OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN...

19
OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei din Cluj într-o succesiune crema- principalele momente ale istoriei acestei a lupta maselor populare a conlocuitoarc pentru dreptate In acest context, un loc dmportant în cadrul de .rstornc a muzeului este rezervat de la 1848. din 1848 din cele trei române, organic în cadrul larg al europene, a avut ca obiectiv orinduirii feudale care împiedica dezvoltarea cra un obstacol in calea a de cele trei imperii absolutislc. ,. In Transilvania revolutia în mod consecvent cele mai rqdicah· . .:··, înaintate obiective: a politicii. egala române. Un deziderat nu mai fierbinte dorit de poporul român ·exprimat în numeroase scrieri ale rilor de pe ambele versantc ale dar neformulat prograwatic decit din motive de era unificarea a române. realizarea depline. O absolut pentru aceasta cra autonomiei Transilvaniei, organizarea ei ca românea.scq··. In pentru români, se produce cea mai Intre cea Ciocnirea care a avut loc în 1848-49 în Transilvania a avut drept românilor ca egal atitudinea maghiare conservatoare de maselor juste ale românilor formulate la .Adunarea de la Blaj au fost respinse, iar dieta conservatoare, ignorînd toate protestele românilor, uni- rea Transilvaniei cu Ungaria. Tergiversarea abolirii feudale, apOti. rcit;- zarea în a terorizarea masacrarea care încercau realizeze drepturile, în- poporul român de la cu In tot cursul evenimentelor din 1848-49 nu au lipsit din ambele tabere pet·so- care intrevedeau posibilitatea necesitatea unei concilieri, care mi1itau pentru inchegarea unui front comun, în baza deplinei nale, polJ.tice. de ai române ca Nicolae Avram Iancu unele progresiste ale maghiare, geau asupra politicii de popoarele ncmaghiare

Transcript of OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN...

Page 1: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI ..

Muzeul de istorie al Transilvaniei din Cluj prezintă într-o succesiune crema­logică şi tematică principalele momente ale istoriei acestei părţi a ţării, lupta maselor populare român~ti şi a naţionalităţilor conlocuitoarc pentru dreptate socială şi naţională. In acest context, un loc dmportant în cadrul s~cţiei de .rstornc modernă a muzeului este rezervat Revoluţiei de la 1848.

Revoluţia burgheza-democratică din 1848 din cele trei ţări române, integrală organic în cadrul larg al revoluţiei europene, a avut ca obiectiv răsturnarea orinduirii feudale care împiedica dezvoltarea societăţii şi cra un obstacol in calea eliberării şi unifi.cării naţionale a ţării, dependentă de cele trei imperii absolutislc. ,.

In Transilvania revolutia română urmărea în mod consecvent cele mai rqdicah· . .:··,

şi înaintate obiective: desfiinţarea completă a iobăgiei, recunoaşterea politicii. egala îndreptăţire şi independenţa naţiunii române. Un deziderat nu mai pu~in

fierbinte dorit de poporul român şi ·exprimat în numeroase scrieri ale conducăto­rilor revoluţiei de pe ambele versantc ale Carpaţilor, dar neformulat prograwatic decit parţial din motive de tactică, era unificarea politică a ţărilor române. realizarea unităţii naţionale depline. O premisă absolut necesară pentru aceasta cra menţinerea autonomiei Transilvaniei, organizarea ei ca "ţară românea.scq··. In această problemă, vitală pentru români, se produce d!ivergenţa cea mai gravă Intre revoluţia română şi cea maghiară.

Ciocnirea tragică care a avut loc în 1848-49 în Transilvania a avut drept cauză nerecunoaştcrea românilor ca naţiune egal îndreptăţită şi atitudinea at~islo­

craţied maghiare conservatoare faţă de revendicările maselor româneşti. C~r·inţele

juste ale românilor formulate la .Adunarea Naţională de la Blaj au fost respinse, iar dieta feudală conservatoare, ignorînd toate protestele românilor, votează. uni­rea Transilvaniei cu Ungaria. Tergiversarea abolirii relaţiilor feudale, apOti. rcit;­zarea aplicării în practică a desfiinţării iobăgiei şi împrop!iietăririi ţărănimii.

terorizarea şi masacrarea ţăranilor care încercau să-şi realizeze drepturile, în­depărtau poporul român de la alianţa cu revoluţia maghiară.

In tot cursul evenimentelor din 1848-49 nu au lipsit din ambele tabere pet·so­nalităţile care intrevedeau posibilitatea şi necesitatea unei concilieri, care mi1itau pentru inchegarea unui front revoluţionar comun, în baza deplinei egalităţi naţio­

nale, polJ.tice. Alături de conducători ai revoluţiei române ca Nicolae Bălcescu,

Avram Iancu şi alţii, unele personalităţi progresiste ale revoluţiei maghiare, ~:ltră­geau atenţia asupra politicii greşite faţă de popoarele ncmaghiare şi mUţtau

Page 2: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

736 NOTE, DISCUŢII, RECENZII

pentru renunţarea la pretenţiile de supremaţie, pentru realizarea unei adevărate

irăţili intre popoare. Amintirea lor şi a evenimentelor politice şi militare din 1848-49 este evocată

in Muzeul de istoric al Transilvaniei din Cluj. In expoziţie cît şi in depozitele muzeului se păstrează un număr mare de obiecte legate de acest eveniment.

Majoritatea lor provin din Colecţia fostului Muzeu de relicve ale revoluţiei

de la 1848, iniţiat la Cluj in anul 1891, ca rezultat al tendinţei de colectare a amintirilor legat<' de revoluţie, expresie directă a cultului paşoptist care s-a manifestat dP-a lungul deceniilor, încă din secolul trecut. Alături de vestigii ale revoluţiei maghiarl', prin această colecţie nc'-au parvenit şi obiecte deosebit de \'aloroase legate dP revoluţia română din 1848. Alte obiecte au intrat izolat, ca donaţie sau achiziţie in patrimoniul fostului Muzeu Ardelean, majoritatea la sfîrşitul sec. XIX, unele din ele încă in pecioada dinaintea primei invent:alrieri din 1887, cind au fost înregistrate cu această dată. O altă categorie, mai ales documente. sint rezultatul achi2liţiilor din ultimii ani ale actualului Muzeu de istorie.

O parte din aceste vestigii sint legate direct de desfăşurarea evenimentelor revoluţionare, altdP au aparţinut unor personalităţi de seamă din 1848. O serie de document<', obi<'cle de campaniP şi dl' uz personal evocă personalitatea, activi­latea şi lupta rPvoluţionară a lui Avram Iancu, Petofi Sendor, Iosif Bem, Gâbor ,\ron.

Printre ei. in centrul atenţiei a stat figura conducătorului ţărănimii române elin Munţii A))US!•ni, Anam Iancu, care s-a identificat in modul cel mai desă­

Yîrşit şi cel mai combativ cu interesele maselor populare ~obăgeşti din Transil­,·ania.

In patrimoniul Muzeului de istorie al Transilvaniei s-a păstrat decenii de-a rindul un tun de calibru mic*, pe care registrul de inventar al fostului Muzeu de relăcve ale revoluţiei din 1848-1849 il m<'n1ionează la nr. inv. ·160 ca aparţinînd formaţiunilor lui Avram Iancu. Pc afctul lui este scris numele "Decebal" şi o inscripţie versificată, in limba maghiară, care arată că tunul a fost trimis de la Alba Iulia in tab<ira lui Avram Iancu, de unde a fost capturat de honvezi şi botezat .. Decebal". Ţeava propriu-z.isă este confecţionată din fier turnat, are o formă

lronconică, in interior cilindrică, cu incărcan•a la gură, cu o lungime de 44 cm, un diametru maxim de 15 cm şi o deschidere de 5,5 cm. Ţeava are în partea supe­rioară un orificiu pentru fitilul de aprindere. Astfel este din lemn tare, are o lungime de 65 cm şi este prevăzut cu două roţi avînd diametru! de 28 cm. Inălţimea tunului este de 38,5 cm1 .

Dacă ar fi să dăm crezare inscripţiei de pc alfet, că această piesă a fost trimisă de la Alba Iulia, <'Ste posibil să fi fost un tun de semnalizare de la această

cetate. Dar aspectul său brut, lipsa oricărf'i mărci de fabricaţie, ne face să

inclănăm spre o altă ipoteză. Este cunoscut faptul că oastea română a lui Avram Jancu a primit de la austrieci numai 500 de puşti vechi şi nici un tun. In tabăra lui Avram Iancu se aflau şi citeva tunuri capturate de la inamic, prea mari şi

• În prezent in expoziţia Muzeului de istorie al R.S. România, Bucureşti. 1 N. Cordoş - P. Gyulai, Materiale apar'jintntl rnoluţumarilor tk la 1848 aflate in colecţia Muzetllui de istorie din Cluj,

comunicare prezentată la sesiunea a III·a a muzeelor din 21 dec. 1966, p. 2-3.

Page 3: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

NOTE, DISCUŢII, RECENZII 737

grele pentru terenul muntos, s-au confecţionat tunuri din lemn care nu reZiistau; la Cîmpeni s-au turnat de către un meşter clopotar sas două tunuri din arama unor clopote topite2, dar in afara lor s-au turnat şi cîteva tunuri de fier, la Buciumi, la "maşina" unui anumit Slafcovici3. în caracteristicile acestora se încadrează cel mai bine Lunul descrtis de noi.

Biografii lui Avram Iancu evocă ace5t aspect al activităţii salet, iar Rubin Partiţia arată intr-un articol de z.i&, in ,,Românul"~, că tunurile confecţionate in tabăra lui Iancu erau micuţe, se puteau încărca pe cite un cal bun, rotilele pe altul şi uşor .transporta. Intr-adevăr aceste tunuri mici erau extrem de mobile, uşor transportabile în zonele muntoase şi sistemul lor de tragere era, la fel, adaptat luptelor in munţi: avind un unghi de înclinaţie de 30-75°, îşi puteau trimite încărcătura la o ţintă aflată în spatele unei acoperir,i, care în munţi consta de regulă dintr-o ridicătură naturală de teren.

Inscripţia de pe afet - admiţfnd că nu este eventual ulterioară - poate avea la bază o simplă eroare: inamicul care a capturat poate această piesă, necu­noscind activitatea de turnare de tunuri, desfăşurată in tabăra moţilor, credea că are în faţă o piesă de artilerie trimisă lu~ Iancu de la Alba Iulia.

Un alt obiect atrdbuit conducătorului revoluţiei române din Transilvania este o lance din fier forjat, cu o lunJgime de 51 cm, păstrată în stare bună în expoziţia Muzeului de istorie. Registrul de inventar·: arată că este o achiziţie din an•Jl 1908, iar in actul de donaţie se spec:fică că lanoea a fost oumpărrată de donator de la nişte rude mai îndepărtate ale lui Avram Iancu din Scărişoara. D~i din documentele şi mărturiile contemporane nu rezultă faptul că Avram

Iancu ar fi purtat şi folosit în 1848-49 lance, şi nu este reprezentat astfel in nici un portret, nu este exclus, ci firesc, ca conducătorul lăncierulor moţi să fi posedat şi el o asemenea armă, larg folosită în 1848. In orice caz această pies~ trebuie privită cu rezerva cuvenită.

De viaţa şi zbuciumul lui Av~acrn Iancu în perioada de după înfrîngerea revo­luţiei amintesc alte două obiecte din expoziţia de istorie modernă, şi anume un fluier şi o pipă de lemn. Ele provin din lăsămintul profesorului Borbely Samuel; registrul de inventar menţionează că este vorba despre fluierul şi pipa lui Avram Iancu pe care acesta personal le-a dat donatorului. Borbely Samuel le-a încredin­ţat spre sfîrşitul vieţii sale Muzeului Ardelean, unde au fost inventariate cu întregul lăsămînt prin anii 1922-23.

FluieruF aparţine tipului obişnuit in Transilvania, numit şi trişcă şi face parte din categoria fluierelor cu dop şi gura transversală. El este confecţionat cu cea mai mare probabilitate din esenţă de soc, are o lungime de 32,5 cm şi este prevăzut cu 6 orificii pentru digitaţie**. Tubul este ornamentat cu motive fine, inelare.

2 Liviu Maior, Avram Iancu. Scrisori, Cluj. 1972, p. 34.

• Silviu Dragomir, Avram Iancu, Bucureşti, 1965, p. 204; Iosif Stcrca Sulupu, At•ram Ia11c11, îu Tra11silvar~ia, 1897 p. 100-102.

• Idem. • Rubin Patiţia, Tu11urile lui Iancu, în Romd•ml, an. 1, nr. 80, 8/21 aprilie 1911, p. 3. 1 Nr. inv. 1 7847; vezi şi N. Cordoş - P. Gyulai, op.cil., p. 2. 1 Nr. inv. IV 2833.

•• Mulţumesc prof. 1. Nicola de la Conservatorul "Gh. Dima"' diu Cluj, care a avut buuăvoinţa de a·mi da deslu. şiri în legătură cu aceste detalii de specialitate.

Page 4: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

738 NOTE, DISCUŢII, RECENZII

Fig. 1. - Fluierul lui Avram Iancu.

Fluierul poartă o mtca etichetă autografă a lui Borbely Sa muel, scnsa probabil cu ocazia dobîndirii obiectelor, sau atunci cind le-a predat muzeului. Eticheta 1este scrisă în limba maghiară; dăm traducerea ei : "Fluierul lui Avram Iancu, · con­ducător român din 1848/9. Cu mîna sa proprie mi l-a dat mie în 1865, 5 martie. Borbely Samuel."

Pipas este compusă din două piese. Corpul propriu-zis are o lungime de 8,5 'Cm şi este lucrat de mină, cu un perfect simţ al proporţiilor, da r într-o manieră mai brută, din lemn de fag. Coada sau şipca detaşabilă este aplatizată pe o porţiune

de două t rci mi şi are o lungime de 15 cm. Ea este lucrată eLin lemn de vlişin

şi mai poartă în par te stratul de coaj ă. Şi pipa poartă o etichetă scrisă de Borbely Samuel parţia l deteriorată, care arată că este vorba despre pipa lui Avram Iancu, strunjită de mina lui, dată persona l lui Borbely in 5 martie 1865.

Donatorul obiectelor, Borbely Samuel, s-a născut în anul 1842 în fostul comitat Turda-Arieş . Profesor şi director la diferi te şcoli, a desfăşurat prin deceniile 7 şi 8 o vie activitate de publicist în paginile mai multor ziare, militînd şi pentru înfiinţarea de şcoli româneşti. In anul 1881, deci încă cu mult înainte de a dona obiectele muzeului , Borbely a redactat un manuscris în care relatează întîlnirea sa cu Avram Iancu şi primirea fluierului şi a pipei de la acesta, manuscris intitulat "Amintiri de la Avram Iancu"9• Unele însemnări sînt făcute încă în 1865, ele sînt reluate şi amplificate în 1881, datorită apariţiei în presa vremiti a unor articole despre Avram Iancut0• Borbely îşi începe manuscrisul cu evocarea amintirilor sale din copilărne, legate de evenimentele din 1848, relatînd apoi prima sa întîlnire cu Avram Iancu, în 19 decembrie 1864, la tîrgul de ţară de la Abrud. A cestei prime cunoştinţe i-a urmat în curînd o altă întîlnire. Borbely relatează

' N r . inv. I V 2834/::l .

'D.C.U. Cluj, Ms. nr. 3 16 1 ş i D. P rodan, Un P11bhci.st 1Wg11r despre Avmm Iancu 186 1- 65 , in A pul11m , 1, p.

333.

""Ahol ]ank" is 1-/orea uiiletelt" , !u J11agyar Polgd r, 1881, nr. 221.

Page 5: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

NOTE, DISCUŢII, RECENZII 739

Fig. 2. - Pipa lui Avram Iancu.

următoarele în legătură cu această întîmpla re: "La 5 m ar tie 1865, foarte. de dimi­neaţă, hutmanul Fra ncisc Schuch îmi dădu d e veste că I a nc u, venind dinspre Cărpiniş, a intrat în cîrciuma de lîngă şteampuri, a,cum aş putea vorbi cu el . .. Mă îmbrăcai repede şi mă dusei la locul indi,cat"ll. Iancu îl primeşte cu bucurie, mănîncă şi beau împreună. Borbely a notat şi unele amănunte biografi,ce povestite de Iancu şi reuşeşte să afle de la acesta şi cite ceva despre revoluţie. Ia ncu îşi deapăna amintirHe despre drumul său la Viena în 1851 ş i expulza rea sa, despre vizita împăratului în Transilvania, apoi despre întemn iţarea sa la Alba Iulia şi Sibiu. Atitudinea perfidă a imperia lilor îl rodea pc Iancu ş i cu aceas tă

ocazie: "Făgăduieli a u fost destule , dar făgăduieli a u rămas toat . Şi ca să nu cîrtim, cu o cruce au vrut să ne plătească de la Viena. Dar mic nu mi-a t rebuit crucea lor. Au românii cruci destu1e, pe biserici, p e case, pe um ed . . . "12.

Ou această or.azie Borbely a ow111părat1J de la Iancu fluierul şi pipa acest tia, făoînd şi o însemnare : "Gura Roşii , 5 m artie 1865. Azi a m stat mult cu Iancu .. . A vorbit în chipul cel ma i cumin te şi ma i cuviincios. l-a m cumpărat .fluierul' ş i pipa de lemn"H. ·

Dacă manuscrisul lui Borbely Sâmuel nu a apărut a tunci în nici una din foile maghiare, cărora artkolul le era fără îndoială destina t , nu acelaşi lucru s-a ,întîmplat mai tîrziu cu o corespondenţă care a văzut lumina t iparului în anul 1899 în presa românească. Gazeta Transilvaniei a publicat în va ra anului 189915 o ştire despre unele obiecte '<llparţinărtoare lui A wam I1ancu. A t'llllci profesorul pen sionar Gavril Trifu din Seini, pornind de la cele dezbătute în ziar, publică

" D. Prod an, op.cit., p . 336. a Jdem, p. 337.

" Borbely în m a nuscrisul său foloseşte în m1 elc locuri t ermenu l de " cumpM a t ", in a ltel e a rată ci\ a primit obiec t ele

ca "dar" , ca "amint ire" de la Av ram Iancu . Probabil acesta la cererea lui B orb(·Jy i le ·a dtt rui t ca nsuvenire", dnr ş i Borbely s-a revanşat în t r -un fel cu ocazia îutilnirilor la ospătăria de la Gura Roş i i.

" D. Prodan, op.cit., p . 334.

" Gazeta Transi/va11 iei, an . J ,XII. nr. 11 0/ 1899, p. 3; n r. 11 3/ 1899, p . 3.

Page 6: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

740 NOTE, DISCUŢII, RECENZII

într-un număr al acestei foi următoarele: "Citind impărtăşirile Gazetei ... imi adusei amănte că fostul meu coleg la preparandia de stat din Zalău şi acum dirigentul preparandiei din Cristur, Samuilă Borbely, intre anii 1874--1889, imi arăta ade­seori un fluier, mi se pare din soc, lung cam de 30-40 cm, despre care zicea că umblind prin Munţii Apuseni şi conversind adesea cu fericitul Iancu, l-a căpătat in dar de la el. Eu, singurul român intre cole~ am luat adeseori in ris lucrul, dar el afirma serios că ar fi căpătat fluierul de la Iancu in. persoană. Fostul meu coleg, căruia mă adresai indată după citirea celor publicate in Gazetă, sper că-mi va da desluşire ... "16.

Şi intr-adevăr Borbely Samuel răspunde foarte prompt. Gavril Trifu trimite scrisoarea primită de la fostul său coleg Gazetei Transilvaniei, care o publică

aproape integral. Borbely in această scrisoare arată printre altele: "Am un fluier, o pipă de lemn primitiv tăiată şi un şir de scrisoare de la Iancu. Acestea le-am prlmit eu din mina lui Jancu"17• Borbel,y relatează in scrisoare intilnirile sale cu Avram Iancu, la fel ca în manuscnisul său din anul 1881. J:şi aminteşte cum ceru la ospătăria de la Gura Roşii fluierul "drept suvenire", iar Iancu i-l dădu bucuros, zlclnd: "las că-mi procur eu altul"1". Borbely Samuel îşi incheie astfel scrisoarea adresată lui Gavril Trifu: "De poţi să iei foloase acestor comunicate, foloseşte-le

după plac. Despre una te asigur, că ce-ţi scriu este adE"Văr, garantez cu cuvintul meu de onoare despre toate aici scrise. Dacă ştiam atunci că obiectele acestea vor avea valoare cindva, nu numai pentru mine, ci vor fi relicvii preţioase pentru români, autentificam identitatea lor prin Iancu însuşi ... "19•

Această corespondenţă este republicată şi de alte gazete româneşti~o.

Gavril Tri!u mai adugă că l-a întrebat in scrisoare pc fostul său coleg dacă n-ar fi aplicat să dea aceste obiecte celor ce le colecţionează, de exemplu lui Iosif Sterca Suluţiu. Dintr-un motiv sau altul, acest lucru însă nu s-a intimplat, căci

Borbely a încredinţat obiectele respective mai tirziu muzeului din Cluj.

In cursul anilor săi de peregrinări prin munţi, Iancu a avut şi a folosit mai multe fluiere. Şi inaintea morţii sale, Avram Iancu avea două fluiere; avocatul Gherosim Candrea din Baia-de-Criş a trimis in 1899 lui Iosif Sterca Suluţiu un fluier-baston pe care Iancu il avea asupra sa cînd a decedat in casa covrigarului Ion Stupina-Liber, iar unul mai mic din lemn de cireş se întreabă dacă este păstrat in Muzeul din AradZl. Cel descris de noi şi dăruit lui Borbely Samuel iucă în 1865 este un tip care se făcea şi se face şi astăzi în satele din regtiunea aceea şi pe care şl l-a putut procura cu uşurinţă. Acelaşi lucru se poate afirma şi despre pipă; de-a lungul anilor nu a avut numai una. Cu ocazia primei intilniri cu Dorbely, la tirgul de ţară de la Abrud în 19 decembrie 1864, Iancu a fost fotografiat de un fotograf ambulant, acolo el apare cu o pipă neagră lungă rotunjită la strung22• Ceea ce conferă acestei piese o deosebită valoare şi interes este faptul

" Jdcm, nr. 143, 2/14 iulie 1899, p. 3. 17 JJcm, nr. 155, 16/:!!-l iulie 1899, p. 3.

" Ibidem.

" Jhidem. " Nc!•ista Ordşliei, an. V, Orăştie, 24 iulie/5 august IH99, nr. 30, p. 119.

" Ga:cta Tra11silvaniei, an LXII, 111. 140, 27 iunie/19 iulie 1899, p. 3. " D. Pro<.lau, op.cil.

Page 7: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

NOTE, DISCUŢII, RECENZII 741

că ea este confecţionată de însuşi Iancu. Acest lucru este menţionat de Borbcly in mod expres atit in manuscrisul său, oit şi pe ·eticheta pipei; fără îndoială, chiar Iancu i l-a spus cind i-a dat pipa. Afirmaţia lui Borbely îşi găseşte sprijin şi con­firmare in însuşi aspectul oarecum brut, nefinli.sat, stingaci lucrat al pipei.

In sprijinul autenticităţii pieselor amintim şi faptul că scrisul de pe etichetele obiectelor şi de pe manuscrisele lui Borbely este identic.

Intilnirea lui Borbely Samuel cu Avram Iancu a avut loc in acela<?i an cind 1-au intilnit Aran Densuşianu şi Gheorghe Bariţiu.

Era perioada cind politica perfidă a împăratului ii zguduise deja întreaga fiinţă. Ideea - cum a.J"ată şi biograful său Silviu Dragomir - că românii şi-au

jert:ffit zadarnic viaţa şi avutul, nu-l mai părăseşte de acwn pe fostul prefect al legiunii Auraria Gemina. Pribegind prin munţi şi cintind din fluier, este ascultat cu admiraţie şi duioşie de moţii săi credincioşiza. Una din puţinele şi cele mai interesante ocazii de a sta de vorbă cu el în această perioadă a avut-o f5ră

îndoială Borbely Samuel, care a şi păstrat vie in memorie amintirea evenimentului de-a lungul anilor, după cum a păstrat şi obiectele primite de la Avram Iancu cu această ocazie.

Muzeul de istorie al Transilvaniei posedă şi obiecte personale -şi de campanie care au aparţinut altor personalităţi revoluţionare de la 1848.

Amintim in primul rind pc poetul maghiar Petofi Sandor, fig'l.ll"a cea mai progresistă a revoluţiei maghiare, un revoluţionar radical, democrat, care a luptat cu rondeiul şi cu arma pentru idealurile sale revoluţionare, de frăţie intre popoare. Inrolindu-se în armata revoluţionară a generalului Bem, ca aghiotant al acestuia, Pet6fi Sandor a participat în vara anului 1849 la campania din Tran­silvania, in cadrul căreia îşi va pierde şi viaţa in lupta de la Albeşti-Sighişoara. la 31 iulie 1849.

Muzeul de istorie al Transilvaniei din Cluj păstrează un pahLir folosât de poet in chiar ajunul morţii sale, paharul constituind de fapt ultima amintire rămasă de la Pet6:ffi Sandor. PahaTuF~ este confecţionat din sticlă de Boemi•a, şlefuit octo­gonal in formă de potir, este de ·culoare verde-gălbuie, cu ornamente albe şi auritc in stil baroc. Este o achiziţie de la familia Varga din Cristurul Secuiesc. Registrul de inventar al fostului muzeu de relicve 1848-1849 specifică că paharul a fost folosit de Petofi la Cristurul Secuiesc, 10C8Jlirtate unde poetul şi-a petrecut ultima noapte in ajunul bătăliei de la Albeşti-Sighişoara. Şi biografii lui Pet6fi amintesc de acest ultim popas25, reţinînd că acesta 1n seaDa :oilei de 30 iulie 1849 a .cost invitat la cină la familia Va•rga Zs1gmond, arendaşul moşiei Kemeny. Varga a păstrat paharul şi acesta a fost moştenit de descendenţii săi, dintre care unul l-a predat Muzeului de relkve 18482f>.

Alte două piese amintesc de persoana conducătorului secuilor din 1848-49, Gabor Aron şi anwne o scăriţă din metal în stare bună, care are o inscripţie stanţată "Gahar Aron 4 XI 1848" - inscripţie ce poate fi şi ulterioară -, precum

" Silviu l>ragon1ir, op.cit., p. 290.

"' Colecţia :\luzeului <le rdicve ale rc\'oluţici uc la 1848 (în continuare: Col. Muz.rel.), nr. inv. 631.

zr, Zilahy Karoly, Pet<ifi Stiu dor e/etrajza, Pcst, 1864, p. 155 ; Da viu Gyula, l\lik6 Imrc·, l'etofi Er~lilj'brn, Bucurc~t i, 1972, p. 263-264.

11 N. Cordo~ - 1'. Gyubi, op.cit., p. :- ;;,

Page 8: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

7 42 NOTE , D lSCUŢli, RECENZIT

]=ig. 3. - Paharul lui P tOfi ândor.

şi un portofoliu. ;\c<·:,ta este confecţiona~ d in pi c l ele culoa re brun-deschisă, cu ornamente geometrice. arc 14 cm inălţim şi 8 cm lăyi me. I n in terior este căptuşi t

cu pie le roşie, este pr yăzut cu despărţituri p entru bani, acte şi ţigări şi co n,ţin e

ş i 10 fi le d e h îrtie. Un le din ele au avut in emnări cu c reionul cat·e a u fost însă

şterse, în,tr-un loc se mai poate dislingc anul: 1845, de un de putem deduce că

este vorba de în semnă ri mai vech1, şterse poate chiar de Gâbor i\ron înai nte de ca mpania d in 1848- 49. S-a u păstra doar însemnări priv itoare la ICOstul abonamen­tului la diferite ziare ş i reviste, p c p;imul loc figurînd publi caţ ia "F'iatalsâg 13aratja" (Amicul tineretu lui). S -au păstrat fâ reşte însemnările cu e rneală: sume chelluite, costul tra nsportu lui în tre d iferite l oca li tăţi, precum '?i o însemna r e făcută de păstrătorul portmoneulu i, pe care o redăm în •întregime, în traducere di n limba maghiară: "Adnotare . Aces t simplu p ortmone u a fost a l lui Bereczk i Gâbor Aron, ma ior de art.ilenie revoluţionar secui , ca re a căzlllt în bă·tă l ia între Ozun ş i Ohichiş la ::! iul ie 1849, o ghiulea de t un de trei funţi nime rindu-1 d rept în ini mă. După căderea lui , l-am luat asupra mea , ca aghiota,nt a l său, Nagy

Page 9: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

N OTE, DISCUŢII , RECENZII 743

Fig. 4. - Portofoliu! lui Gabor Aron.

Page 10: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

744 NOTE. DISCUŢII, RECENZII

Sandor, preot ev. ref. din Sf. Gheorghe - in prezent din Hoghiz. Insemnare din Hoghiz, 1863, 10 mai Nagy Sandor preot r.". De altfel Nagy Sandor, în cartea sa27

despre evenimentele revoluţionare din 1848-49, descrie moartea lui Gahar Aron şi aminteşte intre obiect<.>le păstrate de la el, şi acest portmoneu, pe care l-a dat mai tirziu, prin 1864-65, in păstrarea fostului Muzeu Ardelean.

Mai multe obiecte sînt legate de personalitatea şi campaniile generalului revo­luţionar de origine poloneză Iosif Bem, care după infringerea mişcărilor de elibe­rare din patria sa, s-a pus in slujba revoluţiei de la .1848, in cadrul căreia a [ncer­cat să urmeze o politică de atragcre şi colaborare a diferitelor naţlionalităţi. Din timpul campaniei sale impotriva armatelor imperiale austriece şi ţariste din Tran­silvania au rămas citeva obiecte păstrate in Muzeul de istorie al Transilvaniei. Amintim in primul rind o hartă a Transilvaniei2S folosită de Bem în campania din 1849. Este o hartă tipărită la Sibiu la inceputul anului 1849 in editura Hoch­meister, ediţia a Il-a îmbunătăţită, avînd dimensiunile de 50/61 cm. Harta este o donaţie de la Varr6 Geră din Sebeş, făcută in anuJ. 1891. Donatorul a fost fratele lui Varr6 Elek, şeful poştei din Sebeş in 1849, la care a fost cazat Iosif Bem in cursul retragerii sale după lupta de la Sibiu din 6 august 1849. Aceste împrejurări sint specificate in legătură cu un alt obiect, plosca lui Iosif Bem, donată Muzeului de relicve din 1848 de acelaşi Varr6 Geră din Sebeş tot în anul 1891. Registrul de inventar:?O şi o etichetă lipită pe ploscă indică pr<)\'enienţa ei, faptul că a fost lăsată la Varr6 Elek, şeful poştei, de către Bem in retragerea sa din august 1849. Plosca de sticlă are un toc de piele maron şi o ·curea ornamentată cu cusături. Plosca are dimensiunile de 22 X 13 cm, grosimea de 5 cm, iar cureaua are lungimea :le 60 cm. Muzeul de istorie al Transilvaniei mai păstrează citeva obiecte care au aparţinut lui I. Bem. Amintim tiparul sigiliului său, de formă uşor ovală, cu un scut pe care sint gravate iniţialele "I. B.", scutul fiind inconjurat de arme şi

drapele şi purtind deasupra o coroană. Este confecţDonat dintr-un aliaj in stare bună, are lungimea de 5 cm, iar dimensiunile sigiliului propriu-zis sînt de 2X 2,5 cm. A intrat in inventarul fostului Muzeu Ardelean'10 inainte de 1887, cind s-a făcut prima inventariere. S-a păstrat şi porthartul generalului Bem, folosit in campania din Transilvania din anul 1849. Este confecţionat din piele maron, prevăzut cu o cataramă şi are dimensiunile de 20X 21 cm. ,Jn invC'ntarul fostului muzeu de relicve ale revoluţiei din 184831 em ţinut [n evidenţă ca aparţinînd gene­ralului Bem. Tot de campania din :1849 din Transilvania se leagă citeva obiecte de uz personal ale lui Bem şi anume pănaşul său ldin pene negre de struţ atribuit lui atit de inventarul Muzeului de relicve ale revoluţiei din 1848s~. cit şi de o etichetă pe care o poartă; cravaşa din piele neagră împletită (inventar nr. 6505) şi tnLsa sa de ras (Inv. nr. 610î). Aceasta este compusă dintr-o cutie de lemn de 20X8X4,5 cm, căptuşită cu piele de culoare vişinie şi verde inchis, care conţine o cutiuţă metalică pentru săpun, două bricege şi un ascuţitor de brice. Şi această

17 Nagy Săndor, Hdromszek ooavi<le/011i harca 1848-49, Cluj, 1896, Aucxa XC\', pct. 5. 11 Col. Muz. rei., nr. inv. 329. 10 Col. Muz. rei., nr. inv. 328. 10 Nr. inv. 6618. 11 Col. Muz. rei., nr. inv. 332. 11 Col. Muz. rei., nr. iov. 331.

Page 11: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

NOTE, DISCUŢII, RECENZII 745

trusă a intrat în posesia fostului Muzeu Ardelean inainte de prima inventariere din anul 188733.

Alte două obiecte păstrate de Muzeul de istorie al Transilvaniei din Cluj au aparţinut revoluţionarului Tancsics Mihaly. Acesta a împărţit detenţiunea la închi­soarea din Buda cu revoluţionarul român Eftimie Murgu. Din perioada acestei detenţiuni, din 1846-1848, datează o faţă de masă, din bumbac şi in, cu franjuri, de 97 X 97 cm"4 şi nişte tacîmuri compuse d.Jintr-un cuţit şi o furculiţă (lingura lipseşte) din fier, cu plăsele de os~~. Registrul de inventar al fostului Muzeu de relicve din 1848 specifică că aceste obiecte au 'ap<M"ţinut lui Tancsics Mihăly pe cind se afla la închisoarea din Buda~o.

Multe obiecte, deşi nu sînt legate de personalităţi conducătoare, ilustrează

desfăşurarea evenimentelor revoluţionare', campaniile din 1848-49. Aşa este colecţia relativ bogată de arme rămase de la diferite unităţi armatc

care s-au infruntat in cursul revoluţiei in Transilvania. Lucrarea de faţă nu-şi

propune o enumerare şi descriere a fiecărei piese. Remarcăm în general carac­terul variat al acestei colecţii, atît în ce priveşte genul de arme, cît şi tipurile existente, inmănunchind aproape toate felurile de arme cunoscute şi folosite în 1848: puşti, pistoale, săbii, baionete, pumnale; se foloseau deopotrivă arme regle­mentare ale armatei austriece şi ungare, arme nobiliare, de vînătoare cit şi armele confecţionate de oştile ţărăneşti răsculate. Intilnim arme încă de la sfîrşitul sec. XVIII pe lîngă ultimele tipmi introduse in armată in preajma revoluţiei. Pc lîngă o serie de piese fostă proprietate personală (mai ales arme de vînătoare).

intre armele reglementare să păstrează arme de foc cu cremene: puşti, carabine şi pistoale adoptate in armată în anul 1798, dar îrucep să apară şi noile tipuri cu aprindere chimică, şi anume puşti şi carabine sistem Augustin, introduse in imperiul habsburgic în anii 1841-42 şi pistoale sistem Augustin cu capsă. Acestea insă în 1848 nu au fost încă generalizate, in TraillSilvania predominînd cele cu cre­mene. lntre armele albe sînt, la fel, mai multe piese individuale, lucrate la comandă. ln ce priveşte cele reglementare, se întîlnesc săbii curbate de cavalerie model 1824, săbii de infanterie din 1836 şi 1837 (de ofiţeri) şi săbii de cavalerie model 1845, cu garda lată, ornamentată. Se păstrează şi hangcre căzăceşti scurte, din Luptele desfăşurate în vara anului 1849 în Transilvania.

Muzeul de istorie al Transilvaniei posedă şi un număr de arme ţărăneşti, lănci folosite de ţăranii răsculaţi, în special de moţii din Munţii Apuseni, dar şi de iobagii din alte regiuni. Deosebit de interesante sînt cîteva ghiulele de piatră,

confecţionate şi folosite de moţi cu succes atunci cînd lipseau alte muniţii. Inte­resante sînt şi două tipare pentru turnat plumb, cu care se turnau gloanţe chiat· pe cfunpul de luptă şi dintre care unul, mic, are un aspect impoovizat37. Aici trebuie să amintim şi un nwnăr de ghiulele de tun, gloanţe de p~că, baionete, reci de săbii din timpul bătăliilor de la 1848-49.

In Muzeul de istorie al Transilvaniei se păstrează şi numemase alte obiecte de campanie. Amintim in primul rind cîteva cartuşiere din piele tare, de formâ

u Vezi şi N. Cordoş - P. Gyulai, op.cit., p. 6. ,. Col. Muz. rei., nr. inv. 611. •• Col. Muz. rei., nr. inv. 610. 11 N. Cordoş - P. Gyulai, op.cil., p. 5. Mulţumesc tovarăşului N. Cordoş pentru ajutorul amabil acordat . ., Col. Muz. rei., nr. inv. 358.

Page 12: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

746 NOTE, DISCUŢII, RECENZII

Page 13: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

'OTE, DISCUŢII, RECENZII 747

Fig. 6. - Obiecte de campanie din 1848 - 1849.

dreptunghiulară, majoritatea de culoare neagră, unele fiind prevăzute cu aplicaţii

de. metal, reprezentînd mai ales s leme. O altă categorie o formează portharturile, di~re care patru au dimensiunile de 30 X 25 cm, sînt pr văzute cu cîte o curea şi

ornamentate cu brode rii bogate, di n fure, apUcate pe ;piele sau p e catifea roşie.

Mai simple sînt cîteva tăşcuţe-plicuri din piele mai moale de dimensiuni mai reduse de diferite forme, unele pentru păstrarea actelor, altele pentru praf de puşcă. Din timpul campanie<i anjlor 1848-49 s-au păstrat ş i cîteva p loşti din sticlă, în tocuri de piele în general si mple. Una din ploşti este ornamentată cu frumoase cusături din pie le şi paie ·colorate r eprezentind motive populare româneşti .

. . în colecţiile Muzeului de istorie a l Transilvaniei există şi cîteva sigilii militare diri timpul revoluţiei de la 1848, tipare de sigilii ale diferitele~· unităţi militare care au operat în 1848-49 în Transilvania şi ale unor ·comandamente militare. Ele sînt -confecţionate din aramă sau dintr-un aliaj, unele au mînerul din acelaşi

metal, altele din lemn.

S-au păstrat numeroase bancnote emise în 1848-49 care înlocuiau în timpul revoluţiei banii auSitrieci. Sînt mai a.les bancnote de 10 florini, de 5 şi de 1 florin emise la Budapesta în septembrie 1848, care au texte în cinci limbi. Interesante sînt bancnotele emise de comisarii revoluţionari din dife rite regiuni care circulau ş i trebuiau acceptate în locul valoriLor de 3, 5 sau 10 creiţari austrieci38. S-a păstrat şi o piatră utilizată pentru imprimarea litografică a bancnotelor de 10 creiţarl în .timpul revoluţieP9.

"Col. Muz. rei., nr. inv. 5~2 -55 1.

" Col. Uuz. rei., n r . io v. 576.

Page 14: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

748 NOTE, DISCUŢII, RECENZII

In colecţia Muzeului de istorie al Transilvaniei se află şi citeva steaguri dm timpul revoluţiei. In (•xpoziţie se poate observa reconstituirea fidelă a tricolorului românesc, înfiinţat prin Decretul nr. 1 al Guv·ernului Provizoriu al Ţării Româneşti care poartă deviza .,Drr~ptate Frăţie", precum şi a steagului sub care au fos':. conduse cetele de moti ale lui Avram Iancu la Adunarea de la Blaj din 3/5 mai 1848, steag purtat cu aceasta ocazie de Ioan cavaler de Puşcariu~o. In depozitul muzeului se mai păstrează citeva steaguri originale, dintre care amintim in primul rind steagul Gărzii naţionale din Vinţul de SusH din ·1848, cu inscripţia în limba maghiară, aplicată din fir colorat pe ambele feţe ale steagului, confecţionat din mătase albă, de 4-!X 146 cm. Un alt steag42 de mătase crem poartă o inscripţie brodată în limba maghiară cu fir de aur, şi anume deviza ,.Libertate, Egalitate, Fraternitate" şi an:o dimensiunile de 50X116 cm. Mai amintim un steag4a de mătase albă, cu bordura în culori, cu inscripţia în limba maghiară ,.Libertatea presei, Gardă Naţională, Egalitate"'. dimensiunile fiind de 72X78 cm.

Cîteva piese autentice de uniformă ale unor unităţi care au luptat in 1848 in Transilvania fac parte de asemenea din variata colecţie a vestigiilor din timpul revoluţiei. S-au păstrat trei mantale de honvczi din stofă neagră cu şnururi negre, respectiv roşii, şi o manta austriacă de cavalerie din saten alb. Există şi c'J'.teva chipiuri militare din stofă neagră, roşie sau albastră.

Numeroase sint eşarfele, banderolele, insignele, cocardele din timpul revoluţiei

de Ia 1848, precum şi diferite piese de la uniforme paşoptiste, ca nasturi, fireturi, pangli<.i, pănaşe etc. După infringerea revoluţiei s-a dezlănţuit teroarea absolutismului habsburgic.

Nenumăraţi revoluţionari din Transilvania au fost cercetaţi, executaţi sau închişi in temniţele din Arad, Sibiu, Olmiitz, Kufstein, Theresienstadt, locurile de tProare unde îşi ispăşeau pedeapsa luptătorii pentru libertate a popoarelor subjugate din imperiul habsburgic.

Cîteva obiecte semnificative amintesc de această perioadă. Sint in primul rind cătuşe cu lanţuri, bucăţi de lemn din spinzurători, pămînt de la mormintele celor Pxecutaţi.

Foarte numeroase sint obiectele folosite şi mai ales cele lucrate la diverse inchisori de către revoluţionarii întemniţaţi, care nu şi-au pierdut moralul şi spe­ranţa, ceea ce se oglindeşte in simbolica ,.amintirilor" şi ,,suvenirurilor" con­fecţionate in temniţă.

Categoria cea mai numeroasă a acestor vestigti o formează brăţările de lemn, lucrate fin şi îngrijit, care deseori poartă pe un fond de catifea inscripţii ce amintesc de prizonierat !'au exprimă crezul revoluţionar, patriotic, al autorului loc. Astfel, dintre cele 16 brăţări păstrateu, jumătate poartă inscripţia "EmlE~k 1851" (Amillltire 1851) sau "Emlek 1848" (Amintire 1848), cu litere de lemn, pe un fond de catifea bordo, negru, galben sau verde. Cîteva inddcă şi oraşul detenţiunii şi

•• Muzeul Militar Central, dosar 1929, fila 1!4 -85. Originalul în prez<·nt la J\luzenl de istoric al R.S. România'

Ducureşti.

" Col. Jlluz. rei., nr. im·. 319.

" Col. llluz. rei., ur. iuv. :ns. " Col. Muz. rei., ur. Îll\'. :120.

" Col. Muz. rd., nr. iuv .. 'iS:!- S!,Jti, 591!.

Page 15: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

NOTE, DISCUŢII , RECENZII 749

; .

Fig. 7. - Brăţări lucrate la închisoare după 1849.

Page 16: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

750 NOTE, DISCUŢII, RECENZII

anume oraşul Arad. Unele au un medalion central, lucrat tot din lemn, cu un motiv decorativ floral sau simbolic, de exemplu o ancoră semnificînd speranţa45•

Semnificative sint citeva brăţări lucrate in formă de lanţ cu incheietorile in chip de lacăt40, sau in formă de cătuşe47•

O altă categorie o formează tacimurile, fie cele de lemn puse la dispoziţia

deţinuţilor de administraţia inchisorii, pe care aceştia aplicau apoi diferite in­scripţii, fie piese lucrate chiar de prizonieri. Remarcăm aici un cuţit de lemn cu lungimea de 16,5 cm, o lingură şi o furculiţă de lemn, de 26 cm lungime, care poartă inscripţia ,.Nagyszeben 1850" (Sibiu 185W". precum şi o linguriţă de lemn de 14 cm lungime. Tot aici amintim şi o solniţă de lemn49 care poartă

inscripţia ,.Fogsagi Emlek 1850.. (Amintire din prizonierat 1850). Există şi citeva cupe de lemn lucrate la inchisoare, una cu inscripţia ,,Bortăni Emlek 1852" (Amintire din inchisoare 1852)50 şi o cupă înaltă de 14,5 cm, bogat 'Jrnamentată cu motive vegetnle sculptate care încadrează stema Transilvanieist.

Din categoria obiectelor lucrate la inchisoare fac parte şi citeva casete şi

cutii. Amintim aici o frumoasă casetă de lemn cu dimensiunile de 15 cm lungime, 8,5 cm lăţime şi 9 cm inălţimes2, cu bogate sculpturi in lemn reprezentind scene de vînătoare, figuri militare şi alegorice cu ornamente stilizate. Pe o latură este gravată o inscripţie in limba maghiară: "Amintire de la Terezvar"s:J. Există şi trei cutii de carton mai mari, de 20X30 cm, cu despărţituri, garnituri de catifea, oglinzi şi hirtii aurite. Două poartă semnătura autorului, Ştefan Zathurecky din Transil­vania; una, indicind şi anul, 1856, reprezintă pe capac vederea cetăţii-inchisori

Kufstein din Tirol. Citeva cutiuţe au dimensiuni mai reduse, printre ele remarcăm in primul rind o cutiuţă lucrată din piine, de 6X2,5 cm, pe care este notat numele aceleiaşi inchisori: Kufstein, şi anul· 185154. S-au păstrat şi trei cutiuţe pentru ace, de formă ovală, dreptunghiulară, rotunjită, din carton şi paie colorate, de 6,6 cm înălţime. Una prezintă motive geometrice şi registrul de inventarss specifică că

a fost confecţionată la inchisoare de un luptător paşoptist in anul 1851. Celelalte două50, cu aceleaşi dimensiuni, sint identice, poartă inscripţia ,.Temesvar 1851" (Timişoara 1851 ), iar motivele lucrate in paie reprezintă diverse clădiri.

Diferite obiecte decorative lucrate in inchisoare întregesc această colecţie. Astfel sint două cruci57, una poartă inscripţia "Sibiu 1850", cealaltă indică doar oraşul:

Arad. Mai amintim două săbii in miniatură lucrate din piine pe lemn, respectiv

" Col. 1\luz. rei., nr. inv. 583. •• Col. Muz. rei., nr. inv. 584. u Col. Muz. rei., nr. inv. 586, 589.

•• Col. Muz. rei., nr. inv. 605. u Col. Muz. rei., nr. inv. 602. 11 Col. Muz. rei., nr. inv. 632. •• Col. 1\luz. rei., nr. inv. 633. 11 Nr. inv. 6096. 11 Theresienstadt, ln prezent Te:rezinn, veche forlărcnt:L în npwJiL'fl: de l'mgn, tmn5formnlă in incllisonrl" de re-

gimul absolutist habsburgic. !n timpul celui de-ni doilea război lll<•lldial l<lf.:{<r f"scisl de exterminare. " Col. Muz. rei., nr. inv. 601. u Nr. inv. VI 3418.

" Col. Muz. rcl., ur. iuv. 599-600.

" Col. ~luz. rel., nr. iuv. :14o, 642.

Page 17: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

NOTE, DISCUŢII, RECENZII 751

• 1

Fig. 8 . a - b. Diferite obiecte lucrate la închisoare după 1849.

Page 18: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

752 NOTE , DISCUŢII , RECENZII

Page 19: OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA … · OBIECTE LEGATE DE REVOLUTIA DIN 1848 lN COLECTlA MUZEULUI DE ISTORIE. AL TRANSILVANIEI .. Muzeul de istorie al Transilvaniei

NOTE, DISCUŢII, RECENZII 753

din ipsos, un obiect decorativ in formă de melc, un :şirag de mărgele din sticlă albă care are franjuri de forma ciucurilor de la să:biiss, un evantai din lemn59 cu in­scripţia "Arad" şi o tavă de 38 X 2S cm, confecţionată din moncde de trei creiţari, emise in 1849-49t'o.

Din temniţa de la Arad provine ş.i o legătură de paie care indica celula unui revoluţionar paşoptist condamnat la moarte. Probabil că la închisoare au fost confecţionate şi alte obiecte, nemenţionate in documente ca atare, de exemplu o pipă şi două portrete-siluete cu ramă.

Toarte aceste vestigii, aparţinînd poporului român c:it şi naţionalităţilor conlo­cuitoare, ilustreazii. tot ce a fost progresist şi comun în lupta lor şi aduc o contribuţie la cunoaşterea şi prezentarea pe plan ·muzcistic a epocii şi evenimente­lor revoluţionare din 1846-49.

MARIA MIREL

GEGENSTĂNDE AUS DER ZEIT DER REVOLUTION VON 1848 IN DER SAMMLUNG DES HISTORISCHEN MUSEUMS TRANSILVi\NIENS

(Zusammen!assung)

In der vorliegenden Arbeit &:hildert die Verfu.sserin eine Anmhl von Gegenstan­den aus den Sammlungen des Historistilien Museums Transilwn'iens in Cluj, die aus der Zeit der 1848-er Revolution stammen. Unter diesen befinden sich persănliche G€genstănde fiihrender Persănlichkeiten; im Mittelpunkt der Aufmerksamkeit stand die GestaJ.t des rumănischen Bauernfilhrers aus dem siebenblirgischen Erzgebirge, Avram Iancu.

Weiterhin sind Waffen, Rlistungsgegenstănde, Fahnen, Uniformen usw, aus der Zeit der Revolution beschrieben, wie auch Gegenstănde, die nach der Niederwer­fund der Revolution von verui'II:eilten Revolutionăren in verschiedeneu Gefăngnissen hergestellt wurden.

" Col. Muz. rei., nr. iuv. 597. " Col. Muz. rei., nr. inv. 351. •• Col. Muz. rei., nr. inv. 606.