie cu 14 la sut mai mult decât în 2010. În2011 vor fi produi circa 13.0 milioane de butai de vi de vie (în comparaie cu 8 milioane de butai altoii în În prezent exist peste 100 de companii autorizate s produc vin în cele patru regiuni vitivinicole,care sunt Bli (Regiunea de Nord), Cahul (Regiunea de Sud), Codru (Regiunea Central) iRegiunea Nistreana (Regiunea de Sud-Est). Cinci dintre aceste companii sunt de stat, în timp cerestul sunt din sectorul privat. Unii dintre titularii de licene nu mai produc vin în mod activ: înconformitate cu primele estimri ale MAIA, 85 vinrii necesit modernizare complet sau parial,

28 vinrii au început deja programe de investiii iar unii agricultori se gândesc la crearea primelor centre de colectare i prelucrare a strugurilor.Vinul moldovenesc este in prezent exportat peste tot în lume. Piee principale includ CSI (în specialFederaia Rus, Belarus i Ucraina), UE (Polonia, Republica Ceh, Germania i România), StateleUnite ale Americii i China.

2.2. Dificultile

Situaia financiar a viticultorilor i vinriilor a fost slbit semnificativ de interdiciile comercialeimpuse în diferite forme în decursul ultimilor cinci ani de ctre principala pia de export, Rusia.Interdicia comercial impus de ctre Rusia a fost agravat de un declin al vânzrilor de pe alte

piee importante, cum ar fi Ucraina i Belarus (reprezentând împreun circa 25% din exporturileRepublicii Moldova), care în timpul crizei financiare începute în 2008, dat fiind i devalorizareavalutelor naionale ale acestora, au înregistrat un declin brusc în puterea de cumprare a populaiei,în special în ceea ce privete bunurile importate, inclusiv vinurile moldoveneti.

Prin urmare, cele mai multe fabrici de vin, dein niveluri înalte de stocuri i de creane active,comparativ cu veniturile de vânzrile. Atât viticultori, cât i productorii de vin înregistreazniveluri semnificative ale datoriei fa de bncile comerciale, la momentul actual confruntându-se cudificulti în accesul la noi linii de finanare. Mai mult decât atât, vinriile au datorii mari fa de

viticultori, care dein cea mai slaba poziie în cadrul acestui sector. Situaia dificil a companiilor moldoveneti din sectorul vitivinicol este în continuare accentuat de activele în îmbtrânire i deinsuficiena de investiii, lipsa de diversificare a pieei de export, de calitatea insuficient a vinului, precum i de insuficiena de abiliti financiare, de marketing i de management.

Doar 25% din viile Moldovei produc mai mult de 8 tone/ha/an i sunt considerate bune. Majoritatea suprafeei bune a fost plantat în ultimii ani i au fost operate de aproximativ 60 devinrii integrate (circa 25 000 ha în total). 35% din vii produc, în medie, 3 - 5 t/ha/an, în timp ce



15

40% sunt clasificate ca i nesatisfctoare. Ultimele dou categorii este cel mai probabil s-iînceteze activitatea comercial de producie, i s dispar astfel ca i baz de materii prime pentruvinificaie.

Planul de ar pentru restabilirea i dezvoltare a viticulturii i vinificaiei pe anii 2011 - 2020,aprobat în 2002, prevede înlocuirea a 80.000 ha de plantaii vechi, cu 70.000 ha de vii noi. Astfel,

anual ar trebui s fie defriate 8000 ha, urmând s fie plantate alte 7.000 ha . Portaltoii i butaiirespectivi trebuie s fie importai sau produi la nivel local. Obiectivul este ca, pân la sfâritulacestui deceniu, aproape toate viile cultivate în prezent, s fie reînnoite i dotate cu sisteme modernede irigare prin picurare i antigrindin, precum i cu management i utilaje pentru recoltat. Acestecifre par prea optimiste, dar, în primii ani ai programului de revitalizare, în anii 2004-2008, au fost plantate între 4500 i 5600 ha anual, cu o scdere drastic în 2009, din cauza dificultilor financiare.

Relaiile de pia dintre productori (i bncile lor), precum i unele fabrici de vin, pot fi

asimetrice. Un contract de vânzare-cumprare i livrare standard i legal, este vzut ca pe o pre-condiie pentru crearea unui climat/cadru echitabil de tranzacionare.

Revitalizare a întregului sector va necesita, de asemenea, investiii în prelucrare, îmbuteliere ietichetare, precum i în transporturi, controlul calitii i instruirea forei de munc.

În prezent, sectorul vitivinicol ofer locuri de munc pentru aproximativ 300.000 de oameni dinîntreaga ar (adic, pentru circa 15% din populaia activ). O mare parte din aceste locuri de muncse datoreaz exporturilor rii: doar circa 25% din locurile de munc pot fi atribuit consumuluilocal i o mare parte din acestea sunt în sectorul neoficial. Orice scdere semnificativ ulterioar

a exporturilor, ar avea, prin urmare, un efect disproporionat nu numai asupra economiei, dari asupra structurii societii în ansamblu.

Aspectele principale din sectorul vitivinicol, care urmeaz a fi abordate, pot fi rezumate în felulurmtor:

y Multe pri implicate în sectorul vitivinicol au o situaie financiar precar, cu niveluri înaltede stocuri i de creane active (bani datorai lor) iar relaiile de pia între bnci i operatoriidin sectorul vitivinicol, este uneori asimetric.

y Doar 25% din podgoriile Moldovei produc peste 8 tone/ha/an (t/ha/an) i sunt considerate a

fi de calitate înalt iar 8,000 ha vor trebui s fie defriai anual, urmând s fie plantai 7,000ha.

y La momentul actual, circa 25% din producia de vin este obinut de agenii economici cu ocapacitate mai mic decât 100 t/a, 15% provine de la operatorii cu capacitatea de produciede circa 500 t/a, iar 60% este obinut de vinriile cu capaciti anuale de peste 500 tone isunt departe de ceea ce se consider a fi mrimea optim



16

y Relaia de pia între cultivatorii de struguri tehnici (cultivatori) i unele vinrii, poate fiasimetric

y Vinul moldovenesc nu se bucur de recunoatere adecvat sau de o reputaie de vin de buncalitate pe pieele exporturilor de vinuri

y

Cooperarea între vinificatori i viticultori, este limitat

y Interaciunea instituional între sectorul privat i cel public, trebuie s fie consolidat

y Capacitatea de marketing al vinurilor este redus i finanat insuficient

y Vinul ecologic i turismul vinicol sunt sub-dezvoltate

y Orice scdere semnificativ ulterioar în exporturile de vinuri, ar avea un efect negativdisproporional asupra economiei i asupra structurii societii în ansamblu.

Ministerul Agriculturii a adoptat obiectivul general ± de a moderniza i remedia lacunele

structurale din cadrul industriei vitivinicole din Moldova i de a contribui la îmbuntirea

mediului favorabil pentru producerea vinului de calitate (PGI i PDO), pentru a îmbunti

competitivitatea pe piaa naional i de export.

2.3. Obiectivele specifice

y De a îmbunti capacitatea i de a crea un sistem de colectare, stocare i procesare a datelor în sectorul vinicol i consecutiv a sistemului de politici în sectorul viti-vinicol.

Registrul viei i vinului operaional

y De a îmbunti accesul la fonduri în baza unor condiii favorabile, în scopul îmbuntirii poziiei financiare a agenilor economic din sectorul vitivinicol (inclusiv a viticultorilor,vinificatorilor i a industriilor asociate) pentru a facilita investiiile necesare pentru producerea vinului de calitate înalt, inclusiv ³Desemnarea Protejat a Originii´ sau³Indicaie Geografic Protejat´

75 milioane de Euro valorificate pentru dezvoltarea produciei de vinuri PDO i PGI.

y De a îmbunti productivitatea podgoriilor i vinurilor de înalt calitate

Analiza situaiei curente i fondului genetic de vii în Moldova în conformitate curecomandrile pentru a le conforma cu cerinele actuale ale pieelor i tradiiilemoldoveneti.

y De a susine restructurarea industriei vitivinicole (de ex. Prin raionalizare, cooperare iconsolidare) pentru a optimiza echilibrul economic între scar i calitate



17

Restructurarea sectorului

y De a îmbunti calitatea i consistena tuturor aspectelor producerii de vin din Moldova, dela podgorii i pân la împachetarea final i comercializarea pe pia

Îmbuntirea calitii vinurilor

y De a susine dezvoltarea mediului legal i instituional i a infrastructurii pentru producereade vinuri îmbuteliate cu ³Desemnare Protejat a Originii´ sau ³Indicaie geograficProtejat.´

Legislaia primar i secundar privind implementarea PDO i PGI adoptat

Reforma instituional necesar implementat

y De a susine echilibrul echitabil în relaiile de pia ale viticultorilor cu vinriile

Relaiile comerciale între productorii i struguri i vinificatori mai echitabile,

negocieri între asociaiile de productori de struguri i procesatori

y De a spori capacitatea i de a facilita investiiile în capacitatea tehnic, precum i de instruirei formare, a organelor de control i verificare

Adoptarea i implementarea conceptului de optimizare i verificare

y De a îmbunti eficiena de marketing a vinului moldovenesc de calitate i astfel, ireputaia i recunoaterea acestuia pe principalele piee existente i noi

Îmbuntirea reputaiei i recunoaterea vinurilor moldoveneti pe pieele

tradiionale i cele noi

y De a stimula cererea naional de vin de calitate

Creterea cererii pentru vinuri pe piaa intern

y De a dezvolta producia de vin ecologic i turismul vinicol

Adoptarea i implementarea conceptului pentru turismul ecologic i de vinuri

Creterea volumului de producere i a vânzrilor de vinuri ecologice

Creterea numrului de turiti

2.4. Abordarea ministerial a dezvoltrii sectoriale

Ministerul nostru recunoate necesitatea de dezvoltare a structurii instituionale, cadrului

legislative i a suportului financiar, practice i tehnic necesar pentru înflorirea sectorului.



18

Ministerul lucreaz în comun cu partenerii si de dezvoltare, la elaborarea documentele strategicenecesare pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol pe baza unei analize comprehensiv a pieei i pe baza de parteneriat public-privat.

Ca parte a procesului de lucru asupra strategiei sectoriale, au loc activiti de bechmarking vizânddegustarea vinului i de analiz a pieei vinurilor. În baza acestor analize, va fi posibil stabilirea

pieelor i segmentelor int, care vor determina obiectivele strategice de dezvoltare.

Analiza strategiilor de branding ale rii, este de asemenea desfurat pentru a putea elabora iimplementa strategii de marketing potrivite pentru vinul moldovenesc (Vin de Moldova) i pentruanumii productori de vinuri.

Legislaia nou de baz sub forma unui Regulament Tehnic Sectorial, precum i modificrile înlegislaia existent au fost elaborate i sunt în prezent supuse consultrilor pentru a fi promulgate.Pe lâng regulamentul sectorial general, noua legislaie va defini i reglementa noua desemnare aschemelor de origine, cu scopul de a abilita productorii de vin din Moldova de a concura

productorii din UE i din întreaga lume în baz de condiii egale cu Indicaii Geografice Protejate(PGI) i Desemnri Protejate ale Originii (PDO).

Pentru a îmbunti managementul strategic al sectorului i a îmbunti eficiena în comunicarea icooperarea dintre productori i ministerul respectiv, este elaborate un concept pentru dezvoltareaunui parteneriat public-privat.

Pentru susinerea acestor elaborri strategice prin asisten financiar, guvernul Republicii Moldovaa negociat iar Ministerul nostru supravegheaz un împrumut de 75 milioane euro din partea BnciiEuropene de Investiii (EIB) pentru finanarea reformei industriei vitivinicole din RepublicaMoldova.

2.5. Împrumutul din partea Bncii Europene de Investiii

General

Programul de restructurare a sectorului vitivinicol a fost elaborat de ctre Guvern i BancaEuropean de Investiii (EIB), pentru a remedia vulnerabilitile structurale ale industriei vitivinicoledin Moldova.

La 23 noiembrie 2010, guvernul a semnat cu EIB un acord de finanare prin care EIB a oferitMoldovei un împrumut în valoare de 75 milioane (aptezeci i cinci milioane) euro.

Ministerul Agriculturii supravegheaz i este responsabil pentru implementarea general a programului prin intermediul "Unitii Consolidate pentru Implementarea i MonitorizareaProgramului de Restructurare a Industriei Vitivinicole." (UCIMP-RSVV).



19

Condiii pentru utilizarea resurselor programului

Programul va asigura c investiiile acestuia în podgorii, prelucrarea vinului i în industriile aferente,sunt realizate în scopul promovrii producerii de vinuri îmbuteliate clasificate: vinurilemoldoveneti sunt PDO (Desemnare Protejat a Originii) sau PGI (Indicaie Geografic Protejat).

Fiecare proiect de investiii va trebuie s fie susinut prin planuri de afaceri multi-anuale

Programul va oferi urmtoarele scheme de investiii:

y va oferi împrumuturi beneficiarilor finali (vinificatoriii, viticultorii i alte industrii aferente) prin bnci intermediare;

y va stabili pentru beneficiarii finali scheme de achiziii i leasing de echipament de vinificaie;

y va investi în infrastructur i echipament (adic, verificarea calitii laboratoarelor,

centrelor/programelor de cercetare i instruire) i pentru dezvoltarea capitalului uman printr-un ir de cursuri de instruire;

Activiti

Pe baz de planificare eficient a afacerilor:

De a oferi acces la împrumuturi la termen pe baz de condiii favorabile pentru dezvoltarea,cultivarea i dotarea cu echipament a podgoriilor, prin intermediul sectorului financiar local sau aentitilor i ageniilor guvernamentale, în vederea consolidrii poziiei financiare a agenilor economici din sectorul vitivinicol (inclusiv a viticultorilor, vinificatorilor i industriilor asociate), cu

scopul de a face investiiile necesare pentru:

y Îmbuntirea echipamentului la nivel de productor, inclusiv dar fr a se limita la irigarea prin picurare, sisteme anti-grindin i anti-înghe.

y Îmbuntirea echipamentului i facilitilor celor mai muli dintre vinificatorii mici imijlociii i ale industriilor aferente, cu scopul de a îmbunti calitatea i consistena vinului produs i de a asigura conformitatea cu PDO sau PGI.

y Oferirea de operaiuni de leasing pentru echipamentul principal necesar pentru îmbuntireacalitii vinului pân la cea prevzut de cernitele PGI i PDO, inclusiv pentru:

y Plantarea i dotarea cu echipament a activitilor de viticultur, inclusiv irigarea prin picurare, sistemele anti-grindin, i anti-înghe,

y Investirea în plantarea i dotarea cu echipament a vinriilor,

y Asigurarea îmbuntirilor în dezvoltarea unui mediu favorabil (de ex. stabilireainfrastructurilor aferente sectorului, de ex. a centrelor de colectare i a staiilor de prelucrare



20

iniial) sau direct prin alocri sub form, de ex. de împrumuturi, garanii pentruîmprumuturi sau sub form de capital pentru investiiile de nivelul companiei, destinatesusinerii producerii vinului de calitate

y Oferirea accesului la finanare pentru (i) îmbuntirea productivitii podgoriilor productive;(ii) restructurarea i revitalizarea podgoriilor btrâne i în cea mai mare parte neproductive,

inclusiv susinerea sectorului pepinierelor, defriarea a circa 8 000 ha/an, replantarea a pânla 7 000 ha/an

y Susinerea crerii i dezvoltrii plantaiilor de portaltoi i butai de vi de vie,

y Susinerea dezvoltrii fundamentului i dotarea cu echipament a complexelor de altoire,

y Modernizarea pepinierelor viticole cu echipament modern pentru îngrijirea plantaiilor Ämam´ i plantarea de noi butai,

y Susinerea costurilor de munc suportate de ctre viticultori pentru defriare, restructurare,

instalarea sistemelor de irigare prin picurare i plantarea de noi butai,

y Susinerea activitilor care încurajeaz restructurarea industriei vitivinicole (de ex. Prinraionalizare, cooperare i consolidare), în scopul optimizrii economiilor de scar mare icalitate înalt.

Grupurile int

În cea mai mare parte, întreprinderile de la mici pân la medii din cadrul sectorului vitivinicol dinMoldova (viticultorii, vinificatorii, industriile asociate) i, pe baz de excepie, i cele câteva non-IMM, în vederea importanei majore a acestora pentru restructurarea întregii industrii.

y Organele de control i verificare de stat, inclusiv laboratoarele,

y Instituiile de instruire, educaie

y Sectorul financiar

y Posibile mecanisme implementatoare

Leasing:

O schem circulant trebuie s asigure pierderi neglijabile i recuperarea integral a cheltuielilor,fiind gestionat de UIP i utilizeazând puterea general de cumprare la nivelul UIP, în scopulobinerii de utilaje agricole la preuri semnificativ mai mici decât le-ar putea achiziiona oriceagricultor. Leasing-ul este, de obicei pe termen de trei ani cu transferarea automat la final adreptului de proprietate agricultorului. UIP trebuie s monitorizeze toate plile i va sechestra oriceechipament atunci când se va întârzia cu plile, fr a avea motive întemeiate. Utilajele sechestratevor fi renovate pe loc i oferite în leasing altor agricultori.



21

Creditare:

Operaiunile bazate pe creditare ar implica depunerea de cereri de finanare de ctre beneficiari, subform de planuri de afaceri. Aceste cereri sunt examinate i aprobate de ctre UIP. Beneficiariifinali pot merge apoi la orice banc local care particip în schem. Costul de împrumut esteacoperit, dar beneficiarii finali pot antrena diveri intermediari financiari în competiie unul cu altul,

pentru a obine cea mai bun rat. Bncile locale îi asum riscul de creditare în baza propriilor prevederi ale politicii de creditare.

Garaniile pentru împrumuturi/capital/mezanin:

Finanarea va deveni disponibil prin intermediul UIP, pentru a prelua cote de participaieminoritare într-un ir de companii, în numele Guvernului Republicii Moldova. Astfel de injecii decapital ar remedia bilanurile companiilor i le-ar face din nou solvabile, permiându-le scontracteze împrumuturi i s fac investiii semnificative. Retragerea investitorilor, i remunerareaacestora, va fi convenit în prealabil.

Asistena tehnic

Instruire, formare profesional i consultan tuturor agenilor economici implicai în producereavinurilor de calitate, în domeniul îmbuntirii calitii vinului i în special cu privire la cultivarea, producerea i controlul vinurilor conforme PGI i PDO.

Rezultatele ateptate

y Realizarea investiiilor necesare pentru producerea de vinuri cu ³Desemnarea protejat aOriginii´ sau ³Indicaia Geografic Protejat´.

y Îmbuntirea productivitii podgoriilor de înalt calitate

y Optimizarea unitii de producere i prelucrare, care reprezint echilibrul economiilor întrescar i calitate în sectorul vitivinicol

y Îmbuntirea calitii i consistenei tuturor aspectelor producerii vinului în Moldova, de lavii i pân la împachetarea i comercializarea pe pia

y Mediu normativ i instituional, i infrastructur complete pentru producerea vinurilor îmbuteliate cu ³Desemnare Protejat a Originii´ sau ³Indicaie Geografic Protejat´

y O relaie de pia mai bine echilibrat între viticultori i vinrii

y Capacitate tehnic i de resurse umane adecvat pentru îndeplinirea funciilor organelor deinstruire, control i verificare

y Reputaie îmbuntit i o mai mare recunoatere a vinurilor moldoveneti de calitate cucertificare PGI i PDO, pe pieele principale existente i noi



22

y Mai mult vin i alcool de calitate înalt i mai puin de calitate proast se va consuma în ar

y Creterea producie de vin ecologic i a turismului vinicol.

3. D

ezvoltarea infrastructurii moderne de pia i substituirea importurilorAsisten agricultorilor i productorilor agricoli privai în dezvoltarea lanurilor de mrfuri

solide i eficiente, este unul dintre obiectivele prioritare ale ministerului nostru. În acest sens, ceamai mare provocare este dezvoltarea infrastructurii moderne de marketing i susinerea practic pentru fermieri în promovarea vânzrilor de produse agricole.

Lipsa unei platforme potrivite de comer cu produse alimentare în Moldova, constituie unelement de baz, care creeaz dificulti în vânzrile de legume, fructe, struguri de mas i alte produse agricole, ceea ce impune necesitatea de construire a unei piee moderne de vânzri angro.

O pia modern de vânzri angro va juca un rol extrem de important, din moment ce va servinevoilor crescânde ale sectorului agricol în cretere, ale productorilor agricoli comerciali avansaii ale dealerilor, comercianilor i brokerilor în cretere din sectorul agricol. Piaa angro propus vafi considerat ca i o component de baz a dezvoltrii infrastructurii interne i regionale cu unimpact semnificativ asupra fluxului îmbuntit de produse alimentare între productori iconsumatori. Piaa de vânzri angro ar trebui s consolideze lanul de livrare de la ferm laconsumator cu mai puine praguri i niveluri de intermediere i, astfel, cu un prejudiciu mai micadus calitii produselor alimentare.

Prin intermediul pieelor angro, autoritile publice locale, pot implementa politici de dezvoltare

durabil, în special pe cele destinate produciei agricole de scar mic, comerului cu amnuntul i proteciei consumatorului. Cu cât mai avansat este infrastructura pieei de vânzri angro, cu atâteste mai eficient distribuirea mrfurilor agricole i a produselor agricole, este mai bun calitateaalimentelor proaspete oferite i cu atât este mai reuit i mai eficient logistica.

Cât privete infrastructura, în prezent în Moldova nu exist pia oficial de vânzri angro.Comerul angro este bazat pe faptul c vânztorii angro întreprind itinerare de aprovizionare directa unei reele de distribuie (de ex., a comercianilor stradali), sau c acetia utilizeaz infrastructuraexistent, cum ar fi iarmaroacele sau parcri. Pe de alt parte, Moldova este unul dintre cei mai mari productori de fructe i legume proaspete din regiune, cu o producie anual de aproape 1 milion de

tone i cu potenial probabil de dublare a produciei.Piaa de vânzri angro sugerat, va avea o funcie dubl în orientarea sa geografic. Aceasta va

deservi în mod evident piaa de consum a rii, dar va forma i o platform solid de export, iniialctre Est (Ucraina, Rusia i Belarus, alte state CIS), cu obiectivul ulterior de ptrundere pe pieeleînvecinate ale UE (România, Bulgaria, etc.), prin transportarea de produse unice cât i de încrcturimixte.



23

Analiza proiectului propus de ctre minister ± de a construi în Moldova o pia profesionistde vânzri angro:

Puncte forte

y Tradiiile istorice în producerea de fructe ide legume, comer i export ctre pieele din

Esty Un nivel bun al produciei i consumului de

fructe i legumey Amplasarea strategic a Chiinului în

cadrul pieei naionale i regionaley Susinerea din partea Guvernului Republicii

Moldova, autoritilor locale i asociaiilor de productori

Puncte slabe

y Fragmentarea sectoruluiy Volatilitatea preuluiy Ineficiene în cadrul lanului de distribuie

y Nivel redus al reorganizrii productorilor primai concentrarea redus a stocurilor

y Calitatea redus a produciei naionacomercializate în prezent în piee

y Restricii de acces al productorilor la pieey Competitivitatea redus, costuri înalte d

produciey Practici ineficiente de post-recoltare i gestiona

a recolteiOportuniti

y Potenial mare pentru producia iexporturile de fructe i legumemoldoveneti

y Creterea impresionant recent a plantaiilor perene i a produciei de legume

y Numeroase posibiliti de asistenfinanciar i tehnic în noile modele de producie, care pot dubla totalul produciei

y Dezvoltarea coridorului logistic IX i a portului Giurgiuleti situat pe Dunre, pentru a susine posibila cretere aserviciilor de logistic

y Supermarketurile comercializeaz volumelimitate de produse propaspete, având unmare potenial de cretere

Ameninri

y Nivelul înalt al concureneiy Volumele mari ale importurilor de fructe

legumey Cleinii moderni îi pot direciona cumprturi

înspre alte debuee

Guvernul Republicii Moldova, cu asistena i aagenilor economici din sectorul agricol,analizeaz în prezent oportunitatea de modernizare

i de eficientizare a distribuiei de producie proaspt i de alte produse alimentare înMoldova, prin constituirea unei piee moderne devânzri angro în vecintate apropiat cu capitala ± Chiinu, care va face parte dintr-o reea naionala centrelor de distribuie, ceea ce va permitecrearea de legturi între productorii primari i vafacilita posibilitile agenilor economici i



24

consumatorilor din Moldova de oferire i cumprare de producie proaspt. Decizia despre unde vafi construit piaa vânzrilor, se bazeaz pe o analiz ampl a locaiei, inând cont de faptul c PiaaAngro va fi poziionat la distana potrivit de la centrul oraului, de-a lungul cilor majore detranzit (atât naionale, cât i internaionale), intersectând fluxurile de mrfuri i canalele de livrare, precum i pe un ir de factori suplimentari.

Diagrama 1 ± Sustenabilitatea oraului Chiinu ca i loc de amplasare a unei Piee Angromoderne

Criteriul Piaa Angro din Chiinu

1. Nici un conflict cualte piee îmbuntite

În Chiinu nu exist piee angro îmbuntite i de aceea, nu existconflict. Poate exista rezisten din partea comercianilor angro, care lamomentul actual, controleaz unele piee de produse.

2. Condiii existente demarketingneîmbuntite

La momentul actual, comerul angro de produse alimentare proaspete înChiinu are loc în pieele mai mari amplasate în aer liber sau îngarajele din parcri, ambele fiind localizate în partea aglomerat a

centrului oraului. Aceste locaii blocheaz centru oraului i sunt greude administrat i inspectat în vederea verificrii aspectelor legate desigurana alimentar. O nou pia angro modern ar soluiona aceste probleme.

3. Nivelul de pregtire Sectorul privat a discutat în scopul identificrii suprafeelor de teren potrivite pentru piaa angro. Acest studiu i seminarul care îl însoete,a oferit paii urmtori eseniali în pregtire.

4. Nivelul participriii motivrii

Exist un interes puternic din partea sectorului privat în Chiinu, carea realizat importana pieei angro.

5. Disponibilitatea deteren i de servicii la

faa locului

Un loc excelent pentru dezvoltarea pieei angro, a fost deja identificat.Majoritatea utilitilor pot fi conectate cu acest loc la pre redus.

O oportunitate propus de investiie se refer la instituiile internaionale i investitorii privai,împreun cu Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare al Republicii Moldova i comercianii, productorii i distribuitorii de fructe i legume din Moldova, i companiile de logistic.

În conformitate cu schema de investiii propus, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentareal Republicii Moldova a fondat Societatea pe Aciuni "Centrul Agroalimentar din Chiinu", care

este responsabil de implementarea proiectului i va administra în continuare facilitile Pieei Angro.Dup emiterea preconizat de aciuni suplimentare, pachetul majoritar de aciuni în aceastcompanie va fi deinut de diferii ageni economici din sectorul privat. Aceast majorare de capitalva face posibil lansarea iniiativei. Componena i majoritatea membrilor consiliului deadministraie, preedintele i directorul executiv vor reprezenta acionari, în conformitate cu celeconvenite mai sus. Având în vedere orientarea de afaceri proeminent a iniiativei propuse,componenta privat ar trebui s aib un rol semnificativ în cadrul companiei. În conformitate cu



25

legislaia naional relevant, statutul i regulamentul Companiei de Pia pot direciona i menineorientarea activitii companiei înspre domeniul public.

Investiia în Piaa Angro este o iniiativ strategic a Ministerului Agriculturii i IndustrieiAlimentare al Republicii Moldova, acesta fiind entitatea care va conduce întregul program. Cu toateacestea, investiia va fi finanat de investitori privai interni, cu o posibil contribuie din parteaRepublicii Moldova i a investitorilor strini din sectorul public. În acelai timp, fr nici o susinereextern, fie c este vorba de credite, investiiile private, alte finanri oferite, lansarea proiectului i punerea conceputului în practic, pare s fie foarte greu de realizat.

Investiia în Piaa Angro din Chiinu, reprezint o oportunitate remarcabil pentru profesionitiiîn domeniul fructelor proaspete, care vor s-i extind capacitile de distribuie printr-o extindere planificat a operaiunilor lor în regiune (Moldova, Ucraina, Belarus, Rusia i Asia Central).Investiia în capitalul social propriu, poate fi facilitat de ctre o agenie public internaional iar capitalul privat poate fi finanat de ctre ageniile publice, la o rat a dobânzii redus. MinisterulAgriculturii i Industriei Alimentare faciliteaz crearea pieei en-gros si sporete credibilitateainiiativei prin arendarea, la aceast etap, a terenului situat de-a lungul oselei Poltava companiei degestionare a pieei angro.

În concluzie, ideea cea mai important dincolo de construcia fizic a cldirii, este de a crea o platform, unde cererea poate întâlni oferta, unde un ir mare de companii situate în acelai loc se beneficiaz de condiii identice de arend pentru spaiul comercial i, prin urmare, au parte decondiii iniiale de concuren egale. Totodat, noua pia angro trebuie s fie conceput ca ocomponent esenial a unui lan de aprovizionare complet de la agricultori la comerciani i

consumatori. Prin urmare, este recomandat crearea câtorva puncte de asamblare în zonele mari de producere, de unde produsele proaspete vor fi livrate pe piaa Chiinu i exportate. La piaa angrodin Chiinu, cumprtorii trebuie s gseasc la cumprtori un stoc complet de mrfuri, serviciiadecvate i informaii de pia ample. Acest obiectiv va fi realizat prin disponibilitatea instalaiilor de depozitare la rece, serviciilor de reambalare, activitilor de tranzit, serviciilor de sortare pentruclienii moderni i a unei platforme de import-export i re-export, precum i a unei game de serviciide logistic care pot oferi pieei angro din Chiinu un avantaj competitiv unic. Într-adevr,consolidarea activitilor angro existente din Chiinu în cadrul unei platforme unice, va fi o cheie pentru succesul iniiativei propuse. Acest lucru va crete eficiena distribuiei interne de produse proaspete i prin urmare va stimula exporturile, va spori competitivitatea produciei naionale i va

contribui la dezvoltarea reelelor moderne de vânzri cu amnuntul.

Acum este momentul corect i potrivit i momentul exact pentru dezvoltarea unei piee angromoderne în Chiinu, care va deservi sectorul intern al produselor proaspete i, în perspectiv,întreaga economie a produselor alimentare din Moldova. Cu toate acestea, toate prile interesate ar trebui s fie contiente de faptul c investiia propus în piaa angro, va avea un succes mai mare încazul scenariilor mai ample, care s cuprind o cretere a economiei generale i condiii adecvate



26

pentru extinderea consumului intern. Dac va fi aa, piaa angro modern propus, va juca un rol principal în cadrul unei strategii naionale de revitalizare a economiei produselor proaspete i a produselor alimentare din Moldova. Într-adevr, dup cum demonstreaz aceast evaluare, o piaangro modern poate fi soluia potrivit pentru constrângerile i blocajele existente în cadrulsectorului horticol din Moldova. Dup cum se menioneaz aici, consolidarea activitilor angroexistente din municipiul Chiinu într-o pia unic, este crucial pentru succesul iniiativei. Deasemenea, dup cum demonstreaz în prealabil acest studiu, crearea unei piee angro unice înChiinu poate oferi social i de mediu.

Pentru punerea implementarea reuit a proiectului, urmtorul pas va fi selectarea uneicompanii care va elabora proiectul arhitectural al pieei angro, care vor corespunde domeniuluiobiectivelor propuse.

Dup aceasta, proiectul ar trebui s fie în continuare promovat, cu scopul de a mobiliza capitalulnecesar pentru construcia pieei angro.

3.1. Obiectivele proiectului.

Scopul principal al proiectului este de a construi o pia angro modern pentru a susine lanurilevalorice de valoare înalt din agricultur prin îmbuntirea depozitrii, sortrii, ambalrii,distribuiei, marketingului i a vânzrilor de fructe i legume proaspete pe pieele interne i dinstrintate.

Proiectul va crea o platform cu spaiu suficient pentru instalarea unui ir de sectoare de comerîn agricultur. Cldiri moderne, bine-echipate tehnologic i rentabile ca i pre, va permiteagricultorilor s-i livreze produsele ctre un centru de comer, care vor putea apoi s le livreze

reelelor de distribuie i export.Efectele economice sunt evidente, apariia valorii adugate i a efectelor fiscale este

incontestabil.

O latur special a acestuia este organizarea unui comer modern în condiii de mediuîmbuntite, în baza unor standarde sanitare adecvate i o scdere important a tensiunilor sociale,care sunt atât de comune pentru comerul neorganizat.

3.2. Descrierea proiectului.

Locaia (amplasarea) ProiectuluiPiaa angro din Chiinu se planific s fie amplasat în zona industrial a regiunii Petricani,

sectorul Rîcani din Municipiul Chiinu, având acces la toate facilitile de transport (auto, ci

ferate) i infrastructur de baz (energie electric i termic, gaz natural, ap i canalizare,

managementul deeurilor, etc.) Locaia este asigurat cu ci uoare de acces atât pentru comerciani,

cât i pentru clienii pieei angro i întrunesc toate condiiile privind cerinele sanitare, de protecie a



27

mediului, etc.

Descrierea stabilimentului

Proiectul prevede dezvoltarea unei piee angro moderne, cu un ir de uniti principale dedeservire:

y Centre staionare de pstrare a produselor alimentare agricole, dotate cu camerefrigorifice,

y Spaii de comercializare acoperite, fr rcire,

y Spaii de comercializare în aer liber pentru vânzare din autocamioane,

y Centre mici i medii de vânzri cu amnuntul,

y Faciliti de depozitare la rece înainte de vânzare,

y Centre de ambalare cu capacitate de asortare,

y Centre de logistic,

y Servicii auxiliare de suport (parcare, paz, bnci, schimb valutar, cantin, etc.),

y Centre de management li control al calitii.

Piaa va avea urmtoarea componen:

Comerciani i brokeri

Fermieri i productori agricoli Depozit frigorific

Importatori Exportatori Servicii de sortare, ambalare i

re-ambalare

Platforme de logistic i

servicii de transport

Oficii i

administraie

Servicii generale

Privire general asupra infrastructurii pieei angro propuse

Obiectivul general este de a obine un rulaj de 200,000 MT de fructe i legume pe an. Modelul propus este aa-numitul Centrul de Consolidare a Produselor Proaspete, care, printr-o axare pemultiple produse (fructe i legume, flori, carne, pete, lapte, etc.), s-ar putea transforma apoi intr-unParc Alimentar mai mare. Aceasta va spori abilitatea pieei angro de a concura cu concurenii mari prin crearea pentru clieni a experienei de cumprare dintr-un singur loc. Infrastructura final poate



28

ajunge pân la o suprafaa de 22-25 ha prin trei pai intermediari, primii fiind alocarea a 7.5 ha pentru sectorul produselor proaspete al pieei generale.

Beneficiarii proiectului.

Productorii vor fi cei care vor beneficia cel mai mult de pe urma crerii unui astfel destabiliment. Acetia vor avea acces la o pia modern i bine organizat pentru a-i comercializa

produsele. Crearea unei baze de date i disponibilitatea informaiei aferente cererii pe pieele localei din strintate, va facilita planificarea afacerilor cultivatorilor locali, formarea pachetelor de produse i stabilirea relaiilor de lung durat.

Guvernul Moldovei va beneficia de pe urma crerii unui stabiliment de comer eficient, putândastfel acorda asisten cultivatorilor prin crearea unui mediu de afaceri mai competitiv i maitransparent.

Populaia rii va beneficia i ea de pe urma acestui proiect obinând acces la produse de calitateînalt la preuri atractive.

Beneficiile ateptate în general sunt:

Siguran alimentar i calitate a consumului îmbuntit Spectru lrgit de produse de înalt calitate Reducerea pierderilor în comerul cu produse proaspete Stabilirea unor preuri stabile i accesibile Volume mai mari de vânzri directe înregistrate de ctre agricultori Suport informaional îmbuntit i politic de marketing coordonat Prezentri i expoziii permanente Calitate îmbuntit a infrastructurii de baz, presiune redus pe drumuri i ameliorarea

traficului în centrul oraului Crearea de noi locuri de munc Platform îmbuntit pentru colectarea de taxe, datorit comerului oficializat Profit suplimentar pentru productori, exportatori i al MT/an i ageni operatori ai pieei

angro (din vânzri directe i dividende din statutul de co-proprietar)

Iniiatorul proiectului.

Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, asociaiile de productori i agenii economicidin sectorul privat, joac rolul de catalizator în implementarea proiectului i a pornit un ir deconsultri cu membrii, partenerii acestora i investitorii poteniali, pentru lansarea procesului de

pregtire i eventuala implementare a procesului de dezvoltare a Pieei Angro.

Aciunile implementate i planificate.

Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare a întreprins urmtoarele aciuni în procesul deconstituire pieei angro în Chiinu:

O Societate pe Aciuni a fost înregistrat la Camera Înregistrrii de Stat la 26 august, 2010,cu nr. 1010600030180



29

Iniial, o emisie oficial de 20,000 lei moldoveneti (~1,600 dolari SUA) a fost plasat dectre Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare pentru a porni întregul proces dedezvoltare a noii piee angro

A fost semnat contractul de concesiune pentru 33,03 ha de teren i a fost iniiat procedurade formare a Parcului Industrial.

Partenerii Proiectului.

Investiia i experiena necesar pentru realizarea acestui proiect sunt atât de masive, încât doar cooperarea unui ir de parteneri, inclusiv parteneri din sectorul public i internaionali, poate aduceefectul ateptat în realizarea obiectivelor stabilite.

Totodat, sunt consultate unele instituii financiare internaionale (Banca Mondial, BEI, IFC,FIDA, BERD, USAID, etc.) cu scopul de a le atrage în proiect. Un interes deosebit a fost, deasemenea, demonstrat de ctre sectorul bancar din Moldova, dar numai cu condiia obinerii uneisinergii largi în cadrul parteneriatului privat-public.

Au artat i interes i sectorul privat local (comercianii, exportatorii, brokerii, vânztorii cuamnuntul, etc.), care ar putea contribui atât prin finanare direct, cât i prin atragerea unor parteneri privai internaionali.

Finanarea i susinerea din parte guvernului

Capitalul social propriu va fi oferit de sectorul privat Instituiile publice vor facilita promovarea rapid a iniiativei propuse Capitalul iniial va fi oferit de sectorul privat din Moldova Capital suplimentar ar putea fi obinut de la bncile locale i de la investitori strini

Guvernul Moldovei (Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare) va oferi teren ca i:o participaie a sa în investiia general, i/sauo concesiune

Termenii de implementare a proiectului.

Proiectul urmeaz s fie implementat în decurs de 3 ani. În acelai timp, prima etap aimplementrii va dura 1 an i prevede formarea infrastructurii i construirea primului sector pentrucomer în cantiti mici i medii.

A doua etap a proiectului (1.5-2.5 ani) se va concentra asupra construirii sectorului de

comercializare a volumelor mari prin reele de distribuie locale i export, inclusiv instalarea liniilor de sortare i ambalare. Dezvoltarea acestui sector poate fi realizat treptat, iar în prima etap, va fide dimensiune redus, dar mai târziu va fi realizat la capacitatea planificat.

În decursul etapei a treia, toate lucrrile începute de proiect vor fi finalizate i vor permitefuncionarea companiei într-un regim de activitate eficient, cu costuri optime i profitabilitateadorit.



30

Concluzii i paii urmtori.

Investiia propus în piaa angro, va avea un succes mai mare în cazul scenariilor mai ample,care s cuprind o cretere a economiei generale i condiii adecvate pentru extinderea consumuluiintern. Noua Pia Angro se consider ca va deveni o platform prevalent de distribuie pentruexportul imediat ctre rile în care economia general i consumul intern de produse i alimente proaspete, poate fi mai puin afectat de elemente de criz, în comparaie cu cele detectate lamomentul actual în Moldova. Dei o astfel de consideraiune merit s fie luat în seam, ar trebui probabil de menionat c eficiena i competitivitatea productorilor i comercianilor primari dinMoldova, în cadrul unei situaii slabe a economiei naionale, va fi limitat, afectând astfelcapacitatea acestora de export ctre pieele profitabile. Cu alte cuvinte, dificultile rmase îneconomia naional, trebuie s fie diminuate prin politici adecvate pentru un sector alimentar competitiv i eficient, orientat atât înspre pieele locale cât i înspre cele de export. Dac va fi aa,Piaa Angro modern propus, va juca un rol de baz în cadrul unei strategii naionale pentrurevitalizarea economiei naionale de produse i alimente proaspete.

4. Agricultura Conservativ.

Introducere

Producia agricol în Republica Moldova, înregistrând o pondere de 10-15 la sut din PIB, se bazeaz pe zeci de ani de agricultur extensiv i exploatare a resurselor funciare. Solul este una din principalele resurse naturale ale Republicii Moldova. Unul dintre obiectivele principale ale MAIAeste de a promova i de a implementa programul de conservare, care ar duce la creterea fertilitiisolului i la pstrarea calitii i a capacitii de producie a solurilor pe termen lung. Calitateasolurilor are un impact important asupra productivitii culturilor, dezvoltrii sectorului creterii

animalelor, exportului de produse alimentare, cât i asupra bunstrii i situaiei mediului în ar.Definiia agriculturii conservative trebuie s fie vzut ca un complex de elemente ce vor includetehnici de conservare a solului, implementarea tehnologiilor noi în producerea agricol, tehnologiieficiente din punct de vedere energetic, tehnologii de pstrare a umiditii în sol, tehnologii avansatede irigare, precum i un complex de msuri ce ar preveni degradarea solurilor. Procesul ca unulîntreg este divizat în dou componente: a) primul component fiind legat de un complex de msuri pentr pstrarea fertilitii solului i stoparea eroziunii, orientat la crearea i perfecionarea bazeitehnico-materiale pentru a implementa msurile de îmbuntire a calitii solurilor, i b) creareacondiiilor pentru implementarea tehnologiilor moderne de cretere i transferul de know-how înagricultur.

Starea actual a solurilor este nesatisfctoare la peste 50% din terenurile agricole i grav la circa10 la sut din totalul terenurilor arabile din Republica Moldova. Condiiile naturale ale RepubliciiMoldova necesit irigare, în special pentru zona de Sud, unde coeficientul de imersie este de 0.5 -0.6, i secetele au loc cu o frecven de o dat la fiecare trei ani. Irigarea combinat cu fertilizarea, permite o cretere a produciei agricole. În prezent, irigarea se aplic numai în zone limitate,folosind ca surs pentru apa de irigaie râuri interioare, lacuri i iazuri, care au, de obicei, apele de



31

calitate proast, cu un grad ridicat de mineralizare. Pentru a preveni procesul continuu demineralizare i de degradare a solurilor, este necesar s fie puse în aplicare un sistem eficient ieficace de monitorizare a calitii solului. Implementarea unui astfel de sistem va ajuta la evaluareagradului de degradare a solului, prognozarea i stabilirea msurilor de prevenire i combatere a proceselor negative.

Pentru a pune în aplicare aciunile necesare pentru meninerea pe termen lung a capacitii productive a resurselor funciare, trebuie s fie elaborat un sistem informaional de monitorizare acalitii solului. Sistemul, cu o baz de date corespunztoare, va oferi oportunitatea de a evidenialocul de amplasare a terenurilor agricole degradate i de a identifica zona de localizare a acestora.Informaiile obinute vor face posibil procesul de planificare i evaluare a costurilor în vedereaefecturii msurilor necesare pentru conservarea sau reabilitarea solului.

Îmbuntirea i utilizarea durabil a resurselor funciare, este indispensabil pentru obinerea unui progres rezonabil iar proiectele de revendicare a terenurilor, vor fi realizate în baza unui set deinstruciuni metodice, sfaturi practice i reglementri tehnice. Degradarea accelerat a resurselor desol necesit elaborarea i implementarea urgent aplicare a unui astfel de sistem de informaii.

Meninerea capacitii de producie a terenurilor agricole este o preocupare strategic de sigurannaional. Punerea în aplicare a tehnologiilor ecologice în agricultur pentru creterea fertilitiisolului, va contribui la asigurarea siguranei alimentelor i la creterea produciei agricole pentruexport.

Obiectivele programului Componenta I ± msurile legate de pstrarea fertilitii solului i stoparea eroziunii

Obiectivul primar al primei componente este orientat spre crearea i îmbuntirea bazei tehnico-tiinifice pentru asigurarea implementrii activitilor de îmbuntire a calitii solului pân în anul2013.

În acest context, instituiile de cercetare vor elabora procese i tehnologii, instruciuni metodice,recomandri, standarde i reglementri tehnice pentru a fi utilizate în lucrrile de îmbuntire asolurilor degradate. O atenie special va fi acordat activitilor de instruire i formrii de specialitiîn agricultur, educaie i informaii publice. Acesta va furniza competene i cunotine de lainstituiile de cercetare, pentru proiectele de îmbuntiri funciare.Crearea unui sistem de informaii referitoare la calitatea solului pân la finele anului 2013 i

actualizarea bazei de date. Atingerea acestui obiectiv asigur fondarea bazei de date de stat cu privire la indicatorii (chimici, fizici i biologici) de calitate a solului i gradaia solului. Un fiier cuinformaii "Solurile din Republica Moldova", cu baza de date textuale i grafice, hri digitale, lascara de 1:50000, inclusiv fiierele "Eroziunea de suprafa", ÄStraturile", ÄSolurile saline","Solurile hidromorfe", "Alunecrile de teren."

Datele din sistemul informaional despre calitatea solului vor fi utilizate pentru a evidenia striicalitii solului i zonele vulnerabile, ajutând la proiectarea tehnologiilor potrivite pentru cretereacapacitii de producie a solurilor, la îmbuntirea relaiilor de gestionare a terenurilor, precum ila îmbuntirea sistemului de calculare a impozitului funciar calcul i a altor pli.



32

O prirea formelor active de degradare a solului pân la sfâritul anului 2020. Proceselor dedegradare a solului afecteaz în prezent o suprafaa estimata la 877,000 ha. În acest sens, lucrrile dereabilitare terenurilor vor fi extinse, pentru a minimiza suprafaa i adâncimea de erodare, a stabilizaalunecrile de teren i ravenele. Se estimeaz ca, în urma implementrii Planului de aciuni privindconservarea i sporirea fertilitii solurilor pentru perioada 2011-2013, procesele de degradare asolului se vor reduce la o suprafa de 100.000 ha de teren agricol. Programul (-ele) de reabilitare va(vor) include actualizarea hrilor de msuri întreprinse împotriva eroziunii i de protecie împotrivainundaiilor, re-parcelarea a 1700 de parcelele de teren agricol pe o suprafa de 2600 ha de teren,msuri împotriva eroziunii pe suprafa de 6.000 ha de terenuri consolidate, lucrri hidrologice peterenuri consolidate prin crearea a 100 km de canale, scurgeri i baraje pentru eliminarea excesuluide ap de ploaie de pe pante, stabilizarea a 50 ha de alunecri de teren prin împdurirea, drenarea idesecarea a 270 ha de terenuri cu exces de umiditate situate pe pante, reconstrucia a 100 km decâmpuri de drenaj; îmbuntirea 400 ha de soluri saline, defriri de livezi i podgorii deteriorate peo suprafa de 1.500 ha de teren, re-cultivarea solurilor antropice deteriorate pe o suprafa de 15 ha,curarea a 100 km de râuri mici, reconstrucia a 15 bazine de ap anti-eroziune.

A plicarea msurilor de conservare i îmbuntire a fertilitii solului pe o suprafa de 1,7

milioane de hectare pân în anul 2020. Acest lucru va fi asigurat prin punerea în aplicare a practicilor agricole ecologice i a tehnologiilor agricole moderne, care vor permite creterea productivitii. În conformitate cu Planul de aciuni, msurile vizând creterea fertilitii solului vor fi aplicate pe o suprafa de 100.000 ha de teren agricol. Acest obiectiv va fi atins prin aplicarea demasuri simple de performan (lucrri de sistem pentru conservarea solului, rotaia culturilor,structura raional a suprafeei de culturi, fertilizarea cu îngrminte organice i minerale,aranjamente de implementare, etc.), care sunt msurabile, realizabile în condiiile social-economicei actuale ale rii, prietenoase-mediului, cu consum redus de resurse materiale i energetice.

Etapele i termenele limit pentru implementarea Programului

Acest program se planific s fie implementat în perioada 2011-2020 i este împrit în perioade deactivitate de trei ani. Prima etap se refer la anii 2011-2013 i prevede urmtoarele:- îmbuntirea bazei tehnico-tiinifice i normative pentru cercetare în domeniul reabilitriisolului; editarea de instruciuni metodice, recomandri, formarea de specialiti în agricultur;- efectuarea de cercetri ale solului i agrochimice pentru crearea sistemului de informaii desprecalitatea solurilor, cartografierea digital a principalelor forme de degradare a solului i a msurilor de reabilitare a terenurilor;implementarea, pe baza informaiilor adunate, a proiectului: organizarea i planificarea legat de

eroziunea hidrologic a terenurilor agricole, aplicarea de msuri de prevenire a eroziunii, re-cultivarea terenurilor deteriorate prin implementarea lucrrilor de reabilitare a solului (de drenaj,irigare, combatere a salinizrii solului), defriare i de introducerea în ciclul de producie agricol aterenurilor degradate cu plantaii multianuale, etc.;- Conservarea i sporirea fertilitii solului prin: punerea în aplicare a rotaiei de culturi regionale,aplicarea lucrrilor de conservare a solului, cultivarea de leguminoase, aplicarea de îngrminteorganice i minerale.



33

Pentru a îndeplini întregul set de obiective stabilite în acest document, programul va fi dezvoltat încontinuare, dup finalizarea primei etape. Vor fi elaborate planurile de aciuni pentru perioadele2014-2016 i 2017-2020;

Componenta II - crearea condiiilor pentru punerea în aplicare a tehnologiilor moderne de

cretere i know-how în agricultur.

În primul rând obiectivul cel de-al doilea component vizeaz: crearea tuturor condiiilor necesare pentru îmbuntirea bazei tehnico-materiale pentru productorii agricoli care s le permit s punîn aplicare noi tehnologii i know-how în producia agricol. Modernizarea i reînnoirea demainilor i utilajelor agricole este una dintre principalele pre-condiiile pentru punerea în aplicare atehnologiilor agricole moderne i know-how-ul în agricultur.

Unul din pilonii principali i un instrument practic pentru punerea în aplicare a acestei componenteeste programul " Proiectul de Asisten pentru Fermierii Defavorizai 2KR" (Proiectul 2KR). Fiindînfiinat în anul 2001, Proiectul 2KR a construit o baz impresionant pentru asistena acordatfermierilor în ceea ce privete accesul la maini agricole i echipamente moderne. Având drept scop

principal de a stimula producia agricol i de a contribui la creterea securitii alimentare aRepublicii Moldova, Proiectul 2KR a jucat unul dintre cele mai importante roluri în procesul derevitalizare a sectorului agricol din Moldova. Activitatea sa se concentreaz pe furnizarea i livrareade maini agricole de baz, cele mai solicitate de ctre fermierii locali din Moldova, i anume atractoarelor agricole i combinelor pentru cereale. Aceast activitate i asisten va fi în continuaredezvoltat atâta timp cât acest echipament este folosit pentru majoritatea operaiilor tehnologice de baz în producia agricol.

Pe parcursul etapei de iniiere din 2001 i pân în prezent, Proiectul 2KR a reuit s dezvolte i s pun în aplicare un mecanism foarte eficient financiar, folosind mijloace financiare atât din fondul

partener cât i din fondul circulant. Merit s menionm c proiectul a reuit cu succes atragerea defonduri externe în cadrul proiectului i anume punerea în aplicare a componentei de irigare, finanatde Uniunea European. Utilizând resursele financiare din ambele fonduri, proiectul a dezvoltat idiversificat activitatea în mai multe direcii pe etape. Toate activitile suplimentare au venit scompleteze activitile proiectului pentru a ajuta agricultorii s obin rezultate mai bune, precum i pentru a atinge obiectivele sale iniiale.

Prioritatea Ministerului Agriculturii i Industriei Alimentare pentru perioada urmtoare în

domeniul punerii în aplicare a tehnologiilor moderne este promovarea în continuare a Proiectului

2KR ca fiind unul dintre cel mai eficient instrument pentru asigurarea accesului la maini agricole

i echipamente pentru întreprinderile agricole.

Toate activitile suplimentare constituite în cadrul proiectului pot fi enumerate în ordinecronologic, dup cum urmeaz:

Punerea în aplicare a programului de irigare la scar mic - a fost iniiat pentru a ajuta fermieriiîn obinerea accesului la echipament performant de irigare i diversificarea activitilor sale de producere în direcia producerii culturilor cu valoare adugat înalt. Componenta de irigare a fost



34

iniiat pe baza unui grant oferit de Uniunea European, ulterior formând un fond circulant special,destinat pentru aceast operaiune, care este înc derulare.

MAIA intenioneaz s sprijine aceast sub-component pentru perioada urmtoare, cu proporii

similare de intervenie.

Centrul Naional de Formare în domeniul de mecanizarea agriculturii - a fost dezvoltat pe bazaunei contribuii financiare separate din partea Guvernului Japoniei. Acesta vizeaz asigurareaaccesului fermierilor privai din Moldova i studenilor din instituiile de învmânt superior lacursuri de instruire în domeniul întreinerii, reparaiei i exploatrii de maini agricole iechipamente moderne. Centrul posed facilitile necesare pentru organizarea de cursuri de instruireîn domeniul tehnologiilor moderne agricole avansate pentru agricultori i studeni. Instruirea esteorganizat în prezent în mod continuu.

Punerea în aplicare a tehnologiilor de biomasa - aceast sub-component a fost promovat idezvoltat pentru a ajuta fermierii s se transforme reziduuri din culturi agricole în marf, pentru a

crete eficiena producerii agricole. Aceast activitate a proiectului este numit, de asemenea, saduc o contribuie esenial la eficiena energetic în mediul rural i îmbuntirea mediuluiînconjurtor.

Dezvoltarea tehnologiei biomasei este în conformitate cu Politica Naional privind creterea de

energie verde în volumul total al consumului de energie pe ar. MAIA va sprijini în mod continuu

dezvoltarea acestui sector ca un instrument de cretere a eficienei produciei agricole.

Diversificarea produciei de maini - tractor cu specializat pentru vii. Moldova are o tradiielung i bun pentru producia de maini specializate, în special echipamente si tractoare pentru vii

i livezi. Având în timpul sovietic o reputaie bun pentru astfel de echipamente, Moldova a pierdutcapacitatea de producie i potenialul datorit tehnologiilor învechite de producie aplicate iutilajelor învechite. Aceast component a venit s umple golul în acest domeniu, în scopul de aoferi un acces mai bun agricultorilor din Moldova la tractoare de buna calitate si la preuri maisczute, specializate pentru vii i livezi. Având în peste 140 de mii de hectare de teren cultivate cuvi de vie, Republica Moldova are nevoie s dezvolte o producie durabil de echipamente agricolespecializate în domeniu, în scopul de a oferi acces agricultorilor la acest tip de echipament i de a leface mai competitive pe pieele interne i externe .

MAIA va promova producia de maini specializate, datorit cererii ridicate în ar, în scopul de a

faciital accesul fermierilor la astfel de echipamente i utilaje.

Punerea în aplicare a tehnologiilor NO TILL în agricultur. În ultimul deceniu, RepublicaMoldova a fost puternic afectate de catastrofe naturale. Ploile abundente si secete severe au afectatteritoriul Republicii Moldova odat la fiecare doi sau trei ani, provocând pierde masive pentruagricultori din Moldova. Experiena altor ri vecine arat c punerea în aplicare a tehnologiilor NO-TILL este un instrument foarte eficient pentru a depi unele probleme cauzate de dezastre naturale,cum ar fi seceta, eroziunea apei, precum i eroziunii eoliene. Prin urmare, Proiectul 2KR a introdus



35

recent o nou component complementar - aprovizionarea i de livrare de echipamente no-till

pentru agricultorii din Moldova. Accesul pentru agricultorii din Moldova la acest tip de echipament poate aduce o contribuie esenial la dezvoltarea durabil a agriculturii în Republica Moldova, precum i la o mai bun gestionare a riscurilor de dezastre în agricultur.

MAIA va sprijini continuu de extindere a acestei sub-componente datorit importanei sale în

depirea calamiti naturale care afecteaz de multe ori productorii agricoli din ar.

Criza financiar care a afectat piaa internaional în ultimii ani a avut un impact negativ i asupraeconomiei Moldovei. Lipsa de resurse financiare în bugetul de stat vor face imposibile investiiisuplimentare din partea statului în aa programe de dezvoltare, cum ar fi Proiectului 2KR pentru aniiurmtori. Prin urmare, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare depune toate eforturile pentru dezvoltarea în continuare a Proiectului 2KR în Moldova ca un instrument unic i cel maieficient în procesul de modernizare de maini agricole i echipamente pentru fermierii din Moldova.Continuarea acestui proiect va fi crucial i vital pentru dezvoltarea durabil în continuare asectorului agricol din Moldova.

Având în resursele financiare limitate Ministerului Agriculturii i Industriei Alimentare va continuas atrag resurse financiare externe în cadrul Proiectului 2KR, în scopul de a asigura fermierie cuacces la maini agricole, echipamente i tehnologii moderne.

5. Sectorul de producere a crnii i laptelui

Informaie generalÎn 1990, Moldova a produs 1.5 milioane tone de lapte de vac; ctre anul 2003, producia anual delapte de vac a sczut la 600,000 tone; iar cifra pentru 2010 este de aproximativ 480,000 tone.Pentru o ar cu o istorie i o bogat i capacitate de producere a laptelui la scar larg, reduceriledrastice în producie în ultimii 30 de ani reprezint o pierdere economic major pentru Moldova.De asemenea, exist oportunitatea c fabricile de prelucrare din Moldova, funcioneaz la doar ofraciune din capacitate ape care o au. Acestea nu sunt capabile s înlocuiasc produsele lactateimportate cu produse moldoveneti i nu pot rspunde în totalitate oportunitilor excelente deexport care exist pentru produsele lactate din Moldova.

Ministerul nostru pune o prioritate foarte înalt pe revitalizarea i extinderea major a sectorului producerii laptelui în Moldova, astfel încât acesta s-i realizeze potenialul i s-i restabileascrolul istoric de lider în producerea de lapte în Europa de Est i peste hotarele acesteia.



36

Evaluarea actual

Puncte forte

Solul fertil i condiiile climaterice favorabile pentru producerea înalt productiv, intensivde lapte/produse lactate, care va putea oferi industriei prelucrtoare o surs stabil a de materii prime de calitate înalt;

Relativ puine probleme cu bolile la vite, în comparaie cu vecinii si sau cu multe alte ri;

Costuri reduse pentru fora de munc i alte contribuii;

Piee naionale i de export foarte bine dezvoltate în fosta CIS, în special în Ucraina iKazakhstan, pentru produsele lactate moldoveneti;

Un mediu normativ i de afaceri tot mai atractiv pentru reglementarea activitii economice ainvestitorilor i organizaiilor internaionale.

Puncte salbe

Natura extrem de fragmentat a industriei productoare de lapte din Moldova, prin faptul cmulte gospodrii foarte mici, ineficiente, produc cea mai mare parte din volumul de lapte, i o fac cuvite slab productive;

Ineficiene legate de laptele produs prin intermediul staiilor de colectare rurale, inclusivcalitatea inadecvat a laptelui, costuri mari de operare, i natura extrem de sezonier a produsului;

O baz genetic proast în ceea ce privete producerea de lapte per vac i aspecte aferente,cum sunt gradul redus de conformare fizic pentru producerea substanial de lapte;

Diverse instituii de suport slabe la nivel de cercetare i inovaie;

Incapacitatea la diferite nivele de a realiza lucrurile în timp util, de o manier eficient iefectiv.

Oportuniti

Oportuniti majore de creterea substanial a producie de lapte i a profitabilitii productorilor, pe termen scurt, prin management i practici nutriionale îmbuntite considerabil,iar pe termen mai lung, prin îmbuntirea bazei genetice. Industria activeaz la doar o fraciune din

potenialul acesteia, dar exist o oportunitate de a introduce repede, eficient, i permanentschimbri/îmbuntiri substaniale;

Muli fabricani de produse lactate sunt dornici de a-i extinde activitatea, dei aproape toivor avea nevoie de ajutor, pentru a o putea face.

Exist oportuniti majore pe pia pentru ca produsele lactate moldoveneti s înlocuiascimporturile i s rspund la oportunitile excelente de export pentru produsele lactate propuse.



37

Ameninri

Sectorul produselor lactate din Moldova este în mare parte stagnant, unele dintre principaleleinstituii de suport manifestând un grad redus de interes în îndeplinirea funciilor sale necesare. Dacsistemele de susinere a industriei nu vor putea fi fcute s funcioneze bine, sau nu vor fi înlocuitecu sisteme de suport alternative, va fi foarte dificil de a obine o cretere substanial în producerea

de lapte din Moldova;

Schimbarea climei va continua s afecteze sectorul produselor lactate, cu ameninriimprevizibile de la secet pân la inundaii. Exist, de asemenea, diverse alte necunoscute, de laeventualitatea izbucnirii unor epidemii la nivel internaional, pân la barierele în calea comerului,care pot compromite în viitor industria produselor lactate din Moldova.

Consideraii cu privire la dezvoltarea sectorului laptelui

Scopul Ministerului nostru va fi de a crete producia de lapte a Moldovei în anii urmtori. Cele maimari câtiguri vor fi obinute de gospodriile agricole mai mari, care vor fi capabile s adapteze

tehnologiile performante care va facilita obinerea progresului. Acestea vor putea s construiascstabilimente care vor asigura un mai mare grad de confort vitelor, ceea ce va spori productivitateavitelor. Gospodriile agricole mici vor putea obine câtiguri prin îmbuntirea nutriiei, îngrijirii,i a echipamentului pentru gestionarea laptelui.

Sistemul aplicat de ctre Moldova are unele puncte forte pentru creterea de vite mari cornute.Sistemul naional de marcare este un mecanism de monitorizare i permite de a duce evidenaanimalelor. Acest sistem de monitorizare are capaciti foarte puternice i ar putea fi utilizat pentrucaptarea informaiilor de management, dac acestea ar fi fost disponibile. Activitatea desfurat dectre Agenia Veterinar pentru testarea bolilor, vaccinare, i testare pentru mastit, este foarte

benefic. Acest serviciu poate crete uor într-un sistem de înregistrare a laptelui i un registru alanimalelor.

Pentru cirezile care se descurc bine i îi mresc rapid volumele de producie, vor trebui s fieanalizate alte bune practici de cretere a animalelor, cum sunt cele de tundere a vitelor i de rcorirea animalelor. Decornarea animalelor este o iniiativ care trebuie s fie realizat rapid. Odat cucreterea produciei, vitele vor deveni mai competitive pentru a se hrni, iar coarnele devin o problem tot mai mare.

La nivelul cirezii din gospodriile casnice, vor exista diferite obiective sau necesiti comparativ cu

cirezile mai mari. Aceste cirezi de gospodrie ar putea dori s menin un nivel de la 5 pân la 10litri pe zi. De asemenea, acestea pot prefera uneori tipuri de animale cu destinaie dubl. Pentru productorii din cadrul gospodriilor casnice, accesul la echipament potrivit de refrigerare igestionare, vor constitui factorii cheie.

Trebuie s fie desfurat o anumit activitate pentru abordarea lucrrilor agricole i de prelucrare.O parte din procesul de educaie va fi redistribuirea sarcinilor care trebuie s fie finalizate, astfel



38

încât munca s fie efectuat mult mai eficient. Pentru a obine profitabilitate, unele dintrenecesitile de munc trebuie s fie reduse; acest lucru va trebui s fie raionalizat.

Exist trei domenii de concentrare pentru creterea produciei de lapte. Acestea sunt nutriiaanimalelor, condiiile de aflare a vitelor mari cornute, i genetica. Este important avansarea întoate aceste trei domenii, altfel acestea pot deveni factorul de limitare care poate compromite

atingerea scopurilor.

Nutriia animalelor

Pmântul din Moldova poate oferi culturi excelente.

Va exista o necesitate de majorare a produciei de fân de lucern alfaalfa i a fânului deiarb.

Odat cu creterea produciei de lapte, va crete i volumele de materiale furajere pentruhrnirea animalelor, i acest lucru va necesita s fie depozitate mai multe furaje.

Deosebit de importante vor fi pregtirea corect a furajelor în câmp i pentru depozitare.

Atunci când producia începe s creasc, va fi nevoie ca fermele mai mari s treac la RaiiTotale Mixte (TMR).

Raiile trebuie s fie echilibrate între volumul de furaje de porumb i cele de fân de iarb.Aceasta poate însemna o schimbare în practicile de recoltare.

Va trebui s fie efectuat analiza cerealelor i ajustate cerinele cu privire la coninutul de protein.

Bobii de soia trebuie s fie luai în consideraie ca i surs de protein.

Condiiile de întreinere a animalelor

Este nevoie de trecut la sisteme de îngrijire a animalelor care sunt mai confortabile pentruanimale. Îngrijirea animalelor va constitui un factor limitator pentru creterea produciei de lapte.

Prioritatea va fi confortul vitelor, nu confortul operatorului. Acest lucru este adevrat înspecial pentru ventilarea hambarelor.

În spaiile actuale de întreinere, ieslele sau locuri libere de dormit în grajduri, sunt opiuni

care pot oferi rezultate bune. Acestea trebuie s fie prevzute cu perei deschii, pentru o buncirculai a aerului. Aceast tehnologie va constitui o ajustare major pentru fermieri.

Exist o necesitate de echipament de muls. Odat cu creterea produciei, este tot mai probabil îmbolnvirea de mastit i alte probleme de sntate a ugerului, dac nu existechipamente i proceduri adecvate de muls.



39

La construirea facilitilor, trebuie s fie examinat i depozitarea deeurilor zootehnice.Trebuie s existe instruire/formare despre ce beneficii va aduce acest lucru prin pstrarea nutrienilor pentru îngrminte.

Locurile de dormit aternute cu nisip, este o opiune care trebuie s fie luat în consideraie.Pachetele de dormit presate pot fi i ele bune în multe cazuri.

Genetica

Odat cu îmbuntirea managementului i a nutriiei, genetica vitelor actuale va devenirepede un factor limitator. O mare parte din lume a avansat în genetica modern.

Cresctorii moldoveni îneleg genetica creterii produciei de lapte sau carne. Totui,majoritatea nu au un concept de organ reglementator în domeniul creterii vitelor i cel al testelor detip. Aceasta este practica de corectare a lacunelor în tipul fizic al animalului, legate de sistemelemamare, copite i picioare, structura corporal. În rasa actual, exist o necesitate de îmbuntire augerului, i este nevoie i de o îmbuntire a picioarelor i copitelor, pentru mai mult mobilitate.

Sistemul tipului i selecia animalelor de prsil poate fi abordat prin instruirea eficient a personalului. Fr doar i poate c evoluiile genetice mai actuale vor mica lucrurile înainte.Uurarea ftrii poate deveni o îngrijorare real dup primele încruciri ale animalelor actuale.

Trebuie s fie gsit o cale de a mobiliza productorii s joace un rol major i s se implicede o manier organizat în realizarea strategiei i în promovarea sau propunerea a ceea e ce aunevoie. Acetia trebuie s aib capacitatea de a merge mai departe i trebuie s fie implicai înfiecare etap al procesului strategiei. Este necesar o organizare puternic a agricultorilor dinsectorul produselor lactate. Acetia ar putea oferi o abordare unificat prelucrtorilor.

Profitabilitatea

Exist o oportunitate major de cretere a profitabilitii productorilor de lapte de toate mrimiledin Moldova, prin îmbuntirea practicilor de management. Un studiu (Keyser ± 2004) a evaluat profitabilitatea producie de lapte la scar mic în Moldova, inclusiv pentru cirezile compuse dindou, cinci i zece vite, cu practici de management tipice i îmbuntite, ultimele referindu-se la profitul celor care utilizeaz regimuri îmbuntite de hrnire i îngrijirea a vitelor. Profitul net alunei ferme cu dou vite, care utilizeaz metodele tipice de producie, dac prezumm ca produsuleste comercializat pe pia, a fost estimat a fi de 90 euro pe an. Cu management îmbuntit, profitul net al acesteia este estimat la 629 euro pe an. Gospodriile cu cirezi formate din cinci vite, pot înregistra o cretere a profitului net de la 565 la 2518 euro pe an, prin practici îmbuntite de

management. Aceste rezultate ale studiilor din anul 2004, corespund constatrilor actuale din primvara anului 2011.

Prelucrtorii

Prelucrtorii dein capacitatea de a produce mai mult lapte. Cu toate acestea, este incertfaptul dac echipamentul cu care sunt utilate aceste fabrici, le-ar permite s funcioneze la capacitatemaxim. Utilajele, cum ar fi pasteurizatoarele, se vor defecta periodic i, în cazul în care toate



40

unitile vor fi puse s funcioneze la capacitate maxim, vor exista limitri de producie. Exist onecesitate substanial de investiii în infrastructura industriei de prelucrare.

Prelucrtorii sunt mândri de produsul pe care îl furnizeaz, i acesta este de o calitate bun.Totui, deoarece regulile de siguran alimentar i de export devin mai aspre, va fi tot mai greu caaceste fabrici s satisfac necesitile pieei. Refrigerarea laptelui, de la vac pân la consumator,

trebuie s fie îmbuntit semnificativ. Punctele de colectare din sate trebuie s fie dotate cucapaciti de refrigerare, cum sunt cele existente la momentul actual în centrele mai mari. Sectorultransportrii laptelui în mare parte perfecionat. Acest lucru va necesita camioane frigorifice.inând cont de calitatea produsului fabricat la momentul actual, nu exist limite pentru volumelecare pot fi produse, dac productorii ar dispune de lapte i de echipament pentru producereaacestuia.

Obiectivul

Obiectivul general al Ministerului nostru, este de a spori mult producia de lapte moldovenesc de omanier durabil, eficient ca i cost, de care vor beneficia agenii economici implicai în industria

produselor lactate din Moldova i va restabili producia de lapte i de produse lactate ca i pilon alagriculturii moldoveneti i la economiei naionale.

Este pe departe evident c cel mai mare potenial de cretere a produciei de lapte, vor deriva dinîmbuntirea major a performanei cirezilor existente în Moldova, prin management mai bun,nutriie îmbuntit, îngrijire mai bun, evaluarea îmbuntit a bazei genetice i a materialului dereproducere, i alte msuri. Ctre anul 2017, producia din baza de cirezi existent în Moldova, poate fi de 1,945,508 tone de lapte ± cu peste patru ori cât producia anual curent.

Va fi de asemenea necesar introducerea geneticii de performan, îmbuntirea bazei genetice a

industriei produselor lactate din Moldova.

1. Gospodriile/productorii de lapte de scar mic, vor obine venituri i profituri semnificativ maimari, datorit performanei mai bune a vacilor mulgtoare, obinute prin extindere continu/serviciide instruire, astfel încât s fie realizat un management mai bun, nutriie îmbuntit,metode/tehnologii îmbuntite de îngrijire, etc.

2. Fermele care au 20-30 vaci vor fi obiectul îmbuntirilor la cireada existent, plus vor beneficiade asisten financiar i tehnic, cu obiectivul de a-i a extinde mrimea cirezii pân la cel puin 50vaci mulgtoare ±un nivel de activitate care poate oferi veniturile i economiile de scar mare pentru

ferme de produse lactate eficiente, durabile i profitabile.3. Fermele noi mari, care au 100 sau mai multe vaci mulgtoare i extinderea fermelor mari actuale,va fi încurajat pentru a se dezvolta în întreaga ar, cu obiectivul de a avea cel puin 200 de fermede scar mare, care s utilizeze management, tehnologii i practici performante pentru industria produselor lactate.

4. Prin formarea de formatori i alte msuri educaionale/tehnologice în cadrul managementuluiînalt-performant i a altor abiliti de producere a laptelui la toate nivelele de producere, capacitile



41

i impactul lucrtorilor în domeniul extinderii producerii de lapte în mediul rural va fi sporitconsiderabil, pentru a asigura faptul, c fiecare productor de lapte din Moldova, mic i mare, areacces la cele mai bune practici necesare pentru maximizarea producerii de lapte i a profiturilor dinaceasta.

5. Prin introducerea i dezvoltarea stimulentelor pentru productorii de lapte i de produse lactate,

poate avea loc o trecere la pstrarea juncilor tinere (în loc s fie vândute pentru carne), ladezvoltarea productorilor superiori/geneticii, i la alte genuri de consolidare a cirezilor de vacimulgtoare din Moldova. Fermierii vor fi încurajai s-i înmuleasc vitele astfel încât s obinvaci de o calitate înalt, pentru a îmbunti calitatea genetic a juncilor. Msurile pentru prelucrtorii de lapte, ar putea include programe de stimulare pentru ca stpânii vitelor s trimitfemele mai bune pentru reproducere la întreprinderile prelucrtoare, ca i parte a contractului defurnizare a laptelui încheiat cu acestea. Prelucrtorii ar putea, de asemenea, furniza sau oferi subsidiifurnizorilor de lapte, pentru procurarea de specimene de înalt calitate pentru reproducere.

Creterea standardelor de via a fost mereu asociat cu îmbuntirea nutriiei. Laptele este singurul

produs fabricat de ctre natur. Totui, laptele este un produs uor-alterabil, iar depirea acesteicaracteristici problematice, este fcut posibil prin fabricarea unei varieti de produse alimentare.Creterea bunstrii i a standardelor de via, duc creterea cererii i ofertei pe pia. Pentru asatisface oferta, este necesar majorarea volumului de producie, îmbuntirea calitii produselor lactate, îmbuntirea asortimentului de produse i a tehnologiilor de producere i prelucrare alaptelui.

Sectorul laptelui, în Moldova, este un sector strategic. Condiiile climaterice ale rii sunt favorabile pentru creterea vitelor de lapte, iar amplasarea geografic este avantajoas pentru comerul cu produse agricole cu rile Europei de Est i de Vest i cu rile din Asia Mijlocie i rile arabe.

În baza celor menionate mai sus, Ministerul nostru a pregtit o strategie separat pentru sectorullaptelui, având scopul de a de dezvolta sectorul pe termen mediu

Obiectivele strategiei de dezvoltare a sectorului laptelui, sunt urmtoarele:

De a oferi oamenilor lapte i produse lactate competitive ca i pre, calitate i varietate,

De a asigura oportunitile de pe piaa intern i de export cu laptele i produselelactate existente în limitele calitii înalte i a preului accesibil pentru consumatori;

Utilizarea eficient a tuturor factorilor de producere, care s asigure un nivel înalt deeficien în producerea, achiziia, prelucrarea i desfacerea pe pia a laptelui i produselor lactate.

Protecia mediului i promovarea stilului rural de via, a domeniilor specificemediului.



42

Producerea laptelui este una dintre cele mai bune activiti pentru meninerea activitii agricole defamilie în zonele dezavantajate i, împreun cu vitele mari cornute i oile, joac un rol important pentru conservarea i dezvoltarea teritorial i pentru mediu.

Dac dorim s meninem producerea laptelui i dezvoltarea domeniului ca sector viabil în Moldova, productorii de lapte trebuie s obin un venit corect, care s le permit s duc o via normal,

precum i s investeasc în viitorul lor ca i productori de lapte cu un venit echitabil ± un venitcomparabil cu venitul mediu din non-agricol. Un venit echitabil nu este sustenabil atunci cândvolatilitatea preului franco-ferm devine un eveniment repetitiv pentru productorii de produselactate. Stabilitatea preului franco-ferm, care s ofere fermierilor un venit rezonabil, este beneficatât pentru fermieri, cât i pentru consumatori.

Strategia stabilete c, este deosebit de important de a aloca mai multe resurse eptelului, prevenirii bolilor la animale i cercetrii i inovaiei la nivel de ferm, pentru a permite dezvoltarea industriilor mai eficiente. O industrie a produselor lactate mai competitiv, poate fi obinut printr-o mai bun

utilizare a ierbii i a fânului i a altor tipuri de nutrieni. Avem nevoie de mai mult cercetare iinovaie în prelucrare, pentru a elabora noi produse care vor majora cererea pe pia.

Puncte de referin

y Creterea volumelor de producie de lapte de vac de la 554, 1 000 tone în 2010 pân la 1.3milioane tone în 2027.

y Creterea numrului de vaci în cadrul fermelor de lapte de la 5,300 de capete în 2010 pân la170,000 capete în 2027.

y

Creterea productivitii medii de la 3445 kg per vac în 2010 pân la 6432 kg în 2027.y Construcia de noi ferme de lapte de diferite capaciti, inclusiv a celor de familie i

modernizarea celor existente, dotarea acestora cu animale cu potenial de înalt productivitate (ctre anul 2027 nu mai puin de 900 ferme).

y Dezvoltarea integrrii verticale între producerea i prelucrarea laptelui.

y Întreprinderi de prelucrare repetat i implementarea HACCP i a sistemelor de managemental calitii ISO 22000.

Producerea de carneLa începutul anului 2010, în toate categoriile, numrul de vite era de 216,000, sau circa 51.1% încomparaie cu anul 2000 i 19.4% în comparaie cu anul 1990. În aceiai perioad, numrul de vacia sczut, reprezentând respectiv 56 i 38.3%.

Cauzele principale care au dus la acest declin sunt:



43

a) fermele dispun de pajiti de mrimi reduse, ceea ce nu permite constituirea creterea de vite înalt- productive i implementarea tehnologiilor de producere intensiv de vite pentru lapte i carne;

b) proprietarii de vite la ferme i în gospodriile cetenilor, care practic producerea de lapte icarne, duc lips de capital pentru crearea de ferme noi cu producere (eficient) de produse de origineanimal, pe baz de tehnologii intensive;

c) reducerea semnificativ a suprafeelor necesare de culturi furajere necesare pentru realizarea potenialului de producere a laptelui i a crnii;

d) în perioada post-privatizare, în ar, a sczut potenialul genetic al vitelor destinate produceriilaptelui i crnii;

e) reducerea sectorului creterii vitelor mari cornute. Îmbuntirea continu a eficienei produceriide animale, poate fi obinut în cazul în care numrul de vite mari cornute din sectorul creteriianimalelor, nu va fi mai mic decât 30% din numrul total de animale. La momentul actual, creterea bovinelor deine o pondere de mai puin de 1% din animalele existent

eptelul

În ianuarie 2011 în toate categoriile de gospodrii din ar, erau 216 000 capete de vite pentru laptei lapte-carne (cu rase Blata Moldoveneasc neagr, Roie Estonian iar în ultimii 2 ani - Holsteini Simmental) inclusiv 154,400 vaci i 26,900 junci de 18 luni i mai mult. Vitele sunt inute în 94ferme de eptel, care produc lapte i la 144 600 de proprietari persoane fizice (fiecare având îngospodrie câte 1-2 vaci). În 1990, în Moldova, activau circa 1,150 ferme de lapte.

În ultimii cinci ani, în ar, au fost eliminate peste 25 ferme mari cu cireada numrând circa 6000 de

capete de animale, inclusiv cele pentru înmulire.

Producerea în gospodrii.

În decursul privatizrii în agricultur, 98% din cirezile de bovine au fost transferate în proprietatea persoanelor fizice.



44

Reorganizarea sistemului de subvenii în agricultur, în scopul modernizrii i concentrrii

produciei.

Ministerul nostru a început evaluarea eficienei schemelor de subvenii existente i a lansat procesulde implementare a msurilor pentru modificarea acestora.

În lunile urmtoare, se planific evaluarea eficienei anumitor msuri de realizare a obiectivelor politicii noastre orientate înspre satisfacerea necesitilor sectorul agro-alimentar.

Sistemul actual care opereaz în perioada 2010 ± 2011, este urmtorul

Msura 1. Stimularea împrumuturilor acordate de fermierilor de ctre bncile comerciale,instituiile de microfinanare i asociaiile de economii i împrumut

Suma maxim a împrumutului rambursat, este de 150 000 lei

Msura 2. Stimularea asigurrii riscurilor aferente produciei agricole

Susinerea financiar

Fondurile vor fi acordate în conformitate cu Legea nr. 243-XV i cu lista de riscuri aferenteagriculturii i mrfurilor agricole, asigurarea crora va fi subvenionat din bugetul de stat pentruanul 2011, aprobat prin Hotrârea Guvernului

Msura 3. Stimularea investiiilor pentru crearea de plantaii perene

Susinerea financiar± de a crea livezi cu specii de pomi de smân (mere, pere i gutui), în baza primei

Msura 4. Stimularea investiiilor în plantaiile de legume protejate (sere de iarn, solarii, tuneluri)

Susinere financiar ± asisten sub form de compensare a unei pri din costul investiiei.

Msura 5. Stimularea investiiilor pentru procurarea de maini i utilaje agricole, sisteme deformare a echipamentului de irigare, sisteme anti-înghe i anti-grindin.

Susinerea financiar - mrimea asistenei este calculat ca i rata a compensaiei

Msura 6. Susinerea promovrii i dezvoltrii agriculturii organiceSuma maxim a asistenei acordate unui beneficiar nu va depi 200 000 lei.

Msura 7. Stimularea investiiilor în echipament i în renovarea tehnic a fermelor de eptel.



45

Mrimea asistenei este calculat sub form de compensare a echipamentului tehnic nou, la cruicost de achiziie este datat cu începutul anului

Msura 8. Stimularea achiziiilor de animale de ras

Mrimea asistenei este calculat în sume exprimate într-o sum fix per greutate a unitii.

Msura 9. Stimularea investiiilor pentru dezvoltarea infrastructurii i prelucrarea post-recoltare

Mrimea asistenei este calculat ca i rate procentuale ale compensaiilor, în baza vechimii

Msura 10. Stimularea prin compensaii acordate agricultorilor pentru costurile energiei folosite pentru irigare sau scurgere

Creterea suprafeei de teren agricol irigat i a productivitii acesteia, i prevenirea inundaiilor

Msura 11. Subvenionarea utilizatorilor de produse de protecie a plantelor (pesticide) iîngrminte (îngrminte minerale)

6. Sistemele informaionale de baz pentru susinerea funcionrii lanului alimentar.

Introducere

Necesitile de informaii din sectorul nostru agroalimentar sunt numeroase i variate i includcolectarea, stocarea i analiza, precum i raportarea asupra tuturor elementelor lanului alimentar ifurajer. Elementele integrante ale unui astfel de sistem ar trebui s fie registrul gospodriilor agricole, registrul loturilor agricole, registrul animalelor, registrul vinului i al viei de vie, precum i

un mecanism pentru asigurarea trasabilitii pe parcursul întregului lan alimentar i furajer. Pentruca aceste module s funcioneze ca un sistem multifuncional comprehensiv, trebuie s existe o bazde date integrat.Este deja la o etap avansat lucrul în dou domenii ± registrul animalelor i proiectarea bazelor dedate.

Cu scopul de a asigura trasabilitatea produselor alimentare (SINATA) pentru gestionarea, procesarea i analiza tuturor informaiilor referitoare la protecia alimentar a consumatorului,

Ministerul nostru a început implementarea "Sistemului Informaional Naional".Printre prioritile de dezvoltare ale Republicii Moldova, este creterea nivelului de protecie a

consumatorilor i de asigurare a drepturilor consumatorilor în conformitate cu legislaia.

Analiza cadrului legislativ i a organizrii procesului de protecie a consumatorului în raport cu practicile europene i internaionale, ar putea constitui baza pentru creterea eficienei activitiiorganizaiei de protecie a consumatorului din Republica Moldova, i pentru stabilirea principiilor iobiectivelor în acest domeniu.

Schimbrile social-economice, deschiderea pieei de bunuri i servicii, precum i comerul liber, audus la stabilirea unor relaii noi în furnizarea de produse i servicii ctre consumatori, ceea ce are



46

efect asupra securitii vieii i sntii acestora. Schimbrile care au avut loc în ultimii ani, au dusla noi factori care influeneaz relaiile consumatorilor cu piaa.

Dup cum a fost descris în partea referitoare la sigurana alimentar - protecia consumatorilor,fiind o component de baza a programelor de protecie social a cetenilor, se concentreaz asupraasigurrii i îmbuntirii continue a intereselor acestora. Consumatorul, ca i purttor al cererii de

bunuri i servicii, are un rol important în mecanismele de pia, fiind în acelai timp, factorul dereferin al tuturor aciunilor întreprinse de productori i comerciani.

Evoluia economic, social i politic, înregistrat în Republica Moldova în ultimii ani, a dus lamulte schimbri, inclusiv în domeniul proteciei consumatorilor, în special în domeniul legislativ.Cu toate acestea, este în continuare nevoie de aciuni, atât în reglementarea legislativ, cât i la etapaimplementrii.

Obiectul

Soluia IT care face obiectul acestui sistem are urmtoarele obiective principale:

- Trasabilitatea produselor pe baz de carne în întreaga reea de producie i de distribuie, de la productor la consumator;- Elaborarea unei platforme electronice unice pentru Republica Moldova, care va s permitorganizarea de aciuni de prevenire, detectare i de control, pentru a sigura sigurana i calitatea produselor pe baz de carne;- Crearea de sisteme transfrontaliere de cooperare cu rile vecine prin intermediul schimbului deinformaii referitor la existena unui risc major direct sau indirect pentru sntatea uman, rezultatdin produse pe baz de carne;- Colaborarea cu operatori profesioniti, fie voluntar sau obligatorie, în scopul prevenirii,restricionrii sau impunerii unor condiii specifice pentru comercializarea sau utilizarea eventual a produselor pe baz de carne care ar putea genera un risc grav pentru sntatea public i carenecesit aciuni rapide.- Seciunea de notificare i informare a ceteanului în legtur cu situaia alimentar naional.

Context

Normele europene oblig companiile s implementeze sisteme de trasabilitate cu scopul de adetermina responsabilitile i pentru ca autoritile s poat combate frauda i diminua criza desntate.

Asigurarea unei nivel bun de trasabilitate, va duce la gestionarea mai multor date de referin pentru

fiecare produs, lot de producie, transport, livrare. În legtur cu sigurana alimentar,Regulamentul (CE) nr. 178/2002 a obligat operatorii s stabileasc sisteme i proceduri care permitidentificarea oricror persoane care furnizeaz un produs i/sau identificarea întreprinderilor la careacestea au livrat produsele lor, pentru trasabilitate pe segmentul "un pas înapoi i un pas înainte"



47

Beneficii

Pornind de la necesitatea de implementare a unui astfel de sistem în Republica Moldova, unul dintre beneficiile imediate va fi contribuia pe care o va face prin aprobarea rii ca exportator de carne înUniunea European.

Alte avantaje care decurg din implementarea sistemului de trasabilitate SINATA, va fi asigurareafiabilitii informaiilor despre produs, precum i identificarea rapid a problemelor de calitate carerezult în optimizarea produselor i a calitii proceselor, precum i în prevenirea incidentelor.

SINATA va fi, de asemenea, un instrument foarte eficient de control pentru operaiunile logistice.Acest lucru va optimiza gestiunea stocurilor, va reduce pierderile i va oferi posibilitatea de urmrirea transporturilor i a livrrilor în timp real i un serviciu clientel mai bun pentru întreprinderi.

Un ultim beneficiu este localizarea precis i direct a produselor infectate sau de calitate proast,care va permite retragerea rapid strict a produselor cu defect, la costuri minime.

Subsistemul de E-Trasabilitate

Deoarece trasabilitatea celei mai slabe verigi determin trasabilitatea lanului de distribuie, trebuies fie implementat o aplicare unitar a sistemelor de trasabilitate, fiecare dintre partenerii lanuluiasigurând continuitatea fluxului ascendent i descendent al informaiilor de lucru.

Productorii vor furniza informaii relevante pentru consumatori, care le vor permite s evaluezeriscurile unui produs;

Distribuitorii trebuie s participe la monitorizarea produselor comercializate, depozitarea ifurnizarea documentaiei necesare pentru identificarea sursei produselor;

Productorii i distribuitorii trebuie s coopereze cu autoritile pentru a evita riscurile cauzatede furnizorii sau productorii de produse.

Trasabilitatea ca i "capacitate a de a recupera istoria, utilizarea sau de a localiza o entitate prinintermediul înregistrrilor," este un proces al lanului de distribuie, care poate avea dou direciidistincte: trasabilitatea în jos i a trasabilitatea în sus.



48

Trasabilitatea sau trasarea In jos (urmrirea în jos) este abilitatea de a identifica un produs pe baza

unor criterii specifice, în orice punct în cadrul lanului de producie. Acest lucru faciliteazidentificarea produselor în lanul de distribuie, pentru a fi remise sau retrase.

Trasabilitatea este capacitatea de a identifica cu precizie i rapid originea i caracteristicile unui produs bazat pe criterii bine stabilite pentru a determina identitatea i surs de produse primite.

Sistemul SINATA va fi compatibil cu standardele internaionale, care s-au dovedit în stare srezolve pe deplin aspecte legate de trasabilitatea etichetrii, datorit capacitii de a modifica în modunic elementele, metodele, unitile logistice, prile i locaiile, fiind recomandat de ctre ECE i

ONU.

Pornind de la reglementrile europene, SINATA propune o metodologie general de implementare atrasabilitii i doua soluii: etichetarea i transmisia web.

Ferme ABATORUNITATE DE

PRELUCRARE A CRNII PRELUCRARE CONSUM

TRASABILITATEA ÎN JOS

TRASABILITATEA ÎN JOS

Documentede însoire,documentul

de identificareatribuit desistemulSINATA

CIP ÎNURECHE

Etichet depe carcas:

-Masa net-Datele

operatorului

-Data/ora dela abator

-Nr. analizeide laborator

-C

Eticheta depe buci:

-Masa net-Ziua/timpul

operrii;

- Nr.aprobrii

sanitare;-CODUL DE

BARE

Etichetalotului:

-Masa net

-Ziua/timpuloperrii;

- Nr. apobriide prelucrare

sanitar-CODUL DE

BARE

Etichetaprodusului:

-Masa net /preul

-Ziua/ora depia

- Nr.

aprobriisanitare de

pia

-CODUL DEBARE



49

Sistemul de etichetare obligatorie trebuie s furnizeze o legtur între identificarea pachetelor, prilor corului sau bucilor i animalelor individuale sau, în cazul în care este suficient pentru averifica precizia de informaii, grupul de animale.

Sistemul SINATA va procesa i elabora informaiile actuale, deinute de Departamentul Sanitar Veterinar al Ministerului Agriculturii i le va organiza într-o arhitectur corespunztoare cerinelor Regulamentului UE nr. 178/2002.

Sistemul SINATA va include, de asemenea, modulul produselor de import, care va fi conectat cuunitile sanitar-veterinare de frontiera ale Republicii Moldova i cu laboratorul naional dereferin.

SINATA va elabora software-ul web, care va îndeplini cerinele de trasabilitate pentru produsele dincarne i pe baz de carne pentru toate speciile consumat în ar, ceea ce va deveni e-Trasabilitate.Din punct de vedere tehnic, prin completarea informaiei de pe eticheta pachetului de carne, a lotuluide prelucrare i a informaiei privind data, pot fi aflate numrul abatorului, fermei i a crotaliei.

SINATA va oferi urmtoarele posibiliti:



50

1. Identificarea unic a produselor, unitilor de producie i locaiilor, prin utilizareaidentificrii automate ca i tehnologie de suport;

2. Obinerea i înregistrarea informaiilor de trasabilitate cu ajutorul obinerii automate de dateca i tehnologie de suport;

3.

Managementul legturilor i recuperarea informaiilor de trasabilitate prin procesareaelectronic a datelor;

4. Comunicarea informaiilor de trasabilitate prin transmisii electronice.

inând cont de necesitate de decizii de înalte calitate în cadrul procesului de asigurare a igieneialimentare, i de managementul organizaional specific pentru protecia consumatorului, estenecesar construcia unui sistem de TI adecvat, care va oferi cele 3 funcii de baz:

- Funcia de documentare

- Funcia de luare a deciziei

- Funcia operaional

SINATA va întruni urmtoarele cerine tehnice:

- Va fi deschis i flexibil;

- Va fi accesibil doar prin intermediul prin interfa de browser web, pe baz de nume deutilizator i parol;

- Interfaa va fi simpl, prietenoas utilizatorului, utilizând instrumentele obinuite;

- Interfaa grafic va avea un ir de ferestre i pagini web, focusate pe tipurile de utilizatori ide sarcinile acestora;

- Interfaa grafic va fi în limbile roman, rus i englez;

- Interfaa întregului sistem web trebuie s fie bazat pe hri de fundal (cu câteva niveluri),care vor gestiona trasabilitatea informaiei legate de produsele pe baz de carne;

- Aplicaia va fi una unitar, astfel încât interfaa web s permit:

o Vizualizarea i redactarea datelor,

o Analiza spaial i non-spaial a datelor,

o Generarea de rapoarte,



51

o Exportul i importul de date în conformitate cu cerinele de raportare, prinintermediul internetului.

- Sistemul va include un motor de cutare i raportare pe baz de diverse criterii de filtrare;

- Sistemul va fi bazat pe datele GIS existente i pe datele GIS generate în cadrul proiectelor

viitoare;- Sistemul va fi integrat cu software-ul de management al calitii alimentelor existent la

beneficiari.

Pentru sigurana alimentar i trasabilitatea produselor de origine animal consumate la nivel interni extern, i alte servicii decât cele sanitar-veterinare i agricole trebuie s fie implementate cuajutorul TI.

Sistemul informaional integrat pentru managementul activitii

Autoritii Fitosanitare

Sistemul va oferi sursa de informaii i servicii informaionale pentru sigurana plantelor i aseminelor i va oferi SINATA informaii relevante privind calitatea furajelor i a solului utilizate pentru hrana animalelor.

Planul statului i registrul de stat al seminelor, este o structur de date sistematizate, având ca obiectcontrolul plantelor i seminelor, precum i de documentele necesare pentru desfurarea aciunilor de control al plantelor.

Prin crearea sistemului informaional automatizat, vor fi realizate urmtoarele obiective:

- Monitorizarea sanitar, chimic i eco-toxicologic a plantelor, solurilor i culturilor;

- Îmbuntirea cilor tehnice de comunicare între inspectoratele de carantin sanitar de lafrontier, Laboratorul Central de Carantin pentru Sntatea Plantelor i Departamentul pentru Sntatea Plantelor din cadrul Ministerului Agriculturii;

- Obinerea, agregarea, depozitarea, actualizarea i analiza datelor despre substanele periculoase pentru plante;

- Oferirea de informaie actualizat la zi autoritilor publice centrale din Republica Moldova, pentru toate aspectele legate de sntatea plantelor i a seminelor;

- Determinarea cerinelor de sntate a plantelor i cu privire la îngrminte, i coordonareavolumelor de producie i vânzri ctre fermele de eptel;

- Optimizarea controlului de stat i a controlului produciei, importului, transportrii,depozitrii, producerii i utilizrii substanelor de sntate a plantelor i a îngrmintelor;

- Prevenirea i diminuarea epidemiilor cu pesticide foarte periculoase i carantina;



52

- Asigurarea sntii culturilor, pdurilor, punilor, câmpiilor naturale i a altor forme devegetaie util i a produselor agricole depozitate.

Informaiile din baza de date a registrului de sntate a plantelor i seminelor, sunt puse ladispoziia organelor administraie publice locale i centrale din Republica Moldova, persoanelor juridice i persoanelor fizice, i pentru schimbul de informaii între prile sistemului. Fiecare

beneficiar al datelor de sistem trebuie s le foloseasc exclusiv în conformitate cu legea Nivelul de acces la date al beneficiarului informaiei solicitate, este acordat în funcie de statutulacestuia, precum i în conformitate cu legislaia aplicabil în domeniul informaiilor. Procedura,tipul de informaii furnizate utilizatorilor, sunt determinate de regulamentul RFSS i alte actenormative.

Subsistemul sntii plantelor are 9 module:

1.

Modulul ³A

nual´

± gestioneaz agenii economici care efectueaz producerea, depozitarea,comerul i importul plantelor, produselor de origine vegetal i alte aciuni cu referire lamrfuri, care fac obiectul activitii inspeciei de sntate a plantelor.

2. Modulul ÄPaaport´ ± paaportul de sntate a plantelor este emis automat, permiândcirculaia pe teritoriul RM a unor plante i produse vegetale reglementate de legislaia învigoare în domeniul sntii plantelor, armonizat cu prevederile Acquis-ului comunitar.Paaportul de sntate a plantelor însoete plantele, produsele vegetale i mrfurilereglementate de legislaia în domeniul sntii plantelor, în schimbul internaional demrfuri între RM i Statele Membre ale EU, ca i msur de protecie împotriva introducerii

i rspândirii organismelor duntoare de carantin asupra plantelor sau produselor vegetaleîn RM.

3. Modulul ÄImport´/ ÄExport´ ± permite importul în sistem a tuturor produselor importantede sntate a plantelor importate în RM. Importul de date este efectuat prin fiiere de import,care sunt compuse din urmtoarele pri:

Caracteristici generale cum sunt ara de origine, ara de destinaie, codul punctului de controlla frontier

o list format din atributele plantei, cum sunt tipul, specia, categoria, cantitatea, unitatea de

msur, cererea de analiz, rezultatul pozitiv

o list de analize cu planta, categoria, atributele bolii

o list de interceptri

Modulul permite generarea certificatului de calitate a plantelor pentru export în alte ri.



53

4. Modulul ³Statistica Naional" ± permite generarea de tabele sintetice pentru ageniieconomici, pentru paapoarte, pentru loturile agricole, pentru importuri i exporturi.

5. Modulul ³Administraie´ ± managementul utilizatorilor i drepturilor

6. Modulul Cadastral Agricol

7. Modulul de Alert de Sntate a Plantelor ± îngrminte ± Registrul furajelor itrasabilitatea

8. Modulul Fondului Plantelor (plante i produse/echipament pentru plante i tehnologiiutilizate)

9. Modulul de Management al Laboratorului (apei i furajelor)

7. Suport în dezvoltarea Agriculturii cu Valoare Adugat.

7.1.

Sectorul de fructe

Situaia curent

Moldova se bucur de toate condiiile naturale pentru dezvoltarea intensiv a horticulturii.Aceast ramur, înc de pe vremuri, se pare c rmâne unul dintre pilonii de baz ai agriculturiinaionale, deoarece este o surs de bunstare, care contribuie la eficiena întregului sector agricol alrii.

În ultimii cincizeci de ani au fost întreprinse un ir de aciuni, care au avut drept scopmodernizarea sectorului creterii fructelor. Ocupând doar 6-7% din pmântul arabil al rii, înultimele dou decenii, creterea fructelor asigur încasri constante de numerar, înregistrând o pondere de 20% din vânzrile de produse agricole. Între anii 1974 i 1994, productorii au recoltatde 7 ori circa 1 milion de tone de fructe. Producia global de fructe în 1986 a atins cifra de 1.202milioane tone de fructe, media recoltei la hectar fiind de 10.6 tone.

Odat cu schimbrile ulterioare legate de tranziia înspre economia de pia, sectorulcreterii fructelor a înregistrat o scdere clar. În ultimii ani, producia de fructe a sczut clar dincauza recoltelor medii de fructe, calitii acestora i a rezultatelor muncii în acest sector. Prinurmare, cota horticulturii în producia agricol o a sczut, ca i contribuia acestui sector în bugetulde stat.

La momentul actual, sectorul livezilor în toate categoriile de gospodrii este de 109,200 ha,inclusiv 67,500 hectare de mere i pere, 36,900 hectare de drupe, 4.0 mii hectare de nuci i 0.9 miihectare de pomuoare. Livezile companiilor agricole acoper o suprafa de circa 100 000 ha.Republica Moldova are livezi cu cea mai mare vârst în perioada postbelic, astfel de plantaiiacoperind circa 93.5 procente din suprafaa total.

Insuficiena de resurse i mijloace financiare proprii pentru investiii capitale, nu permite productorilor s planteze noi livezi, ceea ce duce la euarea tehnologiilor de producere a fructelor,



54

cauzând o scdere în productivitatea livezilor. Astfel, în ultimii ani, cheltuielile efective pentru producerea de fructe în ar au fost în medie de 3-4 mii MDL per hectar.

La momentul actual, exist circa 65 000 ha de livezi cu potenial de producie înalt, dar acest potenial nu este pe deplin exploatat din cauza lipsei de finanare. Date fiind plantaiileexistente, în viitorul apropiat, în rezultatul unui implementrii complexe a msurilor, acestea vor

deveni surse importante de aprovizionare cu fructe. În legtur cu aceasta, pentru producere suntnecesare investiii considerabile.

Obiectivele Programului

Pentru a îmbunti situaia în marketing, sunt necesare urmtoarele aciuni:

- Crearea centrelor de comercializare a produselor;

- Meninerea pieelor actuale pentru productorii mici, consolidarea controlului calitii,sntii i plii impozitelor;

- Organizarea de piee angro regionale care vor ajuta productorii s-i vând produsele;

- Dezvoltarea infrastructurii de pia la nivel central: informaie despre depozit, transport,etc.

Determinarea suprafeelor plantate cu livezi i pomuoare

În baza acestui program propus, se ateapt s fie optimizat suprafaa ocupat de livezi i pomuoare, ceea ce va însemna renovarea în combinare cu reducerea treptat a plantaiilor btrâne icu productivitate redus.

Ctre sfâritul anului 2020, suprafeele totale de livezi i pomuoare în ar vor ajunge la circa 100000 ha. Din acestea, merele i perele vor ocupa circa 64.5%, drupele circa 34.5% i 1.0% va fiocupat de plantaiile de pomuoare. Ponderea merelor se ateapt s scad, iar cea a perelor igutuilor, din contra, va crete. Ponderea nucilor i pomuoarelor va crete i ea. Se ateapt cadistribuirea zonelor de cretere a fructelor, s fie repartizat geografic dup cum urmeaz: Nord ± circa 50 procente din suprafaa total, Centru - 22 procente, Sud-Est - 12 procente, Sud - 16 procente.

Distribuirea speciilor de fructe se va baza pe condiiile climaterice, fapt dovedit i deexperiena obinut de-a lungul deceniilor i ali factori. Fructele smânoase: mere i pere vor fi

plantate la Nord - 56 procente i 18 procente, Centru - 21.15% i, respectiv, 1%, Sud-est (Nistru) -44, 10% i 1%, Sud - 25.10% i 1%; Drupe: a) Nord: Prune - 10 ha procente, viine - 6 procente,viine - 4 procente; b) Centru: Prune - 30 procente, caise - 7 procente, piersici - 5 procente, ciree ± 8 procente, ciree ± 6 procente; c) Sud-est (regiunea transnistrean): Prune - 7 procente, caise - 15 procente, viine - 5 procente, piersici ± 7 procente, viine ± 5 procente; d) Sud: Prune ± 7 procente;caise - 20 procente, piersici - 15 procente - 10 procente viine, viine - 8 procente. Nucile i pomuoarele se recomand s fie plantate i crescute în toate regiunile i condiiile climaterice.



55

Suprafaa plantaiilor în 2007 a fost de circa 100 000 ha. În 2010 suprafaa acestor plantaiiva fi redus la circa 86 000 ha, iar apoi la circa 76 000 ha în 2020.

Productivitatea plantaiilor de fructe

Se ateapt ca producia medie la hectar va crete substanial datorit potenialului genetical speciilor de fructe de calitate cultivate în ar. Ctre sfâritul anului 2010, producia medie lahectar va crete pân la 6.2 t / ha, iar apoi va crete pân la 12.8 t / ha în 2020.

Recolta global de fructe va crete de la 430 mii tone în 2008 la 531 000 tone în 2010 i pân la 980 mii tone în 2020.

Defriarea plantaiilor

O poriune mare din suprafaa total de livezi, sunt prea btrâne pentru a putea oferi o productivitate eficient. Este nevoie de îmbuntire în sectorul creterii fructelor, care s combine

msuri concrete pentru îmbuntirea performanei plantaiilor existente i defriarea celor care seafl în stare deplorabil i practic nu pot fi restaurate pentru a opera eficient. În legtur cu acestlucru, se ateapt curarea plantaiilor care sunt într-o stare deplorabil, meninerea corelaieidefririi, plantare de noi livezi care va asigura suprafaa total de teren necesar.

Îmbuntirea soiurilor

Spectrul de soiuri este compus la momentul actual din 266 soiuri de fructe înregistrate icare urmeaz s fie înregistrate, inclusiv: mere ± 71 soiuri, pere - 21, gutui - 9, prune - 22, piersici inectarine - 25, caise - 4 i ciree - 27, pomuoare - 3 , nuci ± 30, cpune - 8, zmeur - 2, coacz ± 7soiuri, viine ± 11, migdale - 2, coarne - 4, castane - 5, lemn galben - 2. Soiurile sunt distinse dup

productivitatea înalt, calitatea înalt a fructelor, capacitatea înalt de adaptare la condiiileecologice i la tehnologiile moderne de cultivare. Soiurile aprobate vor crea un conveier continuu defructe pentru consum proaspt i procesare începând cu sezonul anterior i terminând cu sezonulurmtor.

Cercetrile ulterioare vor fi direcionate înspre obinerea i introducerea de soiuri indigenedin alte ri i regiuni, care sunt imune i rezistente la bolile majore, animale domestice, condiiile pedo-climaterice corespunztoare rii. Soiurile trebuie s fie înalt productive, de fructe de calitateînalt, copaci mici, cu sistem de rdcini compact potrivit pentru culturile intensive i super-intensive. Noile varieti de fructe introduse vor avea destinaie universal, atât pentru consum

proaspt, cât i pentru procesare industrial.

Pepinierele

La momentul actual, producia de puiei de fructe a sczut de la 13.2 milioane buc. în 1982 pân la 1.0 milioane buc. în 2006. Pentru a sigura puiei de calitate înalt pentru plantarea de noilivezi i plantaii de pomuoare, pepinierele vor implementa tehnologii moderne cu suport tiinificdin partea Institutului de Cercetri pentru Pomicultur, cu susinere financiar i control riguros al



57

Identificarea companiilor cu potenial de export în domeniu, încurajarea i susinerea procesuluide cooperare i asociere pentru penetrarea cu distribuie a pieelor noi;

Formarea experilor tiinifici i în potenialul uman, pentru a asigura dezvoltarea armonioas asectorului;

Atragerea de investiii strine în revitalizarea i construcia de spaii protejate pentru producereade legume

Este preconizat ca producerea în sere în stabilimentele cu acoperi din plastic, s creasc pân la 58hectare ctre anul 2020, producerea în sere cu temperatur controlat, s creasc pân la 88 hectare,iar tunelurile din plastic cu ventilare ± pân la 115 hectare ctre anul 2020. În urmtorii 9 ani,suprafaa total ocupat de noi sere i tuneluri înalte, va crete pân la 260 hectare.

7.2. Sectorul de producere a legumelor

Legumicultura în Republica Moldova a fost i continu s fie una din ramurile principalemenite s asigure, în sensul securitii alimentare a populaiei, un consum raional i un sortiment delegume adecvat, industria prelucrtoare cu materie prim i activitatea de export a legumelor în stare proaspt i prelucrat. Importana economic a acestei ramuri rezult din ponderea legumelor înalimentaia populaiei, folosirea intensiv a terenurilor i a forei de munc, obinerea unui volum de producie sporit, precum i a unor venituri substaniale. Condiiile pedoclimatice favorabile,tradiiile i experiena acumulat permit cultivarea unei game largi de specii legumicole i obinereaunor volume considerabile de legume cu caliti organoleptice i tehnologice înalte.

În anii de tranziie spre economia de pia legumicultura a înregistrat o decdere. Produciaglobal de legume s-a redus de cca 4,0 ori, constituind 389 mii t în anul 2005 i 341 mii tone în anul

2010, ca rezultat al diminurii suprafeelor cultivate cu legume i a scderii produciei medii. Deasemenea, s-a redus substanial i producerea de legume pe teren protejat, serele de iarn, devenind, practic, inutilizabile.

Modificri eseniale s-au produs în structura valorificrii produciei legumicole. Volumele deachiziionare i prelucrare a legumelor de ctre fabricile de conserve, precum i de livrare pe pieeletradiionale s-au micorat esenial, majorîndu-se, totodat, volumele de comercializare în stare proaspt pe piaa intern. Îns, chiar i volumele de legume rmase pe piaa intern, dup cantitate,nu satisfac necesitile consumului de legume pe ar, generînd importul acestora de peste hotarelerii. Toate acestea, precum i alte probleme cu care se confrunt sectorul de producere a legumelor,impun elaborarea i implementarea unui sistem de aciuni de ordin organizatoric, tehnologic i

economic, menit s asigure, în acelai timp, stoparea declinului i creterea productivitii i aeficienei economice a activitii în domeniul legumiculturii.

În anul curent suprafaa culturilor legumicole, bostnoase i cartof în toate categoriile degospodrii constituie cca 80 mii ha, inclusiv legume de câmp ± 40 mii ha, bostnoase ± 10 mii ha icartof ± 30 mii ha. Pentru însmânarea acestor suprafee gradul de asigurare cu semine de culturilegumicole a constituit 76 %, a culturilor bostnoase ± 100 % i a cartofului pentru reproducere pe



58

sectoarele semincere - 66,04 %. Pentru acoperirea deficitului de semine, s-a efectuat importul desemine din Germania, Frana, Olanda, Ungaria i alte ri: cca. 194,1 t semine de culturilegumicole i cca. 2442,2 t cartof pentru reproducere. Pentru producerea seminelor de culturilegumicole, bostnoase i cartof pentru obinerea produciei marf în anul 2012, în anul curent aufost însmânate 2940,6 ha sectoare semincere, dintre care semine de culturi legumicole ± 659,3 ha, bostnoase ± 90,9 ha i cartofi pentru reproducere ± 2154,3 ha.

Legumele de câmp ocup circa 4 la sut din suprafaa total de culturi agricole. Suprafaa plantaiilor legumelor în anul curent au constituit circa 40 mii ha, fiind cultivate, în special, tomate,varz, castravei, morcov, ceap, ardei gras, vânt, dovlecei, usturoi, sfecl roie etc. Anul curent se preconizeaz recolta medie de circa 340,5 mii tone de legume, inclusiv tomate ± 20,0 la sut, varz ± 11,7%, ceap uscat ±16%, dovlecei i dovleac ± 18,5 la sut, morcov 5,2%, ardei - 5 la sut, 1,9 lasut ± vinete i 3 la sut - alte zarzavaturi. Din volumul total al produciei de legume, 4,7 la sut suntexportate în stare proaspt în circa 23 de ri ale lumii (Rusia, Ucraina, Bielarusi, România ialtele), 8 - 10 la sut sunt utilizate în calitate de materie-prim pentru industria de procesare, iar 86 -

88 la sut sunt comercializate în stare proaspt pe piaa intern.

Sectorul de producere a legumelor in spaii protejate in Moldova a avut o dezvoltare rapiddup 1960, ca urmare a unor programe statale de investiii pentru dezvoltare regional i specializarea întreprinderilor pentru aprovizionarea populaiei in afara sezonului cu legume proaspete de originelocal. Conform datelor statistice, suprafaa de producere a legumelor pe teren protejat pân în anul1990 constituia 576 ha. În acea perioad, suprafaa serelor acoperite cu folie de polietilen pentru producerea legumelor i rsadurilor de legume constituia 410 ha comparativ cu 66 ha sere acoperitecu sticl.

Inventarierea suprafeelor de teren protejat, efectuat de proiectul PDBA/CNFA, finanat deUSAID a demonstrat c în 2008 suprafa total cultivat cu legume în spaii protejate constituia544,2 ha, care include: 40,4 ha de sere acoperite cu sticl, 412,33 ha de sere i tunele înalte acoperitecu folie de polietilen, 9,7 ha de tunele joase i 81,9 ha de teren acoperit cu agril. Media pe ar adistribuiei terenului protejat pe cap de locuitor este de 1,59 m2.Analizând datele din punct devedere al formei de organizare a productorilor de legume pe teren protejat, se remarc urmtoarele:77 la sut din spaii de teren protejat este administrat de Gospodrii rneti (G), Întreprinderiindividuale (II) i persoane fizice (PF). Societile cu rspundere limitat (SRL) dein 19% din totalsuprafaa de teren protejat din Moldova, iar celelalte 4% includ Cooperativele i alte forme deorganizare juridic a întreprinderilor. Ultimii ani, la sursele financiare acordate prin intermediulsubvenionrii, ce constituie 40 la sut din costul modulelor de sere, echipamentului, utilajului,materialului de acoperire i de construcie pentru sere, solarii, tuneluri, precum i a materialuluineesut pentru acoperirea plantelor (tip AGRYL, SPUNBOND etc.), beneficiaz tot mai muli productori.

Importana sectorului de producere a legumelor pe teren protejat Component a bugetului de stat;



59

Contribuia la asigurarea securitii alimentare, în particular, pe parcursul perioadei reci aanului;

Creaz premize pentru majorarea potenialului de export al rii; Asigur populaia cu noi locuri de munc; S urs de produse cu valoare înalt; Asigur stabilirea unui flux de încasri prin valorificarea produciei extra-timpurii i

timpurii; Nivel de rentabilitate sporit i risc minim pentru investiii

Sarcini specifice de realizare a obiectelor strategice în domeniul legumiculturii:

optimizarea i extinderea suprafeelor de cultivare a speciilor legumicole; revederea structurii volumelor de producie i a direciilor de valorificare a legumelor, sub

aspectul speciilor legumicole tradiionale, solicitrilor întreprinderilor de procesare i al potenialilor consumatori de pe pieele intern i extern;

sporirea productivitii culturilor legumicole în baza implementrii de noi soiuri, cu un

potenial biologic de productivitate i de adaptare la condiii climaterice nefavorabile, rezistente la boli i duntori, a tehnologiilor moderne de cultivare cu consum redus de resurse energetice; extinderea producerii rsadurilor în palete i sporirea volumului de producere a acestora la

un nivel de pîn la 75 la sut din necesarul de rsaduri al productorilor agricoli; utilizarea raional i eficient a construciilor de sere de iarn existente; soluionarea problemei irigrii suprafeelor cultivate cu legume i acordarea productorilor

agricoli din domeniu a unei asistene financiare din partea statului, prin subvenionarea parialdirect sau indirect a consumului de energie electric utilizat la pomparea apei;

impulsionarea activitilor de constituire a unitilor de colectare i desfacere a producieilegumicole, bostnoaselor, crearea pieelor angro specializate;

utilizarea raional a terenurilor amplasate în luncile rîurilor Nistru, Prut i Rut pentrucultivarea legumelor, crearea de microzone i centre legumicole specializate;

stimularea investiiilor locale i strine, îndeosebi a celor efectuate în cultivarea legumelor peteren protejat, precum i în sfera de cercetare-dezvoltare a ramurii;

reabilitarea sistemelor de irigare pe o suprafa de 126,5 mii ha.Realizarea obiectivelor strategice preconizate va asigura sporirea eficienei economice a

legumiculturii i se va solda cu efecte sociale. Dei sporirea productivitii culturilor legumicole imodernizarea tehnologiilor de cultivare vor reduce evident cheltuielile de munc la o unitate desuprafa i producie, creterea de cca 1,4 ori a suprafeelor de cultivare i a volumului producieiglobale de legume de cca 2,8 ori va condiiona respectiv i crearea locurilor noi de munc.

Obiectivele strategiei de dezvoltare a sectorului de producere a legumelor

1. Elaborarea i implementarea unui complex de msuri economice, juridice i organizatorice privind revitalizarea sectorului;



60

2. Asigurarea producerii necesarului de legume din spaii protejate pentru consum în stare proaspt în perioada rece a anului i substituirea importurilor i încurajarea exportului de legume produse în spaii protejate;

3. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale i implementarea tehnologiilor moderne de producere alegumelor pe timp de iarn cu consum redus de energie;

4. Stimularea iniiativelor de cooperare i formare a organizaiilor de productori în scopulsporirii competitivitii i calitii, nivelului de productivitate, asigurarea unei dezvoltri durabile;

5. Identificarea întreprinderilor din domeniu cu potenial de export, încurajarea i susinerea lor în procesul de cooperare i asociere pentru penetrarea unor noi piee de distribuie;

6. Formarea unui potenial tiinific i uman de specialiti pentru asigurarea unei dezvolriarmonioase a sectorului;

7. Atragerea investiiilor strine în revitalizarea i construcia spaiilor protejate de producere a

legumelor.

Specificarea indicilor 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020

Populaia, mii persoane 3 567 3 564 3 559 3 554 3 549 3 544 3 499

Producia global, mii tone 6,5 9,1 13,1 18,7 25,4 32,1 51,9

inclusiv: spaii existente 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5

spaii construcie nou 0,0 2,6 6,6 12,2 18,9 25,6 45,4

Import , mii tone 21,8 25,5 26,4 22,2 18,3 13,9 5,0Export, mii tone 3,2 3,4 3,7 3,9 4,1 4,6 11,4

Consum total planificat, mii tone 28,3 34,6 39,5 40,9 43,7 46,1 45,5

Producia pe cap de locuitor, kg 1,8 2,6 3,7 5,3 7,1 9,1 14,8

Consum pe cap de locuitor, kg 7,9 9,7 11,1 11,5 12,3 13,0 13,0

Necesarul în investiii capitale pentru anii 2010-2020

Total ± 1,74 mlrd lei, inclusiv:

Sere de iarn ± 881,6 mln. Lei

Sere de primvar cu înclzire artificial ± 522,1 mln. Lei

Solarii ± 341,0 mln. Lei



61

Industria alimentara in Europa

Industria alimentar i a buturilor este unul din sectoarele industriei cele maidinamice i mai importante din Europa. Aceasta este compus din aproximativ 310 000 de companiii ocup mai mult de 4 milioane de persoane.

Cu o cifr de afaceri care depete 900 de miliarde de euro, acest sector variat este un exportator puternic, responsabil de nenumrate produse finite comercializate pe pieele interne i internaionaleextrem de competitive. Cu toate acestea, se resimte nevoia de ameliorare.

Demersuri administrative anevoioase, lipsa finanrii, lacune în materie de C&D i dificulti înobinerea materiilor prime, sunt cîteva din principalele obstacole care ar trebui remediate, dac UEdorete s ocupe un loc mai important pe piaa mondial.

Dezvoltarea unui regim comercial care s defineasc regulile jocului în termeni echitabili dintreîntreprinderile europene i concurenii strini, i încheierea de acorduri prefereniale, care s deaindustriei alimentare un acces mai bun la pieele strine, face parte din cele mai importante msuri pe care Comisia European intenioneaz s le pun în aplicare pentru a face fa problemelor maisus-menionate.

De-a lungul întregului proces de redactare i punere în aplicare a regulamentelor, Comisia încearcs gseasc un echilibru între securitate i competitivitate prin reducerea sarcinii administrative.

Unitatea "Industria alimentar" a Comisiei îi desfoar politica folosin d o serie de instrumente,dintre care:

y Regimul de restituie la export i cel al perfecionrii active, ambele fiind concepute înspecial pentru produsele agricole transformate, cum ar fi ciocolata, produsele de cofetrie, buturile dulci, biscuiii, etc;

y Negocierile comerciale vizând ameliorarea accesului întreprinderilor europene la piaamondial;

y Contribuia la redactarea i punerea în aplicare a legislaiei privind industria alimentar.

ObiectiveleUE referitoare la alimenatatie :

Declaratia Europeana pentru ALIMENTATIE, TEHNOLOGII ALIMENTARE SI NUTRITIE este

destinata consumatorilor europeni, factorilor decizionali pentru politicile in domeniu, oamenilor destiinta, industriei alimentare europene, si altor categorii interesate.

ALIMENTATIE SI NUTRITIE

Alimentele sunt necesare pentru cresterea omului, dezvoltarea si functionarea

organismului. Nutritia corecta cere o dieta bine echilibrata care asigura o cantitate zilonica

adecvata din toate categoriile de nutrienti si un aport optim de energie pentru organismul uman.



62

Alimentele trebuie sa fie sigure, nutritive si sa asigure intr-un mod durabil ca se pastreaza

demnitatea si identitatea culturala a consumatorului.

STIINTA ALIMENTULUI, TEHNOLOGIA ALIMENTARA SI NUTRITIA IN EUROPA

Profesionistii europeni in stiinta alimentului, tehnologie si nutritie contribuie in mod

continuu la progrese importante in productia alimentara, conservare, procesare, depozitare sidistributie, ca si in nutritia si bunastarea umana prin implementarea fundamentelor stiintifice la

aceste domenii de cercetare aplicativa. Ei s-au organizat, de asemeni, in multe asociatii stiintifice si

profesionale. Acestea sunt in mod normal stabilite intr-o tara sau pot fi reunite pe regiuni cu

aceleasi obiceiuri alimentare si pot fi organizate ca bazate pe o singura disciplina stiintifica sau

vocational precum biologie, chimie, biochimie, biotehnologie, microbiologie, inginerie, stiinte

nutritionale, stiinte medicale si alte stiinte associate domeniului.

Declaratia are drept scop sa asigure o concentrare pentru toate aceste discipline si sa serveasca

populatia Europei in general ca si comunitatea stiintifica, politicieni, legislatori si industria in cel

mai bun mod posibil. Aceasta coeziune va asigura Europei capacitatea competitionala de succes pe

piata internationala, pentru a mari disponibilitatea alimentelor sanatoase si pentru a conduce

lumea in spiritul integritatii si rigorii stiintifice.

COEZIUNEA DINTRE STIINTA ALIMENTULUI, TEHNOLOGIE SI NUTRITIE

Aceasta Declaratie are drept scop initierea unor dezbateri printre oamenii de stiinta alimentului din

Europa, tehnologi de industria alimentara si profesionisti in nutritie pentru a stabili mecanismele

prin care, sa speram ca o viitoare integrare se poate realiza. Al doilea obiectiv este de a asista

armonizarea standardelor de calitate si siguranta alimentara pentru industria alimentara

europeana. Toate aceste initiative pot ajuta la promovarea si cresterea influentei pe care

profesionistii din domeniul stiintei alimentului, tehnologiei alimentare si nutritiei umane ar trebuisa o exercite asupra mentalitatii tehnologice, stiintifice, politice, de mediu, sociale si culturale in

Europa. Desigur, aceasta trebuie facuta fara alterarea specificitatii regionale si nutritive a

alimentelor si dietelor in Europa deoarece tocmai aceasta diversitate, va genera viitoare

descoperiri si inovatii.

SUBIECTE DE TOP

Alimentatia este o problema foarte importanta din punct de vedere strategic si politic;

Contaminarea alimentelor cu agenti microbiologici, chimici si fizici sau cu alergeni

alimentari ramane o provocare cheie pentru sanatatea publica;

Productia de alimente cu specific local, influenteaza cultura regionala, pastreaza

diversitatea biologica, si contribuie la stabilitatea socio-economica regionala;

Lantul de transport pe distante mari poate conduce la deprecieri calitative ale alimentelor

si poate avea efect advers asupra mediului;



63

Alimentatia are un rol cheie in stabilirea si mentinerea unor obiceiuri alimentare bune

pentru om, ca parte a unui stil de viata sanatos pe perioada intregii vieti;

Cresterea incidentei obezitatii si a afectiunilor cronice neinfectioase legate de dieta se afla

printre problemele majore de sanatate publica cauzand cheltuieli de securitate sociala;

Nivelele de educatie si transferul actual de cunoastere in domeniu nu sunt adecvate pentruconsumatori pentru a face o alegere bazata pe informatii;

Instruirea si educarea tuturor celor implicati pe lantul alimentar constituie o provocare

majora.

PRINCIPII DE BAZA CE TREBUIE MENTINUTE SI PROMOVATE

Asigurarea nutritionala adecvata a alimentelor sigure este un drept de baza al omului

pentru fiecare consumator:

Oricine are dreptul asupra unor informatii demne de incredere despre alimente, dieta si

implicatiile acestora;

Productia alimentara, procesarea, transportul si distributia trebuie realizate intr-o maniera

durabila luand in considerare consecintele asupra mediului, societale si etice ca si aspectele

legislative, inclusiv trasabilitatea;

Realizari tehnologice in producerea alimentelor care sunt potrivite pentru grupuri tinta cu

cerinte nutritionale speciale sunt bine venite;

Etichetarea onesta si corecta a alimentelor ca rezultat al cooperarii dintre industria

alimentara si autoritatile legislative oficiale trebuie sa fie impusa;

Comunicarea media pe intelesul tuturor si bazata pe dovezi stiintifice este recunoscuta ca o

cerinta esentiala;

Un stil de viata sanatos si adecvat care joaca un rol cheie in prevenirea si reducerea

afectiunilor ar trebui promovat;

Oricine are dreptul la o educatie timpurie despre alimentatie si nutritie pentru a fi capabil

de a face o alegere alimentara responsabila si potrivita sanatatii personale;

Managerii din industria alimentara trebuie sa recunoasca necesitatea de expertiza in

domeniul nutritiei si sigurantei alimentare si sa se asigure ca resursele necesare pentru asigurarea

sigurantei alimentare sunt adecvate.

ACTIUNI CHEIE



64

Producatorii de produse alimentare, procesatorii si retailerii ar trebui sa ia in considerare,

suplimentar la legislatie, masuri etice in toate procesele de pe lantul alimentar;

Expertii ar trebui sa lucreze in conformitate cu ghidurile profesionale si etice;

Guvernele si alte autoritati responsabile si institutii ar trebui sa armonizeze legislatia cu

politicile nationale si prin urmare sa poata fi adaptata rapid si efficient la viitoarele modificariglobale;

Guvernele si alte autoritati responsabile si institutii ar trebui sa stabileasca politici

alimentare nationale care iau in calcul diferentele culturale si sociale, experiente si necesitati

specifice;

Toti profesionistii din domeniul stiintei alimentului, nutritiei si tehnologiei ar trebui sa

militeze pentru stabilirea sistemelor educationale care vor avea drept rezultat consumatori mai

bine informati printr-un transfer tehnologic efficient;

Oricine ar trebui sa fie capabil sa-si ia responsabilitatea pentru propria sanatate si alegere

alimentara; Semnatarii vor face tot ce le sta in putere sa se asigure ca principiile si obiectivele

enuntate in aceasta Declaratie vor fi realizate.



65

Concluzie

Industria alimenatra ramine a fi in continuare una din cele mai importante ramuri a economieienatonale .

Siguranta alimentelor nu poate deveni un fapt real decat daca ea constituie o responsabilitate atuturor celor implicati in domeniul alimentar, de la profesionisti la consumatori. De-a lungul lantuluialimentar, sunt implementate diverse proceduri si mecanisme de control, care se asigura caalimentele care ajung pe masa consumatorului sunt comestibile si ca riscul contaminarii este resus laminim, in asa fel incat populatia sa fie mai sanatoasa in urma beneficiilor aduse de alimente sigure sisanatoase. Totusi, riscul zero in alimente nu exista si trebuie sa fim constienti de faptul ca cea mai buna legislatie si cele mai bune sisteme de control nu ne pot proteja intru totul impotriva celor careau intentii rele.

Cel mai bun mod in care putem sa punem in practica siguranta alimentelor este sa fim bine informatireferitor la principiile de baza ale producerii alimentelor si a tratarii lor sigure la noi acasa.

Obiectivul general al politicii industriale îl constituie creterea competitivitii i în generala performanelor industriei în vederea întririi capacitii de adaptare a economiei la cerinele pieeiinternationale, în condiiile globalizrii economiei mondiale.

Transformarea economiei i orientarea ei spre o dezvoltare durabil, în concordan cuinteresele naionale, având ca obiectiv integrarea în Uniunea European, necesit, elaborarea unui

document distinct i global de politic industrial.Creterea competitivitii industriei, ca obiectiv general, se bazeaz pe utilizarea unui

ansamblu de instrumente considerate ca eficiente de Uniunea European i folosite aici, cum ar fi:

§ îmbuntirea cadrului regulatoriu;

§ asigurarea unei concurene eficiente;

§ promovarea investiiilor intangibile;

§ dezvoltarea cooperrii industriale. De asemenea sunt utilizate i instrumentele tradiionale ale politicii industriale care combin

în sine politici macroeconomice i fiscale, subsidii, programe guvernamentale de achiziii, suport pentru C&D, proceduri de elaborare a standardelor tehnice, programe de îmbuntire al instruirii ial infrastructurii, regim antitrust favorabil, promovarea exporturilor, precum i legat de exporturi,dezvoltarea politicilor de promovare a produselor industriale pe pieele externe i bineînelesatragerea investiiilor.



66

În funcie de evoluiile extrne i interne utilizarea acestor instrumente poate fi extins sauredus, dar toate ele trebuie s fie utilizate ct mai eficient pentru realizarea obiectivului final,competitivitatea industriei.



67

http://www.filipnet.ro/web-des

http://www.filipnet.ro/web-des



-BIBLIOGR AFIE

Bogasieru, Iulian. 2005. Procesul de certificare a produselor în Moldova. Logistica la exportul

spre Euroasia. BISNIS Moldova. Departamentul de comer al SUA.CNFA. 2004. Moldova. S tudiul competitivitii exportului produselor agricole de înalt valoare.Studiul a fost realizat de Citizens Network for Foreign Affairs pentru Programul de

Consiliul tiine i Tehnologii Agricole. 1994. Patogeni din alimente: riscuri i consecine.Ames, Iowa.

Development Alternatives, Inc./BIZPRO. 2004. Evaluarea competitivitii în economia Moldovei.Studiu realizat pentru Programul Cretere economic prin dezvoltarea întreprinderilor mici imijlocii, ASUDI BIZPRO. Chiinu.

.GAO. 1999. S ecuritatea alimentar: Experiena a patru ri în domeniul consolidrii sistemelor sale de securitate alimentar. Oficiul general de contabilitate al SUA, GAO/RCED-99-80.Washington, DC.

2005. S ecuritatea alimentar: Experiena a apte ri în domeniul consolidrii sistemelor sale de securitate alimentar. Oficiul general de contabilitate al SUA, GAO-05-212. Washington, DC.

Gow, Hamish R. i Johan F.M. Swinnen. 1998. ³Restructurarea activitii economice agricole,investiiile strine directe i problemele sectorului agricol în perioada de tranziie.´ European

Review of Agricultural Economics 25 (4)., 331±50..Ministerul ecologiei i resurselor alimentare. Raportul Naional privind rolul ecosistemelor ca furnizori de ap. Oficiul ³Biodiversitii´. Chiinu, Moldova. 2004.

INSTRUIREA STIINTIFICA

Documents

Transcript of INSTRUIREA STIINTIFICA