Revista_ianuarie_2013

GHIDUL PRACTICCOMPLETPRIVIND SISTEMULTVA LA ÎNCASARE

CRISTIAN RAPCENCU

Noutăţi editoriale

Supliment Legislativ

plus

Diagnosticul riscului economico-financiar prin coeficienţii de levier

Contabilitatea capitalurilor. Studii de caz

Divizarea societăţilor comerciale

Situaţia fluxurilor de trezorerie în contextul emergenţei modelului de raportare bazat pe IFRS

Colectarea creanţelor fiscale. Executarea silită prin poprire

Contabilitatea achizițiilor și livrărilor intracomunitare, de la teorie la practică

2013 – o chemare, un an al schimbării și al abundenței

Nr. 1 IANUARIE 2013

LUCA PACIO L Ip ărintele contabilității

Căutări şi regăsiri în excesulde reglementări contabile.

Nevoia de actualizareşi uniformitate

Căutări şi regăsiri în excesulde reglementări contabile.

Nevoia de actualizareşi uniformitate

RevistaCONTABILITATEA,EXPERTIZA ªI AUDITUL AFACERILORISSN 1454 – 9263

Editor: Corpul Experþilor Contabili ºi ContabililorAutorizaþi din România (CECCAR)Bucureºti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4,cod poºtal 040296; OP 53, CP 199Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 [email protected] www.ceccar.ro

Redactor-ºef:Paul Marinescu

Colegiul de redacþie:Prof. univ. dr. Marin Toma – Preºedinte CECCARProf. univ. dr. Jacques Richard – Université Paris-Dauphine, FranþaProf. univ. dr. Alain Burlaud – CNAM INTEC, Paris, FranþaProf. univ. dr. David Alexander – Universitatea Birmingham, UKProf. univ. dr. Serghii Golov – Institutul Internaþional deManagement Kiev, UcrainaProf. univ. dr. Stefano Azzali – Universitatea din Parma, ItaliaProf. univ. dr. Paolo Andrei – Universitatea din Parma, ItaliaProf. univ. dr. Niculae Feleagã – ASE BucureºtiProf. univ. dr. Mihai Ristea – ASE BucureºtiProf. univ. dr. Vasile Rãileanu – ASE BucureºtiProf. univ. dr. Emil Horomnea – Universitatea Al. I. Cuza IaºiProf. univ. dr. Ioan Nistor – Universitatea Babeº-Bolyai ClujProf. univ. dr. Neculai Tabãrã – Universitatea Al. I. Cuza IaºiProf. univ. dr. Tatiana Moºteanu – ASE BucureºtiProf. univ. dr. Dorel Mateº – Universitatea de Vest TimiºoaraProf. univ. dr. Dalina Dumitrescu – ASEBUSS BucureºtiEc. Daniela Vulcan – Director general CECCARLect. univ. dr. ªtefan Bunea – ASE BucureºtiConf. univ. dr. Nadia Albu – ASE BucureºtiConf. univ. dr. Cãtãlin Nicolae Albu – ASE BucureºtiLect. univ. dr. Delia Cataramã – ASE BucureºtiLect. univ. dr. Maria Mãdãlina Gîrbinã – ASE BucureºtiLect. univ. dr. Adriana Florina Popa – ASE BucureºtiAsist. univ. dr. Adriana-Sofia Dumitrescu – ASE Bucureºti

Secretar general de redacþie: Valeria Marinescu

Redacþia: Bucureºti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 [email protected] www.ceccar.ro

Tipar: SC Global Production SRL

Acest produs a fost realizat în unitatea protejatãSC Global Production SRL, conform Legii nr. 448/2006.

Comunicãri cãtreprofesioniºtii contabili

Editorul aºteaptã de la cititori articole,opinii ºi propuneri privind oriceproblemã de contabilitate, fiscalitate,audit financiar, evaluare, pieþe decapital, expertize contabile, divizãri,fuziuni, lichidãri ºi alte domeniiadiacente.

Rugãm autorii sã ne trimitã articolelepe adresa de e-mail a redacþiei.

Volumul ideal al unui articol este deaproximativ cinci/ºapte pagini.

Autorii trebuie ca, alãturi de semnãturã,la subsolul articolului sã îºi precizezeadresa, numãrul de telefon, locul demuncã ºi calitatea, precum ºi codulnumeric personal.

Editorul nu publicã articole nesemnateºi nu returneazã materialelenepublicate.

Opiniile exprimate în articolelepublicate în revistã, ca ºiresponsabilitatea ºtiinþificã ºi juridicãprivind conþinutul acestora aparþin înexclusivitate autorilor.

Menþionãm cã editorul nu esterãspunzãtor pentru nicio pierderecauzatã vreunei persoane fizice saujuridice care acþioneazã sau se abþinede la acþiuni ca urmare a consultãriiarticolelor apãrute în aceastã revistã.

Toate drepturile acestei ediþii suntrezervate CECCAR. Nu este permisãreproducerea integralã sau parþialã aarticolelor publicate în revistaCONTABILITATEA, EXPERTIZA ªIAUDITUL AFACERILOR fãrãconsimþãmântul scris al editorului.

Contravaloarea abonamentelor se achitã fie direct la casieriaCECCAR – sediul central, fie cu ordin de platã sau mandatpoºtal, în contul CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384,Raiffeisen Bank – Agenþia Brãtianu.Copia dupã documentul de platã împreunã cu numele dvs. ºiadresa unde doriþi sã primiþi revista expediaþi-le prin fax, la021 330 88 88, sau prin e-mail, la adresa [email protected].

Costul unui abonament la revistaCONTABILITATEA, EXPERTIZA ªI AUDITULAFACERILOR pentru anul 2013 este:

anual ----------------------------------- 180 lei

semestrial -------------------------------- 90 lei

trimestrial -------------------------------- 45 lei

Revistã acreditatã CNCSIS – categoria C

ianuarie 2013 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 1

SUMAR

FISCALITATE

Colectarea creanþelor fiscale.Executarea silitã prinpoprire – Liliana Popoviciu

Contabilitatea achiziþiilorºi livrãrilor intracomunitare,de la teorie la practicã –Daniela-Elena Mateº

DEZVOLTARE ªIEVOLUÞIE PERSONALÃ

2013 – o chemare, un an alschimbãrii ºi al abundenþei –Alina Mihai

LEGISLAÞIECOMENTATÃ

Lista articolelor publicate înrevistã în cursul anului 2012

BIBLIOTECADE SPECIALITATE

PASTILADE CULTURÃ

STUDIIªI CERCETÃRI

Diagnosticul risculuieconomico-financiar princoeficienþii de levier –Daniela-Iuliana Popa

TEORIECONTABILÃ

Cãutãri ºi regãsiri în excesulde reglementãri contabile.Nevoia de actualizare ºiuniformitate (II) – MihaiRistea

PRACTICÃCONTABILÃ

Contabilitatea capitalurilor.Studii de caz (III) – IoanMoroºan

Divizarea societãþilorcomerciale – Mariana Stoica,Liviu Sebe

Agenþia de turism: activitãþimanageriale privind concepereaºi promovarea produsuluituristic la extern – UstiniaRãchitã

STANDARDEINTERNAÞIONALE

Situaþia fluxurilor de trezorerieîn contextul emergenþeimodelului de raportare bazatpe IFRS – Andreea SiminaHerþeg

16

64

29

4004

68

34

44

09

51

23

60

CONTENTS

TAXATION

Collecting Tax Receivables.Foreclosure throughGarnishment – LilianaPopoviciu

The Intra-CommunityAcquisition and DeliveriesAccounting, from Theoryto Practice – Daniela-ElenaMateº

PERSONAL DEVELOPMENTAND EVOLUTION

2013 – A Challenge, a Year ofChange and Opulence – AlinaMihai

ANALYZEDLEGISLATION

The List of Articles Publishedwithin the Magazine in 2012

SPECIALIZEDLIBRARY

CULTURALCOLUMN

STUDIES ANDRESEARCHES

The Diagnostic of the Economicand Financial Risk throughLeverage Coefficients –Daniela-Iuliana Popa

ACCOUNTINGTHEORY

Researches and FindingsRelated to the Excessof Accounting Regulations.The Need of Updating andLeveling (II) – Mihai Ristea

ACCOUNTINGPRACTICE

Equity Accounting. CaseStudies (III) – Ioan Moroºan

The Division of CommercialSocieties – Mariana Stoica,Liviu Sebe

The Travel Agency:Management Activitiesconcerning the TouristicProduct Manufacturingand Promotion in the ExternalArea – Ustinia Rãchitã

INTERNATIONALSTANDARDS

The Cash Flow Statementin the Context of Emergenceof the Reporting Model Basedon IFRS – Andreea SiminaHerþeg

16

64

29

4004

68

34

44

09

51

23

60

SOMMAIRE

FISCALITE

La collection des créancesfiscales. Exécution forcéepar saisie – Liliana Popoviciu

La comptabilité desacquisitions et des livraisonsintracommunautaires,de théorie à pratique –Daniela-Elena Mateº

DEVELOPPEMENT ETEVOLUTION PERSONNELLES

2013 – une vocation, uneannée du changement etde l’affluence – Alina Mihai

COMMENTAIRESUR LA LEGISLATION

La liste des articles publiésdans la revue en 2012

BIBLIOTHEQUEDE SPECIALITE

SECTIONCULTURELLE

ETUDES ETRECHERCHES

Le diagnostic du risqueéconomique et financierpar les coefficients delevier – Daniela-Iuliana Popa

THEORIECOMPTABLE

Des recherches et des constatsconcernant l’excès deréglementations comptables.La nécessité d’actualisationet d’uniformité (II) – MihaiRistea

PRATIQUECOMPTABLE

La comptabilité des capitaux.Etudes de cas (III) – IoanMoroºan

La division des sociétéscommerciales – MarianaStoica, Liviu Sebe

L’agence de voyage:des activités managérialesconcernant la création et lapromotion du produit touristiqueà l’extérieur – Ustinia Rãchitã

NORMESINTERNATIONALES

La situation des fluxde trésorerie dans le contextede l’émergence du modèlede communication del’information basée surIFRS – Andreea Simina Herþeg

16

64

29

4004

68

34

44

09

51

23

60

Studii

si cerc

etãri

,

4 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor ianuarie 2013

Diagnosticul riscului economico-financiarprin coeficienþii de levier

Daniela-Iuliana POPA, drd. ec.Iaºi

1 I. Jianu (2007), Evaluarea, prezentarea ºi analiza performanþei întreprinderii, Editura CECCAR, Bucureºti, p. 97.

2 M. Mironiuc (2009), Analizã economico-financiarã. Performanþã – poziþie financiarã – risc, Editura Universitãþii „Alexandru

Ioan Cuza”, Iaºi, p. 194.

3 C. Rusu (2006), Diagnostic economico-financiar, vol. II, Editura Economicã, Bucureºti, p. 230.4 H.-P. Maders, J.-C. Masselin (2004), Contrôle interne des risques, Editions d’Organisations, Paris.

Conceptului de risc i se atribuie mai multe accep-

þii, care nu întotdeauna sunt negative, iar între risc ºi

incertitudine nu se face o distincþie clarã.

Incertitudinea1 decurge din ansamblul eveni-

mentelor posibile sau al realizãrilor viitoare care influ-

enþeazã deciziile pe care trebuie sã le ia o persoanã,

iar întrucât nu se referã la situaþii prezente sau trecute,

realizãrile viitoare pot fi apreciate necorespunzãtor

sau eronat de cãtre decident dacã nu a avut loc o in-

formare completã. De aici apare necesarã distincþia

între eroare ºi imprecizie. Imprecizia reflectã lipsa de

rigoare în luarea unei decizii, ºi, pentru a nu se ajunge

la erori în luarea deciziilor, informaþiile trebuie sã fie

fiabile ºi complete. Incertitudinea poate apãrea în orice

situaþie, fãrã ca aceasta sã implice neapãrat ºi un risc.

Potrivit unor opinii2, riscul apare în legãturã cu incerti-

tudinea care „conteazã”, adicã aceea care poate influ-

enþa rezultatele aºteptate.

În literatura româneascã, riscul este definit ca un

pericol posibil sau ca posibilitatea de a ajunge într-o

primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de

suportat o pagubã3.

Într-o altã viziune, riscul reprezintã un eve-

niment care poate împiedica realizarea obiectivelor

întreprinderii ºi care poate fi extern sau intern în ra-

port cu aceasta4. Riscul este o componentã inerentã

a tuturor activitãþilor de administrare, indiferent de

gradul de complexitate al acestora, dar activitãþile

complexe prezintã riscuri mai mari.

Key terms: economic leverage coefficient, financial leverage coefficient, risk, fixed costs

ABSTRACTABSTRACTABSTRACTABSTRACTABSTRACT

The Diagnostic of the Economic and Financial Riskthrough Leverage Coefficients

The risks have always been present in the economic and financial activity. Theexistence of the entity is related to the risk as the current and future outputs areunder the incidence of some unexpected events. In case of business globalisationand expansion process, the nature of the risks and incertitude has diversified, that’swhy the risk study constitutes an important element of the strategic management ofthe entities. The scarce management of risks leads finally to bankruptcy, so that aforeground objective of the diagnostic performed for appreciating the financial stateof health of an entity constitutes the risk evaluation attached to the activity developed.One of the methods to quantify the economic and financial risks is that of the leveragecoefficients.


Variabilitatea cererii: cu cât cererea pentru

produsele întreprinderii este mai instabilã, cu atât

riscul economic este mai mare.

Variabilitatea preþului de vânzare: dacã pie-

þele de desfacere a produselor sunt supuse unor fluc-

tuaþii însemnate, riscul economic este mai ridicat.

Variabilitatea costului intrãrilor (aprovizio-

nãrilor): costurile incerte aferente aprovizionãrilor

implicã un risc economic mai ridicat.

Capacitatea de a ajusta preþurile produselor

la costurile intrãrilor: cu cât întreprinderea dispune de

o capacitate mai mare de modificare a costului de pro-

ducþie, cu atât nivelul riscului economic este mai scãzut.

Ponderea costurilor fixe în totalul costurilor

firmei: nivelul însemnat al costurilor fixe în totalul

costurilor ºi nediminuarea acestora odatã cu scãderea

cererii pentru produsele firmei implicã un risc eco-

nomic ridicat.

O modalitate eficientã ºi operaþionalã de analizã

ºi evaluare a riscului o constituie analiza cost – vo-

lum – profit sau analiza pragului de rentabilitate, care

exprimã nivelul de producþie la care rezultatul este

nul (veniturile din vânzarea produselor acoperã doar

costurile).

În acest sens, conform unor opinii, se impune

delimitarea costurilor fixe de cele variabile în funcþie

de perioada luatã în calcul7:

Pe termen lung toate costurile sunt variabile.

Pe termen scurt (mai puþin de un an) aproape

toate costurile sunt fixe, cu excepþia celor directe.

Pe o perioadã intermediarã, unele costuri de-

vin variabile (costurile indirecte de personal).

Riscul economic, evaluat prin intermediul coe-

ficientului levierului de exploatare (CLE), exprimã

sensibilitatea (elasticitatea) rezultatului din exploatare

la variaþia vânzãrilor:

în care:

rRexp = variaþia relativã a rezultatului din ex-

ploatare;

rCA = variaþia relativã a cifrei de afaceri;

IRexp = indicele rezultatului din exploatare;

ICA = indicele cifrei de afaceri (volumul pro-

ducþiei).

5 S. Petrescu (2010), Analizã ºi diagnostic financiar-contabil: ghid teoretico-aplicativ, ediþia a III-a, Editura CECCAR, Bucureºti,

p. 157.

6 M. Onofrei (2004), Finanþele întreprinderii, Editura Economicã, Bucureºti, p. 99.7 I. Jianu, op. cit., p. 83.

CLE =rRexp

rCA=

IRexp – 100

ICA – 100

Din definiþiile anterioare rezultã anumite trãsã-

turi specifice ale riscului:

Riscul se referã la un eveniment incert, dar

posibil. Incertitudinea are la bazã lipsa de siguranþã,

lipsa de informare sau informarea incompletã, ceea

ce duce la ezitare, inconsecvenþã, inconstanþã în lua-

rea deciziilor, cu toate consecinþele ce decurg de aici.

Riscul este un eveniment producãtor de pagu-

be (materiale sau morale).

Riscul apare în toate activitãþile umane, în

raporturile dintre oameni sau în raporturile om-natu-

rã, iar efectele acestuia, odatã produse, nu mai pot fi

înlãturate.

Anumite riscuri nu pot fi oprite, dar sursa acestora

poate fi identificatã, ca ºi probabilitatea de apariþie,

când impactul asupra activitãþilor este mai mic. Identi-

ficarea ºi evaluarea riscului transformã incertitudinea

în riscuri cunoscute, ceea ce poate avea efecte benefice

asupra activitãþii de management. Managementul

riscului presupune cunoaºterea factorilor potenþiali

care pun în pericol securitatea întreprinderii, mãsurarea

gravitãþii acestora, reducerea efectelor prin prevenþie,

în vederea determinãrii ºi controlului riscurilor astfel

încât acestea sã se menþinã la un nivel acceptabil. Riscu-

rile cunoscute sunt cele care au fost identificate, eva-

luate ºi cuantificate, iar riscurile necunoscute sunt cele

neidentificate încã sau care sunt imposibil de prevãzut.

În materie de analizã a riscului existã douã ele-

mente care determinã cea mai mare variaþie a rezulta-

telor: structura costurilor, care constituie cauza apariþiei

riscului economic (de exploatare), ºi structura finan-

ciarã a întreprinderii, care genereazã riscul financiar.

Riscul economic rezultã din imposibilitatea în-

treprinderii de a corela volumul de activitate (cifra de

afaceri) cu structura costurilor ºi depinde de împãrþirea

costurilor de exploatare în fixe (cu o elasticitate redusã

în raport cu volumul producþiei ºi vânzãrilor în con-

diþiile unei capacitãþi de producþie date) ºi variabile

(care variazã proporþional sau non-proporþional cu

volumul producþiei). Riscul economic depinde direct

de ponderea costurilor fixe în totalul costurilor5.

Riscul economic variazã de la o ramurã de acti-

vitate la alta, de la o unitate la alta. În literatura de

specialitate se apreciazã cã acesta depinde de mai mulþi

factori6:


8 S. Petrescu, op. cit., p. 172.9 Ibidem.10 M. Mironiuc (2006), Analizã economico-financiarã. Elemente teoretico-metodologice ºi aplicaþii, Editura Sedcom Libris,

Iaºi, p. 432.11 S. Petrescu, op. cit., p. 174.

Factorial, valoarea coeficientului levierului de

exploatare se determinã pe baza relaþiei:

sau

în care:

CA = cifra de afaceri;

Cvar = costurile variabile;

Mcv = marja totalã a costurilor variabile;

Cf = costurile fixe.

Valoarea coeficientului aratã gradul de risc eco-

nomic. Astfel, la o creºtere/scãdere cu 1% a cifrei de

afaceri, rezultatul din exploatare creºte/scade cu va-

loarea procentualã a coeficientului de levier.

Unitãþile cu o pondere însemnatã a costurilor fixe

în totalul costurilor sunt supuse unui risc economic

mãrit, deoarece pot înregistra variaþii mari (pozitive sau

negative) ale rezultatului exploatãrii la o micã modi-

ficare a volumului producþiei. Astfel, orice modificare

a volumului de activitate (diversificarea produselor,

extinderea capacitãþii de producþie deþinute, introdu-

cerea unor schimbãri tehnologice în procesul de ex-

ploatare a produselor etc.) va exercita influenþe asupra

rezultatului prin diminuarea rezultatului din exploatare.

Riscul financiar (de capital) depinde de struc-

tura financiarã a întreprinderii, apare în cazul în care

finanþarea activitãþii se face din împrumuturi ºi influ-

enþeazã direct rata rentabilitãþii financiare8.

Întrucât remunerarea creditorilor este obligatorie

indiferent de performanþele obþinute de întreprindere,

cheltuielile financiare aferente dobânzilor diminueazã

rezultatul exploatãrii ºi reduc rezultatul net, ceea ce

duce la creºterea riscului financiar.

Riscul financiar exprimã sensibilitatea rezulta-

tului net la variaþiile rezultatului exploatãrii ºi se de-

terminã prin coeficientul levierului financiar (CLF),

care se calculeazã ca raport al variaþiilor relative9:

în care:

rRnet = variaþia relativã a rezultatului net;

IRnet = indicele rezultatului net.

Valoarea CLF aratã modificarea procentualã arezultatului net la modificarea cu 1% a rezultatuluidin exploatare.

Factorial, coeficientul de levier financiar se de-terminã pe baza relaþiei:

în care:Chfin = cheltuielile financiare.

Variabilitatea rentabilitãþii capitalurilor propriisub incidenþa politicii financiare este un aspect impor-tant al riscului financiar, care îi preocupã în specialpe acþionari. Mãrimea influenþei politicii financiare ºia structurii financiare asupra performanþei impunedeterminarea efectului levierului financiar (ELF):

ELF = Rf – Re

în care:Rf = rentabilitatea financiarã;Re = rentabilitatea economicã.

În acest sens se pot face câteva aprecieri10: Diminuarea ratei rentabilitãþii economice sub

nivelul ratei dobânzii influenþeazã negativ rentabili-tatea financiarã, care se reduce cu atât mai mult cucât este mai mare ponderea datoriilor în structura fi-nanciarã a unitãþii ºi cu cât sunt mai mari cheltuielilefinanciare aferente.

Creºterea gradului de îndatorare poate deter-mina un nivel ridicat al ratei medii a dobânzii la îm-prumuturi, diminuând rata rentabilitãþii financiare ºidezechilibrând structura financiarã.

Modelul levierului financiar este un instrumentutil în fundamentarea deciziilor de politicã financiarã,care contribuie la alegerea structurii optime a capita-lului, la descoperirea cãilor de sporire a capitalului pro-priu sau de utilizare a surselor de finanþare alternative.

Riscul total (global) cumuleazã riscul economiccu cel financiar, caracterizeazã riscul activitãþii economiceºi financiare ºi se evalueazã cu ajutorul coeficientuluilevierului total (CLT), raport între variaþia relativã a rezul-tatului net ºi variaþia relativã a volumului de activitate11:

Factorial, CLT se determinã pe baza relaþiei:

CLE =Rexp + Cf

Rexp= 1 +

Cf

Rexp

CLF =rRnet

rRexp=

IRnet – 100

IRexp – 100

CLF =Rexp

Rexp – Chfin

CLT =Mcv

Rexp – Chfin

CLE =CA – Cvar

Rexp=

Mcv

Rexp

CLT = CLE CLF =rRnet

rCA=

IRnet – 100

ICA – 100


Din datele tabelului de mai sus se pot desprinde câteva concluzii relevante pentru fundamentareastrategiilor economice ale entitãþii:

Coeficientul levierului economic a înregistrat la nivelul anului 2008 valori negative, astfel cã, la ocreºtere cu 1% a cifrei de afaceri, rezultatul din exploatare s-a diminuat cu 2,71%; în anii 2009-2010 s-aconstatat o creºtere a coeficientului levierului economic, deci majorarea riscului economic. În anul 2010,la o scãdere cu 1% a cifrei de afaceri, rezultatul din exploatare a scãzut cu 31,64% (a crescut risculeconomic), iar în anul 2011 riscul economic s-a redus, ca urmare a reducerii dependenþei rezultatului dinexploatare de cifra de afaceri. Se constatã o creºtere puternicã a riscului economic în anul 2010, caurmare a apropierii cifrei de afaceri de pragul de rentabilitate.

Coeficientul levierului financiar a înregistrat numai în anul 2008 valori negative, ca urmare a faptuluicã, la o diminuare cu 1% a rezultatului din exploatare, rezultatul net a crescut cu 0,5%; în perioadaurmãtoare, la o diminuare cu 1% a rezultatului din exploatare, rezultatul net a scãzut cu peste 1%.

Din datele acestui tabel se constatã cã riscul economic a fost mai fluctuant decât riscul financiar (dincauza lipsei creditelor bancare).

Coeficientul levierului total prezintã valori pozitive ºi în creºtere, cu excepþia ultimului exerciþiufinanciar, nivelul maxim fiind atins în anul 2010, ceea ce aratã creºterea dependenþei rezultatului net decifra de afaceri totalã, deci creºterea riscului total. Majorarea riscului global reflectã sporirea vulnerabilitãþiiunitãþii la variaþiile volumului de activitate (cifra de afaceri).

BIBLIOGRAFIE

1. Jianu, I. (2007), Evaluarea, prezentarea ºi analiza performanþei întreprinderii, Editura CECCAR,

Bucureºti.

2. Maders, H.-P., Masselin, J.-C. (2004), Contrôle interne des risques, Editions d’Organisations,

Paris.

Exemplu

Pe baza datelor din contul de profit ºi pierdere al unei entitãþi, în tabelul care urmeazã s-au calculatcoeficienþii de levier economic, financiar ºi total.

Coeficienþii de levier în perioada 2007-2011

Nr. IndicatorulExerciþiul financiar

crt. 2007 2008 2009 2010 2011

1. Rezultatul din exploatare (Rexp) (lei) 3.474.625 3.301.617 2.336.232 199.909 361.409

2. rRexp (%) 1 -4,98 -29,24 -91,44 80,79

3. Cifra de afaceri (CA) (lei) 23.858.603 24.296.700 22.216.135 21.574.165 25.775.078

4. rCA (%) 1 1,84 -8,56 -2,89 19,47

Coeficientul levierului economic (CLE)5. CLE = rRexp/rCA (2/4) 1 -2,71 3,41 31,64 4,15

6. Rezultatul net (Rnet) (lei) 2.744.934 2.812.591 1.972.579 150.115 337.020

7. rRnet (%) 1 2,46 -29,87 -92,39 124,51

Coeficientul levierului financiar (CLF)8. CLF = rRnet/rRexp (7/2) 1 -0,50 1,02 1,01 1,54

Coeficientul levierului total (CLT)9. CLT = CLE CLF (5 8) 1 1,36 3,48 31,96 6,39


3. Mironiuc, M. (2006), Analizã economico-financiarã. Elemente teoretico-metodologice ºi aplicaþii,

Editura Sedcom Libris, Iaºi.

4. Mironiuc, M. (2009), Analizã economico-financiarã. Performanþã – poziþie financiarã – risc, Editura

Universitãþii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi.

5. Onofrei, M. (2004), Finanþele întreprinderii, Editura Economicã, Bucureºti.

6. Petrescu, S. (2010), Analizã ºi diagnostic financiar-contabil: ghid teoretico-aplicativ, ediþia a III-a,

Editura CECCAR, Bucureºti.

7. Rusu, C. (2006), Diagnostic economico-financiar, vol. II, Editura Economicã, Bucureºti.

Intenþia autorului acestei lucrãri este de a pune accen-tul în special pe speþe care sunt întâlnite în mod frecvent

în practicã. De fiecare datã este prezentat atât tratamentulcontabil, cât ºi cel fiscal, care de multe ori este interpretabil.

Cartea Contabilitatea ºi fiscalitatea imobilizãrilor cor-porale. De la A la Z prezintã ciclul de viaþã al imobilizãrilorcorporale, începând cu momentul intrãrii acestora în gestiuneºi pânã la derecunoaºterea lor. Este importantã aplicarea tra-tamentului corect atunci când se achiziþioneazã, se producesau se primeºte cu titlu gratuit o imobilizare corporalã. Deexemplu, stabilirea unei valori de intrare eronate influenþeazãnegativ ºi calculul amortizãrii, ºi rezultatele unei posibilereevaluãri, iar depistarea erorilor la momentul potrivit poatescuti de multe neplãceri.

Legislaþia contabilã ºi mai ales cea fiscalã au suferit oserie de modificãri în ultima perioadã, iar exemplele rezolvatepe care le cuprinde aceastã lucrare vor folosi ºi vor ajuta laîmbogãþirea bagajului de cunoºtinþe al fiecãruia.

Aceastã lucrare reprezintã un instrument util pentru practicieni în desluºirea „tainelor”contabilizãrii imobilizãrilor corporale.

Lucrarea poate fi procuratã de cei interesaþi de la toate filialele teritoriale ale CECCAR.

Contabilitatea si fiscalitatea imobilizãrilor corporaleDE LA A LA Z

– spete practice si exemple rezolvate –

Autor: Cristian Rapcencu

,

, ,

Teorie contabilã


Cãutãri ºi regãsiri în excesulde reglementãri contabile.Nevoia de actualizare ºi uniformitate– partea a II-a –

Grupul de lucruStandarde ºi Reglementãri Contabileal CECCARCoordonator: Prof. univ. dr. Mihai RISTEA

Key terms: regulations, accounting standards, convergence, partnership, conceptualframework


Researches and Findings Related to the Excess of Accounting Regulations.The Need of Updating and Leveling

Concerns regarding the improvement of the accounting regulation process and ofthe related products have been present throughout the latest years, CECCAR beingan active partner for authorities with accounting regulatory attributions, due to itstechnical expertise provided by its representatives. The stakes of CECCAR implicationin this process are very high, professional accountants being the ones who are calledto apply any new rule provided by regulations, as well as those who are able toappreciate the reliability of standard-setting solutions, their benefits for the business,the related application challenges, etc.

Recent developments within the European Commission and IASB strategies, the local,regional and global economical context, the investors and financing entities’ interestfor the local business environment are various factors that must be considered in theeffort of improving accounting regulations.

We would like to present you a fundamental analysis of the context in which theaccounting regulation process is being carried out, but also a number of elementsthat might contribute to a better correlation of the related products of this processwith the needs of the business environment, as well as with the European Union andIASB products concerning financial reporting.

4. Raportarea financiarã ºi contabilã

pentru societãþile comerciale ale cãror

valori mobiliare sunt admise la

tranzacþionare pe o piaþã reglementatã.

Probleme controversate

În baza OMFP nr. 1.286/2012, societãþile co-merciale care au adoptat IFRS-urile în anul 2012 suntobligate sã întocmeascã, la 31.12.2012, prin metoda

retratãrii situaþiile financiare la trei momente diferite,

astfel:

(a) situaþia poziþiei financiare (bilanþul) la

01.01.2011, 31.12.2011 ºi 31.12.2012;

(b) situaþia rezultatului global la 31.12.2011 ºi

31.12.2012;

(c) notele explicative la 01.01.2011, 31.12.2011

ºi 31.12.2012;


(d) situaþia modificãrilor capitalurilor proprii

ºi situaþia fluxurilor de trezorerie la 31.12.2011 ºi

31.12.2012.

Remarcã. Cu toate cã OMFP nr. 1.286/2012

nominalizeazã numai retratarea situaþiei poziþiei finan-

ciare la cele trei momente, respectiv retratarea situaþiei

rezultatului global la cele douã momente, potrivit

IFRS 1 ºi IAS 1, entitatea trebuie sã prezinte întregul

set de situaþii financiare ca obiect al retratãrii.

Reglementarea care, dupã pãrerea noastrã, ge-

nereazã discuþii este cea privitoare la reglementãrile

contabile anuale. Prevederea în acest sens referitoare

la completarea rapoartelor contabile (codurile 10, 20,

30, 40) precizeazã cã „formularele sunt întocmite

pe baza balanþei de verificare a conturilor la data de

31 decembrie. Elementele raportate se determinã pe

baza Reglementãrilor conforme cu IFRS-urile aplica-

bile societãþilor comerciale”. Deci douã retratãri re-

troactive în anul 2012 ale informaþiilor construite înainte

de trecere pe baza OMFP nr. 3.055/2009: retratarea

situaþiilor financiare anuale (la 01.01.2011, 31.12.2011

ºi 31.12.2012) ºi retratarea rapoartelor contabile anuale

(la 31.12.2011 ºi 31.12.2012). Oare s-au estimat cos-

turile provocate de cele douã retratãri retroactive?

Mai mult, reglementãrile contabile de adoptare

pentru prima datã a IFRS-urilor (OMFP nr. 1.286/2012)

includ sau nu îndrumãrile necesare ºi suficiente pentru

a realiza cele douã retratãri, situaþii financiare ºi ra-

poarte contabile, mai ales cã IFRS 1 conþine baza ºi,

alternativ, excepþii ºi derogãri, reconcilieri, utilizarea

valorii juste drept cost presupus. Cine posedã metoda

retratãrilor, cum sunt respectate constrângerile care

þin loc de cost asupra raportãrii financiare/raportãrii

contabile utile? Raportarea informaþiilor, fie ele finan-

ciare sau contabile, impune costuri ºi este important

ca aceste costuri sã fie justificate de beneficiile rapor-

tãrii respectivelor informaþii.

Depunerea situaþiilor financiare ºi a rapoartelor

contabile la unitãþile teritoriale ale Ministerului Fi-

nanþelor Publice reprezintã o formulã evidentã a re-

venirii politicului în contabilitatea de raportare a enti-

tãþilor economice care aplicã IFRS-urile. Aºa cum s-a

mai arãtat, obligaþia depunerii, în condiþiile aplicãrii

IFRS-urilor, a situaþiilor financiare anuale ºi a rapoar-

telor contabile anuale la unitãþile teritoriale ale Minis-

terului Finanþelor Publice este un exemplu, fãrã retur,

cã în România contabilitatea prin situaþiile financiare

ºi rapoartele contabile este destinatã în principal insti-

tuþiilor statului, respectiv fiscalitãþii, ºi prin fiscalitate

ºi pentru statisticã, alte instituþii ale statului ºi alte

autoritãþi. Aºa cum se aratã în OMFP nr. 3.055/2009,

„instituþiile statului ºi alte autoritãþi sunt interesate

de alocarea resurselor ºi implicit de activitatea enti-

tãþilor. Acestea solicitã informaþii pentru a reglementa

activitatea entitãþilor, pentru a determina politica

fiscalã ºi ca bazã pentru calculul venitului naþional

ºi al altor indicatori statistici similari” (pct. 21 lit. f)).

ªi totuºi o asemenea dispoziþie nu se înscrie în

prevederile ºi practicile specifice Standardelor Inter-

naþionale de Raportare Financiarã. Astfel, potrivit

noului Cadru general conceptual pentru raportarea

financiarã, este adoptat conceptul de utilizatori prin-

cipali ai situaþiilor financiare, respectiv investitori exis-

tenþi ºi potenþiali, împrumutãtori ºi alþi creditori. În

cadrul acestor formule, instituþiile statului nu figureazã

ca utilizatori principali. „Alte pãrþi, cum ar fi organele

de reglementare ºi membrii publicului, în afarã de

investitori, împrumutãtori ºi alþi creditori, pot, de ase-

menea, sã considere utile rapoartele financiare cu scop

general. În orice caz, obiectivul primordial al acestor

rapoarte nu sunt aceste alte grupuri” (pct. OB10).

Cu toate acestea, potrivit reglementãrilor conta-

bile din þara noastrã, fãrã a se preciza explicit, utiliza-

torul principal al situaþiilor financiare este identificat

cu sistemul instituþional al statului.

5. Nevoia unei teorii normative

privind situaþiile financiare

ºi raportãrile contabile

Aºa cum s-a anticipat, setul de reglementãri con-

tabile privind raportarea financiarã ºi raportarea con-

tabilã, în varianta actualã, este lipsit de o bazã teoreticã

coerentã, dar ºi de o motivaþie practicã privind obiec-

tivele, domeniul de utilizare, scopul, caracteristicile

generale, structura ºi conþinutul, întocmirea, precum

ºi prezentarea, dupã caz, a rapoartelor financiare ºi a

rapoartelor contabile. În lipsa unei teorii normative

specializate, simpla trimitere la Legea contabilitãþii

nr. 82/1991 ºi la alte legi ºi reglementãri nu rezolvã

problema cu privire la ceea ce trebuie sã fie raportarea

financiarã ºi raportarea contabilã, ceea ce sunt ºi ceea

ce nu sunt acestea.

Un exemplu semnificativ este cel privind obiec-

tivul ºi destinaþia rapoartelor contabile, care în bunã

mãsurã sunt redundante cu rapoartele financiare în

ceea ce priveºte forma, codificarea, conþinutul ºi obli-

gativitatea depunerii la unitãþile teritoriale ale Minis-

terului Finanþelor Publice. Oare se poate accepta ideea

generalã potrivit cãreia atât situaþiile financiare anuale,

cât ºi rapoartele contabile anuale sunt destinate, în

principal, construirii sistemului informaþional ºi deci-

zional al instituþiilor statului? ªi încã un exemplu este


faptul cã obiectivul ºi destinaþia de utilizare a formula-

rului „Date informative” (cod 30) rãmân neprecizate

în reglementãrile contabile.

Teoria normativã privind obiectivele, domeniul

de utilizare, întocmirea ºi prezentarea rapoartelor finan-

ciare ºi a rapoartelor contabile a devenit cu atât mai

necesarã cu cât standardele ºi reglementãrile contabile

formuleazã o serie de libertãþi cu privire la urmãtoarele

probleme: o entitate poate utiliza ºi alte denumiri pen-

tru situaþiile financiare în afara celor prezentate în

standarde ºi reglementãri; libertatea de derogare de

la reglementãri ºi de prezentare a informaþiilor supli-

mentare din nevoia de relevanþã ºi exactitate.

În sensul prezentãrii situaþiilor ºi rapoartelor prin

prisma unei teorii normative se înscrie ºi definirea

sintagmei raportãri contabile anuale, în bunã mãsurã

similare prin conþinut, denumire ºi codificare cu situa-

þiile financiare anuale. Era necesarã, întrucât în lumea

contabilitãþii se folosesc sintagmele raportare finan-

ciarã prin recurs la situaþiile financiare, raportare

contabilã sau financiarã prin recurs la conturile anu-

ale, raportare financiarã prin recurs la apelaþia de

declaraþii ºi situaþii (declaraþia poziþiei financiare,

declaraþia de venit, situaþia fluxurilor de numerar).

În concluzie, în reglementãrile contabile din þara

noastrã ar trebui creat un Turn Babel, în sensul de

construcþie teoreticã ºi practicã, al raportãrilor finan-

ciare ºi contabile. În sensul nevoii unui Turn Babel,

pentru a spori relevanþa ºi aplicarea în cunoºtinþã

de cauzã a reglementãrilor, este de preferat ca dispo-

ziþiile/prevederile privind principalele aspecte legate

de întocmirea ºi depunerea situaþiilor financiare anuale

ºi a raportãrilor contabile anuale ale operatorilor eco-

nomici la unitãþile teritoriale ale Ministerului Finanþe-

lor Publice, prevederi prezentate prin ordine separate,

sã fie încorporate direct în reglementãrile contabile

specializate, respectiv OMFP nr. 3.055/2009, OMFP

nr. 2.239/2011 ºi OMFP nr. 1.286/2012. Un exemplu

în acest sens este cel privind „Ordinul destinat modi-

ficãrii ºi completãrii unor reglementãri contabile”.

6. Cu faþa spre Cadrul general conceptual

pentru raportarea financiarã, emis de

IASB în 2011. Pentru modificarea

reglementãrilor contabile

6.1. Delimitãri privind raportarea financiarã

În prezent, în condiþii de convergenþã ºi armo-

nizare la nivel european ºi internaþional, nu se poate

face abstracþie de teoria normativã proprie Cadrului

general conceptual pentru raportarea financiarã. Un

exemplu în acest sens îl constituie conþinutul regle-

mentãrii contabile aprobate prin OMFP nr. 3.055/2009,

cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Dar varianta

de referinþã folositã în anul 2009 a constituit-o Cadrul

general pentru întocmirea ºi prezentarea situaþiilor

financiare, care a fost publicat în anul 1989.

Apreciem cã în toate reglementãrile contabile

conforme cu directivele europene, cu deosebire OMFP

nr. 3.055/2009, dar ºi în celelalte reglementãri speci-

fice elaborate de autoritãþile competente, cu avizul

Ministerului Finanþelor Publice, prezintã interes con-

ceptele, principiile ºi regulile formulate în conþinutul

Cadrului general conceptual cu privire la caracte-

risticile calitative ale informaþiilor financiare utile,

utilizatorii situaþiilor financiare anuale ºi conceptele

de poziþie financiarã ºi performanþã financiarã.

Remarcã. Înainte de a rãspunde la problemele

de mai sus, pentru informare ºi reflecþie este necesar

a se prezenta semnificaþia termenilor rapoarte finan-

ciare ºi raportãri financiare. Cadrul general concep-

tual precizeazã cã ambii termeni se referã la rapoartele

financiare cu scop general ºi la raportarea financiarã

cu scop general, cu excepþia cazurilor în care se indicã

în mod specific referirea la alte aspecte.

La interpretarea de mai sus, prin recurs la Prefaþa

la Standardele Internaþionale de Raportare Financia-

rã, în definirea setului de situaþii (rapoarte) financiare

cu scop general este delimitatã ºi structura distinctã

de „Alte raportãri financiare”. De asemenea, IAS 1

Prezentarea situaþiilor financiare subliniazã cã „multe

entitãþi prezintã, în afara situaþiilor financiare, o ana-

lizã financiarã efectuatã de conducere care explicã

ºi descrie caracteristicile principale ale performanþei

financiare ºi ale poziþiei financiare ale entitãþii, pre-

cum ºi principalele incertitudini cu care se confruntã”

(pct. 13). În reglementarea personalizatã prin OMFP

nr. 3.055/2009, o asemenea analizã se regãseºte par-

þial în „raportul administratorilor”.

Acelaºi standard consemneazã ºi starea potrivit

cãreia „multe entitãþi prezintã, de asemenea, în afara

situaþiilor financiare, rapoarte ºi situaþii cum ar fi

rapoartele de mediu ºi declaraþii privind valoarea

adãugatã, în special în sectoarele în care factorii de

mediu sunt semnificativi ºi atunci când angajaþii sunt

consideraþi a fi un grup important de utilizatori.

Rapoartele ºi situaþiile prezentate în afara situaþii-

lor financiare nu intrã sub incidenþa IFRS-urilor”

(pct. 14).


6.2. O nouã formulã pentru caracteristicile

calitative ale informaþiilor utile

Cadrul general conceptual defineºte urmãtoarele

caracteristici calitative ale informaþiilor financiare utile:

(a) caracteristici calitative fundamentale – re-

levanþa ºi reprezentarea exactã;

(b) caracteristici calitative amplificatoare – com-

parabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea ºi inte-

ligibilitatea.

Tabla de materii a caracteristicilor prezentatã

anterior genereazã o serie de întrebãri cu privire la

lipsa explicitã a unor caracteristici calitative devenite

deja clasice ºi regãsite în reglementãrile contabile din

þara noastrã, precum fiabilitatea, prevalarea (preva-

lenþa) economicului asupra juridicului, prudenþa

ºi conservatorismul. Astfel, fiabilitatea este tratatã

ca o reprezentare exactã, prevalarea (prevalenþa)

economicului asupra juridicului este o componentã

a reprezentãrii exacte, reprezentarea exactã înseam-

nã, printre altele, ºi calitatea cã informaþiile finan-

ciare reprezintã mai degrabã fondul unui fenomen

economic, ºi nu numai forma legalã a acestuia; pru-

denþa sau conservatorismul nu ar fi consecvente cu

neutralitatea informaþiilor, interdicþiile proprii pru-

denþei cu privire la subevaluarea activelor sau supra-

evaluarea datoriilor dintr-o perioadã pot conduce

adesea la supraevaluarea performanþei financiare

în perioadele ulterioare; un rezultat, aºa cum se aratã

în Cadrul general, nu poate fi descris drept prudent

sau neutru; neutralitatea este imposibil de atins, in-

formaþiile relevante trebuie sã aibã un scop, iar infor-

maþiile cu scop nu sunt neutre (pct. BC3.24, BC3.27,

BC3.28, BC3.29).

ªi totuºi, pentru o contabilitate actualã, fie ea con-

form IFRS-urilor sau reglementãrilor europene, mai

poate fi investitã prudenþa ca o virtute obligatorie a

relevanþei ºi a reprezentãrii exacte? În opinia noastrã,

aceasta este o problemã fundamentalã a normalizãrii

în domeniul standardizãrii reglementãrii contabilitãþii

cu implicaþii asupra constituirii adevãrului conta-

bil, cu deosebire la evaluarea bilanþierã. Rãspunsul

la reflecþia de mai sus se amânã pentru a fi prezentat

într-un paragraf destinat acestei probleme.

De asemenea, Cadrul general conceptual, vari-

anta 2011, s-a confruntat ºi cu setul de caracteristici

neincluse, respectiv: transparenþa, imaginea corectã

ºi fidelã sau prezentarea fidelã ºi credibilitatea. S-a

apreciat cã aceste caracteristici calitative sunt cuvinte

diferite pentru a defini relevanþa ºi reprezentarea

exactã, însoþite de comparabilitate, verificabilitate,

oportunitate ºi inteligibilitate. Aºa cum se aratã în

Cadrul general, credibilitatea este o reprezentare

exactã care „implicã onestitatea conducerii unei en-

titãþi raportoare” (pct. BC3.44, BC3.45, BC3.46).

Prin raportare la Cadrul general, pentru regle-

mentãrile contabile din þara noastrã, un interes deosebit

prezintã constrângerile cu privire la costurile raportãrii

financiare utile. Costul este o constrângere generalã

ce acþioneazã asupra informaþiilor utile care pot fi ofe-

rite de raportarea financiarã. În acest scop, intrã în rol

raportul dintre costuri ºi beneficiile raportãrii respec-

tivelor informaþii. Costurile trebuie sã fie cât mai mici

sau cel mult egale cu beneficiile economice.

6.3. Utilizatorii situaþiilor financiare anuale

Potrivit OMFP nr. 3.055/2009, utilizatorii situaþii-

lor financiare întocmite potrivit reglementãrilor conta-

bile conforme cu directivele europene includ investitorii

actuali ºi potenþiali, personalul angajat, creditorii, fur-

nizorii, clienþii, instituþiile statului ºi alte autoritãþi,

precum ºi publicul.

Cadrul general conceptual pentru raportarea

financiarã adoptã conceptul de utilizatori principali

individuali, respectiv investitorii existenþi ºi potenþiali,

împrumutãtorii ºi alþi creditori. Toþi aceºti utilizatori

folosesc informaþii privind resursele entitãþii, preten-

þiile faþã de entitate, precum ºi informaþii referitoare

la cât de eficient ºi eficace îºi îndeplinesc consiliul de

administraþie ºi conducerea entitãþii responsabilitãþile

de gestiune a resurselor entitãþii.

Aºa cum se prevede în Cadrul general concep-

tual, „alte pãrþi, cum ar fi organele de reglementare

ºi membrii publicului, în afarã de investitori, împru-

mutãtori ºi alþi creditori, pot, de asemenea, sã consi-

dere utile rapoartele financiare cu scop general. În

orice caz, obiectivul primordial al acestor rapoarte

nu sunt aceste grupuri” (pct. OB10).

În þara noastrã, situaþia se prezintã astfel: OMFP

nr. 3.055/2009, în mod normal, prin inspiraþie din

Cadrul general pentru întocmirea ºi prezentarea si-

tuaþiilor financiare, varianta 1989, delimiteazã prin

reglementare urmãtoarele categorii de utilizatori: in-

vestitorii actuali ºi potenþiali, personalul angajat, cre-

ditorii, furnizorii, clienþii, instituþiile statului ºi alte

autoritãþi, precum ºi publicul. Aceºtia utilizeazã situa-

þiile financiare pentru a-ºi satisface o parte din necesi-

tãþile lor de informaþii.

Prevederea de mai sus nu formuleazã explicit

o categorie de utilizatori principali ºi în mod impli-

cit lasã dreptul cititorului sã reflecteze la egalitatea


utilizatorilor în raport cu reglementarea, o egalitate în

raport cu necesitãþile lor specifice de informaþii.

Cu toate acestea, prin recurs la retroactiv, în te-

meiul prevederilor art. 4, art. 28, art. 36 alin. (3) ºi

art. 37 din Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã,

cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Ministerul

Finanþelor Publice, prin Direcþia de legislaþie ºi regle-

mentãri contabile, printr-un ordin specializat stabileºte

obligativitatea operatorilor economici privind întoc-

mirea ºi depunerea situaþiilor financiare anuale ºi a

raportãrilor contabile anuale la unitãþile teritoriale ale

Ministerului Finanþelor Publice. ªi totuºi, o nuanþã,

aceastã obligativitate, formulatã în art. 28 alin. (2),

foloseºte apelaþia „poate”: Ministerul poate stabili în-

tocmirea ºi depunerea situaþiilor financiare sau a unor

raportãri contabile ºi la alte perioade decât anul, în

cadrul exerciþiului financiar.

Aºa cum se prevede la art. 37 alin. (1) ºi (2) din

Legea contabilitãþii, pentru asigurarea informaþiilor

destinate sistemului informaþional al instituþiilor statului,

societãþile comerciale depun la unitãþile teritoriale ale

Ministerului Finanþelor Publice o raportare anualã al

cãrei conþinut se stabileºte prin ordin al ministrului fi-

nanþelor publice. Raportarea anualã se depune la uni-

tãþile teritoriale ale Ministerului Finanþelor Publice în

termen de 150 zile de la încheierea exerciþiului financiar.

7. Pentru a merge mai departe

în reglementãrile contabile prin

aplicarea IFRS-urilor. Între

costul istoric ºi valoarea justã,

între prudenþã ºi agresivitate

Aºa cum s-a anticipat, prezenþa valorii juste ca

bazã de evaluare ridicã problema mãsurii în care pru-

denþa mai are sens în prezent în contabilitate. Aºa

cum se desprinde din IFRS 13 Evaluarea la valoarea

justã, dar ºi din cartea de contabilitate ºi din practicile

specifice bune, valoarea justã este cea mai adecvatã,

cea mai corectã, cea mai pertinentã ºi, de ce nu, ºi

cea mai convenabilã.

Este sau nu valoarea justã un panaceu al eva-

luãrii în contabilitate ºi în consecinþã trebuie adoptatã

ca principiu ºi bazã de evaluare în reglementãrile con-

tabile? Pentru a rãspunde la aceastã întrebare, sã deco-

dificãm sensul ºi semnificaþiile valorii juste.

7.1. Cadrul de evaluare la valoarea justã

Valoarea justã este o valoare tot mai des utilizatã

în limbajul contabil ºi o speranþã, dacã nu un panaceu,

pentru a depãºi limitele celorlalte baze de evaluare

folosite pentru întocmirea situaþiilor financiare. În acest

sens a fost „construit” IFRS 13 Evaluarea la valoarea

justã în funcþie de piaþã a tranzacþiilor reglementate

privind vânzarea de active ºi transferul de datorii. De

asemenea, acesta prevede ºi prezentarea de informaþii

privind evaluãrile la valoarea justã (pct. 1).

De ce valoarea justã, când existã costul istoric

ºi alte baze de evaluare formulate ºi motivate în Ca-

drul general conceptual al IASB?

Urmãtoarea motivaþie teoreticã pentru valoarea

justã este prezentatã în conþinutul IFRS 13:

„Valoarea justã este o evaluare în funcþie de

piaþã, ºi nu o evaluare specificã entitãþii. Pentru anu-

mite active ºi datorii pot fi disponibile tranzacþii obser-

vabile pe pieþe sau informaþii cu privire la piaþã. Pentru

alte active ºi datorii este posibil sã nu existe tranzacþii

observabile pe pieþe sau informaþii cu privire la piaþã.

Cu toate acestea, obiectivul unei evaluãri la valoarea

justã este acelaºi în ambele cazuri – de a estima preþul

la care ar avea loc o tranzacþie reglementatã de vân-

zare a unui activ sau de transfer al unei datorii între

participanþi pe piaþã la data de evaluare, în condiþii

de piaþã actuale (adicã la un preþ de ieºire la data de

evaluare din perspectiva unui participant pe piaþã

care deþine activul sau datoria).” (pct. 2)

„Atunci când preþul unui activ sau al unei da-

torii identic(e) nu este observabil, o entitate evalueazã

valoarea justã folosind o altã tehnicã de evaluare,

prin care se utilizeazã la maximum date de intrare

observabile relevante ºi se reduce la minimum uti-

lizarea datelor de intrare neobservabile. Deoarece

valoarea justã este o evaluare în funcþie de piaþã,

aceasta se efectueazã utilizând ipotezele pe care le-ar

folosi participanþii pe piaþã pentru a determina valoa-

rea unui activ sau a unei datorii, inclusiv ipoteze pri-

vind riscul. Drept urmare, atunci când se evalueazã

valoarea justã, nu este relevantã intenþia entitãþii de

a deþine un activ sau de a deconta sau de a onora în

vreun fel o datorie.” (pct. 3)

„Definirea valorii juste se axeazã pe active

ºi datorii, deoarece acestea sunt un obiect principal

al evaluãrii contabile. În plus, prezentul IFRS trebuie

aplicat propriilor instrumente de capitaluri proprii

ale entitãþii, evaluate la valoarea justã.” (pct. 4)

În ceea ce priveºte domeniul de aplicare al

IFRS 13, acesta este aplicabil atunci când un alt IFRS

prevede sau permite evaluãri la valoarea justã sau

prezentãri de informaþii privind evaluãrile la valoa-

rea justã (de exemplu, evaluãri la valoarea justã minus


costurile generate de vânzare). Dispoziþiile de evalua-

re ºi de prezentare nu sunt aplicabile în urmãtoarele

cazuri: tranzacþii cu plata pe bazã de acþiuni (IFRS 2

Plata pe bazã de acþiuni), tranzacþii de leasing (IAS 17

Contracte de leasing), evaluãri de stocuri la valoarea

realizabilã netã (IAS 2 Stocuri), evaluãri la valoa-

rea de utilizare privind deprecierea activelor (IAS 36

Deprecierea activelor). De asemenea, prezentãrile de

informaþii la valoarea justã nu sunt necesare pentru

active ale planului evaluate la valoarea justã în con-

formitate cu IAS 19 Beneficiile angajaþilor, investiþii

în planuri de pensii evaluate la valoarea justã potrivit

IAS 26 Contabilizarea ºi raportarea planurilor de

pensii ºi active a cãror valoare recuperabilã este valoa-

rea justã minus costurile asociate cedãrilor, în confor-

mitate cu IAS 36 Deprecierea activelor.

Un alt aspect fundamental privind domeniul de

aplicare al Cadrului general de evaluare la valoarea

justã propriu IFRS 13 îl reprezintã faptul cã acesta

„este aplicabil atât evaluãrii iniþiale, cât ºi evaluãrii

ulterioare, dacã valoarea justã este prevãzutã sau

permisã în alte IFRS-uri” (pct. 8).

Urmãtoarele elemente preluate din IFRS 13 pre-

zintã interes pentru personalizarea valorii juste:

(a) Definiþia valorii juste: preþul care ar fi în-

casat pentru vânzarea unui activ sau plãtit pentru

transferul unei datorii într-o tranzacþie reglementatã

între participanþi pe piaþã la data de evaluare.

ªi pentru ca definiþia sã fie cât mai relevantã,

acesteia i se asociazã:

Modelul costului: valoarea care ar fi necesarã în

acel moment pentru a înlocui capacitatea de serviciu a

activului, denumitã deseori costul curent de înlocuire.

(b) Activul sau datoria ca obiect al evaluãrii

(pct. 11), respectiv caracteristicile care ar determina

valoarea activului sau a datoriei la data de evaluare,

cum ar fi, de exemplu, în cazul activului, condiþia ºi

amplasamentul, respectiv existenþa de restricþii privind

vânzarea sau utilizarea acestuia.

De asemenea, activul sau datoria evaluat(ã) se

poate afla în una dintre situaþiile:

un activ sau o datorie de sine stãtãtor (stãtã-

toare), de exemplu, un instrument financiar ori un

activ nefinanciar; sau

un grup de active, un grup de datorii ori un

grup de active ºi datorii (de exemplu, o unitate).

(c) Valoarea justã la recunoaºterea iniþialã:

„Atunci când se dobândeºte un activ sau se

preia o datorie într-o tranzacþie de schimb, preþul

tranzacþiei pentru activul sau datoria respectiv(ã) este

preþul plãtit pentru dobândirea activului sau încasat

pentru preluarea datoriei (un preþ de intrare). În

schimb, valoarea justã a activului sau a datoriei este

preþul care ar fi încasat pentru vânzarea activului

sau plãtit pentru transferul datoriei (un preþ de ieºire).

Entitãþile nu vând în mod necesar activele la preþurile

la care le-au dobândit. În mod similar, entitãþile nu

transferã în mod necesar datoriile la preþurile la care

le-au preluat.” (pct. 57)

„În multe cazuri, preþul tranzacþiei va fi egal

cu valoarea justã (de exemplu, un astfel de caz poate

fi dacã, la data tranzacþiei, tranzacþia de cumpãrare

a unui activ are loc pe piaþa pe care ar fi vândut

activul).” (pct. 58)

„Atunci când stabileºte dacã valoarea justã

la recunoaºterea iniþialã este egalã cu preþul tranzac-

þiei, o entitate trebuie sã þinã cont de factorii specifici

tranzacþiei ºi activului sau datoriei. La pct. B4 sunt

descrise situaþiile în care este posibil ca preþul tran-

zacþiei sã nu reprezinte valoarea justã a unui activ

sau a unei datorii la recunoaºterea iniþialã.” (pct. 59)

„Dacã un alt IFRS impune sau permite unei

entitãþi sã evalueze iniþial un activ sau o datorie la

valoarea justã, iar preþul tranzacþiei este diferit de

valoarea justã, entitatea trebuie sã recunoascã câº-

tigul sau pierderea rezultat(ã) în profit sau pierdere,

cu excepþia cazului în care IFRS-ul respectiv prevede

altfel.” (pct. 60)

Prezintã interes ºi urmãtoarele definiþii:

Preþul de intrare: preþul plãtit pentru do-

bândirea unui activ sau încasat pentru preluarea unei

datorii într-o tranzacþie de schimb.

Preþul de ieºire: preþul care ar fi încasat pen-

tru vânzarea unui activ sau plãtit pentru transferul unei

datorii.

(d) Tranzacþia: prezumþia cã „activul sau dato-

ria este tranzacþionat(ã) printr-o tranzacþie reglemen-

tatã de vânzare a activului sau de transfer al datoriei,

între participanþi pe piaþã, la data de evaluare, în

condiþii de piaþã actuale” (pct. 15).

Tranzacþia de vânzare a activului sau de transfer

al datoriei are loc fie (d1) „pe piaþa principalã a

activului sau a datoriei”, fie (d2) „în lipsa unei pieþe

principale, pe piaþa cea mai avantajoasã pentru activ

sau pentru datorie” (pct. 16).

(e) Participanþii pe piaþã: „o entitate trebuie

sã evalueze valoarea justã a unui activ sau a unei

datorii pe baza ipotezei (...) cã participanþii pe piaþã

acþioneazã pentru a obþine un beneficiu economic

maxim” (pct. 22).


BIBLIOGRAFIE

1. Van Greuning, H., Scott, D., Terblanche, S. (2011), Standarde Internaþionale de Raportare

Financiarã. Ghid practic, ediþia a VI-a, Editura Irecson, Bucureºti.

2. IASB (2011), Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la

1 ianuarie 2011, traducere, Editura CECCAR, Bucureºti.

3. Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu modificãrile

ºi completãrile ulterioare.

4. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile

conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009, cu modificãrile


5. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 2.239/2011 pentru aprobarea Sistemului simplificat de

contabilitate, publicat în Monitorul Oficial nr. 522 bis/25.07.2011.

6. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 52/2012 privind principalele aspecte legate de întocmirea

ºi depunerea situaþiilor financiare anuale ºi a raportãrilor anuale la unitãþile teritoriale ale Ministerului

Finanþelor Publice, publicat în Monitorul Oficial nr. 46/19.01.2012.

(f) Preþul: „valoarea justã reprezintã preþul

care ar fi încasat la vânzarea unui activ sau plãtit la

transferul unei datorii într-o tranzacþie reglementatã

pe piaþa principalã (sau pe piaþa cea mai avanta-

joasã), la data de evaluare, în condiþii de piaþã actuale

(adicã la un preþ de ieºire), indiferent dacã preþul

respectiv este observabil direct sau este estimat uti-

lizând altã tehnicã de evaluare” (pct. 24). Preþul de

piaþã nu trebuie ajustat pentru costurile tranzacþiei,

iar costurile tranzacþiei nu includ costurile de transport

(pct. 25 ºi 26).

(g) Momentul evaluãrii: „cadrul general de

evaluare la valoarea justã (...) este aplicabil atât

evaluãrii iniþiale, cât ºi evaluãrii ulterioare, dacã

valoarea justã este prevãzutã sau permisã în alte

IFRS-uri” (pct. 8).

(h) Tehnicile de evaluare: în principal se folo-

sesc trei tehnici:

(h1) abordarea bazatã pe piaþã: „utilizeazã

preþurile ºi alte date relevante generate de tranzac-

þiile pieþei, care implicã active, datorii sau un grup

de active ºi datorii identice sau comparabile (adicã

similare), cum ar fi o întreprindere” (pct. B5);

(h2) modelul costului: „reflectã valoarea care

ar fi necesarã în acel moment pentru a înlocui capaci-

tatea de serviciu a activului (denumitã deseori costul

actual de înlocuire)” (pct. B8). „Din perspectiva unui

participant pe piaþã ca vânzãtor, preþul care ar fi

obþinut pentru activ se bazeazã pe costurile suportate

de un participant pe piaþã, cumpãrãtor, pentru a achi-

ziþiona sau construi un activ înlocuitor cu utilitate

comparabilã, ajustat pentru uzurã moralã (...)”

(pct. B9). Sensul acordat uzurii morale este cel de

deteriorare fizicã, uzurã a funcþionãrii (tehnologicã)

ºi uzurã economicã. Deci un sens mai larg decât cel

de amortizare, o abordare a costului istoric în scopul

raportãrii financiare sau în scopul impozitãrii pe baza

unei durate de funcþionare specificate;

(h3) abordarea pe bazã de venit: constã în

„conversia valorilor viitoare (de exemplu, fluxuri de

trezorerie sau venituri ºi cheltuieli) într-o singurã

valoare actualã (adicã actualizatã). Când se utilizea-

zã abordarea pe bazã de venit, evaluarea valorii juste

reflectã estimãrile actuale ale pieþei privind acele va-

lori viitoare” (pct. B10).

Tehnicile de evaluare pe bazã de venit se di-

ferenþiazã dupã cum urmeazã:

tehnicile valorii actualizate axate pe o teh-

nicã de ajustare a ratei de actualizare ºi pe o tehnicã

a fluxurilor de trezorerie preconizate (pct. B11 ºi

B12);

„modelele de evaluare a opþiunii, cum ar fi

formula Black-Scholes-Merton sau un model binomi-

nal (adicã modelul raster-lattice), care includ tehnici

de obþinere a valorii actualizate ºi reflectã atât va-

loarea-timp, cât ºi valoarea intrinsecã a unei opþiuni”

(pct. B11 lit. b));

„metoda veniturilor în plus pe mai multe pe-

rioade, utilizatã pentru evaluarea valorii juste a unor

imobilizãri necorporale” (pct. B11 lit. c)).

Va urma...

Practic

ã cont

abilã


Contabilitatea capitalurilor.Studii de caz– partea a III-a –

Ioan MOROªAN, expert contabilSuceava

Key terms: share capital, in-kind contribution, cash contribution, face value, share premium,bonds, reserves, own shares, equity, subscription right, issue price


Equity Accounting. Case Studies

This material presents the evidence of establishment, development, and reduction ofshare capital, of capital primes, the reserves of the enterprise, the revaluation reserves,the gains or losses related to the equity instruments, of loans and accumulatedliabilities.

Studiul de caz 22

Se creeazã SC Dorna SA, în urmãtoarele condiþii:Capital subscris = 4.000 leiNumãr de acþiuni = 4.000 titluriValoarea nominalã a unei acþiuni = 1 leuCheltuieli de constituire plãtite prin contul bancar al societãþii = 1.100 lei

a) Subscrierea celor 4.000 acþiuni 1 leu/acþiune = 4.000 lei se înregistreazã pe baza Borderouluiacþiunilor:

456 = 1011 4.000 lei„Decontãri cu acþionarii/ „Capital subscris nevãrsat”

asociaþii privind capitalul”

b) Plata cheltuielilor de constituire, de 1.100 lei, din contul bancar al societãþii:

201 = 5121 1.100 lei„Cheltuieli de constituire” „Conturi la bãnci în lei”

c) Depunerea a 50% din capitalul social subscris în contul bancar:

5121 = 456 2.000 lei„Conturi la bãnci în lei” „Decontãri cu acþionarii/


ªi:

1011 = 1012 2.000 lei„Capital subscris nevãrsat” „Capital subscris vãrsat”


d) Unul dintre acþionari, care a subscris 2.000 lei, face în echivalenþã un aport sub formã de mijloacede transport:

2133 = 456 2.000 lei„Mijloace de transport” „Decontãri cu acþionarii/


ªi:

1011 = 1012 2.000 lei„Capital subscris nevãrsat” „Capital subscris vãrsat”

Studiul de caz 23

Notã:Capitalul social poate fi redus prin: micºorarea numãrului de acþiuni sau pãrþi sociale; reducerea valorii nominale a acþiunilor sau pãrþilor sociale; dobândirea propriilor acþiuni, urmatã de anularea lor.

La SC Cristy SA, situaþia în contabilitate se prezintã astfel:Capital social = 60.000 leiRezerve = 12.000 lei

72.000 leiNumãr de acþiuni = 10.000 titluriValoarea nominalã a unei acþiuni = 6 leiAre loc diminuarea capitalului cu 10%.

a) Modalitatea reducerii numãrului de acþiuni cu 10% (10.000 acþiuni 10%) prin rambursarea cãtreacþionari a 1.000 acþiuni 6 lei/acþiune (valoarea nominalã) = 6.000 lei:

1012 = 456 6.000 lei„Capital subscris vãrsat” „Decontãri cu acþionarii/


– iar la rambursare:

456 = 5121 6.000 lei„Decontãri cu acþionarii/ „Conturi la bãnci în lei”


b) Modalitatea reducerii valorii nominale de la 6 lei la 5,4 lei. 10.000 acþiuni (6 lei – 5,4 lei) = 6.000 lei.Titularii de acþiuni primesc suma de 0,6 lei pentru fiecare titlu de valoare:

1012 = 456 6.000 lei„Capital subscris vãrsat” „Decontãri cu acþionarii/


– iar la rambursare:

456 = 5121 6.000 lei„Decontãri cu acþionarii/ „Conturi la bãnci în lei”


c) Rãscumpãrarea ºi anularea a 10% din numãrul de acþiuni, deci a 1.000 de acþiuni, preþ de rãscum-pãrare 6,4 lei/titlu, valoare totalã 6.400 lei:

– Rãscumpãrarea acþiunilor proprii:

109 = 5121 6.400 lei„Acþiuni proprii” „Conturi la bãnci în lei”


– Anularea acþiunilor:

% = 109 6.400 lei1012 „Acþiuni proprii” 6.000 lei

„Capital subscris vãrsat”149 400 lei

„Pierderi legate de emiterea,rãscumpãrarea, vânzarea,cedarea cu titlu gratuit sau

anularea instrumentelorde capitaluri proprii”

Studiul de caz 24

Notã:Relaþia de calcul al activului net contabil (ANC) este de forma:

ANC = Activ real – Datorii sau ANC = Capitaluri proprii – Active fictive

Activ real = Activ bilanþier – Active fictive

În componenþa activelor fictive sunt incluse urmãtoarele structuri: cheltuielile de constituire a societãþii, inclusiv cele cu emisiunea de acþiuni; activele de regularizare ºi asimilate; primele privind rambursarea obligaþiunilor.

Valoarea matematicã contabilã a titlurilor sau valoarea bilanþierã este egalã cu situaþia contabilãnetã sau activul net contabil raportat(ã) la numãrul de titluri.

SC Mara SA are o structurã a capitalurilor proprii de forma:Capital social = 240.000 leiRezerve (+) = 49.200 leiActive fictive (–) = 1.200 leiActiv net contabil = 288.000 leiNumãr de acþiuni = 120.000 titluri

Sã se calculeze valoarea contabilã a unei acþiuni.

Valoarea contabilã a unei acþiuni = 288.000 lei = 2,4 lei120.000 titluri

Studiul de caz 25

Notã:Creºterea capitalului prin aporturi în numerar se poate efectua dupã douã metode: creºterea valorii nominale a acþiunilor existente; emiterea de noi acþiuni.

Prima modalitate evitã creºterea numãrului iniþial de acþiuni ºi modificarea echilibrului dintre acþionari.Ea devine aplicabilã prin consimþãmântul unanim al acþionarilor.

Apelul la cea de-a doua modalitate impune din partea societãþii sã îºi stabileascã preþul de emisiunepentru acþiunile noi. Acestea se plaseazã între valoarea matematicã contabilã a vechilor acþiuni (limitamaximã) ºi valoarea lor nominalã (limita minimã).

În situaþia în care preþul de emisiune al acþiunilor noi este mai mic decât valoarea matematicã contabilãa acþiunilor vechi se produce „efectul de dilatare” a capitalului, care la rândul sãu antreneazã o pierdere


(Q V) + (Q’ E)Q + Q’

Q’ (V – E)Q + Q’

960.000 + 220.00050.000

1.180.00050.000

= = 23,6 lei/acþiune

10.00050.000

(24 – 22) =10.00050.000

2 = 0,4 lei

pentru acþionarii vechi care nu participã la subscrierea de noi acþiuni. Pentru a compensa aceastã pierderese apeleazã la drepturile preferenþiale de subscriere (DS). Considerate ca titluri de valoare, DS sunt titluride valoare negociabile care intrã în paritate cu acþiunile vechi. Mãrimea lor se calculeazã ca diferenþãîntre valoarea matematicã contabilã veche ºi valoarea matematicã nouã a unei acþiuni.

Raþionamentul calculãrii valorii teoretice a unui DS se prezintã astfel:

Capitalul propriu înaintea creºterii prin aporturi noi = Q V

Creºterea = Q’ E

Capitalul propriu rezultat în urma creºterii = (Q V) + (Q’ E)

Valoarea matematicã contabilã a unei acþiuni dupã creºterea capitalului propriu =

Valoarea teoreticã a dreptului de subscriere =

unde:Q = numãrul acþiunilor vechi;Q’ = numãrul acþiunilor noi;V = valoarea matematicã contabilã a vechilor acþiuni;E = preþul de emisiune a noilor acþiuni.

SC ªery SA are o structurã a capitalurilor proprii de forma:Capital social = 800.000 leiRezerve = 160.000 lei

960.000 lei

Capitalul este reprezentat de 40.000 de acþiuni.Valoarea nominalã = 20 lei/acþiuneValoarea contabilã = 24 lei/acþiune

Societatea decide sã îºi majoreze capitalul cu 200.000 lei prin emiterea a 10.000 de acþiuni noi acãror valoare nominalã este de 20 lei/acþiune. Deci o nouã acþiune este emisã pentru 4 acþiuni vechi.Preþul de emisiune este de 22 lei/acþiune.

În acest caz situaþia în contabilitate se prezintã astfel:Capital social iniþial = 800.000 leiRezerve = 160.000 lei

960.000 lei

Creºterea capitalului propriu (10.000 acþiuni 22 lei/acþiune) = 220.000 lei,din care: creºterea capitalului social (10.000 acþiuni 20 lei/acþiune) = 200.000 lei; prime de emisiune (10.000 acþiuni 2 lei/acþiune) = 20.000 lei.

Valoarea matematicã contabilã nouã =

Raportul acþiuni vechi/acþiuni noi este 4/1.

Dreptul de subscriere = 24 – 23,6 = 0,4 lei sau 1 DS =

456 = % 220.000 lei„Decontãri cu acþionarii/ 1011 200.000 lei

asociaþii privind capitalul” „Capital subscris nevãrsat”1041 20.000 lei

„Prime de emisiune”


Datele pot fi interpretate astfel: Solicitantul unei acþiuni noi plãteºte societãþii comerciale 22 lei pentru o acþiune care valoreazã

23,6 lei. Proprietarul unei acþiuni vechi ar pierde 0,4 lei/acþiune (24 lei – 23,6 lei). Pentru a evita aceastã

situaþie, fiecare solicitant al unui titlu nou va plãti 4 DS 0,4 lei = 1,6 lei purtãtorului a 4 acþiuni vechi.Procedând astfel, pentru fiecare acþiune veche, purtãtorul primeºte 0,4 lei, ceea ce îl face indiferent faþãde modificarea valorii contabile a titlurilor de la 24 lei la 23,6 lei.

Se poate considera cã fiecare cumpãrãtor potenþial trebuie sã „indemnizeze” 4 acþiuni vechi pentrua obþine dreptul de a cumpãra o acþiune nouã. Aceastã indemnizaþie se numeºte drept preferenþial desubscriere.

Studiul de caz 26

O societate comercialã cumpãrã 1.000 de titluri din propriile acþiuni, valoare nominalã 20 lei/acþiune,preþ de rãscumpãrare 28 lei/acþiune. Acþiunile sunt distribuite salariaþilor la un preþ de 24 lei/acþiune.

a) Rãscumpãrarea propriilor acþiuni: 1.000 acþiuni 28 lei/acþiune = 28.000 lei:

109 = 5121 28.000 lei„Acþiuni proprii” „Conturi la bãnci în lei”

b) Acþiunile rãscumpãrate sunt distribuite salariaþilor la preþul de 24 lei/acþiune 1.000 acþiuni =24.000 lei:

% = 109 28.000 lei5121 „Acþiuni proprii” 24.000 lei

„Conturi la bãnci în lei”149 4.000 lei

„Pierderi legate de emiterea,rãscumpãrarea, vânzarea,cedarea cu titlu gratuit sau

anularea instrumentelorde capitaluri proprii”

c) În cazul în care acþiunile s-ar vinde terþilor la preþul de 30 lei/acþiune 1.000 acþiuni = 30.000 lei:

5121 = % 30.000 lei„Conturi la bãnci în lei” 109 28.000 lei

„Acþiuni proprii”141 2.000 lei

„Câºtiguri legate de vânzareasau anularea instrumentelor

de capitaluri proprii”

Notã:În locul contului 5121 „Conturi la bãnci în lei” se poate folosi contul 461 „Debitori diverºi”, dacã

banii nu s-au încasat imediat.

Studiul de caz 27

SC Take SA achiziþioneazã un utilaj în valoare de 100.000 lei, TVA 24%, subvenþionat de la bugetpentru suma de 30.000 lei. Utilajul se amortizeazã liniar în 5 ani.


a) Achiziþionarea de la furnizori, pe bazã de facturã, a utilajului:

% = 404 124.000 lei2131 „Furnizori de imobilizãri” 100.000 lei

„Echipamente tehnologice(maºini, utilaje ºi

instalaþii de lucru)”4426 24.000 lei

„TVA deductibilã”

b) Înregistrarea subvenþiei de primit ºi încasarea sa:

4451 = 4751 30.000 lei„Subvenþii guvernamentale” „Subvenþii guvernamentale

pentru investiþii”

5121 = 4451 30.000 lei„Conturi la bãnci în lei” „Subvenþii guvernamentale”

c) Amortizarea utilajului în primul an de funcþionare:

6811 = 2813 20.000 lei„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaþiilor,

privind amortizarea mijloacelor de transport, imobilizãrilor” animalelor ºi plantaþiilor”

– Amortizarea corespunzãtoare valorii subvenþionate a utilajului:

4751 = 7584 6.000 lei„Subvenþii guvernamentale „Venituri din subvenþii

pentru investiþii” pentru investiþii”

Studiul de caz 28

Societatea comercialã Mara SA emite 1.500 de obligaþiuni nominative, care au o valoare nominalãde 25 lei/obligaþiune. Împrumutul este rambursabil în 2 ani, iar rata dobânzii este de 40% pe an. Preþul deemisiune al unei obligaþiuni este egal cu valoarea sa nominalã, deci împrumutul nu beneficiazã de primãde rambursare. În cei 2 ani, în urma tragerii la sorþi, se ramburseazã câte o serie de 750 de obligaþiuni,împrumutul fiind rambursabil dupã metoda amortismentelor constante.

Tabloul de amortizare a împrumutului obligatar

Înregistrãrile în contabilitatea SC Mara SA sunt urmãtoarele:

a) Emiterea obligaþiunilor conform prospectului de emisiune ºi subscrierea acestora de cãtre obligatari:

Numãrul Valoarea Dobânda ValoareaAnul de obligaþiuni împrumutului anualã amortizatã Anuitatea

rãmase de rambursat1 1.500 37.500 15.000 18.750 33.750

2 750 18.750 7.500 18.750 26.250

100.000 lei5 ani

= 20.000 lei, din care:Amortizarea anualã =

30.000 lei5 ani

= 6.000 leiAmortizarea anualã subvenþionatã =


BIBLIOGRAFIE

1. Moroºan, I. (2010), Contabilitate financiarã ºi de gestiune. Studii de caz ºi sinteze de reglementãri,

Editura CECCAR, Bucureºti.

2. Ristea, M. (coordonator) (2005), Contabilitatea financiarã a întreprinderii, Editura Universitarã,

Bucureºti.

3. Revista Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor.

4. Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004,

cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.




461 = 161 37.500 lei„Debitori diverºi” „Împrumuturi din emisiuni

de obligaþiuni”

b) Încasarea prin bancã a valorii obligaþiunilor emise:

5121 = 461 37.500 lei„Conturi la bãnci în lei” „Debitori diverºi”

c) La sfârºitul primului an se trage la sorþi prima serie de 750 de obligaþiuni ºi se înregistreazã dobândaaferentã:

666 = 1681 15.000 lei„Cheltuieli privind dobânzile” „Dobânzi aferente

împrumuturilor dinemisiuni de obligaþiuni”

d) Rãscumpãrarea primei serii de 750 de obligaþiuni:

505 = 5121 18.750 lei„Obligaþiuni emise „Conturi la bãnci în lei”ºi rãscumpãrate”

e) Se anuleazã obligaþiunile rãscumpãrate, micºorându-se concomitent ºi împrumutul:

161 = 505 18.750 lei„Împrumuturi din emisiuni „Obligaþiuni emise

de obligaþiuni” ºi rãscumpãrate”

f) Înregistrarea plãþii dobânzii datorate obligatarilor:

1681 = 5121 15.000 lei„Dobânzi aferente „Conturi la bãnci în lei”împrumuturilor din

emisiuni de obligaþiuni”

g) Decontarea (închiderea) la sfârºitul exerciþiului financiar a cheltuielilor cu dobânda:

121 = 666 15.000 lei„Profit sau pierdere” „Cheltuieli privind dobânzile”

Notã:La sfârºitul celui de-al doilea an se fac aceleaºi înregistrãri, conform datelor din tabloul de amortizare

a împrumutului obligatar.

Practicã contabilã


Divizarea societãþilor comerciale

Mariana STOICA, ec.Liviu SEBE, ec.Bucureºti

Restructurarea, posibilitatea de sporire a gra-

dului de profitabilitate sau, din contrã, existenþa unor

deficienþe în cadrul unor societãþi, la care se adaugã

ºi alte considerente economice, sunt o serie de factori

care îi determinã pe administratorii, patronii sau

acþionarii unor societãþi comerciale sã recurgã la di-

vizarea acestor entitãþi economice. Societatea divizatã

(scindatã) efectueazã aporturi la societãþi noi sau

existente, pe baza proiectului de divizare. Divizarea

se poate face prin împãrþirea întregului patrimoniu al

elementelor de natura activelor, datoriilor ºi capita-

lurilor proprii ale unei societãþi comerciale care îºi

înceteazã existenþa între douã sau mai multe societãþi

comerciale existente sau care iau astfel fiinþã.

Divizarea societãþilor comerciale este reglementa-

tã la nivel european prin Directiva a VI-a privind divi-

zarea societãþilor comerciale (Directiva 82/891/CEE

a Consiliului din 17 decembrie 1982), iar pe plan

naþional, de Legea nr. 31/1990 privind societãþile co-

merciale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile

ulterioare, lege care preia în mare mãsurã reglemen-

tãrile europene.

Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã,

cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, prevede

la art. 7 cã societãþile comerciale au obligaþia sã efec-

tueze inventarierea generalã a elementelor de natura

activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii deþinute

la începutul activitãþii, cel puþin o datã în cursul

exerciþiului financiar, precum ºi în cazul fuziunii,

divizãrii sau lichidãrii ºi în alte situaþii prevãzute de

lege.

De asemenea, Normele privind organizarea ºi

efectuarea inventarierii elementelor de natura acti-

velor, datoriilor ºi capitalurilor proprii, aprobate prin

Key terms: division, stocking, elements such as assets, liabilities or equity, social parts


The Division of Commercial Societies

The restructuring process, the possibility of enhancing the profitability degree orvice versa, the existence of defaults in some societies, to which other economicconsiderations are added, are a series of factors that persuade managers, masters orshareholders of some commercial societies to call the division of these economicentities. The divided (segregated) society performs inputs to new or current societiesbasing on the division project. The division is made through the separation of thewhole patrimony of elements such as assets, liabilities and equity of a commercialsociety that ends its existence between two or more current commercial societiesthat are born this way.

The division of commercial societies is regulated at European level by the Sixth VATDirective concerning the division of commercial societies on shares (the Directive82/891/CEE of the Council from the 17th of December 1982) and at national level byLaw no. 31/1990 concerning the commercial societies, republished, with subsequentamendments and additions, taking over the most European regulations.


Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 2.861/2009,

prevãd la pct. 2(1) cã, în temeiul prevederilor Legii

contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã, entitãþile au

obligaþia sã efectueze inventarierea elementelor de

natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii deþi-

nute, la începutul activitãþii, cel puþin o datã în cursul

exerciþiului financiar pe parcursul funcþionãrii lor ºi

în cazul fuziunii sau încetãrii activitãþii.

Art. 2501 din Legea nr. 31/1990, republicatã,

prevede cã divizarea este operaþiunea prin care o parte

din patrimoniul unei societãþi comerciale se desprinde

ºi este transferatã ca întreg uneia sau mai multor so-

cietãþi existente ori unor societãþi care sunt astfel con-

stituite, în schimbul alocãrii de acþiuni sau pãrþi sociale

ale societãþilor beneficiare cãtre:

a) acþionarii sau asociaþii societãþii care transferã

activele (desprindere în interesul acþionarilor ori aso-

ciaþilor); sau

b) societatea care transferã activele (desprindere

în interesul societãþii).

Studiu de caz

A. În proiectul de divizare întocmit de societatea comercialã D, care se divizeazã integral ºi îºiînceteazã activitatea prin transferarea patrimoniului cãtre societãþile comerciale E ºi F, s-a prevãzut cãsocietatea comercialã D le va transmite acestora elemente de activ ºi de pasiv în sumã totalã de25.120.000 lei:

- lei -

Elemente de activ Societatea comercialã E Societatea comercialã F

Terenuri (cont 211) 3.000.000 5.600.000

Construcþii (cont 212) 9.600.000 2.500.000

Materii prime (cont 301) 520.000 680.000

Materiale consumabile (cont 302) 80.000 320.000

Mãrfuri (cont 371) 240.000 520.000

Clienþi (cont 411) 1.100.000 760.000

Conturi la bãnci în lei (cont 5121) 90.000 110.000

Total activ 14.630.000 10.490.000

Elemente de pasiv Societatea comercialã E Societatea comercialã F

Capital (cont 101) 1.160.000 840.000

Rezultat reportat – profit (cont 117) 900.000 1.340.000

Rezerve din reevaluare (cont 105) 170.000 500.000

Rezerve legale (cont 1061) 232.000 168.000

Rezultat financiar – profit sau pierdere (cont 121) 1.258.000 662.000

Furnizori (cont 401) 10.500.000 6.700.000

Clienþi – creditori (cont 419) 410.000 280.000

Total pasiv 14.630.000 10.490.000

B. Societãþile comerciale E ºi F, cãrora li se transmit elemente patrimoniale de activ ºi de pasiv în sumãde 14.630.000 lei, respectiv 10.490.000 lei, le vor aloca celor patru asociaþi ai societãþii comerciale D unnumãr de 24.000 pãrþi sociale a câte 100 lei fiecare, astfel:

societatea comercialã E – 13.800 pãrþi sociale; societatea comercialã F – 10.200 pãrþi sociale.

C. Societatea comercialã D, care s-a divizat integral ºi îºi înceteazã activitatea, în conformitate cupct. 2(1) din Normele privind organizarea ºi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,datoriilor ºi capitalurilor proprii, a efectuat inventarierea acestor elemente ºi a constatat urmãtoarele:


- lei -

Diferenþe negative rezultate din reevaluarea terenurilor 760.000

Pierderi neimputabile din deprecierea materiilor prime 90.000

Lipsuri de inventar neimputabile constatate la materialele consumabile 44.000

Datorii neimputabile prescrise cãtre furnizori 250.000

Clienþi incerþi sau în litigiu 100.000

I. Societatea comercialã D va înregistra în contabilitate sumele reprezentând diferenþele din reevaluare,pierderile din deprecierea materiilor prime, lipsurile de inventar, datoriile prescrise cãtre furnizori ºi clienþiiincerþi sau în litigiu, anterior transmiterii elementelor patrimoniale cãtre societãþile comerciale E ºi F, astfel:

a) Înregistrarea descreºterii faþã de valoarea contabilã a terenurilor:

105 = 211 760.000 lei

b) Înregistrarea valorii pierderilor din deprecierea materiilor prime, neimputabile:

601 = 301 90.000 lei

c) Înregistrarea valorii materialelor consumabile constatate lipsã la inventar, neimputabile:

602 = 302 44.000 lei

d) Înregistrarea valorii datoriilor prescrise cãtre furnizori, neimputabile:

401 = 758 250.000 lei

e) Înregistrarea valorii clienþilor incerþi sau în litigiu:

654 = 411 100.000 lei

II. Societatea comercialã D va înregistra în contabilitate elementele de natura activelor, datoriilor ºicapitalurilor proprii transmise societãþilor comerciale E ºi F, astfel:

a) Înregistrarea scãderii din evidenþã a elementelor de capitaluri proprii transmise societãþii comer-ciale E:

% = 456 3.720.000 lei1012 1.160.000 lei117 900.000 lei105 170.000 lei1061 232.000 lei121 1.258.000 lei

b) Înregistrarea scãderii din evidenþã a elementelor de activ transmise societãþii comerciale E:

892 = % 14.630.000 lei211 3.000.000 lei212 9.600.000 lei301 520.000 lei302 80.000 lei371 240.000 lei4111 1.100.000 lei5121 90.000 lei

c) Înregistrarea scãderii din evidenþã a elementelor de pasiv transmise societãþii comerciale E (cuexcepþia capitalurilor proprii):


% = 892 14.630.000 lei401 10.500.000 lei419 410.000 lei456 3.720.000 lei

d) Înregistrarea scãderii din evidenþã a elementelor de capitaluri proprii transmise societãþii comer-ciale F:

% = 456 3.510.000 lei1012 840.000 lei117 1.340.000 lei105 500.000 lei1061 168.000 lei121 662.000 lei

e) Înregistrarea scãderii din evidenþã a elementelor de activ transmise societãþii comerciale F:

892 = % 10.490.000 lei211 5.600.000 lei212 2.500.000 lei301 680.000 lei302 320.000 lei371 520.000 lei4111 760.000 lei5121 110.000 lei

f) Înregistrarea scãderii din evidenþã a elementelor de pasiv transmise societãþii comerciale F (cuexcepþia capitalurilor proprii):

% = 892 10.490.000 lei401 6.700.000 lei419 280.000 lei456 3.510.000 lei

III. Societatea comercialã E, care a primit elemente de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilorproprii ºi care urmeazã a se constitui, va evidenþia în contabilitate valoarea elementelor primite, precumºi pãrþile sociale alocate societãþii comerciale D:

a) Înregistrarea capitalurilor proprii primite:

456 = % 3.720.000 lei1012 1.160.000 lei117 900.000 lei105 170.000 lei1061 232.000 lei121 1.258.000 lei

b) Înregistrarea elementelor de activ primite:

% = 891 14.630.000 lei211 3.000.000 lei212 9.600.000 lei301 520.000 lei302 80.000 lei371 240.000 lei4111 1.100.000 lei5121 90.000 lei


c) Înregistrarea elementelor de pasiv primite:

891 = % 14.630.000 lei401 10.500.000 lei419 410.000 lei456 3.720.000 lei

d) Înregistrarea capitalului social în valoare de 1.380.000 lei, reprezentând numãrul de pãrþi socialeºi valoarea nominalã a unei pãrþi sociale alocate de societatea comercialã E asociaþilor societãþiicomerciale D:

456 = 1012 1.380.000 lei

ªi:

% = 456 1.380.000 lei213 aport în naturã5121 aport în numerarsau

5311

În actul constitutiv al societãþii comerciale E, rezultatã prin divizare, vor fi precizaþi ºi asociaþii societãþiicomerciale D, care s-a divizat ºi a transmis elemente de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii.

IV. Societatea comercialã F, care a primit elemente de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilorproprii ºi care urmeazã a se constitui, va înregistra în contabilitate valoarea elementelor primite, precumºi pãrþile sociale alocate societãþii comerciale D:

a) Înregistrarea capitalurilor proprii primite:

456 = % 3.510.000 lei1012 840.000 lei117 1.340.000 lei105 500.000 lei1061 168.000 lei121 662.000 Iei

b) Înregistrarea elementelor de activ primite:

% = 891 10.490.000 lei211 5.600.000 lei212 2.500.000 lei301 680.000 lei302 320.000 lei371 520.000 lei4111 760.000 lei5121 110.000 lei

c) Înregistrarea elementelor de pasiv primite:

891 = % 10.490.000 lei401 6.700.000 lei419 280.000 lei456 3.510.000 lei

d) Înregistrarea capitalului social în valoare de 1.020.000 lei, reprezentând numãrul de pãrþi socialeºi valoarea nominalã a unei pãrþi sociale alocate de societatea comercialã F asociaþilor societãþiicomerciale D:


456 = 1012 1.020.000 lei

ªi:

% = 456 1.020.000 lei213 aport în naturã5121 aport în numerar

În actul constitutiv al societãþii comerciale F, rezultatã prin divizare, vor fi înscriºi asociaþii societãþiicomerciale D, care s-a divizat ºi a transmis elemente de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilorproprii.

Ordonanþa Guvernului nr. 30/2011 pentru mo-

dificarea ºi completarea Legii nr. 571/2003 privind

Codul fiscal, precum ºi pentru reglementarea unor

mãsuri financiar-fiscale, cu modificãrile ºi comple-

tãrile ulterioare, modificã prevederile art. 34 alin. (11)

din Codul fiscal astfel:

„(...) c) contribuabilii înfiinþaþi prin divizarea unei

persoane juridice române împart impozitul pe profit

datorat pentru anul precedent de societatea cedentã

proporþional cu valoarea activelor ºi pasivelor trans-

ferate, conform proiectului întocmit potrivit legii. În

situaþia în care societatea cedentã înregistreazã pier-

dere fiscalã în anul precedent, contribuabilii nou-în-

fiinþaþi determinã plãþile anticipate potrivit prevederilor

alin. (7) ºi (9);

d) contribuabilii care primesc active ºi pasive

prin operaþiuni de divizare a unei persoane juridice

române, începând cu trimestrul în care operaþiunile

respective produc efecte, potrivit legii, însumeazã im-

pozitul pe profit datorat de aceºtia pentru anul pre-

cedent cu impozitul pe profit datorat pentru anul

precedent de societatea cedentã, recalculat propor-

þional cu valoarea activelor ºi pasivelor transferate,

conform proiectului întocmit potrivit legii; (…)”.

Art. 34 alin. (12) lit. b) din Codul fiscal, modificat

de asemenea prin Ordonanþa Guvernului nr. 30/2011,

prevede:

„b) în cazul divizãrii, divizãrii parþiale ºi trans-

ferului de active, sediile permanente determinã plãþile

anticipate în baza impozitului pe profit datorat pentru

anul precedent de societatea cedentã, recalculat pentru

fiecare sediu permanent, proporþional cu valoarea

activelor ºi pasivelor transferate, potrivit legii. Societã-

þile cedente care nu înceteazã sã existe în urma efec-

tuãrii unei astfel de operaþiuni, începând cu trimestrul

în care operaþiunile respective produc efecte, potrivit

legii, ajusteazã plãþile anticipate datorate potrivit re-

gulilor prevãzute la alin. (11) lit. e)”.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004,

cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

2. Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu modificãrile


3. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea

ºi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii, publicat

în Monitorul Oficial nr. 704/20.10.2009.

4. Ordonanþa Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 571/2003 privind

Codul fiscal, precum ºi pentru reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale, publicatã în Monitorul

Oficial nr. 627/02.09.2011, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Practicã contabilã


Agenþia de turism: activitãþi managerialeprivind conceperea ºi promovareaprodusului turistic la externUstinia RÃCHITÃ, lect. univ. dr.Universitatea Hyperion, Bucureºti

Managementul privind conceperea

ºi promovarea produsului turistic

în cadrul unei staþiuni turistice

Produsul turistic se formeazã prin valorificareaunor resurse naturale în condiþii specifice de producþie,incluzând o serie de activitãþi care permit transforma-rea lor în marfã, urmând a fi vândute consumatoruluiteoretic. Conceptul de produs turistic se referã la unansamblu de bunuri materiale ºi servicii capabile sã sa-

tisfacã nevoile de turism ale unei persoane între momen-tul plecãrii ºi momentul întoarcerii la locul de plecare.

Bunurile materiale ale produsului turistic sunt

concretizate în:

patrimoniul de resurse naturale, culturale,artistice, istorice, arheologice, tehnologice, medicale

etc., care formeazã cadrul fizic de bazã ºi care vorreprezenta o atracþie pentru turiºti;

anumite elemente de infrastructurã sau echi-pamente care, deºi nu genereazã motivaþia sau cerereade turism, contribuie în mod hotãrâtor la satisfacereaacesteia (hoteluri, restaurante, terenuri sau sãli de sport,

de spectacole, de conferinþe etc.); unele facilitãþi de acces legate de mijloacele

de transport (vehicule ºi cãi de comunicaþie) alesede turiºti pentru a ajunge la obiectivele dorite.

Produsul turistic nu este definit prin elementele

sale materiale ca atare, ci prin serviciile sau pres-

taþiile realizate prin intermediul lor.

Serviciile care dau conþinut produsului turisticsunt denumite servicii turistice ºi se constituie într-unansamblu de cel puþin patru tipuri de bazã: (i) serviciide transport; (ii) servicii de cazare; (iii) servicii de ali-mentaþie; ºi (iv) servicii de agrement.

Multitudinea firmelor care participã la realizareaunui produs turistic este un alt element de luat în seamã.

Key terms: tour operators, touristic packages, touristic product, service packages


The Travel Agency: Management Activities concerning the Touristic ProductManufacturing and Promotion in the External Area

The touristic products’ trading process is done either directly, through tour operators, orthrough the retail travel agencies. The object of exchange is represented by the uniquetouristic services (accommodation), as well as the combination of touristic services(called also composite products), integrating in their structure two or more services.

The selling process of the touristic products and services developed in the travelagency is composed of multiple phases. The travel agent approaches the potentialcustomer at first; he identifies his needs afterwards and exposes the characteristics,the advantages and benefits of the touristic product, solves the possible objectionsraised by the customer and eventually he closes the transaction.

The paper presents a case study in which, after analyzing the offer and the negotiationsamong parts, the service package is established both for individual tourists andorganized groups (transport by bus, for 40 persons) for seven nights and eight days inthe external area. The data/prices resulted are presented analytically, for each comfortcategory, taking also into account the distance to cover by bus.


În vederea prevenirii eventualelor stãri conflictualeîntre firmele participante la crearea produsului turistic,integrarea cât mai armonioasã a elementelor sale com-ponente este esenþialã, ceea ce impune cooperarea întretoate firmele ºi organismele implicate (transportatori,proprietari de hoteluri ºi restaurante, comercianþi etc.).

Piaþa produsului turistic

Piaþa produsului turistic este compusã din bunuriºi servicii concepute sã satisfacã cererea de vacanþe

ºi cãlãtorii de afaceri. Turoperatorii lanseazã pachete

turistice, care sunt vândute direct, prin propria reþeade distribuþie, sau prin agenþiile de voiaj detailiste, pebaza unui comision. Deci pachetele turistice sunt cãlã-torii organizate pe baza unor programe prestabilite ºidetaliate pe servicii turistice. Pachetele sunt vândute

în avans la un preþ fix.Comercializarea produsului turistic la extern

presupune parcurgerea urmãtoarelor etape:

organizarea preliminarã, când produsele suntconcepute ºi asamblate cu mult înainte de exprimareacererii clientului. Turoperatorul va alege destinaþia,

mijloacele de transport, cazarea ºi modalitatea de în-

soþire, incluse în pachet, înainte de a se oferi produsul

turistic pieþei;

conceperea serviciilor oferite, pornind de la

nivelul de bazã; serviciul oferit poate fi doar o ºedere

în vacanþã sau poate fi constituit din prestaþii mai com-

plexe: transport dus-întors, însoþire, transfer, cazare,

masã, divertisment, asigurare etc.;

stabilirea preþurilor, etapã în care preþul pro-

dusului este stabilit anticipat ºi se achitã, de obicei,

înainte de începerea cãlãtoriei; pentru unele produse

(în cazul cluburilor de vacanþã, unde se oferã anumite

pãrþi din pachetele turistice), plata în sistem de credit

devine tot mai utilizatã.

Pachetele turistice apar sub douã forme, ºi anu-

me: all-inclusive ºi formã mixtã.

Pachetele all-inclusive sunt forme tradiþionale

în care se oferã o multitudine de servicii ºi care includ

vacanþe cu pensiune completã, tururi organizate, croa-

ziere etc. Forma mixtã include transportul la destina-

þie combinat cu alte servicii ºi apare sub formula fly

and drive sau fly and hotel.

Informaþiile privind serviciile turistice îi pot fiprezentate turistului sub forma unor cataloage sau pli-ante, agenþia având obligaþia sã facã dovada cã turistula primit un exemplar din materialele respective. Aces-tea constituie modalitãþile principale de promovare a

produselor turistice de cãtre agenþiile de turism. Înafara pliantelor sau broºurilor, se pot realiza campanii

publicitare (în presã, la radio, la TV). Pachetele turis-tice ale turoperatorilor ºi comercializarea produselorturistice trebuie sã reprezinte imaginea calitãþii ºi sãse bucure de o reputaþie bunã. Succesul depinde decunoºtinþele de marketing ale experþilor, de utilitatea

pachetului turistic ºi de abilitatea de comercializarepe piaþã a acestuia.

Circuitul ºi comercializarea unui produs turistic la extern

Prestatori direcþi

Cazare: hoteluri, moteluri; sate de vacanþã; restaurante.

Transport: avion; autocar; vas; automobil; tren.

Prestaþii auxiliare: ghid; transferuri; excursii (culturale, sportive); asigurãri.

InputTuroperatori cumpãrã; rezervã; produc.

OutputProduse turistice circuite; sejururi; croaziere; produse tematice.

Broºuri

Puncte de vânzare

Turiºti


Studiu de caz: Managementul privind conceperea ºi promovarea produsului turistic pentru staþiuneaturisticã Halkidiki din Grecia

Pentru conceperea produsului turistic „Halkidiki”, potrivit celor prezentate anterior, s-a procedat astfel:

Contactarea partenerului extern

Agenþia de turism X din Bucureºti îi cere partenerului sãu grec, agenþia de turism Ave Tours, o ofertãde preþ privind cazarea ºi excursiile opþionale care se pot face în zonã (descriere, preþ, programãri, condiþiide participare). Astfel, agenþia X din Bucureºti primeºte urmãtoarea ofertã: cazarea se face în vile decategoria trei stele, compuse din studiouri ºi apartamente (ambele având hol, baie ºi bucãtãrie – opþionalTV în camerã, cu platã extra). Studiourile au un singur dormitor cu douã paturi, iar apartamentele au douãdormitoare cu câte douã paturi. Preþul unei nopþi de cazare diferã în funcþie de perioada solicitatã ºi detipul cazãrii pentru turiºtii individuali (pentru grupuri, preþul este negociabil) ºi în funcþie de numãrul deturiºti preconizaþi. Pentru rezervãri la grupuri, agenþia trebuie sã constituie o garanþie în valoare de2.000 euro pentru perioada 15 mai – 1 octombrie 2012. Astfel:

Pentru copii: între 0 ºi 3 ani, cazare gratuitã (în camerã cu pãrinþii); între 3 ºi 12 ani, 50% din preþul unei nopþi de cazare (pat suplimentar în camerã cu pãrinþii).

Servicii suplimentare: masa de prânz: la tavernã, preþ: 18 euro/persoanã (incluzând trei feluri de mâncare);Excursii suplimentare: turul oraºului Thessaloniki (cu ghid însoþitor), preþ: 18 euro/persoanã; croazierã la Muntele Assos (cu translator pe vas), preþ: 45 euro/persoanã (preþul include ºi masa de

prânz); o zi la Waterland Thessaloniki, preþ: 15 euro/persoanã.Excursiile se organizeazã zilnic, cu plecare din faþa agenþiei Ave Tours – Metamorfossis, Halkidiki.

Înscrierile se fac cu cel puþin 24 de ore înainte de data doritã pentru excursie, în limita locurilor disponibile.Pentru transportul turiºtilor a existat o recomandare din partea partenerului grec (dacã pânã acum s-audesfãºurat colaborãri cu firme de transport greceºti care opereazã în Bucureºti ºi în toatã România),contactându-se astfel firma Liotsikas Travel-Turism.

Oferta ºi negocierea excursiei

Dupã studierea ofertei ºi negocierile purtate cu dl Michael Papadopoulus, patronul agenþiei de turismgreceºti Ave Tours (negocieri privind tarifele de cazare ºi condiþiile de platã), agenþia X din Bucureºti aîncheiat un contract de colaborare pe termen limitat (pentru anul 2012).

Al doilea pas a fost acela de a construi pachetul turistic. În acest sens s-au conceput douã variante:a) varianta pentru turiºti individuali, cu douã subvariante: transport propriu sau transport cu autocarul

(al firmelor care opereazã curse regulate Bucureºti-Thessaloniki-Atena ºi retur);b) varianta pentru grupuri organizate (în sistem charter).Stabilindu-se conþinutul pachetului de servicii, s-a trecut la recalcularea costului.

15.05-15.06.2012 19 euro/noapte

Studio15.06-25.08.2012 24 euro/noapte25.08-15.09.2012 19 euro/noapte15.09-01.10.2012 14 euro/noapte15.05-15.06.2012 22 euro/noapte

Apartament15.06-25.08.2012 27 euro/noapte25.08-15.09.2012 22 euro/noapte15.09-01.10.2012 17 euro/noapte

A. Vacanþã în Halkidiki – pentru turiºti individuali

Preþ pers. cazare/noapte studio Transport15.05-15.06.2012: 15.06-25.08.2012: 25.08-15.09.2012: 15.09-01.10.2012: dus-întors:

19 euro 28 euro 21 euro 17 euro 146 euro


Preþ pachet 15.05-15.06.2012 15.06-25.08.2012 25.08-15.09.2012 15.09-01.10.2012

Preþ pers./7 nopþi(inclusiv transportul) 279 euro 342 euro 293 euro 265 euro

La aceste preþuri se adaugã 20%, comisionul agenþiei de turism X din Bucureºti:

Preþ pachet(cazare ºi transport 15.05-15.06.2012 15.06-25.08.2012 25.08-15.09.2012 15.09-01.10.2012cu autocarul)

Preþ pers./7 nopþi 335 euro 410 euro 352 euro 318 euro

Preþ pachet(pentru turiºtii carecãlãtoresc cu 15.05-15.06.2012 15.06-25.08.2012 25.08-15.09.2012 15.09-01.10.2012

autoturismul propriu)


Preþ pers. cazare/noapte apartament Transport15.05-15.06.2012: 15.06-25.08.2012: 25.08-15.09.2012: 15.09-01.10.2012: dus-întors:


Preþ pachet 15.05-15.06.2012 15.06-25.08.2012 25.08-15.09.2012 15.09-01.10.2012


La aceste preþuri se adaugã 20%, comisionul agenþiei de turism X din Bucureºti:

Preþ pachet(cazare ºi transport 15.05-15.06.2012 15.06-25.08.2012 25.08-15.09.2012 15.09-01.10.2012cu autocarul)


Preþ pachet(pentru turiºtii carecãlãtoresc cu 15.05-15.06.2012 15.06-25.08.2012 25.08-15.09.2012 15.09-01.10.2012

autoturismul propriu)


B. Vacanþã în Halkidiki – pentru grupuri organizate

Preþ pers. cazare/noapte studio Transport15.05-15.06.2012: 15.06-25.08.2012: 25.08-15.09.2012: 15.09-01.10.2012: dus-întors:


Preþ pachet 15.05-15.06.2012 15.06-25.08.2012 25.08-15.09.2012 15.09-01.10.2012


Preþ pers. cazare/noapte apartament Transport15.05-15.06.2012: 15.06-25.08.2012: 25.08-15.09.2012: 15.09-01.10.2012: dus-întors:


Preþ pachet 15.05-15.06.2012 15.06-25.08.2012 25.08-15.09.2012 15.09-01.10.2012



BIBLIOGRAFIE

1. Rãchitã, U. (2010), Gestiunea hotelierã ºi de restaurant, ediþia a II-a, Editura Sitech, Craiova.

2. Rãchitã, U. (2012), Metode ºi tehnici privind organizarea unitãþilor de cazare ºi primire turisticã

din România, Editura Sitech, Craiova.




4. Ordonanþa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea ºi desfãºurarea activitãþii de turism în România,

publicatã în Monitorul Oficial nr. 309/26.08.1998, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 755/2001.

Pentru grupuri organizate, în ceea ce priveºte transportul, se procedeazã la încheierea unei convenþiiîntre agenþia de turism ºi o firmã transportatoare în vederea închirierii unui autocar. Pentru aceasta seface un calcul de cost în urma ofertei primite de la firma transportatoare, elementele de calcul fiindurmãtoarele:

închiriere autocar pentru 8 zile: 1.750 euro; consum combustibil: 18%; taxe autostradã, parcãri etc.; cazare ºi pensiune completã pentru doi ºoferi; asigurare medicalã.Cartea verde ºi diurna ºoferilor intrã în obligaþiile firmei transportatoare (prin convenþia încheiatã).

Astfel, pentru un traseu de 1.800 km, de exemplu, avem:

Rezultã cã transportul cu autocarul pentru o persoanã pe ruta Bucureºti-Halkidiki, în cazul unui grupde 40 de persoane, costã: 2.670 euro/40 pers. = 66,75 euro.

În cazul grupurilor, pentru a avea un impact mai mare asupra consumatorilor, s-au stabilit urmãtoarelemodalitãþi de platã:

grupuri organizate: plata anticipat (integral sau în rate); grupuri sindicate: plata în rate ºi în sistem de credit.

Agenþia de turism X din Bucureºti a comercializat acest program chiar de la începutul activitãþii sale(anul 2010), fiind produsul forte cu care a pãtruns pe piaþa turisticã din România.

Costul combustibilului((1.800 km 18%) 0,7 euro/l) 226,8 euro

Cazare pentru doi ºoferi (7 nopþi în studio în perioada 25.08-15.09.2012) 149 euro

Pensiune completã pentru doi ºoferi 252 euro

Taxe, parcãri, curãþare autocar 250 euro

Asigurare medicalã pentru doi ºoferi pe o perioadã de o sãptãmânã(183,57 lei/4,35 lei/euro = 42,2 euro) 42,2 euro

Total 920 euro

Închiriere autocar 1.750 euro

Total general 2.670 euro

Standa

rde in

ternat

ionale

,


Situaþia fluxurilor de trezorerieîn contextul emergenþei modeluluide raportare bazat pe IFRSAndreea Simina HERÞEG, ec. masterandUniversitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

1 Nicolae Todea (2009), Teorie contabilã ºi raportare financiarã, Editura Aeternitas, Alba Iulia, p. 311.

1. Introducere

Într-o erã în care globalizarea se manifestã tot

mai puternic în toate domeniile, deþinerea informaþiei

este vitalã în consolidarea oricãrei hotãrâri.

Pentru luarea unor decizii economice, utilizatorii

informaþiilor contabile trebuie sã poatã evalua capaci-

tatea entitãþii de a genera numerar sau echivalente de

numerar. De împlinirea acestei condiþii depinde po-

sibilitatea entitãþii de a-ºi plãti angajaþii, furnizorii,

creditorii ºi de a remunera capitalul1.

Instrumentul care corespunde cel mai bine sco-

pului informativ cu privire la capacitatea entitãþii de a

genera numerar sau echivalente de numerar este si-

tuaþia fluxurilor de trezorerie.

Acest document contabil pune în evidenþã tre-

zoreria, a cãrei dimensiune valoricã ºi structuralã re-

prezintã o informaþie-cheie, deoarece prin ea entita-

tea îºi finanþeazã activitatea, îºi asigurã perenitatea ºi

îºi elaboreazã deciziile de viitor. Importanþa acestui

document este atât de mare, încât IASC a simþit nevoia

elaborãrii unui standard distinct, respectiv IAS 7, care

a devenit exigibil începând cu anul 1977, fiind apoi

revizuit ºi modificat continuu.

2. Incursiune în istoria reglementãrilor

internaþionale ºi naþionale referitoare

la situaþia fluxurilor de trezorerie

Având drept context mondializarea economiilor,

globalizarea pieþelor de capital ºi o concurenþã tot mai

acerbã, se observã cã fiecare þarã are propria practicã

ºi propriul sistem contabil, ceea ce îl pune pe utilizato-

rul de situaþii financiare în faþa unor informaþii contra-

dictorii, greu de controlat ºi mai ales de comparat.

Key terms: cash flow statement, necessity, advantages, limits, models, annual financialstatements, framework structure


The Cash Flow Statement in the Context of Emergence of the ReportingModel Based on IFRS

The objective of this paper is to emphasize the importance of cash flow statementsfor the accounting information users. Introducing such a document in the annualfinancial statements of an entity is part of the action of the Romanian accountingsystem’s development, correlated with the trends in the European and internationalaccounting field.

In the first part of the study, after a brief approach of the regulations that remind ofthe debated issue, we will delimitate some national aspects regarding the frameworkfor national and international norms for the cash flow statement, and in the secondpart we shall insist on the usefulness and appropriateness of the information providedby this component of the balance sheet, finally recalling some advantages and limitsthat it entails.


2 Iuliana Þugui (2002), Contabilitatea fluxurilor de trezorerie: modelãri, analize ºi previziuni financiar-contabile, Editura

Economicã, Bucureºti, p. 214.

3 Marian Simincã, Daniel Cîrciumaru, Ilie Murãriþa (2005), Situaþia fluxurilor de trezorerie – instrument al analizei fluxurilor

financiare, Revista Tinerilor Economiºti, nr. 5, noiembrie, p. 37.

4 Maria Berheci (2010), Valorificarea raportãrilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize, studii de caz, Editura CECCAR,

Bucureºti, p. 426.

5 Ibidem.6 Marius Dumitru Paraschivescu (2007), Contabilitate financiarã: aplicaþii ºi studii de caz, Editura Tehnopress, Iaºi, p. 540.

Dupã 1990, în majoritatea þãrilor s-a inclus ca

document contabil de sintezã „Tabloul fluxurilor de

trezorerie”, ca o exigenþã practicã de informare a uti-

lizatorului de situaþii financiare.

Acest document a fost legiferat pentru prima

datã în SUA, în 1987, prin norma SFAS (Statement

of Financial Accounting Standard) 95, în care li se

recomanda entitãþilor publicarea unui tablou al flu-

xurilor de trezorerie.

Inspirat de modelul american, Ordinul Exper-

þilor Contabili din Franþa a publicat în anul 1988 o

recomandare prin care li se cerea entitãþilor substituirea

tabloului de finanþare cu un tablou care sã justifice

variaþia trezoreriei ºi a cãrui structurã era similarã cu

cea a modelului amintit2.

În Marea Britanie, Consiliul pentru Standarde

de Contabilitate a emis în anul 1991 prima normã

financiar-contabilã (FRS 1), intitulatã Tabloul flu-

xurilor de trezorerie, prin care se înlocuia tabloul fon-

durilor ºi se solicita o analizã a variaþiei trezoreriei pe

tipuri de activitãþi: exploatare, investiþii ºi finanþare.

Australia a reglementat ºi ea modul de analizã

a fluxurilor de trezorerie prin Norma 1026 emisã de

Australian Accounting Standards Board (AASB) în

anul 1991, care cerea înlocuirea de cãtre entitãþi a

tabloului de fonduri cu tabloul fluxurilor de trezorerie

începând cu anul 1992.

În anul 1992, IASC a elaborat un nou IAS 7, ca

urmare a interesului crescut din partea utilizatorilor

de informaþii contabile faþã de fluxurile de trezorerie.

IAS 7 a primit numele de Situaþiile fluxurilor de tre-

zorerie, înlocuindu-l pe cel din 1977, intitulat Situaþia

modificãrilor poziþiei financiare. Aceastã normã a re-

glementat metodologia de elaborare a unei asemenea

raportãri financiar-contabile ºi a avut ca scop impu-

nerea furnizãrii de informaþii cu privire la istoricul

miºcãrilor de numerar ºi de echivalent de numerar

ale unei entitãþi3.

În România, situaþia fluxurilor de trezorerie este

consideratã o componentã a situaþiilor financiare anua-

le în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului

finanþelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Regle-

mentãrilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a

a Comunitãþilor Economice Europene ºi cu Standar-

dele Internaþionale de Contabilitate, abrogat.

Începând cu 1 ianuarie 2010, contabilitatea enti-

tãþilor din România se bazeazã pe Ordinul ministrului

finanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea

Reglementãrilor contabile conforme cu directivele

europene, care aduce o serie de modificãri în raportã-

rile contabile ºi nu include prevederi speciale privind

întocmirea acestei situaþii, permiþând astfel aplicarea

normelor existente în practica internaþionalã.

3. Delimitãri noþionale cu privire la

conþinutul-cadru al situaþiei fluxurilor

de trezorerie prevãzut de SFAS 95,

IAS 7 ºi OMFP nr. 3.055/2009

Întocmirea situaþiei fluxurilor de trezorerie are

ca referenþial normele contabile internaþionale ela-

borate de IASB, mai exact IAS 7 Situaþia fluxurilor

de trezorerie.

Situaþia fluxurilor de trezorerie este documentul

care redã concret încasãrile ºi plãþile efectuate de

întreprindere, ºi nu numai dimensiunea ipoteticã a

performanþelor acesteia, determinatã de convenþia

contabilitãþii de angajamente4.

Pentru a justifica necesitatea situaþiei fluxurilor

de trezorerie printre situaþiile financiare anuale pot fi

invocate cel puþin trei argumente5, ºi anume: impor-

tanþa trezoreriei ca indicator de gestiune a entitãþii ºi

de analizã a riscului de faliment, caracterul obiectiv

al fluxurilor de trezorerie ºi adaptarea situaþiei fluxu-

rilor de trezorerie la analiza previzionalã.

Practic, situaþia fluxurilor de trezorerie, ca ima-

gine a sãnãtãþii financiare a entitãþii6, reflectã capaci-

tatea entitãþii de a genera ºi utiliza fluxuri de numerar

din activitãþile de exploatare, investiþii ºi finanþare.

Clasificarea pe activitãþi furnizeazã informaþii

care le permit utilizatorilor sã stabileascã impactul

respectivelor activitãþi asupra poziþiei financiare a en-

titãþii ºi valoarea numerarului ºi a echivalentelor de

numerar. Aceste informaþii pot fi folosite, de aseme-

nea, pentru a evalua relaþiile care apar între activitãþile

respective.


7 Iuliana Þugui, op. cit., p. 219.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele

europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

SFAS 951. Metoda directãÎncasãri clienþi+ Încasãri dobânzi ºi dividende+ Încasãri prime de asigurare– Plãþi furnizori ºi salariaþi– Plata impozitelor ºi taxelor– Plata dobânzilor

2. Metoda indirectãProfit net± Amortizãri ºi provizioane± Rezultatul din cedareaimobilizãrilor± Variaþia stocurilor ºicreanþelor± Variaþia datoriilor deexploatare+ Cheltuieli cu dobânzile

Fluxuri pozitive de lichiditãþi:+ Încasãri din cesiuneaimobilizãrilor corporale ºifinanciareFluxuri negative de lichiditãþi:– Achiziþii de imobilizãricorporale ºi financiare

Încasãri din:Contractarea de noiîmprumuturi pe termen lung+ Încasãri din emisiunea deacþiuni– Rambursarea fracþiunilorscadente din împrumuturile petermen lung– Rãscumpãrare de acþiuni– Redevenþa corespunzãtoarepãrþii de capital, pentruachiziþiile în leasing financiar– Plata dividendelor

Tipuri de tablouri7

IAS 71. Metoda directãÎncasãri clienþi– Plãþi furnizori ºi salariaþi– Dobânzi ºi dividende plãtite– Plata impozitului pe profit– Alte plãþi aferente activitãþiide exploatare± Elemente extraordinare

2. Metoda indirectãRezultatul net înainte deimpozitare ºi elementeextraordinare± Amortizãri ºi provizioane± Rezultatul din cedareaimobilizãrilor± Variaþia stocurilor ºicreanþelor± Variaþia datoriilor deexploatare+ Cheltuieli cu dobânzile– Dobânzi ºi dividende plãtite– Plata impozitului pe profit± Elemente extraordinare

Încasãri din:Cesiunea imobilizãrilorcorporale ºi financiare+ Dobânzi ºi dividendeîncasate– Achiziþia de imobilizãricorporale ºi financiare– Redevenþa corespunzãtoarepãrþii de capital, pentruachiziþiile în leasing financiar

Încasãri din:Contractarea de noiîmprumuturi pe termen lung+ Încasãri din emisiunea deacþiuni– Rambursarea fracþiunilorscadente din împrumuturile petermen lung– Rãscumpãrare de acþiuni– Dobânzi ºi dividende plãtite

OMFP nr. 3.055/20091. Metoda directãÎncasãri clienþi– Plãþi furnizori ºi angajaþi– Dobânzi plãtite– Impozit pe profit plãtit– Încasãri din asigurãriîmpotriva cutremurelor

2. Metoda indirectãProfit brut+ Cheltuieli cu amortizãri ºiprovizioane+ Venituri din reluãri deprovizioane ºi ajustãri pentrudepreciere sau pierdere devaloare– Cheltuieli financiare+ Venituri financiare– Cheltuieli privind activelecedate+ Venituri din vânzareaactivelor± Variaþia creanþelor± Variaþia datoriilor± Variaþia stocurilor+ Numerar generat dinactivitatea de exploatare– Dobânzi plãtite– Impozit pe profit plãtit

Încasãri din:Cesiunea imobilizãrilorcorporale+ Încasãri în numerar dindobânzi ºi dividende– Plãþi pentru achiziþionarea deimobilizãri corporale– Plãþi pentru achiziþionarea deacþiuni

Încasãri din:Contractarea de noiîmprumuturi pe termen lung+ Încasãri din emisiunea deacþiuni– Dividende plãtite– Plata redevenþelor pentruleasingul financiar

Tipulfluxului

Det

erm

inar

ea fl

uxul

ui n

etdi

n ac

tivita

tea

de e

xplo

atar

eD

eter

min

area

flux

ului

net

din

activ

itate

a de

inve

stiþi

iD

eter

min

area

flux

ului

net

din

activ

itate

a de

fina

nþar

e


8 Niculae Feleagã (2000), Sisteme contabile comparate, Editura Economicã, Bucureºti, p. 83.9 IASB (2011), Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2011, traducere,

Editura CECCAR, Bucureºti, p. 434.

Din cele prezentate în tabelul de mai sus reiese

cã diferenþele dintre aceste modele nu sunt reprezen-

tative.

4. Utilitatea ºi pertinenþa informaþiei

de tip „flux de trezorerie” pentru

utilizatorii situaþiilor financiare

Situaþia fluxurilor de trezorerie permite urmãrirea

ºi interpretarea evoluþiei poziþiei financiare a între-

prinderilor. De altfel, ea este singura situaþie financiarã

ce oferã posibilitatea sã se prezinte provenienþa resur-

selor entitãþii ºi utilizarea lor. Aºadar, acest document

este dificil de întocmit de utilizatorul extern numai cu

ajutorul bilanþurilor ºi conturilor de profit ºi pierdere,

deoarece o comparaþie între mãrimile ce figureazã în

douã bilanþuri succesive indicã variaþiile nete, dar nu

ºi pe cele brute. Prin urmare, faptul cã IASB impune

întocmirea unui tablou al fluxurilor de trezorerie este

un aspect pozitiv din punctul de vedere al analistului.

Dupã cum se cunoaºte, în þãrile francofone, ana-

liza fluxurilor a fost axatã de multã vreme pe variaþia

fondului de rulment, garant al echilibrului financiar

pe termen lung. Globalizarea ºi accentuarea laturii

financiare a economiilor au fãcut ca o asemenea ana-

lizã sã piardã teren, având în vedere caracterul discu-

tabil al relevanþei informaþiilor oferite într-o abordare

centratã pe echilibrul pe termen lung.

Dacã unii specialiºti regretã faptul cã IASB nu

impune un model de tablou ºi se limiteazã numai la a

furniza exemple de tablouri ale fluxurilor de trezore-

rie, alþii sunt de acord cu aceastã flexibilitate, care le

permite sã adapteze tabloul la caracteristicile fiecãrei

entitãþi.

În ceea ce priveºte prezentarea fluxurilor de tre-

zorerie generate de activitatea de exploatare, utili-

zatorii preferã metoda directã, deoarece ea permite

reliefarea totalitãþii miºcãrilor de trezorerie, în timp

ce metoda indirectã nu reia decât variaþia netã a acti-

velor ºi datoriilor de exploatare. Nu este ºi punctul de

vedere al preparatorilor de conturi, care, bazându-se

pe contabilitatea de angajamente, preferã sã recon-

stituie fluxurile de trezorerie plecând de la rezultat.

Este ºi motivul pentru care IASB nu a impus metoda

directã.

Organismul internaþional, prin norma IAS 7,

distinge clar cele trei categorii de fluxuri, exceptând

dobânzile, dividendele ºi impozitele asupra rezulta-

tului. Pe baza acestui ultim considerent, utilizatorul

trebuie sã fie prudent, deoarece comparaþiile între

entitãþi sunt discutabile. Poate cã ar fi fost bine ca

organismul internaþional sã îºi exprime opþiunea,

care oricum nu ar fi penalizat utilizatorul, deoarece

acesta, bine consiliat, ar putea oricând sã reclasifice

fluxul, dacã acesta din urmã ar fi indicat în structura

tabloului8.

5. Avantajele ºi limitele întocmirii

situaþiei fluxurilor de trezorerie

Situaþia fluxurilor de trezorerie a cucerit tot mai

mult teren sub influenþa organismelor de reglementare

ºi normalizare contabilã, dar ºi a practicienilor, graþie

avantajelor9 pe care le prezintã. Printre principalele

beneficii generate de cunoaºterea informaþiilor cuprin-

se în situaþia fluxurilor de trezorerie se numãrã:

permit utilizatorilor sã evalueze modificãrile

activelor nete ale unei entitãþi, structura sa financiarã

(inclusiv lichiditatea ºi solvabilitatea sa), precum ºi

capacitatea entitãþii de a influenþa valoarea ºi plasarea

în timp a fluxurilor de trezorerie, în vederea adap-

tãrii la circumstanþele ºi oportunitãþile în continuã

schimbare;

sunt utile la stabilirea capacitãþii unei entitãþi

de a genera numerar ºi echivalente de numerar ºi le

dau posibilitatea utilizatorilor sã elaboreze modele de

evaluare ºi comparare a valorii actualizate a fluxurilor

de trezorerie viitoare ale diferitelor entitãþi;

sporesc gradul de comparabilitate a raportã-

rii rezultatelor din exploatare între diferite entitãþi,

deoarece eliminã efectele utilizãrii unor tratamente

contabile diferite pentru aceleaºi tranzacþii ºi eve-

nimente;

informaþiile istorice referitoare la fluxurile de

trezorerie sunt deseori utilizate ca indicatori ai valorii,

ai plasãrii în timp ºi ai certitudinii viitoarelor fluxuri

de trezorerie;

sunt utile pentru verificarea exactitãþii evaluã-

rilor realizate în trecut cu privire la viitoarele fluxuri

de trezorerie, precum ºi pentru examinarea relaþiilor


10 Diana Tãgãduan, Bogdan Gomoi (2006), Gestiunea financiarã a întreprinderii, Editura Universitãþii „Aurel Vlaicu”, Arad,

p. 115.11 Maria Berheci, op. cit., p. 428.

dintre profitabilitate ºi fluxurile nete de trezorerie ºi,

de asemenea, a impactului modificãrii preþurilor.

În pofida tuturor avantajelor, situaþia fluxurilor

de trezorerie prezintã ºi o serie de limite10 legate de

definirea ºi rolul trezoreriei, conþinutul funcþiei de

exploatare ºi modul de calcul al fluxurilor asociate

acesteia, evaluarea performanþelor prin intermediul

fluxurilor de trezorerie, precum ºi referitor la insufi-

cienþa sa în aprecierea evoluþiei situaþiei financiare a

unei entitãþi.

Definiþia ºi rolul trezoreriei au fost criticate, de-

oarece aceasta este consideratã un sold rezidual, o

variabilã dependentã de operaþiile de exploatare, de

investiþii ºi de finanþare. Nu existã o definiþie precisã

a funcþiei de exploatare. Clasificarea fluxurilor care

o compun este influenþatã de un raþionament contabil

conform cãruia fluxul net de trezorerie din exploatare

trebuie sã reflecte efectele asupra trezoreriei ale ope-

raþiilor care participã la formarea rezultatului. De aici

ºi limita care decurge din faptul cã în funcþia de ex-

ploatare sunt incluse ºi cheltuielile financiare ale cãror

mãrime ºi evoluþie depind de politica financiarã a în-

treprinderii. Acest fapt reduce utilitatea fluxului de

trezorerie din exploatare în diagnosticul financiar.

Includerea dobânzilor plãtite de întreprinderi în

funcþia de exploatare dã naºtere la numeroase pole-

mici. Este cunoscut cã pe plan financiar dobânzile

constituie remunerarea creditorilor, aºa cum divi-

dendele reprezintã remunerarea acþionarilor. De aici

rezultã cã atât dobânzile, cât ºi dividendele vãrsate ar

trebui sã fie incluse în funcþia de finanþare. Un astfel

de tratament unic ar da posibilitatea sã se evite diso-

cierea dobânzilor de variaþia capitalurilor împrumu-

tate, fapt ce ar permite sã se aprecieze în mod direct

adevãratul rol al creditorilor în finanþarea creºterii.

Se ºtie cã nu pot fi identificate toate fluxurile de tre-

zorerie care stau la originea exploatãrii. Cu atât mai

mult, recursul la metoda indirectã împiedicã orice

clasificare a fluxurilor pe baza naturii activitãþii. Or,

se ºtie cã aceastã metodã este cel mai des utilizatã de

întreprinderi, din motive legate de organizarea siste-

mului de informare contabilã.

Cât priveºte aprecierea performanþelor entitãþii

cu ajutorul tabloului fluxurilor de trezorerie din ex-

ploatare, aceasta nu poate sã aibã o valoare opera-

þionalã decât pe perioadele medii ºi lungi. Volatilitatea

fluxurilor de trezorerie interzice utilizarea lor ca indi-

cator al performanþei pentru perioade scurte. Limitele

tabloului fluxurilor de trezorerie sunt date ºi de mãsura

în care acesta permite aprecierea evoluþiei situaþiei

financiare a unei entitãþi. Or, este cunoscut cã prin

acest tablou nu sunt luate în consideraþie o serie de

operaþii care nu au o incidenþã asupra structurii ca-

pitalurilor ºi angajamentelor entitãþii, dar care au o

influenþã directã asupra trezoreriei. Astfel de operaþii,

în special cele care sunt incluse în categoria angaja-

mentelor financiare în afara bilanþului, tind sã se pro-

lifereze sub influenþa dezvoltãrii tehnicilor de inginerie

financiarã.

6. Concluzii

Dacã bilanþul este considerat o fotografie la o

anumitã datã a utilizãrilor ºi resurselor entitãþii, situaþia

fluxurilor de trezorerie poate fi asemãnatã cu un film

ale cãrui secvenþe clarificã trecerea de la bilanþul de

deschidere la bilanþul de închidere, astfel încât sã poatã

fi dedusã originea variaþiilor poziþiei financiare ºi a

trezoreriei11.

În contextul procesului de normalizare contabilã

care se desfãºoarã încã în numeroase state ale lumii,

se poate aprecia faptul cã situaþia fluxurilor de trezo-

rerie va deveni o situaþie la fel de solicitatã ca bilanþul

ºi contul de profit ºi pierdere.

Rezultatul contabil furnizat de contul de profit

ºi pierdere nu satisface nevoile informaþionale ale

utilizatorilor, din cauza subiectivismului în determi-

narea lui. În aceste condiþii, este necesar un indicator

care sã reflecte în mod clar cash flow-ul firmei, sã

fie obiectiv ºi sã nu þinã cont de anumite deformãri,

cum sunt cele la care este supus rezultatul contabil.

Dacã întocmirea situaþiei fluxurilor de trezorerie este

obligatorie pentru entitãþile care îndeplinesc anumite

condiþii (depãºesc douã din trei criterii sau aplicã nor-

mele internaþionale de contabilitate), pentru celelalte

categorii de entitãþi este opþionalã, potrivit OMFP

nr. 3.055/2009.

Situaþia fluxurilor de numerar ºi-a demonstrat

utilitatea atât în plan intern, pentru manageri, cât ºi în

plan extern, pentru investitori ºi creditori.


BIBLIOGRAFIE

1. Berheci, Maria (2010), Valorificarea raportãrilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize, studii

de caz, Editura CECCAR, Bucureºti.

2. Feleagã, Niculae (2000), Sisteme contabile comparate, Editura Economicã, Bucureºti.

3. Iºfãnescu, Aurel, Robu, Vasile, Hristea, Anca Maria, Vasilescu, Camelia, Analizã economico-financiarã,

Academia de Studii Economice, Bucureºti, biblioteca digitalã, www.ase.ro

4. Paraschivescu, Marius Dumitru (2007), Contabilitate financiarã: aplicaþii ºi studii de caz, Editura

Tehnopress, Iaºi.

5. Petcu, Monica, David Sobolevschi, Iulia, Sandu, Raluca, Analyse économique et financière,

Academia de Studii Economice, Bucureºti, biblioteca digitalã, www.ase.ro

6. Simincã, Marian, Cîrciumaru, Daniel, Murãriþa, Ilie (2005), Situaþia fluxurilor de trezorerie – instrument

al analizei fluxurilor financiare, Revista Tinerilor Economiºti, nr. 5, noiembrie.

7. Tãgãduan, Diana, Gomoi, Bogdan (2006), Gestiunea financiarã a întreprinderii, Editura Universitãþii

„Aurel Vlaicu”, Arad.

8. Todea, Nicolae (2009), Teorie contabilã ºi raportare financiarã, Editura Aeternitas, Alba Iulia.

9. Þugui, Iuliana (2002), Contabilitatea fluxurilor de trezorerie: modelãri, analize ºi previziuni

financiar-contabile, Editura Economicã, Bucureºti.

10. IASB (2011), Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la

1 ianuarie 2011, traducere, Editura CECCAR, Bucureºti.




Managerii desprind informaþii referitoare la gra-

dul de lichiditate al entitãþii, fapt ce le permite stabi-

lirea politicii de dividende sau evaluarea efectelor

unor decizii strategice majore asupra investiþiilor ºi

finanþãrii.

Investitorii ºi creditorii, în baza raportãrii anuale,

determinã capacitatea entitãþii de a gestiona fluxurile

de numerar anuale, de a genera în viitor fluxuri po-

zitive, de a-ºi achita datoriile, de a plãti dividende ºi

dobânzi ºi de a-ºi previziona necesitãþile suplimentare

de finanþare.

Suntem de pãrere cã prezenþa situaþiei fluxurilor

de numerar contribuie la îmbogãþirea informaþiilor des-

tinate utilizatorilor, dar ºi la consolidarea contabilitãþii

ca sursã privilegiatã de informaþii, deoarece reprezintã

temelia oricãror analize strategice ºi financiare.

Fiscalit

ate


Colectarea creanþelor fiscale.Executarea silitã prin poprireLiliana POPOVICIU, ec. masterandUniversitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

1. Reglementãri legislative în domeniu:

OG nr. 92/2003 privind Codul

de procedurã fiscalã

Subiectul procedurii de colectare a creanþelor

fiscale, inclusiv pe calea executãrii silite, este tratat

pe larg ºi reglementat prin Ordonanþa Guvernului

nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, repu-

blicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, la

Titlul VIII Colectarea creanþelor fiscale.

Desigur cã prevederile din Codul de procedurã

fiscalã se întrepãtrund cu cele ale Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ul-

terioare, ºi cu cele ale Hotãrârii Guvernului nr. 44/2004

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modifi-

cãrile ºi completãrile ulterioare.

2. Reguli privind executarea silitã

În vederea colectãrii creanþelor fiscale pe calea

executãrii silite, aceasta se poate exercita asupra tutu-

ror veniturilor ºi bunurilor proprietate a debitorului,

care pot fi urmãrite potrivit legii. Valorificarea acestora

se va efectua numai în mãsura în care este necesar

pentru realizarea creanþelor fiscale ºi a cheltuielilor

de executare. În consecinþã, în ipoteza în care, în urma

valorificãrii unor bunuri mobile sau imobile, mai

rãmân sume de bani care exced debitul urmãrit, di-

ferenþele vor fi puse la dispoziþia debitorului urmãrit.

În situaþia în care sunt supuse executãrii bunuri care

au un regim special de circulaþie, acestea vor putea fi

urmãrite numai cu respectarea reglementãrilor speciale

în materie.

Pentru recuperarea creanþelor fiscale în cadrul

procedurii de executare silitã pot fi folosite succesiv

sau concomitent toate modalitãþile de recuperare

prevãzute de Codul de procedurã fiscalã. Organul

fiscal este îndrituit sã aplice modalitãþile de recupe-

rare care i se par cele mai oportune pentru încasarea

creanþei.

Este important de reþinut cã executarea creanþelor

nu se perimeazã, spre deosebire de actele de procedurã

Key terms: tax receivables, garnishment, foreclosure, summons, writ of execution


Collecting Tax Receivables. Foreclosure through Garnishment

The subject of the collecting tax receivables procedure, inclusively by the foreclosuremethod, is largely treated and regulated by the Government Ordinance no. 92/2003regarding the Code of Tax Procedure, republished, with subsequent amendmentsand additions, in Title VIII, named Collecting Tax Receivables. The provisions fromthe Code of Tax Procedure emerge with the Law no. 571/2003 concerning the FiscalCode, with subsequent amendments and additions, and with the ones of the GovernmentDecision no. 44/2004 for the approval of Methodological Norms of applying theLaw no. 571/2003 concerning the Fiscal Code, with subsequent amendments andadditions.

In this article, we present general considerations on collecting tax debts throughforeclosure, focusing on the rules on enforcement and foreclosure through garnishment.


execuþionalã reglementate de Codul de procedurã fis-

calã. Procedura de executare silitã se va întinde pânã

la stingerea creanþelor fiscale cuprinse în titlul execu-

toriu. Se are în vedere recuperarea inclusiv a dobân-

zilor, a penalitãþilor de întârziere sau a altor sume

datorate sau acordate, potrivit legii, prin titlu, precum

ºi a tuturor cheltuielilor ocazionate de executare.

În cazul în care în titlul executoriu, deºi a fost

prevãzutã plata de dobânzi, de penalitãþi de întârziere

sau a altor sume, nu a fost prevãzut ºi cuantumul aces-

tora, ele vor fi calculate de organul de executare ºi

vor fi consemnate într-un proces-verbal care constituie

la rândul lui titlu executoriu. Acest proces-verbal va

fi, de asemenea, comunicat debitorului.

O atenþie deosebitã trebuie sã fie acordatã acelor

bunuri care sunt grevate de sarcini în favoarea unor

terþi, cu respectarea formelor de publicitate imobiliarã

sau mobiliarã, dupã caz. Acest aspect este important,

deoarece, în funcþie de momentul la care au fost consti-

tuite ºi au fost fãcute publice prin modalitãþile prevã-

zute de lege, se va putea stabili gradul de prioritate în

vederea distribuirii ºi încasãrii sumelor rezultate din

vânzare. Este situaþia în care vorbim despre concursul

de creditori, în care toþi au interesul sã îºi recupereze

integral creanþa ºi, dacã se poate, sã fie primii la distri-

buirea preþului.

În conformitate cu dispoziþiile art. 147 din Codul

de procedurã fiscalã este obligatoriu sã se reþinã cã

înaintea valorificãrii lor, bunurile vor fi evaluate. Eva-

luarea se efectueazã de cãtre organul de executare prin

experþi evaluatori proprii sau prin experþi evaluatori

independenþi. Evaluatorii independenþi sunt desemnaþi

în condiþiile legii. Organul fiscal este obligat sã îi co-

munice contribuabilului numele expertului. De reþinut

cã ºi contribuabilul poate numi un expert, însã pe chel-

tuiala proprie în acest caz. Atât evaluatorii proprii,

cât ºi evaluatorii independenþi sunt obligaþi sã îºi înde-

plineascã atribuþiile care le revin, aºa cum reiese din

Codul de procedurã fiscalã, din actul prin care s-a

dispus expertiza, precum ºi din actul prin care au fost

numiþi. Organul de executare va actualiza preþul de

evaluare þinând cont de rata inflaþiei. Atunci când se

considerã necesar, organul de evaluare va proceda la

o nouã evaluare.

3. Organele de executare silitã.

Titlul executoriu. Somaþia

Potrivit dispoziþiilor art. 136 alin. (1) din Codul

de procedurã fiscalã, în situaþia în care debitorul nu

îºi plãteºte de bunãvoie obligaþiile fiscale pe care le

datoreazã, organele fiscale competente, pentru stin-

gerea acestora, vor trece la mãsuri de executare silitã,

potrivit reglementãrilor în vigoare. Executarea silitã

se face de cãtre organul de executare competent, prin

intermediul executorilor fiscali. Atribuþiile executorilor

fiscali sunt reglementate de lege.

Pentru efectuarea procedurii de executare silitã

este competent organul de executare în a cãrui razã

teritorialã se gãsesc bunurile urmãribile, coordonarea

întregii executãri revenindu-i organului de executare

în a cãrui razã teritorialã îºi are domiciliul fiscal debi-

torul sau organul de executare competent, conform

art. 35 din Codul de procedurã fiscalã, dupã caz. Astfel,

compartimentele de specialitate ale autoritãþilor admi-

nistraþiei publice locale sunt competente pentru adminis-

trarea impozitelor, taxelor ºi a altor sume datorate

bugetelor locale ale unitãþilor administrativ-teritoriale.

Trebuie precizat cã organul fiscal are competenþã ge-

neralã, competenþã teritorialã ºi competenþã specialã.

În cazul contribuabililor nerezidenþi care desfã-

ºoarã activitãþi pe teritoriul României prin unul sau

mai multe sedii permanente, competenþa îi revine or-

ganului fiscal pe a cãrui razã teritorialã se aflã situat

fiecare sediu permanent. În situaþia în care contribua-

bilul nu are domiciliu fiscal, competenþa teritorialã

specialã îi revine organului fiscal în raza cãruia se

face constatarea actului sau a faptului supus dispozi-

þiilor legale fiscale.

Dacã executarea silitã se face prin poprire, apli-

carea mãsurii de executare silitã se efectueazã de cãtre

organul de executare silitã coordonator. Când se con-

statã cã existã pericolul evident de înstrãinare, de

substituire sau de sustragere de la executarea silitã a

bunurilor ºi veniturilor urmãribile ale debitorului, or-

ganul de executare în a cãrui razã teritorialã se aflã

domiciliul fiscal al debitorului poate proceda la indis-

ponibilizarea ºi executarea silitã a acestora indiferent

de locul în care se gãsesc bunurile. În conformitate

cu dispoziþiile art. 141 din Codul de procedurã fiscalã,

executarea silitã a creanþelor se efectueazã în temeiul

unui titlu executoriu emis de cãtre organul de execu-

tare competent în a cãrui razã teritorialã îºi are domi-

ciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit

legii, constituie titlu executoriu, întocmit pentru fiecare

tip de creanþã fiscalã reprezentând impozite, taxe, con-

tribuþii, alte venituri bugetare, precum ºi accesoriile

acestora.

Titlul de creanþã devine titlu executoriu la data

la care creanþa fiscalã este scadentã prin expirarea


termenului de platã prevãzut de lege sau stabilit de

organul competent ori în alt mod prevãzut de lege.

Subliniem importanþa deosebitã ca titlurile exe-

cutorii emise sã fie întocmite având toate elementele

conform legii, fãrã omisiuni, întrucât, în caz contrar,

se poate ajunge, pe calea contestaþiei, pânã la anularea

titlului executoriu emis cu încãlcarea prevederilor

legale, cu toate consecinþele care pot decurge de aici.

Rezultatul netransmiterii titlurilor executorii prove-

nite în urma sancþionãrii contravenþionale în termen

de 90 de zile de la emiterea de cãtre organele compe-

tente este anularea acestora. În cazul în care instituþiile

publice transmit titluri executorii privind veniturile

proprii spre executare silitã organelor fiscale, sumele

astfel realizate se fac venit la bugetul de stat sau local,

dupã caz.

Executarea silitã începe prin comunicarea so-

maþiei. Dacã în termen de 15 zile de la comunicarea

somaþiei nu se stinge debitul, vor fi continuate mãsurile

de executare silitã. Somaþia va fi însoþitã obligatoriu

de un exemplar al titlului executoriu. Somaþia emisã

de organul de executare va conþine urmãtoarele ele-

mente, conform legii:

a) denumirea organului fiscal emitent;

b) data la care a fost emisã ºi data de la care îºi

produce efectele;

c) datele de identificare a contribuabilului sau a

persoanei împuternicite de contribuabil, dupã caz;

d) obiectul actului administrativ fiscal;

e) motivele de fapt;

f) motivele de drept;

g) numele ºi semnãtura persoanelor împuterni-

cite ale organului fiscal, potrivit legii;

h) ºtampila organului fiscal emitent;

i) posibilitatea de a fi contestatã, termenul de

depunere a contestaþiei ºi organul fiscal la care se de-

pune contestaþia;

j) menþiuni privind audierea contribuabilului.

În conformitate cu prevederile legii, în afarã de

elementele prezentate mai sus, somaþia va mai conþine:

numãrul dosarului de executare;

suma pentru care se începe executarea silitã;

termenul în care cel somat urmeazã sã plãteas-

cã suma prevãzutã în titlul executoriu;

indicarea consecinþelor nerespectãrii acestuia.

Somaþia, fiind actul premergãtor începerii exe-

cutãrii silite, este obligatoriu sã conþinã toate elemen-

tele indicate mai sus, în vederea promovãrii cu succes

a contestaþiei în condiþiile procedurale prevãzute de

lege.

4. Poprirea

Una dintre modalitãþile de executare silitã în ve-

derea colectãrii creanþelor fiscale este poprirea.

Conform Codului de procedurã fiscalã, sunt su-

puse executãrii silite prin poprire orice sume urmã-

ribile reprezentând venituri ºi disponibilitãþi bãneºti

în lei ºi în valutã, titluri de valoare sau alte bunuri

mobile necorporale, deþinute ºi/sau datorate, cu orice

titlu, debitorului de cãtre terþe persoane sau pe care

aceºtia le vor datora ºi/sau deþine în viitor în temeiul

unor raporturi juridice existente. Nu sunt supuse exe-

cutãrii silite prin poprire sumele reprezentând credite

nerambursabile sau finanþãri primite de la instituþii

sau organizaþii internaþionale pentru derularea unor

proiecte sau programe.

În cazul sumelor urmãribile reprezentând veni-

turi ºi disponibilitãþi în valutã, bãncile sunt autorizate

sã efectueze convertirea lor în lei, fãrã consimþãmântul

titularului de cont, la cursul de schimb al bãncii pentru

ziua respectivã. De reþinut cã salariile ºi alte venituri

periodice realizate din muncã, pensiile de orice fel,

precum ºi alte sume care se plãtesc periodic ºi sunt

destinate asigurãrii mijloacelor de existenþã ale de-

bitorului (ajutoarele sau indemnizaþiile cu destinaþie

specialã) sunt supuse urmãririi numai în condiþiile

prevãzute de lege. Dacã debitorul îºi schimbã locul

de muncã sau este pensionat, continuarea urmãririi

prin poprire are loc potrivit art. 455 din Codul de

procedurã civilã. În fapt, poprirea asupra veniturilor

debitorilor persoane fizice sau juridice se înfiinþeazã

de cãtre organul de executare printr-o adresã care va

fi trimisã prin scrisoare recomandatã, cu dovadã de

primire, terþului poprit, împreunã cu o copie certificatã

a titlului executoriu. În acelaºi timp va fi înºtiinþat ºi

debitorul despre înfiinþarea popririi, care nu este supusã

validãrii.

În situaþia în care poprirea a fost înfiinþatã ante-

rior, ca mãsurã asiguratorie, ea devine executorie prin

comunicarea copiei certificate a titlului executoriu,

fãcutã terþului poprit, ºi cu înºtiinþarea debitorului. Po-

prirea se considerã instituitã din momentul primirii

adresei de înfiinþare de cãtre terþul poprit, care este

obligat sã înregistreze atât ziua, cât ºi ora primirii adre-

sei de înfiinþare a popririi.


Dupã înfiinþarea popririi, terþul poprit este obligat:

a) sã plãteascã, imediat sau dupã data la care

creanþa devine exigibilã, organului fiscal suma re-

þinutã ºi cuvenitã în contul indicat de organul de exe-

cutare;

b) sã indisponibilizeze bunurile mobile necor-

porale poprite, înºtiinþând despre aceasta organul de

executare.

Dacã sumele datorate debitorului sunt poprite

de mai mulþi creditori, terþul poprit îi va anunþa în

scris despre aceasta pe creditori ºi va proceda la distri-

buirea sumelor potrivit ordinii de preferinþã prevãzute

de lege.

În vederea stingerii creanþelor fiscale, debitorii

titulari de conturi fiscale pot fi urmãriþi prin poprire

asupra sumelor din conturile bancare. În acest caz,

odatã cu comunicarea somaþiei ºi a titlului executoriu

fãcutã debitorului potrivit dispoziþiilor art. 44 din

Codul de procedurã fiscalã, o copie certificatã a aces-

tui titlu va fi comunicatã bãncii la care este deschis

contul debitorului, care va fi ºi el înºtiinþat despre

aceastã mãsurã. La data sesizãrii bãncii, sumele exis-

tente, precum ºi cele viitoare provenite din încasãrile

zilnice în conturile în lei ºi în valutã vor fi indisponibi-

lizate pânã la acoperirea creanþei consemnate în titlul

executoriu. Din momentul indisponibilizãrii, respectiv

de la data ºi ora primirii adresei de înfiinþare a popririi

asupra disponibilitãþilor bãneºti, bãncile nu vor pro-

ceda la decontarea documentelor de platã primite, res-

pectiv la debitarea conturilor debitorilor, ºi nu vor

accepta alte plãþi din conturile acestora pânã la achi-

tarea integralã a obligaþiilor fiscale înscrise în adresa

de înfiinþare a popririi, cu excepþia plãþilor drepturilor

salariale.

Consecinþa încãlcãrii celor de mai sus atrage nu-

litatea oricãrei plãþi ºi rãspunderea solidarã a terþului

poprit cu debitorul, în limita sumelor sustrase indispo-

nibilizãrii, prevederile art. 28 din Codul de procedurã

fiscalã aplicându-se în mod corespunzãtor.

Dacã debitorul face plata în termenul prevãzut

în somaþie (5 zile), organul de executare va înºtiinþa

de îndatã în scris bãncile pentru sistarea totalã sau

parþialã a indisponibilizãrii conturilor ºi reþinerilor. În

caz contrar, banca va respecta prevederile Codului

de procedurã fiscalã.

În situaþia în care titlurile executorii nu pot fi

onorate în aceeaºi zi, bãncile vor urmãri executarea

acestora din încasãrile zilnice realizate în contul de-

bitorului.

Adresa de înfiinþare a popririi va cuprinde:

a) denumirea ºi sediul organului de executare;

b) numãrul ºi data emiterii;

c) denumirea ºi sediul sau numele, prenumele

ºi domiciliul terþului poprit;

d) temeiul legal al executãrii silite prin poprire;

e) datele de identificare a debitorului;

f) numãrul ºi data titlului executoriu, precum ºi

organul emitent;

g) natura creanþei fiscale;

h) cuantumul creanþei fiscale pentru care s-a în-

fiinþat poprirea, când acesta este mai mic decât cel

evidenþiat în titlul executoriu, ca urmare a stingerii

parþiale a debitului;

i) contul în care urmeazã a se vira suma reþinutã;

j) semnãtura ºi ºtampila organului de executare.

Conform dispoziþiilor art. 150 din Codul de pro-

cedurã fiscalã, dacã terþul poprit înºtiinþeazã organul

de executare cã nu datoreazã vreo sumã de bani, pre-

cum ºi în cazul în care invocã alte neregularitãþi privind

înfiinþarea popririi, la cererea organului de executare

ori a unei alte persoane interesate, instanþa judecãto-

reascã în a cãrei razã teritorialã se aflã terþul poprit,

pe baza probelor administrate la dosarul cauzei, va

pronunþa menþinerea sau desfiinþarea popririi. Dacã

poprirea va fi menþinutã prin hotãrâre judecãtoreascã,

în temeiul acestui titlu executoriu, organul de execu-

tare va putea începe executarea silitã a terþului poprit

în condiþiile Codului de procedurã fiscalã.

BIBLIOGRAFIE

1. Codul de procedurã civilã.

2. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioare.

3. Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã în Monitorul

Oficial nr. 513/31.07.2007, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Fiscalit

ate


Contabilitatea achiziþiilor ºi livrãrilorintracomunitare, de la teorie la practicã

Daniela-Elena MATEª, ec. masterandUniversitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Introducere

Odatã cu aderarea României la Uniunea Euro-

peanã, la 1 ianuarie 2007, s-au desfiinþat barierele

vamale dintre þara noastrã ºi statele Uniunii Europene.

Acest lucru ºi-a pus amprenta asupra tranzacþiilor co-

merciale internaþionale, care, de la aceastã datã, nu mai

cuprind operaþiunile desfãºurate în spaþiul comunitar.

Astfel, au apãrut noþiuni noi, precum achiziþia

intracomunitarã ºi livrarea intracomunitarã, care le-au

înlocuit pe cele vechi, respectiv import ºi export.

Odatã cu apariþia acestor noþiuni noi se urmãreºte

armonizarea legislaþiei naþionale cu legislaþia comu-

nitarã, modificãri semnificative înregistrându-se în

domeniul fiscal, în special în ceea ce priveºte taxa pe

valoarea adãugatã.

Drept urmare, în prezentul articol sunt tratate

anumite aspecte privind achiziþiile ºi livrãrile intraco-

munitare, care pot fi supuse sau nu impozitãrii, locul

achiziþiilor ºi livrãrilor intracomunitare, faptul ge-

nerator ºi exigibilitatea TVA a acestora, precum ºi

operaþiunile triunghiulare care au loc.

A. Achiziþii intracomunitare

Achiziþia intracomunitarã de bunuri se considerã

a fi obþinerea dreptului de a dispune, ca ºi un proprietar,

de bunuri mobile corporale expediate sau transportate

la destinaþia indicatã de cumpãrãtor, de cãtre furnizor,

de cãtre cumpãrãtor sau de cãtre altã persoanã, în con-

tul furnizorului sau al cumpãrãtorului, cãtre un stat

membru, altul decât cel de plecare a transportului sau

de expediere a bunurilor.

Sunt asimilate achiziþiilor intracomunitare de bu-

nuri urmãtoarele operaþiuni:1

transferul de bunuri din alt stat membru al UE;

preluarea de cãtre forþele armatei române de

bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru NATO;

achiziþionarea de cãtre o persoanã juridicã ne-

impozabilã a unor bunuri importate de acea persoanã

în UE ºi transportate sau expediate într-un alt stat

membru decât cel în care s-a efectuat importul;

achiziþiile intracomunitare de bunuri a cãror

livrare, dacã ar fi fost realizatã în România, ar fi fost

tratatã drept o livrare de bunuri efectuatã cu platã.

1 Art. 1301 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Key terms: intra-community transactions, intra-community deliveries


The Intra-Community Acquisition and Deliveries Accounting,from Theory to Practice

One of the challenges that Romania must respond to after the accession to theEuropean Union refers to the harmonization process of national legislation. Accordingto this fact, the import and export terms have disappeared in relationships betweenmember states, these ones being replaced with new notions, such as intra-communityacquisition, replacing the import, and intra-community delivery, replacing the export.

In order to establish the person liable to pay value added tax related to intra-communitycommercial transactions we clarified tax matters for these operations.


Pe lângã aceste operaþiuni asimilate achiziþiilor

intracomunitare se regãseºte ºi o altã categorie de ope-

raþiuni, neasimilate achiziþiilor intracomunitare, din

care fac parte operaþiunile în oglindã ale nontransfe-

rurilor cu ºi fãrã tranzacþie, care devin însã asimilate

achiziþiilor intracomunitare în urmãtoarele situaþii:

dacã circulaþia bunurilor cãtre România în-

deplineºte condiþiile de clasificare ca nontransfer din

România ºi ulterior aceste condiþii nu mai sunt înde-

plinite, acest nontransfer devine transfer;

în cazul achiziþiilor intracomunitare, faptul

generator pentru TVA intervine la data la care ar inter-

veni faptul generator pentru livrãri de bunuri similare

în statul membru în care se face achiziþia. În schimb,

TVA devine exigibilã la data emiterii facturii (pentru

întreaga valoare) pentru bunurile livrate cãtre persoa-

na care efectueazã achiziþia, dar nu mai târziu de data

de 15 a lunii urmãtoare faptului generator de TVA.

În România, achiziþiile intracomunitare de bu-

nuri pot fi supuse sau nu impozitãrii. Astfel, achiziþiile

intracomunitare impozabile apar ca urmare a:

unei achiziþii intracomunitare, efectuatã de o

persoanã impozabilã sau de o persoanã juridicã neim-

pozabilã, care urmeazã unei livrãri intracomunitare;

efectuãrii de cãtre orice persoanã a unei achi-

ziþii intracomunitare de mijloace de transport noi;

achiziþiei intracomunitare de produse acciza-

bile efectuate de o persoanã impozabilã sau de o per-

soanã juridicã neimpozabilã.

Achiziþiile intracomunitare neimpozabile apar în

urmãtoarele cazuri:

persoana de la care s-a fãcut achiziþia este o

micã întreprindere;

furnizorul din statul membru din care se efec-

tueazã achiziþia intracomunitarã a realizat o livrare

de bunuri care fac obiectul unei instalãri sau al unui

montaj;

livrarea este efectuatã în cadrul unei operaþiuni

triunghiulare de cãtre o persoanã impozabilã înregis-

tratã în scopuri de TVA în alt stat membru, dar nu

este stabilitã în România;

achiziþia intracomunitarã de bunuri second-

hand, opere de artã, obiecte de colecþie ºi antichitãþi,

dacã bunurile au fost taxate în statul membru de unde

sunt furnizate;

achiziþia urmeazã unei livrãri de bunuri aflate

în regim vamal suspensiv sau sub o procedurã de tran-

zit intern;

pentru furnizorul bunurilor achiziþionate, li-

vrarea constituie o vânzare la distanþã;

beneficiarul nu este înregistrat în scopuri de

TVA, pânã la plafonul de 10.000 euro, pânã la care

se face facturarea TVA în statul membru de origine.

Achiziþii intracomunitare efectuate

de „Grupul celor 3”

„Grupul celor 3” cuprinde:

întreprinderile mici;

alte persoane impozabile neînregistrate în sco-

puri de TVA, care efectueazã doar operaþiuni scutite

fãrã drept de deducere (bãnci, companii de asigurãri,

organizaþii nonprofit, spitale etc.);

persoane juridice neimpozabile (în special

instituþii publice).

În unele state membre, micilor producãtori agri-

coli care funcþioneazã conform regimului cu cotã

forfetarã li se aplicã aceleaºi reguli ca membrilor

„Grupului celor 3”. În acest caz putem vorbi despre

„Grupul celor 4”.

Pentru a putea aplica regulile specifice achiziþii-

lor intracomunitare, un membru al „Grupului celor 3”

trebuie sã þinã cont ca bunurile pe care le achiziþionea-

zã sã nu fie produse accizabile sau mijloace de trans-

port noi ºi ca acestea sã fie cumpãrate ºi transportate

dintr-un alt stat membru al UE decât cel de origine al

membrului „Grupului celor 3”.

Un membru al „Grupului celor 3” nu datoreazã

TVA în România pentru achiziþiile intracomunitare

efectuate dacã suma totalã a achiziþiilor intracomuni-

tare efectuate de respectivul membru al „Grupului

celor 3” în anul curent sau precedent nu depãºeºte

echivalentul în lei al plafonului pentru achiziþii intra-

comunitare (10.000 euro) stabilit la cursul valabil la

data aderãrii României la UE (3,71 lei/euro) sau dacã

nu a optat pentru taxarea achiziþiilor sale intracomuni-

tare în România. Însã în situaþia în care nu se respectã

una dintre cele douã condiþii, membrul „Grupului

celor 3” este obligat la plata TVA.

Locul achiziþiei intracomunitare

Locul achiziþiei intracomunitare de bunuri se

considerã a fi locul unde se gãsesc bunurile în mo-

mentul în care se încheie expedierea sau transportul

acestora.2

În cazul unei achiziþii intracomunitare de bunuri,

altele decât mijloacele de transport noi sau produsele

accizabile, efectuatã de o persoanã impozabilã sau

de o persoanã juridicã neimpozabilã, care urmeazã unei

livrãri intracomunitare efectuate în afara României

2 Art. 1321 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.


de cãtre o persoanã impozabilã ºi care nu este conside-

ratã întreprindere micã în statul sãu membru cu privire

la livrãrile de bunuri ce fac obiectul unei instalãri sau

unui montaj sau la livrãrile la distanþã, acesteia i se va

aplica reþeaua de siguranþã. În cazul în care cumpãrã-

torul îi comunicã furnizorului un cod valid de înregis-

trare în scopuri de TVA, emis de autoritãþile unui stat

membru, altul decât cel în care are loc achiziþia intra-

comunitarã, locul respectivei achiziþii intracomunitare

se considerã în statul membru care a emis codul de

înregistrare în scopuri de TVA.

Achiziþia intracomunitarã trebuie declaratã în

statul membru unde se încheie transportul, chiar dacã

se aplicã reþeaua de siguranþã, urmând ca în statul

membru din care s-a transmis codul de TVA baza

impozabilã sã fie redusã corespunzãtor.

Astfel, locul impozitãrii este în România atât pen-

tru achiziþiile intracomunitare pentru care transportul

se încheie în România, cât ºi pentru achiziþiile intraco-

munitare pentru care beneficiarul comunicã un cod

de înregistrare în scopuri de TVA din România, chiar

dacã transportul se încheie în alt stat membru al UE.

Faptul generator ºi exigibilitatea TVA

pentru achiziþiile intracomunitare

Faptul generator reprezintã faptul prin care sunt

realizate condiþiile legale necesare pentru exigibilita-

tea taxei. Exigibilitatea plãþii taxei reprezintã data la

care o persoanã are obligaþia de a plãti taxa la bugetul

statului.3

În cazul achiziþiilor intracomunitare de bunuri,

faptul generator intervine la data la care ar interveni

faptul generator pentru livrãri de bunuri similare, în

statul membru în care se face achiziþia, iar taxa devine

exigibilã la data emiterii facturii (pentru întreaga va-

loare) pentru bunurile livrate cãtre persoana care efec-

tueazã achiziþia, dar nu mai târziu de a 15-a zi a lunii

urmãtoare celei în care a intervenit faptul generator

de taxã.4

3 Art. 134 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

4 Art. 135 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.5 Furnizori – facturi nesosite.

Exemple

1. SC X SRL achiziþioneazã de la Lyckeby Culinar, din Cehia, urmãtoarele produse: 400 kg de amidonLyckeby la preþul de 1,35 euro/kg; 675 kg de amidon Microlys CA la preþul de 1,47 euro/kg; 1.125 kg deamidon Swely Star 31 la preþul de 0,81 euro/kg; 19.800 kg de amidon din cartofi la preþul de 0,51 euro/kg;10 kg de muºtar dijon la preþul de 5,82 euro/kg. Transportul este inclus în preþul produselor, iar cursulvalutar în data de 10.03.2012 este de 4,3545 lei/euro.

– Înregistrarea în contabilitate a cumpãrãrii celor cinci produse (care pentru SC X SRL reprezintã:amidonul Lyckeby ºi muºtarul dijon – materii prime, iar restul produselor – mãrfuri):

% = 401 54.865,39 lei301 2.604,86 lei371 52.260,53 lei

– Înregistrarea TVA aferente bunurilor ajunse în România:

4426 = 4427 13.167,69 lei

2. Se achiziþioneazã din Polonia, de la SC Bakalland SA, 11.000 kg de soia file, la un preþ de 0,93 euro/kg,pe bazã de aviz de însoþire a mãrfii. Codul unic de înregistrare – PL 5211501724 – este valid în scopuri deTVA. Cursul valutar în data de 15.03.2012 este de 4,3672 lei/euro.

– Înregistrarea achiziþiei intracomunitare de materii prime pe bazã de aviz:

301 = 408.15 44.676,46 lei

3. Se achiziþioneazã din Austria, de la DHL Global Forwarding, 7.800 kg de piper negru, la preþul de1,21 euro/kg, ºi 850 kg de piper verde, la preþul de 1,78 euro/kg, pe baza facturii fiscale. Codul unic deînregistrare – AT U15376402 – este valid în scopuri de TVA. Cursul valutar în data de 22.03.2012 este de4,3718 lei/euro.


B. Livrãri intracomunitare

Din punct de vedere juridic, livrarea de mãrfuri

este o operaþiune unicã, însã în scopuri de TVA, ea

este scindatã în douã operaþiuni distincte, atunci când

are loc între douã state membre diferite sau între un

stat membru ºi un terþ teritoriu, astfel:6

livrarea de bunuri (livrare intracomunitarã ºi

export);

achiziþia de bunuri (import ºi achiziþie intra-

comunitarã).

Livrarea intracomunitarã de bunuri reprezintã o

livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate

dintr-un stat membru în alt stat membru de cãtre furni-

zor sau de cãtre persoana care efectueazã livrarea ori

de cãtre altã persoanã în contul acestora. Prin noþiunea

de livrare de bunuri se înþelege transferul dreptului

de a dispune de bunuri ca ºi un proprietar.

Transportul, efectuat de cãtre o persoanã impoza-

bilã, de bunuri aparþinând activitãþii sale economice din

România într-un alt stat membru pentru a fi utilizate

în scopul desfãºurãrii activitãþii sale economice în acel

stat membru poartã denumirea de transfer sau livrare

intracomunitarã asimilatã. Acest transfer este asimilat

în România unei livrãri intracomunitare efectuate cu

platã ºi este tratat ca o livrare intracomunitarã, având

aceleaºi reguli ca livrãrile intracomunitare obiºnuite,

deºi nu are loc un transfer de drept de proprietate.

Sunt considerate nontransferuri, respectiv nu

sunt asimilate livrãrilor intracomunitare, urmãtoarele

operaþiuni:7

vânzãrile la distanþã;

livrãrile intracomunitare de bunuri care fac

obiectul unei instalãri sau al unui montaj;

livrãrile intracomunitare de bunuri realizate la

bordul aeronavelor, navelor ºi trenurilor, pe parcursul

efectuãrii unui transport de pasageri în Comunitate;

livrãrile intracomunitare destinate misiunilor

diplomatice, oficiilor consulare, organizaþiilor inter-

naþionale ºi forþelor NATO, precum ºi cele destinate

aeronavelor ºi navelor;

livrarea de gaz printr-un sistem de gaze natu-

rale situat pe teritoriul Comunitãþii sau prin orice reþea

conectatã la un astfel de sistem;

livrarea de electricitate, energie termicã sau

agent frigorific prin intermediul reþelelor de încãlzire

sau de rãcire;

prestarea de servicii în beneficiul persoanei

impozabile, care implicã lucrãri asupra bunurilor cor-

porale efectuate în statul membru în care se terminã

expedierea sau transportul bunului, iar dupã prelucra-

re sunt reexpediate persoanei impozabile de la care

fuseserã expediate sau transportate iniþial;

utilizarea temporarã a bunului respectiv pe

teritoriul statului membru de destinaþie a bunului expe-

diat sau transportat, în scopul prestãrii de servicii în

statul membru de destinaþie, de cãtre persoana impo-

zabilã stabilitã în România;

utilizarea temporarã a bunului respectiv, pentru

o perioadã care nu depãºeºte 24 de luni, pe teritoriul

unui alt stat membru, în condiþiile în care importul

aceluiaºi bun dintr-un stat terþ, în vederea utilizãrii

temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere

temporarã cu scutire integralã de drepturi de import.

Obligaþia de platã a TVA pentru livrãrile intra-

comunitare îi revine întotdeauna persoanei care efec-

tueazã livrarea. Persoana impozabilã care nu este

stabilitã în România, care este obligatã la plata TVA

pentru livrãrile intracomunitare, trebuie sã solicite în-

registrarea în scopuri de TVA chiar dacã existã o scu-

tire pentru livrãrile intracomunitare efectuate. Scutirile

de la plata TVA se aplicã pentru urmãtoarele livrãri

intracomunitare:8

livrãrile intracomunitare de bunuri efectuate

cãtre o persoanã care îi comunicã furnizorului un cod

valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit

de autoritãþile fiscale din alt stat membru. Excepþie

fac livrãrile, altele decât livrãrile intracomunitare de

– Înregistrarea în contabilitate a achiziþiei de mãrfuri:

371 = 401 47.875,58 lei

– Înregistrarea TVA aferente bunurilor ajunse în România:

4426 = 4427 11.490,14 lei

6 D. Matiº, A. Pop (2007), Contabilitate financiarã, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca.

7 Art. 128 alin. (12) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.8 A.F. Popa, N. Popa, G. Radu, B.C. Iordan (2007), Codul fiscal în contexul integrãrii europene. Ghid practic pentru înþelegere

ºi aplicare, Editura ContaPlus, Bucureºti, pp. 27-28.


mijloace de transport noi, livrãrile efectuate de o între-

prindere micã ce aplicã regimul scutirii de taxã, acestea

fiind scutite fãrã drept de deducere;

livrãrile intracomunitare de mijloace de trans-

port noi cãtre un cumpãrãtor care nu îi comunicã fur-

nizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de

TVA;

livrãrile intracomunitare de bunuri accizabile

cãtre o persoanã impozabilã sau cãtre o persoanã juri-

dicã neimpozabilã care nu comunicã un cod valabil

de TVA din alt stat membru, cu excepþia celor efec-

tuate de o întreprindere micã ºi a livrãrilor de bunuri

accizabile supuse regimului special al marjei plafonului;

livrãrile intracomunitare de bunuri efectuate

de cãtre o persoanã impozabilã, aparþinând activitãþii

sale economice din România într-un alt stat membru,

cu excepþia nontransferurilor.

Locul livrãrii intracomunitare

Locul unei livrãri intracomunitare de bunuri se

considerã a fi locul unde se gãsesc bunurile în mo-

mentul în care începe transportul.

Existã situaþii când locul livrãrii intracomunitare

de bunuri nu este locul în care se gãsesc bunurile în

momentul transportului, astfel:9

În cazul bunurilor care fac obiectul unor in-

stalãri sau al unui montaj, locul livrãrii intracomunitare

este locul (statul membru) unde se efectueazã insta-

larea sau montajul, în statele membre unde începe

transportul fiind considerate nontransferuri.

În cazul bunurilor neexpediate sau netranspor-

tate, locul livrãrii este locul în care sunt situate bunurile

în momentul în care sunt puse la dispoziþia clientului.

În cazul livrãrii la bordul aeronavelor, navelor

ºi trenurilor, pe parcursul efectuãrii unui transport de

pasageri în Comunitate, locul livrãrii îl constituie

locul de plecare a transportului de pasageri, fiind con-

siderat nontransfer în statul membru de unde pleacã

transportul.

În cazul vânzãrilor la distanþã dinspre un stat

membru spre România, dacã valoarea depãºeºte echi-

valentul în lei a 35.000 euro sau dacã furnizorul a

optat în statul membru din care transportã bunurile

pentru considerarea vânzãrilor sale la distanþã ca

având loc în România, atunci locul livrãrii se considerã

România, dacã bunurile livrate nu sunt: mijloace de

transport noi, bunuri instalate, asamblate sau taxate

în statul membru de plecare, gaze naturale ºi electri-

citate sau produse accizabile.

În cazul livrãrii pentru vânzãrile la distanþã

efectuate din România cãtre alt stat membru, dacã

livrarea este efectuatã de cãtre o persoanã care nu îi

comunicã furnizorului un cod de înregistrare în scopuri

de TVA ºi valoarea livrãrilor la distanþã nu depãºeºte

nivelul impus de celãlalt stat membru sau furnizorul

a optat pentru considerarea tuturor vânzãrilor ca

având loc în statul membru, locul livrãrii se considerã

a fi statul membru în care se face livrarea, pentru toate

bunurile, cu excepþia: mijloacelor de transport noi,

bunurilor instalate, asamblate sau taxate în statul mem-

bru de plecare, gazelor naturale ºi electricitãþii ºi a

produselor accizabile.

În cazul vânzãrilor la distanþã de produse acci-

zabile efectuate dintr-un stat membru spre România,

locul livrãrii este întotdeauna România.

În cazul vânzãrilor la distanþã, pentru produ-

sele accizabile livrate din România cãtre persoane

neimpozabile din alt stat membru, locul livrãrii este

întotdeauna celãlalt stat membru.

Vânzarea la distanþã reprezintã o livrare de

bunuri care sunt transportate dintr-un stat membru în

alt stat membru de cãtre furnizor sau de cãtre altã

persoanã în numele lui. Acesta trebuie sã þinã seama

de urmãtoarele reguli:10

În cazul unei livrãri intracomunitare, trans-

portul poate fi efectuat de furnizor, dar numai în cazul

în care beneficiarul este una dintre persoanele amintite

anterior sau o persoanã neimpozabilã, deci o persoanã

care nu comunicã un cod valabil de TVA; livrarea

intracomunitarã este denumitã vânzare la distanþã ºi

are reguli speciale.

Plafonul pentru vânzãri la distanþã diferã între

statele membre. Limita impusã de Directiva a VI-a

este între 35.000 euro ºi 100.000 euro, plafon care se

calculeazã anual.

La calcularea plafonului se va þine cont atât de

valoarea tuturor vânzãrilor la distanþã cãtre un anumit

stat membru (plafonul se va calcula pentru fiecare

stat membru), cât ºi de valoarea tranzacþiei care deter-

minã depãºirea plafonului.

În România, plafonul pentru vânzãri la distanþã

pentru livrãrile realizate de furnizori din alte state mem-

bre cãtre România este de 35.000 euro. Pânã la acest

9 Art. 132 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.10 A.F. Popa, N. Popa, G. Radu, B.C. Iordan, op. cit.


plafon, locul livrãrilor rãmâne în statul membru de

origine, iar peste depãºirea acestui plafon, locul li-

vrãrilor este în România pentru beneficiarii care nu

comunicã un cod valabil de TVA, furnizorul urmând

sã se înregistreze în România ºi sã facã livrãri locale

cu TVA din România.

Furnizorii din România care efectueazã vânzãri

la distanþã în alt stat membru cãtre persoane care nu

comunicã un cod valabil de TVA trebuie sã cunoascã

plafonul pentru vânzãri la distanþã din fiecare stat

membru, plafon care variazã în statele membre ale UE

între 35.000 euro ºi 100.000 euro, fiecare stat membru

având propriul sãu plafon.

Dacã valoarea vânzãrilor la distanþã nu depãºeºte

plafonul stabilit în statul membru de origine, bunurile

comercializate se factureazã cu TVA din România.

În caz contrar, locul livrãrilor este statul membru în

care se încheie transportul, iar bunurilor comerciali-

zate li se aplicã cota de TVA din statul membru, în

România având loc un nontransfer.

Faptul generator ºi exigibilitatea TVA

pentru livrãrile intracomunitare

În cazul livrãrilor intracomunitare de bunuri,

faptul generator intervine la data livrãrii bunurilor,

iar exigibilitatea TVA intervine în cea de-a 15-a zi a

lunii urmãtoare celei în care a intervenit faptul genera-

tor. Excepþie fac facturile care au fost emise înainte

de a 15-a zi a lunii urmãtoare celei în care a intervenit

faptul generator; în acest caz, exigibilitatea intervine

la data emiterii facturii.11

11 Art. 134 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Exemple

1. SC X SRL vinde clientului sãu din Ungaria, Wolf Füszer KFT, urmãtoarele produse: 100 kg decuiºoare la un preþ de 45 lei/kg, 100 kg de fulgi de usturoi la 9 lei/kg, 25 kg de praf de roºii la 14,65 lei/kgºi 500 kg de praf de usturoi la 6 lei/kg, pe baza facturii. Codul unic de înregistrare comunicat de client esteHU 14887118.

– Înregistrarea în contabilitate a vânzãrii mãrfurilor (cuiºoare) ºi a produselor finite (praf de roºii,fulgi de usturoi ºi praf de usturoi):

4111 = % 8.766,25 lei701 4.266,25 lei707 4.500,00 lei

Ulterior vânzãrii are loc descãrcarea din gestiune a bunurilor vândute, ºtiind cã achiziþia cuiºoarelors-a fãcut la preþul de 42,71 lei, iar costul de producþie este: pentru fulgii de usturoi – 8,2 lei/kg, pentru prafulde roºii – 13,29 lei/kg, iar pentru praful de usturoi – 5,67 lei/kg.

– Descãrcarea din gestiune a produselor finite vândute:

711 = % 3.987,25 lei345.usturoi fulgi 820,00 lei

345.roºii praf 332,25 lei345.usturoi praf 2.835,00 lei

– Descãrcarea din gestiune a mãrfurilor vândute:

607 = 371 4.271 lei

2. SC X SRL vinde clientului sãu furnizor din Ungaria, ASZ-Kolbaz, 270 kg de oregano la preþul de2,73 euro/kg, achiziþionat la preþul de 8,2 lei/kg. Codul unic de înregistrare comunicat de client esteHU 12301858 – cod valid de TVA. Cursul de schimb preluat de pe site-ul oficial al BNR la data de 27.03.2012este de 4,3688 lei/euro.

– Înregistrarea vânzãrii de mãrfuri:

4111 = 707 3.220,24 lei

– Descãrcarea din gestiune a mãrfurilor vândute:

607 = 371 2.214,00 lei


BIBLIOGRAFIE

1. Pãtroi, D., Cuciureanu, F. (2009), TVA intracomunitar. Frauda carusel. Rambursarea TVA, Editura

C.H. Beck, Bucureºti.

2. Popa, A.F., Popa, N., Radu, G., Iordan, B.C. (2007), Codul fiscal în contexul integrãrii europene.

Ghid practic pentru înþelegere ºi aplicare, Editura ContaPlus, Bucureºti.

3. Matiº, D., Pop, A. (2007), Contabilitate financiarã, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca.

4. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Concluzii

Din cele prezentate se poate desprinde faptul cã

persoana obligatã la plata taxei pe valoarea adãugatã

pentru livrãrile intracomunitare de bunuri este întot-

deauna entitatea care efectueazã livrarea.

Referitor la achiziþiile intracomunitare de bu-

nuri, putem spune cã plata taxei pe valoarea adãugatã

este întotdeauna obligaþia persoanei care efectueazã

achiziþia.

O caracteristicã importantã a livrãrii de bunuridin România cãtre un alt stat membru al Uniunii Eu-ropene este aceea cã livrarea este scutitã de taxa pevaloarea adãugatã dacã sunt îndeplinite condiþiile, res-pectiv dacã ambele entitãþi sunt înregistrate în scopuride taxã pe valoarea adãugatã, iar cumpãrãtorul îi co-

municã furnizorului codul sãu de înregistrare în sco-puri de taxã pe valoarea adãugatã, cod care este trecutpe factura de livrare a bunurilor, precum ºi dacã bunu-rile pãrãsesc teritoriul României fãcându-se dovadaefectuãrii transportului cãtre celãlalt stat membru.

TALON DE ABONAMENTla revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ªI AUDITUL AFACERILOR,

editatã de Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România– CECCAR –

Numele _______________________________Prenumele ____________________________Funcþia _______________________________

Firma ________________________________Adresa:Localitatea ____________________________Str. __________________________________Nr.____ Bl.____ Sc.____ Et.____ Ap.____Codul poºtal ________ Jud./Sect. ________

Tel. __________________________________

Numãrul de abonamente _______________Suma viratã ____________________________

Plãtit prin:Mandat poºtal nr. ______________________Ordin de platã nr. _______________________Cont CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384

Raiffeisen Bank – Agenþia Brãtianu

Atenþie! Trimiteþi talonul deabonament numai împreunã cu

o copie a documentului de platã,prin fax sau prin e-mail.

Preþuri pentru anul 2013:

Anual (12 ex.) --------------------------------- 180 lei

Semestrial (6 ex.) ------------------------------90 lei

Trimestrial (3 ex.) ------------------------------45 lei

021 330 88 69 / 70 / 71 021 330 88 88 [email protected] Editura CECCAR

Bucureºti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4

Dezvoltare si evolutie personalã,


,2013 – o chemare, un an al schimbãriiºi al abundenþei

Alina MIHAI, licenþiatã în psihologie,trainer autocunoaºtere ºi evoluþie personalã


2013 – A Challenge, a Year of Change and Opulence

We are more and more aware of the fact that if we want to offer we need resources,this thing remaining together with the desire of creating them properly, sharing themimmaculately and offering them honestly, without evaluating our measure withexclusively human, terrestrial methods, through diverse measurements, but byappreciating it through a more active soul involvement and of our consciousness, inorder to include everything so that all is balanced, we and the ones surrounding us,and in order to make it possible that the resources we need to materialize the desireat human level can develop.

We will always find God beyond the paradigm and the name, beyond forms, givingthe form the right to the history it created and to the history each of us createdthrough it, and we will not refer exclusively to the histories, but to the truth and thetruth within histories.

2013 este un an care reprezintã o chemare la mai bine, la mai multã pace, la mai multãmuncã, dar ºi la vacanþã binemeritatã, la mai multe fapte bune fãcute conºtient ºi autentic, lamai multã renunþare, la prietenie, la mai mult discernãmânt ºi la mai multã unitate ºi, din toatã aceastãperspectivã, un an al schimbãrii personale, un an al muncii, dar ºi al abundenþei pe care acestea o pot aduce.

În mediul subtil care ne înconjoarã, se înregistreazã multe informaþii.Obiceiurile pe care le avem sunt o informaþie consistentã care din punct de vedere energetic se simte

foarte bine, foarte clar.Tendinþele pe care le avem ºi care nu sunt încã formate în obiceiuri, atât în sensul dezvoltãrii unor

dependenþe, cât ºi în sensul aprofundãrii unor direcþii de evoluþie ºi conºtientizare, se simt de asemeneadin punct de vedere energetic ºi pot fi deosebite ºi evidenþiate.

Tendinþele ºi obiceiurile noastre au în conþinut ºi mai multe informaþii, care de asemenea se înregistreazãîn acelaºi mediu subtil care ne înconjoarã în permanenþã, ºi acestea se pot simþi ºi pot fi evidenþiate,deoarece informaþia în care noi am investit ºi investim cu gândul, cu emoþia, cu fapta ºi cuvântul capãtã întimp materialitate ºi ca atare aceastã materialitate poate fi simþitã în raport cu adevãrul ºi cu sensul unic ºireal al experienþei.

Capacitatea de a simþi ºi evidenþia aceste informaþii este o chestiune de evoluþie personalã ºi mai puþinde cercetare sau metodã.

Informaþia necesarã se relevã pur ºi simplu când venim în mod firesc în experienþa vieþii noastre încontact cu o persoanã, loc, informaþie, situaþie sau întrebare, pentru simplul fapt cã nu ne opunemnu ne opunemnu ne opunemnu ne opunemnu ne opunemexistenþei acestei informaþiiexistenþei acestei informaþiiexistenþei acestei informaþiiexistenþei acestei informaþiiexistenþei acestei informaþii, oricare ar fi conþinutul pe care informaþia îl aduce, cã e încãrcat sau nu cuurã, cã e încãrcat sau nu cu agresivitate, cã e încãrcat sau nu cu neîncredere sau cu lipsã de sinceritate.


Aºa conþinutul poate fi apreciat cu exactitate, în interiorul nostru ca persoanã fiind deja constituitreperul în urma acestei libertãþi totale, adevãrul care e în toate sau realitatea clarã a ceea ce se întâmplã.

În felul în care am evidenþiat pe scurt mai sus cum se întâmplã crearea de materialitate a unei informaþiiºi a unor energii pe care le conþinem, mediul în care fiecare dintre noi trãieºte capãtã în acest fel o consistenþãpersonalã ºi o consistenþã colectivã.

La nivelul colectiv se aplicã aceleaºi principii ale mediului subtil ca ºi la nivelul personal ºi ca atare se potsimþi în acelaºi fel sau în acest fel descris mai sus anumite perspective de evoluþie a unui mers universal, amersului planetei, a întregului care suntem, a poporului pe care îl formãm, a familiilor ºi relaþiilor pe care le avem.

Schimbare prin decizie ºi exemplu personalSchimbare prin decizie ºi exemplu personalSchimbare prin decizie ºi exemplu personalSchimbare prin decizie ºi exemplu personalSchimbare prin decizie ºi exemplu personalTotul este în permanenþã în miºcare ºi schimbare, totul emite în permanenþã ºi, cum ºi noi emitem în

permanenþã unde, miºcãrile de la obiceiuri la tendinþe ºi de la tendinþe cãtre obiceiuri pot fi de asemeneasimþite ºi pot fi explicate în detaliu.

Se poate spune astfel când un om trece de la viciu la însãnãtoºire conform unor miºcãri interioare,sau dacã obiceiul este prea puternic ºi tendinþa de însãnãtoºire nu îi face faþã.

La nivel de grup sau la nivel de þarã, precum ºi la nivel global, se pot spune aceleaºi lucruri, cu singuradiferenþã cã ne referim atunci la o informaþie cumulatã ce se impregneazã în mediul subtil din jurul nostru,alcãtuitã din tendinþele ºi obiceiurile celor care construiesc grupul, þara, respectiv pãmântul.

Când o masã criticã de oameni, ºi nu este foarte relevant sã ne preocupãm de numãr, a trecut depunctul în care obiceiul de a face rãu, de a se vinde ºi de a face compromisuri, pentru a da doar câtevaexemple, e înregistrat ca obicei, aceasta însemnând cã în atitudine ºi în manifestare au ales în mod constantpentru un interval suficient de timp alt tip de atitudini ºi comportament, este cel puþin probabil ca în timpºi restul sã facã acelaºi lucru.

ªi nu vorbim de copierea fãrã conºtienþã a unui comportament sau de imitare, de neuroni-oglindã saude influenþa la nivel subtil direcþionatã ori de impregnarea mediului subtil prin voinþa noastrã îndreptatãcãtre un scop anume, ci de faptul cã, având o altã stare în interior, viaþa se trãieºte altfel ºi exemplulpersonal oferã ºi alt tip de informaþii, pe care cei din jur le pot pune astfel alãturi de deciziile pe care le iauîn mod obiºnuit având acum ºi altã perspectivã sau posibilitate de a alege.

ªi atât timp cât vedem cã e posibil ºi cã e mai bine, într-o modalitate simplã care þine doar de noi, epuþin probabil ca cineva sã vrea sã se complice, sau sã îºi întreþinã boala, eºecul ºi nemulþumirea într-unsistem care se vindecã din ce în ce mai mult.

Schimbarea despre care este vorba se va petrece conform cu o decizie personalãconform cu o decizie personalãconform cu o decizie personalãconform cu o decizie personalãconform cu o decizie personalã ºi prin exemplulprin exemplulprin exemplulprin exemplulprin exemplulcelor care sunt în jurcelor care sunt în jurcelor care sunt în jurcelor care sunt în jurcelor care sunt în jur, fãrã ca aceºtia sã îºi propunã neapãrat sã fie un exemplu.

Acestea vor crea oportunitãþi pentru schimbare ºi la nivel de individ, de grup, de þarã, zonã sau planetã,schimbãri ce vor fi la nivel de potenþial la început pânã cei ce încã se mai tem de ce va fi sã vinã sau seîntreabã ce înseamnã acest „mai bine” ºi stau încã în expectativã pânã sã aleagã sã îl manifeste la nivelulsufletului ºi acþiunii lor sã poatã extrage din ceea ce trãiesc tot ce au nevoie ca informaþie ºi experienþã,pentru ca la un moment dat sã se poatã hotãrî în ce direcþie vor sã îºi continue mai departe viaþa.

Potenþial de abundenþãPotenþial de abundenþãPotenþial de abundenþãPotenþial de abundenþãPotenþial de abundenþã2013 este un an al abundenþei, al prosperitãþii, 2013 este un an al abundenþei, al prosperitãþii, 2013 este un an al abundenþei, al prosperitãþii, 2013 este un an al abundenþei, al prosperitãþii, 2013 este un an al abundenþei, al prosperitãþii, în sensul în care multã energie spiritualã a fost

deja împãmântatã, adicã adusã aproape de pãmânt, cu alte cuvinte aproape de materializare, prin ceea ceam comunicat deja de mai multe ori ºi în articole precedente, prin contribuþia tuturor acelor oameni careau lucrat activ la evoluþia ºi la îmbunãtãþirea în mod real, concret a calitãþii vieþii lor în foarte multe sensuri,adãugând dimensiunii materiale ºi dimensiunea non-unicitãþii materialitãþii noastre, fãrã sã separe acesteadouã, ci trãind în trup, cu o conºtienþã clarã ºi stabilã, un adevãr unic ºi realizat despre natura noastrã, unadevãr simplu care þine de originea pe care o avem, de aspectul cosmic ºi universal al ajungerii în formã ºimai puþin de aspectul ezoteric la care în timp am început sã raportãm aceastã „ajungere în formã” ºi maiapoi am început sã ne raportãm ne raportãm ne raportãm ne raportãm ne raportãm ºi noi la el.

Astfel, existã în viitorul care ne cuprinde ºi un potenþial destul de activ de realizãri frumoase materiale,o realitate materialã pe care nu putem sã o ignorãm ºi cãreia în sfârºit reuºim din ce în ce mai mult sã îiapreciem valoarea ºi sã o folosim în mod corect, fãrã sã ne-o mai facem rege.


ResurseResurseResurseResurseResurseSuntem din ce în ce mai conºtienþi cã pentru a dãrui este nevoie sã avem resurse, ºi acest lucru

rãmânând împreunã cu dorinþa de a le crea corect, de a le împãrtãºi curat ºi de a dãrui onest fãrã sã nemãsurãm mãsura cu metode exclusiv umane, pãmânteºti, prin mãsurãtori diverse, ci apreciind-o printr-oimplicare mai activã a sufletului ºi a conºtiinþei noastre pentru a putea include totul astfel încât tot sã fie înechilibru, noi ºi cei din jur, face posibil ca resursele de care avem nevoie pentru a materializa în plan umandorinþe sã se manifeste.

În momentul în care un om îºi implicã propria conºtiinþã în procesul vieþii, implicând în toate ºidiscernãmântul, resursele care îi aparþin de drept pentru procesul vieþii lui încep sã se materializeze, omulrespectiv menþinând în acelaºi timp prin implicarea conºtiinþei o conectare vie ºi pe termen lung cu sursaexistenþei noastre la nivel de spirit, care prin furt ºi compromis, încet-încet, se pierde.

Resursele de drept þin de potenþialul nostru. De aceea, atunci când ne temem cã alþii pot sã ni le fure,cã pot fura energia spiritualã pe care o avem pentru a o folosi în locul nostru, e bine sã cunoaºtem cã aºaceva nu poate sã se întâmple deoarece, indiferent de grefe, de proiecþii ºi de suprapuneri, unicitatea a ceeace fiecare am creat ca moºtenire spiritualã ne e protecþie ºi nu permite ca furtul de resurse sã se întâmple.

Ceea ce interpretãm ca furt din punctul acesta de vedere este percepþia noastrã cã aºa ceva poate sã seîntâmple, alãturi de teama cãreia îi cedãm, ºi care împreunã ne creeazã o realitate în plan mental, pe caremai apoi prin sugestie începem sã o ºi trãim. Singuri ne tãiem din resurse doar pentru cã putem sã credemcã cineva ni le-a furat. ªi în loc sã investim în ceea ce dorim sã facem, în mod cinstit, curat, energia noastrãspiritualã, investim într-o realitate bazatã doar pe fricã ºi pe neºtiinþã, ºi este ºi normal ca mai apoi lucrurilesã înceapã în timp „sã nu ne iasã”.

E bine sã mai amintim la acest aspect câteva lucruri. ªi unul este cã suntem singurii proprietari dedrept ai potenþialului pe care îl avem. L-am construit prin munca noastrã ºi noi suntem cei care ori nu îlfolosim deoarece nu ajungem la acele calitãþi umane ce permit accesarea lui ºi materializarea resurselorcare îl compun, ori nu folosim corect atât cât accesãm, îndepãrtându-ne în timp de la a mai avea acces facilla sursa energiei pure pe care o conþinem, alimentându-ne din acel moment încolo cu preponderenþã dinenergia transformatã pe care am creat-o crezând în lucruri neadevãrate, sau furând sau fãcând mai multealte fapte care convertesc în plan uman o energie purã într-o energie de o calitate mai puþin curatã.

Când ajungem în aceste faze, procesul de a avea din nou acces ºi a începe sã materializãm resursedirect din energia spiritualã purã pe care o avem ºi ne aparþine e puþin mai dificil ºi pot sã aparã complicaþii,însã asta se întâmplã deoarece nici noi nu ne decidem ce cale sã urmãm, ºi nu se datoreazã neapãrat sau sedatoreazã mai puþin celor ce ar putea sã fie ocupaþi sã ne fure din resurse.

Pentru a avea acces ºi a menþine un contact cât mai bun cu energia spiritualã purã pe care o avem, nueste necesar sã fim neapãrat perfecþi, cât sã nu depãºim mãsura pe care o avem fiecare dintre noi, în sensulexagerãrii materialitãþii noastre. Altfel, cu cât cineva este mai curat în sine, cu atât materializeazã din ce înce mai mult din aceastã energie, aducând un echilibru în toate planurile existenþei sale, dupã cum îi estepotrivit.

! ! ! ! ! Încã o informaþie importantã la acest aspect este cã în aceste vremuri, în care miºcarea evoluþieinoastre este mai rapidã, orice gen de comportament care se bazeazã în cea mai mare parte pe furt ºicompromis nu mai poate fi primit ºi transmutat de masa colectivã, ci rãmâne în posesia ºi în transmutareaproprie a individului care l-a manifestat ºi îl acceptã.

Deoarece aceste lucruri pe care le semnalãm ca furt de energie spiritualã ºi resurse se mai manifestãpe pãmânt, pentru a nu se crea o senzaþie de disconfort mental ºi o realitate paralelã, subiectivã pe care sãîncepem sã o ºi trãim, este important sã fim noi înºine curaþi.

Astfel, cine vrea sã lege sau sã fure se va fura pe sine, atât timp cât celãlalt este curat în contextulevoluþiei colective de acum, în care foarte multã lume trece deja la un alt nivel de atitudini ºi în care acesteobiceiuri nu mai pot fi transmutate ºi acoperite de masa colectivã.

Uneori, prin toate aceste lucruri apare frica de a ne dori resurse, abundenþã, deoarece existã în noiteama de a pierde.

Important este însã nu sã nu ni le dorim de frica de a pierdea pierdea pierdea pierdea pierde, ci de a le dori corect ºi de a le avea înparalel cu înþelepciunea de a nu ne pierdene pierdene pierdene pierdene pierde.


Munca, o investiþie în viaþã ºi o experienþã spiritualãMunca, o investiþie în viaþã ºi o experienþã spiritualãMunca, o investiþie în viaþã ºi o experienþã spiritualãMunca, o investiþie în viaþã ºi o experienþã spiritualãMunca, o investiþie în viaþã ºi o experienþã spiritualãResursele de care avem nevoie se vor materializa prin muncã ºi idei. Vom înþelege însã altfel munca,

îi vom vedea adevãratul potenþial evolutiv pe care îl aduce, vom realiza din ce în ce mai mult cã prin muncãfiecare aduce în lume propria energie spiritualã, nu o vom mai privi ca pe o corvoadã, cum se întâmplã são privim câteodatã, ci ca pe o posibilitate de a materializa multe lucruri bune pentru cei din jur ºi pentrunoi, ºi vom reuºi în timp sã facem din contextul muncii noastre de moment, atunci când poate pare maipuþin împlinitor, un moment de introspecþie pentru a vedea ce se întâmplã cu adevãrat în noi ºi un momentde planuri noi, aceasta neînsemnând neapãrat ºi întotdeauna faptul de a schimba serviciul sau de a pleca înaltã parte.

Vom învãþa în timp cã cinstind experienþa muncii, aceastã experienþã în comun, vom crea la fel, întimp, bazele pentru a o trãi în acord cu sine ºi în echilibru ºi cu cei din jur, chiar ºi atunci când cei din jurnu îºi doresc neapãrat acelaºi lucru, sau când considerãm cã nu facem neapãrat ce ne dorim sau avemsituaþii în care ni se face o nedreptate.

Munca noastrã reprezintã în acel interval de timp orar în care o desfãºurãm o investiþie a proprieienergii în propria viaþã, dar ºi în viaþa celorlalþi din jur. Orice investiþie are douã sensuri. Ori creeazã, oridistruge... ªi rezultatele se vãd în timp.

Este foarte important sã înþelegem cã pentru cei care sunt dispuºi sã munceascã cu adevãrat resurselese materializeazã mai stabil în timp ºi mai uºor în funcþie ºi de momentul ºi etapa în care este fiecare, întimp ce pentru cei care apeleazã în continuare preponderent la metode mai puþin cinstite resursele vorrãmâne din ce în ce mai mult la nivel de potenþial.

Pentru cei care vor munci în continuare doar din obligaþia de a munci sau de a asigura hrana pentru ceidin jur, nemulþumiþi de munca lor ºi supãraþi pe circumstanþã sau fãcând din orice pas al muncii lor o dovadãde concurs ºi ambiþie personalã, va fi puþin mai dificil deoarece nemulþumirea ºi supãrarea pe context, ambiþiapersonalã orientatã în scop competitiv consumã din resurse ºi nu materializeazã un rezultat stabil în timp.

A fi nemulþumiþi sau a investi în procesul vieþii tipul de mai sus de ambiþie personalã ºi orgoliu nemenþine în trecut sau blocaþi într-un scenariu ce nu e prezent, în timp ce situaþia noastrã evolueazã chiarsub ochii noºtri în fiecare clipã...

Greu de perceput miºcarea clipei ºi miºcarea acestui conþinut al vieþii, miºcarea profunzimii noastre ºia clipei pe care o trãim cu atenþia împãrþitã... Cu atenþia împãrþitã, pierdem conþinutul clipei, ºi fãrã conþinutulclipei e mai dificil sã ºtim ce anume materializãm.

Energia vieþiiEnergia vieþiiEnergia vieþiiEnergia vieþiiEnergia vieþiiPe lângã un an al muncii ºi al prosperitãþii, 2013 este ºi un an al iniþiativei personale. Energia vieþii se

pune în miºcare atunci când omul nu aºteaptã, ci când omul începe sã lucreze.

RugãciuneaRugãciuneaRugãciuneaRugãciuneaRugãciuneaDin acest punct de vedere (de mai sus), ºi perspectiva mai profundã a vieþii noastre, reprezentatã

pentru unii dintre noi prin sau la nivel de rugãciune, va cãpãta ºi o altã nuanþã, fiind definitã astfel ºi maimult în profunzime ºi mai mult în conectare ºi în trãirea cât mai autenticã a unor simþãminte.

Rugãciunea noastrã va fi mai mult de mulþumire decât de solicitare ºi de implorare pentru cã vominvesti mai mult în viaþã ºtiind deja de acum cã pe Dumnezeu îl vom gãsi în fiecare acþiune.

Nu îl vom mai cãuta mai mult pasiv pe Dumnezeu în rugãciunea de solicitare, ci îl vom gãsi activ încea de mulþumire, când deja avem o contribuþie proprie la viaþã ºi am luat aminte ºi la sprijinul pe care îlavem deja în orice clipã.

Rugãciunea o vom face mult mai mult prin inimã. Inima practic va fi obiºnuitã sã trãiascã prin interiorizareacest lucru fãrã sã o „provocãm” neapãrat sau din ce în ce mai puþin prin minte, prin cuvinte sau formule.

Cu acest fel de acþiune ºi cu o cunoaºtere profund interiorizatã a unui unic Dumnezeu pe care îl gãsimîn orice acþiune, vom crea din ce în ce mai mult lucruri bune ºi folositoare în acelaºi timp în care ne trãimla nivel uman într-o umanitate în schimbare viaþa pe pãmânt.

Fiecare act de a trãi devine din ce în ce mai mult o bucurie ºi aduce bucurie ºi în jur.


Relaþia cu DumnezeuRelaþia cu DumnezeuRelaþia cu DumnezeuRelaþia cu DumnezeuRelaþia cu DumnezeuRelaþia cu Dumnezeu este în schimbare ºi va fi din ce în ce mai mult o relaþie realã. Nu o vom mai trãi

numai în gânduri, în momente dedicate, locuri pe care le-am numit speciale sau în minte prin tehnici ºi înimagini deseori imaginate ori în emoþii exaltate.

O vom trãi în suflet ºi în conºtiinþã ºi asta în fiecare clipã, simplu, liber ºi direct, nemaicãutat saudeterminat de la acel punct încoace de nimic, ci pur ºi simplu realizat, ca parte a unui sine conºtient ºi careparticipã activ la viaþã, fãrã ca asta sã însemne cã cine va trãi ºi va cunoaºte aceste sentimente va fi unDumnezeu peste toatã firea.

Cine trãieºte aceste sentimente va fi departe de cuvântul „tuturor” pentru cã va înþelege cã suntemfiecare dintre noi o conºtiinþã între conºtiinþe,o conºtiinþã între conºtiinþe,o conºtiinþã între conºtiinþe,o conºtiinþã între conºtiinþe,o conºtiinþã între conºtiinþe, oameni între oameni, oameni între oameni, oameni între oameni, oameni între oameni, oameni între oameni, indiferent de cât de „înãlþaþi”putem ajunge.

Iar cine este „primul” dintre noi care manifestã aceste sentimente, pe lângã meritul pe care îl are, arenumai „importanþa” faptului cã aºa ceva este posibil pentru cei care încã nu o cred.

Aceste sentimente ºi calitatea de a le manifesta reprezintã o moºtenire intrinsecã, ce aparþine fiecãruiadintre noi de când am început sã ne manifestãm în forma ºi sunt accesibile fiecãruia dintre noi în mãsuraevoluþiei noastre ºi a dorinþei noastre sincere de a evolua, de a le trãi ºi a le cunoaºte.

Pe Dumnezeu îl vom gãsi din ce în ce mai mult dincolo de paradigmã ºi de nume, dincolo de forme,lãsând formei dreptul la istoria pe care a creat-o ºi la istoria pe care am creat-o fiecare dintre noi prinintermediul ei, însã ne vom raporta nu la istorii exclusiv, ci la adevãr ºi la adevãrul din istorii.

În mãsura în care istoriile vor conþine adevãrul, vor pãstra în mintea noastrã locul neschimbat, însã înmãsura în care istoriile nu reprezintã adevãrul, locul lor se va gãsi însãmânþat de adevãr ºi aceasta va oferiîn continuare minþii noastre perspectiva conºtiinþei ce poate avea acces la vederea de ansamblu, dincolo despaþiu, timp ºi formã.

Adevãrul este unul. Fiecare îl acceseazã în funcþie de tiparul sau de libertatea minþii ºi de echilibrulsãu interior. Aºa îl are ºi aºa îl dãruieºte sau îl manifestã în viaþã ºi în lume.

Vom înþelege în sfârºit cã teama de Dumnezeu ne apropie un timp de Dumnezeu, însã pe termenlung ne creeazã bariere ºi mai mari decât cele pe care le-am avut ºi ne îndepãrteazã.

Vom vedea în timp cã nu condamnã Dumnezeu cât condamnã omul nu condamnã Dumnezeu cât condamnã omul nu condamnã Dumnezeu cât condamnã omul nu condamnã Dumnezeu cât condamnã omul nu condamnã Dumnezeu cât condamnã omul ºi, tot în timp, frica deDumnezeu se va transforma în conºtientizare, în asumarea cu curaj a propriilor greºeli sau consecinþe pecare le-am creat ºi în transformarea lor în lecþie de viaþã învãþatã, iar începutul înþelepciunii va fi nu de lafrica de pedeapsa unui Dumnezeu aflat „deasupra” ºi „în afara” noastrã, ci de la iubirea pentru un Dumnezeual cãrui loc ºi ale cãrui calitãþi reale vom fi în mãsurã sã le ºtim ºi sã le recunoaºtem.

Însã este într-adevãr nevoie de o conºtiinþã clarã ºi activã în timp ca aceste lucruri sã se întâmple ºi deaceea ne vom mai întâlni o perioadã cu ideea de „teamã care ne educã”.

Mediul politicMediul politicMediul politicMediul politicMediul politicPolitic, vor mai fi schimbãri în lume. Din aceeaºi perspectivã a unui adevãr care ne cuprinde ºi al cãrui loc

este în faþã, pentru ca toþi cei care suntem pe pãmânt sã ne putem manifesta în echilibru un drept real de a alege.Fiecare parte care þine cu o parte, în þarã ºi în lume, va avea ocazia în timp sã vadã mai multe adevãruri,

în timp ce noi ca ºi popor vom avea ocazia ºi vom ºi putea într-un timp anume sã discernem acele elementecare sã ne aducã împreunã ºi sã fim o naþie adevãratã, un popor întreg, unit ºi perfect capabil sã îºi trãiascão frumoasã moºtenire ºi sã o exprime în lume.

Viaþa are felul ei în care face totul ºi din punctul acesta de vedere noi avem nevoie doar sã ne dorim sãne fie un pic mai bine ºi sã ne ocupãm cinstit de munca noastrã. ªi sã facã fiecare tot ce poate el mai bun,mai bine, acolo unde îi este locul.

ªtiinþaªtiinþaªtiinþaªtiinþaªtiinþaDin punct de vedere al ºtiinþei, se vor face alinieri la vindecãri cât mai naturale, rãmânând însã ce este

al ºtiinþei al ºtiinþei, însã nu numai al ºtiinþei. Meritele se împart, ºi se împart real de aceastã datã, prinrecunoaºterea pe care ºtiinþa o va oferi unor metode ºi unor oameni care, prin înseºi transformarea ºiasumarea lor, au reuºit sã aducã în lume o viziune nouã care pânã la urmã este de folos pentru fiecare.


Teama cã medicina s-ar putea sã nu mai fie ce e astãzi va fi înlocuitã de noi oportunitãþi când cei careo practicã vor realiza cu adevãrat cã ceea ce conteazã este binele celui pe care îl trateazã ºi nu tratamentulsau practica de care este ataºat.

CulturaCulturaCulturaCulturaCulturaCultura va fi în transformare ºi în beneficiul unor arte ce se vor crea pentru a ne „înãlþa” din punctul

de vedere al conºtiinþei perspectiva unei vieþi frumoase pe care o putem avea, lãsând realitãþii actuale loculei în ceea ce înseamnã echilibru.

Vom avea un suflet plin, însã creativitatea noastrã se va manifesta acolo unde e contextul potrivitpentru fiecare, pentru ca fiecare prin creativitatea sa sã se simtã împlinit.

Creativitatea se va îmbogãþi cu simþ practic, iar cei cu simþ practic ºi mai raþionali se vor îmbogãþi cucreativitate.

Creativitatea nu înseamnã numai artã, ci ºi a gãsi soluþii. Nu vom fi artiºti cu toþii, ci vom fi maiinspiraþi, fiecare în locurile noastre.

ÎnvãþãmântulÎnvãþãmântulÎnvãþãmântulÎnvãþãmântulÎnvãþãmântulÎnvãþãmântul va trãi în timp schimbãri majore. Copiii vor fi cei care vor ajuta enorm la introducerea

unor materii noi ºi la aducerea în ºcoli ºi facultãþi a unor oameni drepþi ºi bine educaþi care sã nu se sperieºi sã nu inducã teama pentru ascultare în situaþia în care un copil e prea activ. Nu întotdeauna este cazulpentru diagnostic ºi lucrurile încep încet-încet sã nu se mai rezolve doar prin tehnica de „premiu ºi pedeapsã”.

Copiii prin însãºi starea lor ne vor indica destul de clar ce au nevoie. Într-un colectiv în care sunt maimulþi oameni, starea lor se va schimba ºi vor da foarte bune rezultate în preajma unor oameni bine pregãtiþiprofesional însã ºi de o anumitã calitate a lor, umanã, o calitate esenþialã ca viaþa sã meargã bine mai departe.

Copiii simt destul de liber, o parte dintre ei, toate aceste lucruri ºi vor indica exact ce au nevoie, tipulde corespondent adult care sã ºtie cum sã facã sã aducã tot în echilibru ºi sã nu constrângã la modul abuzivmanifestarea lor, ci sã îi ajute sã ºi-o înþeleagã.

Mulþi copii chiar ºi dintre cei diagnosticaþi cu diverse boli conþin informaþii noi despre o altã viziunea vieþii ºi nu mai pot primi aceleaºi informaþii pe care le-am primit ºi noi ºi faptul cã nu primesc corespondentpe energia lor îi face uneori sã simtã panicã sau sã devinã agresivi.

În momentul în care sunt însã în preajma unor oameni care manifestã cât mai mult acest set decalitãþi ce definesc o persoanã evoluatã – pace, înþelepciune, echilibru, creativitate, onestitate, rãbdare,afecþiune, implicare, bunãvoie ºi bunãvoinþã, hotãrâre, discernãmânt, bucurie necondiþionatã, modestie,autenticitate, unitate, demnitate, eticã umanã ºi respect, blândeþe, hotãrâre, fermitate –, alãturi ºi de experienþeºi de o pregãtire care sã confere un statut echilibrat profesional, atunci când este vorba de un mediueducaþional, copiii încep sã se liniºteascã ºi sã devinã receptivi, se deschid cãtre acþiune ºi creativitate ºiîncep sã împãrtãºeascã din universul lor interior într-un mod echilibrat.

Pãrinþii care pânã acum nu au avut ocazia sã cunoascã ºi alte perspective pot începe sã devinã atenþila copiii lor ºi sã caute sã afle ºi altfel de pãreri înainte sã înceapã sã se teamã.

Energia conºtiinþei colective este bunã per global. Sã nu ne îngrijorãm cu privire la copii ºi la viitor ºisã nu facem separare între noi, asta însemnând sã nu considerãm cã suntem noi cei care trebuie sã alegemgene, aceasta pentru cã de multe ori intrãm în tot felul de procese din dorinþa de a fi siguri cã vin cei maibuni copii pe lume.

Nu stã în mãsura noastrã sã alegem gene. Este un act care vine din orgoliu. Dar stã în mãsura noastrãsã respectãm viaþa care este în acest moment pe acest pãmânt aºa cum s-a creat deja aºa cum s-a creat deja aºa cum s-a creat deja aºa cum s-a creat deja aºa cum s-a creat deja ºi sã devenim noiînºine mai buni ºi mai curaþi ºtiind cã astfel toatã conºtiinþa colectivã se purificã ºi va genera în timp genecare sã ne reprezinte conºtiinþa cu adevãrat.

Oricine are dreptul de a evolua. Sã nu luãm dreptul nimãnui atât timp cât noi înºine nu suntem încãliberi... ºi atât timp cât nimeni nu ne-a luat pânã acum nici dreptul nostru de a evolua, oricât am fi fost sausuntem încã... rãi.

ªi dacã ne dorim copii din „cei mai buni”, sã devenim noi înºine „cei mai buni” pãrinþi.


Relaþii, cupluri ºi parteneriateRelaþii, cupluri ºi parteneriateRelaþii, cupluri ºi parteneriateRelaþii, cupluri ºi parteneriateRelaþii, cupluri ºi parteneriateLa nivel relaþional, se întâmplã lucruri bruºte. Însã orice este brusc în plan uman a fost creat deja în

timp aºa încât „brusc” înseamnã doar percepþia noastrã. Vine un moment când anumite informaþii seadunã ºi ating nivelul la care suntem pregãtiþi sã le primim ºi sã le înþelegem, trecând apoi la acþiune.

Vom realiza adevãruri despre oameni ºi vom construi în timp un potenþial frumos de a ne aºezanivelul de raport. Ne vom vedea valoarea ºi nu ne vom mai mãsura cu cei din jur. Vom elimina mai multetitluri ºi vom construi valoare.

Existã premise pentru realizarea de parteneriate sau relaþii noi în care fiecare îºi va respecta valoareaºi în care nu nevoia pentru bani sau poziþie socialã primeazã, sau nevoia personalã pe care o avem oricarear fi nevoia aceasta – de iubire, de statut, de sex, de siguranþã materialã sau emoþionalã, nevoi de sãnãtatesau nevoi sociale –, ci dorinþa de a pune alãturi de valoarea celuilalt propria valoare ºi dorinþa de a construiîmpreunã „un ceva frumos” în lume, o experienþã în comun frumoasã ºi o experienþã pentru ceilalþi în carepot fi ºi lucruri materiale, care sã îmbogãþeascã acest pãmânt prin nevoia pe care o împlinesc ºi prinbucuria pe care o aduc, iar parteneriatele, cuplurile, prieteniile, relaþiile care deja existã au în continuareºanse sã se aºeze astfel încât sã fie echilibru, respect ºi dãruire reciprocã.

Pentru toate acestea însã, e nevoie sã învãþãm ºi despre reciprocitatereciprocitatereciprocitatereciprocitatereciprocitate ºi despre dãruirea reciprocãdãruirea reciprocãdãruirea reciprocãdãruirea reciprocãdãruirea reciprocã...„Rãzboiul dintre sexe” va mai avea puþin ºi se terminã. Pentru cã vom înþelege cã ambii venim din

acelaºi spirit care s-a creat la acest nivel, în douã prin complementaritate, cu acelaºi potenþial în fiecare dea redeveni întreg, cu aceleaºi calitãþi în conþinut puse în miºcare dupã reguli clare sau principii ale conºtiinþei.

Bãrbatul va valoriza femeia ca pe un omun omun omun omun om aºa cum este, cu acces la aceleaºi drepturi ca ºi el, iar femeiava valoriza bãrbatul ca pe un omun omun omun omun om aºa cum este, cu acces la aceleaºi drepturi ca ºi ea, creând la modul„împreunã” din drumul lor în doi, atunci când vor alege liber aceastã experienþã, un univers pentru maimulþi, fiind cu adevãrat „umãr la umãr”, ºi nu unul „capul” ºi unul „gâtul”, unul „gãina” ºi celãlalt „cocoºul”,unul mai presus ºi unul mai prejos.

Existã un semn distinct al evoluþiei spirituale care e în om, când omul ajunge la acest grad de acceptareºi înþelepciune. ªi e o bucurie aceastã realizare pentru cã aduce multã pace pe pãmânt, iubire ºi respect ºiuniune între oameni.

Evoluþie spiritualãEvoluþie spiritualãEvoluþie spiritualãEvoluþie spiritualãEvoluþie spiritualãÎn evoluþia spiritualã, vom materializa din ce în ce mai multã energie spiritualã. Vom înþelege ce e

creativitatea ºi ce înseamnã a imagina, vom înþelege conºtientizarea ºi vom folosi imaginaþia pentru aînþelege ºi a dãrui o formã muncii noastre ºi nu pentru a determina organizat schimbãri la nivelul minþii ºivom pãstra capacitatea de a crea direct din conºtiinþã ºi din suflet.

Dacã ne dãm voie sã experimentãm aºa ceva, vom avea descoperiri frumoase, în mai multe rânduri ºidomenii, ce ne vor permite colectiv ºi individual sã ne uºurãm procesul ce urmeazã.

Vom reuºi în timp sã ne stabilizãm ca ºi conºtiinþã, deoarece în acest moment existã o disipare datoritãexplorãrii.

Vom reuºi treptat, ºi la fel în timp, sã ne ancorãm la nivelul material cunoaºterea pur interioarã ºivom ieºi din graniþele false ale unei evoluþii ce ne oferã un transfer de autoritate în exterior ºi nu neapãratnumai unor oameni.

Putem deveni în timp sclavii unor ritualuri ºi ai unor afirmaþii, ai unor obiecte pe care sã le venerãm,ai unor entitãþi pe care doar credem cã le cunoaºtem ºi de care ascultãm fãrã ca neapãrat sã le ºi cunoaºtem,ai unor locuri fãrã de care la un moment dat ne putem surprinde cã nu mai funcþionãm.

Existã un beneficiu al materializãrii care ne salveazã atunci când ne dorim ºi noi sã evoluãm, de la aface greºeala esenþialã a „cãderii”. Felul în care ne comportãm. Felul în care ne comportãm transpune înfaptã gânduri ºi emoþii ºi relaþia dintre ele. Pe lângã felul în care ne comportãm, un beneficiu în acelaºisens al lumii materiale este timpultimpultimpultimpultimpul. Pentru cã în timp, dacã ºtim sã ne uitãm la ce se întâmplã, observãmcu siguranþã tot ce avem nevoie.

Tot în aceastã zonã a existat mereu ºi mai existã încã o preocupare vizavi de extratereºtri, de fiinþe cene survoleazã ºi ori ne folosesc/manipuleazã conºtiinþa, ori ne ajutã în evoluþia noastrã. Vom fi expuºi dince în ce mai mult la aceste informaþii. Multe sunt reale, o parte însã nu sunt adevãrate.


Pânã când la nivel de conºtiinþã colectivã vom depãºi graniþele minþii, ceea ce trãim reprezintã pentrufoarte multã lume o creaþie mentalã. Sunt gândurile noastre conform unor percepþii ºi conform unorcredinþe, pe care le investim emoþional în virtutea altor gânduri care au deja materialitate, ºi aºa creãm orealitate din care ne hrãnim, o parte dintre noi.

Expuºi fiind la aceste informaþii ºi creând mental realitatea, putem fi influenþaþi de aceste informaþiicare vor pãtrunde în minte ºi vor genera lanþul propriu de asocieri fãcând o breºã în conºtiinþa noastrã.

O cale sigurã de a depãºi acest impact care poate sã genereze teamã ºi din nou transfer de autoritateîn favoarea unor entitãþi a cãror existenþã e bine sã nu ne preocupe încã este de a ne ocupa de viaþaîncã este de a ne ocupa de viaþaîncã este de a ne ocupa de viaþaîncã este de a ne ocupa de viaþaîncã este de a ne ocupa de viaþanoastrã, de locul pe care îl avem în noi în ideea de a-l umple ºi de a ne locui totalnoastrã, de locul pe care îl avem în noi în ideea de a-l umple ºi de a ne locui totalnoastrã, de locul pe care îl avem în noi în ideea de a-l umple ºi de a ne locui totalnoastrã, de locul pe care îl avem în noi în ideea de a-l umple ºi de a ne locui totalnoastrã, de locul pe care îl avem în noi în ideea de a-l umple ºi de a ne locui total.

Orice formã de existenþã ce nu aparþine de acest pãmânt trateazã cu respect o conºtiinþã dezvoltatã,un om care îºi ºtie ºi îºi umple locul ºi un om care îºi ºtie ºi îºi împlineºte rostul.

Când trãim la nivel de conºtiinþã, nimeni nu mai poate sã pãtrundã în minte. Este o lege a firii ºiexistenþa pe pãmânt este din punctul acesta de vedere o existenþã ce ne protejeazã, dacã vreþi, prin propriamaterializare, de acele lucruri ce nu sunt de folos unei evoluþii sigure, reale, atunci când acest lucru îldorim, îl înþelegem ºi încercãm sã îl realizãm ºi noi.

Avem nevoie de discernãmânt ºi asta este ceea ce deja din ultimii doi ani a început sã se formeze princurajul unor oameni care au îndrãznit sã caute rãspunsuri ºi care au îndrãznit sã aleagã sã le reprezinteîntr-un mod cinstit, modest, ceea ce nu înseamnã neapãrat umil cât mai degrabã nu într-un mod artistic.

Vom realiza din ce în ce mai mult cã este important sã înþelegem cum ajungem sã avem discernãmântºi vom cãuta sã ne dezvoltãm capacitatea de a înþelege.

Cuvinte de finalCuvinte de finalCuvinte de finalCuvinte de finalCuvinte de finalTrãim un timp frumos în care se separã grâul de neghinã. ªi viaþa este o sitã naturalã.Nu ne obligã nimeni sã cultivãm la nesfârºit neghinã.Oportunitãþi au fost mai multe pentru a ne creºte grâu în suflet ºi sunt ºi în continuare.Procesul este mai rapid acum ºi selecþia e din ce în ce mai naturalã, în sensul în care chiar dacã vom

dezvolta mijloace pentru a „întoarce” rezultatul unor acþiuni în ideea de a nu fi afectaþi de consecinþe, atâttimp cât nu se va petrece o schimbare la nivelul conºtiinþei noastre ºi în faptã prin sinceritate, energia carene înconjoarã, pentru cã este mult mai finã, mai curatã, nu mai poate sã primeascã aceste fapte ºi ca atareîn noi se vor trãi la un moment dat acele consecinþe.

Cei care vor face rãul cu intenþie ºi vor profita de un nevinovat vor trãi la un moment dat aceleexperienþe nãscute din propriile fapte – nu neapãrat aceleaºi ºi aceasta nu înseamnã karma – cu ocazia dea ºi le recunoaºte pentru a se elibera de ele. Iar cei ce vor fi cu adevãrat nevinovaþi îºi vor aduce mai aproapepotenþialul lor pentru a îl realiza, prin însãºi acþiunea lor de a rãmâne limpezilimpezilimpezilimpezilimpezi în condiþiile oricãreicircumstanþe, atât cât e uman posibil.

Pãmântul este în schimbare ºi ne aºteaptã lucruri bune.Luptele din mici orgolii, cã nu suntem primii care facem, spunem anumite lucruri, cã nu suntem

primii sau nu suntem singurii care sã facã totul pentru ceilalþi, ne consumã încã timpul respectiv ºi conºtiinþa,însã în timp vom învãþa sã recunoaºtem ºi în ce fac alþii lucruri bune ºi vom trece, individual ºi împreunã,la a împlini cu adevãrat ce înseamnã esenþialulesenþialulesenþialulesenþialulesenþialul.

Este foarte multã treabã în lume... e atât de multã foame ºi atât de mult rãzboi... atât de multã boalãºi atât de multã suferinþã... atât de multã ambiþie personalã inutilã ºi atât de multã vânzare de sine, abuzuri,compromis... le-am creat pe toate noi pe de o parte ºi e perfect adevãrat sã le purtãm în sânge timp de operioadã.

Nimeni nu e atât de aspru însã, încât sã ne cearã sã le purtãm la infinit.Avem în faþã o chemare.La a ne petrece un timp cu noi ºi la a vedea pe ce baze vrem sã ni se întâmple viaþa.Nu e nevoie sã ne facem planuri în ideea în care am vrea sã ni se întâmple anumite lucruri care pot sã

însemne sã ne desenãm noi înºine experienþa vieþii în detaliu, în avans, ci e nevoie sã ne hotãrâm cuadevãrat ce vrem sã experimentãm în viaþã ca ºi sentimente, ce emoþii, sentimente ºi valori vrem sã neconstruim în suflet ºi sã încercãm în fiecare clipã, atât cât e posibil, sã le dãm ºi acþiune.


Dacã vrem sã ºtim, spre exemplu, ce înseamnã a fi prieten, dacã vrem sã ºtim ce e iubirea, dacã vremsã ºtim ce înseamnã abundenþa în acelaºi timp în care nu ne pierdem modestia, dacã vrem sã ºtim ceînseamnã Dumnezeu în acelaºi timp în care ºtim sã fim în continuare oameni, dacã vrem sã ºtim ce elibertatea ºi multe altele asemãnãtoare.

Viaþa le urmeazã apoi, desenând ea pentru noi acele experienþe potrivite, în aºa fel încât sã se ºiîntâmple tot ce ne dorim, dacã ºi noi avem încredere ºi acel grad de libertate pentru a permite vieþii sãcreeze, pe mãsura dorinþelor ºi resurselor care sunt în noi, viaþã pentru noi prin experienþe.

Prin schimbarea noastrã, lumea va vedea cã e posibil tot ce ne spunem câteodatã de milenii cã nu e posibil.E posibil sã ne fie bine, sã avem de toate ºi sã fim în continuare oameni în ideea în care sã nu pierdem

din valori, sine, calitãþi, principii.E posibil sã se poatã pune lucrurile în miºcare ºi fãrã compromisuri, fãrã mitã ºi cadouri, ci pur ºi

simplu prin valoare.E posibil ca evoluþia sã se întâmple fãrã luptã ºi e posibil sã trãim eliberarea firii noastre din „pãcat”

sau consecinþã, în aceastã viaþã.E posibil sã cunoaºtem fiecare adevãrul ºi nu doar câþiva care sunt mai „vrednici” dupã o perspectivã

tot umanã întrucât în adevãr nu se creeazã reguli dupã care fiecare am fi clasaþi ºi e posibil sã cunoaºtem ceînseamnã Dumnezeu având o relaþie unicã, directã, personalizatã ºi cu totul ºi cu totul personalã.

Lumea nu aparþine numai celor care sunt „învingãtori”, ci nenenenene aparþine.Pentru cã toþi construim aceeaºi lume.Considerãm câteodatã cã un om este „învingãtor” ºi pentru cã vedem cã nu renunþã. ªi dintr-o

perspectivã personalã, nu la luptã nu trebuie sã renunþe un „învingãtor”, ci la speranþã, la bine, la credinþalui curatã, la emoþii pure, la discernãmânt, la încredere, la viaþã.

Un „învingãtor” este cel care alege ceea ce pânã la urmã e alegerea comunã pentru toþi, este un omun omun omun omun omcare se decide în final sau într-un final dinaintea unei noi etape unde vrea sã fie el la modul clar ºi autentic,un omun omun omun omun om care se comite la un moment dat, în sensul în care hotãrârea lui nu mai e de întors, un omun omun omun omun om careîntre bine ºi cu totul altceva alege la un moment dat sã se îndrepte numai cãtre bine.

ªi viaþa îl va învãþa ce înseamnã asta, ºi prin sine însuºi, prin îndrumarea lui interioarã, ºi prin multeexperienþe ºi prin oameni.

Nu vom ieºi din suferinþã ºi nu vom ajuta nici suferinþa lumii atât timp cât ne vom aþinti privirea doarla suferinþã ºi la „nu se poate”.

Trebuie sã vedem la un moment dat cã nu existã numai asta ºi nu în sensul obligativitãþii, ci în sensulunei perspective mai complete care ne ajutã sã înþelegem sensul, dar ºi inutilitatea câteodatã a suferinþei pecare o trãim, dacã suferinþã este ceea ce ni se întâmplã.

O creãm ºi o perpetuãm ºi din obiºnuinþã, ºi din ataºament. Programul „rãu cu rãu, dar mai rãurãu cu rãu, dar mai rãurãu cu rãu, dar mai rãurãu cu rãu, dar mai rãurãu cu rãu, dar mai rãufãrã rãufãrã rãufãrã rãufãrã rãufãrã rãu” ºi teama de a nu greºi ne-au þinut de secole în cãsnicii ºi în relaþii total nefericite, în situaþii pecare le-am perpetuat doar pentru cã le cunoaºtem deºi nu ne-a fost bine, sau am rãmas în locuri din caream fi vrut sã ne eliberãm de mult însã simplul fapt cã le-am ºtiut care este „rostul” ne-a creat în continuarelanþuri...

Ca acest program mai existã multe. E bine sã ne dãm la început de an o ºansã ºi sã primenim ºi minteafãcând o curãþare amplã de programe care au condiþionãri, ºi sã nu uitãm cã pe lângã minte avem ºiconºtiinþã ºi cã amândouã pot aduce pace în suflet.

E un an frumos cu multe lucruri bune. În care ne putem întâlni unii cu ceilalþi din ce în ce mai multde la nivel de suflet ºi ne vom putea bucura de realizãrile frumoase ºi oneste ale tuturor. Nu ne vom maisimþi mici unii în compania celorlalþi ºi nici lipsiþi de realizãri mãreþe.

Un an în care, deºi încã la nivel de potenþial, tot ceea ce înseamnã bine pentru fiecare este mai aproape.Sã speram cã vor rãspunde cât mai mulþi chemãrii de a fi mai bine, de a fi mai buni ºi de a manifesta

calitãþile pe care le avem la modul reciproc.Sã avem speranþa ºi încrederea active ºi un an frumos, prosper ºi abundent în tot ce e mai bine,

pentru fiecare dintre noi!

Toate drepturile rezervate © Alina Mihaiwww.punctuldeintoarcere.ro

Legisla

tie com

entatã

,


Sursa: Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.690 din 12 decembrie 2012 privindmodificarea ºi completarea unor reglementãri contabile, publicat în Monitorul Oficialnr. 857/18.12.2012

OMFP nr. 1.690/2012 modificã anexa nr. 1 la OMFP nr. 3.055/2009 pentru aprobareaReglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficialnr. 766 bis/10.11.2009, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. OMFP nr. 1.690/2012 seaplicã începând cu situaþiile financiare anuale aferente exerciþiului financiar 2012 ºi sereferã la urmãtoarele modificãri ºi completãri:

1. Titlul subsecþiunii 8.8 „Subvenþii” se va denumi „Subvenþii ºi active primite printransfer de la clienþi”.

Dupã pct. 238 se introduce pct. 2381, cu urmãtorul text: „Entitãþile care primesc activede la clienþii lor, sub formã de imobilizãri corporale sau numerar care are ca destinaþieachiziþia sau construirea de imobilizãri corporale, pentru a-i conecta la o reþea de electricitate,gaze, apã sau pentru a le furniza accesul continuu la anumite bunuri sau servicii, potrivitlegii, evidenþiazã datoria corespunzãtoare valorii activelor respective în contul 478 «Venituriîn avans aferente activelor primite prin transfer de la clienþi»”.

2. În Planul de conturi general, prevãzut la pct. 329, se introduc douã noi conturi: 1018 „Patrimoniul institutelor naþionale de cercetare-dezvoltare”; 478 „Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienþi”.În capitolul VII „Funcþiunea conturilor” se precizeazã funcþiunea acestor conturi.

Astfel, cu ajutorul contului 1018 „Patrimoniul institutelor naþionale de cercetare-dezvoltare” se þineevidenþa patrimoniului deþinut, potrivit legii, de institutele naþionale de cercetare-dezvoltare.

Cu ajutorul contului 478 „Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienþi” se þineevidenþa datoriei corespunzãtoare valorii activelor primite de entitate de la clienþii sãi, sub formã deimobilizãri corporale sau numerar care are ca destinaþie achiziþia sau construirea de imobilizãri corporale,pentru a-i conecta la o reþea de electricitate, gaze, apã sau pentru a le furniza accesul continuu la anumitebunuri ori servicii, potrivit legii. Contul 478 este un cont de pasiv, în creditul lui înregistrându-se datoriacorespunzãtoare valorii activelor (imobilizãri corporale ºi/sau numerar) primite de entitate de la clienþiisãi, iar în debit, cota-parte din valoarea veniturilor în avans aferente activelor primite de entitate de laclienþii sãi, trecutã la venituri, pe mãsura amortizãrii imobilizãrii corporale sau a prestãrii serviciului cãtreclienþi, dupã caz (758). Soldul contului reprezintã valoarea veniturilor în avans aferente activelor primitede entitate de la clienþii sãi, netransferatã la venituri.

Monografia înregistrãrii operaþiunilor de primire în avans de la clienþi de active corporalesau numerar destinat achiziþiei sau construirii de imobilizãri corporale, pentru a-i conecta

la o reþea de electricitate, gaze, apã sau pentru a le furniza accesul continuula anumite bunuri ori servicii, potrivit OMFP nr. 1.690/2012

Nr. crt. Explicaþii Cont D Cont C

1. Înregistrarea datoriei cãtre clienþii care au transferat active 212-214 (531) = 478sau numerar în vederea achiziþiei de imobilizãri corporale

2. Înregistrarea cotei-pãrþi din valoarea veniturilor în avansaferente activelor primite prin transfer de la clienþi, trecutã 478 = 758/la venituri, pe mãsura amortizãrii imobilizãrilor corporale analitic distinctsau a prestãrii serviciului cãtre clienþi, dupã caz

ªi, concomitent, înregistrarea amortizãrii imobilizãrilor 681 = 281corporale amortizabile

Virginia GRECEANU, expert contabilBucureºti


Sursa: Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.697 din 12 decembrie 2012 privind stabilirea niveluluicomisioanelor de analizã ºi/sau de gestiune în cadrul Programului „Prima casã”, Programului desprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia româneascã, finanþatedin instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, Programului privind reabilitareatermicã a clãdirilor de locuit cu finanþare prin credite bancare cu garanþie guvernamentalã ºi alProgramului privind creºterea calitãþii arhitectural-ambientale a clãdirilor, publicat în Monitorul Oficialnr. 856/18.12.2012

OMFP nr. 1.697/2012 prevede cã finanþatorii care solicitã Fondului Naþional de Garantare a Creditelorpentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii (FNGCIMM) emiterea unei promisiuni de garantare în cadrul Progra-mului „Prima casã” vor face dovada achitãrii unui comision unic de analizã de 0,15%/an din valoareapromisiunii de garantare.

Prin acest ordin se aprobã comisionul de gestiune a garanþiilor acordate de FNGCIMM pentru semes-trul I al anului 2013, în numele ºi contul statului român, în cadrul Programului „Prima casã”, la nivelul de0,49% pe an, calculat la soldul garanþiei statului.

Pentru analiza documentaþiei care însoþeºte solicitarea de obþinere a acordului de principiu privindemiterea garanþiei în cadrul Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritarepentru economia româneascã, finanþate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocateRomâniei, FNGCIMM percepe un comision unic de analizã în sumã de 500 lei.

De asemenea, se aprobã comisionul de gestiune a garanþiilor acordate de FNGCIMM pentru semes-trul I al anului 2013, în numele ºi contul statului român, în cadrul Programului de sprijin amintit mai sus, lanivelul de 0,49%/an, calculat la soldul finanþãrii garantate.

Sursa: Ordinul preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã nr. 1.951 din 13 decembrie2012 pentru modificarea ºi completarea anexei nr. 1 la Ordinul preºedintelui Agenþiei Naþionale deAdministrare Fiscalã nr. 1.294/2007 privind impozitele, contribuþiile ºi alte sume reprezentând creanþefiscale, care se plãtesc de contribuabili într-un cont unic, publicat în Monitorul Oficial nr. 856/18.12.2012

Conform acestui act normativ, anexa nr. 1 la Ordinul preºedintelui Agenþiei Naþionale de AdministrareFiscalã nr. 1.294/2007 privind impozitele, contribuþiile ºi alte sume reprezentând creanþe fiscale, care seplãtesc de contribuabili într-un cont unic, publicat în Monitorul Oficial nr. 658/26.09.2007, cu modificãrileºi completãrile ulterioare, se modificã ºi se completeazã astfel:

Se modificã urmãtoarele creanþe fiscale:a) „7. Impozit pe profit/plãþi anticipate în contul impozitului pe profit anual datorat/datorate de persoane

juridice române, altele decât cele prevãzute la pct. 6, precum ºi de persoanele juridice cu sediul social înRomânia, înfiinþate potrivit legislaþiei europene”, pe baza art. 13 ºi 34 din Legea nr. 571/2003 privindCodul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

b) „9. Impozit pe profit datorat de persoane juridice strãine, altele decât cele prevãzute la pct. 6, sauplãþi anticipate în contul impozitului pe profit anual datorate de cãtre persoanele juridice strãine caredesfãºoarã activitate prin intermediul unui sediu permanent în România”, potrivit art. 13 lit. b), c) ºi d) ºiart. 34 din Legea nr. 571/2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

c) „22. Impozit pe veniturile din premii”, conform art. 77 ºi 93 din Legea nr. 571/2003, cu modificãrileºi completãrile ulterioare;

d) „28. Vãrsãminte din profitul net al regiilor autonome”, pe baza OG nr. 64/2001 privind repartizareaprofitului la societãþile naþionale, companiile naþionale ºi societãþile comerciale cu capital integral saumajoritar de stat, precum ºi la regiile autonome, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 769/2001, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare.

Se completeazã cu urmãtoarele creanþe:a) „29. Impozit pe veniturile din jocuri de noroc”, conform art. 77 ºi 93 din Legea nr. 571/2003, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioare;b) „30. Dividende de virat de cãtre societãþile ºi companiile naþionale ºi societãþile cu capital majoritar

de stat”, potrivit OG nr. 64/2001, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 769/2001, cu modificãrile ºi comple-tãrile ulterioare.


Sursa: Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 87 din 12 decembrie 2012 pentru modificarea ºicompletarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial nr. 857/18.12.2012

Þinând cont de necesitatea implementãrii unor mãsuri în vederea înlãturãrii cauzelor ce au determinatdeclanºarea procedurilor de infringement din domeniul antrepozitelor fiscale pentru depozitarea produseloraccizabile, întrucât neconformarea la prevederile dreptului Uniunii Europene în domeniu va avea dreptconsecinþã declanºarea etapei contencioase a procedurilor de infringement în cauzele deschise împotrivaþãrii noastre în ceea ce priveºte restricþionarea accesului operatorilor economici la autorizarea antrepozitelorfiscale pentru depozitarea produselor accizabile, legislaþia în domeniu este modificatã prin OUG nr. 87/2012.

Acest act legislativ menþioneazã cã deþinerea produselor accizabile, atunci când accizele nu au fostplãtite, poate avea loc numai într-un antrepozit fiscal. Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzareacu amãnuntul a produselor accizabile, cu excepþia celor care livreazã produse energetice cãtre aeronavesau nave, în condiþiile prevãzute în normele metodologice.

OUG nr. 87/2012 specificã ºi cã nivelul accizei prevãzut pentru motorinã se modificã ºi va fi de391 euro/tonã, respectiv 330,395 euro/1.000 litri.

Sursa: Hotãrârea Guvernului nr. 1.257 din 12 decembrie 2012 privind organizarea inspecþiilor ºi stabilireaatribuþiilor generale în efectuarea acestora în vederea aplicãrii Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999privind controlul intern/managerial ºi controlul financiar preventiv, publicatã în Monitorul Oficialnr. 876/21.12.2012

Conform HG nr. 1.257/2012, activitatea de inspecþie se exercitã de cãtre aparatul de inspecþie econo-mico-financiarã ºi se efectueazã la instituþii publice. Organele de inspecþie economico-financiarã auurmãtoarele atribuþii generale:

verificã operaþiunile cu efect financiar pe seama fondurilor publice ºi/sau a patrimoniului public cuprivire la respectarea prevederilor legale aplicabile, în vigoare la data efectuãrii acestora, precum ºi aprincipiilor ºi regulilor procedurale ºi metodologice, ori de câte ori existã indicii ale unor abateri de lalegalitate sau regularitate în efectuarea acestora;

verificã operaþiunile efectuate pe propria rãspundere a ordonatorului de credite fãrã vizã de controlfinanciar preventiv, în toate cazurile în care existã o sesizare din partea contabilului-ºef/directoruluieconomic sau, dupã caz, a persoanei desemnate sã exercite controlul financiar preventiv propriu;

declanºeazã inspecþii în cazul în care sunt sesizate de ºeful structurii de audit intern al unei instituþiila care ministrul finanþelor publice a numit unul sau mai mulþi controlori delegaþi, în legãturã cu efectuarea,în cadrul acesteia, de operaþiuni considerate nelegale ºi care au viza de control financiar preventiv delegat,situaþie rezultatã în urma finalizãrii unei misiuni de audit public intern;

dispun mãsuri pentru protejarea fondurilor publice ºi a patrimoniului public ºi/sau pentru reparareaprejudiciului produs, dupã caz, în situaþia constatãrii de abateri;

stabilesc obligaþiile prevãzute de lege, în cadrul termenului legal de prescripþie, în sarcina persoa-nelor responsabile;

constatã contravenþiile ºi aplicã sancþiunile prevãzute de lege.

Organele de inspecþie economico-financiarã au urmãtoarele drepturi în îndeplinirea atribuþiilor ce lerevin:

la acces neîngrãdit la registre, evidenþe, documente, alte înscrisuri ºi sã solicite copii certificatedupã acestea, necesare inspecþiei;

sã solicite informaþii ºi explicaþii, verbale ºi/sau în scris, în legãturã cu obiectul inspecþiei econo-mico-financiare de la personalul instituþiei publice;

sã sesizeze organele de cercetare penalã la constatarea unor fapte care ar putea întruni elementeconstitutive ale unei infracþiuni, în condiþiile prevãzute de legea penalã.

Personalul instituþiilor controlate are urmãtoarele obligaþii: sã furnizeze informaþii ºi explicaþii verbale ºi/sau în scris, dupã caz, în legãturã cu obiectul inspecþiei; sã se conformeze, în termenele stabilite, mãsurilor dispuse.


Sursa: Ordinul preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã nr. 1.950 din 13 decembrie2012 privind aprobarea modelului ºi conþinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelorºi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reþinere la sursã, publicat în Monitorul Oficialnr. 887/27.12.2012

Prin acest act legislativ se aprobã modelul ºi conþinutul urmãtoarelor formulare:a) 100 „Declaraþie privind obligaþiile de platã la bugetul de stat”, cod 14.13.01.99/bs;b) 101 „Declaraþie privind impozitul pe profit”, cod 14.13.01.04;c) 104 „Declaraþie privind distribuirea între asociaþi a veniturilor ºi cheltuielilor”, cod 14.13.01.01/dv;d) 120 „Decont privind accizele”, cod 14.13.01.03;e) 130 „Decont privind impozitul la þiþeiul din producþia internã”, cod 14.13.01.05.Formularele se completeazã ºi se depun potrivit instrucþiunilor prevãzute în anexele la acest ordin.

Sursa: Hotãrârea Guvernului nr. 1.266 din 18 decembrie 2012 pentru modificarea Regulamentului deorganizare ºi funcþionare a Oficiului Naþional al Registrului Comerþului ºi a oficiilor registruluicomerþului de pe lângã tribunale, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 83/2010, publicatã în MonitorulOficial nr. 893/28.12.2012

HG nr. 1.266/2012 modificã Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Oficiului Naþional al Registru-lui Comerþului ºi a oficiilor registrului comerþului de pe lângã tribunale astfel:

Directorul general al Oficiului Naþional al Registrului Comerþului este ordonator terþiar de crediteºi reprezintã Oficiul Naþional al Registrului Comerþului în relaþiile cu terþii, fiind conducãtorul ºi coordonatorulactivitãþii specifice prevãzute de lege;

În realizarea atribuþiilor sale, directorul general al Oficiului Naþional al Registrului Comerþului poatedelega, prin decizie, competenþele ce îi revin, precum ºi dreptul de semnãturã directorilor generali adjuncþi,directorilor de direcþii, directorilor oficiilor registrului comerþului de pe lângã tribunale, dupã caz, în funcþiede specificul activitãþii acestora. Atunci când delegarea se referã la operaþiunile specifice angajãrii, lichidãriiºi ordonanþãrii cheltuielilor care sunt în competenþa sa ca ordonator terþiar de credite, în actul de delegaretrebuie specificate limitele ºi condiþiile delegãrii, respectiv atribuþiile persoanelor delegate, subdiviziunileclasificaþiei bugetului aprobat pentru care au fost împuternicite sã efectueze aceste operaþiuni ºi termenulde valabilitate a împuternicirii.

Sursa: Hotãrârea Guvernului nr. 1.309 din 27 decembrie 2012 privind nivelurile pentru valorileimpozabile, impozitele ºi taxele locale ºi alte taxe asimilate acestora, precum ºi amenzile aplicabileîncepând cu anul 2013, publicatã în Monitorul Oficial nr. 898/28.12.2012

Nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele ºi taxele locale ºi alte taxe asimilate acestora, precumºi amenzile care sunt aplicabile începând cu anul 2013 sunt prevãzute în anexa la acest act normativ,care modificã ºi înlocuieºte anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX dinLegea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004, cu modificãrile ºi completãrileulterioare.

Potrivit HG nr. 1.309/2012, autoritãþile deliberative ale administraþiei publice locale au avut obligaþiade a completa, modifica ºi/sau de a abroga, dupã caz, hotãrârile adoptate cu privire la stabilirea impozitelorºi taxelor locale pentru anul 2013, pânã la data de 31 decembrie 2012, pentru a asigura corelarea cuprevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi cucele ale acestei hotãrâri.

La data de 1 ianuarie 2013 se abrogã HG nr. 956/2009 privind nivelurile pentru valorile impozabile,impozitele ºi taxele locale ºi alte taxe asimilate acestora, precum ºi amenzile aplicabile începând cu anulfiscal 2010, publicatã în Monitorul Oficial nr. 633/24.09.2009.

Florin DOBRE, asist. univ. drd.Biroul Fiscalitate CECCAR


Nadia ALBU

Nadia ALBUCãtãlin Nicolae ALBUªtefan BUNEAMaria Mãdãlina GÎRBINÃDaniela Artemisa CALU

Andreea Maria BARB

Rodica BÃLÃªOIU

Ramona Adriana BÃLÃU

Nicoleta BÃRBUÞÃ-MIªU

Vasile BENGHE

Ioan BEUDEAN

Anamaria BOGDAN

ªtefan BUNEA

Ovidiu-Constantin BUNGETAlin-Constantin DUMITRESCUDelia DELIU

Boby COSTI

Horia CRISTEACristina NICOLESCUClaudiu BOÞOC

Ioan CRISTU

Imaginea ºi rolul contabilului în România – rezultate empirice ºiimplicaþii pentru profesie

Asigurarea conformitãþii cu cerinþele de informare prevãzute de IAS 20.Exemple ilustrative ºi studii de caz

Asigurarea conformitãþii cu cerinþele de informare prevãzute de IAS 10 ºiIAS 24. Exemple ilustrative ºi studii de caz

Efectul subactivitãþii asupra rezultatului calculat de contabilitateafinanciarã

Locul taxãrii ºi faptul generator al operaþiunilor intracomunitare

Documentele financiar-contabile – bazã a politicilor contabile aleentitãþii. Dematerializarea tratamentelor contabile

Aspecte privind contabilitatea creativã în cazul operaþiunilor de fuziune ºidivizare ale entitãþilor din România

Tratamentul contabil al reducerilor comerciale primite/acordate ulteriorfacturãrii, pentru întocmirea corectã a situaþiilor financiare

Analiza performanþei financiare pe baza contului de profit ºi pierdere

Controversatul mod de calcul al cifrei de afaceri anuale, în baza cãreia sestabileºte plafonul de scutire de 65.000 euro din perspectiva TVA

Coordonate practice ale metodei de calculaþie Activity-Based Costing (ABC).Aplicaþie pe modelul unei unitãþi din ramura sticlãriei

Performanþa economico-financiarã – Balans între rezultatul net ºirezultatul global

Optimizarea costurilor fiscale, de la teorie la practicã

Preocupãri la nivel european privind ameliorarea prezentãrilor deinformaþii referitoare la impozitul pe profit ºi a strategiilor fiscale aleentitãþilor care raporteazã conform IFRS

Auditul financiar ºi raportarea fraudelor

Pragul de semnificaþie în activitatea profesioniºtilor contabili

Statul ºi evaziunea fiscalã

Despre cenzori, atribuþiile, sarcinile ºi rãspunderile lor

Dizolvarea ºi intrarea în lichidare a societãþilor comerciale

Lista articolelor publicate în revistãLista articolelor publicate în revistãLista articolelor publicate în revistãLista articolelor publicate în revistãLista articolelor publicate în revistãîn cursul anului 2012în cursul anului 2012în cursul anului 2012în cursul anului 2012în cursul anului 2012


Impactul deprecierii de valoare asupra instrumentelor financiare. Analizacriticã a riscurilor proprii instrumentelor financiare

Particularitãþi privind organizarea contabilitãþii în cadrul unitãþilor dealimentaþie publicã

Regimul juridic al guvernanþei corporative a întreprinderilor publice

Tendinþe în sfera tehnologiilor de business intelligence

Societãþi de investiþii financiare: Comunicarea pe bazã de rapoarte ºiopinii privind aceasta

Consideraþii teoretice ºi practice privind controlul de gestiune ºi costurile.Influenþa asupra deciziilor manageriale

Legislaþie comentatã

Analizã comparativã privind avantajele ºi dezavantajele evaluãrii lavaloarea justã

Tabloul fluxurilor de trezorerie: componentã a situaþiilor financiare

Corectarea erorilor contabile

Tabloul de bord ºi balanced scorecard – instrumente de bazã în pilotareaafacerilor

Politici ºi tratamente contabile privind inventarierea elementelor denatura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii

Importanþa activitãþii de cazare în cadrul industriei hoteliere. Aspecteteoretice ºi practice

Legislaþie comentatã

Probleme actuale privind recunoaºterea veniturilor, în viziuneaIASB-FASB

Consideraþii privind bazele de evaluare utilizate în România în contextulglobalizãrii contabile

Posibilitãþi de obþinere ºi de valorificare a informaþiei de tip poziþiefinanciarã ºi performanþã financiarã

Asigurarea conformitãþii cu cerinþele de informare prevãzute de IFRS 2.Exemple ilustrative ºi studii de caz

Despre contabilitate ºi... slujitorul sãu

Contabilitatea amortizãrii imobilizãrilor corporale

Strategii ale companiilor multinaþionale privind preþurile de transfer

Maria Loredana DAN

Delia DAVIDDorel MATEªAndreia ONDREIOV

Elena DIACONUDana TITÃCãtãlin ªtefan DIACONU

Florin-Silviu DINU

ªtefan DOBA

Maria Diana DOBRA

Florin DOBRE

Ioana-Cãtãlina DOROJANAndra-Irina BURGHEL

Eleonora Ionela FOCªAN

Delia-Ramona GABRIª

Ramona Marcela GHIBU

Virginia GRECEANU

Dorina GRIGORAª

Andreea Simina HERÞEG

Andreea Simina HERÞEGMarinela Vasilica OLAR

Iulia Dorina IANC

Iulia JIANU

Ronela Manuela LASCUAdriana PUªCAªGabriela NEMÞOI


Petru LAZÃR

Doina LEUªTEAN

Dorel MATEªDumitru-Macedon MOTREA

Delia Corina MIHÃLÞAN

Ionel MILITARUIonel MÃNDESCUCarmen MILITARU

Vasile Cristian Ioachim MIRONMaria Diana DOBRA

Ioan MOROªAN

Dumitru-Macedon MOTREAIoan RÃZMAN

Marinela OLAR

Alina ORÃªAN

Claudia PÃªCOINicolae MICLE

Constantin PETRE

Maria Claudia PETRUIulia Florina PRECUP

Daniela-Iuliana POPA

Cristian RAPCENCU

Ustinia RÃCHITÃ

Condiþii de recunoaºtere a activelor în instituþiile bancare. Identificareaactivelor-problemã

Rolul profesionistului contabil în promovarea culturii organizaþionalebazate pe responsabilitatea socialã a IMM-urilor

Rolul profesionistului contabil în activarea factorilor de progres

Importanþa socialã a practicilor mici ºi mijlocii pentru IMM-uri

Avantajele externalizãrii funcþiei contabile a IMM-urilor prin contractareaPMM-urilor

Tratamentul contabil ºi fiscal al operaþiunilor de lichidare în cadrulprocedurii de faliment. Studiu de caz

Aspecte care influenþeazã stabilirea obiectivelor expertizei contabile

Influenþa taxei pe valoarea adãugatã asupra performanþelor entitãþii

Efectele ºi implicaþiile metodei Standard-cost parþial în furnizarea deinformaþii la nivel managerial

Contabilitatea ºi fiscalitatea profitului. Studii de caz

Contabilitatea provizioanelor

Contabilitatea capitalurilor. Studii de caz

Consideraþii privind tratamentul contabil ºi fiscal al tranzacþiilor încheiateîntre persoane afiliate

Principalele surse de finanþare ale unei întreprinderi

Expertiza contabilã – mijloc de probã în procesul penal

Costul capitalului ºi bilanþul economic în estimarea valorii întreprinderii

Literatura contabilã româneascã la o sutã ºaptezeci ºi cinci de ani

Corelaþia dintre contribuþiile entitãþii la bugetul de stat ºi numãrul deangajaþi. Aparenþã ºi esenþã

De la responsabilitatea socialã la performanþa financiarã a întreprinderii

Rentabilitatea financiarã în silviculturã: realitate sau ideal?

Regimul TVA la vânzarea construcþiilor

Ghid practic privind sistemul „TVA la încasare”

Monografie contabilã privind activitatea de alimentaþie publicã la unrestaurant

Monografie contabilã privind activitatea de aprovizionare cu materiiprime ºi mãrfuri alimentare la o pizzerie

Principalele tipuri de înregistrãri contabile privind activitãþile unei unitãþihoteliere


Contabilitatea cesiunii creanþelor între juridic ºi economic. Soluþiidiscutabile

Cãutãri ºi regãsiri în excesul de reglementãri contabile. Nevoia deactualizare ºi uniformitate

Libertate ºi conformitate în evaluarea ºi estimarea valorilor contabile

Recunoaºterea, evaluarea ºi prezentarea în situaþiile financiare aconsecinþelor contractelor de leasing financiar conform prevederilor IAS 17Contracte de leasing

Recunoaºterea, evaluarea ºi prezentarea informaþiilor privind veniturile înconformitate cu prevederile IAS 18 Venituri

Pentru o contabilitate a afacerilor aºezatã în cultura guvernanþeicorporative

Strategii antifraudã la nivelul corporaþiilor

Divizarea societãþilor comerciale

Consideraþii privind cuantificarea dimensiunii sectorului public

Aspecte privind deprecierea activelor ºi importanþa acestora în viaþasocietãþilor comerciale

Studiu de caz privind întocmirea situaþiilor financiare conformStandardelor Internaþionale de Raportare Financiarã

Îmbunãtãþirea calitãþii raportãrilor financiare ale entitãþilor din sectorulpublic prin aplicarea IPSAS

Analiza riscului de credit la societãþile bancare

Aspecte fiscale ale impozitãrii microîntreprinderilor

Valenþe financiar-contabile cu privire la beneficiile pe termen scurtacordate funcþionarilor publici

Contul de rezultat patrimonial în analiza veniturilor, cheltuielilor ºirezultatelor instituþiilor publice

Sistemul informaþional contabil al burselor de mãrfuri. Delimitãri ºiconsideraþii

Execuþia cheltuielilor pe baza contabilitãþii de angajamente – o metodãde evidenþiere a banului public

Mihai RISTEA

Mihai RISTEACorina Graziella DUMITRU

Elena Monica SABÃU

Liviu SEBE

Ioan Alexandru SZABO

Ileana-Marinela ªTEF

Alin-Eliodor TÃNASETraian-Ovidiu CALOTÃ

Adriana TIRON TUDOR

Violeta URSACHI

Daniela VITAN

Alexandru VLASIU

Laura Maria ZGÂRDEA

Multumim tuturor colaboratorilor nostri care, prin articolele publicate si opiniileMultumim tuturor colaboratorilor nostri care, prin articolele publicate si opiniileMultumim tuturor colaboratorilor nostri care, prin articolele publicate si opiniileMultumim tuturor colaboratorilor nostri care, prin articolele publicate si opiniileMultumim tuturor colaboratorilor nostri care, prin articolele publicate si opiniileexprimate, au contribuit la cresterea prestigiului revistei Corpului si implicit alexprimate, au contribuit la cresterea prestigiului revistei Corpului si implicit alexprimate, au contribuit la cresterea prestigiului revistei Corpului si implicit alexprimate, au contribuit la cresterea prestigiului revistei Corpului si implicit alexprimate, au contribuit la cresterea prestigiului revistei Corpului si implicit alprofesiei contabile.profesiei contabile.profesiei contabile.profesiei contabile.profesiei contabile.

RedactiaRedactiaRedactiaRedactiaRedactia

,,,,,

,,,,,

,,,,,

,,,,,

,,,,,

,,,,,


Lucrãri publicate de Editura CECCARLucrãri publicate de Editura CECCARBib

lioteca

de sp

ecialita

te1. Maria Berheci – Valorificarea raportãrilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize,

studii de caz, 2010 – 30 lei

2. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beþianu – Contabilitate degestiune, 2007 – 45 lei

3. Ion Florea, Ionela-Corina Chersan, Radu Florea – Controlul economic, financiar ºi gestionar,ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã, 2011 – 30 lei

4. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicareaIAS (revizuite) – IFRS, volumul 1, ediþia a IV-a, revizuitã, Colecþia Standarde Internaþionalede Contabilitate, 2009 – 35 lei

5. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicareaIAS (revizuite) – IFRS, volumul 2, ediþia a IV-a, Colecþia Standarde Internaþionale de Conta-bilitate, 2010 – 35 lei

6. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicareaIAS (revizuite) – IFRS, volumul 3, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate, 2008 –38 lei

7. Raluca Gina Guºe – Valoare, preþ, cost ºi evaluare în contabilitate, Colecþia Contabilitate,2011 – 35 lei

8. Camelia Iuliana Lungu – Teorie ºi practici contabile privind întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare,2007 – 15 lei

9. Cristian Marinescu – Principalele sancþiuni prevãzute în legislaþia financiar-fiscalã, 2010 – 20 lei

10. Silvia Petrescu – Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediþia a III-a, revizuitãºi actualizatã, 2010 – 35 lei

11. Cristian Rapcencu – Contabilitatea ºi fiscalitatea imobilizãrilor corporale. De la A la Z. Speþe practice ºiexemple rezolvate, 2012 – 25 lei

12. Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru – Libertate ºi conformitate în standardele ºi reglementãrilecontabile, Colecþia Contabilitate, 2012 – 50 lei

13. Alexandru Tamba – Contabilitatea instituþiilor de credit, a instituþiilor financiare nebancare ºi a Fonduluide garantare a depozitelor în sistemul bancar, Colecþia Contabilitate, 2010 – 18 lei

14. Marin Toma – Abecedarul financiar-contabil al întreprinzãtorului. Suport de curs, 2012 – 12 lei

15. Marin Toma – Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã,2012 – 35 lei

16. Marin Toma – Drumuri prin memoria profesiei contabile, 2011 – 45 lei

17. Marin Toma – Iniþiere în evaluarea întreprinderilor, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, 2011 – 35 lei

18. Marin Toma, Jacques Potdevin – Elemente de doctrinã ºi deontologie a profesiei contabile, ColecþiaDoctrinã – Deontologie, 2008 – 50 lei



19. CECCAR – Standardul profesional nr. 21: Misiunea de þinere a contabilitãþii, întocmirea ºi prezentareasituaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Standarde Profesionale,2011 – 25 lei

20. CECCAR – Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitãþii, întocmirea, semnareaºi prezentarea situaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a IV-a, revizuitã ºi actualizatã, ColecþiaStandarde Profesionale, 2011 – 25 lei

21. CECCAR – Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societãþile comerciale, ediþia a III-a,revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Standarde Profesionale, 2008 – 20 lei

22. CECCAR – Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar ºi Cadrul conceptual privindmisiunile standardizate ale expertului contabil, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 23 lei

23. CECCAR – Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale. Ghid de aplicare, Colecþia Standarde Profesio-nale, 2010 – 10 lei

24. CECCAR – Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare, ediþia a V-a, ColecþiaStandarde Profesionale, 2012 – 25 lei

25. CECCAR – Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experþii contabili. Ghidde aplicare, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 15 lei

26. CECCAR – Standardul profesional nr. 37: Misiunea de evaluare a întreprinderii. Ghid de aplicare, ColecþiaStandarde Profesionale, 2011 – 25 lei

27. CECCAR – Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanþã pentru crearea întreprinderilor, ColecþiaStandarde Profesionale, 2006 – 16 lei

28. CECCAR – Standardul nr. 40: Controlul calitãþii ºi managementul relaþiilor cu clienþii unei firme membreCECCAR ºi Ghid de aplicare, Colecþia Standarde de Calitate, 2011 – 25 lei

29. CECCAR – Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obþinerii calitãþii de expertcontabil, Colecþia Pregãtirea Stagiarilor, ediþia a II-a, 2012 – 16 lei

30. CECCAR – Ghid pentru pregãtirea candidaþilor la examenul de acces la stagiul pentru obþinerea calitãþiide expert contabil ºi de contabil autorizat, Colecþia Ghidul Expertului Contabil, 2012 – 75 lei

31. CECCAR – Ghid de aplicare a reglementãrilor contabile naþionale în domeniul agriculturii, ColecþiaGhiduri Profesionale, 2012 – 30 lei

32. CECCAR – Gestiunea unui cabinet de expertizã contabilã. Suport de curs standard pentru ProgramulNaþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã Continuã, 2012 – 20 lei

33. CECCAR – Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã,Colecþia Calitatea Serviciilor Contabile, 2012 – 20 lei

34. CECCAR – Ghidul experþilor contabili ºi al contabililor autorizaþi în activitatea de prevenire ºi combaterea spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de terorism, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Doctrinã –Deontologie, 2012 – 20 lei

35. CECCAR – Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul ºi managementul proiectelor cufinanþare europeanã, Colecþia Ghiduri Profesionale, 2011 – 30 lei

36. CECCAR – Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã, ColecþiaDoctrinã – Deontologie, 2011 – 25 lei



37. CECCAR – Ghid practic de aplicare a Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europeneaprobate prin OMFP nr. 3.055/2009, 2010 – 75 lei

38. CECCAR – Contabilitate ºi control de gestiune. Suport de curs standard pentru cursurile desfãºurate încadrul Programului Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare ProfesionalãContinuã, 2010 – 20 lei

39. CECCAR – Managementul pieþelor de capital. Suport de curs standard pentru Programul Naþional deDezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã Continuã, 2010 – 20 lei

40. CECCAR – Studiu comparativ între reglementãrile contabile din România (OMFP nr. 3.055/2009) ºiStandardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii (IFRS pentru IMM),Colecþia Studii Comparative, 2010 – 18 lei

41. CECCAR – Cartea expertului contabil ºi a contabilului autorizat. Culegere de acte normative ºi reglementãriale profesiei contabile elaborate de CECCAR în perioada 1994-2009, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã,Colecþia Doctrinã – Deontologie, 2009 – 40 lei

42. CECCAR – Ghidul de utilizare a ISA-urilor în auditarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, ediþia 3, 2012 –30 lei

43. CECCAR – Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie2011. Cuprinde IFRS-urile care intrã în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2011, dar nu cuprindeIFRS-urile pe care acestea le înlocuiesc, Partea A ºi Partea B, 2011 – 200 lei

44. CECCAR – Standardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii (IFRSpentru IMM-uri) 2009; Bazã pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri; Situaþii financiare ilustrative. Listapentru prezentarea ºi descrierea informaþiilor privind IFRS pentru IMM-uri (trei broºuri), 2010 – 50 lei

45. CECCAR – Manualul de Standarde Internaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public 2009, vol. I ºi II,2009 – 60 lei

În afara acestor titluri, CECCAR publicã revista lunarãCONTABILITATEA, EXPERTIZA ªI AUDITUL AFACERILOR,la care se pot face abonamente.

Pentru comenzi, adresaþi-vã la CECCAR, sediul central – Bucureºti,telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71, fax: 021 330 88 88,e-mail: [email protected], sau la filialele teritoriale ale Corpului.

Pastila de culturã

Pastila de culturã

Jacopo de’ Barbaro (?)Jacopo de’ Barbaro (?)Jacopo de’ Barbaro (?)Jacopo de’ Barbaro (?)Jacopo de’ Barbaro (?)– Portretul lui Fra Luca Piacioli– Portretul lui Fra Luca Piacioli– Portretul lui Fra Luca Piacioli– Portretul lui Fra Luca Piacioli– Portretul lui Fra Luca Piacioli(Muzeul Capodimonte, Napoli, Italia)(Muzeul Capodimonte, Napoli, Italia)(Muzeul Capodimonte, Napoli, Italia)(Muzeul Capodimonte, Napoli, Italia)(Muzeul Capodimonte, Napoli, Italia)

Cu toþii de la Râm ne tragem, scria cronicarul Grigore Ureche pentru a explica provenienþalatinã a poporului român. Extrapolând, am putea spune cã ºi contabilii, de aceastã datã la nivelmondial, îºi au rãdãcinile în pãmânt italian, mai bine zis toscan ºi veneþian. ªi acest fapt, datoritãunui cãlugãr franciscan, considerat a fi pãrintele contabilitãþii.

Luca Pacioli, sau Fra Luca Bartolomeo di Piacioli, a fost un matematician italian, cãlugãr alordinului minorit al franciscanilor, originar din Borgo Sansepolcro, un orãºel din Toscana, care atrãit în perioada 1445-1517. Pe lângã cãrþile de matematicã pe care le-a scris, el a fost primulcare a menþionat în cartea sa Summa de arithmetica, geometria, proportioni et proportionalità,publicatã la Veneþia în 1494, modul în care comercianþii veneþieni îºi þineau cheltuielile pe parcursulRenaºterii, ºi anume în dublã partidã. Aºadar, descrierea acestui mod de contabilitate, datat dinsecolul al XV-lea, este prima mãrturie a acestui procedeu de contabilitate, în care se menþioneazãatât creditul, cât ºi debitul. În continuarea cãrþii sale, Pacioli redã ciclul contabil în termeni foarteapropiaþi de ceea ce se utilizeazã astãzi. A descris registrele ºi folosirea lor ºi atenþiona cã uncomerciant nu trebuie sã îºi încheie ziua pânã când debitul nu este egal cu creditul. Registrul sãu

avea capitole separate pentru active (inclusivcreanþe ºi stocuri), datorii la furnizori, capitalsocial, venituri ºi cheltuieli – întocmai cate-goriile de conturi care existã ºi astãzi în cadrulbilanþului ºi al contului de venituri ºi cheltuieliale oricãrei organizaþii. De asemenea, a de-monstrat utilitatea înregistrãrilor contabile deînchidere de perioadã ºi a propus utilizarea uneibalanþe de verificare pentru a avea un registruechilibrat. Tratatul sãu atinge ºi o varietate largãde subiecte conexe, cum ar fi etica contabilitã-þii sau contabilitatea financiarã. Toate acesteaîl calificã pe bunã dreptate la titlul „Pãrintelecontabilitãþii”, aºa cum este recunoscut înîntreaga lume.

Unul dintre puþinele portrete care i s-aupãstrat este cel presupus a fi realizat de pictorul

Jacopo de’ Barbaro în 1495, expus la Muzeul Capodimonte din Napoli. Acesta îl înfãþiºeazã în prim-plan pematematicianul franciscan de la mijloc în sus, îmbrãcat în rasa de cãlugãr ºi privind uºor într-o parte, în timpce face o demonstraþie de geometrie pe o masã pe care se aflã propria lui carte (Summa...) ºi o lucrare a luiEuclid; el se aflã în compania unui student, neidentificat, însã foarte probabil aparþinând unei familii nobiliare,indicii fiind hainele sale colorate (în aceastã perioadã, pigmenþii pentru colorarea hainelor erau foarte scumpi,astfel încât numai cei avuþi îºi permiteau sã deþinã veºminte colorate, în timp ce îmbrãcãmintea celorlalþiavea culoarea cânepii, a bumbacului sau a inului, materialul din care era confecþionatã) ºi gulerul din blanãpreþioasã.

Cât despre pictor, acesta aparþine ºcolii veneþiene, iar opera sa constã cu precãdere în portrete saugrupuri de persoane religioase surprinse de la brâu în sus.

Aceastã lucrare este valoroasã atât pentru calitatea sa, cât ºi pentru importanþa personajului reprodus.Nu se întâmplã adesea sã descoperim cã oameni care au trãit acum sute de ani lucrau ºi vorbeau despreconcepte pe care noi azi le folosim atât de des. Cu toate cã, dacã i-am asculta pe cei înþelepþi, ne-am aduceaminte cã totul este ciclic ºi nimic nu este nou...

Maria Cristina ADAM, istoric de artã

Revista_ianuarie_2013

Documents

Transcript of Revista_ianuarie_2013