Revolutia_romana_din_1989_-_Nicolae_Ceausescu

8/3/2019 Revolutia_romana_din_1989_-_Nicolae_Ceausescu

1/13

Revolutia romana din 1989

Revolutia romana din 1989 a constat intr-o serie de proteste, lupte de

strada si demonstratii in luna decembrie a anului 1989, care au dus la

sfarsitul regimului comunist din Romania si la caderea luiNicolae

Ceausescu. Demonstratiile din ce in ce mai ample au culminat cu procesul

controversat si executia lui Ceausescu si a sotiei sale Elena. Inainte de

revolutia romana, toate celelalte state est-europene trecusera in mod pasnic

la democratie; Romania a fost singura tara dinblocul estic care a trecut

printr-o revolutie violenta si in care conducatorii comunisti au fost executati.

La fel ca in tarile vecine, in anul 1989 majoritatea populatiei din

Romania nu era multumita de regimul comunist. Politica economica si de

dezvoltare a lui Ceausescu (inclusiv proiecte de constructii grandomane si

un regim de austeritate menit sa permita Romaniei sa-si plateasca intreaga

datorie externa) era considerata responsabila pentru penuria extinsa din tara;

in paralel cu cresterea dificultatilor economice, politia secreta, Securitatea,

era omniprezenta, facand din Romania un stat politienesc.

Spre deosebire de conducatorii Pactului de la Varsovia, Ceausescu nu

a sprijinit interesele Uniunii Sovietice, ci a urmarit o politica externaproprie. In timpul cand liderul sovietic Mihail Gorbaciov vorbea despre

reforma, activitatea lui Ceausescu semana cu megalomania si culturile

personalitatii ale liderilor comunisti est-asiatici precum nord-coreeanulKim

Il-sung.

In martie1989, o serie de activisti de frunte ai P.C.R. au protestat

printr-o scrisoare impotriva politicii economice a luiNicolae Ceausescu, dar

la scurta vreme, Nicolae Ceausescu obtine o victorie politica importanta:

Republica Socialista Romania reuseste achitarea datoriei externe de circa 11

miliarde dolari, cu cateva luni inainte de termenul pe care chiar dictatorul

roman il preconizase. El este reales la data de 14 noiembrie1989, la

Congresul al XIV-lea in functia de secretar general al P.C.R., partidul unic

(comunist) din R.S.R.

La data de 11 noiembrie 1989, inainte de Congres, pe strazile

Brezoianu si Kogalniceanu din Bucuresti, studenti din Cluj-Napoca si

Page 1 of13

www.re
http://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Esthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cortina_de_fierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_comunist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Securitatehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stat_poli%C5%A3ienesc&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Pactul_de_la_Var%C5%9Foviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Gorbaciovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kim_Il-sung&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kim_Il-sung&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Comunist_Rom%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dolarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/14_noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Esthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cortina_de_fierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_comunist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Securitatehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stat_poli%C5%A3ienesc&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Pactul_de_la_Var%C5%9Foviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Gorbaciovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kim_Il-sung&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kim_Il-sung&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Comunist_Rom%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dolarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/14_noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Rom%C3%A2nia


2/13

Bucuresti au demonstrat cu pancarte Vrem reforme" impotriva guvernului

Ceausescu. Studentii Mihnea Paraschivescu, Vulpe Gratian, economistul

Dan Caprariu-Schlachter din Cluj-Napoca si altii au fost arestati si anchetati

de catre lucratorii Securitatii de la Penitenciarul Rahova pentru propaganda

impotriva societatii socialiste -> Ioanitoiu Dictionar - litera P / Mihnea

Paraschiv ! . Au fost eliberati la data de 22 decembrie 1989 orele 14.00. O

incercare timida de a protesta impotriva regimului combinata cu bucuria

calificarii nationalei romane de fotbal la un campionat mondial (victoria cu

3-1 in fata nationalei Danemarcei a facut ca dupa 20 de ani Romania sa

participe din nou la un campionat mondial, cel din Italia) a fost dispersata de

Securitate care si-a infiltrat lucratorii operativi printre studenti.

Caderea Zidului Berlinului sau inlocuirea in noiembrie1989 a

lideruluibulgarTodor Jivkov sunt semne ale unui climat revolutionar in

Europa de Est. In noiembrie1989, la al XIV-lea Congres al PCR, Ceausescuatinge problema Pactului Molotov-Ribbentrop si cere anularea consecintelor

acestuia, in speta retrocedarea de catre Uniunea Sovietica a Basarabiei si

Bucovinei de Nord, anexate in virtutea acestui pact.

In 2-3 decembrie 1989 Ceausescu l-a vizitat pe Mihail Gorbaciov la

Moscova, cu prilejul intrunirii tarilor participante la Tratatul de la Varsovia.

Liderul sovietic a tinut o informare cu privire la rezultatele intalnirii pe care

o avusese cu George H. W. Bush in Malta

O incercare timida de a protesta impotriva regimului combinata cubucuria calificarii nationalei romane de fotbal la un campionat mondial

(victoria cu 3-1 in fata nationalei Danemarcei a facut ca dupa 20 de ani

Romania sa participe din nou la un Mondial, cel din Italia) a fost dispersata

de Securitate care si-a infiltrat lucratorii operativi printre st 13513e424n

udenti. La cea mai mare intreprindere din Timisoara, U.M.T., o parte a

muncitorilor a incercat realizarea unui protest si popularizarea lui in oras,

dar Securitatea a reusit calmarea spiritelor. In ziua de 11 decembrie1989, la

emisiunea politica "Panorama" de la postul TVBudapesta 1, s-au difuzat

imagini video din Timisoara, avandu-l in prim plan pe preotul reformatLaszl Tks, care cerea sprijin pentru a nu fi mutat din parohia pe care o

conducea. Pana in ziua de 15 decembrie1989, enoriasii si un numar mic de

cetateni ai orasului au vegheat in fata parohiei din Piata Maria. In acea seara,

lucratori ai Securitatii, in civil, au incercat arestarea participantilor,

izbucnind incaierari, care insa nu s-au generalizat sau extins.

Page 2 of13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Zidul_Berlinuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Todor_Jivkov&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Esthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Comunist_Rom%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pactul_Molotov-Ribbentrophttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Gorbaciovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Var%C5%9Foviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/George_H._W._Bushhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maltahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Securitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/11_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Budapestahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Reformat%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/L%C3%A1szl%C3%B3_T%C5%91k%C3%A9shttp://ro.wikipedia.org/wiki/15_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Zidul_Berlinuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Todor_Jivkov&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Esthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Comunist_Rom%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pactul_Molotov-Ribbentrophttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Gorbaciovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Var%C5%9Foviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/George_H._W._Bushhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maltahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Securitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/11_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Budapestahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Reformat%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/L%C3%A1szl%C3%B3_T%C5%91k%C3%A9shttp://ro.wikipedia.org/wiki/15_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989


3/13

La 16 decembrie a izbucnit un protest in Timisoara, ca raspuns la

incercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat Laszl Tks.

Pastorul facuse recent comentarii critice la adresa regimului in mass media

internationala, iar guvernul a considerat ca incita la vrajba etnica[necesita citare].

La cererea guvernului, episcopul sau l-a revocat din post, privandu-l astfel

de dreptul de a locui in apartamentul la care era indreptatit ca pastor.

Enoriasii s-au adunat in jurul casei sale, pentru a-l proteja de hartuire si

evacuare. Multi trecatori, printre care si enoriasi ai uneibiserici baptiste din

apropiere, s-au alaturat protestului, necunoscand detaliile si afland de la

sustinatorii pastorului ca aceasta era o noua incercare a regimului comunist

de a restrictiona libertatea religioasa.

Cand a devenit evident ca multimea nu va disparea, primarul, Petre

Mot a facut cateva declaratii, sugerand ca s-ar fi razgandit in privinta

evacuarii lui Tks. In acelasi timp, multimea crescuse amenintator si devreme ce Petre Mot a refuzat sa-si confirme in scris declaratia impotriva

evacuarii pastorului, multimea a inceput sa cante sloganuri anticomuniste. In

consecinta, fortele de militie si ale Securitatii au intrat in scena. La 7:30 pm,

protestul s-a extins, cauza initiala trecand in planul secund. Unii protestatari

au incercat sa incendieze cladirea care gazduia comitetul judetean al

Partidului Comunist Roman (PCR). Securitatea a raspuns cu gaze

lacrimogene si jeturi de apa, in timp ce militia a recurs la forta si la arestarea

multora. Ei s-au mutat in jurul Catedralei Mitropolitane si au plecat intr-un

mars de protest prin oras, fiind din nou confruntati de fortele de securitate.

Protestele au continuat in ziua urmatoare, 17 decembrie. Protestatarii

au intrat in Comitetul Judetean si au aruncat pe fereastra documentele

partidului, brosurile de propaganda, scrierile lui Ceausescu si alte simboluri

ale puterii comuniste. Au incercat din nou sa incendieze cladirea, dar de

aceasta data au fost opriti de unitati militare. Semnificatia prezentei armatei

pe strazi poate fi una singura: ordinele au venit de la cel mai inalt nivel,

probabil chiar de la Ceausescu. Armata a esuat in incercarea sa de a restabili

ordinea, reusind sa transforme Timisoara intr-un infern: focuri de arma,

victime, lupte de strada, masini in flacari, TAB-uri care transportau forte desecuritate inarmate si tancuri. Dupa ora 20:00, se trageau focuri de arma din

Piata Libertatii pana la Opera, inclusiv in zona podului Decebal, Calea

Lipovei si Calea Girocului.

Page 3 of13
http://ro.wikipedia.org/wiki/16_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/L%C3%A1szl%C3%B3_T%C5%91k%C3%A9shttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Baptist%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petre_Mo%C5%A3&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petre_Mo%C5%A3&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mili%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Securitateahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Comunist_Rom%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz_lacrimogenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz_lacrimogenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Mitropolitan%C4%83_din_Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/17_decembriehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Transport_Auto_Blindat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/16_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/L%C3%A1szl%C3%B3_T%C5%91k%C3%A9shttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Baptist%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petre_Mo%C5%A3&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petre_Mo%C5%A3&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mili%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Securitateahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Comunist_Rom%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz_lacrimogenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz_lacrimogenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Mitropolitan%C4%83_din_Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/17_decembriehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Transport_Auto_Blindat&action=edit&redlink=1


4/13

Tancuri, camioane si TAB-uri blocau accesul in oras, in timp ce

elicopterele patrulau zona. Dupa miezul noptii protestele s-au domolit. Ion

Coman, Ilie Matei si Stefan Gusa au inspectat orasul.

In dimineata lui 18 decembrie, centrul era pazit de soldati si agenti de

Securitate in haine civile. Primarul Mot a cerut o adunare a partidului la

Universitate, cu scopul de a condamna "vandalismul" zilelor precedente. De

asemenea a decretat legea martiala[necesita citare], interzicand populatiei sa

circule in grupuri mai mari de doua persoane. Sfidand interdictiile, un grup

de 30 de tineri au inaintat spre Catedrala Ortodoxa, unde au fluturat drapele

tricolore din care taiasera stema comunista. Asteptandu-se sa se traga in ei,

au inceput sa cante "Desteapta-te, romane!" , un vechi cantec patriotic care

fusese interzis din 1947. Intr-adevar s-a tras asupra lor, unii dintre ei au

murit, altii au fost raniti grav, in timp ce unii au avut norocul sa scape. In

aceeasi seara, cadavrele celor impuscati mortal la demonstratie, dar si aleunor raniti executati in Spitalul Judetean, au fost sustrase de la morga

spitalului si duse la Bucuresti pentru ca urmele represiunii sa fie sterse.

Cadavrele vor fi incinerate la crematoriul "Cenusa" din Bucuresti, cenusa a

fost colectata in patru pubele de gunoi si ulterior deversata intr-o gura de

canal aflata pe raza localitatii Popesti-Leordeni, Ilfov.

La 19 decembrie, Radu Balan si Stefan Gusa au vizitat muncitorii din

fabricile timisorene, dar au esuat in a-i determina sa-si continue munca. Pe

20 decembrie, coloane masive de muncitori au intrat in oras. 100.000 de

protestatari au ocupat Piata Operei (astazi "Piata Victoriei") si au inceput sastrige sloganuri anti-guvernamentale: "Noi suntem poporul!", "Armata e cunoi!", "Nu va fie frica, Ceausescu pica!". In foaierul Teatrului National dinTimisoara o serie de cetateni curajosi vor crea Frontul Democratic Roman,

cu un Program politic in care se regaseau cererile celor aflati in Piata. Intre

timp, Emil Bobu si Constantin Dascalescu au fost desemnati de Elena

Ceausescu[necesita citare] (Nicolae Ceausescu era la acel moment intr-o vizita in

Iran) sa se intalneasca cu o delegatie a protestatarilor; totusi, ei au refuzat sa

indeplineasca revendicarile oamenilor si situatia a ramas in mare parte

neschimbata; in ziua urmatoare trenuri incarcate cu muncitori de la fabricidin Oltenia au ajuns la Timisoara. Regimul a incercat sa-i foloseasca la

inabusirea protestului, dar pana la urma acestia s-au alaturat timisorenilor.

Un muncitor explica: "Ieri, directorul fabricii noastre si un oficial alPartidului ne-au strans in curte, ne-au dat bate din lemn si ne-au spus ca

huliganii si ungurii devasteaza Timisoara si ca este de datoria noastra se

mergem acolo si sa ajutam la inabusirea demonstratiilor. Dar acum mi-am

Page 4 of13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Elicopterhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Comanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Comanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilie_Mateihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_Gu%C5%9F%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/18_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legea_mar%C5%A3ial%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Legea_mar%C5%A3ial%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Steagul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Steagul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/De%C5%9Fteapt%C4%83-te%2C_rom%C3%A2ne!http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2ntec_patriotic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1947http://ro.wikipedia.org/wiki/Pope%C5%9Fti-Leordeni%2C_Ilfovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/19_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_B%C4%83lanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_Gu%C5%9F%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/20_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Frontul_Democratic_Rom%C3%A2n_(1989)http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Bobuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_D%C4%83sc%C4%83lescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olteniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elicopterhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Comanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Comanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilie_Mateihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_Gu%C5%9F%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/18_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legea_mar%C5%A3ial%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Steagul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Steagul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/De%C5%9Fteapt%C4%83-te%2C_rom%C3%A2ne!http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2ntec_patriotic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1947http://ro.wikipedia.org/wiki/Pope%C5%9Fti-Leordeni%2C_Ilfovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/19_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_B%C4%83lanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_Gu%C5%9F%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/20_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Frontul_Democratic_Rom%C3%A2n_(1989)http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Bobuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_D%C4%83sc%C4%83lescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olteniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foara


5/13

dat seama ca nu este adevarat."Armata pactizeaza cu demonstrantii,

Timisoara fiind declarat oras liber. Exemplul ei va fi urmat de Lugoj, unde

cetatenii vor iesi in strada, se vor

inregistra morti si raniti, dar pana seara armata pactizeaza si aici cu

demonstrantii. Miscari de protest se vor inregistra in orele care vor urma si

in Arad, Cluj, Brasov, Sibiu, Targu-Mures, care se vor intensifica datorita

incercarilor de a fi reprimate.

Evenimentele din Timisoara au fost descrise in jurnalele de stiri ale

radiourilorRadio Europa Libera si Vocea Americii, ascultate clandestin de

catre romani, precum si de catre studentii care se intorceau acasa pentru

sarbatorile de Craciun.

In 17 decembrie 1989, Ceausescu a obtinut din partea CPEx aprobareafolosirii fortei pentru inabusirea revolutiei de la Timisoara. Mai tarziu in

acea zi, Ceausescu a plecat intr-o vizita in Iran, lasand sarcina rezolvarii

revoltei de la Timisoara in mana sotiei sale si a altor apropiati.

Intors din Iran pe data de 20 decembrie 1989, Ceausescu descopera in

tara o situatie deteriorata. La ora 19:00 pe 20 decembrie, el a dat o declaratie

televizata dintr-un studio TV situat in interiorul cladirii Comitetului Central,

in care i-a etichetat pe cei care protestau la Timisoara ca dusmani ai

Revolutiei Socialiste.

In dimineata zilei de 21 decembrie, Ceausescu a convocat o adunare

de o suta de mii de oameni si i s-a adresat condamnand rascoala de la

Timisoara. Vorbind de la balconul Comitetului Central (CC), Ceausescu a

evocat o serie de realizari ale "Revolutiei Socialiste" si ale "Societatii

socialiste multilateral dezvoltate" din Romania. Populatia, totusi, a ramas

indiferenta, doar randurile din fata sprijinindu-l pe Ceausescu cu scandari si

aplauze. Lipsa sa de intelegere a evenimentelor si incapacitatea de a trata

situatia au iesit din nou in evidenta cand a oferit, intr-un act de disperare,

cresterea salariilor muncitorilor cu o suma de 100 de lei pe luna, si a

continuat sa laude realizarile "Revolutiei Socialiste", neintelegand ca alta

revolutie se desfasura chiar in fata sa.

Miscari bruste venind de la periferia adunarii si sunetul unor petarde

au transformat manifestatia in haos. Speriata la inceput, multimea a incercat

sa se imprastie. O parte dintre participantii la adunare s-au regrupat langa

Page 5 of13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Radio_Europa_Liber%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Vocea_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cr%C4%83ciunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/17_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/21_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom%C3%A2neschttp://ro.wikipedia.org/wiki/Radio_Europa_Liber%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Vocea_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cr%C4%83ciunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/17_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/21_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom%C3%A2nesc


6/13

hotel Intercontinental si au inceput o manifestatie de protest care apoi a

devenit revolutie.

Ceausescu, sotia sa, precum si alti oficiali si membri ai CPEx s-au

panicat, iar Ceausescu s-a intors in interiorul cladirii CC. Transmisiunea

directa a mitingului a fost intrerupta, dar oamenii care se uitau la televizor

vazusera destul ca sa isi dea seama ca se intampla ceva neobisnuit.

Incercarile ulterioare ale cuplului Ceausescu de a recastiga controlul

multimii folosind formule ca "Alo, alo"sau "Stati linistiti la locurile

voastre"au ramas fara efect. Multimea a plecat pe strazi, aducand capitala,

la fel ca Timisoara si alte orase importante, in dezordine. Oamenii strigau

sloganuri anticomuniste si anticeausiste: "Jos dictatorul!", "Moarte

criminalului!", "Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!", "Ceausescu cine

esti/Criminal din Scornicesti". In cele din urma, protestatarii au invadatcentrul din Piata Kogalniceanu pana in Piata Unirii, Piata Rosetti si Piata

Romana. Pe statuia lui Mihai Viteazul din apropierea Universitatii

Bucuresti, un tanar flutura un tricolorfara stema comunista.

Cu trecerea timpului, tot mai multi oameni ieseau in strada. Curand,

protestatarii - neinarmati si neorganizati - au fost intampinati de soldati,

tancuri, TAB-uri, ofiteri ai USLA (Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista)

si ofiteri de Securitate imbracati in haine civile. Se tragea asupra multimii de

pe cladiri, strazi laterale si din tancuri. S-au inregistrat multe victime prin

impuscare, injunghiere, maltratare, strivite de vehiculele armatei (un TAB aintrat in multime in apropierea Hotelului Intercontinental. Pompierii blocau

multimea cu jeturi de apa puternice iar militia batea si aresta oamenii.

Protestatarii au reusit sa construiasca o baricada de aparare in fata

restaurantului Dunarea, care a rezistat pana la miezul noptii, dar a fost in

cele din urma doborata de fortele guvernamentale. Focuri de arma continue

s-au auzit pana la 3:00 dimineata, ora la care supravietuitorii au parasit

strazile.

Dovezi despre evenimentele din acea zi se afla in fotografiile facute

de elicopterele trimise sa survoleze zona si de turistii aflati in turnul

hotelului Intercontinental, aflat langa Teatrul National Bucuresti si peste

drum de Universitate.

Se crede ca la primele ore ale zilei de 22 decembrie Ceausescu ar fi

crezut ca incercarile sale disperate de a suprima protestele au avut succes.

Page 6 of13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Scornice%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tricolor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=TAB&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Unitatea_Special%C4%83_de_Lupta_Antiterorist%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Intercontinental&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Na%C5%A3ional_Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/22_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scornice%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tricolor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=TAB&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Unitatea_Special%C4%83_de_Lupta_Antiterorist%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Intercontinental&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Na%C5%A3ional_Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/22_decembrie


7/13

Totusi, pe la ora 7:00, sotia sa Elena a primit vestea proasta ca un mare

numar de muncitori, de la mai multe platforme industriale, inaintau spre

centrul Bucurestiului. Baricadele militiei care trebuiau sa blocheze accesul

spre Piata Universitatii si Piata Palatului s-au dovedit ineficiente. La 9:30,

Piata

Universitatii era plina de oameni. Fortele de securitate (armata si militia) au

reintrat in scena, trecand de partea protestatarilor; motivul pentru care au

facut acest gest ramane si astazi un mister.

La ora 10:00, cand radioul anunta introducerea legii martiale si

interzicerea grupurilor mai mari de 5 persoane, sute de mii de oamenii s-au

adunat pentru prima data din proprie initiativa in centrul Bucurestiului

(multimea din ziua precedenta venise la cererea lui Ceausescu). Ceausescu a

incercat sa se adreseze multumii de la balconul cladirii Comitetului Centralal Partidului Comunist, dar a fost intampinat cu un val de dezaprobare si

furie. Elicoptere imparteau manifeste (care nu ajungeau la multime din cauza

vantului nefavorabil) in care se cerea oamenilor sa nu cada victime ale

recentelor "tentative de diversiune", ci sa mearga acasa si sa se bucure de

sarbatoarea de Craciun.

In aceeasi dimineata, intre orele 9 si 11, Vasile Milea, ministrul

apararii la acel moment, a murit in conditii suspecte. Un comunicat dat de

Ceausescu spunea ca Milea a fost gasit vinovat de tradare, si ca s-a sinucis

dupa dezvaluirea tradarii sale. Cea mai populara teorie era aceea ca Milea arfi fost asasinat ca raspuns la refuzul sau de a respecta ordinele lui Ceausescu.

O ancheta ulterioara realizata prin exhumarea cadavrului a concluzionat, in

noiembrie 2005, ca acesta s-a sinucis intr-adevar cu pistolul unui

subordonat. Intentia sa se pare ca nu a fost sinuciderea, ci provocarea unei

stari de incapacitate, insa glontul i-a sectionat o artera, provocandu-i in scurt

timp moartea.

Afland ca Milea s-a sinucis, Ceausescu l-a numit ca Ministru al

Apararii pe Victor Stanculescu. Dupa o scurta ezitare, acesta a acceptat.

Stanculescu a ordonat imediat trupelor sa se retraga in unitati, iar peste

cateva ore l-a convins pe Ceausescu sa fuga cu elicopterul. Refuzand sa puna

in aplicare ordinele represive ale lui Ceausescu, comandantul suprem al

armatei, Stanculescu a dat de fapt o lovitura de stat militara: "M-am aflat

intre doua plutoane de executie: cel al lui Ceausescu si cel al

Page 7 of13
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comitetul_Central_al_Partidului_Comunist_Rom%C3%A2n&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comitetul_Central_al_Partidului_Comunist_Rom%C3%A2n&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Mileahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_St%C4%83nculescuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comitetul_Central_al_Partidului_Comunist_Rom%C3%A2n&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comitetul_Central_al_Partidului_Comunist_Rom%C3%A2n&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Mileahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_St%C4%83nculescu


8/13

revolutionarilor!". Stanculescu l-a "ales" apoi pe Iliescu dintre grupurile

politice care incercau sa preia puterea.

Ceausescu si sotia sa Elena au fugit din capitala cu un elicopter,

impreuna cu doi colaboratori loiali, Emil Bobu si Tudor Postelnicu. Ei s-au

indreptat spre resedinta lui Ceausescu de la Snagov si de acolo mai departe

spre Targoviste. In apropiere de Targoviste au abandonat elicopterul, caruia i

s-a cerut sa aterizeze de catre armata. In acel moment, armata inchisese

spatiul aerian al Romaniei. Calatorind cu masina, sotii Ceausescu au fost

arestati in cele din urma de fortele armate la un filtru rutier si transportati la

o garnizoana apropiata. Pe 25 decembrie, in ziua de Craciun, cei doi au fost

condamnati la moarte de catre o curte militara ad-hoc, pentru o serie de

acuzatii, printre care si genocid, si au fost executati de un pluton de executie

din Targoviste. Filmarea cu procesul si finalul executiei a fost difuzata inaceeasi zi la televiziunea nationala.

Dupa fuga lui Ceausescu din cladirea Comitetului Central se

instaleaza haosul in Bucuresti, precedat de o stare de euforie generala.

Multimile descatusate invadeaza Comitetul Central iar birourile oficialilor

comunisti sunt vandalizate. Tintele preferate sunt portretele dictatorului si

lucrarile acestuia si ale sotiei lui, aruncate pe fereastra in semn de izbanda si

dispret.

La putin timp dupa aceea, in jurul orei 12, Televiziunea Romana isireia emisia. Mircea Dinescu si Ion Caramitru apar, in fruntea unui grup de

revolutionari, anuntand exaltati fuga dictatorului. Haosul din Bucuresti

cuprinde intreaga tara iar desfasurarea ulterioara a evenimentelor lasa in

continuare loc interpretarilor, fiind departe de a fi elucidate in amanunt. Se

creeaza guverne, in care pe langa revolutionari se regasesc membrii de

frunte ai P.C.R. Multimea doreste o structura politica fara comunisti,

moment in care, de undeva apar asasini din umbra, care pornesc un adevarat

carnagiu. Ei primesc eticheta de teroristi, armata este chemata sa apere

revolutia, care a invins. De la Televiziune sunt transmise informatii

neverificate, contradictorii, care mentin psihoza acestor teroristi si situatia

confuza. Se vor inregistra numerosi morti si raniti, pagube materiale. Seara

au avut loc lupte inversunate la Aeroportul International Otopeni intre trupe

trimise sa lupte una impotriva alteia, spunandu-li-se ca se confrunta cu

teroristi. Conform unei carti a gardianului lui Ceausescu, locotenentul-

colonel de Securitate Dumitru Burlan, generalii care erau implicati in

Page 8 of13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Bobuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Postelnicuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Snagovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgovi%C5%9Ftehttp://ro.wikipedia.org/wiki/25_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Genocidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziunea_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Dinescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Caramitruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C5%A3ional_Henri_Coand%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Burlanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Bobuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Postelnicuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Snagovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgovi%C5%9Ftehttp://ro.wikipedia.org/wiki/25_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Genocidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziunea_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Dinescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Caramitruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C5%A3ional_Henri_Coand%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Burlan


9/13

lovitura de stat condusa de generalul Victor Stanculescu incercau sa creeze

scenarii fictive cu teroristi, cu scopul de a induce teama si de a aduce armata

de partea conspiratorilor.

Totusi, procesul de preluare a puterii de catre noua structura politica

Frontul Salvarii Nationale (FSN), care provenea in principal din cel de-al

doilea esalon al Partidului Comunist, nu era inca incheiat. Fortele

considerate a fi loiale fostului regim (asimilate "teroristilor") au deschis

focul asupra multimii si au atacat puncte vitale ale vietii socio-politice:

televiziunea, radioul, sediile companiei de telefoane, precum si Casa

Scanteii (centrul national al mass mediei tiparite, care are un rol similar si

astazi, sub numele de Casa Presei Libere) si oficiile postale din cartierul

Drumul Taberei; Piata Palatului; Universitatea si Piata Universitatii (una

dintre principalele intersectii ale orasului); aeroporturile Otopeni si Baneasa;

spitale si Ministerul Apararii.

Pe parcursul noptii dintre 22 decembrie si 23 decembrie, bucurestenii

au ramas pe strazi, in special in zonele aflate sub asediu, ca sa lupte (in cele

din urma castigand, chiar cu pretul vietii multor tineri) cu un inamic

periculos. Cu armate de ambele tabere, s-au iscat lupte adevarate, soldate cu

victime reale. In acea noapte, Jean-Louis Calderon, jurnalist francez de la

postul de televiziune Canal 5, a fost calcat de senilele unui tanc in Piata

Palatului, la Bucuresti. La ora 21:00 pe 23 decembrie, tancuri si cateva

unitati paramilitare au mers sa protejeze Palatul Republicii.

Concomitent, veneau mesaje de sprijin din toate colturile lumii: SUA

(presedintele George H. W. Bush), URSS (presedintele Mihail Gorbaciov),

Ungaria (Partidul Socialist Ungar), nou-constituitul guvern al Germaniei de

Est (in acel moment cele doua Germanii nu se unisera inca), Bulgaria (Petar

Mladenov, secretar-general al Partidului Comunist Bulgar), Cehoslovacia

(Ladislav Adamec, lider al Partidului Comunist Cehoslovac, si Vaclav

Havel, scriitorul dizident, conducator al revolutiei si viitor presedinte al

Republicii), China (ministrul Afacerilor Externe), Franta (presedintele

Franois Mitterrand), Germania de Vest (ministrul de externe Hans DietrichGenscher), OTAN/NATO (secretarul general Manfred Wrner), Regatul

Unit (primul-ministru Margaret Thatcher), Spania, Austria, Olanda, Italia,

Portugalia, Japonia (Partidul Comunist al Japoniei) si RSS Moldoveneasca.

Identitatea "teroristilor" ramane invaluita in mister pana in ziua de azi.

Nici o persoana nu a fost oficial acuzata pana in momentul de fata de

Page 9 of13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Frontul_Salv%C4%83rii_Na%C5%A3ionalehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Sc%C3%A2nteiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Sc%C3%A2nteiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Presei_Liberehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C5%A3ional_Aurel_Vlaicuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/22_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/23_decembriehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jean-Louis_Calderon&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/23_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/George_H._W._Bushhttp://ro.wikipedia.org/wiki/URSShttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Gorbaciovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_de_Esthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_de_Esthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petar_Mladenov&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petar_Mladenov&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cehoslovaciahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ladislav_Adamec&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A1clav_Havelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A1clav_Havelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois_Mitterrandhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hans_Dietrich_Genscher&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hans_Dietrich_Genscher&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/OTANhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Manfred_W%C3%B6rner&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Margaret_Thatcherhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Japoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/RSS_Moldoveneasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Frontul_Salv%C4%83rii_Na%C5%A3ionalehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Sc%C3%A2nteiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Sc%C3%A2nteiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Presei_Liberehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C5%A3ional_Aurel_Vlaicuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/22_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/23_decembriehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jean-Louis_Calderon&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/23_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/George_H._W._Bushhttp://ro.wikipedia.org/wiki/URSShttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Gorbaciovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_de_Esthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_de_Esthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petar_Mladenov&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petar_Mladenov&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cehoslovaciahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ladislav_Adamec&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A1clav_Havelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A1clav_Havelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois_Mitterrandhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hans_Dietrich_Genscher&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hans_Dietrich_Genscher&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/OTANhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Manfred_W%C3%B6rner&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Margaret_Thatcherhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Japoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/RSS_Moldoveneasc%C4%83


10/13

comiterea unor acte de "terorism" in cadrul revolutiei din 1989, iar acest fapt

a ridicat multe suspiciuni despre relatia dintre "teroristi" si noul guvern.

Nu exista nici un indiciu privitor la teoria care sa confirme existenta

vreunei retele teroriste care sa fi desfasurat actiuni impotriva populatiei

civile, in perioada lui decembrie 1989. Nici unul din cei aproximativ 1200

de morti, nici unul dintre miile de raniti sau retinuti nu a putut fi identificat

ca terorist strain. Singurele persoane identificate de anchetatori ca actionand

impotriva populatiei au fost angajati ai fostelor forte de represiune din

Militie, Armata, Securitate, garzi patriotice si uneori informatori, toti

cetateni romani.

Riposta, in majoritatea cazurilor exagerata, a celor care faceau parte

din dispozitivele militare sau mixte (formate din soldati, civili, luptatori din

garzile patriotice) asupra locurilor din care se trageau focuri razlete ori sepresupunea ca se executau trageri cu munitie de razboi a avut drept

consecinta pierderea de vieti omenesti si mutilarea grava a zeci de persoane.

La orice miscare suspecta (de exemplu, deschiderea unei ferestre, sau

miscarea unei perdele) se tragea haotic cu munitie de razboi argumentandu-

se ca teroristii roiesc" si ataca de peste tot, informatii sustinute si difuzate in

special prin intermediul Televiziunii de stat de diverse persoane. Senzatia

unei lupte castigate impotriva regimului dictatorial condus de Nicolae

Ceausescu avea sa dispara inca din prima zi, imediat dupa lasarea serii.

Strigatul de la balconul sediului in care functiona Comitetul Central al

Partidului Comunist Roman (CC-PCR), al unui general, Va ordon saincetati imediat focul!", avea sa fie inceputul unui macel inimaginabil. In

zilele urmatoare, pe strazi si la ferestre, in locul degetelor ridicate in forma

de V"-semnul victoriei, s-a mai vazut doar focul de gura tevilor de

mitraliera. Martorii la evenimentele desfasurate in sediul CC-PCR isi

reamintesc cum au actionat ca urmare a stirilor transmise la nivel centralizat,

preponderent difuzate prin postul Televiziunii de stat. Teroristii" trebuiau

anihilati pentru ca asa se solicitase de cei care preluasera puterea, in plus,

exista si pericolul unor asa zise interventii din partea unor state vecine.

Militarii primeau ordine de la civili, ofiterii Departamentului SecuritatiiStatului si alte cadre ale Securitatii sosite pentru a-si "demonstra loialitatea

fata de cauza revolutiei" erau cel putin la nivel declarativ, in subordinea

celor de la armata, iar coordonarea actiunilor de lupta a avut mult de suferit.

Pe durata revolutiei, potrivit datelor oficiale, numarul decedatilor si

mutilatilor prin impuscare, inainte de 22 decembrie 1989, este de

Page 10 of13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mili%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Securitatehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comitetul_Central_al_Partidului_Comunist_Rom%C3%A2n&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comitetul_Central_al_Partidului_Comunist_Rom%C3%A2n&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mili%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Securitatehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comitetul_Central_al_Partidului_Comunist_Rom%C3%A2n&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comitetul_Central_al_Partidului_Comunist_Rom%C3%A2n&action=edit&redlink=1


11/13

aproximativ 7 ori mai mic decat cel al al victimelor inregistrate dupa aceasta

data. Conform evidentele din anul 2005, intocmite de Secretariatul de Stat

pentru Problemele Revolutionarilor(SSPR), institutie aflata in subordinea

Guvernului Romaniei, numarul total al celor decedati prin impuscare pe

durata revolutiei a fost de 1142, al ranitilor de 3138, iar al celor retinuti se

ridica la 760. Au fost inregistrati nu mai putin de 748 de copii, urmasi de

eroi-martiri. Cifrele mentionate fac referire doar la victimele care au fost

declarate, inregistrate si verificate conform Legii recunostintei fata de eroii-

martiri si luptatorii care au contribuit la victoria revolutiei romane din

decembrie 1989. Conform datelor din rechizitoriile intocmite de parchetele

militare,in randurile militarilor s-au inregistrat 260 de decedati si 545 de

raniti, iar de la Directia Securitatii Statului au murit in urma incidentelor din

revolutie 65 de angajati si au fost declarati 73 de raniti.[4] Institutiile militare

implicate in evenimentele din decembrie 1989 au evitat sa ofere mult timp

date despre cadrele impuscate sau ranite.Dupa data de 22 decembrie au fostretinuti, peste 1000 de civili si circa 1500 de militari, militieni sau securisti

motivandu-se ca acestia ar fi desfasurat actiuni impotriva revolutiei. Numai

de la Directia a V-a (UM 0666), unitate din cadrul Departamentului

Securitatii Statului, care avea ca principale misiuni paza si apararea

conducerii superioare de partid si de stat, dar si a unor obiective considerate

de imporanta nationala, au fost retinute ca suspecte 341 de cadre. Toti

retinutii suspectati de terorism au fost eliberati fara a li se aduce nicio

acuzatie. Pentru musamalizarea unor fapte, sau pur si simplu din nepasare,

multe victime nu au fost inregistrate. Nu toate persoanele impuscate au fost

inmormantate oficial la cimitire ale eroilor, iar unii martori, dar si ranitii si

retinutii au preferat, din diverse motive, sa nu faca declaratii. S-a estimat de

catre procurorii militari care au anchetat in cauza revolutiei ca numarul

mortilor si ranitilor ar putea fi sensibil mai mare decat cifrele cunoscute

oficial.

Pe durata confruntarilor din decembrie 1989 au existat victime din

ambele tabere (manifestanti si forte de ordine). Cele mai multe victime au

fost inregistrate la Bucuresti.

In zilele urmatoare sprijinul moral a fost urmat de sprijin material.

Mari cantitati de alimente, medicamente, imbracaminte, echipament medical

s.a.m.d. au fost trimise in Romania. In lume, presa a dedicat pagini si uneori

chiar editii intregi revolutiei romane si conducatorilor acesteia.

Page 11 of13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Secretariatul_de_Stat_pentru_Problemele_Revolu%C5%A3ionarilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secretariatul_de_Stat_pentru_Problemele_Revolu%C5%A3ionarilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Direc%C5%A3ia_Securit%C4%83%C5%A3ii_Statului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C5%A3ia_rom%C3%A2n%C4%83_din_1989#cite_note-3%23cite_note-3http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Direc%C5%A3ia_a_V-a&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Secretariatul_de_Stat_pentru_Problemele_Revolu%C5%A3ionarilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secretariatul_de_Stat_pentru_Problemele_Revolu%C5%A3ionarilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Direc%C5%A3ia_Securit%C4%83%C5%A3ii_Statului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C5%A3ia_rom%C3%A2n%C4%83_din_1989#cite_note-3%23cite_note-3http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Direc%C5%A3ia_a_V-a&action=edit&redlink=1


12/13

La 24 decembrie, Bucurestiul era un oras in razboi. Tancuri, TAB-uri

si camioane continuau sa patruleze prin oras si inconjurau punctele

problematice pentru a le proteja. La intersectiile din apropierea obiectivelor

strategice au fost construite blocaje rutiere; focuri de arma automata au

continuat in Piata Universitatii si in zonele invecinate, in Gara de Nord

(principala statie CFRdin oras) si in Piata Palatului. "Activitatile teroriste"

au continuat pana pe 27 decembrie, cand dintr-o data au incetat.

Fost membru al conducerii Partidului Comunist si aliat al lui

Ceausescu, inainte de a cadea in dizgratiile dictatorului la inceputul anilor

1980, Ion Iliescu s-a impus ca presedinte al Frontului Salvarii Nationale.

Frontul Salvarii Nationale, format in principal din membri ai esalonului

secund al Partidul Comunist, si-a exercitat imediat controlul asupra

institutiilor statului, inclusiv mediile informative, ca televiziunea si radioul

nationale. FSN a folosit controlul asupra presei in scopul de a lansa atacuriin stil propagandist la adresa oponentilor politici, in special partidele

democratice traditionale, care urmau sa fie refondate dupa 50 de ani de

activitate subterana (Partidul National Liberal si Partidul National Taranesc

Crestin Democrat). In 1990, Ion Iliescu a reusit sa devina primul presedinte

ales democratic al Romaniei de dupa al doilea razboi mondial.

Revolutia i-a conferit Romaniei o mare solidaritate din partea lumii

exterioare. Initial, o mare parte din aceasta solidaritate a fost inevitabil

redirijata spre guvernul Frontului Salvarii Nationale. Mare parte din acea

solidaritate a fost spulberata in timpul mineriadei din iunie1990 candminerii si politia au raspuns la apelurile lui Iliescu, invadand Bucurestiul si

brutalizand studentii si intelectualii care protestau impotriva deturnarii

revolutiei romane de catre fosti membri ai conducerii comuniste sub

auspiciile Frontului Salvarii Nationale.

Ion Iliescu a ramas o figura centrala a politicii romanesti, fiind reales

pentru al treilea mandat de presedinte in 2000, dupa ce in perioada 1996-

2000 presedinte al Romaniei a fost Emil Constantinescu. Supravietuirea

politica a fostului om de incredere al lui Ceausescu a demonstratambiguitatea revolutiei romane, cea mai violenta din anul 1989, dar si o

revolutie care, potrivit unora, nu a produs destula schimbare. Adrian Nastase

a fost invins de Traian Basescu in alegerile prezidentiale din 2004. In 2005,

a fost inaugurat Monumentul Renasterii Nationale, care comemoreaza

victimele Revolutiei. Din martie 2004 Romania este membra aNATO, iar

din 1 ianuarie2007 a Uniunii Europene.

Page 12 of13
http://ro.wikipedia.org/wiki/24_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord_(Bucure%C5%9Fti)http://ro.wikipedia.org/wiki/CFRhttp://ro.wikipedia.org/wiki/27_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1980http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1980http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Iliescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Na%C5%A3ional_Liberalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Na%C5%A3ional_%C5%A2%C4%83r%C4%83nesc_Cre%C5%9Ftin_Democrathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Na%C5%A3ional_%C5%A2%C4%83r%C4%83nesc_Cre%C5%9Ftin_Democrathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Iliescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mineriad%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Iliescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Constantinescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_N%C4%83stasehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_B%C4%83sescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_preziden%C5%A3iale_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia%2C_2004http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Monumentul_Rena%C5%9Fterii_Na%C5%A3ionale_(Bucure%C5%9Fti)http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/NATOhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/24_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord_(Bucure%C5%9Fti)http://ro.wikipedia.org/wiki/CFRhttp://ro.wikipedia.org/wiki/27_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1980http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1980http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Iliescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Na%C5%A3ional_Liberalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Na%C5%A3ional_%C5%A2%C4%83r%C4%83nesc_Cre%C5%9Ftin_Democrathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Na%C5%A3ional_%C5%A2%C4%83r%C4%83nesc_Cre%C5%9Ftin_Democrathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Iliescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mineriad%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Iliescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Constantinescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_N%C4%83stasehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_B%C4%83sescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_preziden%C5%A3iale_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia%2C_2004http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Monumentul_Rena%C5%9Fterii_Na%C5%A3ionale_(Bucure%C5%9Fti)http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/NATOhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83


13/13

Din 2004 s-a infiintat Institutul Revolutiei Romane din Decembrie

1989, organism al statului roman care are menirea sa studieze istoria

revolutiei. Conform unei declaratii a lui Lorin Fortuna, membru in

conducerea acestui institut, publicata in revista "Caietele Revolutiei" editata

de institut, "discutiile despre faptul ca a fost revolutie sau lovitura de stat

pot avea si o conotatie juridica (...) In decembrie 1989 a fost o revolutie,asa este prevazut si in Constitutie, iar cine neaga acest adevar este pasibil

de pedeapsa"

Bibliografie:- Romulus Cristea- Revolutia 1989", Editura Romania

pur si simplu", 2006, pag. 15 si 128

Page 13 of13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Institutul_Revolu%C5%A3iei_Rom%C3%A2ne_din_Decembrie_1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Institutul_Revolu%C5%A3iei_Rom%C3%A2ne_din_Decembrie_1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Lorin_Fortunahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_Cristeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Institutul_Revolu%C5%A3iei_Rom%C3%A2ne_din_Decembrie_1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Institutul_Revolu%C5%A3iei_Rom%C3%A2ne_din_Decembrie_1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Lorin_Fortunahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_Cristea

Revolutia_romana_din_1989_-_Nicolae_Ceausescu

Documents

Transcript of Revolutia_romana_din_1989_-_Nicolae_Ceausescu