Revolutia din Transilvania de la 1848 - 1849

Cauze si Obiective n anul1848Transilvaniase afla sub stpnirea Imperiului austriac. n contextul revoluionar aprut n acest an n ntreaga Europ, Ungaria aflat i ea sub aceeai stpnire habsburgic decide s i proclame independena. In Dieta se declara ca in Ardeal exista o singura natiune, cea maghiara,ungurii netinand cont de dorintele sasilor si a romanilor .

CAUZE:Lupta pentru drepturi politice si sociale ale romanilor .Maghiarii isi doreau eliberarea de sub stapanirea austriaca sub care erau de un veac si jumatate.O parte dintre romani au aderat la revolutia burgheza maghiara.

Burghezia maghiara revolutionara,a pus pe picioare o armata bine organizata si a cautat sa impuna controlul asupra intregului Ardeal.

La data de 3 - 5 mai, pe o campie intinsa de la Blaj, a avut loc adunarea Campia Libertatii Erau prezentate cerinte de ordin social, politic si economic.

Obiective: Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca.

Forte Participante intelectualitatea progresista burghezia liberala populatia oraselor taranimea libera si dependenta deprezentanti ai clerului

Adunarea romnilor transilvaneni a avut loc la Blaj pe 15 mai 1848, fiind cunoscuta istoriografic, ca Adunarea de la Blaj.

La ntrunirea organizata de revolutionarii munteni pentru a discuta participarea lor la Adunarea de la Blaj, cei mai multi fruntasi si-au exprimat dorinta de a participa la reuniunea programata de revolutionarii romni transilvaneni. Unii revolutionari munteni ca Dumitru Bratianu au reusit sa ajunga la Blaj nainte ca autoritatile sa impuna masuri restrictive.

Declansare

Lui Nicolae Balcescu si celor care au solicitat eliberarea unui pasaport li s-a refuzat acest lucru. Al. Papiu-Ilarian spune ca la interesul mare manifestat de romnii munteni pentru Adunarea de la Blaj, autoritatile au raspuns prin ridicarea unui zid politienesc. Totusi unii revolutionari munteni au reusit sa ajunga la Blaj. (n. 1819, Bucureti d. 1852 Palermo)Nicolae Balcerscu

DesfasurareIn vara lui 1848 au loc conflicte intre revolutionarii maghiari si taranii romani, iar garda nationala maghiara este nevoita sa recurga la atacuri impotriva taranilor romani.Romanii hotarasc sa se inarmeze si ocup Muntii Apuseni, dar Rusia ( care era cunoscuta si sub numele de "Jandarmul Europei" ), infrange revolutia in Imperiul Habsburgic, in special in Ungaria iar romanii care erau credinciosi curtii de la Viena, au "lasat armele".

Sfarsitncercrile de colaborare cu revoluionarii maghiari s-au facut de ctre revoluionarii romni din Transilvania i de N. Blcescu, I. Ghica. Kassuth, guvernatorul regatului ungar, a semnat la 2/14 iulie 1849, la Seghedin, Proiectul de pacificare i tratatul pentru formarea unei legiuni romne. Camera de Jos maghiara a votat, la 16/28 iulie, un proiect de lege prin care recunoteau drepturi naionale romnilor i slavilor din Ungaria.

Avram Iancu nu va mai ataca forele maghiare, iar Kossuth a publicat un decret pentru incetarea luptei armatelor maghiare mpotriva romnilor. Dar la 1/ 13 august 1849, comandantul forei armatei maghiare a capitulat la Siria n faa armatelor habsburgice i ariste. Revoluia din Transilvania se ncheiase.

(n. 1824 Vidra de Sus - d. 1872 Hunedoara)Avram Iancu

PersonalitatiLideri moldoveni la Blaj : Alexandru Ioan CuzaGheorghe SionAlecu RussoLascr RosettiPetrache CazimirNicolae IonescuVasile AlecsandriCostache Negri( n. 1820, Brlad d. 1873 Germania) Alexandru Ioan Cuza

Liderii miscarilor din Transilvania :Avram IancuAlexandru Papiu IlarianIoan Axente SeverSimion BrnuiuTimotei CipariuAugust Treboniu LaurianEftimie MurguAndrei agunaSimion BalintIoan ButeanuPetru DobraIoan DragoIoan Sterca-uluiuDavid Urs de Margina(n. 1827 Bezded - d. 1877 Sibiu) Alexandru Papiu Ilarian

UrmariDesi infranta, Revolutia de la 1848 in tarile romane a avut totusi urmari insemnate: - a zdruncinat puternic oranduirea feudala, impulsionand dezvoltarea capitalismului - a contribuit in mod esential la dezvoltarea constiintei nationale a poporului roman - a pus la ordinea zilei problemele fundamentale ale dezvoltarii societatii romanesti: problema agrara, a eliberarii sociale, a egalitatii in drepturi, a unirii celor trei tari romane in cadrul formarii unuia si aceluiasi stat, a libertatii si eliberarii nationale.