8/14/2019 Revolutia agrara si industriala

1/3

REVOLUTIA AGRAR SI REVOLUTIAINDUSTRIAL

Activitatea industrial si cea agrar au devenit n cursul secolului alXIX-lea cele mai importante sectoare n economia marilor state.

REVOLUTIA AGRARPolicultura asigura fiecrei gospodrii sau regiuni produsele vegetale

sau animale necesare consumului propriu. n aceste conditii numai o micparte a produselor era destinat schimbului.

Prin revolutia agrar, adic transformarea propriettii feudale asupra

pmntului n proprietate capitalist, agricultura s-a adaptat cerintelormoderne. Revolutia agrar s-a realizat pe ci diferite. Locul tranilor englezia fost luat de mici fermieri, arendasI si lucrtori salariati. n Franta 4/5 din

pmntul nobilimii au trecut n proprietatea trnimii si burgheziei. n SUA,prin reformele din anii 1862-1863, a fost asigurat accesul nengrdit la pmnt tuturor femeilor. Tranii au fost eliberati de iobgie prinrscumprarea obligatiilor fat de stpni.

Progresele mecanicii au fcut posibil inventarea primelor masiniagricole care au usurat munca oamenilor masina de egrenat bumbacul si

secertorile mecanice. Producerea ngrsmintelor chimice a permisfertilizarea artificial a solului. Au aprut elemente noi care tulburau ordineaexistentei si anticipau progresul (ceai, indigo, opiu, bumbac n India;crearea unei retele de irigatii n Egipt).

REVOLUTIA INDUSTRIALSimbolul revolutiei industriale a fost masina cu aburi inventat de

inginerul mecanic scotian James Watt, n 1765 si perfectionat de el pn n1784. Tara n care au fost ntrunite, ctre 1780, toate premisele revolutieiindustriale a fost Anglia. Ea a devenit ctre 1830 atelierul lumii si si-a

asigurat o covrsitoare superioritate economic asupra celorlalte tri. Dup1815 Franta, SUA si unele state germane si-au intensificat la rndul loreforturile de industrializare.

Cresterea productiei a fost nsotit de cresterea vnzrilor pentrurealizarea profitului, care era scopul productiei nsesi.

Revolutia industrial a fost nsotit de revolutia transporturilor. S-aextins constructia soselelor si au aprut cile ferate si vapoarele. Fabrica n

8/14/2019 Revolutia agrara si industriala

2/3

care lucrau sute si apoi mii de muncitori (ce formau proletariatul) a devenitsimbolul dezvoltrii capitalismului.

Revolutia industrial a schimbat caracterul economic trilor n care s-adesfsurat si a transformat structura societtii, simplificnd-o. Centrul degreutate al activittii economice s-a deplasat de la sat la oras.

Dramele sociale si individuale provocate de industrializare audeterminat aparitia teoriilor socialiste si cresterea numrului celor caredoreau aplicarea lor.

ORA I SAT SPATIU AL DEZVOLTRII SOCIALETransformrile economice sociale din secolul al XIX-lea au avut loc

n conditiile cresterii generale a populatiei. Evolutia demografic a fost

marcat de dou fenomene. Suprapopularea relativ care a provocatemigrarea unui numr mare de muncitori, trani si mestesugari europeni sicresterea populatiei industriale si celei urbane.

Criza agrar din anii 20 provocat de ctiva ani de recolte bune careau sczut mult preturile la produsele agricole.

Folosirea masinilor a provocat numeroase revolte n Anglia ntre 1780si 1830. Pentru a se mpotrivii organizrii fabricilor lucrtorii specializati aunfiintat sindicate. Au aprut interesele muncitorilor n relatiile cu patronii,inclusiv prin organizarea unor manifestatii si greve.

n occident vechile orase s-au transformat treptat, aprnd orasulmecanizat. Muncitorii locuiau n aglomerrile mizere din apropiereafabricilor, constrnsi s triasc din salarii insuficiente, expusi foametei siepidemiilor.

Folosirea masinilor a devalorizat forta de munc, numrul sracilorfiind in continu crestere la orase. La sfrsitul secolului al XVII-lea, nAnglia, 14% din populatia oraselor traia din mila public.

Nobili reformatori, oameni de afaceri, diversi gnditori, preocupati dendrepatrea rului social au elaborat diferite conceptii despre socialism.Robert Owen a fcut deosebirea ntre progresul tehnic si organizareacapitalist a productiei.

Carl Marks si Friederich Engels au generalizat nprtirea productorilor industrriali n patroni si muncitori. Lupta proletarilornpotriva patronilor avea rol revolutionar, urmnd s nlocuiasc societateacapiutalist ntr-o societate lipsit de exploatare, pe care ei au numit-o

8/14/2019 Revolutia agrara si industriala

3/3

comunist. ncercarea de aplicare a acestei teorii a determinat caracterul eiutopic.