Rezerva Oştirii Române - ANCMRRancmrr.ro/wp-content/uploads/2016/01/Revista...distinctă,...

1Rezerva Oştirii Române

S U M A R• Prezentare şi sumar • Editorial: Unitatea şi camaraderia, valori ale

A.N.C.M.R.R.• Raportul BPC la Sedinţa Consiliului Director din25 noiembrie 2015 • Hotărârea Şedinţei Consiliului Director • Informarea Comisiei de Analiză a RespectăriiStatutului• Cronică la aniversară• Mesaje de felicitare • Primire la M.Ap.N. a delegaţiei A.N.C.M.R.R.

• Felicitare• Consfătuirea zonală la Cluj • Excursie în mirificul colţ de ţară, Delta Dunării• Călător prin Bihor• Pe urmele bunilor şi străbunilor• Sărbătorirea Zilei Armatei la filiale şi • Subfiliale: Arad, Bacău, Suceava, Satu Mare • Alături de camarazii sârbi• Încă un pas spe întărirea relaţiilor de prietenie

cu rezerviştii germani • Vizita la Craiova a delegaţiei Filialei Asociaţiei

Pensionarilor Militari Sârbi din Zajecer• Acord de parteneriat reînnoit cu camarazii unguri• Curier• Cămaşa inimii – Tricolorul • Ziua internaţională a persoanelor vârstnice• A.N.V.R. – 25 ani• După 45 de ani de la absolvire

• Pagina lirică• Contribuţia lui Octavian Goga la făurireaRomâniei Mari• SEMNAL• Deschidere Simpozion - 21.10.2015• Acţiunile Armatei Române pentru eliberarea în -tregului teritoriu naţional• Relaţii militare de comandament româno-sovietice în perioada 23 august-25 octombrie1944 • Stadiul implementării măsurilor decon stitui re pe teritoriul României aDi vi ziei Multinaţionale de Sud-Est şia unităţii de integrare a forţelor NATO • Cuvânt de închidere a Simpozionului -21.10.2015• Statul Islamic şi-a întins tentaculele şi în Europa • Remember. Gl-mr. dr. ing Ilie Gâţă;Gl. bg. Traian Cristache • In memoriam. Gl. Grigore Bălan • Tematica revistei R.O.R.. nr.1 (34)• Summary

REZERVAOŞTIRII ROMÂNE

Revistă semestrialăANUL XVII, nr. 2 (33) - DECEMBRIE 2015

DIRECTORUL REVISTEI General (r)

Prof. univ. dr. MIHAI ILIESCU

COLEGIUL DE REDACŢIERedactor şef

General de brigadă (r)dr. GHEORGHE CREŢU

Redactori General de brigadă (r) ing. GHEORGHE GÂRLEACol. (r) ing. MIRCEA CORNELIU ALEXE

(şi secretar de redacţie) Col. (r) dr. GHEORGHE ENEA Gl.bg. (r) VASILE ILIEŞ

AU COLABORAT:General lt. (r) VICTOR DUMITRESCUGeneral mr. (r) VASILE DOMNUColonel (r) GHEORGHE CIREAPColonel (r) MARIANA FEDIUCColonel (r) SERGIU PICIORUŞ Lt. Colonel (r) DORIN NĂSTASEColonel (r) MARIAN DULĂComandor (r) OCTAVIAN COCOCEANUGeneral mr. (r) VICTOR CONSTANDAGeneral-maior (r) dr. ION GANEAColonel (r) ION GH. TOMAColonel (r) VICTOR NEGHINĂColonel (r) LIVIU VIŞANColonel (r) dr. CRISTACHE GHEORGHEGeneral-col.(r) CONSTANTIN OLTEANUColonel (r) dr. ALESANDRU DUŢUColonel CĂTĂLIN TICULESCUGeneral lt. (r) dr. RADU VLĂSCEANUGeneral de brigadă (r) CONSTANTIN ANTOHEColonel (r) IOAN CORDOVAN

Adresa redacţiei:PALATUL CERCULUI MILITAR NAŢIONALStr. Constantin Mille nr. 1, etaj 4, Sector 1,

Bucureşti

Tel. 021.313.31.01Fax 021.313.05.50 SITE: www.ancmrr.ro

E-mail: [email protected] executat la FED PRINT, Bucureşti

ISSN 1582-2222

Dintre valorile care stau la baza fiinţării şiactivităţii A.N.C.M.R.R. am ales pentruprezentul editorial unitatea şi cama -

raderia. Două valori care dau putere şi efi -cienţă acţională acestei structuri asociative,structură care ocupă un loc bine definit însocietatea românească de azi, datorită pe de oparte reprezentativităţii sale, iar pe de altăparte calităţii de utilitate publică a acesteia.

Unitatea este specifică structurilor orga -nizatorice şi se materializează atunci cândmembrii acestora împărtăşesc aceleaşi idea -luri şi valori, acţionând împreună pentrubinele comun.

Camaraderia, valoare specifică mem -brilor unei colectivităţi, dată de legătura prie -tenească şi colegială dintre aceştia. Se apre -ciază că acest sentiment este foarte puternicîn armată.

Tăria şi eficienţa oricărei structuri aso -ciative şi în primul rând a A.N.C.M.R.R. suntdate de unitatea dintre membrii săi şi deamplitudinea sentimentului de camaraderiedintre aceştia.

Întrepătrunderea dintre unitate şi cama -raderie generează o anumită capacitate deopţiune şi nu mai puţin de răspundere.

Este foarte uşor să spui că ,,îţi vezi detreaba ta”, nefiind solidar cu toţi ceilalţimembri ai grupului din care faci parte, saupentru care ai optat expres.

Condiţiile promovării de cătreA.N.C.M.R.R. a unităţii şi camaraderiei arputea fi rezumate astfel: • Cunoaşterea gra -dului de încredere a membrilor A.N.C.M.R.R.,fiecare faţă de ceilalţi; • Necesitatea promo -vării în structurile A.N.C.M.R.R. a unui stil demuncă fundamentat ştiinţific şi crearea înacest fel a condiţiilor necesare realizării deca litate a cerinţelor Statutului şi StrategieiA.N.C.M.R.R.; • Revitalizarea resurselorfinanciare proprii în vederea finanţării unoractivităţi cu impact deosebit în rândurilecadrelor militare în rezervă şi în retragere şinu numai; • Realizarea unei depline inter -dependenţe a organelor de conducere ale

A.N.C.M.R.R. de la toate nivelurile; • Con -ştientizarea membrilor A.N.C.M.R.R. asupralocului pe care îl are informaţia în eficien -tizarea activităţii structurilor de conducere; •Amplificarea activităţilor care au determinatşi determină în continuare calitatea deutilitate publică a A.N.C.M.R.R.

La cele de mai sus adăugăm o chestiuneaparte, cea a relaţiilor care se stabilesc întreoamenii din aceeaşi categorie profesională.Colegialitatea, solidaritatea profesională, aujucat întotdeauna un important rol în den -tologia oricărui domeniu de activitate. Spiritulcolegial al membrilor unui grup profesionaloferă sentimentul de securitate şi confortulpsihic necesar derulării activităţilor în careaceştia sunt angrenaţi la un moment dat.

Invidia, incorectitudinea şi lipsa unuiminim respect faţă de colegi constituie ma -nifestări etice negative şi dăunează, uneori înproporţii nebănuite, categoriei sociale res -pective, în cazul nostru cadrelor militare,indi ferent de poziţia acestora: active, în re -zervă sau în retragere.

Am adus în prim plan şi această dinurmă idee, dat fiind faptul că în ultima vremeasistăm la o anumită disoluţie între ca -tegoriile de cadre militare. O asemenea atitu -dine este străină de principiile fundamentalecare au stat întotdeauna la baza relaţiilor din -tre cadrele militare, indiferent de poziţiaocupată de acestea la un moment dat. Senesocotesc astfel valorile la care am făcutreferire, respectiv unitatea şi camaraderia,fără de care organismul militar în întregulsău nu are decât de suferit.

Fără a conştientiza permanent ne -cesitatea promovării unităţii şi camaraderiei,A.N.C.M.R.R. nu va putea duce la bun sfârşitceea ce şi-a propus.

Numai promovând spiritul Devizei,,Patrie, Onoare, Demnitate” vom ridicaîntotdeauna la cotele cuvenite atât unitateacât şi camaraderia, valori deosebit de scum -pe pentru toţi cei care au jurat să apere Ţarasub Tricolor.

Redacţia

2 Rezerva Oştirii Române

EDITORIAL

UNITATEA ŞI CAMARADERIA, VALORI ALE A.N.C.M.R.R.

Stimaţi invitaţi, stimaţi camarazi,membri ai Consiliului Director

Raportul B.P.C. are ca perioadă de re -ferinţă activitatea desfăşurată la nivelul în -tregii Asociaţii, în perioada 23 octombrie2014 – 25 noiembrie 2015.

Este demn de menţionat de la început,că Hotărârea Conferinţei Naţionale din6.11.2013 şi Hotărârea Consiliului Directordin octombrie 2014 au constituit în perma -nenţă documente călăuzitoare şi în aceastăetapă, iar obiectivele din Statut şi din Stra -tegie au stat la baza activităţii pe întreagascară ierarhică a organelor de conducere,

Remarcăm cu satisfacţie că poziţia ge -nerală a Asociaţiei, a fiecărui organ de con -ducere a corespuns în totalitate reco man dă -rilor Conferinţei Naţionale şi la toate nive -lurile s-a dovedit interesul pentru valo riza -rea superioară a experienţei dobândite, con -cretizată în esenţă, prin:

• o înţelegere superioară a rolului şilocului A.N.C.M.R.R. „Alexandru Ioan Cuza” înraport cu Armata Activă şi societatea ro mâ -nească, în vederea recunoaşterii repre zen ta -tivităţii şi creşterii prestigiului A.N.C.M.R.R.şi a segmentului socio-profesional pe care îlreprezintă rezervistul şi pensionarul mili -tar;


DIN V IAŢA A .N .C .M .R .R .

În ziua de 25 noiembrie 2015 s-a desfăşurat în Sala Alba Iulia din Palatul CerculuiMilitar Naţional, Şedinţa Consiliului Director al A.N.C.M.R.R., cu următoarea ordine de zi:

1. Raportul Biroului Permanent Central al A.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ioan Cuza, peperioada 23 octombrie 2014-25 noiembrie 2015; prezentat de dl. General (r) prof.univ.dr.Mihai Iliescu, preşedintele A.N.C.M.R.R.;

2. Informări privind activitatea desfăşurată de Filialele Judeţene Timiş, Neamţ, Bihorşi Sector 3 Bucureşti (preşedinţii de filiale);

3. Informarea Comisiei de Analiză a Respectării Statutului A.N.C.M.R.R. (Gl.bg.(r) ing.Gheorghe Gârlea);

4. Raportul Comisiei de Cenzori (col.(r) Dan Ciocârlan);5. Propuneri de completare a Consiliului Director şi a Biroului Permanent Central

(Gl.lt.(r) dr. Radu Vlăsceanu);6. Prezentarea Proiectului de Hotărâre (Gl.lt.(r) dr. Radu Vlăsceanu)7. Informări cu privire la: decontarea medicamentelor; situaţia geopolitică şi de se cu -

ritate; posibilităţi privind accesarea de fonduri europene (col.dr. Ştefani Constantin, cdr.ValiMateiu, cdr.(r) Constantin Ifrim.

La şedinţa Consiliului Director au participat ca invitaţi domnii: Gl.mr (r) dr.ing.Neculai Onţanu, Cam.Tiberiu Frăţilă, col.dr..Constantin Stefani, Gl.mr.(r) Visarion Neagoe,Gl.(r) Marin Dragnea, Gl.col.(r) dr.Constantin Olteanu, col.(r) Mihai Mihil, cdr.Vali Mateiu,Gl.mr (r) Dan Ioan, Gl.mr.(r) Chiriac Mihai, cdr.(r) Constantin Ifrim.

Cu prilejul şedinţei Consiliului Director au transmis mesaje domnul senator Gl.(r) drGabriel Oprea, şi domnul Gl.(r) Marin Dragnea. Prezentăm mai jos o parte dintre materialele prezentate în cadrul Şedinţei ConsiliuluiDirector.

RAPORTUL BIROULUI PERMANENT CENTRAL AL A.N.C.M.R.R. LA ŞEDINŢA CONSILIULUI

DIRECTOR AL A.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ioan Cuza”- 23 noiembrie 2015 Bucureşti -

• consolidarea respectului şi a în -crederii cadrelor militare în rezervă şi în re -tra gere în Asociaţie, în iniţiativele şi de mer -surile specifice şi procedurale promo vatesau implementate, în relaţionarea cu institu -ţiile centrale şi locale ale statului, cu forţelepolitice şi parlamentare respectându-seprin cipiul apartinităţii politice, conformpre vederilor Statutului;

• identificarea de noi oportunităţi facilepentru a fi implementate în viaţa Asociaţiei,conform Statutului şi Strategiei şi propriilorhotărâri adoptate în consens.

În perioada de referinţă sus-amintită,reperele pentru planificarea şi organizareaactivităţilor le-au constituit:

- Hotărârea Conferinţei Naţionale din06.11.2013;

- Hotărârea Consiliului Director din23.10.2014;

- Hotărârile B.P.C. şi ale Comitetelor şibirourilor permanente ale filialelor;

Prevederile planurilor de activitateadoptate pentru 2015.

Planurile de activitate la toate nivelurileierarhice au fost şi sunt realiste, în con cor -danţă cu nevoile şi dezideratele asumate, darşi cu sustenabilitatea reală şi competenţelelimitate ale întregii Asociaţii pentru reali -zarea practică.

În concret şi în consens cu cele afir -mate, trebuie să subliniem că un obiectivper manent şi călăuzitor a fost eficientizareamuncii desfăşurate la toate nivelurile, va -lorificarea învăţămintelor şi experienţei acu -mulate acordându-se o mai mare atenţie co -municării, schimbului de idei şi păreri, pre -cum şi sprijin şi îndrumare nemijlocite,având la bază strategia pentru optimizareaşi eficientizarea activităţii.

Considerăm că şi în cadrul acestuiforum se impune să reiterăm că B.P.C. a con -diţionat perseverent, şi temeinic motivat,poziţia A.N.C.M.R.R. de statutul de cadrumilitar în rezervă şi în retragere, segmentdistinct al societăţii româneşti, existent încădin timpul domnitorului Alexandru IoanCuza. A.N.C.M.R.R., ca structură asociativădistinctă, sărbătorind în acest an jubileul

generat de 90 de ani de atestare istorică, 25de ani de atestare juridică şi de 5 ani de lainstituirea, la iniţiativa acesteia şi cu spri -jinul fostului ministru al M.Ap.N., domnulGabriel Oprea, a Zilei Rezervistului Militar –înscrisă în Cartea Tradiţiilor şi SărbătorilorArmatei.

Afirmăm cu tărie că toate acestea auconstituit suportul de motivare şi mobilizarepermanentă, pe bază de voluntariat, pentrua ne îndeplinii obiectivele şi deziderateleasumate, organizând acţiuni şi demersuri,precum şi adoptarea unei poziţii tradiţionaledemne şi civilizate pentru toate organele deconducere.

În toate acţiunile şi demersurile noastreşi din această perioadă am avut în vedere cuprioritate:

• calea legală, civilizată potrivit Statuluide drept, principiilor democratice, a Sta -tutului cadrelor militare, referitor la cele dinrezervă şi retragere şi a Jurământului de cre -dinţă faţă de ŢARĂ;

• respectarea drepturilor consfinţiteprin Constituţie şi dobândite prin lege;

• îmbunătăţirea condiţiilor de staresocială şi de viaţă decente ale cadrelor mi -litare în rezervă şi în retragere şi familiiloracestora;

• evitarea unor ieşiri „vocale” pe „sticlă”(TV) care ar genera motive în plus de ne -mulţumire pentru celelalte categorii socio-profesionale şi nu puţine la număr, plecândde la nivelul acestora de înţelegere şi accep -tare a specificităţii şi particularităţii ser -viciului militar;

• diversificarea modalităţilor de cul -tivare a trecutului istoric şi militar al po -porului şi armatei sale, cultivarea dragosteifaţă de ţară şi neamul românesc, cinstirea şivenerarea înaintaşilor, a eroilor neamului şiarmatei, a recunoaşterii contribuţiei reale aArmatei de Rezervă în toate momentele derestrişte şi de progres ale Ţării, inclusiv lainstaurarea statului de drept, accederea înAlianţa Nord Atlantică şi în UniuneaEuropeană;

• permanentizarea şi operativitatealegăturilor de comunicare şi informare învederea cunoaşterii, îndrumării şi depăşirii


unor greutăţi şi eliminării neajunsurilorreclamate;

• perfecţionarea organizării şi con -ducerii la toate nivelurile ierarhice, având labază prevederi clare, fără ambiguitate aleStatutului şi Strategiei, înţelegerea şi apli -carea riguroasă şi unitară a diagramei orga -nizatorice şi relaţionare, a regulamentelorde ordine interioară proprii.

În contextul celor menţionate, trebuiesă arătăm că B.P.C. a hotărât că, în spiritulcompetenţelor stabilite prin Statut, răs -punderile pentru eficientizarea muncii şi apoziţiei faţă de A.N.C.M.R.R. revin B.P.C., Co -mitetelor şi Birourilor Permanente ale filia -lelor, că toate organele de conducere trebuieca, în raport de rezultatele înregistrate, săadop te permanent măsuri pentru îmbu -nătăţirea funcţionării în toate domeniile şide perfecţionare a muncii în ansamblu.

B.P.C. apreciază că reuniunile zonale auun efect benefic, constituie un valoros cadrude cunoaştere reciprocă, de preluare a unormetode de acţiune, a unor învăţăminte şi ex -perienţe dobândite de unele filiale. Reite -rând şi acum valoroasele întâlniri organizatede filialele Gorj, Constanţa, Galaţi, Buzău,astăzi aducem mulţumiri şi filialei Cluj, carea organizat şi pregătit întâlnirea zonală cure prezentanţii B.P.C. şi ai Filialelelor Satu-Mare, Maramureş, Harghita, Sălaj,Covasna, Bistriţa-Năsăud, Alba, Sibiu şitoate subfilialele Clujului.

B.P.C. apreciază că Filiala Cluj a doveditresponsabilitate, competenţă şi o foartebună etalare a învăţămintelor şi experienţeiacumulate, a unei perfecte colaborări cutoate unităţile militare active din garnizoană,cu prefectura şi Consiliul Judeţean, maipuţin cu Primarul Clujului (Dl. Emil Boc).

Totodată B.P.C. apreciază şi recunoaşteîn continuare că la toate nivelurile Asociaţieise desfăşoară o muncă consistentă pe bazăde voluntariat şi ca urmare se impune ca înpermanenţă să se manifeste cu decenţărespectul şi recunoştinţa pentru toţi caremuncesc în Asociaţie, să preluăm toatepoziţiile constructive din partea membrilor

Asociaţiei, - bineînţeles în lumina Statutuluiprin implementarea lor sau promovarea lacei în drept.

Acum şi întotdeauna se impune săevaluăm activitatea în ansamblu a B.P.C., aComitetelor şi Birourilor permanente alefilialelor şi subfilialelor, a acţiunilor şi de -mersurilor întreprinse şi a nivelului de noto -rietate, reprezentativitate şi percepţie înre -gistrate şi recunoscute faţă de prezenţaA.N.C.M.R.R. în Rezerva Armatei Române - înSocietatea Românească.

Fără teamă de a greşi, vă asigur, stimaţicamarazi că toţi membrii B.P.C. au respon -sabilitatea faptelor şi acţiunilor personale şicolective, a angajamentului asumat prinacceptarea pe baza de voluntariat a funcţiilorstatutare şi se străduiesc să respecte şi săvalorifice la standarde noi moştenirea înain -taşilor, rezultatele anterioare, respectând vir -tuţile cuprinse în Deviza „PATRIE-ONOARE-DEMNITATE”.

Cred că sunt în asentimentul Dvs. săapreciez că munca, activităţile şi demersurileB.P.C. vă sunt bine cunoscute şi ca urmare încele ce urmează voi readuce în atenţie celemai semnificative şi noi aspecte prevăzuteîn etapa de referinţă.

Apreciem că prevederile planului ge -neral cu principalele activităţi au fost axatepe structura Strategiei pentru eficientizareaactivităţii A.N.C.M.R.R. pentru etapa 2013-2017, actualizată în 2014 în urma Con -ferinţei Naţionale din Decembrie 2013,având referire directă la domeniile: specific;studii şi analize; legislativ-normativ; orga -nizatoric; informaţional-relaţional; calitateavieţii şi relaţii internaţionale.

B.P.C. şi prin Grupul Operativ de Lucru,împreună cu Aparatul său Central auanalizat trimestrial şi ori de câte ori a fostnevoie stadiul îndeplinirii planului generalstabilind corectivele care s-au impus – Demnde menţionat faptul că vicepreşedinţii pedomenii de responsabilitate şi-au stabilitobiective şi activităţi specifice, având ca scopprincipal îndeplinirea planului general.

În consecinţă s-au formulat şi adoptatmăsuri şi acţiuni specifice etapei de refe rin -ţă parcurse, direct ancorate în realitatea co -


tidiană care a marcat existenţa A.N.C.M.R.R.şi menirea asumată.

În context, este demn de a reaminti:• Aniversarea Zilei A.N.C.M.R.R. la 90 de

ani de legitimitate istorică şi 25 de ani de lareînfiinţare-1990 şi a Zilei Rezervistului Mi -litar (la 5 ani de la instituire);

• Încheierea procesului de elaborare,teh noredactare şi editare a monografiei„A.N.C.M.R.R. „Alexandru Ioan Cuza”- Mi -siune de Credinţă, Datorie de Onoare”(1925-2015);

• Actualizarea acordului preşedinteluiRomâniei privind Înaltul patronaj alA.N.C.M.R.R., conform tradiţiei şi prevederiiStatutului Asociaţiei;

• Actualizarea protocoalelor în vigoareşi identificarea unor noi oportunităţi deconlucrare cu alte structuri ale instituţiilorcentrale şi locale ale statului, dispuse să ajuteA.N.C.M.R.R. în rezolvarea obiectivelorasumate;

• Coordonarea pregătirii şi desfăşurăriiadunărilor generale anuale ale filialelor ju -deţene şi de sector;

• Valorificarea schimburilor de expe -rienţă în plan zonal;

• Eficientizarea sistemului de co mu -nicare-informare, informare şi ajutor înraport cu sustenabilitatea asigurată tuturoracţiunilor şi demersurilor la nivel central şial filialelor;

• Informarea sistematică a membrilorasociaţiei cu probleme referitoare la cu noaş -terea şi înţelegerea conceptelor politico-militare actuale prin care sunt definite se -curitatea, stabilitatea, interesul naţional şiapărarea naţională, situaţia geo-politică ac -tuală, evoluţia societăţii româneşti în con -text, şi impactul asupra segmentului socio-profesional reprezentat de cadrele militareîn rezervă şi în retragere provenite din ac -tivitate în Armata României;

• Continuarea susţinerii unor procedurispecifice pentru reluarea iniţiativelor legis -lative aflate în Parlament şi reluarea amen -damentelor referitoare la: Legea pensiilormilitare de stat; Legea de modificare şi com -

pletare a Legii nr. 346/2006 privind orga -nizarea şi funcţionarea Ministerului Apără -rii Naţionale; Statutul cadrelor militare, gra -daţilor şi soldaţilor; Pachetul de legi privindsistemul de sănătate publică;

• Antrenarea unui număr mai mare decadre militare în rezervă şi în retragere,membri ai Asociaţiei în procesul de studiereşi formulare de propuneri la actele nor -mative specifice, în vederea definitivării înComisia Centrală a M.Ap.N.;

• Pornirea demersului de fundamentarea Cadrului General de acţiune pentru parti -ciparea la programe de finanţare europeanăvizând valorificarea potenţialului uman alAsociaţiei în sprijinul activităţii locale, îmbu -nătăţirea calităţii vieţii cadrelor militare înre zervă şi în retragere, implicareaA.N.C.M.R.R. în managementul crizelor lanivel central şi local;

• Continuarea dezvoltării şi întăririirelaţiilor de colaborare cu structurile aso -ciative similare la nivel central şi local (trans -frontalier) din ţările membre NATO şi UE,deja statornicite, acordând prioritate celordin ţările vecine şi de natură specifică,aparte, cu Republica Moldova;

• Identificarea de noi oportunităţipentru conlucrare şi cu alte structuri aso -ciative similare din spectrul de interesstrategic al României şi Armatei Române.

• Demararea acţiunilor pentru des chi -derea relaţionării cu structuri asociative si -milare din Germania, Polonia şi Turcia.

În contextul informaţiilor prezentatereferitoare la acţiunile şi demersurilerealizate, merită să fie amintite şi urmă -toarele:

• Primirea la Consilierul PreşedinteluiRomâniei pentru confirmarea recunoaşteriiA.N.C.M.R.R. „Alexandru Ioan Cuza” func -ţionând sub patronajul Preşedintelui Româ -niei în calitate sa de Comandant al ForţelorArmate;

• Împreună cu Primăria Sectorului 2 s-a realizat întâlnirea cu domnul Vice-primmi -nistru Gabriel Oprea, în ziua de 06.03.2015,a reprezentanţilor conducerii centrale,



filialelor de sector şi a Judeţului Ilfov, a celor 5filiale asociative pe arme şi specialităţimilitare, a celor 3 cu protocol de colaborareprecum şi a celor 6 structuri asociativerepre zentative ale sistemului de ordinepublică şi siguranţă naţională;

• Tot cu sprijinul Primăriei Sectorului 2,al domnului Gl.mr.dr.ing (r) Neculai Onţanu,am organizat întâlnirea reprezentanţilorC.N.P.V., federaţiilor şi asociaţiilor naţionaleale pensionarilor din România în 30.07. a.c.cu Vice-primministru şi reprezentanţi aiGuvernului – promovând obiectivele princi -pale referitoare la asigurarea condiţiilor destare socială şi de viaţă decente ale pensio -narilor şi persoanelor vârstnice;

• Întâlnirea cu Secretarul de Stat pentruRelaţia cu Parlamentul şi Creşterea calităţiivieţii personalului;

• Ne-am adresat Preşedinţiei, Guver -nului, Preşedinţilor Senatului şi CamereiDeputaţilor, Ministerului Apărării Naţionale,pentru modificarea Constituţiei referitoarela definirea statului naţional român, defi ni -rea minorităţilor etnice şi eliminarea no -ţiunii de minoritate naţională;

• Participarea la definitivarea legiipensiilor militare, la susţinerea introduceriiîn noul Cod Fiscal a drepturilor de redirec -ţionare a 2% din impozitul pe pensii;

• Participarea la Comisia Superioarăpentru acte normative specifice a M.Ap.N.; lacele 5 şedinţe generale şi 2 extraordinare,unde s-au analizat 31 acte normative - prin -tre care şi ordinul pentru aprobarea in -strucţiunilor privind organizarea, funcţio -narea cercurilor militare de garnizoană înArmata Românei - în mod deosebit înşedinţele din luna mai, iunie, septembrie a.c.în care reprezentanţii unor structuri centraleale M.Ap.N. au introdus în mod nejustificat,ilegal şi lipsit de cea mai elementară rela -ţionare camaraderească, prevederea ilegalăreferitoare la bunurile în folosinţă gratuită -dorindu-se impunerea A.N.C.M.R.R., la toatenivelurile, să suporte cheltuielile pentrubunurile date în folosinţă gratuită în cadrulcercurilor militare.

• Menţionăm numărul mare de lucrări

cu tematică militară şi monografii apărutesub patronajul Filialelor Judeţene şi alesectoarelor Capitalei;

• Acordarea Premiului pentru cea maivaloroasă lucrare de licenţă şi masteratelaborate în U.N.Ap.;

• Participarea directă la implementareaprevederilor Protocoalelor de colaborare cuPrimăria Sectorului 2 al Capitalei, AOŞR-Secţia de Ştiinţe Militare, U.N.Ap. şi AcademiaTehnică Militară şi lansarea Mesajului deunitate a cadrelor militare în rezervă şi înretragere din afara Asociaţiei noastre;

• În aceeaşi perioadă A.N.C.M.R.R. aobţinut 1550 locuri pentru staţiunile mon -tane-Sinaia, Predeal, Olăneşti- şi litoral - CapAurora, Sulina, Eforie Sud, Mangalia-vile şiMangalia-cercul militar; pentru tratament înstaţiunile balneare au fost obţinute 500locuri în locaţiile M.Ap.N., M.M.F.P.S.P.V.,Academiei Române şi ale Spitalului Elias.A.N.C.M.R.R. a intervenit pentru modificareaOrdinului M.Ap.N. M 110/2009, asigurându-se începând cu 01.09.2014 decontareavalorii medicamentelor compensate pentrucadrele militare în rezervă şi în retragere.

În anul 2015 în Sanatoriul de Fizio -terapie şi Balneologie „Dr. Dumitru Cante -mir” Bălţăteşti, peste 1000 de cadre mili -tare în rezervă şi în retragere au beneficiatde tratament şi recuperare medicală.

De asemenea trebuie să reamintim căB.P.C. a acţionat cu perseverenţă pentruacordarea de recompense morale constândîn promovarea în grad a unor membri aiA.N.C.M.R.R. care s-au distins prin activitate,demnitate şi probitate morală şi profesio -nală, dovedite pe timpul cât s-au aflat înactivitate şi în mod deosebit în cadrul Aso -ciaţiei, după trecerea în rezervă / retragere.

Ca urmare în perioada octombrie 2014-noiembrie 2015 au fost promovaţi în grad 8generali, s-a acordat gradul de general la 10colonei / comandori, şi au fost înaintaţi îngrad 191 ofiţeri, 30 maiştri militari şisubofiţeri.

De asemenea s-a acordat gradul desublocotenent / aspirant la 24 de maiştriimilitari şi subofiţeri. Comparativ cu perioada


anterioară lunii octombrie 2014, numărulcelor promovaţi este mult redus, datorităcondiţiilor restrictive impuse prin OrdinulM.Ap.N., M 132/2012.

Cu sprijinul direct şi avantajos aldomnului Gl.mr.dr.ing. N. Onţanu şi alcamarazilor din Primăria Sectorului 2 aufost confecţionate şi conferite cu prilejul Zi -lei Rezervistului Militar şi a celorlalte ani -versări, Emblema de Onoare a A.N.C.M.R.R.unui număr de 63 de personalităţi civile şiunor membri ai A.N.C.M.R.R., ai structurilorafiliate, iar Medalia Aniversară „RezervistulMilitar” unui număr de 79 de membri aiAsociaţiei.

B.P.C. a acţionat direct şi eficient înaceastă etapă în comisia interministerialăpen tru adoptarea noii legi a pensiilor mili -tare, promulgată cu nr.223/ 2015, precum şila modificarea Ordinului M.Ap.N. M132/2012, înlocuit cu Ordinul M97/28.09.2015, obţinându-se o relaxare acondiţiilor pentru înaintarea în grad acadrelor militare în rezervă şi în retragere.

Pentru 1 Decembrie 2015 au fostanalizate şi înaintate propuneri de promo -vare în grad a 7 generali, de acordarea agradului de general la 28 colonei/ comandorişi de înaintare în grad a 22 ofiţeri, precum şide acordare a gradului de sublocotenent la 2maiştrii militari şi subofiţeri.

În perioada de analiză, trebuie să inclu -dem şi efortul depus pentru editarea a 2 nu -mere a Revistei Rezerva Oştirii Române, în -su mând 192 de pagini şi peste 70 materialede informare, documentare şi popularizarea filialelor şi de promovare a imaginii, noto -rietăţii şi reprezentativităţii A.N.C.M.R.R., -Nr.32/ mai 2015 constituindu-se prin con -ţinut o mini monografie a A.N.C.M.R.R.-vicepreşedinţii B.P.C. reuşind prelucrarea şiconfigurarea unei forme corespunzătoarematerialelor întocmite de către filiale.

Reprezentativitatea şi legitimitateaA.N.C.M.R.R. în plan internaţional a fost opreocupare constantă a B.P.C.

Cu prilejul manifestărilor jubiliare dinmai 2015, pentru prima dată A.N.C.M.R.R. afost onorată de prezenţa a 4 preşedinţi de

structuri asociative similare din vecinătateaimediat strategică şi a interesului nostru derelaţionare respectiv din Bulgaria, Moldova,Serbia şi Turcia Au răspuns elogios apeluluinostru reprezentanţii Germaniei, Italiei,Poloniei, Sloveniei şi Ungariei, prin prezenţaataşaţilor militari ai respectivelor ţări,acreditaţi la Bucureşti..

Cu acest prilej s-a evidenţiat interesulpe plan regional de valorificare a poten -ţialului de eligibilitate pentru participarea laprograme cu finanţare europeană, - apre -ciindu-se strădaniile A.N.C.M.R.R.

B.P.C. este interesat să dea o nouădimensiune şi dinamică activităţii de relaţiiinternaţionale, lucru confirmat prin faptecare s-au materializat la nivel central şi lanivelul filialelor.

Amintim că în activitatea de relaţiiinternaţionale centrul de gravitate al acesteiactivităţi se plasează şi la nivelul filialelor.

Dacă în perioada 2009-2013 la nivelulfilialelor s-au înregistrat 37 activităţi înplan internaţional, numai la nivelul 2014 s-au desfăşurat 23 activităţi, iar pentru 2015sunt prevăzute 35 de activităţi.

De reţinut că dinamica a crescut nunumai la nivel transfrontalier ci şi al filialelordin judeţele Prahova, Hunedoara şi Cluj.

Alături de cei menţionaţi mulţumim tu -tu ror filialelor care au derulat activităţi in -ternaţionale, respectiv: Timiş, Bihor, Satu-Mare, Iaşi, Constanţa, Giurgiu, Mehedinţi.

În prezent sunt în curs de perfecţionaredocumente şi programe de cooperare lanivel central cu Germania, Turcia şi Ungaria,urmând a se desfăşura în luna decembrie odeplasare a delegaţiei A.N.C.M.R.R. laBudapesta.

Reamintim, ca material de bilanţ, cădelegaţia A.N.C.M.R.R., condusă de general-maior Mihălcioiu, împreună cu general-maior Paul (Timiş), general Ilieş – aparatulcentral, în perioada 18-19 septembrie auparticipat în Serbia la aniversarea a 150 anide la stabilirea pensiilor militare şi 22 ani dela înfiinţarea structurii lor asociative.

Nu putem trece cu vederea că şi în do -


meniul comunicare-protocol s-au depuseforturi deosebite, înregistrându-se dateinformative semnificative.

B.P.C. a pregătit, organizat şi desfăşuratsesiuni de comunicări ştiinţifice prilejuitede:

- Ziua Armatei Române la 70 de ani dela eliberarea ultimei brazde de pământ desub ocupaţia Ungaro-horthystă;

- Sărbătorirea zilei de 1 Decembrie2014 – Ziua Naţională a României;

- Aniversarea a 156 de ani de la UnireaPrincipatelor Române;

- Ziua Armatei Române - 25 octombrie- sărbătoare de suflet a cadrelor militare înrezervă şi în retragere provenite din armată(21.10.2015);

- Evocarea celor mai semnificativeconotaţii istorice ale evenimentelor jubiliareaniversare din 31 mai 2015, reuşind careuniunea camaraderească să se etaleze ca omanifestare a dragostei faţă de ţară şineamul românesc, faţă de armata sa activă şide rezervă, a spiritului de corp şi unitar alrezervistului militar din întregul Sistem deApărare, Ordine Publică şi SiguranţăNaţională.

Au fost argumentaţi parametrii fun -damentali care dau dimensiune şi recu -noaştere A.N.C.M.R.R. „Alexandru Ioan Cuza”şi anume legitimitate istorică şi juridică,reprezentativitate, utilitate şi notorietatepublice, jubileul aniversar confirmândA.N.C.M.R.R. şi rezervistul militar la vârstamaturităţii lor depline.

S-a dovedit că structura asociativăcreată cu mai bine de două decenii şijumătate, prin asocierea liber consimţită afostelor cadre active ale Armatei Române adevenit pas cu pas, o structură viabilă,democratică, aptă a reprezenta şi apăra înspiritul onoarei şi demnităţii militare,interesele şi drepturile legal cuvenitecadrelor militare în rezervă şi în retragere şifamiliilor acestora.

Monografia A.N.C.M.R.R.„AlexandruIoan Cuza”, lansată cu prilejul jubileuluianiversar prezentând aspecte ale istorieiAsociaţiei, îndemnând la consolidarea a tot

ce a fost bun şi valoros, la prevenirea mo -mentelor de impas printr-o unitate denezdruncinat a tuturor românilor şi mili -tarilor în activitate şi în rezervă, a devenitCarte document istoric, prin etalareafaptelor memorabile pentru noi şi modelgeneraţiilor viitoare de cadre în rezervă şi înretragere.

Editarea Monografiei a solicitat unefort de dăruire şi înţelepciune din parteacolegilor implicaţi şi se cuvine să le adresezcu deosebită preţuire respectuoase mul -ţumiri tuturor, în mod deosebit PrimărieiSector 2 pentru solicitudine şi implicare curesponsabilitate.

În aceeaşi perioadă analizată s-autransmis comunicate ale B.P.C., ServiciuluiJuridic şi departamentelor, însumând unnumăr de 23 comunicate, 10 informări şimesaje. Din partea filialelor s-au primit 130de mesaje care au fost trecute pe SITE-ulA.N.C.M.R.R.

Cu ajutorul Serviciului Secretariat şiProtocol s-au întocmit şi distribuit invitaţiipentru participare la activităţile organizate,felicitări cu ocazia diferitelor sărbătorilegale, de asemenea s-a ţinut un contact maibun cu „media” – Trustul de Presă alArmatei, în special cu Observatorul Militar şi„ProPatria”.

De asemenea, în perioada de referinţăA.N.C.M.R.R. a asigurat participareareprezentanţilor la nivel central respectivteritorial, la toate ceremonialele militar-religioase, la toate evenimentele omagiale aleistoriei militare a poporului român, la toateactivităţile festive şi de protocol organizatede ambasadele din Bucureşti, la zilele Cate -goriilor de Forţe Armate şi StructurilorCentrale din M.Ap.N. Totodată s-a implicatalături de M.Ap.N., A.N.V.R. şi Cultul Eroilor, laplecarea „Ştafetei veteranilor de război” petraseul Bucureşti - Carei ocazionată desărbătorirea Zilei Armatei Române la 25octombrie, participând la festivităţile de laCarei şi la toate celelalte, din judeţe şiCapitală, ocazionate de Anul Veteranilor deRăzboi şi Anul Veteranilor din teatrele de


operaţii.Este demn de menţionat implicarea cu

înaltă responsabilitate a tuturor filialelor, însăse detaşează Filiala Satu-Mare pentrucontribuţia adusă la reuşita manifestărilor dela Satu-Mare şl Carei..

Aşa cum am precizat anterior, raportulde analiză nu este exhaustiv, lista aspectelorpozitive poate continua. Dumneavoastră ştiţifoarte bine că acest document informaţionalşi de analiză poate fi o invitaţie (provocare) laanalize proprii care vor conduce la perfec -ţionarea muncii în general, dar vă îndemn petoţi să recunoaştem că din păcate cinemunceşte mai şi greşeşte şi fără a deranja pecineva trebuie să acceptăm că este loc pentrumai bine.

Trebuie să spunem că în etapa de refe -rinţă ne-am confruntat sau am identificat oserie de lipsuri şi neîmpliniri în muncanoastră datorate unor cauze subiective şiobiective.

Doresc să evidenţiez că cele subiectivesunt generate de aspectele de comportament,gândire, neangajare cu dăruire şi respon -sabilitate şi bineînţeles de unele motiveneîntemeiate de frustrare şi super orgolii aleunor camarazi.

Doresc să evidenţiez unele din cele maisemnificative aspecte:

Sunt unii camarazi care nu-şi asumă„răspunderea”, sau unii nu-şi mai amintescrăspunderile asumate, nu se angajează launele obligaţii, dacă diferă de domeniul deresponsabilitate, - deşi li se solicită ajutorul;

Nu se înţelege că avem o echipă şifiecare trebuie să contribuie concret labunul mers al lucrurilor;

Unii se mulţumesc să-şi spună părerea,să facă observaţii critice-corecte, dar nu-şiasumă răspunderea de a se implica înrezolvarea problemelor;

Avem camarazi care sunt foartesensibili dacă li se fac observaţii sau apre -cieri critice, iar unii uită competenţele care lerevin prin Statut şi Regulamentul de OrdineInterioară.;

Se constată perpetuarea unor nereguli,a unor concepţii greşite de conducere, inter -

pretării Statutului, Strategiei şi Hotărâriloradoptate într-o nuanţă accentuată de subiec -tivitate, unor imperfecţiuni de exprimare înacestea.

Încă nu se stăpâneşte temeinic legislaţiaîn vigoare referitoare la organizarea şifuncţionarea A.N.C.M.R.R. şi ca urmare seacţionează cu unele reţineri şi lipsă de inci -sivitate pentru obţinerea drepturilor legale,pentru identificarea surselor de finanţareale asociaţiei, inclusiv prin proiecte de parte -neriat şi organizarea unor servicii utilitare lanivel de filială pentru membrii şi familiiloracestora iar calitatea de utilitate publică nupentru toţi este o modalitate legală pentrusprijinul necesar în îndeplinirea obiectivelorpropuse şi mai ales în relaţionarea cu in -stituţiile locale ale statului, pentru asigu rareaîmbătrânirii active, creşterii calităţii vieţii şirealizării unei adevărate solidarităţi întregeneraţii:

Referitor la aspectele obiective decauzalitate, printre acestea se pot menţionaunele atitudini nejustificate de reticenţă aunor personalităţi şi instituţii publice, deneînţelegere deplină a particularităţilorserviciului militar şi a calităţii de rezervist,necunoaşterea parametrilor fundamentali aiA.N.C.M.R.R.„Alexandru Ioan Cuza”, la care seadaugă fără a greşi, competenţele limitate aleAsociaţiei, ca ONG – de utilitate publică, îndomeniile legislativ, financiar, logistic şimenţinerea unor momente ale crizei deimagine a A.N.C.M.R.R.

Cu foarte multă reţinere şi supăraretrebuie totuşi să afirm că asistăm în modnejustificat, lipsit de temei şi cu uneleconsecinţe grave în relaţionarea noastră cuM.Ap.N., la poziţia unor mai tineri camaraziaflaţi în diferite posturi în structurile deconducere ale ministerului, prin care elu -dează prevederile Constituţiei şi a celorstabilite prin Legi şi ordine ale M.Ap.N., şicare conduc la reducerea sau anulareasentimentelor de solidaritate între generaţiilede militari activi şi în rezervă, posibil săafecteze relaţionarea Armatei de Rezervă cuArmata Activă.

Deşi problema asistenţei medicale şi


medicamentelor este rezolvată legal, se men -ţin în continuare unele greutăţi în dobân -direa drepturilor, sunt ignorate drepturilefinanciare cuvenite prin Lege pentrucalitatea de utilitate publică.

Dragi camarazi, printr-o analiză perti -nentă proprie pot fi identificate şi alteaspecte de neîmpliniri şi insatisfacţii, dar neoprim aici cu prezentarea, având convin -gerea în găsirea soluţiilor potrivite fiecăreistructuri de conducere pentru îmbunătăţireaactivităţii, contând, nu în ultimul rând şi peschimbul benefic de experienţă care vacontinua între filiale.

Cred că toţi cei pre zenţi vom fi animaţiîn continuare de gân durile şi sentimenteleexprimate, răsplă tind astfel încrederea şiaşteptările celor peste 35.000 de membrii aiA.N.C.M.R.R. „Alexan dru Ioan Cuza”.

Beneficiind astăzi de o bogată expe -rienţă, un diversificat fond de activitate,demersuri şi reuşite viabile, de un corpcompetent de cadre militare în rezervă şi înretragere, caracterizate de probitate profe -sională şi camaraderească, înaltă conduităcivică şi acţionând în unitate de nezdruncinatşi pe bază de cauzalitate înţe leaptă, toateaceste realităţi de necontestat pot fi valo -rificate superior în beneficiul A.N.C.M.R.R.„Alexandru Ioan Cuza”.

Fiind în asentimentul Dumneavoastră,asigurăm pe toţi membrii Asociaţiei şifamiliilor lor că nimeni şi nimic nu ne vaabate de la crezul nostru sfânt şi prioritatea„zero” va continua să reprezinte lupta cudemnitate pentru apărarea drepturilordobândite şi pe drept cuvenite, asigurândcondiţiile de stare socială şi de viaţă decentetuturor membrilor Asociaţiei, pensionarilormilitari, familiilor acestora.

Nu pot să închei fără a reaminti odată cuîndemnul la unitate structurală şi de corp, căliantul care a unit întreaga Armată îndecursul istoriei şi care ne uneşte şi acum încuget şi simţiri este Jurământul Sfânt faţă deŢARĂ şi NEAM, care nu poate fi ignorat sauanulat indiferent de cine va conduce ŢARA,„EL” trebuie să fie punctul de plecare a

oricărei dezbateri sau măsuri referitoare laobligaţiile şi drepturile celor ce fac parte dinArmata României cu cele două componentede bază – Armata Activă şi Armata deRezervă.

Fiind în preajma sărbătoririi Zilei Naţio -nale a României, este o onoare deosebităpentru mine de a exprima în acest cadru deînaltă responsabilitate camaraderească şicivică, faptul că toate cadrele militare în re -zervă şi în retragere cinstesc Ziua Naţionalăşi respectă semnificaţia ei ca pe o icoană adevenirii şi existenţei noastre ro mâneşti şiconsideră că patriotismul şi dragostea faţă deneamul românesc nu au şi nu trebuie să aibăculoare politică, având încredere deplină înputerea morală a Conştiinţei Naţionale.

Exprimăm convingerea pentru o înţe -legere superioară şi temeinic argu mentată apoziţiei A.N.C.M.R.R. „Alexandru Ioan Cuza”,care rămâne ancorată în realitatea cotidianăa societăţii româneşti, - prioritatea mo men -tului fiind îndemnul la înţelepciune, dem -nitate şi un comportament civic înaintat, încontextul necesităţilor şi sarcinilor ime diateşi de viitor, manifestând echidistanţă politică,dar să relaţionăm cu toţi cei care ne-auîmpărtăşit ideile şi cerin ţele, ajutându-ne înînfăptuirea idealurilor şi ne pot da garanţiasprijinului de care A.N.C.M.R.R. are nevoie caO.N.G. de utilitate publică şi fără scoppatrimonial.

Vă adresez tuturor mulţumiri pentruparticiparea la acest FORUM, pentruactivitatea desfăşurată, multă sănătate şiîmpliniri în viaţa personală, în familiilevoastre, dar şi în Familia noastră a tuturor„A.N.C.M.R.R. Alexandru Ioan Cuza”.

La Mulţi Ani România ! La Mulţi Anipoporului român ! La Mulţi Ani A.N.C.M.R.R.,,Alexandru Ioan Cuza” !

Tuturor, sărbători de iarnă fericite, UnAN NOU – 2016 – mai bun şi LA MULŢI ANI!

Gl.(r)prof.univ.dr. Mihai IliescuPreşedintele A.N.C.M.R.R.


În temeiul art. 23 alin. (2) din Sta -tutul Asociaţiei Naţionale a CadrelorMilitare în Rezervă şI în Retragere,Consiliul Director adoptă următoarea:

HOTĂRÂRE

Art.1 - Se aprobă raportul şi infor -mările prezentate în Şedinţa ConsiliuluiDirector astfel: Raportul de activitate alBiroului Permanent Central, al filialelorjudeţene şi ale sectoarelor MunicipiuluiBucureşti, pentru perioada 23 octombrie2014-25 noiembrie 2015, informărileFilialelor Sector 3 şi ale Judeţelor Bihor,Neamţ, Timiş, Informarea Comisiei deanaliză a respectării Statutului, Infor -marea Comisiei de cenzori din aparatulcentral de lucru.

Art.2 - Se aprobă completareaConsiliului Director cu: gl.bg.(r) prof.univ.dr.Bunea Marian, gl.bg.(r) VaidaCornel, gl.bg.(r) Antohi Constantin şicol.(r) ing. Joldea Ion, iar a BirouluiPermanent Central cu col.(r) ing. JoldeaIon, urmărind ca validarea să fie făcută laConferinţa Naţională.

Art.3 - Consiliul Director apreciazăactivitatea desfăşurată de organele deconducere ale A.N.C.M.R.R. pe întreagescară ierarhică şi este de acord cuactivitatea desfăşurată de acestea.

Art.4 - Având în vedere dimensiuneaAsociaţiei, structura organizaţională,domeniul de acţiune, specificul profesieimembrilor, programul de desfăşurare aactivităţilor pentru rezolvarea nevoilorcadrelor militare în rezervă şi în

retragere, pilonul doi şi trei al armateiromâne, Consiliul Director aprobăcreşterea, în două etape, a resurselorfinanciare necesare desfăşurării ac -tivităţilor A.N.C.M.R.R. Astfel, în primaetapă cuantumul cotizaţiei lunare amembrilor va fi de trei lei / lună, înce -pând cu luna ianuarie 2016, iar în a douaetapă cotizaţia va fi de cinci lei / lună,începând cu luna ianuarie 2017, dupădiscutarea acesteia în adunările generaleale filialelor care vor avea loc în trimestruldoi anul 2016.

Biroul Permanent Central alA.N.C.M.R.R. va asigura participareareprezentanţilor Asociaţiei la activitateainstituţiilor publice care iniţiază şielaborează acte normative care vizeazădrepturile cadrelor militare în rezervă şiîn retragere cu referire la protecţiasocială, asistenţa medicală, recupe -ratorie, asigurarea gratuităţii medica -mentelor, absorbţia de fonduri europene,precum şi în coordonarea direcţionării,la nivelul fiecărei filiale din structură, acotei de 2 % din impozitul pe pensiecătre A.N.C.M.R.R. sau pentru acţiuniumanitare, conform prevederilor legale învigoare.

Art.5 - Biroul Permanent Central vaacţiona în continuare pentru:

a) afirmarea spiritului de unitate,demnitate, respect şi realizarea dialo -gului instituţional, construit pe baza prin -cipiilor camaraderiei şi colegialităţii;

b) prezentarea ori de câte ori va finevoie, a poziţiei conducerii Asociaţieireferitoare la unele aspecte privind

HOTĂRÂREA CONSILIULUI DIRECTOR Nr. 2 din 25 noiembrie 2015

imaginea armatei şi la respectarea drep -turilor cadrelor militare în rezervă şi înretragere;

c) îndrumarea şi sprijinirea filialelorteritoriale în rezolvarea problemelor cu -rente sau a sarcinilor care le revin;

d) reeditarea Buletinului Informatival A.N.C.M.R.R. privind managementulAsociaţiei.

Art.6 - Pentru rezolvarea operativăa activităţilor stabilite la nivelul apara -tului central, comitetele şi birourile per -ma nente de la filialele teritoriale vor luamăsurile necesare pentru întocmirea şitrasmiterea la timp a evidenţei mem -brilor, a raportului anual şi a planului deactivităţi, data adunărilor generale anuale.Documentele se vor elabora conform me -

to dologiei Biroului Permanent Central. Art.7 - Consiliul Director recomandă

Biroului Permanent Central să dezvolte,la nivel central şi teritorial, conlucrareacu asociaţiile similare din ţară şi străi -nătate, în conformitate cu prevederileStatutului şi ale protocoalelor convenite;

Art.8 - Organele de conducere aleA.N.C.M.R.R. vor îndeplini prevederileprezentei hotărâri.

General-lt. (r) dr. Radu VLĂSCEANUVicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.

Hotărârea a fost adoptată în ŞedinţaConsiliului Director din 25 noiembrie2015


v

CONSILIUL DIRECTOR AL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE

prin preşedinteGeneral (r) prof. univ. dr. Mihai ILIESCU


Raportul prezentat de domnul

General (r) prof. univ. dr. Mihai

Iliescu, preşedintele A.N.C.M.R.R. a

evidenţiat, pe bună dreptate, rezultatele

deosebite obţinute de B.P.C. şi Filiale, în

anul care s-a scurs, în toate activităţile

stabilite prin Strategia şi Statutul Aso -

ciaţiei.

Intenţia noastră nu este de a

minimaliza aceste rezultate, ci de a atrage

atenţia asupra unor deficienţe constatate

în aplicarea şi respectarea prevederilor

Statutului.

La jumătatea intervalului între două

Conferinţe Naţionale, C.A.R.P.S. îşI înde -

plineşte datoria statutară de a prezenta

unele deficienţe, în primul rând pentru

ca, împreună cu toţi preşedinţii de filiale,

să găsim metodele pentru înlăturarea

acestora şi în al doilea rând, dacă este

necesar, să operăm modificările necesare

ale prevederilor Statutului.

Am constatat următoarele: 1. Necu -

noaşterea sau nerespectare întocmai a

unor prevederi ale Statutului. Deşi din

anul 2007 în activitatea Asociaţiei noas -

tre se aplică prevederile Legii 246/2005,

la unele filiale se menţin încă o serie de

denumiri anacronice, de exemplu: orga -

nizaţie a Uniunii, conferinţă judeţea -

nă, asociaţie în localitate. De asemenea

nu se ţine seamă de faptul că Statutul

A.N.C.M.R.R. este unic şi valabil pentru

toţi membrii şi pentru toate structurile

Asociaţiei (art.1, 17 şi 66). Sunt unele

persoane care spun: ,,În statutul filialei

noastre scrie altfel “. Nu se poate admite

INFORMAREA COMISIEI DE ANALIZĂA RESPECTĂRII STATUTULUI

A.N.C.M.R.R.


aşa ceva. O structură care nu şi-a mo -

dificat prevederile statutului prin

hotărâri ale propriei adunării generale,

nu poate pretinde că este parte din

A.N.C.M.R.R. şi nu poate beneficia de

anumite drepturi, de exemplu nu poate

avea dreptul de utilitate publică,

deoarece acest drept a fost acordat prin

H.G. numai Asociaţiei, nu fiecărei filiale în

parte.

Alte filiale nu respectă prevederile

art 14 şi 28, în care se menţionează că în

aceeaşi localitate nu pot exista două

structuri ale A.N.C.M.R.R.

Se ştie că numai la nivel central

există organe de conducere în afara celor

ale filialelor şi anume Conferinţa

Naţională, Consiliul Director şi Biroul

Permanent Central. Fiecare filială are

propriul său organ de conducere. La

filiale, care reprezintă elementele

structurale de bază ale Asociaţiei, nu pot

exista organe de conducere în afara

acestora. Activităţile filialelor sunt

desfăşurate de oameni, în mijlocul

membrilor filialei.

2. Deficienţe de relaţionare.

Structura ierarhică din cadrul Asociaţiei

nu presupune în primul rând subor -

donare, ci colaborare, comunicare, pen -

tru realizarea scopului final, cu respec -

tarea întocmai a prevederilor Statutului.

De aceea au fost stabilite filialele

judeţene, care sunt coordonate direct de

către B.P.C. şi structuri din celelalte

localităţi, care sunt coordonate prin

intermediul filialelor judeţene. Această

relaţionare este un sistem complex de

legături, atât de sus în jos, cât şi invers. Se

constată uneori o lipsă de interes şi de

operativitate în receptarea informaţiilor

transmise de la organele centrale, cât şi

de confirmare a primirii acestora. Un

exemplu este acela referitor la adresa

621 / 04.11.2014, către 8 filiale , adresă

care a rămas fără răspuns.

3. Insuficientă mobilizare pentru

plata cotizaţiei pentru asociaţie (plata

cotizaţiei şi a cotei pentru fondul cen -

tralizat). Sunt mulţi restanţieri şi nu este

asigurată nici cota stabilită prin Statut.

De aceea considrăm binevenită propu -

nerea ca începând din anul 2016, cotiza -

ţia lunară să fie de 5 lei.

Preşedintele C.A.R.P.S.

General de brigadă (r) ing.

Gheorghe GẬRLEA

v


Anul acesta s-au împlinit: 90 de ani de laîn fiinţarea în 1925, a SocietăţiiOfiţerilor în Rezervă Proveniţi din

Activitate (S.O.R.P.A.), căreia A.N.C.M.R.R. îimoşteneşte tradiţiile; 25 de ani de lareluarea, în 1990, a tradiţiei asociative a ca -drelor militare în rezervă şi în retragere, prinînfiinţarea Ligii Naţionale a Ofiţerilor înRezervă şi în Retragere, astăzi AsociaţiaNaţională a Cadrelor Militare în Rezervăşi în Retragere ,,Alexandru Ioan Cuza”; 5ani de la instituirea prin Hotărârea deGuvern nr. 467 / 12.05.2010, a zilei de 31mai, a fiecărui an, ca Ziua RezervistuluiMilitar, dată la care, printr-o fericită coin -cidenţă este sărbătorită şi Ziua A.N.C.M.R.R.

Evenimentele menţionate au semni -ficaţii deosebite pentru Asociaţia Naţională aCadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere,,Alexandru Ioan Cuza”, structură asociativăcare ocupă un loc bine definit în societatearomânească de azi, prin legitimitatea saistorică şi juridică, precum şi prin repre -zentativitatea, utilitatea şi notorietatea decare se bucură.

Numitorul comun al celor trei eveni -mente sărbătorite în acest an la sfârşit deflorar este cel al menţinerii şi dezvoltăriisen timentelor de camaraderie şi solidaritateîntre cadrele militare în rezervă şi în retra -gere, al promovării dragostei de patrie, subsemnul căruia acestea şi-au făcut datoria subtricolor, cu onoare şi demnitate şi nu în ulti -mul rând, dezvoltarea unei strânse conlu -crări între generaţiile de cadre militare,indiferent de poziţiile acestora – active, înrezervă sau în retragere.

Având în vedere semnificaţia celor trei

evenimente, Asociaţia Naţională a CadrelorMilitare în Rezervă şi în Retragere aorganizat atât la nivel central cât şi local,sărbătorirea acestora la sfârşitul lunii maia.c.

La nivel central, Reuniunea Aniver -sară organizată în ziua de 29 mai a fostprecedată de un ceremonial militar-religiosşi depunerea de coroane de flori laMormântul Ostaşului Necunoscut din ParculCarol.

Cu această ocazie, în prezenţa uneinumeroase asistenţe, au fost depusecoroane de flori de către Statul Major General,Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război,Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare înRezervă şi în Retragere ,,Alexandru IoanCuza”, Asociaţia Naţională a Cadrelor Militareîn Rezervă şi în Retragere din M.A.I.,Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi înRetragere din S.I.E., Asociaţia CadrelorMilitare în Rezervă şi în Retragere din S.R.I.,Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi înRetragere din S.P.P., filialele A.N.C.M.R.R. dinsectoarele Municipiului Bucureşti.

Reuniunea Aniversară propriu zisă s-adesfăşurat la Sala de Marmură a PalatuluiCercului Militar Naţional, la care au luat partereprezentanţii filialelor judeţene şi de sector,ai asociaţiilor afiliate, precum şi ai aso cia -ţiilor din sistemul de ordine publică şi sigu -ranţă naţională. Totodată, în premieră, laaceastă activitate au participat reprezentanţiai structurilor similare din Bulgaria,Republica Moldova, Serbia şi Turcia.

Au răspuns invitaţiei şi au onorat cupre zenţa lor la Reuniunea Aniversară, per -sonalităţi din partea Parlamentului, Preşe -

CRONICĂ LA ANIVERSARĂGeneral-locotenent (r) VICTOR DUMITRESCU

Prim-vicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.


v

denţiei, Guvernului, Ministerului ApărăriiNaţionale, Patriarhiei Române, StatelorMajore ale categoriilor de Forţe Armate,Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Războiş.a.

După ce a deschis Reuniunea Ani ver -sară, şi a subliniat faptul că aceasta areprofunde semnjficaţii pentru cadrele militareîn rezervă şi în retragere, etalându-se ca unvector de unitate în continuitate şi a nomi -nalizat invitaţii la reuniune, preşedinteleA.N.C.M.R.R., domnul general (r) prof. univ.

dr. Mihai Iliescu a prezentat expunerea cutema: ,,Asociaţia Naţională a CadrelorMilitare în Rezervă şi în Retragere,,Alexandru Ioan Cuza” – legitimitateistorică şi juridică, reprezentativitate,notorietate şi utilitate publice”.

Materialul prezentat s-a constituit într-un veritabil document analitic al vieţii şiactivităţii celei mai mari structuri asociative acadrelor militare în rezervă şi în retragere,structură care nu-şi uită niciodată rolul şimisiunile şi care se preocupă de păstrareanealterată a valorilor sub auspiciile cărorafuncţionează, cuprinse sintetic în deviza

,,Patrie, Onoare, Demnitate”. O dovadă înacest sens fiind însăşi organizarea acesteiReuniuni Aniversare, în care toate cele treievenimente sărbătorite şi-au găsit un locbine definit în expunerea prezentată.

Un moment aparte al reuniunii l-a con -stituit prezentarea scurt-metrajului intitulat,,De ziua lor”, dedicat rezervistului militar,realizat de Trustul de Presă al Armatei,instituţie cu care A.N.C.M.R.R. colaborează încondiţii foarte bune

Un interes deosebit pentru participanţiila reuniune l-au reprezentat mesajele defelicitare adresate în primul rând cu ocaziaZilei Rezervistului Militar, precum şi cuprilejul celorlalte momente de referinţă dinviaţa şi activitatea Asociaţiei. (Mesajele defelicitare se publică integral la sfârşitulacestui material).

Răsplătind contribuţia importantă lapromovarea valorilor moral-spirituale şi atradiţiilor militare româneşti, adânc înge -mănate în deviza ,,Patrie, Onoare, Dem nita -te”, preşedintele A.N.C.M.R.R., domnulgeneral prof. umiv. dr. Mihai Iliescu a conferit,,Emblema de Onoare” a A.N.C.M.R.R. şiMedalia Aniversară ,,Rezervistul Militar”unor personalităţi din M.Ap.N., prcum şiunor membri ai A.N.C.M.R.R. şi din Structurileafiliate.

Cu ocazia Reuniunii Aniversare a fostlansată ,,Monografia A.N.C.M.R.R”, o cro -nică a activităţii acestei structuri asociative,pe perioada unui sfert de veac de activitate,lucrare primită cu deosebit interes de ceiprezenţi. Totodată a fost prezentată revista,,Rezerva Oştirii Române” Nr. 1(32)/2015 –număr special dedicat celor patru eveni -mente, care a fost distribuită tuturor parti -cipanţilor la această reuniune de suflet.

Plic aniversar


Dragi soldaţi, gradaţi, maiştri mi litari, subofiţeri, ofiţeri, generali şi amirali înrezervă.31 mai este o dată importantă în calendarul tradiţiilor noastre militare, fiind ziua în

care, din anul 2010, cinstim şi sărbătorim rezerva de personal a Armatei României. Indiferent că vorbim despre cei care şi-au satisfăcut stagiul militar obligatoriu, aşa cum

cerea legislaţia până acum câţiva ani, ori despre foştii militari de carieră, rezerviştii sunt oresursă valoroasă a Armatei Româ niei şi o componentă importantă în meca nismulsecurităţii naţionale.

Toţi cei care au depus jurământul militar, care şi-au slujit Ţara sub faldurile mândre aledrapelului de luptă, rămân pentru totdeauna legaţi, juridic şi afectiv, de tot ceea ce defineşteşi dă valoare sistemului militar.

Întrebaţi oricare militar, tânăr sau matur, activ sau în rezervă ori în retragere şi cu toţiivă vor spune, fără ezitare, că odată intrată în suflet, Patria se păstrează pentru totdeaunaacolo. De multe ori tăcuţi şi modeşti, dar de fiecare dată serioşi şi tenace atunci când şi-auîndeplinit misiunile, rezerviştii armatei noastre au contribuit, din posturile ocupate ca

MESAJE DE FELICITAREMESAJUL PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS

WERNER IOHANNIS CU OCAZIA ZILEIREZERVISTULUI MILITAR

Bucureşti, 31 mai 2015

MESAJUL MINISTRULUI APĂRĂRII NAŢIONALE,DOMNUL MIRCEA DUŞA

CU OCAZIA ZILEI REZERVISTULUI MILITARBucureşti, 31 mai 2015

A niversarea, la 31 mai 2015, a Zilei Rezervistului Militar îmi oferă prilejul de a transmiterespectul meu tuturor celor care au îmbrăcat, cu onoare şi demnitate, haina militară sau

de poliţist şi au jurat să-şi apere ţara chiar cu preţul vieţii.Dumneavoastră sunteţi depozitarii unor valori profesionale şi experienţe de viaţă care

reprezintă surse de inspiraţie şi modele de urmat pentru cei care, în activitate fiind, vă ducmai departe munca şi idealurile.

Armata României este privită astăzi ca o forţă de elită a NATO, iar acţiunile unităţilorparticipante la diverse operaţiuni sunt foarte apreciate de partenerii noştri şi datorităeforturilor dumneavoadtră.

Sunt convins că veţi avea în continuare o contribuţie importantă la dezvoltareacunoaşterii domeniului militar şi la elaborarea analizelor geostrategice ale spaţiuluieuroatlantic.

Vă mulţumesc pentru tot ce aţi făcut în slujba Armatei României, servind ţara şipoporul nostru. Vă doresc multă sănătate, dumnevoastră şi celor dragi.

La mulţi ani !


militari activi, la îndeplinirea misiunilor încredinţate prin Constituţie şi legile ţării. Este, de aceea, o onoare pentru mine ca, în calitate de ministru al apărării naţionale, să

vă mulţumesc în numele concetăţenilor noştri, pentru întreaga dumneavoastră activitate camilitari activi şi să vă asigur de toată preţuirea şi de recunoştinţa noastră.

Militarii activi, oameni pe care i-aţi selecţionat, format şi îndrumat, vă prezintă astăzi,în zi de sărbătoare, onorul. Ei sunt cei care vor duce mai departe valorile pe care le-aţi impusşi pe care le vor lăsa, la rândul lor, moştenire celor care le vor urma.

Orice armată modernă îşi valorizează rezerva, care constituie nu doar resursa umanăcare poate suplimenta, la nevoie, efectivele constituite în timp de pace, dar care reprezintă şio valoroasă sursă de înţelepciune şi experienţă.

Respectul faţă de rezervişti trebuie să insemne şi asigurarea unor condiţii decente deviaţă cadrelor militare în rezervă şi în retragere, după o carieră marcată de sacrificii şi derenunţări. Vă asigur, de aceea, cu toată responsabilitatea, că vom continua demersurile dereaşezare a legislaţiei pensiilor militare în reperele fireşti, care să asigure statutul şistandardele pe care, cu prisosinţă, le meritaţi.

Vă doresc, cu ocazia Zilei Rezervistului Militar, viaţă lungă, sănătate şi bucurii. La mulţi ani !

Ziua Rezervistului Militar este unul dintre momentele cu o simbolistică aparte pentrufiecare dintre cei care, cu demnitate şi patriotism, au ales să îmbrace haina militară.

Ca fost militar în Armata Română am avut ocazia să cunosc mulţi rezervişti – oameniadevăraţi, cu un nivel ridicat de pregătire şi spirit organizatoric. Dumneavoastră reprezentaţio forţă care trebuie valorificată de generaţiile în activitate, pentru consolidarea sistemului deapărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În acest an se împlinesc 5 ani de când a fost instituită Ziua Rezervistului Militar, ca orecunoaştere a rolului important pe care îl deţineţi în conştiinţa societăţii româneşti.

Rezerviştii României sunt autorii istoriei recente, sunt înaintaşii şi modelele noastre,sunt cei cărora trebuie să le fim recunoscători pentru pacea şi libertatea de care cetăţenii ţăriinoastre se bucură astăzi.

Fiecare militar ajuns rezervist trebuie să fie mândru de această calitate, pentru cămunca şi sacrificiile rezerviştilor de astăzi au constituit temelia angajamentelor viitoare aleţării noastre. România are astfel privilegiul de a fi parte a unei alianţe militare puternice –NATO şi, mai mult, a devenit unul dintre statele furnizoare de securitate în plan regional.

Această zi aduce împreună generaţii diferite de apărători ai României, reprezentanţi aitrecutului, prezentului şi viitorului, ai datoriei împlinite şi angajamentelor asumate. O astfelde sărbătoare stă sub semnul continuităţii.

Ca viceprim-ministru pentru securitate naţională şi ministru al Afacerilor Interne, aminiţiat mai multe proiecte legislative prin care să asigurăm camarazilor noştri în activitate, dar

MESAJUL VICEPRIM-MINISTRULUI PENTRU SECURITATENAŢIONALĂ, MINISTRUL AFACERILOR INTERNE, DOMNUL

GABRIEL OPREA, CU OCAZIA ZILEI REZERVISTULUI MILITARBucureşti, 29 mai 2015


şi celor în rezervă, drepturile pe care le me rită. În acest sens consider că noua lege a pen siilormilitare de stat este un act de nor malitate şi o formă de recunoaştere şi apre ciere a meritelorşi sacrificiilor celor care şi-au dedicat viaţa apărării acestei ţări.

Îi omagiem astăzi pe toţi militarii care şi-au dedicat viaţa apărării fiinţei naţionale, pecei pentru care cariera militară a însemnat apărarea şi consolidarea valorilor perene aleRomâniei.

Transmit respectul meu rezerviştilor militari, dar şi actualelor generaţii de militari care,urmând modelul înaintaşilor lor, au astăzi datoria de a apăra România.

La mulţi ani rezerviştilor militari !

MESAJUL ŞEFULUI STATULUI MAJOR AL FORŢELORAERIENE, DOMNUL GENERAL-MAIOR LAURIAN

ANASTASOF CU OCAZIA ZILEI REZERVISTULUI MILITARBucureşti, 29 mai 2015

MESAJUL PREŞEDINTELUI ASOCIAŢIEI NAŢIONALE AVETERANILOR DE RĂZBOI DOMNUL GENERAL (R)

MARIN BADEA DRAGNEA, ADRESAT A.N.C.M.R.R.Bucureşti, 29 mai 2015

Ziua Rezervistului Militar îmi oferă plăcutul prilej de a adresa tuturor celor care se bu curăde această calitate, un cordial salut camaraderesc, însoţit de cele mai calde urări de

sănătate, prosperitate şi fericire. Este o zi specială în calendar pentru omagierea camarazilor noştri care şi-au dedicat

întreaga carieră slujirii ţării sub drapelul tricolor şi continuă să lupte sub deviza Patrie,Onoare, Demnitate, ca militari în rezervă sau în retragere, pentru aceleaşi idealuri nobile aleArmatei României.

La mulţi ani !

Marile aniversări ale Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere“Alexandru Ioan Cuza” îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa, în numele meu personal

şi al bravilor veterani şi învalizi de război, cele mai sincere şi călduroase felicitări şi viaţălungă !

Suntem cu inima şi sufletul nostru de ostaşi bătrâni, alături de dumneavoastră, cu atâtmai mult cu cât, o bună parte dintre noi, foşti combatanţi, care au supravieţuit celei mai mariconflagraţii a tuturor timpurilor, suntem cadre în retragere ale eroicei Oştiri Române.

Pe noi, ca şi pe Dumneavoastră, care ne-aţi fost alături o bună perioadă de timp, ori ne-aţi urmat, prin Jurământ, sub Drapelele de luptă ale instituţiilor, unităţilor şi marilor unităţi,în serviciul sfânt al datoriei supreme faţă de Patrie, ne impresionează şi ne emoţioneazădeopotrivă, marcarea acestor momente de referinţă în viaţa şi activitatea Asociaţiei.

Sper că sunt în asentimentul Dumneavoastră, dând glas satisfacţiei că timp de decenii n-am cunoscut datorie mai înaltă decât slujirea fără preget, fără murmur şi şovăire, cudevotament, cu dragoste, cu dăruire, Ţara, braţul ei înarmat.


MESAJUL COMANDANTULUI (RECTORULUI)UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE APĂRARE ,,CAROL I”,

DOMNUL GENERAL DE FLOTILĂ AERIANĂ PROF. UNIV. DR. GABRIEL - FLORIN MOISESCU

Bucureşti 28 mai 2015

Stau mărturie zecile şi zecile de contingente pe care le-am instruit şi educat, contribuţiade mare însemnătate la realizarea unor obiective grandioase, în toate domeniile economieinaţionale, în plan social, cultural şi sportiv.

Măcar noi să relevăm acest lucru, dacă pentru unii a fost trecut în uitare, în pofidasacrificiilor pe care le-am făcut, chiar cu preţul vieţii.

Un bine meritat omagiu merită adus, la sărbătorirea acestor evenimente, cadrelormilitare care s-au afirmat în plan naţional şi internaţional, personalităţi de prestigiu înştiinţă, cultură şi artă, doctori, ingineri, artişti ai poporului, maeştri emeriţi ai sportului etc.

Sunteţi segmentul cu care Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război are o fructuoasăcolaborare, am realizat împreună multe lucruri bune.

Şi mai avem încă de soluţionat.Să mergem mai departe cu aceeaşi hotărâre şi dăruire. Numai astfel vom izbândi. Felicitări şi viaţă lungă !

La mulţi ani !Trăiască România !

Ziua de 31 mai 2015 reprezintă un moment înălţător înscris în Calendarul tradiţiilor militare,dedicat omagierii camarazilor noştri care au slujit ţara sub drapelul tricolor, continuând astăzi

să acţioneze sub deviza Patrie, Onoare, Demnitate, pentru aceleaşi ţeluri nobile ale ArmateiRomâniei.

Această dată memorabilă marchează aniversarea a 90 de ani de legitimitate istorică aAsociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere ,,Alexandru Ioan Cuza”, 25 deani de la înfiinţarea acesteia şi 5 ani de la instituirea Zilei Rezervistului Militar.

Încă de la înfiinţare, A.N.C.M.R.R. s-a afirmat ca structură organizatorică naţionalăreprezentativă şi puternică, cu alese idealuri patriotice, fiind angajată activ în îndeplinireamisiunilor asumate.

Continuatoare a dezvoltării simţământului de solidaritate şi camaraderie între cadrelemilitare în rezervă şi în retragere, de apărare a demnităţii şi onoarei acestora şi de întărire arelaţiilor cu cadrele militare active, pe parcursul existenţei sale, Asociaţia a militat pentrususţinerea intereselor acestei importante categorii sociale.

Exemplul de abnegaţie şi devotement pe care l-aţi oferit cu generozitate şi tenacitategeneraţiilor de tineri care s-au format sub îndrumarea dumneavoastră, constituie astăzi exem pledemne de urmat de către cadrele active, în îndeplinirea sarcinilor şi misiunilor încredinţate, atâtîn ţară cât şi în teatrele de operaţii.

Deviza asociaţiei dumneavoastră ,,PATRIE, ONOARE, DEMNITATE” cuprinde un set de valorila care subscrie şi Universitatea Naţională de Apărare ,,Carol I” şi pentru care militează, suntemconvinşi, întreaga Armată a României.

Asigurându-vă, încă odată, de tot respectul şi preţuirea pentru activitatea pe care odesfăşuraţi, am convingerea că frumoasele relaţii de colaborare existente între instituţiile noastrevor continua şi se vor dezvolta, în beneficiul efortului comun de dezvoltare a culturii şi tradiţiilorpoporului şi armatei, pentru promovarea acesteia în societatea românească şi în întreaga lume.

La mulţi ani !


Consiliul Executiv al Asociaţiei Naţionale aCadrelor Militare în Rezervă şi în Re -

tragere din Ministerul Afacerilor Interneadre sează tuturor rezerviştilor militari, cuprile jul sărbătoririi zilei de 31 mai, ZiuaRezervistului Militar, cele mai alese felicitărişi sincere urări de sănătate şi fericire.

Apreciem în mod deosebit adoptareaHotărârii Guvernului României privindînstituirea Zilei Rezervistului Militar, carestatuează că prin rezervist militar se înţelege,,orice persoană care deţine grad militar înrezervă sau în retragere” . Cariera de militarîn sistemul de apărare. ordine publică şisiguranţă naţională a reprezentat nu numai oprofesie, ci a constituit un adevărat destin,pecetluit prin Jurământul solemn depus subDrapelul Patriei. Cei care au îmbrăcat hainamilitară au acceptat privaţiunile şi greutăţileserviciului militar, făcându-şi datoria cuonoare, demnitate, curaj şi hotărâre şidovedind, nu de puţine ori, un înalt spirit desacrificiu. Pentru toate acestea, ne face omare plăcere să adresăm astăzi, tuturorrezerviştilor militari, de Ziua lor, sentimentelenoastre cele mai sincere de respect, recu -noştinţă, admiraţie şi preţuire.

Aniversăm tot astăzi, 90 de ani delegitimitate istorică a Asociaţiei Naţionalea Cadrelor Militare în Rezervă şi înRetragere ,,Alexandru Ioan Cuza”, dinMinisterul Apărării Naţionale şi 25 de ani dela reluarea activităţii sale, după oîntrerupere abuzivă de 42 de ani

Consiliul Executiv al Asociaţiei noastreapreciază în mod deosebit bogata activitate

pe care aţi desfăşurat-o în aceşti 25 ani, pen -tru protecţia socială a membrilor AsociaţieiDumneavoastră, a tuturor rezerviştilormilitari, a familiilor acestora, pentru culti -varea şi păstrarea tradiţiilor oştirii române,dezvoltarea gândirii militare româneşti, prinlucrări de prestigiu realizate de cadrelemilitare în rezervă şi în retragere, sauîmpreună cu ofiţeri şi generali aflaţi înactivitate.

Alegerea domnului general (r) MihaiIliescu ca preşedinte al Consiliului Naţionalal Persoanelor Vârstnice constituie o altădovadă de recunoaştere a prestigiului şiautorităţii de care se bucură AsociaţiaDumneavoastră în societatea civilă.

Remarcăm totodată rolul deosebit pecare l-a avut şi îl are conducerea Asociaţiei,,Alexandru Ioan Cuza”, împreună cu con -ducerile celorlalte asociaţii din Sistemul deapărare, ordine publică şi siguranţă naţio -nală, în înfăptuirea Protocolului incheiatîntre asociaţiile noastre, în interesul tuturormembrilor lor, al tuturor rezerviştilor militari.

Folosim acest minunat prilej pentru aadresa Asociaţiei Naţionale a CadrelorMilitare în Rezervă şi în Retragere,,Alexandru Ioan Cuza”, călduroasele noastrefelicitări, însoţite de urarea de a obţine încontinuare noi şi importante realizări înapărarea intereselor membrilor săi şi aletuturor pensionarilor militari, multă sănătateşi fericire.

La mulţi ani !

MESAJUL PREŞEDINTELUI A.N.C.M.R.R. DIN MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DOMNUL GENERAL (R) DR. IOAN HURDUBAIEBucureşti, 29 mai 2015


Aniversarea Zilei Rezervistului Militar,zi de mare încărcătură emoţională pen -

tru categoriile de cadre militare în rezervă şiîn retragere, îmi oferă plăcuta şi onorantaposibilitate de a vă adresa sincere felicităripentru activitatea de mare răspundere d e -pusă pentru cultivarea, menţinerea şiconsolidarea unităţii de corp şi a spiritului decamaraderie, a legăturii foarte strânse dintrecadrele active, în rezervă sau în retragereaparţinând Armatei României.

Vă rog să primiţi din partea mea şi acolectivului pe care îl conduc, expresia dis -tinselor sentimente, preţuirea pentru înaltulprofesionalism, dăruirea, priceperea şiputerea de muncă manifestate în activitateadumneavoastră de zi cu zi.

La ceas aniversar, permiteţi-mi să văadresez dumneavoastră şi personalului dinsubordine, urări de sănătate, fericire şi pros -peritate, precum şi noi împliniri în viaţapersonală şi profesională.

La mulţi ani !

MESAJUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DIRECTOR AL A.C.M.R.R. DIN DIRECŢIA GENERALĂ DE INFORMAŢII

ŞI PROTECŢIE INTERNĂ DOMNUL GENERAL MAIOR (R) CONSTANTIN MIRCEA TĂNĂSESCU

Bucureşti, 29 mai 2015

MESAJUL COMANDANTULUI COMANDAMENTULUIGARNIZOANEI BUCUREŞTI, DOMNUL COLONEL DR.

DOREL BEJAN ADRESAT PREŞEDINTELUI A.N.C.M.R.R.Bucureşti, 27 mai 2015

Cu prilejul împlinirii a 90 de ani de legitimitate a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare înRezervă şi în Retragere ,,Alexandru Ioan Cuza”, 25 de ani de la înfiinţare şi 5 ani de la

instituirea Zilei Rezervistului Militar, vă rog să-mi permiteţi ca în numele meu personal, almembrilor Asociaţiei pe care o reprezint, să vă adresez dumneavoastră şi bravei ,,rezerve aoştirii române” ce cu onoare o conduceţi, un călduros salut ostăşesc, multă sănătate, viaţăîndelungată şi demnă, îndeplinirea tuturor dorinţelor şi noi succese în nobila activitateobştească pe care o desfăşuraţi.

Ne exprimăm întreaga gratitudine pentru rolul determinant al A.N.C.M.R.R.,,Alexandru Ioan Cuza” în domeniul pensiilor militare de stat şi instituirea ZileiRezervistului Militar, ceea ce reprezintă, de fapt, recunoaşterea oficială a locului şi roluluipe care îl ocupă în societatea democratică din România cei care au slujit Patria sub drapel.

Suntem onoraţi şi vă mulţumim pentru acordarea medaliei ,,Rezervistul Militar” şi adiplomelor aniversare, pe care le considerăm o apreciere a activităţii noastre şi un imbold destrângere a relaţiilor de camaraderie ostăşească între membrii celor două asociaţii, în scopultranspunerii în viaţă a nobilei devize ,,Patrie, Onoare, Demnitate”.

Urez Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere ,,Alexandru IoanCuza” LA MULŢI ANI şi, alături de preţuirea noastră camaraderească, ne manifestămsperanţa în perfecţionarea fructuoasei colaborări dintre structurile asociative pe care lereprezentăm şi vă rog respectuos, să primiţi, stimate domnule general expresia alesei meleconsideraţiuni.


Aniversarea a 90 de ani de la înfiinţareaSocietăţii Ofiţerilor în Rezervă Proveniţi

din Activitate, a 25 de ani de la înfiinţareaAsociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare înRezervă şi în Retragere ,,Alexandru IoanCuza” şi a 5 ani de la instituirea ,,ZileiRezervistului Militar”, prin HotărâreaGuvernului nr.467 din 12 mai 2010, ne oferăonorantul prilej de a vă adresa sincerefelicitări şi urări de multă sănătate.

Suntem bucuroşi să constatăm căAsociaţiile noastre acţionează în acelaşispirit camaraderesc, în armonie, pentruadoptarea în comun a unor măsuri decreştere a influenţei lor asupra factorilor şiinstituţiilor statului, pentru adoptarea unoracte normative legislative şi administrative,menite să asigure o viaţă demnă şi decentăcelor care timp de zeci de ani au fost în prima

linie a luptei pentru apărarea patriei, avalorilor naţiunii române şi a ordinii publice.

Suntem încredinţaţi că, urmând acesteobiective, lărgind şi consolidând principiiledemocratice de acţiune, între asociaţiilenoastre se vor statornici noi coordonate decolaborare şi întrajutorare reciprocă, sprebinele cadrelor militare în rezervă şi înretragere şi al familiilor acestora.

La ceas sărbătoresc vă adresăm dinadâncul sufletului urări de bine, zile senine şipace sufletească !

Totodată ne rugăm la bunul Dumnezeupentru a ne ţine în viaţă cât se poate de mult,spre îndreptarea tinerei generaţii întrumândria de a fi român, cu dorinţa de a sluji cudevotement şi responsabilitate ROMÂNIA şipoporul său, dobândind vibraţia unică subtricolor !

v

MESAJUL PREŞEDINTELUI ASOCIAŢIEI CADRELORDE CHIMIE MILITARĂ/APĂRARE N.B.C./ C.B.R.N.

ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE DOMNUL GENERALDE BRIGADĂ (R) ING. CRISTIAN GHEORGHIU


În ziua de 7 decembrie 2015, la solicitareacon ducerii Asociaţiei Naţionale a CadrelorMilitare în Rezervă şi în Retragere

,,Alexandru Ioan Cuza”, excelenţa sa domnulMihnea Motoc, ministru al ApărăriiNaţionale a primit o delegaţie a A.N.C.M.R.R.formată din: Gl,(r) prof. univ. dr. MihaiILIESCU – preşedinte, Gl.mr.(r) av. ing VasileDOMNU – vicepreşedinte, Gl.mr.(r) dr.Constantin MIHĂLCIOIU – vicepreşedinte şiGl. mr. (r) Marian BUCIUMAN –vicepreşedinte.

La această activitate au par ticipatreprezentanţi ai structurilor centrale dinMinisterul Apărării Naţionale.

Întâlnirea a avut drept scop:- Prezentarea felicitării adresată de

Asociaţie excelenţei sale domnul MihneaMotoc cu prilejul investirii în onorantafuncţie de ministru al Apărării Naţionale;

- Informare privind prevederile Statu -tului Asociaţiei referitoare la funcţionareaacesteia sub înaltul patronaj al preşe -dintelui României, în calitatea sa de coman -dant al Forţelor Armate, la care s-a primit unrăspuns afirmativ şi patronajul MinisteruluiApărării Naţionale, ministrul fiind Preşe -dinte de Onoare şi obţinerea acorduluiacestuia;

- Prezentarea Asociaţiei ca fiind deutilitate publică şi a principalelor problemecurente care îi frământă pe membrii aces -teia; Alocarea prin buget de fonduri pentrudesfăşurarea activităţii: Legea pensiilormilitare; Reluarea proiectelor de lege privindorganizarea şi funcţionarea structurilorasociative ale c.m.r.r.;

- Actualizarea Legii nr. 80 /1995 şi alegii de organizare a M.Ap.N. cu amen da -

mentele Asociaţiei; Relaţiile cu cadrele mili -tare active, care nu întotdeauna apreciazăcompetenţa c.m.r.r., nu manifestă solidaritatecu acestea. Tendinţa de anulare sau di -minuare a unor drepturi ale c.m.r.r., prezenteîn lege, dar nu şi în instrucţiunile de aplicare;Problema decontării foarte greoaie a cos -turilor medicamentelor gratuite; Problemapromovării propunerilor privind înaintareaîn gradul următor a cadrelor militare înrezervă / retragere ş.a.

Ministrul Apărării Naţionale a precizatcă este onorat de propunerea de a acceptatitlul de Preşedinte de Onoare, a apreciat caremarcabilă prezentarea făcută de preşe -dintele Asociaţiei şi că va întreprinde toatedemersurile necesare pentru soluţionareaproblemelor ridicate.

Cu această ocazie, în numele Asociaţiei,domnul. preşedinte Gl.(r) prof. univ. dr. MihaiILIESCU a conferit Emblema de Onoare aA.N.C.M.R.R. domnului ministru MihneaMOTOC, şi i-a înmânat Atestatul de Preşe -dinte de Onoare, Statutul Asociaţiei şiStrategia pentru Optimizarea şi Eficien -tizarea Activităţii A.N.C.M.R.R. 2013-2017.

Apreciind operativitatea manifestatăde conducerea ministerului pentru orga -nizarea acestei primiri, domnul preşedinte amulţumit ministrului apărării naţionalepentru timpul afectat delegaţiei Asociaţiei şi l-a asigurat că şi în continuare A.N.C.M.R.R.este permanent la datorie, ca o componentăde bază a rezervei Armatei Române.

VicepreşedinteGl.mr. (r) av/ ing. Vasile DOMNU

Domnul MIHNEA MOTOCPRIMIRE LA MINISTRUL APĂRĂRII NAŢIONALE


FELICITARE


În perioada 10-11 iunie 2015, în Mu ni -cipiul Cluj-Napoca s-a defăşurat Con -sfătuirea zonală, iniţiată de Biroul

Permanent Central. şi organizată de FilialaJudeţeană Cluj a A.N.C.M.R.R., la care au luatparte preşedinţii filialelor A.N.C.M.R.R. dinTransilvania.

Lucrările Consfătuirii zo -nale au fost moderate de pre -şe dintele A.N.C.M.R.R., dom -nul general (r) prof. univ. dr.Mihai Iliescu şi de preşe -dintele filialei organizatoare,domnul colonel (r) IonTraşcă. Din conducereacentrală, la consfătuire auparti cipat: primvice-preşe -dintele A.N.C.M.R.R., general-lt. (r) Victor Dumitrescu;vicepreşedinţii: general-lt. (r)dr. Radu Vlăsceanu, general-mr. (r) dr. Marian Buciuman,general de brigadă (r) dr.Gheorghe Creţu şi şeful serviciuluisecretariat, colonel (r) ing.Traian Negoiţă.Au fost prezenţi preşedinţii filialelorjudeţene ale A.N.C.M.R.R. din judeţele: Alba,Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Covasna,Harghita, Maramureş, Mureş, Satu-Mare,Sălaj şi Sibiu.

Prima activitate în cadrul consfătuirii aconstat în participarea la AdunareaTrimestrială a Filialei Judeţene Cluj,desfăşurată ca o ,,lecţie deschisă” , în scop de

schimb de experienţă, dar şi pentru a mijlociîntâlnirea directă a conducerii centrale cumembrii A.N.C.M.R.R. din Cluj-Napoca, Dej,Turda şi Câmpia Turzii.

În contextul acestei activităţi,preşedintele Filialei Judeţene Cluj a pre -

zentat o informare privind activitatea desfă -şurată de la adunarea precedentă până la zi,precum şi modul de organizare a muncii, lanivelul filialei şi al fiecărui compartiment deactivitate din organigrama Comitetului şidin aparatul de lucru. În continuare, prim-vicepreşedintele filialei, domnul colonel (r)Constantin Duduială a evidenţiat acti -vităţile tradiţionale specifice acestei filiale şiacţiunile aflate în curs de finalizare, insistândîn mod deosebit asupra pregătirii şi

UN UTIL SCHIMB DE EXPERIENŢĂ - CONSFĂTUIREA ZONALĂ CLUJ –

Consfătuirea zonală Cluj - gazde şi oaspeţi

DIN VIAŢA FILIALELOR ŞI FILIALELOR A.N.C .M.R.R.

Colonel (r) GHEORGHE CIREAPMembru în Comitetul Filialei Judeţene Cluj a A.N.C.M.R.R.

Colonel (r) MARIANA FEDIUCPurtător de cuvânt


desfăşurării vizitei de documentare şirecreere, sub genericul ,,Călător prinBihor”, programată pentru perioada ime -diat următoare În continuare, secretarulexecutiv al filialei, domnul colonel (r) Gheor -ghe Manea, a prezentat o informare înlegătură cu deciziile recente ale conduceriiA.N.C.M.R.R. şi cu alte acte normative, deactualitate şi de interes pentru rezerviştiimilitari. Totodată, domnia sa a prezentat,,Monografia A.N.C.M.R.R.” şi numărul spe -cial al revistei ,,Rezerva Oştirii Române”,lansate cu prilejul aniversării Zilei Rezer -vistului Militar, a 90 de ani de la înfiinţarea, înanul 1925, a Societăţii Ofiţerilor înRezervă Proveniţi din Activitate, ale căreitradiţii au fost preluate de A.N.C.M.R.R. şi a25 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei.

Evaluări asupra problemelor prezentateşi sugestii pentru activitatea viitoare au fostfăcute de domnii: general de brigadă (r)Valer Cengher, colonel (r) ing. NicolaeGrosu şi Lt.colonel (r) Marcel Huţuşoru. Deasemenea, cinci dintre preşedinţii de filialejudeţene participanţi la consfătuire, res -pectiv: domnii general-mr. (r) GheorghePopa, general de brigadă (r) ing. Ioan Belci,general de brigadă (r) conf. univ.dr. VasileCreţ, colonel (r) ing. Ionel Corcodel şicolonel (r) Mircea Blidărean, au prezentatdate interesante din experienţa proprie şidin activitatea filialelor pe care le conduc.

În încheierea acestei prime părţi aconsfătuirii, au intervenit reprezentanţiiconducerii centrale a A.N.C.M.R.R. Astfel,domnul general-mr. (r) dr. Marian Bu -ciuman a insistat pe evidenţierea posi -bilităţilor existente pentru atragerea de fon -duri europene de către A.N.C.M.R.R., având învedere calitatea acesteia de structurăasociativă de ,,utilitate publică”. Au fostsugerate şi posibilităţile existente, în acestdomeniu, la nivelul filialelor judeţene şi a fostpus la dispoziţia acestora un document nou,recent elaborat de conducerea centrală.

Domnul general-lt. (r) Victor Du -

mitrescu a prezentat participanţilor pro -bleme privind gestionarea resurselor umanede care dispune A.N.C.M.R.R., modul în carese face înaintarea în gradul următor a celormerituoşi precum şi demersurile privindîmbunătăţirea actualului statut al cadrelormilitare, cu prevederile privind pe cele aflateîn rezervă şi în retragere.

Preşedintele A.N.C.M.R.R., domnulgeneral (r) prof.univ.dr. Mihai Iliescu aprezentat concluzii cu privire la: stadiul lacare a ajuns Asociaţia Naţională a CadrelorMilitare în Rezervă şi în Retragere după 90de ani de evoluţie; elemente ale strategiei dedezvoltare a A.N.C.M.R.R. în următorii ani;situaţia în care se afla legea pensiilor militarede stat la acea dată şi perspectivele adoptăriiacesteia într-o formă corespunzătoare;colaborarea fructuoasă a structurilorA.N.C.M.R.R. cu organismele administraţieicentrale şi locale şi cu forţele politice;activitatea A.N.C.M.R.R. pe plan inter -naţional; preocupările pentru optimizareamuncii tuturor componentelor A.N.C.M.R.R.şi pentru o mai bună statuare, prin lege, afuncţionării structurilor asociative dinarmata romană. Domnia sa a avut cuvintede apreciere la adresa Filialei Judeţene Cluj şia celorlalte zece filiale reprezentate laconsfătuire prin preşedinţii acestora. Asubliniat utilitatea unor astfel de consfătuirizonale şi intenţia de a le introduce, în viitor,în practica conducerii A.N.C.M.R.R.

Următoarea parte a consfătuirii s-adesfăşurat pe două ateliere de lucru. Primuldintre acestea a fost condus de domnulgeneral (r) prof.univ.dr. Mihai Iliescu, încalitatea domniei sale de Preşedinte alConsiliului Naţional al PersoanelorVârstnice. A fost, de fapt, o dezbatere cu rolinformativ şi un schimb de experienţă la careau participat preşedinţii Consiliilor Judeţeneale Persoanelor Vârstnice din judeţele: Alba,Bihor, Cluj, Maramureş, Mureş, Satu-Mareşi Sălaj. Dincolo de unele măsuri care săasigure susţinerea drepturilor la o viaţă


decentă a acestei mari categorii de persoane,s-a insistat mult pe aplicarea unui conceptnou, numit al ,,îmbătrânirii active”. S-asusţinut, argumentat şi pertinent, că sepoate valorifica mult mai bine potenţialulde care dispun persoanele de vârsta atreia.

Cel de al doilea atelier de lucru a fostcondus de domnul general-lt.(r) VictorDumitrescu şi s-a concretizat într-o în -tâlnire a conducerii A.N.C.M.R.R., numai cupreşedinţii filialelor judeţene şi municipaleprezenţi la consfătuire. În intervenţiile pecare le-au avut domnii general-lt.(r) dr. RaduVlăsceanu, general-mr.(r) dr. MarianBuciuman, general de brigadă (r) dr.Gheorghe Ceţu, colonel (r) ing.TraianNegoiţă, general-mr. (r) Gheorghe Popa,colonel (r.) Dumitru Bohăţel, colonel. (r.)Sandu Olteanu şi comandor (r.) GheorgheMatei, au abordat probleme interesante denatură organizatorică, aspecte teoretice şipractice privind managementul asociaţiei,perfecţionarea modalităţilor de informare înmod sistematic şi transparent. întreconducerea centrală şi structurile dinteritoriu,

Participantii la consfatuire au avut, deasemenea, o întâlnire cu domnul general debrigadă lect.univ.dr. Ioan Manci, co -mandantul Diviziei 4 Infanterie “ GEMINA” şicu subprefectul judeţului Cluj, domnul ju -rist Dan Cristian Codrean. Ca o recu -noaştere a sprijinului acordat de către acesteinstituţii asociaţiilor de rezervişti militari,domnul general (r) prof.univ.dr. MihaiIliescu a înmânat Emblema de Onoare aA.N.C.M.R.R. domnului prof.univ.dr.ing.Gheorghe Ioan Vuşcan, prefectul JudeţuluiCluj, precum şi domnului general de brigadă.lect.univ.dr. Ioan Manci. Muţumind pentruacest gest, domniile lor au asigurat con -ducerea centrală a A.N.C.M.R.R. de o cola -borare fructuoasă şi în continuare, cu Filialajudeţeană Cluj şi cu celelalte structuriasociative ale cadrelor militare în rezervă şi

în retragere. Tot în programul consfătuirii a fost

desfăşurată şi o întâlnire cu reprezentanţiiArhiepiscopiei Vadului Feleacului şiClujului şi vizitarea Muzeului MitropolieiClujului, Maramureşului şi Sălajului. Preotuldr. Bogdan Ivanov, consilier cultural alMitropoliei, a evidenţiat, argumentat şiconvingător, valoarea inestimabilă adocumentelor, cărţilor sfinte şi obiectelor decult găzduite de acest muzeu inedit,amenajat în incinta Catedralei Ortodoxe dinCluj-Napoca. A precizat faptul că tot aici seafla mormintele celor mai înalţi prelaţi aiacestei arhiepiscopii, respectiv : mitropolitulTeofil,; arhiepiscopul Teofil şi mitropolitulBartolomeu.

Preocupaţi de cunoaşterea condiţiilorde lucru ale structurilor din teritoriu, re pre -zentanţii conducerii centrale a A.N.C.M.R.R.au vizitat sediul Filialei Judeţene din Cluj-Napoca şi pe cel al Filialei Municipale Turda.Au fost apreciate, cu acest prilej, eforturilefăcute pentru dotarea corespunzătoare şibuna funcţionare a acestor instituţii, înbeneficiul rezerviştilor militari.

Cu scop de documentare turistică, înacest context s-a desfăşurat şi o vizită laSalina Turda, activitate organizată de BiroulFilialei Municipale a A.N.C.M.R.R. din aceastălocalitate, a cărui preşedinte este domnulcolonel (r) Sandu Olteanu. Activitatea a fostposibilă graţie sprijinului acordat, în acestsens, de primarul oraşului Turda, domnulecon. Tudor Stefănie, ca o expresie a buneicolaborări între autorităţile administraţieipublice locale şi structura asociativă acadrelor militare în rezervă şi în retrageredin aceată localitate.

În final s-a concluzionat, pe bunădreptate, că întreaga consfătuire a fostbine organizată şi s-a dovedit a fi utilă şiinteresantă, constituind un veritabilschimb de experienţă, un motiv pentru adesfăşura activităţi similare şi în altezone ale ţării.


Conform programului Filialei JudeţeneSibiu a A.N.C.M.R.R., o parte dintremembrii acesteia împreună cu

familiile, au trăit bucuria de a petrececâteva zile ale lunii septembrie a.c., înDelta Dunării. Deplasarea către acest locmirific s-a făcut pe un traseu bogat înobiective istorice, opere de artă eroică,peisaje naturale montane, de deal şi de şes.Din punctul de plecare, Sibiu, caravanaexcursioniştilor a parcurs oraşele Făgăraş,Braşov, Săcele, Cheia Vălenii de Munte,Ploieşti, Urziceni, Slobozia, podul Giurgeni– Vadu Oii, Hârşova, Ciucurova, Tulcea.

În Oraşul Tulcea, excursioniştii auvizitat Muzeul Deltei Dunării, StatuiaIndependenţei, statuia ecvestră a luiMircea cel Bătrân, Episcopia Tulcei,Acvariul, precum şi mănăstirile Cocoş,Saon, Celic Dere. A doua zi, excursioniştiisibieni au făcut o croazieră în DeltaDunării, pe traseul: Tulcea, Sulina (peBraţul Sulina), Portul Sulina, vechiul Far alComisiei Dunărene (muzeu); ieşire laMarea Neagră (pe plaja Sulina), unde aupoposit câteva ore, după care au revenit laTulcea, pe Braţul Sf. Gheorghe şi ausavurat o masă ,,de peşte” pe vapor.Vizitarea Deltei le-a oferit posibilitateacunoaşterii la faţa locului a acesteiminunate zone a ţării, precum şi prilejul dea-şi îmbogăţi albumul cu amintiri, prinfotografiile realizate.

Pentru întoarcerea în MunicipiulSibiu a fost ales itinerariul: Tulcea, Isaccea,Galaţi (trecerea cu bacul peste Dunăre),Brăila, Ianca, Buzău, Nehoiu, ÎntorsuraBuzăului, Braşov, Făgăraş, Sibiu. Peîntregul traseu, domnul colonel (r) IonPărean, preşedintele Filialei JudeţeneSibiu a A.N.C.M.R.R., s-a dovedit un ghidprofesionist care, bazat pe o prealabilădocumentare, a prezentat camarazilor şifamiliilor acestora date despre zonelevizitate, peisajele naturale, evenimenteleistorice petrecute în aceste locuri,personalităţi marcante, lucrări de artămonumental-eroică, istoricul localităţilor,aspecte din desfăşurarea luptelor purtatede armata română în primul şi în cel de AlDoilea Război Mondial şi alte informaţii,care au fost primite cu mult interes deexcursionişti.

Participanţii la această excursie aumulţumit Consiliului de Conducere alfilialei pentru posibilitatea care le-a fostoferită de a vizita astfel de zone ale ţăriinoastre.

Organizarea unor astfel de activităţise află de mult în tradiţia filialei sibiene iarîn viitor se vor organiza şi alte excursii îndiferite zone ale ţării şi în ţări vecine cuRomânia.

Colonel (r) VICTOR NEGHINĂMembru al Filialei Sibiu a A.N.C.M.R.R.

EXCURSIE ÎN MIRIFICUL COLŢ DE ŢARĂ, DELTA DUNĂRII


Din analiza pieţei concurenţiale înregiunea de nord-vest a României şiţinând cont de tendinţele de dez -

voltare a turismului la nivel naţional,Consiliul Judeţean al Judeţului Bihor ademarat procedurile pentru implementareaunui proiect numit ,,Călător prin Bihor”.Astfel a rezultat necesitatea promovării cuprioritate a 22 produse turistice ale acestuijudeţ, grupate în patru categorii: peşteriamenajate; peisaj carstic; biserici din lemn şizid; artă populară tradiţională.

Pe baza unor criterii obiective, în primacategorie au fost selecţionate peşterile:Meziad, Urşilor, Vadu Crişului, Unguru Mare,Cetăţile Rădesei şi Gălăşeni. În a douacategorie, pentru frumuseţea peisajuluicarstic, au fost introduse în program văile:Iadului, Sighiştelului, Videi, Finişului, Roşia şiplatoul carstic Vaşcău-Călugări. Ca resurseale patrimoniului spiritual au fostpromovate bisericile din lemn de la Sebiş,Brădet, Josani, Peştiş, Beznea, Voivozi şibisericile din zid Abram şi Homorog. Dinperimetrul artei populare şi a meşte -şugurilor au fost reţinute : olăritul înceramică albă, vioara cu goarnă şi lada dezestre.

Inspirată de această ofertă generoasă,conducerea Filialei Judeţene Cluj aA.N.C.M.R.R. a desfăşurat, în perioada 28.07– 01.08.2015 o vizită de documentare şirecreere la unele dintre obiectivele men -ţionate, activitate care nu s-ar fi putut de -numi altfel decât ,,Călător prin Bihor”.Aceasta a fost îniţiată şi proiectată de

preşedintele filialei, domnul colonel (r) IonTraşcă şi pregătită în toate detaliile de ungrup de lucru coordonat de prim-vice pre -şedintele filialei domnul colonel (r)Constantin Duduială. Contribuţii im por -tante la pregătirea excursiei au avut doamnacolonel (r) Mariana Fediuc şi domniicolonei (r) Victor Lup, Vasile Ulici şi VictorBotez.

Pe toată durata activităţii am beneficiatde o documentare consistentă, înteresantă şiactualizată, graţie eforturilor domnilor:general de brigdă (r) Pantelimon Pralea, înplan geografic, colonel (r) dr. Vasile Tutula,din punct de vedere istoric, locotenent-colonel (r) Dorin Năstase şi doamnaprofesoară Maria Florea, în domeniulcultural şi turistic. Momentele semnificativeau fost imortalizate cu ajutorul aparatelor defotografiat şi filmat, de trei fotoreporteripricepuţi, domnii: colonel (r) MariusBlendea, inginer Gheorghe Nicorici şiinginer Gheorghe Mocean.

În prima zi a excursiei, pe itinerariulCluj-Napoca, Zalău, Aleşd, Beiuş, Stâna deVale, am făcut câteva popasuri la obiectivedeosebit de interesante. Unul dintre acesteaa fost Grădina Botanică din Jibou, JudeţulSălaj, un adevărat centru multifuncţional decercetare, educaţie şi învăţământ. Aceasta afost înfiinţată în anul 1968, pe lângă liceuldin localitate şi poartă numele profesoruluiVasile Fati, cel care a condus-o timp deaproape 40 de ani. După trei ani de laînfiinţare a devenit unitate independentă şi aînceput să se dezvolte rapid.

CĂLĂTOR PRIN BIHORColonel (r) GHEORGHE CIREAP

Locotenent-colonel (r) DORIN NĂSTASE


Grădina este organizată pe sectoare,fiecare sector grupând o categorie distinctăde plante, autohtone sau exotice. Are treicategorii de sere: de colecţionare, demicroproducţie şi de cercetare. Tot aici s-aamenajat un acvariu modern, cu peste 40 despecii de peşti, o galerie cu plante ama -zoniene, un parc zoologic şi o frumoasăgrădină japoneză. Printre realizările de topale acestei instituţii se numără obţinereaunor specii de flori prin metoda culturii ,,invitro”.

Un alt obiectiv vizitat a fost CastrulRoman de la Porolissum, aflat în satulMoigrad, nu departe de Zalău. Acest obiectivreprezintă unul dintre cele mai mari şi maibine păstrate situri arheologice din Româ -nia. Săpăturile au început în anul 1970 şi seaflă încă în desfăşurare. În afară de zidurilecetăţii, aici s-au descoperit urme ale unorinstalalaţii sanitare, băi publice, un templu,un amfiteatru şi case de locuit. De asemeneas-a descoperit o cetate dacică de micidimensiuni, care dovedeşte că zona a fostlocuită de daci. De altfel, pe dealurileînconjurătoare, arheologii au descoperit maimulte sate de origine dacă.

Am poposit apoi în cazarma Regi -mentului de Artilerie mixt ,,Silvania”,unitate comandată de domnul colonel ŞtefanToader. Aici am fost întâmpinaţi cuospitalitate de domnul colonel LucianHudrea, şeful de stat major al unităţii şi dedomnul colonel Gigi Dumbravă, coman -dantul B.315 Art., unul dintre cele cincibatalioane care funcţionează ca structuridistincte ale regimentului. Domniile lor ne-auprezentat evoluţia şi rezultatele regimentului,înclusiv în misiuni cu caracter internaţional.De asemenea ne-au invitat să vizitămbiserica ,,Sfântul Gheorghe”, un frumos lăcaş

de cult, ridicat şi întreţinut prin eforturilepersonalului acestei unităţi. Totodată, într-un spaţiu amenajat ca muzeu, domnul maiorIoan Suciu ne-a prezentat tradiţiileregimentului şi ale structurilor componente,de la origini până în prezent, registreleistorice ale acestora, armamentele şi utilajeledin dotare, date privind instruirea şiechiparea personalului.

În semn de preţuire pentru primirea decare am beneficiat şi pentru rezultateleregimentului, a fost acordată comandantuluiacestuia o Diplomă de Excelenţă din parteaFilialei Judeţene Cluj a A.N.C.M.R.R. În numelefilialei noastre au semnat în Cartea de Onoarea regimentului domnul colonel (r) IonTraşcă, iar domnii: colonel (r) dr. VasileTutula şi colonel (r) Victor Botez şi-auconsemnat impresiile, în nume personal, cafoşti îndrumători ai acestei unităţi înperioada când erau ofiţeri în activitate. Înseara aceleiaşi zile am ajuns la CabanaMilitară din Stâna de Vale, unde am avutasigurată cazarea şi masa, pe toată durataexcursiei. Personalul cabanei, coordonat cugrijă şi pricepere de domnul plutonieradjutant Mihai Gavra, administratorulobiectivului, ne-a creeat condiţiile necesarepentru a ne simţi foarte bine.

Am fost ajutaţi, de asemenea, înorganizarea unei activităţi de socializare şi amesei festive dedicate bunului nostru coleg şiprieten, domnul colonel (r) Ioan Blejan, laîmplinirea frumoasei vârste de 80 de ani. Afost o adevărată întrecere de cântec, dans şivoie bună, susţinută de cei prezenţi, înclusivde protagonistul evenimentului.,

Au fost acordate şi premii pentru meritedeosebite unora dintre membrii formaţieiartistice ,,REZON” a filialei noastre, respectivdoamnelor Ionela Pop şi Maria Rusu ,


domnilor Marcel Paranici, Vasile Pompaş,colonel (r) Gheorghe Cireap şi locotenent-colonel (r) Dorin Năstase, care au avut oprestaţie de excepţie în cadrul acesteiactivităţi. Administratorului cabanei i-a fostînmânată o Diplomă de Excelenţă din parteaFilialei Judeţene Cluj a A.N.C.M.R.R.

A doua zi am pornit pe drumuri demunte, am admirat frumuseţile CarpaţilorOccidentali şi am făcut un popas de neuitat laPeştera Meziad, situată în apropierealocalităţii cu acelaşi nume. Am aflat că primelemenţiuni despre existenţa acestei peşteri auapărut în anul 1861. Ea a fost explorată,amenajată sumar şi cartată în anii următori,dar numai pe un scurt sector de la intrare.Ulterior, în anul 1921, o echipă de speologicondusă de Emil Racoviţă a continuatexplorarea şi a descoperit galerii noi. Astăzi,lungimea totală a galeriilor însumează 4474metri, conturând un imens gol subteran.Chiar de la intrare, portalul peşterii are oarcadă impresionantă, de o geometrieaproape perfectă, cu deschiderea de 9 / 15metri. Peştera este declarată rezervaţienaturală şi poate fi vizitată tot tmpul anului,datorită climatului ei subteran, cutemperatură şi umiditate constante.

Tot în acest areal am vizitat apoi ValeaFinişului, cea mai importantă vale dinperimetrul Munţilor Codru Moma, de ofrumuseţe extraordinară, cu o lungime de 23km. şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de87 km. pătraţi. În ultima perioadă, pe aceastăvale s-a dezvoltat mult turismul religios. Dealtfel, la numai 12 km. de satul Finiş se aflăSchitul Huta, cu viaţă de obşte, ridicat în jurulunei biserici care datează din anul 1927.Biserica a fost restaurată în anul 1973, iarschitul a fost ridicat în 1998.

Nu departe de acest schit se află

Biserica din lemn, din localitatea Sebiş,declarată monument istoric. Aceastăbiserică, tot foarte veche, a fost ridicată întreanii 1756-1764 şi este singurul lăcaş de cultbihorean care păstrează aproape intactăpictura înterioară originală. Ea a fost ridicatăpe locul unei biserici şi mai vechi, pe caredocumentele o pomenesc din anul 1724.

În ziua a treia am continuat explorărilemontane şi am ajuns la un obiectiv curenume, şi anume Peştera Urşilor, unadevărat tezaur arheologic şi turistic, devaloare internaţională. Această peşteră a fostdescoperită întâmplător, în anul 1975, lamarginea satului bihorean Chişcău, de cătreun localnic, pe nume Traian Curta. Vesteaexistenţei peşterii s-a răspândit foarterepede, iar primii care au sosit la faţa loculuiau fost doi speologi din Cercul ,,Speodava”, dinoraşul Stei. Aceştia au pătruns mai înadâncime şi au găsit un schelet de urs, perfectconservat, care avea să devină principalulobiect de studiu pentru specialişti, fiind alşaselea schelet de ,,Ursus Spelaeus” din lume.Dându-şi seama de valoarea descoperirii, ei s-au instalat acolo, în corturi de campanie şi nuau părăsit locul până când a început cea maicomplexă acţiune de cercetare, ocrotire şiamenajare a unei peşteri din România. Ea s-aderulat cu sprijinul autorităţilor locale,judeţene şi centrale, precum şi al multorinstituţii din ţară.

Peştera are două niveluri suprapuse:unul superior, fosil, amenajat turistic la celemai înalte standarde, iar celălalt nivel, încăactiv, a fost declarat rezervaţie ştiinţifică.Primul nivel, deschis vizitatorilor, este formatdin trei galerii foarte frumoase, care au primitdenumiri de legendă: Urşilor; Emil Ra -coviţă; a Lumânărilor. Traseul de vizitaremăsoară 1,5 km, iar temperatura ambientală


este de 9 grade Celsius. Aici se poate vedea:coloane de piatră, de stalactite şi stalagmite,draperii, baldachine, mici lacuri, balcoane,buzdugane, turnuri, o rachetă, un paloş, uncastel al piticilor – toate înfăţişate într-operfecţiune de care numai natura este înstare.

După ce ne-am minunat de atâteafrumuseţi subterane am pornit pe un traseumontan de suprafaţă, într-o zonă de vis:Cabana Padiş, - Poiana Ponor – CetăţilePonorului – Campingul Glăvoi. care ne-apermis vizitarea celui mai spectaculoscomplex carstic din Munţii Apuseni.

În ultima zi, în primele ore ale dimineţii,părăsind Stâna de Vale, am coborât muntelespre Beiuş şi ne-am deplasat la Oradea, unde,pentru simetrie, aveam planificat să vizitămGrădina Zoologică. Am constatat că vecheagrădină a fost restructurată, renovată şiredată circuitului turistic. Am putut vedeanumeroase specii de păsări, mamifere, peşti,reptile, animale de companie, multe dintreacestea aduse din zone exotice.

La ora prânzului, la popota militară a

garnizoanei ne-a primit cu amabilitate

doamna Leontina Opricean, manegerul

acesteia. La fel ca de multe alte ori, domnia sa

a făcut efortul de a răspunde solicitărilor

rezerviştilor militari, chiar şi în zi

nelucrătoare, cum era în acest caz. În semn

de recunoştinţă pentru această atitudine

prietenească, a primit o Diplomă deExcelenţă din parte Filiale Judeţene Cluj a

A.N.C.M.R.R.

Tot în Municipiul Oradea am vizitat

Mânăstirea Sfintei Cruci, un ansamblu

monumental cu adevărat impresionant, care

cuprinde un complex de instituţii de cult,

diferite de ceea ce văzusem mai înainte,

construite relative recent, începând cu anul

1992. În central acestui complex se află

Biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii

Domnului”, mare şi foarte frumoasă,

înconjurată de chilii. Această biserică a fost

ridicată între anii 1994-2004, iar în anul

2007 a fost sfinţită. Este singura biserică din

Transilvania cu pereţii exteriori complet

acoperiţi cu picturi. Astăzi, ea adăposteşte

părţi din moaştele a peste 120 de sfinţi. Cele

36 de maici care vieţuiesc aici asigură o

riguroasă rânduială.

În final, satisfăcuţi de această excursie

interesantă şi recreativă, am închis cercul

traseului pornind spre Cluj-Napoca, cu

satisfacţia că întreaga activitate a fost

deosebită: obiectivele interesante, docu -

mentare substanţială, peisaje de vis, muzică

de mare diversitate, mâncare de calitate şi o

atmosferă reconfortantă, de prietenie şi bună

dispoziţie. Reuşita aeesteia constituie un

imbold pentru a continua şi în anii următori

această practică, devenită deja tradiţională.

De altfel, domnul colonel (r) ConstantinDuduială a propus ca anul viitor excursia

noastră să poarte denumrea pe drumurieuropene, în itinerarul căreia să fie cuprinse

câteva ţări vecine. Propunerea a fost primită

cu plăcere şi sperăm să o putem pune în

aplicare.

v


Nu întâmplător, în urmă cu ceva vreme,apărea în paginile revistei RezervaOştirii Române reportajul sugestiv

intitulat: ,,Şi în garnizoane mici se potrealiza lucruri mari”, în care era pre -zentată Subfiliala Pleniţa a A.N.C.M.R.R., laconducerea căreia se află inimosul NEAELICE, apelativ folosit cu afecţiune delocalnici atunci când vine vorba de locote -nentul aviator în rezervă Jean Munteanu. alcărui spirit inventiv satisface pe măsurădorinţele şi nevoile spirituale ale celoraproape şaizeci de membri ai subfilialei,dintre care, demn de remarcat, douăzeci şitrei provin dintre membrii susţinători.Spiritul său inventiv se materializează în ideişi iniţiative, incluse în planul de activitate alorganului de conducere, gata să prindă viaţăla timpul stabilit în şedinţele de lucru.

M-am convins de aceasta cu prilejulparticipării, din partea Filialei Judeţene„Mihai Viteazul” Dolj a A.N.C.M.R.R., la unadin adunările acestei subfiliale. Am fostplăcut impresionat de faptul că membriiacesteia se consacră din tot sufletulcunoaşterii şi punerii în valoare a marilorînfăptuiri ale bunilor şi străbunilor neamuluiromânesc. „Vestigile istorice descoperite pearealul Pleniţei, aflăm din cuvintelepreşedintelui subfilialei, precum CastreleTraiane, locul numit Cetăţuia, unde a fostdeschis un şantier al Institutului Naţional deArheologie încă din anul 1970, apoi aşezareafortificată din epoca bronzului, sub denu -mirea La Cetate, scoasă la lumină în comunaVerbiţa şi inclusă în cultura Verbicioara(sec. 16 - 13 î..Hr.), ne sunt bine cunoscute, dareste necesar să nu ne cantonăm doar aici… „

Astfel a fost pusă la punct o activitate derecreere, dar şi de cunoaştere, pe care m-amgândit s-o fac cunoscută în continuare, subdenumirea ,,Pe urmele bunilor şi stră -bunilor noştri”.

• De la piciorul podului lui Traian lachipul magnific al lui Decebal. Într-ofrumoasă dimineaţă de sezon estival, cândcanicula încă nu coborâse din înalturi, cinciturisme cu două duzini de membri aisubfilialei Pleniţa soseau în anticul oraşdunărean, Drobeta Turnu Severin, depo -zitar al atâtor imemoriale vestigii istorice.Eruditul medic Bebe Surdulescu, membrususţinător al subfilialei, bun cunoscător alobiectivelor turistice severinene, călăuzeşteentuziaştii drumeţi, oferindu-le informaţiipreţioase. Se vizitează Muzeul de Istorie şiapoi Cetatea Severinului. Valoroaseleexponate ale acestor aşezăminte istorice,semnificaţiile lor intrinseci, vorbesc cuputere despre perenitatea neamuluiromânesc pe meleagurile mehedinţene,satisfac setea de cunoaştere şi informare. Secoboară apoi la marginea Dunării, străjuităde două milenii, de Piciorul Podului luiTraian, una din cele mai spectacularerealizări tehnice ale timpului.

Amintind importanţa strategică apodului de peste Dunăre, pe care ÎmpăratulTraian ia atribuit-o construirii acestuiobiectiv în economia cuceririi Daciei regeluiDecebal, competentul ghid evidenţiază şiunele elemente toponimice şi de construcţiecare stârnesc interesul celor prezenţi. „A fostales acest loc deoarece apele Dunării secalmau după ieşirea din defileul Cazanelor,iar fundul albiei bătrânului fluviu era

PE URMELE BUNILOR ŞI STRĂBUNILOR...Colonel (r) SERGIU PICIORUŞ

Purtător de cuvânt al Filialei Judeţene Dolj a A.N.C.M.R.R.


suficient de încărcat cu pietre şi stânciantrenate din trecătoarea dintre Carpaţi şiBalcani, un fundament extrem de stabil ca săsusţină temeinic construcţia. Pentru a puteapune bazele pilaştrilor, romanii au deviatparţial cursul fluviului, folosind albia unuiafluent sudic, în Serbia la est de Cladovo.Astfel, primii zece-doisprezece piloni au fostridicaţi pe uscat. Pentru construcţia celorlalţis-au folosit cofraje din bârne de stejarcimentate şi sistem de pompe…”.

Curând, drumeţii ridică ancora, nu estetimp de pierdut. Toţi se conformeazăîndemnului hotărât al locotenentului (r) av.Jean Munteanu. Turismele demarează învoie, paralel cu fluviul învolburat.. Privelişteaînconjurătoare, meandrele şoselei punctatecu numeroasele viaducte săpate în stâncadură, care preced intrarea în Zona Cazaneentuziasmează pe călători. Se face apoi oscurtă oprire la sculptura în piatră aregelui Decebal. Locotenent-colonelul (r)Ilie Florian face colegilor de excursiecuvenitele precizări: „Este cea mai maresculptură în piatră din Europa, înaltă de 55m şi lată de 25 m. A fost sculptată dupămodelul celei din stânca muntelui RUSHMOREdin SUA. Are cu şase metri mai puţin decâtstatuia Libertăţii, cu opt mai mult decâtmonumentul lui Hristos din Rio de Janeiro şicu aproximativ zece metri mai mult decâtînălţimea legendarului Colos din Rhodos. Idearealizării acestei sculpturi, aparţine omuluide afaceri român Constantin Drăgan; adurat zece ani şi l-a costat peste un milion dedolari. Lucrarea a fost realizată de un grup de12 sculptori alpini, sub conducereamaestrului Florin Cotarcea”.

• Periplul temerarilor drumeţi continuă.Următorul obiectiv turistic vizat esteCetatea Sarmisegetusa Regia. Până acoloînsă sunt străbătute alte numeroase zone şilocuri istorice şi de agrement: Băile

Herculane, despre ale căror izvoareterapeutice şi vestigii descoperite aici, cuapeducte, bazine şi băi romane, vorbeşteapreciata chinetoterapeută doamna AncaSurdulescu; Municipiul Caransebeş, unde afiinţat R. 73 Elicoptere al cărui slujitor a fostînsuşi conducătorul excursiei; Apoi unbinevenit popas la mănăstirea Prislop,lăcaş de închinare, unde multă vreme apăstorit Arsenie Boca - pentru mireni„Sfântul Ardealului”. şi în sfârşit binemeritataodihnă nocturnă în pensiunea COTISO dincomuna Costeşti.

• „Oare, cum i-au găsit romanii pe Daciaici?”. Peisajul care învăluie zona atât dedificil de străbătut, strategic aleasă de stră -moşii noştri daci, este impresionat şi înăl -ţător. Este o veritabilă simfonie de culori alenaturii înconjurătoare. ,,Oare, cum i-au găsitaici romanii pe daci?”, îşi pun plănicenii fi -reasca întrebare. Drumul cetăţii pavat culespezi de piatră dăinuie de zeci de secole,sfi dând parcă realizările contemporane.Apeducte, canalizări, aşezăminte, ziduri,coloane, ceasul solar şi multe alte in ge -niozităţi, grăiesc cu claritate despre iscusinţaşi dârzenia poporului dac.

„Cetatea dacică Sarmisegetusa Regia,precizează profesorul Constantin Saliu,membru de onoare al subfilialei „CultulEroilor” Pleniţa, a fost inclusă pe lista patri -moniului cultural mondial recunos cându-i-seastfel valoarea sa istorică. Iată câtevainformaţii care pun în valoare această cetate:este cea mai mare dintre fortificaţiile dacice,construită strategic pe Dealul Grădişte pecare ne aflăm. Aşezată pe vârful unui masivstâncos, la 1200 m. altitudine, fortăreaţa aconstituit centrul strategic al sistemuluidefensiv dac din munţii Orăştiei şi cuprindeaşase citadele, includea de asemenea o zonăsacră, printre cele mai impor tan te şi marisanctuare circulare aflându-se Calendarul


Circular. Zidul cetăţii, care închidea îninteriorul lui circa 3 ha., avea 3 m grosime şio înălţime de 4-5 m. în momentul finalizării.De remarcat că el urma marginile înălţimii,luând astfel forma unui hexagon cu laturileinegale. În apropierea lui se află, pe osuprafaţă de 3 km pătraţi, o întinsă aşezarecivilă cu foarte multe locuinţe, ateliere,magazii, hambare, rezervoare de apă. Îndreptul porţii cetăţii, la 100 m spre est suntsanctuarele cu forme şi mărimi variate,distruse de romani în timpul ostilităţilor…”

• Coborând în istorie. Reînviate,vestigiile antice atât de răscolitoare lăuntric,se reaşează trainic în memoria însetată deistorie a plenicenilor, ale căror priviri şigânduri se îndreaptă de acum, spre vremurişi locuri mai apropiate istoric: între acesteaşi mănăstirea Cozia. Până acolo însă eiparcurg itinerare şi zone pline şi ele de unfarmec aparte, aşezări pitoreşti de munte.Sunt ale ardelenilor atât de binecuvântaţi cuhărnicie, cumpătare şi ospitalitate.

Ceea ce înmoaie cel mai mult inimiledrumeţilor olteni, ale genului femininîndeosebi, sunt componentele Ansambluluipopular - FETELE DE CĂPÂLNA -, dincunoscuta comună cu acelaşi nume. Motivpentru un scurt popas de cercetare şiadmirare a tradiţionalului port popular de peaceste meleaguri străbune…

Soarele alunecă spre apus în timp cedrumeţii grăbesc traversând frumoasele văiale Sebeşului, ale Lotrului, cu monumentaleleobiective de croazieră: lacul Vidra şistaţiunea montană Voineasa. Spre amurg,ajunşi în pitoreasca aşezare urbană de peValea Oltului, Călimăneşti, drumeţii doljenisunt găzduiţi cu mare bucurie de familiacolonelului (r) Dan Călinescu, stabilit aicidupă ieşirea din sistem în urma desfiinţăriiR. 31 Mecanizat Pleniţa. A urmat o seară devis, cu îmbrăţişări, cu povestiri şi destăinuiri

de suflet, înduioşind inimile, umezindobrajii…

Roua dimineţii următoare învioreazăpe neobosiţii drumeţi olteni aflaţi deja laporţile Mănăstirii Cozia, superbă con -strucţie de cult creştin-ortodox dar şiistoric, ridicată de domnitorul Ţării Româ -neşti, Mircea cel Bătrân. Figura luminoasăşi înţeleaptă a domnitorului medieval răz -bate triumfător secolele, luminează minţile.Încărcătura istorică a momentului estepercepută pretutindeni, irumpând nestăvilitşi din inimile vizitatorilor olteni. Astfel,evocând răsunătoarea victorie a lui Mirceaasupra oastei lui Baiazid, maiorul (r) DanCalotescu ţine să remarce: „Potrivitaprecierilor unor reputaţi istorici români,Mircea a fost <<singurul domnitor româncare nu a încheiat nicio legătură vasalică,ci doar tratate la nivel de egalitate cuputerile vecine>>. La rândul său, domni -şoara Larisa Cârtog recită primul catrendin cunoscuta elegie a lui Grigore Ale -xandrescu ,, Umbra lui Mircea la Cozia”: „Aleturnurilor umbre peste unde stau culcate; /Către ţărmul dimpotrivă se întind, seprelungesc, / Ş-ale valurilor mândre gene -raţii spumegate / Zidul vechi al mănăstireiîn cadenţă îl izbesc…”.

Ultimul obiectiv din planul acestuiperiplu pe care organizatorii l-au numit,,Peurmele bunilor şi străbunilor” a fostSalina Ocnele Mari, izvorul de altă dată alsării româneşti gustată pe multe meridianeale lumii. Astăzi, izvor de odihnă şi sănătatepentru truditorii plaiurilor româneşti

- Oare când vom mai gusta asemeneaplăceri atât de meritate la vârsta senectuţii?

- Cât mai curând, vine răspunsulîncrezător al lui NEA ELICE.


1. În perioada 19.09-21.09.2015, FilialaJudeţeană Arad a A.N.C.M.R.R. a participat cuun număr mare de cadre militare, în rezervăşi în retragere, alături de veterani de război, lacomemorarea eroilor căzuţi în eroicele lupteduse de armata română în decembrie 1944, înJudeţul Arad, la Sebiş, Ineu, Şiria, Cuvin,Ghioroc, Păuliş, Cladova, Lipova, împotrivaarmatelor horthysto-fasciste ungaro-germane.

Festivităţile s-au încheiat la data de 21septembrie prin depuneri de corone de flori şiprimirea ştafetei Grupului de Iniţiativă,,INVICTUS”, înmânarea drapelului naţionalprimarului Municipiului Arad şi cuvântulprefectului Judeţului Arad în care au fostaduse mulţumiri şi aprecieri filialei noastrepentru implicarea la aceste eve ni mentepremergătoare Zilei Armatei Române.(Gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea, Preşe -dintele Filialei Judeţene Arad a A.N.C.M.R.R.)

2. Ziua Armatei Române este o zi deglorie şi cinstire pentru eroismul şi jertfeleprin care de-a lungul vremii oştirea românăşi-a îngemănat faptele de arme cu soartaneamului românesc, îndeplinindu-şi misiu -nea nobilă de a apăra unitatea, libertatea,independenţa şi integritatea teritorială astatului român.

Evenimentele sărbătoreşti dedicateZilei Armatei României de la Bacău auînceput cu Adunarea Festivă, care s-adesfăşurat în Sala de Festivităţi a CercukuiMilitar din garnizoana Bacău, sală care s-adovedit neîncăpătoare, la care au participatoficialităţile judeţului, cadre militare activedin unităţile militare, cadre militare înrezervă şi în retragere din M.Ap.N. şi M.A.I.,

veterani de război şi un numeros public. Adunarea a început cu intonarea

Imnului de Stat al României, iar formaţiacorală a veteranilor de război a interpretat unpotpuriu de cântece patriotice. Domnulgeneral (r) dr. Vasile Apostol, preşedinteleFilialei Judeţene Bacău ,,Gl. Nicolae Şova” aA.N.C.M.R.R. a deschis Adunarea Festivăprintr-o scurtă prezentare a importanţeiacestui eveniment. A luat apoi cuvântuldomnul colonel (r) Paul-Valerian Timofte,preşedintele Filialei Bacău a AsociaţieiNaţionale Cultul Eroilor, care a scos înevidenţă faptele de armă ale glorioasei armateromâne care, la 25 octombrie 1944 eliberaultima localitate românească, oraşul Carei.Prin lupte grele şi sângeroase şi nenumăratefapte de eroism, armata română a întregitTransilvania, leagănul naţiunii şi civilizaţieiromâneşti, din al cărei trup fusese răpităpartea de nord-vest, prin odiosul Dictat de laViena. Eliberarea patriei de sub ocupaţiahorthysto-hitleristă a fost obţinută prin luptaeroică a peste 52.500 militari, angajaţi înperioada 23 august-25 octombrie 1944, înîncleştarea cu inamicul. Eliberarea părţii denord-vest a României nu a însemnat oprirealuptei armatei române şi încetarea ostilită -ţilor. Armata română, alături de coaliţiaNaţiunilor Unite a continuat operaţiunile încooperare cu armata sovietică, pentrueliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei,până la victoria finală împotriva Germanieinaziste.

În partea a doua a programului a avut loco prezentare de Carte în care au fostprezentate lucrări ale unor cadre militare înrezervă şi în retragere din garnizoana Bacău.

SĂRBĂTORIREA ZILEI ARMATEI LA FILIALELE ŞI SUBFILIALELE A.N.C.M.R.R.

Din informaţiile pe care le deţinem, în toate filialele şi subfilialele A.N.C.M.R.R. aufost organizate variate activităţi prin care a fost subliniată importanţa acestei zilepentru toţi cei care slujesc sau care au slujit un număr însemnat de ani sub tricolor.

În rândurile care urmează prezentăm doar câteva dintre activităţile organizatesau la care au luat parte filialele şi subfilialele A.N.C.M.R.R.


Domnul colonel (r) Mihai Purcaru aprezentat ultimele sale lucrări: ..Cartea de aura Comunei Pârjol din Judeţul Bacău”pentru care a primit două premii: Medalia deargint la Expoziţia Internaţională ,,Euro -invent”. de la Iaşi şi Trofeul – Premiul Anului,,Premiul de Excelenţă pentru monografiaanului 2014”, la Festival-Concurs de CreaţieLiterară ,,Avangarda XXII”, de la Bacău şi o adoua lucrare intitulată ,,Din preaplinul unuivărsător”

Domnul comandor (r) Vasile Florea şi-aprezentat lucrarea ,,MONOGRAFIE – Co -muna Odobeşti – izvor de tradiţii şi valoriculturale” , domnul colonel (r) GeorgeGheorghiu lucrarea ,,Tancurile, 95 de anide existenţă în armata României 1919-2014”, iar domnul comandor (r) Ion Timarudin memoriile sale.

Această prezentre s-a dovedit a fiinteresantă şi a fost apreciată de asistenţă.

Programul zilei de 25 octombrie acontinuat cu un frumos spactacol care a avutloc la Teatrul de vară ,,Radu Beligan”, dedicatZilei Armatei Române, oferit de Fanfaramilitară a garnizoanei Bacău, formaţii artis -tice de amatori, compuse din cadre militareactive şi membrii de familie ai acestora.Spectacolul s-a bucurat de un mare succes şi afost răsplătit de spectatori cu îndelungiaplauze.

Tot în cadrul activităţilor din program, înzilele de 22, 23 şi 24 octombrie s-a desfăşuratla Centrul de afaceri o interesantă expoziţiede armament şi tehnică militară, orga -nizată şi pregătită de unităţile militare dingarnizoană, care a fost vizitată de unnumerous public, de foarte mulţi tineri, fiindapreciată ca o iniţiativă reuşită.

În ziua de 25 octombrie. la MonumentalEroilor din Cimitirul central s-a desfăşurat oceremonie militaro-religioasă, cu depuneri decoroane de flori în memoria ostaşilor românicare şi-au dat viaţa pentru apărarea ţării şi afiinţei naţionale. (Colonel (r) Mihai PurcaruVicepreşedintele Filialei Judeţene Bacău aA.N.C.M.R.R.)

3. Filiala Judeţeană Suceava aA.N.C.M.R.R. a desfăşurat în ziua de 23octombtrie 2015, la Palatul Administrativ al

judeţului, Simpozionul cu tema: ,,25 oc -tombrie – Ziua Armatei Române”, în cadrulcăruia au fost prezentate următoarelecomunicări:

a) Armata României semnifică elibe -rarea şi apărarea teritoriului naţional –CINSTIRE SOLEMNĂ OŞTIRII ROMÂNE - 71de ani de la eliberarea prin lupte aprige apărţii de nord-vest a teritoriului naţional –gl.bg.(r) Cojocaru Zaharia;

b) ,,25 octombrie- zi simbol al oştiriiromâne, drept zi de împlinire a unei dreptăţinaţionale şi un îndemn spre desăvârşire” –col.(r) Acatincăi Ioan;

c) Sărbătorirea ,,Zilei Armatei Ro mâ -ne” – o lecţie de istorie:

- prezentarea mesajelor M.Ap.N. şi alşefului Statului Major General, adresate deZiua Armatei României personalului Armatei,veteranilor de război şi cadrelor militare înrezervă şi în retragere. – col.(r) HorodenciucViorel;

d) IN MEMORIAM. General de ArmatăNicolae Dăscălescu (16.06.1884-26.09.1969).- Gl.bg.(r) Cojocaru Zaharia

La această activitate au participatpersonalităţi publice civile şi militare, ge ne -rali, ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în re -zervă şi în retragere, veterani de război, pro -veniţi din M.Ap.N., M.A.I. şi S.R.I., funcţionaripublici. ( Gl.bg.(r) Cojocaru Zaharia, Preşe -din tele Filialei Judeţene Suceava aA.N.C.M.R.R).

4. Filiala Judeţeană Satu Mare aA.N.C.M.R.R. a depus un efort deosebit,împreună cu organele locale şi unităţilemilitare din zonă, pentru pregătirea mani -festărilor care au avut loc în toate localităţilejudeţului şi în mod deosebit pentru cele dinMunicipiul Satu Mare şi oraşul Carei, cuprilejul zilei de 25 octombrie, Ziua ArmateiRomâniei.

Membrii filialei noastre au participat laceremoniile de comemorare a eroilor căzuţipentru eliberarea celor două localităţi dar şi aaltora de pe cuprinsul judeţului, aducându-şiastfel prinosul lor de recunoştinţă ostaşilorromâni care s-au jertfit pentru eliberareaultimei brazde de pământ răpit din trupulţării prin Dictatul de la Viena din 30 august1940. (Colonel (r) Blideran Mircea).


În baza aprobării domnului general (r)prof. univ. dr. Mihai Iliescu, preşedinteleA.N.C.M.R.R., o delegaţie a acestei

structuri asociative, condusă de domnulgeneral-maior (r) Constantin Mihălcioiu– vicepreşedinte, din care au făcut partedomnii general-maior (r) Paul Vasile,vicepreşedinte al Filialei Judeţene Timiş şigeneral de brigadă (r) Vasile Ilieş,consilier pentru relaţii internaţionale alAsociaţiei, a participat în perioada 18-19septembrie 2015 în Serbia, la sărbă -torirea de către Asociaţia PensionarilorMilitari din Serbia (A.P.M.S.) a uneiduble aniversări, respectiv 150 de ani depensii militare şi 22 de ani de laînfiinţarea acestei structuri.

Activitatea s-a desfăşurat la CasaArmatei din Vranje şi a fost organizată deconducerea centrală a A.P.M.S., cu sprijinulfilialei sale din această localitate şi aBrigăzii 4 din Trupele de Uscat ale Ar -matei Serbiei, al cărei comandant, generalcu o stea şi a unei părţi din personalul mi -litar, au participat la principalele secvenţeale acesteia.

La ceremonia propriu zisă au fostinvitaţi şi au participat personalităţipolitice şi militare la nivel de secretar destat în Ministerul Apărării, şeful S.M.T.U.general-locotenent Miloslav Simovici, fostcomandant al Brigăzii 4, reprezentanţi aicategoriilor de forţe armate precum şi aiconducerilor autorităţilor locale. Au fostaproximativ 250 participanţi, în principalmembri ai A.P.M.S.

Au fost invitate să participe delegaţiile

structurilor centrale similare din Bulgaria,Macedonia, Muntenegru, România, Re -publica Srpska. Rusia, Bielorusia, Ungariaşi Grecia. (ultimele patru nu au răspunsinvitaţiei).

Ceremonialul prilejuit de cele douăaniversări s-a desfăşurat în Sala deFestivităţi a Casei Armatei. Pe toată durataactivităţii, scena a fost ocupată de o micăfanfară militară, artişti şi interpreţi, careau susţinut un program cultural-artistic cuun puternic accent patriotic şi istoric. Pe oparte a scenei a fost instalat un pupitru cuun microfon, de la care un responsabil cuprotocolul anunţa secvenţele programului.Preşedintele A.P.M.S. a susţinut o scurtăalocuţiune cu privire la semnificaţiaevenimentelor sărbătorite, după care şi-auprezentat alternativ programul fanfara,artişti şi solişti vocali.

Preşedintele A.P.M.S. a conferit cuaceastă ocazie şefului S.M.T.U. domnulgeneral-locotenent Miloslav Simovici, oplachetă comemorativă, în aplauzeleasistenţei.

Într-o altă secvenţă, şeful delegaţieiromâne a prezentat Mesajul preşedinteluiA.N.C.M.R.R., mesaj în care au fostsubliniate bunele relaţii dintre cele douăasociaţii şi au fost adresate felicitări cuprilejul sărbătoririi celor două evenimentecu impact deosenit în viaţa A.P.M.S.

În timpul dineului şi al prânzuluioficiale, delegaţiile participante au făcut unutil schimb de păreri şi au apreciatactivitatea A.P.M.S., dar s-au bucurat şi deun program muzical adecvat.

RELAŢI I INTERNAŢIONALE

ALĂTURI DE CAMARAZII SÂRBIGeneral de brigadă (r) VASILE ILIEŞ

Consilier pentru relaţii internaţionale al A.N.C.M.R.R.


Un punct important al activităţii l-aconstituit vizita la Muzeul de Istorie alBrigăzii 4, unde sunt prezentate aspectesemnificative din istoria de peste 100 deani a acestei unităţi. Majoritatea obiectelor,artefactelor şi fotografiilor expuse au fostdonate de populaţia din zonă, în urma unuiapel al organizatorilor muzeului. Reţineatenţia o sală dedicată special eroilor sârbidin această unitate, care s-au jertfit, de laînfiinţarea acesteia până în prezent. Înaceastă sală se află o flacără veşnică la

care făceau de gardă ofiţeri sârbi. S-aprecizat că aceasta se întâmplă numai petimpul ceremoniilor şi vizitelor oficiale.

Programul a mai cuprins primireadelegaţiilor străine de către primarul dinVranje, vizita la Muzeul Poporului, casa încare s-a născut scriitorul sârb BoraStancovici şi la Mănăstirea Prohor Pcinjski.

Preşedintele A.P.M.S. a mulţumitdelegaţiei române pentru participare şi

mesajul adresat şi a rugat să se transmităpreşedintelui A.N.C.M.R.R. salutări, urări desănătate şi dorinţa de revedere.

Şeful S.M.T.U. , general-locotenent (3stele) Miloslav Simovici s-a declarat în -cântat de întâlnirea cu delegaţia română şi aremarcat cu plăcere faptul că urmează săefectueze în curând o vizită la invitaţiaomologului român.

Delegaţia română a oferit cadourisimbolice preşedintelui A.P.M.S., şefuluiS.M.T.U., comandantului Brigăzii 4,secretarului executiv al A.P.M.S., redac -torului şef al publicaţiei ,,Veteran” , şefuluifilialei A.P.M.S. din Vranie, precum şiînsoţitorului ei permanent.

Partea sârbă a oferit tuturor mem -brilor delegaţiilor străine diplome aniver -sare şi un număr al revistei ,,Veteran”Delegaţia A.N.C.M.R.R. a fost însoţităpermanent de secretarul executiv şiredactor şef al revistei ,,Veteran”, cu -noscător al limbii române, ca fost adjunctal Biroului Ataşatului Militar iugoslav dinBucureşti. Celelalte delegaţii străine nu auavut nevoie de translator vorbind limbislave.

Preşedinţii delagaţiilor bulgară şimacedoneană au transmis cele mai buneurări preşedintelui A.N.C.M.R.R. şi aupromis că vor invita partea română laactivităţi viitoare în ţările lor.

Cu ocazia acestei vizite, delegaţiaA.N.C.M.R.R. a luat cunoştinţă desprerelaţiile pe care Filiala Judeţeană Timiş aAsociaţiei noastre le are cu partea sârbă pelinia contactelor transfrontaliere, cufonduri europene.

Vizita în Serbia a delegaţiei conduceriicentrale a A.N.C.M.R.R şi în specialcontctele existente la nivel local, subliniazăbunele relaţii stabilite în baza acordului decolaborare încheiat între A.N.C.M.R.R. şIA.P.M.S., care se înscrie de fapt pe liniabunelor relaţii dintre România şi Serbia,inclusiv în domeniul militar.


În anul 2012, o delegaţie a Asociaţiei Re -zerviştilor din Achern (Germania) avenit în vizită la Câmpina pentru un

schimb de experienţă cu Filiala Câmpina aAsociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare înRezervă şi în Retragere. Între cele douăstructuri asociative a fost semnat, cuaceastă ocazie, un protocol de colaborareşi de promovare reciprocă a localităţilorAchern (Landul Baden Württemberg) şiCâmpina.

Reprezentanţii Filialei Câmpina aA.N.C.M.R.R. au fost, în anul 2013, oaspeţiai Asociaţiei Rezerviştilor din Achern.

În perioada 16-21 septembrie 2015,delegaţia Asociaţiei Rezerviştilor dinAchern, din care au făcut parte domnii:Stabsfeldwebel Rest Thomas, Oberge -freiter Doll Manfred, HauptgefreiterSeiler Thorsten, Hauptgefreiter Reth -meier Franz, Stabsunteroffizier HaasRalf, Leutnant Heigert Boris, GombolaJosef, Schõner Richard, s-a aflat în vizităla Câmpina, în baza înţelegerii stabilite dintimp,

• În prima seară a vizitei Cama -raderiei Rezerviştilor RK Achern-Renchtalla Câmpina, a avut loc un mic spectacol alAnsamblului ,,Brăduleţul”, al ColegiuluiTehnic Forestier. Au urmat saluturileoficiale şi schimbul de cadouri. Filiala Câm -pina a A.N.C.M.R.R., condusă de colonel (r)Marian Dulă, a oferit o plachetă cuînsemnele celor două asociaţii, pentru Ca -

ma raderia Achern Renchtal, iar cei maivârstnici rezervişti români au înmânatcadouri individuale celor opt rezerviştigermani. La rândul lui, domnul ManfredDoll, preşedintele rezerviştilor germani, aoferit un drapel al ţinutului Baden dinlandul Baden-Württemberg şi alte cadourisimbolice.

• Tema activităţii din dimineaţa zileide 17 septembrie a fost: Acţiunileartileriei Antiaeriene româno-germane

la bombardamentele anglo-americaneasupra Câmpinei în 1943 şi 1944.Delegaţia rezerviştilor germani din Acherna participat la activitatea desfăşurată peDealul Muscel, care oferă o panoramăminunată a oraşului, putând fi indicateobiectivele importante ale MunicipiuluiCâmpina, inclusiv Rafinăria Steaua

ÎNCĂ UN PAS SPRE ÎNTĂRIREARELAŢIILOR DE PRIETENIE CU REZERVIŞTII GERMANI

Colonel (r) MARIAN DULĂPreşedintele Filialei Câmpina a A.N.C.M.R.R.

La primăria oraşului Câmpina


Română şi locurile unde au fost amplasateunele baterii antiaeriene.

A fost prezentat traseul aviaţieiamericane şi modul de acţiune la 1 august1943, precum şi replica bateriilor AA de 20mm Gustloff, 37 mm Rheinmetall şi 88 mm

Krupp. Din 29 bombardiere au fostdobotâte 4 . Au fost 15 victime din rândulcivililor şi militarilor care lucrau la rafi -nărie, dar nicio victimă dintre tunarii AAgermani şi români.

Oaspeţii germani au primit informaţii,la cererea lor, despre fostul divizion derachete antiaeriene de pe dealul Voila, cares-a desfiinţat prin anii 2000.

• Delegaţia de rezervişti germani dinAchern a vizitat Primăria Câmpina. Înţinută de campanie, cei opt oaspeţi auadmirat arhitectura primăriei, apoi s-auîntâlnit cu primarul, domnul HoriaTiseanu, căruia i-au înmânat o scrisoaredin partea primarului general al oraşuluiAchern, Klaus Mutach, precum şi câtevaalbume despre zona din care vin.

Primarul Horia Tiseanu a făcut oscurtă prezentare a localităţii şi a obiec -tivelor turistice, a oferit oaspeţilor albumecu fotografii din Câmpina, câte o insignă custema municipiului şi multe mesaje deprie tenie, cu speranţa unei îndelungi co -laborări. Au fost punctate şi detalii eco -

nomice, primarul informându-i şi despreproiectul parcului industrial, unde arputea veni pentru dezvoltarea unor afaceri,fapt pe deplin posibil deoarece mai mulţirezervişti germani au afaceri proprii desucces.

Domnul Manfred Doll, preşedinteleasociaţiei germane s-a întreţinut cuprimarul Horia Tiseanu în cabinetulacestuia. Este posibilă o înfrăţire între celedouă oraşe, cu atât mai mult cu cât KlausMutach, primarul general al oraşuluiAchern, a fost reales pentru un mandat deopt ani.

Rezerviştii germani au vizitat apoibiserica catolică Sf. Anton de Padova, undese află şi sediul Filialei Câmpina aA.N.C.M.R.R. şi unele clădiri construite degermani în Câmpina, printre care şi vilaing. Anton Raky. Ca de fiecare dată, oaspeţiis-au fotografiat lângă o sondă în funcţiune.

• În ziua a treia au fost oaspeţiiCentrului Militar şi ai Diviziei Civice aleSectorului 2 Bucureşti. ComandantulCentrului Militar al Sectorului 2 Bucureşti,

domnul colonel Liviu Borgos, a prezentatoaspeţilor misiunile acestei unităţi, precumşi aspecte ale arhitecturii clădirii în carefuncţionează. Oaspeţii germani au re -

Pe dealul Muscel - Câmpina

La divizia civică din sectorul 2 - Bucureşti


marcat similitudinea misiunilor centruluimilitar cu cele ale Landeskommando şiproblemele cu care se confruntă cele douăstructuri, în condiţiile renunţării laserviciul militar obligatoriu în cele douăţări membre NATO.

Militarii rezervişti germani au vizitatapoi sediul Diviziei Civice Voluntare, auluat act de scopul, misiunile, organizarea,dotarea şi acţiunile acesteia, în cadrul uneiscurte prezentări a domnului general debrigadă (r) Vasile Ciornei. Rezerviştiigermani au dat o înaltă apreciereacţiunilor voluntarilor, afirmând că suntfoarte plăcut surprinşi de acest proiectcivic, realizat în parteneriat cu PrimăriaSector 2. Ajunşi tocmai când se desfăşuraşedinţa de pregătire, au avut ocazia să seîntreţină cu voluntarii prezenţi, prilej cucare a avut loc şi schimburi de atenţiisimbolice şi scurte alocuţiuni.

La finalul vizitei, rezerviştii militarigermani, prin domnul preşedinteManfred Doll şi colonel (r) Marian Dulă,au consemnat câteva cuvinte de apreciereîn Cartea de Onoare a Asociaţiei ,,Foişorulde Foc-Voluntariat şi Parteneriat pentruViaţă”.

În după amiaza zilei de 17 septembrie2015, delegaţia rezerviştilor germani dinAchern a participat la o întâlnire cureprezentantul Biroului PermanentCentral al A.N.C.M.R.R., domnul general debrigadă (r) Dan Niculescu, la CerculMilitar Naţional şi la Restaurantul Militar.Şeful delegaţiei germane a înmânat oscrisoare de salut pentru conducereacentrală a A.N.C.M.R.R. În discuţiile purtates-a reafirmat invitaţia de a se stabili relaţiişi la alte niveluri între rezerviştii din celedouă ţări.

• În zilele de 18 şi 19 septembrie,grupul de rezervişti germani şi români aefectuat o excursie în Delta Dunării.Deplasarea de la Tulcea la Sulina s-a făcutcu ambarcaţiunea Navrom, iar cazarea laSulina s-a asigurat la Căminul militar,pentru rezerviştii români şi la pensiuneaAlga, pentru rezerviştii germanI.

Au fost vizitate cimitirul cosmopolit,farul vechi şi clădirile vechi ale oraşului.Oaspeţii, împreună cu gazdele, aubeneficiat de o excursie cu o ambarcaţiunepe golful Musura, Braţul Sulina şi canale,ajungând la insula Ka, cel mai nou pământal României şi Europei. Rezerviştiigermani au fost încântaţi de cele văzute, cuatât mai mult cu cât ei provin din zona deunde izvorăşte Dunărea. La revenirea înBucureşti, rezerviştii germani s-au bu -curat de serbările Municipiului Bucureşti,care erau în desfăşurare duminecă 20septembrie.

La sfârşitul activităţilor comune,domnii Manfred Doll, preşedintele şiThomas Rest, fostul preşedinte precum şiîntreaga delegaţie a CamaraderieiRezerviştilor RK Achern-Renchtal dinlandul Baden-Württemberg, au transmismulţumiri presei locale pentru informareapublicului prahovean despre vizita lor înRomânia şi au reiterat invitaţia de a serealiza relaţii şi la alte niveluri întrerezerviştii celor două ţări.

Întâlnirea dintre cele două structuriasociative şi activitatea comună desfă -şurată în perioada 16-21 septembrie 2015a contribuit la dezvoltarea relaţiilor întrerezerviştii români şi germani, la realizareaunei bune imagini a armatei României şi laridicarea prestigiului acesteia.


Odelegaţie a Filialei Asociaţiei Pen -sionarilor Militari Sârbi dinZajecer, formată din domnii: colo -

nel (r) Liubomir Relianovic – preşedinte,colonel (r) Grizely Stipan şi plt.major (r)Gajic Saşa au fost, în ziua de 25octombrie a.c., oaspeţii Filialei JudeţeneDolj ,,Mihai Viteazul” a A.N.C.M.R.R.,pentru a sărbători împreună Ziua Ar -matei României, ocazie cu care auparticipat la manifestările organizate cuacest prilej în Municipiul Craiova

Delegaţia sârbă, împreună cu cea aFilialei Judeţene Dolj a A.N.C.M.R.R. audepus o coroană de flori la MonumentalEroilor din Cimitirul Sineasca dinCraiova.

Oaspeţii sârbi au fost primiţi înaceeaşi zi de Comandantul GarnizoaneiCraiova, domnul general de brigadă BlaiuDorin, ocazie cu care oaspeţii au luatcunoştinţă de preocupările existenteprivind viaţa şi activitatea cadrelor mili -tare craiovene în rezervă şi în reragere şi

modalităţile în care acestea participă launele activităţi specifice.

Delegaţia sârbă a fost primită deoficialităţile locale, respectiv PreşedinteleConsiliului Judeţean Dolj, PrefectulJudeţului Dolj, viceprimarul Craiovei. Laaceastă activitate au luat parte şi delegaţiiale A.N.V.R. – Filiala Dolj, A.N. CultulEroilor ,,Regina Maria” – Filiala Dolj,reprezentanţi ai partidelor politice etc.

Vizitarea Municipiului Craiova şi aprincipalelor obiective economice şiculturale ale acestuia i-a încântat peoaspeţii sârbi care au apreciat cu aceastăocazie şi potenţialul turistic al acestuioraş, angajându-se să-l facă cunoscut şilocuitorilor oraşului sârb Zajecer.

Vizita s-a încheiat cu o masă prie -tenească la Restaurantul Militar Craiova,Oaspeţii au fost încântaţi de căldura cucare au fost primiţi şi de modul deschisîn care le-au fost prezentate anumiteaspecte pe timpul vizitei.

v

VIZITA LA CRAIOVA A DELEGAŢIEIFILIALEI ASOCIAŢIEI PENSIONARILOR

MILITARI SÂRBI DIN ZAJECERComandor (r) OCTAVIAN COCOCEANU

Preşedintele Filialei Judeţene Dolj “Mihai Viteazul” a A.N.C.M.R.R.


În perioada 08-09. 12.2015, la invitaţiaAlianţei Ungare a Camarazilor Militari(BEOSZ), o delegaţie a A.N.C.M.R.R. a făcut

o vizită oficială la Budapesta, ocazie cu care afost semnat un Acord de Parte neriatreînnoit dintre asociaţiile noastre.

Din delegaţia A.N.C.M.R.R. au făcut parte:Gl.mr.(r) Victor Constanda - vicepre şedinte alA.N.C.M.R.R. - şeful delegaţiei; Gl,mr. (r) IonelHeredea - preşedintele Filialei Arad aA.N.C.M.R.R. ; Gl.bg.(r) Vasile Ilieş - consilieral A.N.C.M.R.R. pentru relaţii internaţionale;Col.(r) Nicolae Belgiu - şeful DepartamentuluiResurse Umane al A.N.C.M.R.R.; Lt.col.(r)Alexandru Chiş - membru al Filialei Arad a

A.N.C.M.R.R. - vorbitor de limba maghiară. Partea maghiară a fost reprezentată de:

Gl.lt.(r) Iozsef Kelemen - preşedinteleBEOSZ; Col.(r) Lajos Eskűdt - vice pre şe -dintele BEOSZ; Col.(r) Sandor Toth - pre -şedintele Regiunii Câmpiei de Nord a BEOSZ;Lt.Col. (r) Endre Udvardy - manager BEOSZrelaţii internaţionale.

Partea principală a programului aconstat în discuţiile oficiale, în cadrul cărora aufost făcute prezentări ale celor două asociaţii lanivel central şi local, s-a discutat despre stadiulrelaţiilor bilaterale între conducerile centrale aleasociaţiilor noastre, dar şi pe linie transfron -talieră.

Punctul culminant al vizitei a constat înceremonia de re înnoire a Acordului deParteneriat, care a fost semnat de şefii ce lordouă delegaţii.

Partea maghiară a ma nifestat pe întregulparcurs al vizitei soli citu dine şi atenţie deo -sebite faţă de oaspeţii români şi faţă deA.N.C.M.R.R. în general.

Ambele delegaţii au scosîn evidenţă rolul util pe care îl auaso ciaţiile noastre pentru pro -movarea tradiţiilor militare şi apatriotismului, în special înrândul tineretului.

Cele două asociaţii suntimplicate în rezolvarea pro -blemelor sociale ale fostelor ca -dre active. În acest sens, parteamaghiară a fost interesată înmod deosebit de iniţiativeleA.N.C.M.R.R. pe linia accesăriifondurilor europene, care să fiefolosite în sprijinul personaluluimilitar în rezervă şi în retragerecare are probleme financiare, de

sănătate şi de singurătate. Vizita la Budapesta, discuţiile purtate şi celeconvenite între A.N.C.M.R.R. şi BEOSZ se con -stituie în noi momente de amplificare a re -laţiilor internaţionale care, prin schimburi deexperienţă aduc un aport pentru găsirea desoluţii de îmbunătăţire a situaţiei sociale acadrelor militare în rezervă şi în retragere, in -clusiv prin accesare de fonduri europene.

General-maior (r) VICTOR CONSTANDAVicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.

ACORD DE PARTENERIATREÎNNOIT CU CAMARAZII UNGURI


1. Preşedintele Filialei Judeţene Alba,,Gemina” a A.N.C.M.R.R., domnul general debrigadă (r.) Ioan Belci, ne-a informat că înziua de 13 septembrie a.c., o delegaţie aacestei filiale a luat parte la manifestările careau avut loc la Ţebea, pentru comemorarea luiAvram Iancu, ,,Crăişorul MunţilorApuseni”, la 143 de ani de la moartea sa. Dinpartea Guvernului României a fost prezentministrul Apărării Naţionale, domnul MirceaDuşa, Delegaţia filialei a depus o coroană deflori la mormântul lui Avram Iancu şi a luatparte la toate activităţile care s-au desfăşuratpe parcursul întregii zile.

2. Un însemnat număr de cadre militareîn rezervă şi în retragere din MunicipiulBucureşti, membre ale A.N.C.M.R.R., auparticipat, cu ocazia Zilei Internaţionale aPersoanelor Vârstnice, la un spectacoliniţiat personal de ministrul ApărăriiNaţionale, domnul Mircea Duşa.

Spectacolul a fost onorat de prezenţadoamnei Otilia Sava, Secretar de Stat înM.Ap.N., care a dat o înaltă apreciereorganizării şi pregătirii acestuia, specialpentru veteranii de război şi cadrele militareîn rezervă şi în retragere, care sărbătorescaceastă zi şi a subliniat preocuparea pentruridicarea calităţii vieţii persoanelor vârstniceşi necesitatea punerii unui accent deosebitpe cerinţa îmbătrânirii active şi solida -rităţii între generaţii.

3. Preocupat de istoria militară apoporului român, domnul colonel (r)Constantin Chiper, istoric militar, subliniazăîn articolul trimis redacţiei noastre, intitulat,,25 Octombrie, Ziua Armatei României”,

faptul că pentru poporul român această ziare semnificaţii deosebite.

Este ziua în care, cu 71 de ani în urmă,armata română, împreună cu armatasovietică elibera ultima brazdă de pământsmuls din trupul ţării prin Dictatul de la Vienadin 1940. Este ziua în care au fost puse lalocul lor bornele de hotar la graniţa din nord-vest a ţării.

Autorul articolului subliniază deasemenea că prin Decretul nr. 391 din 1octombrie 1959, organele puterii de stat aufăcut o reparaţie morală stabilind ziua de 25octombrie, în loc de 2 octombrie până atunci,ca zi de sărbătoare pentru Armata României.

Articolul înserează în paginile saledrumul de luptă parcurs de armata românăîmpreună cu cele ale Naţiunilor Unite, de la 23august 1944 până la 9 mai 1945, în careRomânia a avut angajate efective însumând540.000 de combatanţi. În acest timp armataromână a străbătut ptin luptă 1700 km., atraversat 17 masive muntoase, a forţat 12cursuri mari de apă şi a eliberat 3831localităţi, dintre care 53 oraşe mari şi aprovocat inamicului pierderi care s-au cifratla 117.798 prizonieri şi 18731 morţi.

Din cuprinsul articolului se mai

desprinde faptul că în acest an, în perioada

premergătoare zilei de 25 octombrie, ad mi -

nistraţiile centrale şi locale, A.N.V.R.,

A.N.C.M.R.R., A.N.C.E. ,,Regina Maria”, cadrele

militare active şi cele în rezervă şi în

retragere, din M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., precum

şi cadrele didactice din şcoli, au desfăşurat

numeroase activităţi educative, prin care a

fost pusă în valoare jertfa ostaşului român

pentru libertatea şi neatârnarea României.

CURIER


4. ,,Luptele pentru eliberarea ora -

şului Târgu Mureş, din septembrie 1944”

îşi intitulează articolul domnul colonel (r) dr.

Viorel Filip, membru al Filialei Judeţene

Mureş a A.N.C.M.R.R..

În cuprinsul acestuia se face o sinteză a

principalelor acţiuni pe care unităţile armatei

române angajate în zonă, le execută în

vederea eliberării oraşului. Târgu Mureş,

obiectiv deosebit de important, după cel al

eliberării oraşului Sfântu Gheorghe, la

18.09.1944.

La eliberaerea oraşului Târgu Mureş

participă Divizia de Vânători de Munte şi

Divizia 3 Infanterie.

După două săptămâni de lupte

înverşunate purtate de trupele române,

oraşul Târgu Mureş este eliberat la 28

septembrie 1944.

Unităţile care au participat la eliberarea

acestui frumos oraş transilvan au acordat o

mare atenţie restabilirii ordinii în interiorul

acestuia dar şi pregătirii pentru continuarea

luptei.

Articolul va fi introdus în fondul de

documentare al redacţiei revistei ,,Rezerva

Oştirii Române”.

5. Într-o scrisoare trimisă redacţiei

noastre, domnul căpitan Av. (r) Câmpian N.

Ioan de la Subfiliala Câmpia Turzii a

A.N.C.M.R.R., ne face cunoscut faptul că a citit

cu mult interes ultimul număr al revistei

,,Rezerva Oştirii Române”, respectiv nr. 1 (32)

– Mai 2015 şi i-a plăcut. Cu această ocazie,

domnia sa ne trimite şi câteva observaţii,

pentru care îi mulţumim în mod deosebit.

6. De trei ani încoace, la final de

octombrie, Iaşii sunt în Carnaval. pentru că

sub acest titlu Cercul Militar Iaşi, al cărui şef

este domnul colonel (r) Benone Tiron,

găzduieşte Festivalul de Creaţie literară şi

interpretare a cântecului satirico-umoristic.

La pregătirea acestei activităţi au dat o

mână de ajutor şi cadre militare în rezervă şi

în retragere membre ale Filialei Judeţene Iaşi

a A.N.C.M.R.R.

În acest an, preşedinte al juriului acestui

concurs a fost domnul colonel (r) Grigore

Radoslavescu – prim-vicepreşedinte al

Filialei Judeţene Iaşi a A.N.C.M.R.R. Un alt

membru al acestei structuri, domnul colonel

(r) Emil Teofil Bălteanu, directorul general

al Grupului de Companii ,,Bohemia” din Iaşi,

a asigurat premiile pentru câştigători.

Ziarul ,,Rezervistul” al Filialei Judeţene

Iaşi a A.N.C.M.R.R. a consemnat în nr 3-4 (33-

34/2015 aspecte de la această frumoasă

manifestare, cu impact deosebit în viaţa

culturală a garnizoanei Iaşi.

7. Ziua Naţională a României a fost

sărbătorită de toate structurile A.N.C.M.R.R.,

prin organizarea în propriu sau participarea

la activităţi în care a fost subliniată sem -

nificaţia şi importanţa acestei zile pentru

poporul român.

Atât pe plan central cât şi local, s-a par -

ticipat, la depuneri de coronae de flori, cin -

stindu-se astfel jertfa celor care au făcut

posibilă făurirea României Mari, precum şi la

Paradele Militare organizate în Bucureşti şi

în municipiile reşedinţă de judeţ.

General de brigadă (r) dr. Gheorghe Creţu

Colonel (r) ing. Mircea Corneliu Alexe


În anul 1964, când ziarul Apărarea Patriei,

din cotidian a devenit săptămânal, am fost

nevoit să devin şi eu, din funcţia de redactor

al acestei frumoase şi interesante publicaţii,

locţiitor al şefului de stat major şi şeful

pregătirii de luptă într-o unitate de trans -

misiuni, adică o distanţă foarte mare, chiar

pentru un ofiţer de transmisiuni la origine,

înainte de a deveni redactor. Deşi nu aveam prea multă experienţă în

astfel de funcţii, am găsit în mine suficienteresurse să pot depăşi acest moment greu, sălupt cu bărbăţie, să învăţ, să fac faţăproblemelor deosebite pe care le aveam derezolvat, Am avut marea şansă de a găsi unsprijin deosebit din partea comandantuluiunităţii, lt.col. Miron Dumitru, dar şi alcolonelului Nicolae Ivănel, locţiitorul şefuluisecţiei pregătire de luptă din Comandamentultrupelor de transmisiuni, care m-au îndrumatasupra modului în care să organizez şi săconduc cu eficienţă acest sector deosebit deimportant al unităţii.

Pentru rezultatele obţinute, după doi ani deactivitate în această funcţie am fost propuspentru avansare la excepţional.

Momentele dificile pe care le-am trăitatunci şi mai ales ajutorul pe care l-am primitdin partea acestor oameni minunaţi, mădetermină să-mi exprim şi acum, după atâţiaani, recunoştinţa mea pentru aceşti adevăraţicamarazi şi să încerc să prezint în câtevsrânduri portretul unuia dintre aceştia şi anumeal domnului colonel Nicolae Ivănel.

S-a născut în regiunea Herţa, Basarabia.Situaţia politico-militară a făcut să se retragă înRomânia. Era de fapt realizarea visului său, încădin copilărie, de a veni în România, pe care ocunoştea din cele povestite de părinţii şi buniciisăi şi din cele învăţate la şcoală, să vadă munţii,

Dunărea şi câmpiile României. A simţit mereucă acesta este locul său, că aceasta este Patria sa,iar Tricolorul este cămaşa inimii sale.

În România a urmat o şcoală de spe -cialitate într-o unitate militară, apoi ŞcoalaMilitară de transmisiuni, Academia Militară. Caofiţer a îndeplinit diferite funcţii în unităţi detransmisiuni din Vaslui, Buzău şi Bu cureşti. Aconceput şi organizat partea care reveneaarmei sale în cadrul unor aplicaţii tacticedeosebite, interne şi internaţionale, activitateasa fiind apreciată de fiecare dată.

Colonelul Nicolae Ivănel era cunoscut întoate unităţile de transmisiuni şi apreciat ca unofiţer de excepţie, un om apropiat de cei cu carelucrează, un adevărat părinte pentru cadrelemilitare mai tinere, pe care le ajuta să devinăbuni specialişti în arma transmisiuni. De aceea,la unitate camarazii îi spuneau, în semn depreţuire şi respect Tata Îvănel.

Nu am putut să nu mă înteresez ce maiface acum Tata Ivănel. Am aflat că a reuşit să-şifacă o casă în Chitila. La cei 88 de ani este încă oprezenţă activă în viaţa societăţii. Cu experienţasa de viaţă şi cunoştinţele sale, ajută autorităţilelocale în luarea celor mai bune măsuri pentrucontinua dezvoltare şi modernizare a localităţiişi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă alelocuitorilor. Aceştia îl cunosc şi îl respectăpentru activitatea sa şi pentru exemplul bun pecare îl dă în special celor tineri. Nu pot să nuremarc faptul că seniorii din cadrele militare înrezervă şi în retragere sunt oameni de bază,respectaţi şi ascultaţi în locurile în care trăiscacum, după ce au slujit ani îndelungaţi Ţara subTricolor. Prezenţa colonelului (r) Nicolae Ivănela adunările structurii asociative, din care faceparte, constituie un motiv de bucurie pentruceilalţi camarazi, care i-au purtat şi îi poartă undeosebit respect lui Tata Ivănel. Un om care aiubit şi-şi iubeşte Ţara şi Tricolorul ei.

ECOURI

CĂMAŞA INIMII - TRICOLORULColonel (r) ION GH. TOMA


În anul 1982 a avut loc prima AdunareMon dială privind Îmbătrânirea, iar Planulde Acţiune adoptat atunci a stat la baza

modului de gândire şi activitate în acest sensîn ultimii 20 de ani.

Prin Rezoluţia Naţiunilor Unite nr. 45 /106 / 14.12.1990, ,,Ziua Internaţională aPersoanelor Vârstnice” a fost stabilită îndata de 1 octombrie, iar la 16 decembrie1991 Adunarea Generală a ONU a adoptatprin Rezoluţia 46 / 1991 ,,Principiile Naţiu -nilor Unite pentru Persoanele în Vârstă, desti -nate a le permite să trăiască mai bine în aniicâştigaţi”.

Punerea în aplicare a tuturor preve -derilor înscrise în toate documentele ONU aimpus crearea unui sistem de mecanisme cusubsisteme specifice, capabile să pună înaplicare aceste importante obiective aleorganizaţiei mondiale. Dintre aceste principiiadoptate de Adunarea Generală a ONU îndecembrie 1991 putem aminti: principiulparticipării, al independenţei, integrării,autorealizării şi al demnităţii, fiecare cu zecide subprincipii şi subprograme.

Ziua Internaţională a Vârstnicilor este osărbătoare şi totodată o dovadă a preţuiriisincere şi a respectului pe care naţiunilelumii le datorează persoanelor de vârsta atreia, pentru eforturile şi acumulările rea -lizate de-a lungul timpului

Anul 1999 a fost proclamat AnulInternaţional al Persoanelor Vârstnice şi aavut drept temă ,,O societate pentru toatevârstele”, cu patru dimensiuni: dezvoltareapersonală continuă, relaţiile multigenera ţio -nale, interrelaţia dintre îmbătrânireapopulaţiei şi dezvoltare şi situaţia persoa -nelor vârstnice.

În anul 2002, la Madrid, sub egidaNaţiunilor Unite, a avut loc a doua AdunareMondială privind Îmbătrânirea. PlanulInternaţional de Acţiune din anul 2002privind îmbătrânirea chema la modificări deatitudini, politici şi practici, la toate nivelurile,astfel încât în secolul 21 potenţialul enorm alvârstnicilor să fie valorificat. Scopul acestuiPlan de Acţiune a fost acela de a asigurapersoanele de pretutindeni că au posibilitateade a îmbătrâni în siguranţă şi demnitate şi căpot participa în societate ca cetăţeni cudrepturi depline. Au fost adoptate trei direcţiiprioritare de acţiune:

Prima direcţie adoptată a fost partici -parea activă în societate şi la dezvotareaacesteia, a persoanelor vârstnice, cu referirila muncă şi îmbătrânirea forţei de muncă,dezvoltarea rurală, migraţia şi urbanizarea,accesul la cunoştinţe, la educaţie şişcolarizare, solidaritatea între generaţii,eradicarea sărăciei, securitatea veniturilor,protecţia, respectiv securitatea socială şiprevenirea sărăcirii şi situaţiile de urgenţă.

A doua direcţie considerată prioritară afost sănătatea şi bunăstarea persoanelorvârstnice, prin promovarea sănătăţii şi abunăstării de-a lungul vieţii; accesul uni -versal şi egal la serviciile de sănătate; elimi -narea inechităţilor sociale şi economicebazate pe vârstă, sex sau alte criterii, cuasigurarea accesului universal şi egal alpersoanelor vârstnice la serviciile de să -nătate; dezvoltarea şi întărirea serviciilor demedicină primară, pentru a întâmpina ne -voile vârstnicilor; implicarea persoanelorvârstnice în dezvoltarea şi întărireasistemului de asistenţă medicală primară şipe termen lung; instruirea personalului de

INFORMARE

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE


îngrijire şi a personalului medical asupranecesităţilor persoanelor în vârstă; proble -mele sănătăţii mentale la persoanele vârst -nice, cu dezvoltarea unor servicii medicalecare să acopere, de la prevenţie la intervenţietimpurie; servicii de management şitratament al problemelor de sănătate mentalăa persoanelor vârstnice; persoanele vârstniceşi dizabilităţile, având ca obiectiv menţinereacapacităţii funcţionale maxime de-a lungulvieţii şi promovarea participării depline apersoanelor vârstnice cu dizabilităţi la viaţasocială.

A treia direcţie a fost asigurarea unuimediu permisiv şi a suportului necesar,subiectele abordate fiind locuinţa şi condiţiilede locuit, îngrijirea şi suportul pentru îngri -jitori, neglijenţa, abuzul şi violenţa, imagineaîmbătrânirii.

Anul 2012 a fost declarat de cătreConsiliul Uniuni Europene şi de ParlamentulEuropean drept ,,Anul european al îmbă -trâ nirii active şi al solidarităţii întregeneraţii”, propunându-şi consolidarea uneimentalităţi sănătoase de implicare activă avârstnicilor în viaţa şi dezvoltarea socială şieconomică a unei naţiuni, fără a fidiscriminaţi în niciun fel.

Desfăşurat sub deviza ,,Fiecare are loculşi rolul său”, Anul european al îmbătrâniriiactive şi al solidarităţii între generaţii amarcat aniversarea a 10 ani de la adoptareaPlanului Internaţional de Acţiune privindÎmbătrânirea, semnat în aprilie 2002 detoate statele membre ale Uniunii Europene.Prin acest plan statele semnatare s-au angajatsă promoveze şi să susţină îmbătrânireaactivă, prin includerea în politicile sociale şi înprogramele economice naţionale a nevoilor şi

drepturilor vârstnicilor şi prin promovareaunei societăţi pentru toate vârstele.

Reprezentanţa ONU a stabilit că ,,So -cietăţile trebuie să asigure creşterea calităţiivieţii pentru persoanele în vârstă şirespectarea drepturilor lor, pentru a puteatrăi în demnitate. Acest lucru este cu atât maiimportant în timpul crizei financiare. Suntnecesare sisteme de securitate socială puter -nice, care să furnizeze servicii, să asigure unstandard adecvat de viaţă şi care să promo -veze solidaritatea între generaţii” .

Dificultăţile în găsirea unei locuinţe,problemele de pe piaţa muncii, schimbareamediului de viaţă şi de muncă, precum şivârsta mai înaintată a părinţilor la naştereaprimului copil, contribuie la reducereasporului natural al populaţiei. Acest procesde îmbătrânire a populaţiei reprezintă înprimul rând o provocare la nivel economic,deoarece odată cu trecerea timpului vor fi dince în ce mai puţini tineri înscrişi pe piaţamuncii, care să poată susţine prin veniturilelor populaţia bătrână, déjà ieşită la pensie.

Dacă în prezent, la nivelul UniuniiEuropene revine un pensionar la patrusalariaţi, în următorii 10-15 ani vor fi doardoi salariaţi pentru un pensionar, ceea ce vaduce la imposibilitatea susţinerii economicea pensionarilor, pentru statele UniuniiEuropene.

Anul 2012 al Îmbătrâniri Active şiSolidarităţii între Generaţii a constituit doarun semnal de alarmă în acest sens.Problemele puse în discuţie, dintre care, ceamai importantă: sustenabilitatea viitoare apersoanelor în vârstă, rămân de strictăactualitate şi iniţiative sau soluţii pentrurezolvarea acestora sunt oricând binevenite.

Cu ocazia Zilei Internaţionale aPer soanelor Vârstnice, A.N.C.M.R.R. aorga nizat, la nivel central, o Conferinţă,în cadrul căreia au fost subliniate preo -cupările existente pe plan internaţional,regional şi naţional, pentru creştereanivelului de trai al cetăţenilor aparţinândacestei categorii de vârstă, precum şi

măsurile care trebuie întreprinse pelinia realizării îmbătrânirii active.

În cadrul Conferinţei a fost pre -zentat mesajul preşedintelui ConsiliuluiNaţional al Persoanelor Vârstnice, dom -nul prof. univ. dr. Mihai Iliescu, adresattuturor celor care fac parte din aceastăcategorie.


La împlinirea a şapte decenii de la cel deAl Doilea Război Mondial, la pro -punerea ministrului apărării naţionale,

în semn de respect şi preţuire faţă de ceicare au luptat cu arma în mână pentrurevenirea Ţării în hotarele ei fireşti, gravafectate de rapturile teritoriale din 1940,Guvernul României a de -clarat prin H.G. anul 2015,,,An al Veteranilor deRăzboi”.

În Bucureşti şi în altegarnizoane militare im -portante ,, Anul Veteranilorde Război” a fost marcatprin numeroase acţiuni,precum ,,Ştafeta Veteranilorde Război”, încheiată laCarei, chiar de Ziua Ar -matei – 25 Octombrie şiimpresionantul Cere mo -nial militar-religios de peesplanada MonumentuluiSoldatului Necunoscut dinBucureşti, în cadrul căruia au fost depusedouă urne de pământ udat cu sângele eroilorromâni căzuţi în crâncenele lupte de laStalingrad –Rusia.

În acest context, în ziua de 20 oc -tombrie a.c., cu cinci zile înaintea aniversăriiZilei Armatei Române, în Sala Bizantină aPalatului Cercului Militar Naţional, s-au

desfăşurat lucrările Consfătuirii anuale aBiroului Executiv al A.N.V.R. cu preşedinţiifilialelor judeţene şi ai sectoarelor Capitalei.

Reuniunea a fost consacrată şi îm -plinirii a 25 de ani de la înfiinţarea Aso -ciaţiei Naţionale a Veteranilor de Războidin România, la care invitaţi de onoare au

fost şi reprezentanţi aicon ducerii centrale aA.N.C.M.R.R.. Cu aceastăocazie, preşedinteleA.N.C.M.R.R. domnulgeneral (r) prof. univ. dr.Mihai Iliescu a transmisreuniunii, tuturor vete -ranilor şi invalizilor derăzboi, în numele BirouluiPermanent Central şi alsău personal, MESAJUL :

,,Domnule generalde armată (r) MarinBadea Dragnea, Stimaţicamarzi.

Invitarea la Consfă -tuirea Anuală a Biroului Executiv al A.N.V.R.din România care, prin coincidenţă fericită,se desfăşoară în Anul Veteranilor de Război –2015, determinat de împlinirea a şaptedecenii de la incheierea celui de Al DoileaRăzboi Mondial, a 71 de ani de la eliberareaultimei brazde de pământ românesc cotropitde Ungaria horthystă şi aniversarea unui

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A VETERANILOR DE RĂZBOI 25 ANI

(1990 - 2015)General-maior (r) ION GANEA

Vicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.

ANIVERSĂRI . . . ANIVERSĂRI . . .


sfert de veac de la înfiinţarea Asociaţiei, oferăconducerii A.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ioan Cuza”şi mie personal, prilejul deosebit de plăcut şionorant de a transmite mai vârstnicilor noştricamarazi, bravii veterani şi invalizi de război,legende vii ale faptelor de arme, de eroism şijertfă ale Armatei Române care, în momentede cumpănă, au scris cu sânge istoria Ţării, unrespectuos salut ostăşesc însoţit de alesesentimente camaradereşti de preţuire şirecunoştinţă.

Alături de dumneavoastră ne mândrimcu faptul că ambele noastre structuri aso -ciative, A.N.V.R. şi A.N.C.M.R.R., constituiteimediat după evenimenteledin decembrie 1989, cuavizul şi cu sprijinulM.Ap.N., în cei 25 de ani deexistenţă şi-au afirmatputernic legitimitateaistorică, reprezen tativita -tea, utilitatea şi notorie -tatea publice de necontes -tat.

Veteranii de războisunt adevărate stindardeale neamului românesc,care sub faldurile lor aco -peră într-o atmosferă sacrătrofeele naţiunii noastre şirămân ca repere impor -tante în istoria poporului şiArmatei Române.

În consonanţă deplină cu gândurilenoastre de respect şi mândrie militară, neîngăduim, ca o datorie de onoare a noastră, săreiterăm crezul A,N,C,M,R,R, şi unul dindezideratele de bază ale activităţii noastre şianume cunoaşterea istoriei Armatei Române,cinstirea memoriei eroilor nea mu luiromânesc şi ai armatei, venerarea înain taşilornoştri militari, precum şi cultivareapermanentă a spiritului de corp.

Din respect deosebit pentru jertfa desânge şi de viaţă făcută de înaintaşii noştri pecâmpurile de bătălie, pe stindardul Asociaţieinoastre este scrisă Deviza ,,PATRIE, ONOARE,DEMNITATE’.

Stima şi consideraţia noastră se în -dreaptă în aceste momente aniversare cătredomnul general de armată (r) Marin BadeaDragnea, aflat la conducerea A.N.V.R. de laprimele ei începuturi şi care la venerabilavârstă de 92 de ani conduce cu mână sigură,cu demnitate şi onoare, destinele veteranilor şiînvalizilor de război, vâduvelor de război şiurmaşilor veteranilor de război, veghind cu

fermitate la respectareadrepturilor lor legal cuve -nite.

Stimate domnule ge -neral (r) Marin BadeaDragnea, cunoscându-vădistinsa dumneavoastă per -so nalitate, în acest ananiversar puteţi afirma cuaceeaşi vigoare, alături decamarazii dumneavoastrî,că aţi îndeplinit rigurosdezideratul formulat demarele istoric românNicolae Iorga: ,,<<Prin ceeace aţi făcut: - aţi dăruit multaltora, - v-aţi jertfit pentrusocietatea românească>>”.

Ne bucură faptul că structurile centraleşi teritoriale ale celor mai vârstnici ostaşi îşipun nădejdea, pe deplin justificată, în cei careurmează, în cadrele militare în rezervă şi înretragere provenite din activitate în Armată,în A.N.C.M.R.R. ,, Alexandru Ioan Cuza”, care asărbătorit în acest an un jubileu, generat deaniversarea a 90 de ani de atestare istorică,25 de ani de la reînfiinţare şi 5 ani de la in -stituirea zilei de 31 mai ca Ziua RezervistuluiMilitar.

Generalul Marin Badea Dragnea -preşedintele A.N.V.R.


Urând succes deplin desfăşurăriilucrărilor Consfătuirii, ne exprimămconvingerea că această conlucrare fruc -tuoasă dintre A.N.V.R. şi A.N.C.M.R.R. vadăinui atât timp cât cele două structuriasociative vor exista, vă adresăm tradiţionalaurare strămoşească La mulţi ani A.N.V.R.R.,fericire, sănătate şi bunăstare tuturor celorprezenţi. Fie ca Bunul Dumnezeu să văocrotească în continuare ! “

La un sfert de veac de la înfiin ţareaA.N.V.R., reiterăm câteva repere istorice dinevoluţia structurii asociative a mai vârst -nicilor noştri camarazi, veteranii şi invaliziide război.

Asociaţia Naţională a Veteranilor deRăzboi din România se prezintă la cea de a25-a anivrsare cu propria tradiţie şi istorie.Ca structură de organizare, A.N.V.R. dateazădin perioada de după Războiul pentruIndependenţă (1877-1878). Până a ajuns laforma de structură organizatorică asociativăde astăzi A,N,V,R, a cunoscut mai multetransformări, determinate de conjuncturapolitică în care s-a aflat.

Aşa de exemplu, în anul 1925, AsociaţiaOfiţerilor în Rezervă şi în Retragerecuprindea şi ofiţerii veterani de război.

Când Ţara i-a chemat, actualii veteranide război, împreună cu camarazii lor care aucăzut eroic în lupte sau au decedat ulterior,nu au şovăit să-şi îndeplinească, de la soldat lageneral, sfânta datorie ostăşească, cândpatria se afla din nou în pericol, duşmanulfiind la hotare. Ei nu au şovăit, nu s-au tocmitcu nimeni şi nu au pretins onoruri şi răsplată,considerând că datoria, vitejia şi chiarsacrificiul suprem nu pot fi compensate cuechivalente morale sau materiale.

Spre onoarea şi demnitatea ArmateiRomâne, dând ascultare chemării Ţării,veteranii de război din toate armele au plecatla luptă, în urmă cu şapte decenii şi jumătate

(21 iunie 1941), nu cu gând de cotropire saude răzbunaree, ci numai pentru refacereafrontierelor naţionale fireşti, grav şi abuzivmutilate în anul 1940. Ei au parcurs prinluptă, timp de aproape patru ani, un drumgreu, plin de riscuri şi pericole.

După încheierea celui de Al DoileaRăzboi Mondial, în urmă cu 70 de ani, a fostsemnat Decretul-Lege nr. 440 / 4 iunie 1945,privind acordarea calităţii de veteran foştilorluptători din războaiele din 1913, 1916-1919 şi 1941-1945. Deşi actul normativ nuprevedea niciun drept pentru veterani,stipula şapte condiţii, între care împlinireavârstei de 60 de ani şi cel în cauză să nu seafle în activitate de serviciu.

Mai tărziu, după 18 ani, la 23 octombrie1963, prin hotărâre a Consiliului de Miniştria fost înfiinţat Comitetul Naţional alVeteranilor din Războiul antifascist, discri -minându-i grav pe cei care luptaseră înCampania din Est (1941-1944). Metamor -foza în rândul veteranilor de război a con -tinuat. În anul 1980, prin hotărâre a parti -dului comunist (nr. 292), este înfiinţatComitetul Luptătorilor şi VeteranilorRăzboiului Împotriva Fascismului, care nu aadus nimic bun în viaţa veteranilor de război,al celor care luptaseră în Primul şi Al DoileaRăzboi Mondial.

Cu speranţa în schimbarea lucrurilor, îndecembrie 1989 veteranii de război au fostde la început alături de masele populare, decei care ieşiseră în stradă pentru înlăturareatiraniei. Cu înţelepciunea şi experienţa deviaţă şi de vârstă, ei au aprobat fără rezerveacţiunile armatei, aceasta dovedind încăodată că a rămas o instituţie credincioasăaspiraţiilor de libertate ale poporului românşi că într-un moment de răscruce al istorieinaţionale s-a aflat din nou, ca întotdeauna,alături de cei mulţi şi năpăstuiţi, apărându-leadevărul şi dreptatea.


La 27 decembrie 1989, în plină desfă -şurare a cunoscutelor şi tragicelor eveni -mente, într-o atmosferă entuziastă, s-aîntrunit prima adunare a veteranilor de răz -boi, avându-l în frunte pe domnul general-locotenent (r) Marin Badea Dragnea, învederea înfiinţării Asociaţiei Naţionale aVeteranilor de Război din România.

Instituţiile abilitate ale statului, îndeosebiM.Ap.N. , nu au putut rămâne în espectativă,chiar dacă aveau, în multe privinţe, laînceputul perioadei post decembriste,caracter de provizorat. Pe măsura întremăriilor, instituţiile abilitate au manifestat grijă şiînţelegere faţă de cei care luptaseră cu armaîn mână pentru întregirea Ţării, în anii 1916-1919 şi pentru refacerea hotarelor einaţionale fireşti, în anii 1941-1945.

Datorită acţiunilor şi demersurilor unorgenerali şi ofiţeri veterani de război, grupaţiîn jurul domnului general (r) Marin BadeaDragnea, instituţiile abilitate, la nivel centralşi teritorial, au sprijinit înfiinţarea A.N.V.R.,constituirea filialelor judeţene, recunoaştereaşi legiferarea Statutului şi drepturilorveteranilor şi învalizilor de război, văduvelorde război şi ale urmaşilor veteranilor derăzboi, drepturi revendicate cu decenţă şidemnitate.

Prin Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1al Capitalei, la 21 februarie 1990, A.N.V.R. adobândit personalitate juridică, de la aceastădată desfăşurându-şi activitatea cu drepturidepline, potrivit prevederilor Statutului,legislaţiei şi altor acte normative în vigoare.Dimensiunile activităţii A.N.V.R. din perioadade un sfert de veac de existenţă au fostdeterminate de eforturile conducerii centraleşi cele ale filialelor judeţene, pentru definireapropriei identităţi în societatea româneascăpost decembristă. S-a reuşit repunerea îndrepturi a tuturor celor care au luptat cu

arma în mână pentru Ţară, atât în Vest cât şiîn Est. Tuturor veteranilor de război le-a fostconferită Crucea comemorativă a celui deAl Doilea Război Mondial 1941-1945.

Astăzi, veteranii de război, atâţia câţimai sunt, la vârste înaintate, sunt prezenţeactive în viaţa cetăţii şi a societăţii româneşti,cuvântul lor este ascultat cu atenţie şi interes.

Aniversarea unui sfert de veac deexistenţă a A.N.V.R. are loc în împrejurărideosebite, determinate de împlinirea a zeceani de la primirea României cu drepturidepline în N.A.T.O. la 29 martie 2004, primulpas pentru întegrare în structurileeuroatlantice fiind făcut cu zece ani maiînainte. la 20 ianuarie 1994, România fiindprimul stat din Europa care a semnataderarea la Parteneriatul pentru Pace (P.f.P.) ,

Spre deosebire de trecut, când actualiiveterani de război au intrat în luptă cuhotărârea de a întregi hotarele României,care rămăsese singură în faţa unor maripericole, astăzi ea este plasată sub umbrelade securitate a unei Alianţe puternicepolitico-militare, în măsură să garanteze şi săapere interesele fundamentale ale statuluiromân, dacă acestea ar fi ameninţate.

Nu este un secret faptul că din cauzapaloşului timpului, veteranii de război sunttot mai puţini, iar în rândurile lor, chiar şi înstructurile de conducere la nivel central şiteritorial, în acţiunea pentru respectareadepturilor veteranilor şi invalizilor de războieste angrenat un număr apreciabil de cadremilitare în rezervă şi în retragere provenitedin activitate în Armata României, membri aiA.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ioan Cuza”.


Promoţia 30 Decembrie 1970 a ŞcoliiMilitare de Ofiţeri Activi ArtilerieTerestră „Ioan Vodă” din Sibiu, s-a

întâlnit la împlinirea a 45 de ani de laabsolvirea acestei prestigioase instituţii deînvăţământ. La întâlnire au fost prezenţi96 din cei 284 de absolvenţi, dintre care26% au trecut prea devreme în lumeaveşniciei.

Întâlnirea a debutat cu raportul pre -zentat comandanţilor de plutoane şi debaterii. A urmat un moment cu mareîncărcătură emoţională în care a fostevocată memoria foştilor comandanţi,lectori şi camarazi, care nu au mai apucataceastă zi. A fost oficiată o slujbă înmemoria acestora, de către preotul militaral garnizoanei, maior. dr. Călin Sămăr -ghitan. Cu toţii au rostit rugăciuni pentruodihna lor veşnică şi au păstrat un momentde reculegere. La sfârşitul slujbei depomenire participanţii au depus o coroanăde flori la statuia patronului spiritual alşcolii, Ioan Vodă, şi au făcut fotografii peplutoane şi împreună toţi membriipromoţiei prezenţi la întâlnire.

Apoi foştii absolvenţi, comandanţi şilectori, s-au deplasat în clubul şcolii, undeau asistat la strigarea catalogului. Acti -vitatea a fost condusă de domnul colonelconf.dr. Alexandru Rizescu, comandantulŞcolii de Aplicaţie pentru Unităţi Sprijin deLuptă „General Eremia Grigorescu” care, înprima parte, le-a prezentat organigramaşcolii, misiunile acesteia şi schimbărilesurvenite în organizare şi în programele deînvăţământ, misiunile şi împlinirile Şcolii

de Aplicaţie pentru Artilerie Terestră şiArtilerie Antiaeriană, precum şi despreparticiparea unor cadre ale acesteia laîndeplinirea unor misiuni în cadrul NATO.În cuvântul său, domnul colonelprof.conf.dr. Alexandru Rizescu, a subliniatsuccesele obţinute de promoţia 30Decembrie 1970 în funcţiile încredinţate,onorându-şi statutul, prin care au sporitprestigiul şcolii absolvite. La posturiledatoriei, deviza întregii lor activităţi a fostaceeaşi: „ONOARE ŞI PATRIE”.

În cuvântul foştilor absolvenţi,comandanţi şi dascăli, aceştia au subliniatfaptul că, în cele aproape 4 decenii deactivitate în structurile armatei, slujindpatria, ei au trăit dar au şi făcut istorie.Totodată, au participat la construcţiaeconomică a ţării, şi-au închegat familii, aucopii şi nepoţi, dintre care mulţi şi-au alesca model de viaţă pe părinţii şi bunicii lor,dedicându-se carierei militare. Toţiabsolvenţii au urmat studii superioaremilitare sau în structurile MinisteruluiEducaţiei. Au participat cu toată dăruirea latranziţia armatei dar şi la pregătirea ei,conform misiunilor încredinţate pentruapărarea ţării. Se pot mândri că au fostpărtaşi la transformarea armatei şi s-aubucurat de primirea acesteia în structurileNATO. În plan profesional, au trăit bucuriidar şi deziluzii, au fost destule obstacolecărora au trebuit să le facă faţă pentru a-şiîndeplini îndatoririle, jurământul militarfiindu-le călăuză şi îndemn în oricemoment.

DUPĂ 45 DE ANI DE LA ABSOLVIREColonel (r) VICTOR NEGHINĂ

Membru al Filialei Judeţul Sibiu a A.N.C.M.R.R.


Promoţia 30 Decembrie 1970 s-aremarcat prin performanţe profesionaledemne de toată aprecierea. Astfel, 6absolvenţi au fost avansaţi la gradul degenerali. Generalii Petre Constantin,Rotaru Nicolae, Petrescu Stan, GhiorteaMihai au comandant brigăzi de artilerie, iargeneralul. Buta Viorel a fost locţiitor alcomandantului Universităţii Naţionale deApărare „Carol I”. General de bg. ButaViorel este membru titular al AcademieiOamenilor de Ştiinţă din România şi alAcademiei de Ştiinţe ale SecurităţiiNaţionale. Parte dintre absolvenţi s-auconsacrat cercetării ştiinţifice, publicândtratate de istorie, artă şi doctrină militară.Peste 20% sunt preşedinţi ai filialelorjudeţene ale Asociaţiei Naţionale a CadrelorMilitare în Rezervă şi Retragere ,,AlexandruIoan Cuza”, precum şi ai AsociaţieiNaţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Ca o concluzie generală, merită a fisubliniat faptul că în cele aproape patrudecenii de slujire sub drapelul ţării,promoţia 30 Decembrie 1970 a avutcontribuţii substanţiale la dezvoltarea şiafirmarea armatei române. În acelaşi timp,prin tot ceea ce au realizat în planprofesional, au contribuit la sporireaprestigiului şcolii în care au trăit, auînvăţat şi s-au format ca profesioniştimilitari, exemple pentru generaţiile care i-au urmat.

După ora de dirigenţie, foştii elevi auvizitat toate compartimentele şcolii, bazamaterială, camera tradiţiilor de luptă,capela, sălile de clasă, laboratoarele şi totceea ce ţine de viaţa acestei şcoli cu tradiţiiadânci în istoria militară a poporuluiromân.

Întâlnirea s-a încheiat cu o masăfestivă la restaurantul Cercului MilitarSibiu, într-o atmosferă frumoasă şi plină deafecţiune. Aici au depănat amintiri, aucântat şi au dansat. Spre surprinderea lor,foştii colegi, solişti vocali în ansamblulartistic al şcolii, laureaţi ai FestivalulNaţional „Cântarea României”, general debg. Dobreanu Grigore şi colonel PetreStan, acompaniaţi la orgă de plutonier.maj.Rizea Nicolae, şi-au încântat colegii şi pedistinsele lor soţii, cu interpretarea unuibogat repertoriu de muzică uşoară şicântece de viaţă, fiind aplaudaţi cu multăînsufleţire.

A doua zi au rezervat-o vizitării unorobiective din Municipiul Sibiu precumComplexul Naţional Muzeal ASTRA,Muzeul Naţional Bruckenthal, muzeul înaer liber din pădurea Dumbrava Sibiului şialte edificii.

Merită subliniat faptul că absolvenţipromoţiei 1970, după 45 de ani de laabsolvire, s-au revăzut şi au trăit o fru -moasă lecţie de înviorare sufletească,contribuind la stimularea apetitului pentruviaţă. La perfecta reuşită a întâlniriicolegiale merită subliniată contribuţiacolonelului (r.) Toma Valeriu, precum şi acolonelul Mânzat, sprijinit substanţial desoţia sa Ana, fostă timp de 15 ani ofiţer custarea civilă la Primăria Municipiului.Sibiu, care au pus în valoare întregul lorsistem de relaţii locale pentru aceastăfrumoasă sărbătoare camaraderească. Ladespărţire, s-au îmbrăţişat, ca în urmă cu45 de ani, şi au hotărât de comun acord capeste 5 ani, să se întâlnească din nou laSibiu. Totodată, au decis să se întâlneascăîn fiecare an pe plutoane.


Poemele domnului colonel (r) Mihail Matei,din cartea sa de debut ,,Întâlnire cu Astrul”,apărută recent la editura ,,SemnE”, au o

prospeţime aproape adoles cen tină, care atestăfaptul că sufletul îşi poate păstraîn mod miraculos inocenţa, prinintermediul poe ziei.Sentimentele nu au vârstă, atuncicând te apleci cu sensibi li tateasupra amintirilor, trăind şiretrăind de fiecare dată cu noirezonanţe, ecourile unor clipefericite.

,,Numai cei care nu au scrisîn viaţa lor o poezie – subliniazăîn prefaţa volumului, domnulgl.bg.(r) dr. Emil Străinu, prietendin copilărie cu autorul – nu potînţelege zba terea, chiar şi demoment, a celui ce transformă

cuvinte mai mult sau mai puţin simple, în versuri.Fiecare dintre noi suntem conectaţi la lumeanevăzută, vibratorie şi aici este locul unde autorultrans pune subtilul în cuvinte simple, cuvintele în

versuri şi totul se leagă în ideea detranscedere a pro priei trăiri, întrăirea se menilor, în zbatereanoastră spre perfecţiune”

Mihail Matei s-a născut înanul 1958, primăvara, în lunaflorilor, la Câmpina, loc mirific,care ne aduce în memorie tablou -rile fascinante ale pictoruluiNicolae Grigorescu sau, prinimboldul versurilor, Castelul IulieiHaşdeu, de la fereastra căruiaaura senti mentelor se vede multmai pregnant. Cartea lui este oreîntoarcere la poezia adoles -cenţei.

REÎNTOARCEREA LA POEZIE- Colonel (r) MIHAIL MATEI -

PAGINA L IR ICĂ

LANSAREA A DOUĂ VOLUME DE VERSURI ALE POETULUI ŞI UMORISTULUI

cpt.cdr.av.(r) NICOLAE MUNTEANU

La una din recentele şedinţe ale Cenaclului ,,George Topârceanu” al Cercului MilitarSibiu, au fost prezentate două volume şi

anume cartea de poezie ,,Mărturisiri” şi cea deumor ,,Traista cu umor”. ale domnului cpt.cdr.av.(r) Nicolae Munteanu, membru al FilialeiJudeţene Sibiu a A.N.C.M.R.R., al acestui cenacluşi al cenaclului ,,Nicolaus Olahus” al umoriştilorsibieni.

Prezentarea a fost făcută de domnul colonel(r) Nelu Lazăr, preşedintele cenaclului. Au mailuat cuvântul domnii: colonel (r) Aurel Domide ,prof. Vasile Rusu, Ioan Gligor Stopiţă, redactorşef al revistei ,,Rapsodia” şi alţi membri ai

cenaclului. Toţi vorbitorii au elogiat în moddeosebit poeziile cuprinse în cartea ,,Mărturisiri”,precum şi umorul de calitate din volumul,,Traistacu umor”

Au apreciat de asemenea puterea de creaţiea autorului care, la vârsta de 88 de ani ai domnieisale, nu a abandonat condeiul. Cele două volumese adaugă celor unsprezece volume publicate deautor.

La mulţi ani, domnule comandor, din parteacelor care v-au citit şi apreciat creaţiile !

Colonel (r) VICTOR NEGHINĂ


CUVINTE INVERSE

Azi era să mă înec cu verbul a uita, Dar n-am reuşit s-o fac, Pentru că-n fiecare ziÎmi este dor de tine.

Pentru că-n fiecare ziÎmi este dor de tine, Azi era să mă înec cu verbul a uita, Dar n-am reuşit s-o fac.

Dar n-am reuşit s-o fac, Pentru că-n fiecare ziÎmi este dor de tine,Azi era să mă înec cu vergul a uita.

Îmi este dor de tine, Azi era să mă înec cu verbul a uita, Dar n-am reuşit s-o fac, Pentru că-n fiecare ziApar cuvinte inverse.

CARPE DIEM

Trăieşte fiecare stare cu bucurie, Trăieşte fiecare minut cu speranţă, Trăieşte fiecare oră cu răbdare, Trăieşte fiecare clipă ca pe o provocare, Trăieşte fiecare eveniment drag, Trăieşte fiecare salutare oferită, Trăieşte fiecare îmbrăţişare, Trăieşte fiecare sărutare dată, Trăieşte fiecare mângâiere, Trăieşte fiecare zâmbet primit, Trăieşte fiecare drăgălăşenie,

Trăieşte fiecare zi în toleranţă, Trăieşte fiecare an în linişte şi iubire, Trăieşte-leAi nevoie de ele, Carpe diem....

PROMITE-MI

Promite-mi Să nu uiţi niciodată.Visurile noastre, Speranţele noastre, Gândurile noastre, Neîmţelegerile noastre, Argumentele noastre,Rănirile noastre, Discuţiile noastre,Glumele noastre,Încrâncenările noastre, Secretele noastre,Pe care doar tu le şti,Şi, în final,Pe cel care este; Şi se numeşte,Prietenul tău drag.

LECŢIA DE PICTURĂ

Ţi-am vopsit în culoriZâmbetul diafan,Ţi-am tuşat buzele, Mâinile şi ochii, Ţi-am definit conturulImaginii tale de vis.

Şi, în final, am văzut Că toată munca meaSe transformase într-o icoană, Icoana ta,Pictată la prima lecţie de pictură,Într-o zi frumoasă de vară, La ora de iubire, Oră imaginară.

AMINTIRI

Lasă peisajul aşa cum a fost, Nu vreau să-l mai refacÎncă odată din vorbe. Seara aceea plină de claritateCu cerul albastruSfârşit de vântul care se sufocă


Sub strigătele lui fulgerat, Lasă-l aşa să rămână închisÎn chenarul amintiriiŞi tu să dăinuiCum te-am zăritAtunci, întâia oară. Buimac am ieşit Din visele pe care tu le visaiCu ochii tăi, lipiţi.

ÎNTÂLNIRE CU ASTRUL

Mă-ngână gândulS-a făcut târziuIar noaptea-mi bate-n geamÎn vis tu mi te-arăţi, Asemenea unui suflet golŞi fără înfăţişare, Iar în a tainei luminiApari ca o undă călătoare.

Ai chip de omŞi totuşi eşti nedefinit, Că eşti urât sau pari frumos, Pentru mine-i totunaChip fără sens şi-nceţoşat,În fel. ambiguu şi anost.

Să pleci de unde ai venit, Nemai căutându-mi umbra,

Lăsându-mă doar cu ea, În braţe doar cu luna, Visând la chipul tău nocturnŞi mângâindu-ţi urma....

MAMA

Dar mi-a rămas plânsul ei aiciÎn zona lui ,,simt ceva”, În regiunea lui doi fără un sfert,Mai am ceva rămas aici, O mai păstrez de multŞi de va fi să fie, nu-i aşa,Alţii o vor scoate, doar pe ea.

O cheamă mama Şi este mama mea, Şi-am fost creat într-însaIzvorul maximei mele sensibilităţiŞi de asta-s tristAproape mai mereu, Căci mă gândesc la ea.

Ea m-a crescut, m-a educat, Şi-i mulţumescCă-i doar a mea, e mamaŞi este parte din inima mea

Colonel (r) LIVIU VIŞAN

v


“Veniţi, căci adevăr zic vouă, Ori vă mutaţi hotarul mai departeOri veţi muri cu trupul frânt în două”

Octavian Goga

Octavian Goga s-a născut la Răşinari, înziua de 20 martie 1881- era primulcopil al dăscăliţei şi al protopopului

din Răşinari, oameni care nu ţineau pe poliţeşi pe masivele stelaje din stejar, numai oalecu smântână şi sticle cu vin, ci şi cărţi şi ga -zete, adunate de-a lungul anilor de cărturariifamiliei şi unele scrise chiar de ei.

Copilăria poetului a fost frumoasă,legănată de basme şi legende, în ritmulacestora, al intimităţii familiale, Octavian -Tavi, ipocoristic cu care va şi semna multepoezii, va cunoaşte de timpuriu viaţa şimunca oamenilor, dar le va pătrunde şiuniversul lor spiritual, aşa cum se afirmă înfolclor şi în toiul şezătorilor.

Ca poet şi publicist, nu puţini au văzutîn Octavian Goga continuatorul genialuluiEminescu, iar ca luptător activ l-au socotit undescendent al marilor figuri din istoriazbuciumată a românilor, cu toate dramele şibucuriile lor, cu idealurile lor, dar nu ca unscop în sine, ci şi cu ambiţia de a conturaportretul etnopsihologic al românismului îngeneral, ,,de la Nistru până laTisa”.

Într-un stil profund original, cuputernice rezonanţe biblice, Goga dă glasdurerii Ardealului şi a românismului asuprit

de pretutindeni: înstrunând pe o liră magică,,cântarea pătimirii noastre”, ţinând săîmplinească visul oropsiţilor clăcaşi, de acăror jale ,,ne-au răposat şi moşii şipărinţii”. Cântarea lui Goga nu scapă faptelesolemne şi eroice ale unui trecut românescglorios, geamătul robului lovit de stăpânulstrăin şi hain, vehemenţa revoltatului, vaie -tele mulţimi, tumulturile sonore ale durerii,mânia împotriva oprimării, amărăciuneadrumului anevoios prin complicatul tunel altimpului, conştiinţa norocului şi al neno -rocului unui neam întreg, constrâns să fiechiriaş în propria ţară. Iată de ce spuneGoga că el ,,s-a născut cu pumnii strânş, aprotest”. Nu lipseşte din universul opereiGogiene nici fiorul naturii şi al dragostei, niciaspiraţia spre o lume mai bine orânduită,spre împlinirea idealului naţional: unireatuturor românilor într-un stat unitar.

De aceea, lângă numele lui OctavianGoga, cu rezonanţe puternice în toate struc -turile sociale, cu implicaţii adânci în feluritemedii culturale şi politice, admiratorii ori de -trac torii săi au aşezat epitete dintre cele maifelurite: cântăreţ al ,,pătimirii noastre”,deschizător de drumuri noi, Crainiculdezrobirii neamului, erou al ideii de unirenaţională etc. Întrucât spaţiul ne este limitat,am considerat ca în cele ce urmează să nereferim la contribuţia lui Goga pentrufăurirea României Mari.

Lupta lui Octavian Goga în preajmaprimului Război Mondial e deosebit de grea,

VALORI ALE CULTURI I , C IV IL IZAŢIE I Ş I SP IR ITUALITĂŢI I ROMÂNEŞTI

CONTRIBUŢIA LUI OCTAVIAN GOGALA FĂURIREA ROMÂNIEI MARI

Colonel (r) dr. CRISTACHE GHEORGHEMembru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România


căci ea e purtată cu reacţiunea agresivă aimperiului austro-ungar, pe de o parte, iar pede alta cu opacitatea unor politicieni dinTransilvania şi din regatul român, pe careGoga nu-i cruţă deloc. Verbul său înflăcărateste prezent zilnic în presă, se aude laîntruniri publice. În epoca neutralităţii(1914-1916) faceparte din comitetulLigii Culturale, con -dusă atunci de Nico laeIorga şi se luptăpentru intrarea ro -mâ nilor în bătăliacon tra imperiuluia u s t r o - u n g a r .Volumul ,,Cântecefără ţară” e rodulacestor zbateri dra -matice. La ziarul,,Epo ca” ţinea, îm -preună cu alţi scrii -tori, mulţi ardeleni,prin 1915, rubrica,,Ardealul vorbeşte”,ţintind aceleaşi idea -luri. Unele articolepublicate sunt ine -dite, altele sunt re -pro duse din ziarele şirevistele din Ardeal,precum ,,Românul” şi,,Tribuna” de la Arad. Republicându-le, Gogademonstra consecvenţa atitudinii salepublice, cum ne informează preambulul careînsoţeşte articolul ,,Zile mari”.

Cuvântul cuceritor al lui Goga, stârneafurtuni de adeziuni în marile întruniripublice, formulări lapidare, aforistice, de oremarcabilă valoare metaforică, adevărurivitale, pentru existenţa unui neam, principiişi credinţe de nestrămutat, gânduri şi sen -timente ale unei întregi colectivităţi chinuite,al cărei reprezentant se vroia cât mai mult.,,Ardealul, care până deunăzi era o închisoare,azi e prefăcut într-un ţintirim, durerile

noastre - continuă Goga- n-au fost niciodatăauzite la Viena. Împăratul e o legendă, unbasm, cel mai scump plătit basm din toatăliteratura populară a neamului românesc. ÎnTransilvania, în ţara cu atât de puţin noroc şicu atât de multe speranţe, bătrânii le zic fiiloro frază cât se poate de semnificativă pentru

realităţile în care tră -iau şi pentru starea lorde spirit: Duceţi-vă şisă dea Dumnezeu săvă bată!”. Într-un fel,în această simplăfrază se exprimatoată drama psiho -logică din romanul luiRebreanu ,,Pădureaspânzuraţilor”.

Măiestria ora -torică a lui Goga por -nea de la formulărilapidare, metaforice,cu un substrat tragic,care se înfigeau adâncîn sufletul audito riu -lui. ,,N-o să fie atâtaîncăpere în sufletuldumneavoastră câtădurere vă aduc eudin Ardeal”, înălţân -du-se apoi la ade -văruri categorice, pli -

ne de dramatism:,,N-am venit să ne răzbunaţitrecutul, ci să ne scăpaţi viitorul”, conchizândenergic şi profetic: ,,soarta românismului dinArdeal se hotărăşte acum şi la Bucureşti”,sau:,,Viitorul Ardealului e în raniţelesoldaţilor români”. ,,Ori intră România înacţiune ca să ne mântuiască pe noi şi să seîntărească pe sine, ori raţiunea de a fi aromânismului din Ardeal este cu desăvârşireştirbită. Ori treceţi acum munţii spre ei ca să-i scăpaţi, ori rugaţi pe Dumnezeu să ridicemunţii până la cer, ca să nu poată pătrundela voi glasul blestemelor lor”. De altfel, dupăcum mărturiseşte în conferinţa ,,Calvarul

Octavian Goga1881-1938


nostru”, ţinută la Ateneul Român, vineri 23ianuarie 1915, în faţa unei săli ticsită delume, care îl primeşte cu o deosebită înflă -cărare, era sigur că: ,,România e sufleteşte înrăzboi din ziua în care şi-a dat seama cătendinţa firească de a uni graniţele etnice cucele politice îşi va smulge triumful definitiv peurma acestei încăierări”.

În vremea aceasta Octavian Goga erarecunoscut ca un mare poet, ca undramaturg cuceritor, publicist neîntrecut şi -cum îl aprecia chiar Delavrancea - , unul dincei mai mari artişti ai oratoriei româneşti -,,orator de frunte, cuvântul lui scris se înfigeca o pecete domnească în mintea celor care-lpricep. Cuvântul lui vorbit le dogoreşte cafăşiile unei flăcări clătinate de vânt. Verbul luiînaripat răpeşte şi convinge. Temperamenteroic, el este un strălucit reprezentant alromânilor”.

În intuiţia atât de pertinentă şi sigură alui Delavrancea, care la acea oră atinsesecelebritatea, Goga se răsfrânge ca ,,un dar alnostru, zămislit din durerea celor umiliţi caren-au pierdut nădejdea, un fenomen izvorâtdin genunea istorică, o lumină de soaredeasupra întunecimii vremurilor. Pe el nu l-adoborât nici prigonirea, nici exilul, nici ura şinici invidia. Şi nu e onoare care să-lsporească, nici lipsă care să-l micşoreze. Decând a sosit pe lume a fost ceea ce era fatal săfie: o forţă primordială de gândire şi deluptă”. Crezul şi lupta lui Goga au triumfatpentru că ţâşneau dintr-un lung trecutistoric şi din idealul legitim al unei întregicolectivităţi oprimate.

În iulie 1914, la izbucnirea PrimuluiRăzboi Mondial, Goga se afla la Paris.Apreciind că a sosit şi pentru confraţii săitransilvăneni ,,ceasul cel mare”, a profitat deprima ocazie pentru a veni, prin Marsilia şiDardanele, la Bucureşti, unde, alături de NicuFilipescu, Take Ionescu, părintele Lucaciu,Barbu Delavrancea şi alţii, a luptat în tottimpul neutralităţii noastre, prin grai şi scris,pentru intrarea României în război

împotriva Puterilor Centrale. Goga se în -rolase, împreună cu fratele său, romancierulEugen Goga, în Regimentul 80 Infanterie.Îmbracă uniforma de simplu soldat şi pleacăpe frontul din Dobrogea. În timpul retrageriispre Moldova vrea din nou să apuce arma.Cunoscuţii povestesc însă, că generalulPrezan îi schimbă hotărârea, mobilizându-lla biroul de propagandă pentru armată.

Goga este invitat la cartierul general, darîn alt context, după cum reiese din jurnalulsău intim, pentru a conduce publicaţia,,România”. La 2 februarie 1917, o mână descriitori face să apară în Iaşi primul număral ziarului România, organ al Apărăriinaţionale. Activitatea publicistică a lui Goga laacest ziar, deşi remarcabilă, mult timp n-a

fost cuprinsă în niciun volum antum, la felstau lucrurile şi cu o parte din poeziilepublicate în paginile ziarului. La România aucolaborat mai toţi scriitorii noştri activi înacel timp, inclusiv Nicolae Iorga. În paginileacstui ziar de front, Goga scrie 45 de articoleşi mai mult poezii.

După semnarea păcii de la Bucureşti, în7 mai 1918, Goga consideră că prezenţa sa înapus, la Londra şi Paris, este mai folositoaredecât în Moldova, pentru menţinerea uneiatmosfere favorabile ţării noastre. De aceea

Octavian Goga - membru al delegaţiei care a predat actul unirii la Bucureşti


se hotărăşte să apuce calea pribegiei spreApusul aliat. La Paris, Goga se alăturăgrupului de politicieni români care. încondiţiile date, iniţiază o mişcare propa -gandistică în favoarea intereselor României.În capitala Franţei, patrioţilor români li sedeschidea perspectiva luptei pentru cauzadesăvârşirii unităţii naţionale a ţării noastre.În acest scop se înfiinţează, la 6 septembrie1918, Consiliul Naţional Român, din carefăceau parte personalităţi politice, literare şiştiinţifice, ca Take Ionescu (preşedinte),Octavian Goga, Nicolae Titulescu, ConstantinMille, Traian Vuia ş.a. Ţelurile acestui consiliuera de a propaga în opinia publică mondialăideea necesităţii desăvârşirii unităţii noastrenaţionale şi de a demonstra legitimitatea ei.

Numai la câteva săptămâni de la înfiin -ţarea lui, consiliul a fost recunoscut de gu -vernele Franţei, Angliei, Italiei şi S.U.A. Goga,alături de Titulescu, este unul dintre membriicei mai activi şi mai entuziaşti ai consiliului.Milita pentru aceleaşi idealuri care i-aucălăuzit întreaga sa activitate anterioară.Într-un discurs rostit la Paris făcea cunos -cute din nou idealurile sale patriotice:,,Problema unirii românilor din Translvania

şi Ungaria cu cei din România, statornicireapoporului nostru într-un singur stat, potrivitprincipiului naţionalităţilor, e un act dedreptate pe care istoria contemporanătrebuie să-l înregistreze ca o consecinţălogică a victoriei dreptăţii asupra forţeibrutale. La simpozionul luminos al libertăţii.menit să imprime o direcţie nouă lumii, noicerem un loc modest, noi un popor de 4milioane de suflete, care timp de secole ne-amluptat în întunecimile anacronice alehabsburgilor. Şi dacă fericirea omenească arenevoie, cum spune evanghelistul, de răs -cumpărare prin suferinţă, putem spune cătriumful cauzei noastre are o perfectăjustificare morală. O mie de ani de amă -răciune neîntreruptă ne-a răscumpărataceastă fericire pentru viitor’. (Discurspublicat în ,,La Roumanie”, 29 .11.1918).

La 27 martie 1918, Basarabia se smulgedin cătuşele ţariste. Sfatul Ţării de laChişinău, ,,pe baza principiului ca noroadelesingure să-şi hotărască soarta lor”, hotărăşteca Basarabia să se unească pentru totdeaunacu mama sa România.

Congresul general al Bucovinei, întrunitla Cernăuţi, la 28 noiembrie 1918, a hotărât

Memoria bătută în memoria lui Octavian Goga în 1938


,,unirea necondiţionată şi pentru vecie aBucovinei în vechile ei hotare, până la Ce -remuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul Ro -mâniei. În aceeaşi zi s-a rostit şi SfatulNaţional al Germanilor din Bucovina, pentruunirea acestei provincii cu România.

La 1 Decembrie 1918, prin alipireaTransilvaniei la patria mumă, se desă -vârşeşte unirea tuturor românilor într-unsingur stat suveran şi independent. Pentruaceasta, Goga activase intens, ca vicepre -şedinte al Comitetului naţional pentru unire,recunoscut de guvern la 14 octombrie 1918.

După marea Adunare de la Alba-Iulia,constituindu-se Consiliul dirigent, Goga estenumit membru al acestuia, la resortulpropagandă şi împreună cu Vasile Goldiş,Mitropolitul Miron Cristea, Iuliu Maniu şiEpiscopul Iuliu Hosu, se deplasează laBucureşti pentru a preda Actul UniriiTransilvaniei cu Patria Mamă.

În faţa celor cinci guverne care s-auperindat la cârma ţării îmtre ani 1918 şi1921, guverne care au fost prezidate, înordinea în care s-au succedat, de: Ion I.C.Brătianu, Văitoianu, Alexandru Vaida-Voievod, generalul Averescu şi Take Ionescu,se ridicau numeroase probleme de ordineconomic şi politic, care cu greu vor putea firezolvate pe parcurs, dar numai parţial.Între 5 decembrie 1918 şi 13 martie 1920,Goga va fi ministru al Instrucţiunii şi Cultelor,în guvernul Vaida. Între 18 martie şi 13 iunie1920 este ministru de stat în guvernulAverescu, iar între 13 iunie 1920 şi 17decembrie 1921 este ministru al cultelor şiartelor în acelaşi guvern.

În 1924 Goga este distins cu premiulnaţional de poezie. De aici înainte va scrietot mai rar versuri, fiind absorbit de intensaviaţă politică şi de gazetăria la zi. La 30martie devine ministru de interne înguvernul Averescu, funcţie în care rămânepână la 4 iunie 1927, fără vreo satisfacţiedeosebită, aprecia el. După un an, în 1928,când este ales vicepreşedinte al partidului

poporului, condus de generalul Averescu, îiapare piesa ,,Meşterul Manole”, o sem -nificativă dezbatere dramatică a mituluijertfei implicată în actul creator.

În 1920 Goga a fost ales membru alAcademiei Române, în locul lăsat vacant de G.Coşbuc, cu care ocazie ţine un strălucitdiscurs închinat memoriei predecesoruluisău. Întâlnim aici o admirabilă caracterizarea destinului poporului nostru din perspectivaideii de unitate naţională: ,,Unitatea naţio -nală de astăzi este încoronarea unei opere destrăduinţe necurmate. Ea a venit ca orezultantă a frământărilor de ieri, ca oconsecinţă logică a unui proces normal deevoluţiune, un ultim acord într-o zbuciumatăsimfonie. Trecutul, din a cărui elaborarecontinuă s-a desprins această strălucitoareizbândă târzie, e întunecat şi trist. Neamulnostru şi-a răscumpărat în cursul vremii, pepreţul unor jertfe şi încordări mari. Dupăgloria proaspătă de tinereţe, încununată derazele legendei, vitregia sorţii l-a fărâmiţat,sub diverse stăpâniri străine, tot atâtea pietrepe pieptul lui, care i-au oprit respiraţia liberăveacuri de-a rândul. Graniţile înfipte înîncheieturile acestui organism, din copilărie,au durut ca nişte piroane în carne şi au fostmai primejdioase ca orice altă boalăvremelnică, fiindcă au stânjenit în per -manenţă creşterea unui trup viguros. Amtrăit perioade tulburi de apăsare, subloviturile lor ar fi putut uşor să interviestingerea noastră. totdeauna însă, curezistenţa îndârjită a organismelor robuste,masele româneşti de pretutindeni au păstratşi în cele mai oropsite zile, înstinctul sigur alunei înrudiri organice. Unitatea de suflet ni s-a menţinut astfel fără ştirbire de-a lungulvremii”.

Ambiţia lui Goga de a conduce ţara seva împlini la 28 decembrie 1937, când va finumit, prin decret regal, primministru. Va ficonstrâns să demisioneze, la 10 februarie1938, după o guvernare de 44 zile, ceea ce l-a determinat pe causticul critic Şerban


Cioculescu să-l numească ,,guvernul scarla -tinei”, O activitate politică intensă şi fră -mântată se sfârşeşte deplorabil. Nu se puteaaltfel. Vechea boală a lui Goga se accentueză.În curând poetul va pleca la Viena. Laînceputul lunii mai se întoarce la Cluj. Păreacă se liniştise. face vizite prietenilor, seplimbă prin bătrâna cetate a culturii, ia masacu primarul oraşului şi după prânz seîntoarce cu automobilul la Ciucea. Aici stă devorbă cu sătenii, cu oamenii de casă. Eravesel. Nimic din întâmplările imediate nusemnala o congestie cerebrală, care seproduce în seara zilei de 5 mai 1938. Dupăatac, revenindu-şi pentru o clipă, cere o coalăde hârtie să-i scrie soţiei sale, Veturia, aflatăla Bucureşti. Vrea să scrie pe coală cuvântul,,Dragă”, dar după două litere condeiul îiscapă pentru totdeauna din mâna care l-aţinut cu atâta folos pentru literele româneştişi nu numai. Era ultimul manuscris al luiOctavian Goga, care se păstrează în Muzeulde la Ciucea. Dar, vorba poetului, :,,suntemtributari morţii...Fiecare ceas, fiecare clipăcere o fărâmitură de viaţă. Aşa ne topim penesimţite....Soarele cu apusul lui de purpură aroşit din sângele nostru”.

Într-un excelent studiu intitulat,,Ţăranul în literatura noastră poetică”, încare urmăreşte evouţia acestuia de-a lungulîntregii noastre literaturi, O. Goga scria:,,Sufletul artistului de azi trebuie să fie obiserică deschisă pentru toţi. Sub boltastrălucitoare, toate durerile au dreptul săintre. Toate plângerile au dreptul să răsune.În acest tremplu nu se săvârşesc numaipraznice, al căror farmec robeşte ochiul ci sespovedesc amărăciunile tăinuite ale tuturorcelor care aşteaptă o alinare. În aceastăbiserică e altarul frumosului şi altarulînfricoşatei judecăţi a dreptăţii eterne”. Unasemenea scriitor a fost ,,poetul pătimiriinoastre” şi într-o asemenea biserică adreptăţii, adevărului şi frumosului a slujitOctavian Goga.

La 8 mai 1936 redactându-şi testa -mentul, Octavian Goga îşi rememora propriaactivitate, dându-şi lucid seama de limitele ei,

ca şi ale epocii în care a trăit: ,,Îmi pare rău căn-am putut sluji Ţara cum aş fi vrut şi cred căaş fi putut – cu credinţă şi cu hotărâre. Amtrăit în vremea proştilor – a stăpânitmediocritatea, sub un rege tranzacţionist închestiunile morale, timid şi fără orizont înprobleme de stat. ce va fi de ţară în vâltoareacare vine, nu ştiu – dar cred în puterilesufleteşti ale neamului”. Puterile lui sestingeau într-o tragică agonie.

În amurgul zilei de vineri 6 mai vecheaboală a lui Goga se complică cu o bronho-pneumonie. Bolnavul nu mai recunoaşte penimeni, temperatura se menţine la 40 grade.Până a închis ochii pentru totdeauna dege -tele mâinii stângi făceau gestul reflex alrăsfoirii unui volum. I s-a pus chiar o carte înmână şi marele intelectual, însetatul decultură Octavian Goga o mângâia şi o răsfoia.La orele zece şi un sfert Goga pleca din viaţaîn care trăise 57 de ani de zbucium. Pentru ai se face funerarii naţionale, defunctul a fostadus cu un tren special de la Ciucea laBucureşti şi depus la Ateneu. Trenul seopreşte în gări. Mulţimea îl plânge, nu peomul politic ci pe poetul zbucimului ei.

Joi după amiază este dus la Bellu, undedormeau prietenii săi Caragiale, Coşbuc,Vlahuţă Delavrancea, Şt.O.Iosif şi AurelVlaicu. Mai târziu, peste opt luni, pentruodihna de veci a fost înhumat în criptaMausoleului de la Ciucea, în inima Ardealului,pentru care s-a jertfit. ,,Vor trece ani - scriaTudor Vianu în Universul Literar, cu prilejulmorţii poetului - în scurgerea neistovită,vor apărea mereu copii care vor creşte şitineri care vor îmbătrâni şi undele acestuifluviu vor purta de-a pururi imaginea luiOctavian Goga, aşa cum în nopţile seninevalurile Oltului duc pe crestele lor chipulstrălucitor al luminii. Îl vor duce îneternitatea gloriei româneşti undele Oltului,ale Mureşului şi tristele Crişuri, undelePrutului şi ale Nistrului, undele lacrimilor şisudorilor neamului românesc, din scurgereazbuciumatei sale istorii”.


CĂRŢI

MEMORIILE UNUI OFIŢERDE ARTILERIE

Olucrare de memorialistică militară cu

puternice accente autobiografice,

apă rută în Editura Ateneul Scrii to -

rilor-Bacău, al cărei autor şi în acelaşi timp

erou al acesteia, este domnul colonel (r)

prof. Constantin Zavati, veteran de război.

Distingându-se prin bogăţia de infor -

maţii, cartea aduce în prim plan oameni,

fapte şi întâmplări, unele pline de dramatism,

care i-au marcat tinereţea autorului. Acesta

se întoarce acum. la peste 90 de ani, la

perioada anilor de liceu militar şi de şcoală

militară, precum şi a celor doi ani în care a

slujit Armata Regală Română ca ofiţer.

În paginile consacrate perioadei în care

a urmat Liceul Militar ,,Ştefan cel Mare” din

Cernăuţi, autorul prezintă informaţii deo -

sebit de pertinente privind profilul elevilor,

precum şi al comandanţilor şi dascălilor unor

astfel de instituţii de învăţământ, al căror

program era bine ancorat nevoilor de

pregătire şi formare a copiilor, respectiv a

adolescenţilor.

Date intersante aflăm din timpul în care

autorul a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri de

Artilerie din Germania (1942-1944), la

sfârşitul căreia a stat faţă în faţă cu Hitler. În

această perioadă a primit botezul focului, în

stagiul obligatoriu executat pe frontul de est.

După întoarcerea în ţară în 1944, şi-a

probat pregătirea ca ofiţer pe frontul de vest

(Ungaria şi Cehoslovacia). La numai un an

de la terminarea războiului a fost trecut în

disponibil şi ulterior îndepărtat din armată.

Deşi au trecut atâţia ani, colonelul (r)

prof. Constantin Zavati, care între timp a

urmat Facultatea de Chimie din Iaşi şi a

profesat apoi un număr însemnat de ani ca

profesor de chimie, nu şi-a uitat camarazii

din perioada 1934-1946, în primul rând pe

cei din Liceul Militar ,,Ştefan cel Mare” din

Cernăuţii Bucovinei.

În prefaţa cărţii, domnul colonel (r) Tc.

George D. Gheorghiu semnatarul acesteia,

subliniază: ,,Această carte este o lecţie de

viaţă atât pentru generaţia actuală cât şi

pentru cele viitoare”.

SEMNAL


SPICUIRI DIN ELANULVIEŢII

Ocarte autobiografică a domnuluicolonel (r) Costache Iacob, născut înPetreştii Bacăului, ca al treilea copil

din cei opt ai familiei Iacob Vasile şi Măndiţa,părinţi care şi-au educat pruncii în cultulmuncii şi al credinţei în Dumnezeu.

Deşi copilăria i-a fost grea, nu aabandonat cartea şi astfel a avut şansa de aajunge, după absolvirea şcolii militare, ofi -ţer în Armata României. În această calitate s-a implicat cu mult simţ de răspundere înrezolvarea sarcinilor care i-au revenit înfuncţiile pe care le-a ocupat în carieră,începând cu cele din Liceul Militar ,,Ştefancel Mare”, până la cele dosebit de importantede la vârful Ministerului Apărării Naţionale.

În cartea sa autorul îmbină în mod

armonios descrierea drumului parcurs încariera militară cu file din istoria trăită aarmatei, cu luminile şi umbrele sale, în careîn prim plan se află omul, dar, ca o ironie asorţii şi întâmplarea poate juca uneori fie unrol pozitiv, fie unul negativ.

Pagini de o rară frumuseţe din cu -prinsul acestei cărţi le închină autorul soţieisale Maria, căreia îi datorează nespus demult, socotind-o ,,temelia şi izvorul marilorbucurii” şi căreia îi păstrează o amintire vie.

O pagină luminoasă din viaţa autoruluis-a derulat la Editara ,,Roza vânturilor”,condusă de eruditul prof. Dan Zamfirescu,unde timp de douăzeci de ani s-a implicat cutoată fiinţa sa în construirea şi menţinereaacesteia la parametrii corespunzători. Laaceastă editură a apărut şi cartea de faţă.

În prefaţa lucrării, semată de domnulprof. Dan Zamfirescu, domnia sa îl numeştrepe colonelul (r) Costache Iacob ,,ostaş alneamului şi al culturii române”.

Autorul a distribuit cartea sa, în modgratuit, bibliotecilor mari din ţară, biblio te -cilor militare şi tuturor filialelor A.N.C.M.R.R.

Felicitări !

REGIMENTUL DE GARDĂ

Cartea cu acest titlu a apărut în anul2015, cu prilejul sărbătoririi a 155 deani de existenţă neîntreruptă a

unităţilor de gardă în Armata României. Cei trei specialişti în domeniu care au

semnat această lucrare, domnii CorneliuAndonie, Emil Boboescu şi Horia VladimirŞerbănescu, pun la dispoziţia celor inte -resaţi, dar şi publicului larg, informaţii şiimagini privind istoria unităţilor de gardă,evoluţia uniformelor şi a simbolisticii aces -


tora şi nu în ultimul rând, este conturat loculşi rolul acestora de-a lungul existenţei lor.

În cei 155 de ani de existenţă aunităţilor de gardă din Armata României,actul de naştere al acestora constituindu-lÎnaltul Ordin de Zi Nr. 63 din iulie 1860, înbaza căruia se înfiinţa Batalionul de Tiraliori,s-a acumulat o bogată experienţă, şi totodatăo frumoasă tradiţie, aşa cum subliniază şiautorii cărţii, Această tradiţie este onorată şidusă mai departe de Regimental 30 Gardă,,Mihai Viteazul” (azi Brigada 30 gardă).

O ideie exprimată şi de comandantulacestei unităţi de elită, domnul colonelBogdan Cernat, în ,,Cuvânt înainte” atuncicând se referă la sărbătorirea a 155 de ani deexistenţă a unităţilor de gardă din ArmataRomâniei, şi anume faptul că această carte,,reprezintă un demers important pentru ceicare sunt acum în Regimentul de Gardă, oabordare istorică inedită, însă necesară”.

Realizarea acestei lucrări bilingve a fostposibilă şi cu sprijinul nemijlocit al MuzeuluiMilitar Naţional.

,,Regele Ferdinand I”, Serviciului Istorical Armatei, Trustului de Presă al M.Ap.N. şiCentrului de limbi străine al U.N.Ap. ,,Carol I”

Cartea a apărut în Editura MilitarăBucureşti.

AVRAM IANCUTraiectoria unui destineroic

Fiu al satului Izvoarele, domnul colonel(r) Vasile Cristea aduce în prim plan înpaginile de început ale cărţii pe care şi-a pussemnătura, un moment inedit: Dezvelirea şiSfinţirea, în vara anului 2015, a monu -mentului pentru eternizarea memorieiEroului Naţional Avram Iancu, în aceastăfrumoasă localitate de munte, componentă acomunei Livezi din Judeţul Alba.


Paginile care urmează prezintă figuralegendară a Craiului Munţilor Avram Iancu,avocat, născut în satul Vidra de Sus. Acestaşi-a pus întreaga energie în slujba idealurilornaţionale ale românilor din Ardeal, luptândcu armele cele mai nobile ale minţii şi inimiişi făcând de nenumărate ori dovada căromânii sunt în stare nu numai să pretindălibertatea şi independenţa naţională ci să şilupte pentru dobândirea acestora. un crezurmat cu sfinţenie şi de revoluţionariipaşoptişti al căror lider a fost şi din caremulţi au plătit cu viaţa pentru îndrăzneala dea lupta pentru drepturile românilor dinaceastă parte de ţară.

Pledând pentru eroii neamului româ -nesc autorul cărţii se referă la manfestărilecare au loc în fiecre an la Ţebea, lamormântul lui Avram Iancu, precum şi înmulte alte locuri memoriale.

Biografia lui Avram Iancu şi docu -mentele originale studiate i-au oferit dom -nului colonel (r) Vasile Cristea, vicepre -şedinte al Societăţii ,,Avram Iancu” dinRomânia, posibilitatea să realizeze o frescă avieţii românilor ardeleni din perioada la carese referă cartea apărută în acest an laeditura ,,Ecou Transilvan”.

REVISTELEluminoase, instructive şi educative…

Cartea pe care îşi pune semnăturadomnul Ion N. Oprea, om de cultură şiscriitor ieşean, conţine o varietate de

răspunsuri la întrebarea: Revistele culturaleformează oamenii ? Aceasta a fost lansată la,,Festivalul Internaţional de Literatură şiTraducere – Iaşi 2014 şi a fost preluată deautorul cărţii de faţă pentru un ,,sondaj”

printre membrii Cenaclului literar ladistanţă, pe care cu onoare îl conduce,împreună cu doamna prof. Ana Dumitrescu.O adevărată povocare, dacă avem în vedererăspunsurile şi opiniile exprimate, precum:• publicaţiile de genul celor la care nereferim sunt cu atât mai eficiente cu cât secunoaşte cu adevărat ce doresc cititorii, carenu pot fi convinşi decât prin calitatea şiconţinutul materialelor; • multe păreri au învedere calitatea limbajului şi varietateagenurilor de materiale care se publică;• publicaţiile culturale nu ar trebui politizateniciodată, aşa cum nu de puţine ori seîntâmplă, în detrimentul promovării actuluicultural la adevărata sa valoare; • revisteleculturale ar trebui să aibă un rol de infor -mare dar şi de formare şi nu mai puţin decunoaştere; • publicaţiile de cultură să nucultive nimicul şi neeesenţialul, în locul unorsubiecte cu impact benefic asupra publi -cului; • atitudini ferme au fost exprimate


împotriva publicaţiilor culturale care practicădezinformarea şi manipularea; • a fostsubliniată necesitatea existenţei mai multorreviste instructive, educative şi luminoase, înlocul celor care de obicei tronează pe tarabeşi care nu fac decât rău, în special tinerilor; •necesitatea promovării valorilor perene alejurnalismului cultural; • s-a apreciat că ar fibine ca toate revistele, indiferent de profilullor, să aibă rubrici culturale sau chiarsuplimente culturale.

Cartea abordează şi iniţiativa ,,Podul dereviste”, iniţiativă care priveşte în primulrând unirea în plan cultural a Moldovei cuRomânia.

Sunt prezentate şi o serie de reviste cuimpact deosebit în rândul cititorilor. Dininiţiativa doanmnei prof. Ana Dumitrescu, încartea de faţă şi-a găsit un loc bine meritat şirevista Rezerva Oştirii Române nr. 1 (32) /2015.

Autorul cărţii publicată în Editura PIMIaşi, a fost sprijinit în demersurile sale dedoamna prof. Ana Dumitrescu şi domnulConstantin Huşanu.

Felicitări, maestre!

SĂ NU NE UITĂM ÎNAINTAŞII

Încercând parcă să trezească în fiecare

dintre noi un sâmbure de respect pentru

toţi ce care au pus o cărămidă la deve -

nirea neamului românesc, domnul colonel (r)

Valeriu Creţu, autorul cărţii cu acest titlu,

apărută de curând în Editura Amurg

Sentimental, folosind imaginile şi cuvântul

scris, aduce în prim plan momentele şi

personalităţile cele mai reprezentative din

istoria României.

Un loc aparte în economia lucrării îl

ocupă perioada modernă. Dintre eveni -

mentele acestei perioade autorul a ales

Unirea Principatelor, Războiul pentru

Independenţă, Primul Război Mondial, Marea

Unire de la 1 decembrie 1918, Al Doilea

Război Mondial ş.a., dar şi personalităţile,

inclusiv militare, care s-au pus în slujba

României cu întreaga lor fiinţă.

Pe drept cuvânt, în Prefaţa lucrării,

domnul Ion Machidon de la Casa de Creaţie cu

acelaşi nume subliniază că cele prezentate de

autor au o valoare documentară şi pot ,,fi

uşor receptate şi duse prin viu grai de cititorii

săi mai departe celor care vor să afle câte

ceva despre istoria ţării noastre”.


ARME ŞI DESTINE

Ocarte de memorialistică militară, sem -nată de domnul general de brigadă (r)Adrian Marinescu, în care autorul

aduce în prim plan aspecte ale industriei deapărare, de pe poziţia fucţiei de director alunei mari uzine de tunuri de la Reşiţa.

Iată că acum, după aproape 20 de ani dela trecerea în rezervă, când amintirile începsă năpădească, domnul general ne face omare bucurie aducând în prim plan în

această carte fapte, întâmplări şi oameni careau muncit cu mult simţ de răspundere pentrurealizarea în ţară, cu forţe proprii, aarmamentului şi tehnicii de luptă necesareînstruirii şi luptei armatei Române.

Deşi în cadrul industriei de apărare nutotul s-a desfăşurat la superlativ, în primul

rând din cauza lipsurilor de tot felul, un lucruînsă merită să fie subliniat, ceea ce face şiautorul şi anume inteligenţa inginerilor,maiştrilor şi nu mai puţin a personaluluiantrenat în această activitate, care au ştiutîntotdeauna să găsească soluţii salvatoreatunci când se iveau probleme în activitateaproductivă a uzinei.

Accesibilă şi plăcută, scrisă cuimparţialitate, serioasă şi în acelaşi timpautoironică, lucrarea, plină de pilde şiînvăţături din cultura mondială, va atrage cusiguranţă pe cititori, inclusiv pe cei tinericare se pregătesc pentru cariera armelor.

Onoarea de a publica această carte i-arevenit Editurii SEMNE Bucureşti

DIN PREAPLINUL UNUIVĂRSĂTORMărturii necesarevindecării spirituale

Domnul cclonel (r) Mihai Purcaru, au -torul cărţii, condensează între co -perţile acesteia o întreagă suită de

fapte, întâmplări, locuri şi oameni care i-aumarcat viaţa, cu suişurile şi coborâşurile ei.

După ce face un elogiu satului Băh -năşeni, comuna Pârjol. Judeţul Bacău, unde acopilărit şi unde s-au născut toţi cei 13 copiiai familiei Ion şi Ecaterina, autorul ne poartăprintr-o serie de locuri care au însemnatceva pentru devenirea sa în viaţă, respectivMoineşti, Bacău, Câmpulung, Piteşti, Caracal,Bucureşti, Craiova.

În acest parcurs aflăm pe de o parteşcolile absolvite, iar pe de altă parte locurileîn care au fost dislocate unităţile în care şi-adsfăşurat activitatea ca ofiţer al ArmateiRomâne. instituţie în cadrul căreia aîndeplinit un număr însemnat de funcţii,


unele de foarte mare răspundere, începândcu cea de comandant de pluton tancuri, pânăla cea de locţiitor şef de stat major de Armată.

După ce aflăm date despre genealogianumeroasei sale familii, o cunoaştem şi pedoamna Mariana Purcaru, soţie iubitoare,care şi-a sprijinit soţul în devenirea sa.

Cartea cuprinde şi o serie de ,,portrete”ale autorului, care i-au fost făcute de o seriede personalităţi militare şi civile, aspecte dinactivitatea filialelor Dolj şi Bacău, precum şiun interesant album foto.

Felicitări !

ŞI REVISTE...

GÂNDUL ANONIMULUINr. 57-58 / 2015

Intrată în cel de al 13-lea an de existenţă,revista ,,Gândul anonimului” a supra -vieţuit şi a evoluat de la număr la număr,

dovada în acest sens fiind şi cel de faţă,

Tematica revistei este deosebit de

variată, dată în primul rând de titlurile

materialelor cuprinse în paginile acesteia:

Comemorarea profesorului Nicolae Mazăre

(col.(r) Ion Mazere Luneanu); Lupi şi oi

(gl.bg.(r) dr. Gheorghe Vâduva); Glasul roţilor

de tren (gl,lt.(r) Ioan Bălăei); Învierea (Lu -

cian Gruia); Românii din Nord şi Nord-Vestul

Bulgariei (prof.dr.Nicu Vintilă); Drum spre un


spaţiu ce pare suspendat în timp (Victor

Emanuel Tolan); Demonul din călimară şi

problematica zi de 23 august (Dan Gâju);

Războiul (im)previzibil (Ion Petrescu);

Români şi unguri: să ne cunoaştem mai bine

(dr. Gelu Neamţu); Întâlnirea primei

promoţii cu 8 clase la Luna, după 50 de ani de

la absolvire (Livia Baciu Ţilea); Omul

sfinţeşte locul (Susana Ocolişan Mirică);

Teodor Toadere. Călător în lumea fascinantă

a abstractului matematic (Gheorghe Indre).

Din cuprinsul revistei nu lipseşte

creaţia poetică. Iată şi câţiva dintre creatori:

Gheorghe Văduva, Victoria Milescu, Eduard

Zalle, Ilie Ardelean, Corneliu Cristescu.

Emil Lungeanu ne propune spre lectură

cărţile: Amintiri de ceară de Anca Florentina

Popescu; Biserica, lumină pentru cei însetaţi

de Preot.prof.dr.Dan Toader şi Clepsidra cu

silabe de Georgi Cristu.

La rubrica ,,Incursiune în lumea artelor

plastice” este prezentat Maestrul Matei

Şerban Sandu.

VIAŢA NOASTRĂNr.23;Septembrie 2015

Numărul de faţă al revistei cu apariţie

variabilă, de cultură şi viaţă, a Casei

de Ajutor Reciproc a Pensionarilor

,,Elena Cuza” Bârlad, instituţie din care fac

parte şi un număr însemnat de cadre militare

în rezervă şi în retragere, are ca moto ,,Spe -

ranţa, tinereţea vârstei a treia”, şi este de di -

cat în cea mai mare parte Zilei Inter naţionale

a Persoanelor Vârstnice. Am spune chiar că

acest număr este special, prin faptul că

fiecare pagină este specială, aceasta

deoarece fiecare dintre ele şi toate la un loc

au ca subiect vârsta a treia.

Aprecierile care se fac persoanelor

vârstnice sunt dintre cele mai variate. Toate

însă converg spre faptul că toţi cei care fac

parte din această categorie şi-au făcut pe

deplin datoria şi continuă să şi-o facă,

militănd ca generaţiile mai tinere să

acţioneze cu mai multă răspundere, în

spiritul valorilor perene ale poporului român.

Nu au fost ocolite nici lipsurile cărora

cei de vârsta a treia trebuie să le facă faţă.

Cum? O parte dintre acestea şi prin soluţiile

pe care acest număr al revistei le sugerează.

Mulţumim domnului Serghei Coloşenco,

membru al colectivului de redacţie, care ne-a

trimis această frumoasă şi interesantă

publicaţie.


DINCOLO DE ORIZONTURINr.1/ Noiembrie 2015

Editată de Asociaţia Diplomaţilor Mi -litari în Rezervă şi în Retragere,,Alexandru Ioan Cuza”, revista şi-a

propus să înfăţişeze în paginile sale opinii,experienţe şi amintiri de pe frontul infor -maţiilor pentru apărare

Numărul 1, (omagial) al revistei,prezintă informaţii privind înfiinţarea şiactivitatea Asociaţiei precum şi rolulacesteia în cultivarea şi dezvoltarea tra -diţiilor diplomaţiei apărării

Aşa cum s-a subliniat şi la lansareaaces tei reviste, care s-a desfăşurat cuprilejul împlinirii a 20 de ani de la în -fiinţarea Asociaţiei Diplomaţilor Militariîn Rezervă şi în Retragere ,,Alexandru IoanCuza” şi a Zilei Cercetaşului Militar, în nu -merele viitoare ale acesteia vor fi publicatemateriale cuprin zând amintiri, analize, trăirila limită şi poveşti de viaţă, dincolo deorizontul infor maţiilor pentru apărare, deunde şi tillul ,,Dincolo de orizonturi” alrevistei.

Bun venit în rândul publicaţiilor mili -tare !

Felicitări Consiliului Editorial şi Cole -giului de redacţie !

General de brigadă (r) dr. Gheorghe Creţu

v


A.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ioan Cuza” sepregăteşte să sărbătorească la 25 octombrieZIUA ARMATEI ROMÂNIEI, eveniment dereferinţă pentru istoria poporului român.

În prag de sărbătoare a OŞTIRII ROMÂ -NIEI, la 71 de ani de la eliberarea, la 25octombrie 1944, a ultimei brazde de pământa părţii de Nord-Vest a ţării, răpită deUngaria horthystă, moment comemorativcare dă semnificaţie însăşi Zilei Armatei, vărog să-mi îngăduiţi să deschid lucrărileREUNIUNII ştiinţifice şi camaradereşti deastăzi şi vă rog să primiţi din parteaconducerii centrale a Asociaţiei, asigurareacelor mai alese sentimente de preţuire, uncald salut camaraderesc, însoţit de mesajulde felicitare.

Pentru cadrele militare în rezervă şi înre tragere Ziua Armatei este o sărbătoare cu

mare încărcătură emoţională, este omoştenire sacră şi de credinţă.

Vă rog să fiţi de acord să începemaniversarea de astăzi cu un gest creştinesc şivă îndemn să aprindem în sufletele noastrecandela recunoştinţei şi să prezentămonorul solemn eroilor neamului românesc,tuturor militarilor români care au căzut ladatorie cu dragoste faţă de ţară şi neam,tuturor camarazilor noştri trecuţi în veşnicieîn timpurile trecute şi în cele prezente, înteatrele de operaţii, să ne rugăm BunuluiDumnezeu să-i odihnească în pace şi pentrucinstirea memoriei lor, vă propunem săţinem un moment de reculegere.

Ne propunem şi sperăm să reuşim caREUNIUNEA camaraderească de astăzi să seetaleze ca o veritabilă manifestare a dra -gostei faţă de Ţară, de neamul românesc şi

F ILE DE ISTORIE

Cuvânt de deschidere prezentat de domnul general (r) prof.univ.dr. MIHAI ILIESCU

STIMAŢI INVITAŢI, DOAMNELOR ŞI DOMNILOR, DISTINŞI CAMARAZI

În organizarea A.N.C.M.R.R., Sala de Festivităţi a Palatului Cercului MilitarNaţional a găzduit în ziua de 21 octombrie a,c, Simpozionul dedicat aniversăriiZilei Armatei României, cu următoarea ordine de zi:

1. Acţiunile Armatei Române în perioada 23 august-25 octombrie 1944pentru eliberarea întregului teritoriu naţional;

2. Relaţiile de comandament româno-sovietice în perioada 23 august-25octombrie 1944.

3. Politica de apărare în contextul militar strategic actual. 4 Stadiul implementării măsurilor de constituire pe teritoriul României a

Diviziei multinaţionale de sud-est şi a unităţii de integrare a forţelor NATO.Cuvântul de deschidere şi de cel de închidere a Simpozionului au fost rostite

de domnul general (r) prof. univ. dr. Mihai IliescuPublicăm mai jos o parte dintre materialele prezentate la Simpozion.


armata sa şi nu în ultimul rând al spirituluide corp al rezervistului militar, pe fondulîndreptăţit de omagiere a istoriei poporuluiromân şi a armatei sale.- Armata, cu celedouă componente de bază - Armata Activă şiArmata de Rezervă, fiind un pilon importantîn toate etapele de restrişte şi de progres alenaţiei române.

Mărturisec că este un privilegiu şi obucurie pentru mine, ca în nume personal şial conducerii centrale a Asociaţiei să anunţcu profund respect prezenţa distinselorpersonalităţi:

- Doamna Otilia Sava, secretar de stat înM.Ap.N.; Domnul col.(r) Sorin Encuţescu,membru al Asociaţiei, secretar de stat înMinisterul Economiei ; Domnul gl.(r) dr.Constantin Didulescu, prim-vicepreşedinteal A.N.V.R.; Domnul gl.(r) prof.univ.dr. VasileCândea, preşedinte al A.O.S.R.; Repre -zentanţii Preşedinţiei României şi aiBisericii ortodoxe române, doamna col.(r)Elena Cobuz şi preacuviosul Părinte FlorinŞerbănescu; Reprezentanţii structurilorcentrale ale M.Ap.N. şi ale Categoriilor deForţe ale Armatei; Domnul ing. PredaNedelcu, preşedintele Federaţiei Pensio -narilor din România şi vicepreşedinte alC.N.P.V.; Consilierii locali ai PrimărieiSectorului 2 al Capitalei; Membrii Corpuluide Consilieri Seniori, în frunte cu domnulgl.(r) Nicolae Spiroiu, ex-ministru al ApărăriiNaţionale; Preşedinţii structurilor asociativesimilare din Sistemul de Apărare, OrdinePublică şi Siguranţă Naţională; Domnnigl.(r) Constantin Olteanu, prof.univ.dr.Alexandru Duţu - Universitatea Spiru Haret.Domnii gl.ing. Cristian Alexandru Eremia şicol. dr. Cătălin Ticulescu, autori aicomunicatelor ştiinţifice care vor fiprezentate; Reprezentanţii structurilorafiliate şi ai celor cu protocol de colaborare;

Membrii aparatelor şi ai conducerii centraleale A.N.C.M.R.R., preşedinţii filialelor desector şi ai Judeţului Ilfov, a tuturorparticipanţilor, adresându-vă urarea de bunvenit, asigurându-vă pe toţi de mulţumirilecuvenite şi de cele mai alese sentimentecamaradereşti de preţuire.

Este o onoare pentru noi toţi că la acestmoment comemorativ sunt prezenţi şi uniiparticipanţi activi ai vremurilor de acum 71de ani, militari, astăzi veterani ai ArmateiRomâne, care şi-au făcut pe deplin datoriafaţă de ţară şi de neam, pe care Bunul Dum -nezeu i-a ocrotit să reziste, cu demnitate şionoare, până în ziua de astăzi. Salutăm cuonor ostăşesc pornit din inimile noastre pedomnul gl.(r) Marin Badea Dragnea şi pe toţicamarazii care îl însoţesc.

Suntem îndreptăţiţi să apreciem căprezenţa distinşilor noştri invitaţi asigură oînaltă recunoaştere a reprezentativităţiiArmatei de Rezervă, mai ales a A.N.C.M.R.R.,,Alexandru Ioan Cuza”, provenite dinactivitate în M.Ap.N., o recunoaştereautentică a specificităţii serviciului militar şia segmentului socio-profesional pe care îlreprezintă Rezervistul Militar.

Dorim ca prin comunicările ştiinţifice şiinformaţiile documentate de mare actualitatecare vor fi prezentate, să reamintimmomentele de referinţă ale participăriiRomâniei şI Armatei sale la cel de Al DoileaRăzboi Mondial, dar să aducem la cunoştinţăşi poziţia acestora şi în noul contextgeopolitic european şi internaţional, precumşi perspectivele Armatei Române în raportcu evoluţia NATO.

Programul reuniunii este cel anunţatde purtătorul de cuvânt, vicepreşedinte alA.N.C.M.R.R., domnul gl.mr.(r) VictorConstanda.


În intervenţia noastră dorim să reamintimîntr-o formă compactă, acţiunile care atestărolul decixiv al oştirii române în eveni -

mentele din august 1944, stăruind pe laturaconcepţională, a conducerii la nivel strategic,pe evidenţierea strălucitelor ei fapte de armesăvârşite în luptele duse pentru eliberareaîntregului teritoriu naţional, în perioada 23august – 25 octombrie 1944.

Actul de la 23 august 1944, rod al con -sensului naţional al forţelor politice româneşti,s-a pregătit şi produs în situaţia politico-militară complexă care se crease datorităputernicei ofensive a armatei sovietice asupratrupelor româno-germane de pe frontal dinMoldova; de intensele bombardamente aleaviaţiei anglo-americane la care era supusăţara; de faptul că preliminariile de armistiţiu nuduseseră la niciun rezultat. În acele cir -cumstanţe, în după amiaza zilei de 23 august1944 regele Mihai I a procedat la areestareamareşalului Ion Antonescu şi a lui MihaiAntonescu, precum şi a altor membri aiguvernului, acţiune pregătită din timp.Mareşalul Ion Antonescu şi Mihai Antonescuveniseră în audienţă la rege pentru a-iprezenta situaţia de pe front şi a-i supune spresancţionare hotărârile luate în şedinţa dedimineaţă a Consiliului de Miniştri privindprganizarea rezistenţei pe linia CarpaţiiRăsăriteni – zona fortificată Focşani-Nămo -loasa-Galaţi-Dunărea maritimă şi evacuareagenerală a instituţiilor centrale din Bucureşti.

Poporul român şi armata sa au luatcunoştinţă de acest fapt în urma radiodifuzăriiPRODLAMAŢIEI CĂTRE ŢARĂ a regelui, în carese preciza că în acel moment ,,încetează luptaşi orice act de ostilitate împotriva armateisovietice şi starea de război cu Marea Britanie şi

Statele Unite”, ordonând armatei şi chemândpoporul ,,să lupte prin orice mijloace şi cu oricesacrificii” contra celor ,,care s-ar fi împotrivithotărârii noastre liber luate şi care nu atingedrepturile nimănui”. Mai departe, în documentse menţiona că ,,alături de armatele aliate şi cuajutorul lor, mobilizând toate forţele naţiunii,vom trece hotarele impuse prin actul nedrept dela Viena, pentru a elibera pământul Transilva -niei noastre de sub ocupaţia străină“. Procla -maţia, care s-a bucurat de adeziunea întreguluipopor şi a armatei, definea cu claritate nouaorientare politico-militară, respectiv migrareaţării noastre dintr-o coaliţie militară în alta,ceea ce pentru români nu reprezenta opremieră, fixa direcţiile de acţiune în viitor,fiind o ezpresie elocventă a unităţii organicedintre politică şi strategie.

Pe plan politico-militar mai larg, actul dela 23 august din România a avut un amplu şiprofund impact, precipitând evenimentele şicomprimând sensibil durata războiului,apropiind deci victoria Naţiunilor Unite. Înacelaşi timp, evenimentele din august 1944 dinRomânia au reprezentt un factor esenţial îndezagregarea sistemului militar german dinpartea sud-estică a continentului.

În situaţia politico-militară existentă la 23august 1944, monarhul l-a numit pe generalulGheorghe Mihail, şef al Marelui Stat Major.Trecându-se imediat la acţiune, la orele 18trupele din Bucureşti au fost alarmate prinindicativul ,,PAJURA”, la orele 18,30 s-atransmis indicativul ,,STEJAR EXTREMĂURGENŢĂ”, conform căruia trupele au ocupatobiectivele stabilite din timp. În primul ordinemis, cu valoare de directivă, şeful Marlui StatMajor cerea să înceteze ,,orice subordonare acomandamentelor şi unităţilor române faţă de

ACŢIUNILE ARMATEI ROMÂNE PENTRUELIBERAREA ÎNTREGULUI TERITORIU

NAŢIONAL23 AUGUST – 25 OCTOMBRIE 1944

General-colonel (r) dr. CONSTANTIN OLTEANU


comandamentele germane”, subliniind totodatăcă din acel moment încetează ,,orice act deagresiune împotriva forţelor sovietice”.

În seara zilei de 23 august, Marele StatMajor a emis o nouă directivă operativă în careerau prevăzute obiectivele strategice prioritarecare stăteau în faţa armatei române: 1.Încetarea imediată a focului împotriva trupelorNaţiunilor Unite (sovietice); 2. recuperareaforţelor armatei române de pe frontal din Ba -sarabia şi Moldova, în scopul ulterioarei lorîntrebuinţări în acţiunile vizând cucerirea Ar -dealului de Nord şi eliberarea teritoriului na -ţional de trupele germane”. Trupelor teritorialeli se cerea să elibereze terenul din zona lor decompetenţă, să împiedice sosirea de ,,noi trupegermane de peste Dunăre”, să închidă defileeleMunţilor Carpaţi, să împiedice retragereatrupelor gemane la nord de munţi.

Rapiditatea cu care întreaga armatăromână a răspuns noii orientări politico-militară a ţării şi a încercat, într-o situaţiemilitară extrem de complexă, acţunile militareîmpotriva forţelor sovietice, desprinzându-sedin dispozitivul de luotă german şi declanşândoperaţiile militare împotriva Wehrmacht-uluia,a fost apreciată ca un eveniment unic înistoria celui de Al Doilea Război Mondial.

Interpretând evenimentele din Româniadrept o lovitură de stat aventuristă, Berlinul atrecut la represalii, deşi regele îi precizase luiManfred von Kilinger, în timpul audienţei dinseara zilei de 23 august, că trupele române nuvor face dificultăţi forţelor germane ,,dacă sevor abţine de la acte de ostilitate”. O percepţiedistinctă a dovedit-o generalul Erich Hausen,şeful misiunii germane pentru Armata deUscat, avertizând că ,,noul govern romântrebuie luat în serios’, deoarece în spateleacestuia se afla ,,întregul popor român şi maiales întregul corp al generalilor”.Activitarteaagresivă a trupelor germane şi puternicelebombardamente executate de aviaţia germanăasupra Capitalei, în perioada 24-26 august1944, a determiat guvernul român ca, la 25august să declare război Germaniei. În aceeaşizi, generalul Gheorghe Mihail a comunicattrupelor că ,,armata germană a devenit singuranoastră inamică”, ordonându-le să treacăimediat la ofensiva generală împotriva ,,tutu -

ror comandamentelor, unităţilor şi forma ţiu -nilor de servicii germane, în scopul de a ledezarma şi a le alunga peste frontieră în cel maiscurt timp”.

Acţionând în mod unitar, cu fermitate,pentru realizarea noilor obiective strategice,armata noastră, cu un efectiv de peste 465.000de militari, a lichidat rezistenţa trupelorgermane de pe întreg teritoriul care în aceltimp se afla sub autoritatea guvernului român.În luptele purtate în Bucureşti şi împrejurimi,pe Valea Prahovei, în Bărăgan, Dobrogea, Olte -nia, în porturile dunărene, în Bacău şi în părţilesudice ale Transilvaniei, uniăţile armatei ro -mâne, în perioada 23-31 august 1944 auprovocat inamicului pierderi cifrate la peste61.000 de militari, ceea ce echivala cu efectivelea şase divizii, au capturat 222 avioane, 438nave fluviale şi maritime, o mare cantitatre dearmament, punând în evidenţă competenţacomandamentelor de la toate eşaloanele,precum şi înaltul spirit de vitejie al comba -tanţilor.

Este de subliniat că în perioada 23 august-5 septembrie 1944 armata română a acţionatpe baza ordinelor şi a directivelor coman -damentului suprem naţional, singură, fărăniciun ajutor străin.

În vederea creării condiţiilor necesarepregătirii şi executării unei ofensive puterniceavând ca obiectiv eliberarea întreguluiteritoriu nţional, un rol foarte important l-aavut operaţia strategică de acoperire afrontierelor, pentru a interzice pătundereatrupelor inamice la sud de linia vremelnică dedemarcaţie impusă prin Dictatul de la Vienadin 1940. Trupele Armatei I, comandată degeneralul Nicolae Macici, aflată în dispozitiv deluptă pe aliniamentul de demarcaţie, unităţileteritoriale din zonă, cărora li se vor alăturamari unităţi ale Armatei a 4-a, comandată degeneralul Gheorghe Avramescu, au respinsatacurile trupelor germane şi ungare careîncercau să ajungă la trecătorile Carpaţilor,menţinând un cap de pod de circa 50.000 kmp,la adăpostul căruia s-au putut concentra noiforţe române şi sovietice în podişul transilvan.

Ultimele acţiuni ale armatei românepentru desăvârşirea eliberării întreguluiteritoriu naţional s-au desfăşurat astfel: în


seara zilei de 24 octombrie 1944. generalulGheorghe Avramescu, comandantul Armatei a4-a a hotărât să-şi reorganizeze forţele pentrua continua ofensiva în timpul nopţii. Corpul 2armată a primit misiunea de a întoarce pe lavest rezistenţele din Satu Mare, Corpul 6armată comandat de generalul LeoveanuEmanoil, din care făcea parte şi Divizia 11infanterie, comandată de generalul RădulescuEtgar, căruia peste un timp i se va atribuinumele de ,,CAREI” , avea misiunea să executecu majoritatea forţelor o dublă învăluire aoraşului Carei, iar cu o parte a loe să atacedirect spre oraş. Prin atacuri dârze de noapte,diviziile Corpului 6 armată au nimicit inamiculde la sud de Carei şi, după un asalt impetuos,executat în ziua de 25 octombrie, au eliberatoraşul. Astfel, în dimineaţa zilei de 250ctombrie 1944 au fost eliberate ultimeleporţiuni ale pământului românesc răpit în1940 prin Dictatul de la Viena. ,,După patru anide cumplită suferinţă şi împilare, se spunea înOrdinul de zi pe armată la 26 octombrie 1944,stindardul libertăţii şi drepturilor noastrenepieritoare îmbracă azi în sărbătoare oraşeleşi satele pângărite de urgia uzurpatorilor”.Pentru înălţarea acestui glorios standardtricolor, de la actul din 23 august şi pînă laeliberarea ultimei brazde din pâmântul ţării audat jertfa de sânge 58.000 de ostaşi ai armateinoastre. 25 octombrie va deveni ZiuaArmatei Române.

În continuare, armata română a partici -pat la eliberarea Ungariei, cu 210000 de ostaşi,din care a pierdut 42.000, a Cehoslovaciei, cuaproape 250.000 de combatanţi, din care apierdut aproape 66.500, câteva mii de militariromâni au contribuit la eliberarea uneiporţiuni din nord-estul Austriei.

În cele 208 zile de război, 23 august 1944– 12 mai 1945, armata română a parcurs prinlupte grele distanţa de la Marea Neagră până înBoemia, 1700 km. Pe acest itinerar armataromână a pătruns peste 400 km în adâncimeadispozitivului inamic, escaladând 10 masivemuntoase, forţând patru cursuri mari de apă,eliberând 1722 localităţi, între care 31 oraşe.Pentru faptele de arme săvârşite, peste300.000 de militari români au fost decoraţi cuordine şi medalii de război româneşti,

sovietice, cehoslovace şi ungare. Aportuluiuman i s-a adăugat o contribuţie economicăestimată la peste 1 miliard de dolari la cursulanului 1938.

Operaţiile la care a participat armataromână au pus cu pregnanţă în evidenţăcapacitatea comandamentelor, măiestriacadrelor militare în organizarea şi conducerealuptei, precum şi iscusinţa şi înaltele virtuţi aleostaşilor. Comandamentul naţional supreme arezolvat în timp oportun şi cu competenţăprobleme de bază care au condus la realizareasuccesului strategic, regruparea şi reorga -nizarea forţelor în vederea trecerii lor laofensivă; acoperirea frontierei de stat şi aliniei de demarcaţie din Transilvania; coope -rarea cu trupele sovietice; completarea efecti -velor; instruirea rezervelor; organizarea trans -porturilor; asigurarea materială, tehnică şimedicală a trupelor în condiţii deosebit degrele.

Oameni politici, conducători politici şimilitari, au apreciat contribuţia României lavictoria Naţiunilor Unite. Din multitudinea lorreproducem aprecierea mareşalului sovieticRodion Malinovschi care, subliniind calităţilemorale şi de luptă ale trupelor române,capacitartea cadrelor de comandament,menţiona: ,,Ca fost commandant al trupelorFrontului 2 ucrainean îmi amintesc cu multăsatisfacţie de glorioasele fapte de armesăvârşite de ostaşii români care, fără a-şi cruţaforţele şi chiar viaţa, au luptat plini de curaj şibărbăţie pentru obţinerea victoriei; prin faptelelor vitejeşti ei au contribuit la apropierea zileiluminoase a victoriei”

Cu toate acestea, la Conferinţa de pace dela Paris, România nu a fost tratată ca un cobe -ligerant. Mai mult, Tratatul de pace a conţinutprevederi grele în plan economic şi militarpentru ţara noastră.

În cel de Al Doilea Război Mondial armataromână a participat, în est şi în vest, la unrăzboi de coaliţie, fiind aliată cu armate mari şiputernice, luptând împotriva unor armate deasemenea mari şi puternice, a luat parte lagrandioase bătălii care au intrat în patri -monial artei militre universale. fapte din care aextras preţioase învăţăminte care au îm -bogăţit experienţa noastră militară.


Pe parcursul războiului dus de Romaniaalături de Naţiunile Unite împotriva Ger -maniei naziste şi Ungariei horthiste, rela -

ţiile de comandament şi cooperare de luptă ro -mâno-sovietică au înregistrat numeroase as -pecte pozitive (care sunt prezentate pe larg înistoriografia şi memorialistica română), dar şimulte situaţii tensionate în care aliatul sovieticşi-a impus concepţia de ducere a luptei,neglijând, ignorând şi prejudiciind deseoriinteresele româneşti. De multe ori, misiunile deluptă au fost stabilite fără consultarea coman -danţilor români şi fără a ţine seama de situaţiaoperativă sau de capacitatea combativă a marilorunităţi, punând deseori comandamenteleromâne, în special pe cele superioare (MareleStat Major şi comandamentele de armată), înpoziţii de inferioritate şi provocând, uneori, maripierderi umane.

Problema a constat în atitudinea guvernuluişi a Înaltului comandament sovietic faţă deRomânia, pe care nu au considerat-o stat aliat, ciocupat, în pofida avantajelor strategice pe care ile adusese trecerea de partea Naţiunilor Unite.Aceasta în pofida concepţiei şi atitudiniiguvernului şi Înaltului comandament român, careau încercat să creeze cele mai bune condiţii coo -perării cu comandamentele şi trupele sovietice,pentru îndeplinirea viitoarelor misiuni carereveneau armatei române, relevantă în acestscop fiind precizarea făcută de generalulGheorghe Mihail, şeful Marelui Stat Major, înDirectiva operativă din 23 august 1944, conformcăreia atitudinea faţă de trupele Naţiunilor Unite(sovietice) trebuia să fie ,,prietenoasă, fără acădea în servilism”.

În conformitate cu această concepţie şi cuconţinutul Proclamaţiei regale, care cerea camilitarii sovietici să fi primiţi ,,cu încredere”,documentele militare emise în seara zilei de 23august 1944 şi în perioada următoare, pre ve -deau încetarea luptelor şi a oricăror acte de

agresiune împotriva forţelor sovietice, dar şiopunerea de rezistenţă în faţa ,,oricăror încercăride dezarmare, chiar cu orice sacrificiu”. Situaţiade pe frontul din Moldova nu a mai permis însăacest din urmă lucru. Dacă la unele coman -damente dislocate în nordul Moldovei s-a reuşitstabilirea unor relaţii de comandament normale,în multe situaţii parlamentarii români au fostarestaţi sau, în cel mai fericit caz, nu au fost luaţiîn seamă. Rezultate nesatisfăcătoare s-auînregistrat şi în tratativele duse de reprezentanţiiguvernului român şi ai Marelui Stat Major.

În total dezacord cu viziunea românească,sovieticii au adoptat o atitudine agresivă, înmajoritatea situaţiilor, interzicând categoricorice discuţie cu reprezentanţii armatei româneîn vederea stabilirii modalităţilor de cooperare.Ordinele în acest sens au fost emise de laKremlin, generalul R.I. Malinovski (viitormareşal), ordonând trupelor, la 24 august 1944,ora 16.00, să nu se acorde atenţie ,,faţă de nici unact al inamicului”, să-şi îndeplinească ,,strict mi -siu nile de luptă”, să ,,nu primească nici un par la -mentar” şi să nu intre ,,în tratative”. Câteva oremai târziu (21.15), I.V. Stalin şi mareşalul Ti -moşenko, semnau ordinul care prevedea: ,,1.Trupele Fronturilor 2 şi 3 ucrainene vor continuami siunile stabilite prin directivele Cartierului Ge -neral al Armatei, neluând în seamă nici o de cla ra -ţie a românilor despre încetarea acţiunilormilitare”.

Aşa a fost posibilă drama pe care au trăit-omilitarii români pe frontul din Moldova, fiinddezarmaţi de trupele sovietice, deşi încetaserăoperaţiile militare şi doreau să lupte pentrueliberarea Transilvaniei, în timp ce, în restul ţăriicelelalte trupe române eliminau singureprezenţa militară germană şi făceau posibilă, la30 august 1944, intrarea trupelor sovietice înBucureşti, în formaţie de paradă, cu orchestra înfrunte, aşa cum a cerut R.I.Malinovschi la 30august 1944 şi nu prin lupte, aşa cum s-araportat ulterior la Moscova şi cum a fost

RELAŢII MILITARE DE COMANDAMENTROMÂNO - SOVIETICE ÎN PERIOADA 23 AUGUST - 25 OCTOMBRIE 1944

Colonel (r) dr. ALESANDRU DUŢU


prezentată situaţia multă vreme şi memo -rialistică şi istoriografie. Numărul militarilorromâni dezarmaţi oscilează în documenteleromâneşti între 60.000 şi 160.000, cifra maximăfiind emisă de Comisia Română pentru AplicareaArmistiţiului în ianuarie 1945. Comandamentelesovietice au recunoscut internarea a circa 26 000- 40 000 de militari români. Indiferent însă câţiau fost, măsura a fost abuzivă şi de neacceptat încondiţiile în care armata română încetase lupteleşi îşi manifestase cu hotărâre dorinţa decooperare cu trupele sovietice.

Intervenţiile autorităţilor militare şi civileromâne pentru încetarea acestei situaţii deneconceput au avut rezultate minime, dupămulte insistenţe reuşindu-se eliberarea (16septembrie 1944) doar a 3 generali, 18 ofiţeri şi22 de gradaţi şi soldaţi. Mai mult, trupele sovieticeau capturat pe frontul din Moldova şi importantecantităţi de armament (290 tunuri, 222 arun că -toare de mine, 146 mitraliere, 659 puşti mitra -lieră etc.). Unii dintre militarii români nu auacceptat dezonoarea dezarmării, preferând să sesinucidă. Aşa a procedat generalul Hugo Schwab,comandantul Corpului 7 armată, care la 24 au -gust 1944, în momentul în care fusese înconjuratde militarii sovietici, în apropiere de Humuleştiullui Creangă, şi-a tras un glonte în tâmplă.Sinuciderea sa nu a fost un act de laşitate, de fricăsau de refuz de a lupta împotriva germanilordeoarece în dimineaţa aceleeaşi zile declarase căva executa întocmai ,,ordinele şi dispoziţiilecomandamentului şi guvernului român”.

În mod asemănător şi la Marea Neagră, în locca surpriza să apară din partea germanilor,aceasta s-a produs din partea aceluiaşi aliatsovietic. Adoptând aceeaşi atitudine agresivă,comandamentele sovietice au cerut şi au impus înmod ultimativ sechestrarea navelor de războiromâne şi dezarmarea echipajelor care începu -seră lupta cu germanii, în timp ce aviaţia sovieticăa continuat să bombardeze porturile româneşti,în pofida faptului că artileria antiaeriană românănu a ripostat. Explicaţiile, protestele şi cererile co -mandamentelor române, inclusiv ale reprezen -tanţilor guvernului, nu au mai contat. În acestcontext, Statul Major al Marinei a ordonatpunerea navele de dispoziţia sovieticilor. Cu toatecă monitoarele erau angajate în luptă cu navelegermane, acestea au fost obligate să-şi întrerupămisiunile de luptă (între Olteniţa şi Turnu Mă -gurele) şi să se deplaseze spre Brăila (apoi laReni), unde au intrat (împreună cu alte nave ro -mâneşti) în subordinea şi în posesia Coman -

damentului sovietic, la cererea expresă şiultimativă a acestuia.

Acelaşi caracter imperativ l-a avut şi cerereaamiralului F.I. Oktiabrski, comandantul Floteisovietice din Marea Neagră, care a adresat (29august 1944) contraamiralului Horia Măcellariu,comandantul Forţelor Navale maritime române,un ultimatum, care prevedea ca ,,toată flotaromânească de război şi auxiliară să fie mutată laSulina şi predată Comandamentului maritimsovietic” în aceeaşi zi până la orele 12, în caz de,,refuz” sau de ,,neprimire a răspunsului”, flotasovietică urmând să înceapă ,,atacul flotei şi abazei dvs. de pe mare şi din aer”.

Atitudinea sovieticilor dovedea clar (aşa cumconsemna la 30 august jurnalul de operaţii alComandamentului Forţelor Navale maritime), cănoii aliaţi ,,ne consideră încă inamici, sau o ţarăcare a capitulat fără condiţii”. Aprecierea avea săfie confirmată şi de contraamiralul Azorov, care -la scurt timp după intrarea primelor motoca -noniere sovietice în portul Constanţa - a cerut(între altele) instalarea a câte unui ofiţer con -trolor sovietic la fiecare navă, interzicerea miş -cării navelor româneşti în port sau ieşirea lor înlarg, instalarea unui comandament sovietic înoraş, blocarea tuturor carburanţilor, controlulututor materialelor din depozite, precum şi,,automobile şi locuinţe în port pentru o mie demilitari şi pentru comandant o vilă care să nu aibănici o altă casă împrejur

Natura raporturilor cu noul aliat sovietic aveasă fie precizată cu claritate de comandamentulsovietic în dimineaţa zilei de 30 august 1944,când locotenent-comandorului Boris Leviţki,ofiţer de legătură al comandantului Forţelor Na -vale Maritime române şi al Teritoriului Dobrogei,i s-au pus în vedere următoarele: ,,Sovieticii suntîn Constanţa în calitate de învingători”. Afirmaţiaa fost confirmată în după-amiaza aceleeaşi zileprin replica contraamiralului Azorov: ,,Nu existăminiştri români când te chem eu” (la explicaţiilecontraamiralului Horia Măcellariu că nu putuseparticipa la trecerea în revistă a trupelor datorităsosirii în oraş a subsecretarului de stat R.Georgescu).

Măsurile abuzive au culminat cu dezarmareanavelor şi internarea echipajelor româneşti (5septembrie 1944), navele române de războiluând ruta porturilor caucaziene, pavilionulnaţional schimbat cu cel sovietic, iar marinariidezarmaţi şi umiliţi. Asemenea generalului HugoSchwab, căpitanul comandor Alexandru Dum -bravă, comandantul Escadrilei de distrugătoare,s-a sinucis ,,la năvălirea ruşilor la bordul navei


comandant al Escadrilei de distrugătoare, N.M.S.Regina Maria”.

Un alt moment relevant pentru modul în caresovieticii şi-au impus punctul de vedere în faţaautorităţilor statale şi militare române l-areprezentat preluarea mareşalului Ion Antonescu(31 august 1944), generalul A.H. Tevcenkov,avertizând că ,,în caz contrar vom face aceastafără voinţa dumneavoastră, dar aceasta va fi mairău pentru dumneavoastră”. Prin aceleaşi pro -cedee, la 2 septembrie 1944, generalul Gorohov aimpus românilor predarea generalilor germanicapturaţi de români, cu toate că generalul AurelAldea, ministru de Interne, declarase că ,,guvernulromân consideră acest lucru de nedorit”. Ulterioraveau să fie preluaţi majoritatea prizonierilorger mani capturaţi de armata română în Cam -pania din Vest, deşi acest lucru nu era prevăzut înConvenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944şi era în contrazicere cu toate regulileinternaţionale.

Cu toate că Marele Stat Major român a doritca armata română să lupte într-un sector propriuşi sub comandament naţional - şi a făcutcunoscut în repetate rânduri acest lucru, înainteasemnării Convenţiei de armistiţiu, între 5 – 7septembrie 1944), mareşalul R.I. Malinovski şi-asubordonat toate marile unităţi române opera -tive, generalului Gheorghe Mihail (şeful MareluiStat Major român) nemai rămânându-i decât sătransmită ordinele de subordonare. Ca urmare asubordonării a câte unei armate române uneiarmate sovietice a rezultat o structură decomandament denumită ,,grup de armate” alcărui comandant era comandantul armateisovietice respective, care emitea ordine şidispoziiţii prin intermediul statului majorpropriu (sovietic). Concomitent, pe lângă fiecareunitate şi mare unitate română au fost numiţiofiţeri sovietici, fără ca acest procedeu să fieaplicabil şi părţii române.

La 12 septembrie 1944, subordonarea a fostoficializată prin Convenţia de armistiţiu din 12septembrie 1944, care a prevăzut că ,,operaţiilemilitare din partea forţelor armate române, in -clusiv forţele navale şi aeriene, împotriva Ger -maniei şi Ungariei vor fi purtate sub conducereaînaltului Comandament Aliat (sovietic)”. Modul încare s-au comportat ulterior comandamentelesovietice a afectat grav competenţele Marelui StatMajor, care a fost privat de orice atribuţiioperativ-strategice, rămânând doar cu sarcini deaprovizionare, completare a pierderilor, instruirea trupelor din interior etc.

În dezacord total cu prevederile Convenţieide armistiţiu din 12 septembrie 1944, ComisiaAliată de Control (partea sovietică), profitând deneimplicarea părţilor americană şi engleză, a

impus, după multe presiuni, Protocolul militardin 26 octombrie 1944, care avea să ducă ladesfiinţarea unui număr considerabil de unităţişi mari unităţi române şi la demobilizareapersonalului militar. După ce menţiona unităţileşi marile unităţi române care participau laoperaţiile militare de pe front, Protocolul militarromâno-sovietic din 26 octombrie 1944 aprevăzut desfiinţarea comandamentelor Armatei3, ale Corpurilor 1 şi 3 armată, al Corpului decavalerie şi al trupelor motomecanizate, precumşi a 10 divizii de infanterie şi de munte, o diviziemotomecanizată şi trei divizii de cavalerie.Concomitent trebuiau demobilizate la ,,efective depace” comandamentele Corpului 5 armată şi altrupelor de munte, precum şi trei divizii deinfanterie sau de munte.

În perioada care a urmat, Comisia aliatăde Control (partea sovietică) a impus armatei române neangajată în operaţii militare noiservituţi, care au vizat chiar cadrul general aloştirii, structura organizatorică a unităţilor,sistemul de mobilizare, capacităţile de producţiemilitară. În faţa acestor abuzuri, Marele StatMajor a apărat cu demnitate prestigiul armatei,generalul Nicolae Rădescu arătând, într-undocument înaintat Preşedinţiei Consiliului deMiniştri, la 28 noiembrie 1944, că toate acesteareprezentau ,,atingeri aduse direct atât suve -ranităţii, cât şi independenţei naţionale”.

Diferenţe de vederi au apărut şi în ceea cepriveşte concepţia luptei şi modul de acţiune, înunele situaţii consecinţele fiind tragice pentrumilitarii români. Relevantă din acest punct devedere a fost situaţia de la Dealul Sângeorgiu,unde insistenţa comandamentului sovietic de acuceri această înălţime prin atacuri frontale, fărăa pune la dispoziţie mijloacele de întărirenecesare (aviaţia, artilerie, tancuri etc.) a făcut caArmata 4 română să înregistreze, într-o perioadăde timp scurtă (în special între 22 şi 29 sep -tembrie) pierderi umane foate mari, care au fostapreciate (30 septembrie 1944) de genenralulGheorghe Avramescu la 6 753 militari (897morţi, 4 118 răniţi şi 1 738 dispăruţi).

În pofida acestei situaţii, necesitatea coo -perării pe câmpul de luptă a determinat corpul decomandă al armatei române să continueeforturile în vederea realizării unei conlucrări efi -ciente. În pofida numeroaselor abuzuri săvârşitede comandamentele sovietice, pe teren, în multelocuri (la Ploieşti, în trecătorile CarpaţilorOrientali, la nord de Braşov, pe Mureş, în Banat,Crişana şi pe direcţia Turda-Carei), cooperareade arme a fost eficientă, contribuind laînfrângerea trupelor germane şi ungare dinpartea de nord-vest a României.


În luna septembrie 2014, pe timpul Summit-

ul din Ţara Galilor, şefii de stat şi de guverne

au aprobat Planul de acţiune pentru

creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei .

În linii mari, Planul de acţiune al Alianţei

tratează liniile de adaptare strategică agreate de

statele membre, ţinând cont de evoluţiile

politico-militare din vecinătatea estică şi

ulterior de cele de pe flancul sudic şi prevede

atât măsuri de reasi gurare a Aliaţilor estici, cât

şi măsuri de adaptare pe termen mediu şi lung

a NATO la provocările actuale pe linie de

securitate.

Drept urmare, România şi-a asumat

înfiinţarea a două comandamente NATO pe

teritoriul naţional, respectiv DiviziaMultinaţio nală de Sud Est şi Unitatea deIntegrare a Forţelor NATO.

La data de 9 iunie 2015, prin Ordinul nr.

MS 55 al ministrului apărării naţionale, s-a

ordonat ca începând cu 1 septembrie 2015

Comandamentul Diviziei 1 Infanterie „DACICA”

să se transforme în Comandamentul Diviziei

Multinaţionale Sud – Est. Ulterior, în data de 23

iunie 2015, prin Hotărârea Parlamentului nr.

32/2015 s-a aprobat înfiinţarea pe teritoriul

României a comandamentelor NATO.

Aflat sub conducerea Comandamentului

Forţelor Întrunite Napoli (JFCNP), Comanda -

mentul Diviziei Multinaţionale Sud - Est (HQ

MND-SE) va trebui ca, începând cu anul 2018,

să fie în măsură să asigure comanda şi

controlul unei operaţii NATO de tip Art. 5 -

Apărare Colectivă, pentru a contribui în acest

fel la consolidarea flancului estic al Alianţei, la

securitatea terito riului şi populaţiei statelor

membre. Activarea MND-SE HQ esteplanificată a se desfăşura în luna decembrie2015, iar atingerea capacităţii operaţionaleiniţiale este planificată a se declara în lunaiunie/iulie 2016. Conform documentelor

agreate, acest comandament va fi încadrat cu

militari români în proporţie de 75% şi cu

militari din ţările NATO în procent de 25%.

Lucrările pentru înfiinţarea acestei

structuri sunt în plină derulare şi se desfăşoară

în conformitate cu planurile întocmite de

România şi agreate de NATO.

În baza aceloraşi angajamente naţionale,

Unitatea de Integrare a Forţelor NATO (NFIU) a

fost activată oficial de către Alianţă la data de

01.09.2015.

Unitatea de Integrare a Forţelor NATOeste o structură care asigură prezenţa unor

elemente multinaţionale de comandă şi

control/ C2 în Flancul Estic al Alianţei. În

principiu, unitatea pe care o conduc trebuie să

identifice reţeaua logistică, rutele pentru

transport şi infrastructura de sprijin necesară

în scopul asigurării dislocării, în timpul cel mai

STADIUL IMPLEMENTĂRII MĂSURILOR DE CONSTITUIRE PE TERITORIOUL

ROMÂNIEI A DIVIZIEI MULTINAŢIONALE DE SUD-EST ŞI A UNITĂŢII DE INTEGRARE

A FORŢELOR NATOColonel CĂTĂLIN TICULESCU

Comandantul Unităţii de Integrare a Forţelor NATO din România


scurt, a forţelor NATO în regiune.

NFIU-rile sunt structuri de comandă şi

control, înfiinţate pe teritoriul a şase state din

flancul estic al Alianţei: Bulgaria, Estonia,

Letonia, Lituania, Polonia şi Romania.

Comandamentele de acest tip vor avea

misiunea de a facilita dislocarea rapidă,

asigura-rea intrării în luptă, coordonarea

grupului pre cursor şi a unităţilor NATO

desemnate, în spri jinul desfăşurării operaţiilor

de tip Art. 5 sau al planificării de exerciţii

multinaţionale.

Structura NFIU este încadrată cu apro -

ximativ 40 militari, din ţările membre NATO,

este o structură JOINT în organizare, afiliată la

un comandament înfiinţat la solicitarea

naţiunii gazdă; naţiunea gazdă asigură

infrastructura necesară, sprijin familial şi

protecţia forţei.

Controlul operaţional al acestei struc -

turi de comandă-control este asigurat, până în

luna iunie 2016, de către coman damentul

NATO de la Napoli, urmând ca după acea dată,

controlul operaţional să fie asigurat de către

COMANDAMENTUL DIVIZIEI MULTI NAŢIO -

NALE SUD-EST.

Încadrarea NFIU este realizată cu

personal român (26 posturi + 1 rotaţional) şi

personal internaţional (15 posturi). Ca

microstructuri putem menţiona: grupul de

comandă, incluzând consilierii comandantului

J1/8-Personal&Financiar, J2-Informaţii,

J3/5/7-Operaţii/Planuri /Instruire, J4-

Logistică, J6-Comunicaţii şi Informatică.

*

Prezenţa unor structuri NATO pe teri -

toriul naţional reprezintă un element strategic

care consolidează poziţia României de fur -

nizor de securitate în regiune.

De asemenea, reprezintă un act de

asumare naţională, de voinţă politică şi

capacitate militară, care marchează trecerea la

o etapă mai complexă a prezenţei Euro-

Atlantice pe teritoriul Aliaţilor.

Scopul acestor comandamente este de a

facilita procesul de planificare colectivă a

apărării între ţările membre NATO, de

organizare a unor exerciţii întrunite în cadrul

NATO, precum şi de asigurarea sprijinului ţării

gazdă pentru dislocarea rapidă a unor forţe

NATO în zona de responsabilitate a co -

mandamentului.

Constituirea acestor comandamente în

România se înscrie în măsurile luate de Alianţa

Nord-Atlantică ca răspuns la modificarea

situaţiei de securitate din regiune şi are ca

scop îmbunătăţirea capacităţii Alianţei de a

răspunde concret şi decisiv oricărei acţiuni

ostile împotriva României sau a oricărui Stat

membru NATO

Prezenţa acestor comandamente pe

teritoriul României transmite un mesaj clar

către orice potenţial agresor: orice agresiuneîmpotriva României ca ţară membră NATOva rezulta într-un răspuns militar decisivdin partea tuturor celor 28 de membri aiAlianţei

Constituirea Unităţii de Integrare a

Forţelor NATO şi a Diviziei Multinaţionale Sud-

Est, alături de creşterea importantă a

numărului de exerciţii naţionale şi multi -

naţionale din acest an, reprezintă răspunsul

ferm, angajamentul solid şi contribuţia

consistentă a României la efortul Alianţei

Nord-Atlantice în a demonstra că dispune de

capabilităţile necesare pentru a răspunde

oricărei ameninţări de securitate împotriva

membrilor săi.

NOTĂ:

Divizia Multinaţională de Sud-Est a fost

activată în ziua de 01.12.2015


Este un privilegiu şi o onoare pentru mine caîn nume personal şi al conduceriiA.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ioan Cuza” să

reiterez tuturor celor prezenţi respectuoase şisincere mulţumiri pentru participare, săreînnoiesc sentimentele noastre de stimă şipreţuire camaradereşti.

Dorim să gratulăm pe toţi cei care aucontribuit direct şi eficient la organizarea şidesfăşurarea acestui moment aniversar, domi -nant prin valoarea comunicatelor prezentate.

Menţionez că ne-am bucurat de solicitu -dinea Comandamentului Logistic Întrunit,Cercului Militar Naţional, Ansamblului Artistic alArmatei şi autorilor comunicărilor ştiinţifice

Ne exprimăm speranţa continuării acestorfructuoase relaţii de colaborare, având convin -gerea că specificitatea armatei active şi de re -zervă va fi în continuare apreciată şi recu -noscută.

Ne face plăcere să credem că reuniuneaaniversară de astăzi s-a etalat ca o veritabilămanifestare a dragostei faţă de Ţară, de neamulromânesc şi de Armata sa şi nu în ultimul rând aspiritului de corp al rezervistului militar român,dar şi ca un prilej de socializare pentru cadrelemilitare în rezervă şi în retragere, pensionari şipersoane vârstnice, de întărire a solidarităţiicamaradereşti între generaţiile active şi alepensionarilor militari.

În contextul acestei sărbători se cuvine,alături de venerarea veteranilor de război, săaducem omagiul nostru, cu mândrie şirecunoştinţă cadrelor militare în rezervă şi înretragere, tuturor pensionarilor militari care aufost prezenţi cu trup şi suflet la marile realizăriale României moderne şi împreună cu eşalonulîntâi al Armatei, ai cărei reprezentanţi sunt as -tăzi aici, şi-au adus aportul hotărâtor la instau -rarea statului de drept şi a democraţiei în Ro -mânia, având o contribuţie determinantă laaccederea Ţării în alianţa Nord-Alantică şi în U.E.

În numele tutror membrilor A.N.C.M.R.R., altuturor pensionarilor militari, ne exprimămsperanţa că segmentul socio-profesional pe careîl reprezentăm-element de bază al Componenteide Rezervă a Armatei Române va fi respectat şiapreciat în continuare ca un segment socio-profesional distinct în România, aşa cum,dealtfel, este recunoscut şi apreciat în toate ţărileNATO şi U.E.

Să nu uităm că A.N.C.M.R.R. şi-a asumattradiţional şi statutar menirea de cultivare avalorilor civice ale Statului de drept, contribuţia ladezvoltarea relaţiilor cadrelor militare active, înrezervă şi în retragere cu societatea civilă,sprijinirea comunităţii locale.

Reamintim că încă din 1864, domnitorulPrincipatelor Române Unite cerea rezerviştilorsă-şi valorizeze experienţa profesională şi eticamorală, să-şi continue prestaţia în folosularmatei, să-şi asume responsabilităţi în admi -nistraţie şi să acceadă în parlamentul ţării.

Se bizuia, fireşte, pe valorile morale în careerau formaţi militarii, pe experienţa şi capa -bilităţile lor organizatorice şi pe spiritul riguroscare-i caracteriza.

Nu pot să închei fără a reaminti, odată cuîndemnul la înţelepciune şi unitate structurală şide corp, că liantul care a unit întreaga armatăromână în decursul istoriei şi care ne uneşte şiacum, în cuget şi simţiri, este jurământul sfântfaţă de ŢARĂ şi NEAM şi anume:

,,Jur credinţă patriei mele, România, Jursă-mi apăr ţara chiar cu preţul vieţii

Jur să respect Constituţia, legile ţării şiregulamentele militare.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu”. Acest jurământ nu poate fi ignorat şi nici

anulat, el trebuie să fie punctul de plecare aloricărei dezbateri şi măsuri referitoare laobligaţiile şi drepturile celor care fac parte dinArmata Română, cu cele două componente debază – Armata Activă şi Armata de Rezervă.

Având asentimentul tuturor rezerviştilorproveniţi din Ministrul Apărării Naţionale şi dinîntregul sistem de apărare, ordine publică şisiguranţă naţională, cu înalta demnitate şiresponsabilitate militară şi românească, neangajăm în faţa dumneavoastră şi a Ţării că nevom îndeplini obligaţiile asumate, să fim totodatăgata la datorie când ,,goarna va suna şi ţara o vacere”.

În încheiere adresăm sincere felicităricadrelor militare în rezervă şi în retragere,tuturor militarilor activi şi în rezervă, întreguluipersonal al Armatei Române, dorindu-le lor şidumneavoastră celor prezenţi, multă sănătate şiîmpliniri.

La Mulţi Ani – Armatei Române! Fie caBunul Dumnezeu să ne ocrotească cu Graţia-IDivină!

Cuvânt de încheiere prezentat de domnul gl.(r) prof.univ.dr. Mihai Iliescu

ONORAT PREZIDIU, DISTINS AUDITORIU,


Terorismul a devenit cel mai îngrijorător risc,din categoria celor asimetrice, la adresa se -curităţii naţionale, europene şi internaţionale.

Extinderea conflictelor etnice şi confesionale dinOrientul Mijlociu şi cronicizarea instabilităţii înNordul Africii au favorizat, în ultimii ani, inten -sificarea activităţii grupărilor teroriste, în special alecelor fundamentalist-islamice de sorginte wahhabităşi jihadistă care, prin motivaţie, obiec tive, forme demanifestare, consecinţe şi tendinţe, se profilează caun pericol cu reverberaţie mondială, mai ales pentruţările democratice. Exemplul cel mai sugestiv al uneiastfel de entităţi teroriste este reţeaua StatuluiIslamic.

Prin tendinţele sale acesta ar putea fi numit,,Islamofascism”, datorită similitudinilor existenteîntre actuala mişcare islamistă-jihadistă şi nazism –dorinţa de a domina lumea, credinţa în supe -rioritatea religiei / culturii lor, care ar legitima domi -naţia globală a acestora, ura faţă de alte religii şiculturi, în special cele de sorginte occidentală.

Ce vrea Statul Islamic ? Vrea refacerea prin forţăşi teroare a Marelui Califat şi convertirea întregiilumi la Islam. Practicând o tactica de la slab laputernic, care se dovedeşte a fi rentabilă, aceastănouă mişcare teroristă recunoaşte ca idealuri asasi -natele, bombele, distrugerile, precum şi democraţiatunului şi mitralierei, în vederea răsturnăriiregimurilor ,,fără Dumnezeu” şi înlocuirea lor cu celislamic.

Situaţia este agravată de accentuarea tendin -ţelor extremiste ale populaţiei din statele musul -mane şi a sprijinirii de către aceasta a exponenţilorterorismului practicat de Statul Islamic şi nu numai,fapt care se constatată în ultima perioadă.

Cu toate că se pronunţă vehement împotrivamodernizării şi globalizării, Statul Islamic foloseşteavantajele oferite de acestea, preluând din civilizaţiamodernă cele mai perfecţionate instrumente tehno -logice, de la arme până la mijloace de comunicare/propagandă, tocmai pentru a o distruge,

Devenit rapid un pol al jihadismului, StatulIslamic practică apologia violenţei generalizate, fiindastfel considerat cea mai mare ameninţare teroristă

a momentului. În urma acţiunilor sale rămânemoarte, haos şi teroare, aşa cum s-a petrecut recentîn capitala Franţei – Paris.

O analiză fie şi succintă a ceea ce s-a întâmplatîn Paris, ne înfăţişează o realitate conform căreiaadoptarea celei mai radicale forme a Islamului se aflănu numai în Irak, Siria, Afganistan etc., ci şi pecontinentul european.

Dintre factorii interni care au contribuit laradicalizarea unei părţi a musulmanilor rezidenţi înaceste state menţionăm: sărăcia şi şomajul în rândulmusulmanilor, marginalizarea şi discriminareasocială, rigiditatea musulmanilor faţă de cultura şivalorile occidentale, precum şi lipsa sentimentuluiidentităţii.

Sărăcia şi lipsa locurilor de muncă au creeat înrândul musulmanilor din Occident un ,,rezervor alnemulţumiţilor”, din care extremiştii îşi recruteazăelemente noi.

După Al Doilea Război Mondial, EuropaOccidentală a devenit principala destinaţie apopulaţiei musulmane aflate în căutare de locuri demuncă sau care se opunea situaţiei existente înţările lor, politicilor sociale şi economice practicate deguvernele acestora.

Majoritatea musulmanilor au ajuns în Europa înanii ‘50 – ’60, ca muncitori, pentru a completanecesarul de forţă de muncă din aceste ţări. Ei aveauslujbe slab plătite, beneficiau de un sistem educaţio -nal inferior celui obişnuit în ţările occidentale şitrăiau în ghetouri.

Creşterea şomajului în societăţile occidentale adat o lovitură puternică acestor comunităţi cu unnivel de educaţie şi pregătire profesională scăzut.

Extremismul Islamic a fost alimentat şi desentimentul frustării pe care l-au simţit copiiemigranţilor aflaţi la a doua şi a treia generaţie înaceste ţări. Ei au fost mulţumiţi să primească slujbechiar modest plătite şi au fost acceptaţi atât timp câtîndeplineau munci pe care cetăţenii occidentali nuerau dispuşi să le presteze. În plus, populaţiaoccidentală a crezut că, într-un final, aceştia se vorîntoarce în ţările lor de origine. Beneficiind delegislaţia europeană, care permitea reunificarea

PROBLEME DE INTERES

STATUL ISLAMIC ŞI-A ÎNTINSTENTACULELE ŞI ÎN EUROPA

General de brigadă (r) dr. GHEORGHE CREŢUVicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.


familiilor şj confruntându-se cu lipsa de oferte demuncă în ţările lor de origine, aceştia au rămas înţările europene. În loc să se integreze, majoritatea auformat comunităţi separate, enclave musulmane, îninteriorul societăţilor occidentale, conduşi de dorinţade a-şi menţine obiceiurile culturale şi religioase.

Dintre factorii externi care au contribuit laradicalizarea, într-o măsură însemnată, a comu -nităţilor musulmane în Europa Occidentală reţinemrăzboiul din Irak şi Afganistan, precum şi bombar -damentele executate de coaliţie în Siria, musulmaniifiind astfel ,,umiliţi” pe pământul islamului, cea cereprezintă o importantă cauză de radicalizare aacestora.

Un rol important în procesul de radicalizare apopulaţiei musulmane îl are Internetul. Acestaconţine o literatură bogată, menită să îndoctrinezesimpatizanţii Jihadului şi să îi reasigure pe jihadiştiidéjà îndoctrinaţi de legitimitatea misiunii lor. Prinaceastă literatură se poate începe reeducareaculturală pe Internet prin decreditarea atât avalorilor occidentale actuale, cât şi a ordinii culturaleislamice. După ce înţelege ,,falsitatea”: ideii dedemocraţie şi lipsa de legitimitate a regimurilorislamice actuale, noul recrut este direcţionat spreadevăratul Islam şi chemat să îndeplinească sarcinanobilă a Jihadului.

Succesele militare rapide înregistrate de StatulIslamic în Irak şi Siria şi nu numai, au fost grabnicpopularizate prin intermediul Internetului.

Revitalizarea Califatului universal înseamnă, înviziunea acestuia, că ,,Soarele Jihadului a răsărit”.Infidelii sunt în mod justificat îngroziţi deoareceacum ,,şi estul şi vestul recunosc: Musulmanii vor fistăpânii pământului”. Iată idei care au prins foarterepede în rândul populaţiei musulmane de pecontinentul european, populaţie al cărei număr s-amărit recent, ca urmare a valului de refugiaţi dinSiria, Irak, Afganistan, în rândurile cărora s-a dovedita fi şi elemente ale S.I. Mulţi dintre cei la care ne-amreferit s-au alăturat S.I. sau altor formaţiuniteroriste pentru care Jihadul este izbăvirea

Oficialii europeni estimează că până la 5.000 deeuropeni au plecat să lupte în Siria. Numărul includeaproximativ 1400 cetăţeni francezi, dintre carecirca 900 s-au întors în Franţa.

Un expert francez în combaterea terorismuluiarăta faptul că între 10.000 şi 20.000 de persoane aufost semnalate de către autorităţile franceze capotenţiale ameninţări la adresa securităţii.

Deloc surprinzător, comunitatea islamică dinstatele europene consideră că este marginalizată,dis criminată şi că populaţia locală nu este suficientde înţelegătoare cu nevoile sale, că reprezintăsubiectul unor ostilităţi din partea populaţieioccidentale majoritare, datorită religiei lor, iar mai

mult de jumătate declară că poziţia lor în ţările deadopţie s-a înrăutăţit după declararea războiului dinIrak. Două treimi consideră că legile antiterorismsunt aplicate incorect asupra lor şi că sunt slabreprezentaţi din punct de vedere politic.

Toate aceste aspecte au creeat o atmosferăîncordată între populaţia locală non-musulmană şicomunităţile musulmane din aceste ţări, mate -rializându-se în încidente, aşa cum s-a întâmplat încazul apariţiei, în unele publicaţii occidentale, acaricaturilor reprezentându-l pe Profetul Mahomed.

Musulmanii născuţi în Europa au avut reacţiidiverse la încercările societăţilor occidentale de a-iasimila. Aceste reacţii au acoperit un spectru larg demanifestări, de la acceptarea asimilării, la revoltăstradală împotriva ,,constrângerilor” pe care leimpun societăţile occidentale.

Procesul de radicalizare, care are ca punct depornire tendinţa musulmanilor de a se opuneprocesului de integrare în societăţile ocidentalecontinuă cu manifestarea unor ostillităţi faţă deinstituţiile şi principiile democraţiei liberale şi seintersectează cu interpretările radicale ale StatuluiIslamic. Procesul de radicalizare se încheie uneoricu recrutarea extremiştilor musulmani de cătreacestea. Radicalizarea este un proces gradual carepresupune manipularea şi monitorizarea tinerilormusulmani, iar apoi încurajarea lor pentru a urmacalea Jihadului.

Eforturile guvernamentale pentru integrareacomunităţilor musulmane în societăţile tradiţionalese lovesc de atitudinea tot mai făţişă a europenilorfaţă de această categorie de imigranţi. Sentimenteleanti-musulmane ale unei bune părţi a populaţieioccidentale pot conduce la o contra-reacţie dinpartea acestei comunităţi, care ar putea fi exploatatăde estremiştii islamici. Este dificil de identificat înacest moment, care dintre grupările islamice dinţările europene ar putea constitui partenerirezonabili de discuţie cu guvernele europene pentrusuccesul procesului de integrare a musulmanilor însocietăţile occidentale.

Pe de altă parte, problemele socio-economice,şomajul, slujbele prost plătite, accesul inegal lasistemul de educaţie sau discriminarea la locul demuncă, cel mai probabil nu vor dispărea în viitorulapropiat, iar rezultatul s-ar putea cuantifica întermeni religioşi. Reacţia tinerilor musulmani laaceste perspective s-ar putea îndrepta spre jihad(războiul sfânt), ca singura alternativă care lepromite ceva şi le oferă şansa de a întreprinde cevaîn viaţa lor lipsită de sens şi de speranţă.

În aceste condiţii este dificil de prognozat cât dedeparte va merge procesul de radicalizare amusulmanilor din Europa. Este cu atât mai dificil încondiţiile în care în prezent Statul Islamic şi-a întins


tentaculele până în inima bătrânului continent.Atacurile jihadiste din capitala Franţei- Paris din 13noiembie 2015, revendicate de Statul Islamicdemonstrează că promotorii violenţei direcţionateîmpotriva populaţiei non-musulmane nu mai cautămotive justificative ale atacurile lor. Pentru ei estesuficient că existăm şi nu ne supunem shariei, legiiislamice. Oricare om de pe această planetă, care nuacceptă islamizarea totală, respectarea normelor detip feudal, conform cărora orice musulman trebuiesă fie dominant în relaţia cu un non-musulman,devine automat ţintă potenţială a jihadiştilor. Oriceindivid care nu doreşte instaurarea unui califatuniversal, guvernat de sharia, unde musulmanii potabuza nemusulmanii, bărbaţii pot abuza femeile, iaranormalitatea aceasta poate fi impusă prin violenţă,aceasta devine o insultă la adresa Islamului, carereprezintă răspunsul la orice întrebare sauprovocare.

Odată stabilită identitatea grupală a teroriştilor,trebuie identificat motivul real pentru care a fostaleasă, din nou, Franţa ca ţintă. Prezentăm încontinuare câteva posibile motivaţii:

Motivaţia militară. Preşedintele FrancoisHollande a ordonat atacuri aeriene contra ţintelorISIS din Siria încă de acum două luni. Franţa estesingura ţară europeană care a sprijinit campaniaaeriană americană din Siria şi prima ţară europeanăcare a participat la atacurile aeriene contracalifatului Islamic din Irak. De asemenea, Franţa acondus lupta antiislamistă din Africa de Nord, soldaţiifrancezi au fost cei care au eliberat oraşul Timbuktu,alungând teroriştii Al Qaeda din zonele controlate deaceştia în statul Mali.

Tot Franţa este singura ţară europeană care adislocat forţe militare permanente, mandatate săcontinue efortul anti-islamist, adică trupe terestre înSahel, şase avioane Dassault Rafale staţionate înEmiratele Arabe Unite şi şase aparate Mirage înIordania. Această forţă aeriană a executat peste1200 misiuni în Irak şi cel puţin două în Siria, toatevizând ţinte militare ale statului Islamic.

Motivaţia propagandistică. Deşi la primavedere Califatul Islamic este vedeta zilei, ca urmare asuccesului de la Paris, situaţia strategică a Daesch-ului este destul de precară din cauza înfrângerilormilitare suferite, în cascadă, atât în Siria cât şi înIrak. O pierdere importantă a fost oraşul irakianSînjar, poziţie strategică în controlul autostrăzii careleagă Rakka şi Mosul. O forţă combinată, formată dinPeshmerga-luptători kurzi, P.K.K. şi miliţiile Ezidi, audeclanşat o ofensivă concertată împotriva oraşului,capturându-l în mai puţin de 24 de ore. Aceastăvictorie incapacitează ISIS să-şi transfere luptătoriisau logistica între provinciile siriene şi cele irakiene.Califatul a mai pierdut recent controlul asupra

oraşului Baiji şi întreaga zonă tampon din jurullocalităţii Ramadi. De asemenea, un vast teritoriudin sudul regiunii Aleppo a fost preluat de coaliţiaanti-islamică, privând Califatul de importanteresurse materiale.

Înfrângerile de pe câmpul de luptă trebuiecompensate cu ceva. Dacă în enclava controlată deterorişti lucrurile nu merg bine, Daeshul încearcăexternalizarea operaţiilor în Europa, în speranţaunor succese compensatorii menite să păstrezecoeziunea luptătorilor din Siria şi Irak şientuziasmul ,,lupilor singuratici” care simpatizeazăcauza califatului.

Motivaţia ideologică. Franţa a atras atenţiaapăsat că ideologia islamică reprezintă în sine oproblemă. Premierul ferancez Manuel Valls adeclarat după atacurile de la Charlie Hebdo că Franţaeste în război cu islamul radical, iar ambasadorulacreditat în SUA a întărit afirmaţiile premierului:,,Suntem în război cu islamul radical, asta înseamnăcă islamul cultivă radicalismul, ceea ce este oproblemă pentru noi..”.

În acest sens Franţa a făcut paşi activi învederea stopării oricăror forme de promovare aislamismului radical sau extremist, fiind prima ţarăeuropeană care a interzis vălul Islamic pentru femei.

Tot premierul francez Manuel Valls a lansat oprovocare fără precedent la ideologia islamistădeclarând că Franţa caută să implementeze un islamintegrat la civilizaţia europeană şi perfect com -patibil cu valorile Republicii. Acest demers repre -zintă o adevărată anatemă pentru ISIS, deoarece unislam integrat la valorile europene întră încontradicţie cu întreaga sa ideologie şi propagandăşi în ultimă instanţă cu exigenţa sa, care se bazeazăpe sloganul ,,islam vs Întreaga lume”.

Mai mult decât atât, Franţa reprezintă ţintasimbolică perfectă din punctul de vedere alislamiştilor. Propaganda ISIS descrie Parisul ca fiind,,capitala prostituţiei şi violului, principalul oraşpurtător de cruce din Europa. În fapt, islamiştiivizează Parisul pentru că reprezintă principalulcentru al iluminismului european, locul de naştere almajorităţii ideilor şi conceptelor moderne privind


cetăţenia, drepturile omului, separaţia puterilor înstat, separarea bisericii de stat etc.

Motivaţia istorică. Franţa este o ţară cu oistorie îndelungată, cu un trecut colonialsemnificativ. Islamiştii acuză Franţa pentrudezmembrarea Imperiului Otoman şi abolireaCalifatului după terminarea primului RăzboiMondial. De asemenea, obsedaţi de istorie, islamiştiiacuză Franţa pentru rolul determinant pe care l-ajucat în organizarea cruciadelor din secolul al XI-lea.Tot Franţa a fost puterea militară europeană care astopat ascensiunea primului califat Islamic şiextinderea lui în Europa. Regele Carol Martel azdrobit pe invadatorii arabi în vestita bătălie de laTour, din anul 732.

Adepţii Statului Islamic doresc să demonstrezelumii musulmane că sunt capabili să răzbunedezonoarea suferită de islam de-a lungul secolelor,lovind ţintele simbolice care au relevanţă pentruetosul revirimentului Islamic de astăzi.

În cazul în care nu vor fi luate măsurile necesarene-am putea aştepta la: • o parte însemnată apopulaţiei musulmane ar putea fi suficient de ra -dicalizată sau izolată, fie pentru a sprijini, fie pentrua accepta extremiştii islamici; • musulmanii educaţidin aceste ţări, cei care au studiat în domeniiletehnologiei informaţiei, chimiei, biochimiei, ar puteafi atraşi de cuza şi ideologia extremismului islamic şişi-ar putea pune cunoştinţele în serviciul StatuluiIslamic, care intenţionează să execute atacuri te -roriste în ţările europene; • legăturile actuale dintreextremiştii islamici rezidenţi în diferite ţărieuropene s-ar putea extinde, formând reţele trans -naţionale; • extremiştii islamici care se întorc dinIrak şi Siria în ţările europene din care au plecat, arputea aduce cu ei deprinderi operaţionale şiorganizatorice care ar putea avea un efect mult maidevastator decât atacurile executate până acum înEuropa; • nicio ţară nu este imună la atacurileteroriste; instituţiile din ţările europene cu atribuţiiîn domeniu sunt insuficient pregătite şi dotate cutehnică, pentru a preveni astfel de atacuri în viitor.

Preşedintele Franţei, Francois Hollande subliniaîn Parlament, după numai trei zile de la atacurile dincentral Parisului, respectiv pe 16.11.a.c., că este vitalca Europa să poată expulza cetăţenii pe care nu-idoreşte şi revenirea la graniţele naţionale, ca omăsură extremă de protecţie împotriva teroris -mului...

În ultimii ani asistăm la amplificarea fărăprecedent a terorismului sinucigaş ,practicat şi înatentatele de la Paris, formă de manifestare a tero -rismului extinsă la nivel global, în special de teroriştiiislamişti fundamentalişti. Opţiunea acestora pentruatacurile suicide se explică prin siguranţa loviriiţintei, numărul mare de victime şi pagubele sem -

ni ficative produse, puternicul impact psihologic alacestora, prin inducerea unei stări permanente deinsecuritate şi de teamă generalizată, precum şicapitalul de publicitate obţinut. Un alt avantaj alacţiunilor teroriste suicide constă în mareadiversitate a tehnicilor suicidale care se pot aplica, dela ,,bombe umane”, maşini capcană cu ,,şoferikamikaze”, la terorişti ai aerului etc.

În prezent, terorismul sinucigaş a devenit unfactor major de risc la adresa securităţii stateloroccidentale, dovadă în acest sens fiind atacurilejihadiste din 13 noiembrie a.c din Franţa-Paris,revendicate de Statul Islamic. S-a dovedit că estevorba, de fapt, de o ofensivă metodică a unorextremişti tot mai bine organizaţi, echipaţi, infor -maţi şi finanţaţi, gata oricând să execute misiunisinucigaşe, pentru uciderea ,,necredincioşilor”.

Eficienţa programelor de acordare a cetăţenieieuropene, completarea unor chestionare, parcurge -rea unor programe şcolare, vizionarea unor filmesau testarea abilităţilor lingvistice este de asemeneadiscutabilă în cazul emigranţilor musulmani care nuvor să se identicice cu cultura şi valorile occidentale.Asimilarea emigranţilor musulmani este un processde durată şi nu unul pe termen scurt.

Nivelul frustării şi al alienării în rândul comu -nităţilor musulmane din Europa rămâne ridicat. Dinacest punct de vedere, toate ţările europene ( şi nunumai cele care susţin politica americană în OrientulMijlociu), reprezintă ţinta eforturilor de integrare acomunităţii musulmane.

În retorica Statului Islamic, teritoriul Românieitrebuie cucerit şi inclus în aşa zisul Califat. Româniaeste una dintre statele de tranzit, de transfer pentruvoluntarii jihadişti către teatrele de operaţii, dar nueste exclus să fie şi rută de întoarcere pentru ei,preciza nu de mult, un oficial al S.R.I.

Lupta împotriva terorismului islamic presupuneluarea de măsuri specifice, atât la nivelul organis -melor naţionale cât şi internaţionale. Măsurilevizează, în principal, intensificarea cooperăriiinternaţionale în problema prevenirii şi combateriiterorismului, gestionarea mai atentă şi responsabilăa informaţiilor care vizează terorismul de oricefel, monitorizarea atentă a membrilor reţelelorteroriste, identificarea punctelor critice ale acestorreţele, crearea unei baze de date/sistem electronicde evidenţă a reţelelor teroriste, monitorizareastatelor care sponsorizează terorismul.

Combaterea terorismului la nivel mondial,regional şi statal cunoaşte în prezent noi parametri,ca urmare a periculozităţii acestui fenomen pentrusecuritatea naţională a statelor.

Răspunsul împotriva terorismului trebuie să fieglobal şi internaţional, astfel încât să foloseascăavantajele comparative oferite de toţi actoriiimplicaţi în acest proces.


S-a născut la 11.04.1949 în comunaSmulţi, judeţul Galaţi. Dupăabsolvirea în anul 1963 a şcolii

generale din comuna natală, urmeazăLiceul Militar „Ştefan cel Mare” dinCâmpulung Moldo venesc, pe care îlabsolvă în anul 1967. Urmează apoiŞcoala Militară Superioară de Ofiţeri deTancuri şi Auto pe care a absolvit-o în1970, când este avansat la gradul delocotenent şi încadrat în funcţia decomandant de pluton la R.267 Tc.Galaţi, După trei ani, mai precis în anul 1973, estenumit comandant de companie. Preo cupareapermanentă pentru studiu îl deter mină să urmeze,din anul 1974, Academia Tehnică Militară – secţiaingineri tancuri şi auto, pe care o absolvă în anul1979. În perioada 1979-1989 a fost încadrat îndiferite funcţii de specialitate pe linie tehnică laCentrul de Instrucţie al Infanteriei şi Tancurilor şi înalte structuri din cadrul D.67 Mc., după care revinela R.267 Tc. Galaţi, mai întâi ca şef al ServiciuluiTehnic şi apoi Şef de Stat Major.

Pe timpul revoluţiei din anul 1989, ca Şef deStat Major al Garnizoanei Galaţi a condus cu com -petenţă acţiunile din cadrul planului de cooperaredintre unităţile militare, nefiind înregistrate victimesau incidente. Pentru o perioadă scurtă de timp afost numit şi Şef la Inspectoratul Judeţean de PoliţieGalaţi, unde a dat încă o probă de competenţă înacele zile tulburi, prin gestionarea cu calm şisiguranţă a situaţiei din judeţ. Mărturie in acest senseste şi mesajul de condoleanţe apărut in ziarul„Viaţa Liberă “ din Galaţi, numărul din 10 octombriea.c, în care Gl. Dumitru Culcea - Şeful acestei instituţiiîn acea perioadă, scrie: „Acestui om, gălăţenii îimulţumesc pentru că a făcut ca în decembrie 1989, sănu fie vărsare de sânge ca în alte oraşe.”

În perioada 1990-2002 , ca urmare a înalteiţinute profesionale şi morale, avansează în con -tinuare pe treptele ierarhiei militare: Comandant alR.267 Tc., locţiitor al comandanului Comanda -mentului C.8A. Brăila, devenit apoi Comandamentul8 Op., Comandant al Bg.2 Logistic TeritorialTârgovişte, unde a reuşit să realizeze intr-un timprelativ scurt, un colectiv de cadre închegat şi bineinstruit, deşi peste 80% dintre acestea proveneaudin diferite unităţi restructurate, nefiind despecialitatea logistică. La 01.05 2002 este inaintat lagradul de general de brigadă cu o stea şi în final, din

anul 2003 este numit Comandant alŞcolii de Aplicaţie pentru Tancuri şiAuto Piteşti, poziţie din care in anul2005 a fost trecut în rezervă.

Generalul ILIE GÂŢĂ şi-a servitcu credinţă şi devotament patria în cei35 de ani de ofiţer activ, peste tot afost îndrăgit şi respectat ca om,comandant şi şef, coleg şi prieten,datorită calităţilor sale morale şiintelectuale. Mărturie fiind în acestsens şi rezultatele obţinute pe timpul

studiilor la A.T.M., la diferite cursuri postuniversitare de carieră şi de perfec ţionare,culminând cu obţinerea titlului de doctor în ştiinţemilitare în anul 2002.

Şi-a iubit soţia care i-a fost sprijin moral şispiritual de-a lungul carierei şi a avut grijă defamilie investind în educaţia celor doi fii, carecopiindu-şi tatăl sunt astăzi ofiţeri cu funcţii derăspundere în S.P.P.

Ca recunoştinţă a devotamentului, spiritului săude sacrificiu şi pentru conduita sa militară şi morală,dar şi pentru implicarea constructivă pentru bunadesfăşurare a activităţilor Filialei Judeţene Galaţi aA.N.C.M.R.R., a fost recompensat cu Emblema demerit „Rezerva Armatei României Clasa I” în anul2007 şi cu înaintarea în gradul de general maior (cudouă stele), în anul 2009.

Din anul 2012 a îndeplinit funcţia depreşedinte al Filialei Judeţene Galaţi a A.N.C.M.R.R. încare a muncit neobosit, până în ultima clipă, dindeprinderea de a fi util şi a lăsa urmaşilor ceva dinexperienţa şi din sufletul său generos.

La 10 octombrie a.c , după o scurtă şi greasuferinţă, cel care a fost generalul-maior dr.ing. IlieGâţă a trecut la cele vesnice. A fost înmormântat laCimitirul Militar Gencea 3.

Îl plâng cu dor nestins soţia Jenica, fii Sorin şiEduard, nurorile Lavinia şi Corina, nepoţii Răzvan,Luisa, Livia şi Andreea, dar si foarte mulţi dintre ceicare l-au cunoscut, sau cu care a lucrat.

Generalul Gâţă rămâne în amintirea noastră, aBiroului Permanent şi a membrilor Filialei JudeţeneGalaţi a A.N.C.M.R.R., - ca un brav şi distins camarad,pe care nu-l vom uita şi îl vom pomeni cât vom trăi!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

General de brigadă (r) Constantin ANTOHE

REMEMBER

General maior dr. ing. ILIE GÂŢĂ


General de brigadă TRAIAN CRISTACHE

S-a născut la 17 iunie 1933 înGiurgiu, într-o familie deoameni gospodari, bine aşe -

zaţi la casa lor, cinstiţi şi harnici, cuînalt simţ al datoriei, care şi-aueducat copii în spiritul valorilorperene ale poporului român.

A absolvit şcoala elementarăîn 1950, 2 clase medii-tehnice în1952, 11 clase cu ba calaureat(maturitate) în 1959, ŞcoalaMilitară de Ofiţeri de Artilerie (3ani) în 1955, Aca demia Militară Generală,Facultatea de Ştiinţe Politice, cu durata de 4 ani,curs de limbi străine – 9 luni în perioada 1978-1979, A.S.E. Bucureşti – Facultatea de EconomieGenerală în 1974.

Dintre funcţiile îndeplinite în cei 35 de ani deactivitate remarcăm: comandant pluton deartilerie, locţiitor de comandant de companie laLiceul Militar ,,Ştefan cel Mare” (Iaşi şiCâmpulung Moldovenesc), lector la Şcoala deMaiştri Militari şi Subofiţeri Sibiu, lector,conferenţiar, profesor şi Şef de Facultate înAcademia Militară Generală. În toate acestefuncţii a dat dovadă de o temeinică pregătireteoretică şi practică şi de mult tact pedagogic,ceea ce a făcut să fie iubit deopotrivă de ceicărora le-a fost şef în Liceul Militar, de cei pe carei-a pregătit în Şcoala de M.M.şi Subofiţeri, dar şide cei care au urmat cursurile Academiei MilitareGenerale.

Dealungul carierei militare a obţinuturmătoarele grade militare: locotenent, 1955;locotenent major. 1958; căpitan, 1962; maior,1968; locotenent-colonel, 1974; colonel, 1981;general de brigadă, 2012.

Pentru activitatea şi rezultatele saledeosebite a fost răsplătit cu Semnul onorificpentru 15, 29 şi 25 de ani în Serviciul Patriei, cuOrdinul Militar Clasele I şi II, precum şi cuEmblema de Onoare a A.N.C.M.R.R.

După trecerea în rezervă, în anul 1991 s-aînscris în rândurile membrilor A.N.C.M.R.R., cu

dorinţa sinceră de a contribui laapărarea drepturilor cadrelormilitare în rezervă şi în retragere.

Nu după mult timp a fost alesîn organele de conducere ale dife -ritelor struc turi ale A.N.C.M.R.R.,dintre care remar căm: prim-vi -cepre şedinte al Organizaţiei Bu -cureşti a U.N.C.M.R.R. (aziA.N.C.M.R.R.), membru permanental Consiliului Director şi al B.P.C.,Şef Departament Or ganizare-

Coor donare. A făcut parte din colectivele care auelaborat documentele care regle mentează activi -tatea A.N.C.M.R.R. , precum şi a orga nelor de con -ducere de la diferite nivele ale acestei im portantestructuri asociative. A luat parte activă la ela -borarea Monografiei A.N.C.M.R.R.

În calitatea sa de membru al BirouluiPermanent Central al Asociaţiei şi-a asumatparticiparea nemij locită şi eficientă laîndrumarea filialelor de sector şi a Judeţului Ilfov,activitatea sa fiind apreciată de membrii şi deorganele de conducere ale acestora.

Filozofia de viaţă a generalului TraianCristache a fost munca, în vederea realizăriiunor lucruri utile şi temeinice, atât în plan socialcât şi în cel familial.

A fost un soţ devotat şi-a iubit mult soţia, cucare a crescut şi educat cu multă dragoste pe ceidoi copii (Romeo Valentin – 1967; Carmen –1959, iar din 2011 s-a bucurat şi de nepotulCristian).

Prin trecerea la cele veşnice generalul TraianCristache a lăsat un gol în sufletele tuturor celorcu care a lucrat în funcţiile pe care le-a îndeplinitşi ale celor care l-au cunoscut şi o durere fărămargini în familie, pe care nici timpul nu o vaputea ostoi.

Dumnezeu să-l aibă în paza sa şi să-ilumineze calea în lumea celor drepţi!

General-locotent (r) dr. Radu Vlăsceanu


IN MEMORIAM

General GRIGORE BĂLAN

Generalul Grigore Bălan s-anăscut la 14 iulie 1896 încomuna Blăjenii de Sus,

Judeţul Bistriţa-Năsăud. A urmatliceul la Năsăud şi apoi Şcoalamilitară austro-ungară, pe care aabsolvit-o în vara anului 1915, cânda fost avansat la gradul de sublo -cotenent. Doi ani mai târziu, la 1noiembrie 1917, a fost avansatlocotenent şi a luat parte la PrimulRăzboi Mondial, pe frontul apusean, în NordulItaliei.

În preajma evenimentelor de la Alba Iulia,tânărul locotenent, urmaş al grănicerilor românide la Năsăud, a făcut parte din Comitetul deorganizare a Gărzii Na ţionale de la Bistriţa şiNăsăud, desfăşurând o activitate susţinută pe planorganizatoric, pentru înfiinţarea la 17 noiembrie1918 a acestei gărzi.

Ofiţerul a ţinut o strânsă legătură cu repre -zen tanţii Gărzilor Naţionale din Cluj şi altelocalităţi ale Transilvaniei, care militau pentruunirea Transilvaniei cu ,,patria mumă”.

După istoricul act de la Alba Iulia,locotenentul Grigore Bălan a organizat, la 5decembrie 1918, primirea Regimentului 15Infanterie din Piatra Neamţ, în Bistriţa, când miide cetăţeni au ieşit la bariera oraşului (pasarela deastăzi, la ieşirea dinspre vest a oraşului), la loculnumit Vamă, pentru a îmbrăţişa pe dorobanţiimoldoveni şi a le ura bun venit pe melea gurile luiGeorge Coşbuc.

Câteva luni mai tărziu, la 27 februarie 1919,în condiţiile constituirii de mici unităţi militare peteri toriul reîntregit, majoritatea cadrelor GărziiNaţionale din Transilvania au fost încadrate înArmata Română. Locotenentul Grigore Bălan afost repartizat la Re gimental 84 Infanterie, cugarnizoana de reşedinţă în oraşul Bistriţa.

Cei care l-au cunoscut din această perioadăde început a carierei militare au afirmat călocotenentul Grigore Bălan era un om bland şidrept cu subordonaţii, respectuos şi disciplinat,muncitor, ferm şi energic. Întreaga sa activitate afost străbătută de grija faţă de intresele oştiriiromâne.

Menţionând aceste trăsături decaracter, coman dantul Regimentului deInfanterie concluziona în foaiacalificativă de la sfârşitul anului 1919,că ,,este un ofiţer de nădejde pe care sepoate conta în cele mai grele situaţii”.

Pentru interesul depus îninstruirea subor donaţilor şi pentrudevotamentul de care a dat dovadă întimpul pregătirii actului Unirii, ofiţerula fost decorat cu Ordinul ,,Coroana

României” - clasa a V-a în grad de cavaler, cu spadăşi panglică de ,,Virtute Militară”.

La numai un an de la primirea în cadreleactive ale Armatei Române, în luna mai 1920 estepromovat în funcţia de şef al biroului adjutanturăal unităţii, La 15 octombrie 1921 a fost avansat lagradul de căpitan, cu vechimea considerată de la 1aprilie 1920. Cu prilejul avansării, comandantulBrigăzii 41 Infanterie din care făcea parteRegimentu 84 Infanterie scria: ,,Cu însuşirileremarcabile ce le are din punct de vedereprofesional, intelectual şi moral, prezic acestuiofiţer o frumoasă carieră”.

După un deceniu de activitate în aceeaşiunitate, ofiţerul a fost avansat la gradul de maior şimutat în comandamentul Diviziei 2 Munte, cugarnizoana în oraşul Deva, în funcţia de şef albiroului instrucţie.

În perioada 1932-1933, ofiţerul a condusŞcoala de instructorI pe marea unitate de vânătoride munte, cu foarte bune rezultate, care au fostastfel apreciate de comandantul Diviziei: ,,Nu amdecât cuvinte de laudă pentru modul ireproşabilcum a condus această şcoală, precum şi pentrurezultatele obţinute”.

La 1 aprilie 1933 maiorul Grigore Bălan estenumit comandant al Batalionului 2 la Regimentul84 Infanterie din Bistriţa, iar la 1 aprilie 1936 afost avan sat la gradul de locotenent-colonel şimutat la Regi mentul 88 Infanterie din Carei, tot înfuncţia de coman dant de batalion. Şi aicicomandantul regimentului i-a apreciat activitatea:,, Este un ofiţer superior care se distinge în toateprivinţele: judecată sănătoasă, bogat capital decunoştinţe militare, educaţie mai presus de oricelaudă”.


În primăvara anului 1938 este numitcomandant al Batalionului 8 Vânători de Munte, cureşedinţa în oraşul Bistriţa, o unitateindependentă în cadrul căreia se instruiau ostaşiidin Nordul Transilvaniei, obişnuiţi cu condiţiileaspre ale reliefului muntos.

La 10 iunie 1949 a fost avansat la gradul decolonel şi trimis să urmeze cursul de comandanţide regiment, iar la terminarea acestuia, la 25august 1940, a fost promovat în funcţia decomandant al Grupului 5 Vânători de Munte.

La 30 august 1940, impunerea Dictatului de laViena, României, şi ciuntirea unei părţi din Nord-Vestul teritoriului naţional, a fost primită cuindignare şi revoltă, alături de toţi românii şi decolonelul Grigore Bălan, care scria familiei sale:,,Stau încremenit de du rere şi mintea mea nupoate să priceapă această groaznică tragedie carea lovit din nou scumpa noastră ţară. În calitate decomandant, durerea mea este mai mare când vădjalea pe feţele încremenite în spasmele durerii aleostaşilor mei dragi pe care i-am comandat”.

La 1 septembrie 1940, unităţile din Nord-Vestul Transilvaniei au început retragerea sprealiniamentul vremelnic fixat prin odiosul dictat.Unitatea comandată de colonelul Grogore Bălan s-a repliat în oraşul Haţeg, unde a fost dislocatîntregul Grup 5 Vânători de Munte.

În fruntea acestei unităţi a participat la cel deAl Doilea Război Mondial, luând parte la eliberareaBucovinei şi la misiunile desfăşurate pe frontal deest. În toamna anului 1942 a fost grav rănit şievacuat în ţară. După o lungă perioadă despitalizare la Spitalul Brâncovenesc, la 15 august1943 este încadrat în funcţia de comandant alDiviziei 2 Munte, cu sediul la Deva, iar la 10 aprilie1944 a fost numit în funcţia de comandant secundal Diviziei 1 Munte-Operativă, cu sediul îngarnizoana Sinaia.

După evenimentele de la 23 august 1944, aparticipat la dezarmarea garnizoanelor militaregermane din Sinaia, Predeal, Azuga, Buşteni, iar la4 septembrie a comandat acţiunile Diviziei 1Vânători de Munte, din zonele Braşov şi SfântuGheorghe, în lipsa comandantului acesteia, Înzilele de 4, 5 şi 6 septembrie 1944, unităţileDiviziei 1 Vânători de Munte, aflate sub comandasa au continuat să atace rezistenţele hitleriste dinîmprejurimile oraşului Sfântu Gheorge, iar îndimineaţa zilei de 7 septrembrie, după o puternicăpregătire de artilerie, vânătorii de munte, încooperare cu Divizia ,,Tudor Vladimirescu” au luatcu asalt şi eliberat acest oraş.

La 9 septembrie 1944, Grigore Bălan, coman -

dan tul Diviziei 1 Munte, împreună cu şeful de statmajor, s-a deplasat în dispozitivul Batalionului 2Vânători de Munte, aflat pe Valea Oltului, pentru aimpulsiona ur mă rirea inamicului în lungul acesteivăi, către vest. Lângă podul de la Arcuş, aflat lanord de Sfântu Gheorghe, este surprins debombardamentul de artilerie al inamicului, aflat înpădurea de la est de localitatea Zoltan şi Bodoc. Unproiectil a explodat la numai câţiva metri, rănindu-l foarte grav. El a refuzat să fie evacuat şi acontinuat să îndemne subordonaţii la atac, pentrua nu da timp inamicului să organizeze un noualiniament de apărare la nord de Sfântu Gheorghe,dar apoi s-a prăbuşit în văzul subordonaţilor.

A fost evacuat de urgenţă la Braşov, iar deacolo la Spitalul Militar din Sinaia, unde s-a stinsdin viaţă în ziua de 13 septrembrie 1944, la vârstade 48 de ani.

În aceeaşi zi, generalul Ion Dumitrache,coman dantul Corpului de Munte, a trimis otelegram familiei, în care scria: ,, În urmaoperaţiunilor avântate de la Sfântu Gheorghe acăzut ca un erou generalul Bâlan Gri gore. Arămas o lipsă grea în rândul vânătorilorDiviziei 1 Munte, care face amintirea lui şi maiscumpă. Cor pul de munte ia parte cu totsufletul la durerea familiei şi o roagă săpăstreze ca mân gâiere asigurarea că jertfa luiva constitui pentru vânătorii de munte unsimbol al vitejiei şi al împlinirii faţă de patrie”.

Pentru fapta sa de arme, generalul erouGrigore Bălan a fost decorat cu Ordinul ,, MihaiViteazul”, clasa a III-a cu spade, pentru a douaoară.

A fost înmormântat în Cimitirul Ghencea,cere monie care s-a transformat într-omanifestaţie oma gială a populaţiei din Capitală.

Aşa a luat sfârşit viaţa tânărului general-eroual ţinuturilor bănăţene - Grigore Bălan din Blăjeniide Sus, fiind primul general român care a căzuteroic în luptele pentru eliberarea Transilvaniei desub ocupaţia hor thystă.

Pe locul unde a căzut eroul general GrigoreBălan, la 150 de metri sud de podul peste pârâulArcuş, de pe şoseaua judeţeană Sfântu Gheorghe-Arcuş, s-a ridicat cu aportul Filialei Judeţene aCadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, omodestă troiţă care amin teşte de ge neralulGrigore Bălan, căzut la datorie, pentru eli be rareaoraşului Sfântu Gheorghe.

Colonel (r) IOAN CORDOVANFiliala Judeţeană Bistriţa-Năsăud a

A.N.C.M.R.R.


1. EDITORIAL: Competenţa – valoare ac.m.r.r., membre ale A.N.C.M.R.R.

PARTEA ÎNTÂI2. DIN VIAŢA A.N.C.M.R.R.: Preo cuparea

conducerii A.N.C.M.R.R. pentru îndeplinirea decalitate a hotărârilor celei de a VII-a ConferinţeNa ţionale şi ale Şedinţei Consiliului Director dinnoiembrie 2015; Protecţia socială a cadrelor mi -li tare în rezervă şi în retragere, un punct esenţialal activităţii conducerii A.N.C.M.R.R.; Sărbăto -rirea Zilei Rezervistului Militar; Lumini şi umbreîn aplicarea Legii pensiilor militare de stat, de -mersuri ale Biroului Permanent Central; Preo -cupări pentru îmbunătăţirea activităţilor cultural-aducative şi de turism.

3. DIN VIAŢA FILIALELOR ŞI SUB FILIA -LELOR A.N.C.M.R.R Planurile de activitate alefilialelor şi subfilialelor în consens cu HotărâreaŞedinţei Consiliului Director din noiembrie 2015;Eficientizarea activităţii, o preocupare perma -nentă a Birourilor Permanente ale filialelor şisubfilialelor; Cum sunt onorate cerinţele statutuluişi ale Strategiei A.N.C.M.R.R. în activitatea filialelorşi subfilialelor.

4. DIN VIAŢA ASOCIAŢIILOR AFILIA TE ŞIA CELOR CU CARE SE COLABOREAZĂ Activităţiconforme cu prevederile statutare şi în luminapre vederilor protocoalelor de colaborare. Im -plicarea în sărbătorirea zilei armelor; Preocupăriprivind cunoaşterea şi comemorarea eroilorarmei; Activităţi cultural-educative şi de turismetc.

5. DIN VIAŢA ASOCIAŢIILOR SIMILAREDIN SISTEMUL DE APÅRARE, ORDINE PU -BLICÅ ŞI SIGURANŢÅ NAŢIO NALÅ. Îndeplinireaprevederilor Protocolului şi ale Planului deactivitate pe anul 2016, preo cupare majoră; Ac -tivităţi interne deo sebite pentru anul 2016;Utilitatea schim bului de experienţă între aso -ciaţiile din Siste mul de apărare. ordine publică şisiguranţă naţională

5. RUBRICI PERMANENTE; Opinii, Ecouri,Relaţii internaţionale, Sfatul medicului, Infor -maţii, Pagina lirică, Curier, Semnal, Remember, ÎnMemoriam etc.

PARTEA A DOUA1. FILE DE ISTORIE: 100 de ani de la

intrarea României în Primul Război Mondial şiconsecinţele acestui act;

2. VALORI ALE CULTURII, CIVILI ZAŢIEI ŞISPIRITUALITĂŢII ROMĂNEŞTI; Ion I,C,Brătianu, apărător al cauzei naţionale.

3. PROBLEME DE INTERES: Situaţiapolitică, militară şi strategică la nivelul primeipărţi a anului 2016; Secvenţe privid securitateanaţională.

PRECIZÅRI: • Numărul 1/34 al Revistei ,,Rezerva Oştirii

Române” va apare în luna mai 2016;• Articolele, studiile, eseurile, ştirile etc. se

primesc la redacţie până la 1 aprilie 2016. Acesteasă cuprindă o tematică de actualitate şi vor fiînsoţite de material ilustrativ (unde este cazul), înlegătură cu cuprinsul materialului. Materialele săfie corect elaborate pentru uşurarea post-redactării.

• Modalităţile de trimitere la redacţie amaterialelor: prin fax la telefon la 0213130550;prin poştă, pe CD, sau pe adresa de e-mail aA.N.C.M.R.R.: [email protected] :

• Fotografiile să fie adecvate tematiciiarticolului, corect alese şi cu titulatură;

• Abonamentele pentru Nr. 1/2016 alRevistei ,,Rezerva Oştirii Române” se fac cen -tralizat, până la 15.04.2016;

• Banii pentru abonamente se virează încontul A.N.C.M.R.R.

Cod IBANRO68RNCB0082006738970001 BCR

Sucursala Unirii CF4532353. Abonamentele pentru Bucureşti şi zone

apropiate pot fi făcute direct la Serviciul Fi -nanciar al A.N.C.M.R.R., pe bază de factură sauchitanţă.

• Facem apel către domnii preşedinţi defiliale şi subfiliale ca, pentru supravieţureaacestei reviste, să ia toate măsurile în vedereamă ririi numărului de abonamente.

• Opiniile, observaţiile şi propunerile dum -neavoastră pot fi trimise pe adresa redacţieisau prin e.-mail-ul A.N.C.M.R.R.

Norme de colaborare:- Materialele şi materialul ilustrativ trimise redacţiei nu se înapoiază.- Răspunderea juridică pentru conţinutul materialelor aparţine în exclusivitate autorilor, conform art. 2006

C.P. Copyright ©: Este autorizată orice reproducere cu condiţia specificării sursei.

TEMATICA REVISTEI „REZERVA OŞTIRII ROMÂNE“

Nr. 1(34)/2016

Coperte:VICTOR ILIE

Tehnoredactare computerizată:MARINA GRUIA

Corectură:GHEORGHE CREŢU

Culegere computerizată:Col. (r) ing. MIRCEA ALEXE

ISSN 1582-2222

SUMMARYPresentation and summary;

Editorial: unity and comradeship, A.N.C.M.R.R. values;Central Permanent Bureau report to the Meeting of the Directory Council on 25th

November 2015;The Decision of the Meeting of the Directory Council;

Briefing of the Commission for Analyses of Observance of the Status;Anniversary chronicle;

Congratulatory messagesReceive Ministry of Defence

CongratulationsCluj Zonal Cathering – un useful experience exchange;

Tourist through Bihor county;Trip în the wonderful area Danube Delta;

Following our ancestors;Armed Forces day celebrated în the branches an subbranches;

(Arad, Bacău, Suceava, Satu Mare; Beside of Serbian comrades;

Another step toward the strengthening of the friendship relations with the German reservists;

Visit to Craiova the delegation of the Serbian Military Brach Association from Zazecer; Signing al Renewed Partnership Agreement with the Hungarian Camarades

Courier; Three Colors – the cover of the heart;

The International Day of the aged people; A.N.V.R.R. anniversary;

25 years from the graduation; Return to the poetry;

Launching of the two poems volumes of Nicolae Munteanu, poet and humorist; Octavian Goga contribution to the Great Romania creation;

Signal; The Romanian Armed Forces operations for liberation of the entire national territory;

Romanian-Soviet headquarter military relations in the period 23rd August – 25th October 1944;

The implementation stage of the measures for building of the South-East Multinational Division and of the NATO forces integration unit on the Romanian territory;

The Islamic State extended their tentacles including în Europe; Remember;

In Memoriam; R.O.R. No, 1 (34) / 2016 agenda. _

Summary

Rezerva Oştirii Române - ANCMRRancmrr.ro/wp-content/uploads/2016/01/Revista...distinctă,...

Documents

Transcript of Rezerva Oştirii Române - ANCMRRancmrr.ro/wp-content/uploads/2016/01/Revista...distinctă,...