Revista Misiunea Casa nr. 3 - aprilie 2007

Misiunea CASAwww.misiuneacasa.roCo

nstrucþii

· Ren

ovãr

i ·Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

Secretulamenajãrilor de calitate

Ouã d

e Paº

te

La pagina 80

Muzeul Þ

ãranului Român

aprilie

2007

665.000 ROL

50LEI

anul III, nr. 3

Cursuri practiceAmenajarea

livingului ºi a holului

Decoruri orientaleDesign de înaltã clasã cu texturi ºi culori exotice

Faþade ºi acoperiºuriCompatibilitãþi ce imprimã casei un stil propriu Pag. 50

Pag. 6

Pag. 18

O vilã eficientã energetic

CONCURSCONCURSLA PAGINA 47

cu premii în scule electricecu premii în scule electrice

Lemnul, un material pentru întreaga casã

Lemnul, un material pentru întreaga casã

Pag. 28 Pag. 36

Editorial

I niþial, când m-am gândit sã scriu despre acest subiect, am fost tentat sã fiu cât se poate de categoric

în atitudine ºi sã tranºez problema în maniera specialiºtilor (mulþi dintre ei autentici), înfierând feno-

menul cu entuziasm pedagogic, în apãrarea bunului-gust ostracizat cu fiecare bibelou chinezesc ieftin sau

când vecinul îºi vopseºte gardul în culorile curcubeului. Dar am mai vãzut câteva ouã de Paºti decorate

cu abþibilduri, voit drãgãlaºe, cu iepuraºi încã adolescenþi, dornici sã participe la sãrbãtorile pascale în

stilul lor jucãuº. Bineînþeles, aceste ouã nu sunt tradiþionale, fenomenul poate fi studiat ºi clasat, dar,

în acelaºi timp, m-am întrebat cât de legitimã mai este noþiunea de kitsch. Trãim într-un spaþiu multi-

cultural fãrã a fi invadaþi de alte naþii. Lumea decoraþiunilor tinde sã fie la fel de variatã ca multitudinea

combinaþiilor pe care le putem face între un numãr imens de nuanþe, simboluri, imagini fidele sau forme

preferate. Un meseriaº face niºte scafe sau corniºe complicate, greu de executat din punct de vedere

tehnic ºi costând o mulþime de bani. Acestea aratã aºa cum îºi imagineazã el cã ar bucura ochiul unui

prinþ ºi crede sincer cã a atins perfecþiunea. Pãrerea dezaprobatoare a unui designer experimentat l-ar

rãni, probabil, sau l-ar lãsa indiferent, ceea ce, în plan estetic, are cam aceleaºi efecte: meseriaºul va

lucra, în continuare, conform imaginii pe care ºi-a fãcut-o despre frumos. Existã oameni care fac o facul-

tate, studiazã ani de zile opere de artã ºi stabilesc niºte standarde. Dar ce facem noi, ceilalþi, care nu

avem timpul necesar pentru a ne raporta continuu la mii ºi mii de imagini? Cum ne descurcãm în aceastã

varietate nebunã de forme ºi culori? Suntem niºte simpli oameni, construim sau renovãm cu mijloacele

pe care le avem la dispoziþie ºi, uneori, ne întrebãm dacã vaza pe care am primit-o cadou se potriveºte

cu servanta moºtenitã de la bunica. Existã multe variante de a ieºi din aceastã dilemã – una ar fi sã ne

limitãm la a face consideraþii doar când vedem culori þipãtoare. De asemenea, avem opþiunea refugiului

în sânul aºa-zisului eclectism, ori a îmbrãþiºãrii unui stil pe care sã-l cultivãm cu obstinaþie... dar orice am

face, e posibil sã trãim permanent cu senzaþia unei sciziuni cu ambientul. Aºa cã, inevitabil, revenim la

formula latinã: „De gustibus non disputandum est “. E mai simplu ºi... sinceritatea nu este un pãcat!

Lucian NicolescuRedactor-ºef

Misiunea CASA

PREªEDINTE Ioana Ceccarelli

DIRECTOR GENERAL Monica Popescu

REDACTOR-ªEF Lucian Nicolescu

REDACTORI Alina Constantin

Paul Amfim

Robert Malischitz

Radu – Sebastian Anghel

COLABORATORI Iulia Boian

Ana Tomescu

Valentin Boian

prof. Virgiliu Z. Teodorescu

DTP & LAYOUT Rodica Manole

PREPRESS Dragoº Manole

FOTOGRAFII Mihaela Matei

Radu Tudor

BD & CARICATURÃ Dan Nistor

CONSULTANÞI ing. Florin Boian

DE SPECIALITATE arh. Maria Buicã

dr. ing. Alexandrina Amãriuþei

jr. Geani Caraºol

PUBLICITATE Dan Tomescu

ABONAMENTE Adrian Neagu

DIRECTOR DIFUZARE Mihnea Ghedrãuþeanu

DIRECTOR PRODUCÞIE Cornel Petrescu

DIRECTOR ECONOMIC Mirela Sorescu

TIPAR Infopress S.A.

ISSN 841-2432

Adresa redacþiei:

ªoseaua Panduri nr.25,

bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

Telefon: 021/411.00.29

Fax: 021/411.03.29

e-mail: [email protected]

Revistã editatã lunar de

LEON CONSULTING

în colaborare cu

FACHSCHRIFTEN VERLAG STUTTGART

© Reproducerea oricãrui material scrissau ilustrativ din aceastã publicaþieeste permisã doar cu acordul editorului.

Publicaþie auditatã pe perioada ianuarie-iunie 2006

Despre kitsch, cu o sinceritate excesivã

Influenþele artei orientaleDespre materiale ºi stiluri exotice, într-o cãlãtorie prin lumea fascinantã a designului 6

O vilã eficientã energeticDificultãþile întâlnite în renovarea unei case de patrimoniu ºi soluþiile cele mai avantajoase 18

Linii simple în decorarea livinguluiAmenajarea unui spaþiu cu materiale de cea mai bunã calitate, prezente ºi pe piaþa româneascã 28

Holul dumneavoastrã? Holul nostru!Idei pentru un hol de dimensiuni generoase, care poate deveni foarte simplu o zonã multifuncþionalã 36

Cu ochii spre uºãMontarea diferitelor tipuri de uºi, de la cele simple, ce necesitã finisãri, pânã la cele complet echipate 44

Actualªtiri din domeniul materialelor de construcþii ºi al amenajãrilor interioare, într-o rubricã nelipsitã din revista noastrã 48

Expresivitate ºi caracterReguli necesare obþinerii unei compatibilitãþi între acoperiº ºi faþadã, din punct de vedere estetic ºi practic 50

Þiglele metalice – varianta optimã pentru acoperiºMateriale de succes care se bucurã de tot mai multã cãutare printre cei ce îºi construiesc o casã 55

Sisteme de umbrire pentru exteriorNoi metode pentru a evita pãtrunderea radiaþiei solare în locuinþã, cu obloane rulante ºi batante de exterior 60

Potenþialul inestimabil al pãduriiCâteva informaþii suplimentare despre lemn, din perspectiva calitãþilor lui termoizolante 64

SumarSumar

Paginile 96–97

ShoppingPreocuparea pentru forme ºi culori atinge orice domeniu al designului, inclusiv cel al veselei pentru sufra-gerie. Iatã câteva oferte de la firme specializate autohtone.

Paginile 60–62

Sisteme de umbrire pentru exteriorSisteme de umbrire pentru exteriorDacã în ediþia trecutã aþi putut citi despre jaluzele ºi storuri de interior, acum vã oferim ocazia de a face cunoºtinþã cu noi sisteme de umbrire special concepute montãrii pe faþadã, în exterior.

Paginile 64–67

Potenþialul inestimabil al pãdurii

Printre nenumãratele atuuri ale lemnului, unul are o importanþã covârºitoare, atunci când vine

vorba de construirea unei case: termoizolarea optimã.

Paginile 50–54

Expresivitate ºi caracterFaþadele nu îºi pot pune în valoare liniile, dacã nu sunt mãrginite de un acoperiº potri-vit ca dimensiuni ºi culori.

Ouã de Paºte„Sã ne cunoaºtem

tradiþiile“, ne spun încã o datã

specialiºtii Muzeului Þãranului Român.

Paginile 80–83

Din bulbi, prin zãpadã, vestind primãvaraAflaþi la rubrica despre viaþa plantelor cum trebuie cul-tivate ºi îngrijite cele mai apreciate flori de primãvarã,

cunoscute generic sub numele de „bulboase“.

Paginile 76–78

Aceeaºi baie, cu alte accesoriiTehnici de montare cu ajutorul ºuruburilor ºi a adezivilor care nu sunt folosiþi doar de profesioniºti... 68

Alergiile: alertã în aerSfaturi pentru alergici sau pentru cei care au în familie persoane sensibile la diferiþi factori nocivi din locuinþã 70

Consilier juridicNoi rãspunsuri la întrebãri sosite pe adresa redacþiei, de data aceasta despre blocurile cu «bulinã roºie» 75

Din bulbi, prin zãpadã, vestind primãvaraViaþa plantelor, a florilor specifice primãverii: ghiocei, zambile, lalele, lãcrãmioare ºi alte câteva 76

Ouã de PaºtiMãrturii despre cum îºi decorau înaintaºii noºtri ouãle de Paºti, aºa cum puþini o mai fac în zilele noastre 80

Atentat la securitatePeripeþiile unor locatari de bloc ce au un singur defect: sunt vecini cu Valeriu, neliniºtitul nostru prieten 84

Biserica Sf. Gheorghe NouValori ale arhitecturii ºi spiritualitãþii româneºti, prezente în viaþa bucureºtenilor din vremea lui Constantin Brâncoveanu 88

Torino – grãdina urbanãDespre cum construiesc alþii pentru a trãi mai confortabil, într-un nou serial dedicat arhitecturii europene 90

Bufetul de la ªoseaDescrierea unei construcþii devenite reper pentru secolul trecut, în viziunea unui arhitect faimos: Ion Mincu 94

ShoppingCe mai puteþi gãsi în magazinele specializate, sub ce semnãturã din punctul de vedere al designului ºi... la ce preþ 96

Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.

Amenajarea holului dumneavoastrã a devenit o preocupare ºi pentru noi.

Paginile 28–34

Paginile 18–26

Paginile 36–42

Paginile 44–46

Alergiile: alertã în aer Oricât ne strãduim, aler-genii insistã sã punã stãpânire pe locuinþa noastrã. Totuºi, existã metode de a-i þine în frâu!

Paginile 70–74

O vilã eficientã energeticO vilã eficientã energeticCând vine vorba de clãdiri de patrimoniu, renovarea este întot-deauna delicatã!

Linii simple în decorarea livingului

Linii simple în decorarea livingului

Decoratorii ºi meºterii noºtri

au avut de lucru: sã amenajeze un

spaþiu amplu astfel încât sã nu dea

senzaþia de aglome-rare, dar fãrã a pier-

de din aria utilã.

Holul dumneavoastrã? Holul nostru!Holul dumneavoastrã? Holul nostru!

Cu ochii spre uºãCu ochii spre uºãMontarea unei uºi nefinisate îl poate pune în dificultate pe un novice, dar nu ºi pe un cititor al revistei noastre.

Ceramica ºi florile sunt nelipsite din decorul cu tendinþe orientale. Floarea de cireº este consideratã în Japonia regina florilor

Influenþele artei orientale

Arta orientalã concentreazã tradiþii

culturale ºi principii reli-gioase. Preluate de cãtre

designeri, acestea au devenit o modã pentru

casele europenilor.

6 l Misiunea CASA 3/07

design interior

Misiunea CASA 3/07 l 7

S implitatea câºtigã primul loc în tendinþele anului,

iar pentru acest lucru designe-rii ºi-au îndreptat atenþia spre formele ºi volumele pline de

-nisajele naturale ºi culorile re-prezentate de nuanþele pielii

-rale ºi variaþiile de crem-maro sunt acum vedetele designu-

-mentele care compun decorul

de ceramicã, lemn, metal sau

piele naturalã, accesoriile ori-entale asigurã unicitate unei

urmãresc realizarea unui am--

er ºi decoraþiuni orientale, alþii preferã doar sã creeze o „patã

mai multe ori reprezentându-l -

juterii realizate din lemn, lucra-

toate întregesc pe deplin atmo-Influenþele artei orientale

stiluriLocuinþa exoticã trans-mite proprieta-rului senzaþii specifice locului de origine al mobilierului. Printre preferin-þe, am observat combinaþiile din gama „savana“ care, împreunã cu elemente de-corative înrudi-te, pot crea o atmosferã deosebitã.

Stilul abordat trebuie sã se regãseascã, mai întâi, în unitatea

fiecãrei camere ºi apoi, la nivel general, pentru toatã casa.

FOTO

: Gra

n Fe

ria


design interior

stilu

ri

Mobilierul confecþionat din bambus îºi gãseºte lo-

cul în spaþii deschise ºi lumi-noase. Completat cu accesorii din materiale naturale, precum sfoarã, iutã, cânepã sau bum-bac, acesta oferã spaþiului in-timitate, eleganþã ºi ceva din sãlbãticia naturii. Planta este înaltã, lemnoasã ºi are nevo-ie de aproximativ un an pentru a ajunge la maturitate. Tulpina de bambus este goalã în interi-

or, dar prezintã articulaþii pu-ternice ºi în asta constã secre-tul durabilitãþii ei. Dincolo de mobilier, în locuinþã trebuie sã þinem cont ºi de elementele care compun amenajarea. Mobilierul din bambus se poate asocia cu lemnul masiv, metalul sau sti-cla, iar, în completarea acestora, vin perdelele din in ºi covoare-le din bumbac. Culorile naturale sunt cele mai potrivite pentru un asemenea tip de mobilier.

Simbol tradiþional al fericirii, bunãstãrii ºi sãnãtãþii în cultura asiaticã, bambusul dã un aer exotic ºi primitor în cazul designului interior.

Din secretele naturii

Cele mai cãutate

piese de mobilier din bambus sunt

dormitoarele ºi pa-turile cu baldachin,

garniturile pentru hol ºi living.

Mobilierul din bambus

poate crea impresia unui re-fugiu pe o insulã liniºtitã, dupã o

zi lungã de muncã.

Un farmec antichizateste oferit de combinaþia dintre modelul dantelat din fier forjat ºi simetria liniarã a bambusului.

FOTO

: Dua

l Bam

boo

Aceste obiecte sunt adevãrate opere de artã, care, deºi lu-

crate în materiale ºi tehnici di-ferite, prezintã o trãsãturã comunã: respectul pentru moti-vele decorative tradiþionale, ne-alterate de actualizãrile sau îm-prumuturile din arta occidentalã. Repertoriul ornamental, extrem de bogat, conþine scene religi-

-

insecte, animale reale sau fan-

tastice, peisaje, simboluri ar-haice, embleme de bun augur, motive geometrice savant con-cepute sau hieroglife stilizate. Fabuloasele creaþii din lemn, înfãþiºarea cu un aer antic ºi lucrãtura artizanalã complicatã sunt doar câteva dintre mo-tivele pentru care mobilierul tradiþional din zone precum In-dia, China sau Japonia au cuce-rit designerii europeni ºi chiar

Mobilierul pictat, revenit azi în tendinþe, a existat în amenajãrile din toate epocile, începând de la egipteni ºi trecând prin toate stilurile orientale.

Parfum de poveste


Cultul culorilor În tradiþiile orientale, lemnul corespunde primãverii ºi este asoci-at cu verdele. Focul este simbolul verii ºi este re-prezentat prin roºu, portocaliu ºi purpuriu, iar pãmântul este asoci-at cu toamna, în acest scop predominând culo-rile maro sau galben.

Forme aristocrate Mobilierul din lemn a fost

cunoscut întotdeauna pentru durabilitatea sa, iar formele rotunjite i-au dat un plus de eleganþã, exploatatã din plin

de cãtre designeri.

Mobilierul oriental reuneºte o diversitate de stiluri, dar pre-dominante sunt variantele pic-tate, colorate ºi lãcuite.

design interior

stilu

ri


Finisajele modeste ale paravanelor shoji, fotoliilor ºi mãsuþelor

joase sunt completate, în ansamblul

tradiþional, cu perne de mãtase brodatã care,

iniþial, þineau loc ºi de scaune pentru servirea

mesei.

FOTO

: Ex

otiq

ue

Finisajele deschise ºi lemnul de culoare închisã sunt combinate într-o paletã coloristicã sofisticatã.

Un aer rustic este creat de placarea mobilierului cu decoraþiuni din metal, elemente specifice stilului tradiþional.

Dantelãriile aplicate pieselor de mobilier transpun într-o lume specialã, în care frumosul este ridicat la rang de artã iar decorul devine o bijuterie a designului.

Spre deosebire de bambus, rattanul este plin la interior

--

be fanteziste. Fibrele naturale

-

Mobilierul din rattan este ne-

-pletitura se obþine din înveliºul

-

-

ºi eleganþa lui sunt bine-venite

-

dar ºi pentru sentimentul de

Rattanul, zambila de apã sau bambusul sunt materiale naturale a cãror calitate esenþialã este elasticitatea ºi rezistenþa fibrelor.

Împletituri naturale

Ultimele trenduri în designul obiectelor ºi mobili-erului din fibre naturale, se orienteazã cãtre liniile curbe, ample ºi formele îndrãzneþe.

Asocieri moderne se pot face în-tre þesãturile viu colorate ale pernelor ºi împletiturile naturale.

O imagine unitarã

poate fi datã prin mobilier

din împletituri pentru grãdini

sau terase.


FOTO

: M

obex

pert

design interior

stilu

ri

Energia pozitivã poate fi atrasã prin adãugarea în locuinþã a unui element Feng Shui (elemente sono-re, fântâni sau clopoþei de vânt)

Decorarea în stil Feng Shui a unei locuinþe este simplã

atunci când „simþi“ fie-care parte a casei ºi ur-mezi principiile stilului.

Libertate pentru energie, spune o regulã Feng Shui care recomandã mobilierul realizat mai mult din curbe, cu cât mai puþine linii drepte.

Pentru zona carierei, culorile benefice sunt alb ºi negru.

Obiectele decorative ar trebui sã fie mici, dar valoroase.

Culorile pãmântii pentru obiectele de decor sunt specifice zonei dintr-un spaþiu destinat sãnãtãþii, relaþiilor ºi cunoaºterii.


„Vânt ºi apã“ este traducerea cuvântului Feng Shui, o artã ce implicã, printre altele, cunoºtinþe de arhitecturã ºi design interior.

Armonia Feng Shui

Avându-ºi originea în Chi-na anticã, Feng Shui este,

de fapt, o extraordinarã colecþie de noþiuni ºi reguli de esteticã, de mod de viaþã ºi de ergono-mie. Amenajãrile moderne þin tot mai mult cont de principii-le sale. Dincolo de aura misticã, Feng Shui este o ºtiinþã, o artã

referã la aranjarea locuinþei ast--

eze de succes, prosperitate, feri-

cire ºi reuºite pe toate planurile. Feng Shui înseamnã echilibru între energiile pozitive ºi cele negative. De la combinarea cu-lorilor ºi materialelor, pânã la poziþionarea corpurilor de mo-bilier, totul este gândit în spi-rit Feng Shui. Unele locuri ne bine dispun, altele ne creeazã o stare de tristeþe ºi melancolie, iar în altele ne simþim agitaþi ºi nervoºi. Armonia spaþiilor se realizeazã prin aceastã culturã.

Tandem cromatic echilibrat de roºu ºi galben pentru a spori energia pozitivã a casei.

Cele cinci elemente Legile naturii controleazã interacþiunea dintre apã, lemn, foc, pãmânt ºi me-tal. Ele sunt utilizate în Feng Shui ca remedii.

FOTO

: Pi

ere

Impo

rtdesign interior

stilu

ri

În timpul dinastiei Han, mobilierul ºi obiectele lãcuite au demonstrat o tehnicã desãvârºitã prin modelele extraordinare realizate.

Impact artistic

Lãcuirea mobilierului este unul din meºteºugurile

tradiþionale chinezeºti. Prime-le piese lãcuite au fost fãcute numai în lac simplu, negru sau roºu. În timp, tehnica a evolu-at foarte mult. Piesele fabricate în Yangzhou sunt vestite pentru eleganþa ºi delicateþea lor, dar mai ales pentru tehnica unicã utilizatã – încrustaþii cu sidef, procesate pânã devin subþiri ca foiþa, lipite apoi cu multã grijã

în suprafaþa lãcuitã. Dezvol-tând procesul, oamenii au fo-losit apoi chiar ºi cristal, jad, perle sau coral ca elemente or-namentale. Obiectele chinezeºti lãcuite, prezintã pe lângã o gre-utate foarte micã, o rezistenþã deosebitã la cãldurã, medii acide, alcaline ºi electricitate. Mãsuþe de ceai, paravane, sca-une ºi comode impresioneazã

graniþele orientale.

Mãsuþele din lemn lãcuitpãstreazã nu doar formele tradiþionale, ci ºi culorile roºu ºi ne-gru, considerate ca fiind norocoase.

Idealul de frumuseþe

în cultura orientalã include

simplitate în forme ºi culori,

dar ºi o bogãþie de ornamente.

Mãsuþã de ceai confecþionatã din lemn ºi rãºinã

polimerizatã, sculptatã manu-al, cu intarsii de sidef. În aceeaºi tehnicã, au fost realizate ºi scãunelele.

Rattan ºi zambilã de apã

sunt materialele naturale ce au fost combinate

pentru realizarea acestei comode orientale.

Ceramicã de tip cloisonne

Tehnica denumitã cloisonne este o formã unicã de artã ce îmbinã tehnicile bronzului ºi ale porþelanului cu pictura tradiþionalã ºi sculptura. A apãrut în Beijing, în timpul dinastiei Yuan (1271-1368).

FOTO

: Ka

li Des

ign



reportaj

ÎNAINTE

Aceastã vilã e situatã într-un decor mirific. Construitã în anul 1876, ea s-a deteriorat însã în timp ºi se aflã sub incidenþa legii patrimo-niului. Restaurarea ei s-a întemeiat pe o analizã detaliatã a stãrii clãdirii ºi a vizat în principal un consum cât mai scãzut de energie.

O vilã eficientã energetic

Subiectul articolului pe care vi-l supunem

atenþiei în paginile urmãtoare urmãreºte

recondiþionarea unei vile de vis. Aceasta este

situatã într-un decor miri-fic, la aproximativ 400 de

metri de malul mãrii, având în plus ºi acces

direct la plajã.


renovare

Construitã în 1876, aceastã

--

-

Ca noutate, se remarcã cele cinci lucarne de acoperiº, realizate cu

elemente con-structive fili-granate, din

aluminiu, oþel ºi sticlã.

1. Iatã starea dezolantã a faþadei, provocatã de deteriorãrile tencuielii care au afectat zidãria.

2. Umezeala urcã pe pereþii de la demisol din cauza lipsei unei etanºãri orizontale.

3. Nici terasele nu erau etanºate, ºi, drept consecinþã, igrasia pãtrunsese profund în zidãrie.

4. Din exterior, a fost aplicatã o etanºare pe verticalã în zona de contact cu solul a soclului.

reportaj

renovare

Aceastã imagine prezintã bucãtãria

ultramodernã ce aparþine uneia

dintre cele douã unitãþi locative

amenajate ulterior la demisol.


JurnalJurnal

Clãdirea nu a fost întotdeauna aºa cum se prezintã actualmen-te, deoarece acestei vile i-a fost redatã strãlucirea de odinioarã abia dupã renovarea efectuatã în anul 2005. Totodatã, adop-tarea acestei mãsuri a transfor-mat-o într-o construcþie cu un necesar energetic scãzut.

Proprietarii au apelat atunci la specialiºti în vederea elaborãrii unui plan de mãsuri pentru reparaþii capitale. Aceºtia au folosit o metodã specialã de diagnozã, bazatã pe diagrame care indicã punctele tari ºi slabe ale clãdirii. Starea vilei nu era deloc mulþumitoare. Acoperiºul

5. Stucaturile de pe faþadã, respectiv de pe plafoanele încãperilor, au fost atent restaurate.

6. Instalaþia de încãlzire prin pardosealã de la mansardã ºi parter are o înãlþime de montaj redusã.

7. Proiectul foloseºte ergonomic spaþiul din baie: sistem cu montaj uscat ºi instalaþii integrate.

8. Planºeul realizat din grinzi de lemn prezenta o deformare de pânã la 80 de milimetri.

era permeabil, iar faþada se gãsea într-o situaþie dezolantã. Elementele de etanºare de la plafoane, pereþi ºi pardoseli lip-seau complet sau erau defectu-oase, apãrând astfel deteriorãri cauzate de umezealã ºi igrasie.

Sarcinã grea...

Prin urmare, s-a pus pe bunã dreptate întrebarea: cum ar pu-

asemenea importanþã culturalã? Cerinþele erau foarte ridica-

-ent sã dai un strat de vopsea pe o clãdire din patrimoniu, dupã

cum nu e de ajuns nici sã re-staurezi monumentul arhitec-tonic dupã metodele folosite în muzee, deoarece el trebu-ie sã îndeplineascã pe viitor deopotrivã deziderate de ordin economic ºi cultural. În plus,

-

Pachetul de mãsuri a constat în asanarea soclului, etanºarea ºi renovarea teraselor, restau-rarea stucaturilor faþadei, înnoi-rea sau reconstruirea ferestrelor dupã modelul din epocã, refa-cerea învelitorii acoperiºului ºi construirea unor lucarne, termoizolarea acoperiºului,

pereþilor exteriori ºi pardo-selilor, înlocuirea completã a instalaþiilor clãdirii cu un sis-tem de ventilaþie modern ºi o instalaþie de încãlzire prin pardosealã ºi executarea unui sistem funcþional de preluare ºi îndepãrtare a apei pluviale.

Dar sã vedem ºi modul în care au fost transpuse în practicã aceste mãsuri: So-clul de granit a fost asanat prin procedura injectãrii unui mor-tar de ciment la joasã presiu-

-at de o etanºare pe orizontalã, iar în zona de contact cu solul a acestuia a fost aplicatã din ex-

La un covor roºu se potriveºte o balustradã aidoma: casa scãrilor e sub incidenþa legii patrimoniului, ca ºi pereþii de la parter ºi faþadã.

reportaj

renovare


JurnalJurnal

terior o etanºare verticalã, con-stând dintr-un strat de acope-rire din bitum în grosime de circa 3 mm. Faþada, pereþii de la parter (pe interior) ºi casa

sub incidenþa legii patrimo-niului, la fel ca restul clãdirii. Acest fapt nu permitea termo-izolarea pereþilor pe exteri-

Acoperiºul a fost izolat termic, iar lu-carnele amplasate pe versanþii lui

permit iluminarea naturalã a spaþiilor.

or, deoarece mãsura respectivã -

samblu a vilei. Aºa cã, în mod

termoizolaþiei pe interior.Izolarea pereþilor de exteri-

or de la parter a fost, aºadar, imposibilã, însã la nivelul man-sardei ºi subsolului, aceºtia au fost termoizolaþi cu vatã

Lucarna faciliteazã pãtrunderea lu-minii naturale în baie ºi asigurã înãlþimea aces-tui spaþiu, spo-rind confortul la mansardã.

9. În bãi e asiguratã înãlþimea necesarã chiar ºi în condiþiile unei pante reduse a acoperiºului.

10. Iatã cum arãtau ferestrele din lemn ale vechii vile înainte sã fie înlocuite.

11. Aparatura tehnicã de ventilaþie e integratã ingenios în perete, sub glafurile ferestrelor.

12. Glaful ferestrei cu dotãrile instalaþiei de ventilaþie: senzor de umiditate ºi recuperator de cãldurã.


reportaj

renovare

JurnalJurnal

O atmosferã cât se poate de plãcutã în dormitor. În ima-ginea prezentatã mai sus se vede foarte bine cã laterale-le lucarnei sunt vitrate.

mineralã în grosime de 10 cm, cãmãºuitã ulterior cu panouri compozite, în general pe bazã de gips-carton. În urma tuturor acestor lucrãri, realizate cu ma-teriale devenite uzuale astãzi, indicele de transfer al acestor pereþi izolaþi termic se situeazã acum la valoarea optimã de 0,38 W/m²K.

Soluþii inedite

O altã zonã delicatã a fost ºi cea a acoperiºului. Pe parcursul

de o învelitoare din ºindrilã ºi bi-tum, care nu se potrivea însã cu stilul caracteristic epocii în care a fost executatã clãdirea. Prin urmare, s-a refãcut învelitoarea cu un alt material, ºi anume ar-dezie. Pentru asigurarea izolaþiei termice a acoperiºului a fost aleasã urmãtoarea combinaþie: o termoizolaþie din vatã mineralã

-tre cãpriori, ºi o alta continuã de 23 mm, aplicatã pe toatã suprafaþa de sub aceºtia.

O altã chestiune problematicã a fost panta relativ planã a acoperiºului, de numai 23 de grade. Totuºi, proiectul nostru trebuia realizat în aºa fel încât sã permitã o utilizare optimã a

În ciuda faptului cã acoperiºul are o pantã de numai 23 de grade,

toate spaþiile din clãdire beneficiazã de

utilizare optimã.

tuturor spaþiilor clãdirii. Ast-fel, a apãrut ideea execuþiei ce-lor cinci lucarne de acoperiº, elemente de construcþie trans-parente, din aluminiu, oþel ºi sticlã. Cât priveºte structura obiºnuitã de acoperiº pentru lu-carne, datoritã utilizãrii de plãci izolatoare cu vid de aer, de nu-mai 23 mm grosime, a fost posibilã reducerea ei cu 15 cm.

Executarea în faþada monu-mentului istoric a strãpungerilor pentru aspirarea ºi evacuarea aerului (aferente instalaþiei de

a constituit o nouã provocare. Odatã cu lucrãrile de înnoire a ferestrelor, aparatura tehnicã de

13. Faþada e intactã: strãpungerile necesare instalaþiei de ventilaþie sunt integrate în glaful ferestrei.

14. Ea e perfect etanºã la aer, dar permite trecerea vaporilor de apã: izolare cu membranã de climatizare.

15. Pierderile de cãldurã prin trans-misie ale tuturor pãrþilor construcþiei au fost verificate prin termografie.

16. Pe par-cursul lu-crãrilor ºi dupã înche-ierea lor, s-a verificat etanºeitatea uºilor la curenþii de aer.


PARTER

NOUVECHI DEMOLAT

La demisol au fost realizate douã unitãþi locative, precum ºi o zonã special destinatã pentru fitness; la parter funcþioneazã acum o locuinþã iar la mansardã douã apartamente. Suprafaþa utilã, inclusiv terasa, ajunge la 530 mp.

DEMISOL MANSARDÃ

LIVING DORMITOR

BUCÃ

TÃRI

E

CENTRALATERMICÃ BU

CÃTÃ

RIE

DUª WC

FITNESS 1

LIVING DORMITOROASPEÞI

DORMITOR

BAIE

DORMITOR

LIVING

LOGG

IE

BUCÃTÃRIEDORMITOR

DU/WC

TERASÃ

BAIE

ºare electricã ºi recuperare parþialã de cãldurã;

restaurarea parchetului încã-perilor ºi a casei scãrii (placarea cu gresie acolo unde au fost amenajate spaþii cu exces de umiditate);

montarea unor rigole de captare a apei pluviale, care sã îndepãrteze umiditatea de fundaþia construcþiei;

placarea pe interior cu panouri din gips-carton sau refacerea tencuielilor;

amenajarea fiecãrui nivel (demisol, parter ºi mansardã) conform proiectului;

refacerea aleilor ºi reamena-jarea spaþiilor verzi din curtea imobilului.

Iatã care au fost principalele mãsuri de renovare asanarea soclului clãdirii,

izolarea lui ºi consolidarea prin injectare cu mortar de ciment la joasã presiune;

etanºarea ºi renovarea terase-lor deteriorate;

restaurarea stucaturilor întregii faþade, cu ajutorul unei firme autorizate, care avea la dispoziþie specialiºti în acest domeniu;

reconstrucþia sau înlocuirea (acolo unde recondiþionarea se dovedea imposibilã) ferestrelor, pentru a corespunde cu aspectul celor din epocã;

repararea ºarpantei ºi apli-carea unei noi învelitori de acoperiº, din argilã naturalã (aºa cum fusese de altfel ºi iniþial);

refacerea vechii lucarne de acoperiº ºi construcþia a încã alte douã, cu un design mai simplu, pentru a putea utiliza optim spaþiul de la mansardã;

termoizolarea acoperiºului, a pereþilor exteriori (acolo unde a fost posibil) ºi a plãcii de fundaþie;

schimbarea completã a instalaþiilor clãdirii, începând cu cea electricã, uzatã ºi care, oricum, n-ar fi fãcut faþã noii destinaþii a clãdirii;

montarea unor noi instalaþii de încãlzire: pompã de cãldurã ºi centralã termicã de mare eficienþã, pe bazã de gaz;

asigurarea unui sistem de ventilaþie: instalaþie cu declan-

ventilaþie a fost integratã în pere-te, sub glafuri. Astfel, au fost rea-

--

Strãpungerile pentru instalaþia

ele sub glaful ferestrei.În privinþa instalaþiei de

-

Pe lângã cele douã apartamente de vacanþã, la demisol a fost proiectatã ºi o zonã pentru fitness.

Concret

BAIE

BAIE

FITNESS 2

DORMITOR

WC

DORMITOR

WC

LIVING LIVING

DU/WC

DORMITOR DORMITOR

reportaj

renovare

Anul construcþiei: 1876Suprafaþa utilã (inclusiv terase-le): circa 530 mpNumãr de nivele: 3Anul renovãrii: 2005Consum energetic înainte de renovare: 45 l/mp anualConsum energetic dupã reno-vare: 5 l/mp anualInstalaþie de încãlzire: pompã geotermicã ºi centralã termicã eficientã, pe bazã de gazTermoizolaþie: vatã mineralã Învelitoare de acoperiº: ardezie

INFO


V ã recomandãm sã vã alocaþi câteva mi-nute pentru a înþelege mai bine avanta-jele termoizolaþiei. Nu doar pentru cã,

astfel, puteþi economisi mai mulþi bani, ci ºi pentru cã vã ajutã sã vã bucuraþi mai mult timp de casa dumneavoastrã.

O temã fierbinte: eficienþa energiei

Economisirea energiei va deve-ni din ce în ce mai importantã. Re-zervele de petrol ºi gaze nu sunt inepuizabile, astfel încât costuri-le cu energia, ºi aºa ridicate, vor creºte ºi mai mult în viitor. În plus, dioxidul de carbon care se formeazã la ardere, în dispozitive-le de încãlzire, afecteazã miºcãrile atmosferice ºi pune în pericol me-diul înconjurãtor. Pentru a asigura ºi în viitor un nivel calitativ al vieþii cât mai ridicat, este recomandat sã economisim energia. La aceasta, puteþi contribui ºi dumneavoastrã, prin intermediul sistemelor de termoizolaþie de la CAPAROL. Termoizolarea faþadei, realizatã

-sumul de energie al clãdirii.

Termoizolarea faþadei este cea mai eficientã metodã de a reduce costurile

An de an, puteþi economisi pânã la 50% din energia pentru încãlzire printr-un sis-tem termoizolant. Astfel, nu doar porto-felul dumneavoastrã câºtigã, ci ºi mediul înconjurãtor, deoarece aveþi nevoie de mai puþin gaz sau energie electricã pentru a vã încãlzi în zilele reci. În acelaºi timp, protejaþi resursele de energie ale pãmântului ºi reduceþi emisiile de dioxid de carbon.

Un climat plãcut în locuinþã

În cazul în care temperatura pãrþii inte-rioare a unui perete exterior este cu doar douã grade sub temperatura camerei, se poa-te foarte uºor crea impresia cã se formeazã

curenþi de aer. Motivul: pe perete, aerul cald din camerã se rãceºte ºi coboarã spre podea. Se formeazã o circulaþie neplãcutã a aerului.

Pe pereþii reci ai încãperilor, se formeazã, de asemenea, ºi apa de condens. În acele locuri, se poate forma mucegai periculos. O bunã izolaþie a faþadei înlãturã aceste probleme. Aceasta asigurã ca, în zilele cu îngheþ, tem-peratura de pe partea interioarã a peretelui sã rãmânã la temperatura camerei. Acest lucru vã conferã o stare de confort termic ºi asigurã un climat sãnãtos al încãperii.

Pãstrarea substanþei, creºterea valorii

Spre deosebire de o tencuialã simplã, un sistem termoizolant este o adevãratã protecþie a substanþei construcþiei. Redu-ce variaþiile de temperaturã din zidãrie, ca-

uzate de starea vremii ºi anotimp. În plus, protejeazã de umezeala din exterior, care, în combinaþie cu îngheþul, poate conduce

cu uºurinþã în viitor la crãpãturi ale tencuielii ºi la alte stricãciuni. De asemenea, se previne ºi for-marea de alge ºi muºchi pe pereþii exteriori. Astfel, un sistem ter-moizolant creºte valoarea casei dumneavoastrã. Clãdirile cu con-sum scãzut de energie oferã ºanse mai bune de închiriere ºi vânzare.

Un sistem de termoizolaþie face ca orice casã sã fie mai frumoasã

Odatã cu montarea unui sistem de termoizolaþie, veþi creºte valoa-rea casei ºi, din punct de vedere op-tic, o veþi face mai atractivã. Siste-mele moderne de termoizolaþii vã oferã o multitudine de posibilitãþi de amenajare ºi vã pot îndeplini toate cerinþele.

Termoizolaþia pe timpul verii

În casele slab izolate, poate sã

supraîncãlzirii faþadei. Cu condiþia ca suprafeþele de fereastrã sã nu

protecþie solarã, în casele bine izolate cãldura soarelui este opritã prin intermediul stratului exterior de izolaþie. Casele sunt, deci, atât

iarna cât ºi vara, „îmbrãcate“ corespunzãtor prin intermediul sistemelor termoizolante.

Soluþii de succes pentru faþade

Toate avantajele oferite de termoizolaþia profesionalã, la un loc: economie de energie de pânã la 50% protejarea mediului prin reducerea drasticã a

emisiilor de substanþe nocive nivel ridicat de calitate a locuirii datoritã

absenþei umezelii ºi mucegaiului creºterea evidentã a valorii clãdirii idealã pentru menþinerea structurii construcþiei valorizarea opticã prin intermediul structurilor

de tencuieli ºi vopsele siguranþa datoratã experienþei de 110 ani a

renumitului producãtor CAPAROL

Avantajele termoizolaþiilor profesionale CAPATECT

Informaþii suplimentare despre sistemele de termoizolaþie CAPATECT gãsiþi pe site-ul www.caparol.ro. Vã rugãm sã contactaþi echipa DAW BENÞA România sau partenerii noºtri din þarã.


cursuri practice

Iatã o idee de amenajare în care materiale-le ºi-au evidenþiat calitãþile prin utilizarea lor corectã. În acest scop, colaborarea dintre de-signerii ºi meseriaºii noºtri a fost deosebit de importantã de-a lungul întregii lucrãri.

Linii simple în decorarea livinguluiLinii simple în decorarea livingului


amenajare

S ã presupunem cã aveþi un spaþiu deschis pe care

nu ºtiþi prea clar cum sã-l amenajaþi. Contrar aºteptãrilor, tocmai în aceste livinguri spaþioase, de forme rectangula-

-

aglomeratã cu multe obiecte de mobilier care pot sta foarte bine pe holuri sau în dormitoare ºi,

ca într-o cursã cu obstacole.La polul opus, puteþi cãdea în

capcana amplasãrii unui numãr

se pierde suprafaþa utilã – ºi puþini dintre dumneavoastrã

pentru a dedica livingul numai petrecerii timpului în faþa tele-

-

De aceea, designerii noºtri au

-teral, în dreptul ferestrei, ºi nu în centrul camerei, cum ve-dem deseori cã se întâmplã.

canapea. Varianta de a sus-penda aparatul la o înãlþime considerabilã este o soluþie incomodã ºi nu aduce niciun plus estetic.

Deºi amplasat lateral, ºemineul devine centrul de greuta-te al încãperii. Culoarea intensã care îl încadreazã atrage

privirile ºi îndeamnã la dialoguri... aprinse.

Au fost alese obiecte de mobilier cu talie joasã, de inspiraþie minimalistã. Acestea accentueazã senzaþia

de spaþiu deschis, de ordine în interiorul cãminului.


cursuri practice

am

enaja

re

1. Cu o bidinea, un vas ºi o vopsea grund de culoare albã pentru amorsare...

2. ... veþi pregãti suprafaþa înaintea aplicãrii unei tencuieli decorative. Nu trebuie sã vã preocupe sensul de aplicare, ci acoperirea completã.

3. Pentru zonele ce urmeazã a fi vopsite, e suficient un glet de ipsos aditivat.

7. Dacã este cazul, puteþi folosi chiar un aspirator - e o soluþie sigurã.

8. Produsul de pretratare este desti-nat suprafeþelor absorbante.

4. Acesta se va întinde folosind o gletierã fãrã zimþi, în maximum o orã de la preparare.

6. ... dar nu înainte de a curãþa cu atenþie podeaua de praf, murdãrie ºi substanþe antiaderente.

5. Pentru pardosealã, pregãtiþi-vã cumpãrând un produs de pretratare a suprafeþelor...

Crearea podiumului pen-tru masã are, aºadar, un rol

fost încãrcat cu un dulap, ºi delimiteazã vizual prin diferenþa de nivel, lãrgind perspectiva. În acelaºi timp, a fost o bunã oca-zie de a realiza o acoperire cu gresie, facilitând întreþinerea acestei zone în care deseori se petrec ºi mici inconveniente: li-chide vãrsate, depunerea prafu- 9. Odatã aplicat, acesta va fixa pra-

ful ºi va pregãti pardoseala.

11. Odatã aplicat ºi dezaerat, acesta va spori eficienþa adezivilor ce vor fi aplicaþi ulterior.

10. În funcþie de materialul ales pentru pardosealã, puteþi opta pentru un grund pe bazã de cauciuc.

Sfatul nostruPentru a obþine culoa-rea prevãzutã pentru pereþi, folosiþi un glet alb imaculat, uºor de întins ºi ºlefuit.


17. Pardoseala e gata. Ce-ar fi sã vã mai ocupaþi un pic de finisarea pereþilor?

19. Un roºu aprins, obþinut cu o vopsea matã, va conferi zo-nei ºemineului un statut aparte.

18. Aplicaþi vopseaua sau tencuiala decorativã – ele nu se exclud reciproc în aceeaºi încãpere.

12. Odatã ce pardoseala este complet uscatã, puteþi demara montarea parchetului.

13. Sub plãcile de parchet laminat nu lipseºte o membranã care sã reducã diferenþele de nivel.

23. Folosiþi o altã fâºie de bandã pentru a proteja vopseaua aplicatã ºi uscatã.

24. Acum puteþi acoperi fãrã grijã suprafaþa delimitatã. Sperãm cã va ieºi un dreptunghi fãrã cusur.

25. Dacã, totuºi, vi se pare cã liniile nu sunt drepte, puteþi relua etapele – dumneavoastrã plãtiþi vopseaua!

14. Podiumul destinat amplasãrii mesei va fi pla-cat cu gresie antiderapantã.

27. În sfârºit, dupã ce aþi

acoperit pereþii pânã

la nivelul parchetului,

puteþi monta ºi bagheta

ornamentalã.

Aºa cum aþi putut observa ºi în ediþia trecutã a revistei, pe-retele din spatele televizorului nu trebuie sã rãmânã monoco-lor. În acelaºi timp, e de prefe-rat sã nu atragã atenþia în mod deosebit – uneori se pot vedea lucruri interesante pe ecran, mai ales când este creatã o atmosferã confortabilã. Câteva mode-le simple, obþinute cu vopsea lavabilã sau tencuialã decorativã de interior, vor conferi vitali-tate ºi consistenþã cromaticã

încãperii fãrã a interveni cu mo-bilier sau ornamente.

ªemineul, o piesã centralã a li-

bine într-un apartament de bloc, dacã existã ºi o cale de evacu-are a fumului. Rafturile cu linii simple, orizontale ºi verticale, sunt o bunã ocazie de a vã soli-cita imaginaþia. Desenaþi pe hâr-tie formele dorite – un labirint

care sã-i ofere rezistenþã – ºi vã puteþi apuca de treabã!

cursuri practice

am

enaja

re


20. Delimitaþi zonele destinate vopsirii în nuanþe diferite cu ajutorul benzilor adezive.

21. Completaþi cu nuanþe din aceeaºi gamã, dar mai temperate. Puteþi trece uºor cu trafaletul peste banda adezivã.

22. Nu uitaþi - uneltele sunt o dovadã a inventivitãþii omului!

15. Porniþi cu câte un rând pe douã laturi perpen-diculare ºi continuaþi cãtre colþul opus.

16. Chituiþi cu un produs din aceeaºi gamã coloristicã sau care sã ofere contrast.

26. Restul e mult mai simplu. Dacã aþi pãtat tocul de PVC al ferestrei, ºtergeþi cu o cârpã umedã.

28. Dacã tija este dreaptã, nu vor fi tensiuni ºi nu va trebui sã o mai fixaþi suplimentar în cuie.


29. E timpul sã construiþi ºi un ansamblu de raf-turi din PAL melaminat sau lemn natural.

30. Cumpãraþi o placã de dimensiuni standard ºi proiectaþi dimensiunile rafturilor dupã necesitãþi.

33. Perdelele sunt încã la modã. Cu douã dibluri ºi douã ºuruburi suspendaþi draperia în dreptul ferestrei.

31. ªuruburile autofiletante sunt soluþia potrivitã pentru acest tip de material conglomerat.

32. E bine ca rafturile cu dimensiuni de peste 1 m sã fie susþinute de elemente verticale.

34. Astfel, zona podiumului pe care va fi amplasatã ma-sa are deschidere cãtre exteriorul apartamentului.

Noi credem cã mai mult de--

ind spaþiul pus la dispoziþie, fãrã a afecta unitatea de forme ºi cu-lori. Meºterii noºtri au folosit materiale de calitate, pornind de la zidãrie, pânã la ultimul

acoperitã cu parchet laminat ºi gresie antiderapantã de interi-or. Aici trebuie sã vã gândiþi ºi dumneavoastrã serios la aspect, astfel încât suprafaþa sã nu dea senzaþia de ieftin sau sãrãcãcios, ºi asta nu din cauza materialului,

ºi elementelor implicate. Cãutaþi o placã ceramicã mai scumpã, cu aspect nobil – de marmurã, spre exemplu. Stilul minimalist

-lui, inclusiv prin mica bibliotecã aºezatã lângã ºemineu, este ca-racterizat de simplitatea aproape

excesivã a formelor, cu accent pe latura practicã. Încã la modã, acest curent conferã maximul de spaþiu pentru orice tip de apar-tament atât prin dimensiunile re-duse, cât ºi prin planurile des-

forme ceva mai complexe.

Sfatul nostruPentru realizarea micii biblio-teci din living, e bine sã aveþi, alãturi de bancul pentru tâm-plar cu menghinã, un ferãstrãu electric circular.

cursuri practice

am

enaja

re


curs practic

Holul dumneavoastrã? Holul nostru!Holul dumneavoastrã? Holul nostru!


Spaþiile din locuinþã poartã denumiri convenþionale,

însã destinaþia lor nu este „bãtutã în cuie“. Bucãtãria

poate deveni sufragerie, livingul se poate transforma în

dormitor iar, la rândul lui, dormitorul, în camerã pentru

fitness; iar combinaþiile ºi substituþiile pot continua...

Nu trebuie sã vã speriaþi de aceastã provocare; vã pro-

punem ceva spectaculos dar nu imposibil: un hol de... zi. Din holul obiºnuit, anost chiar, cu sprijinul unui decorator inspi-rat, se poate obþine un spaþiu deosebit, dându-i aproape invo-luntar aspect de camerã de zi.

Pentru amenajarea aceas-ta este nevoie de urmãtoarele achiziþii importante: douã uºi (una de interior, alta de exteri-

or), spumã poliuretanicã, plãci din cuarþ compozit, adeziv pen-tru placãri, chit de rosturi, ade-ziv pentru oglinzi, gips-carton

vopsea. Pentru început, vom înlocui vechile uºi, uzate mo-ral, cu unele noi, mai elegante ºi mai sigure. Pentru a da ho-

construi, în partea dreaptã a uºii de la intrare, un dressing din gips-carton; spaþiul gene-

amenajare

Holul nostru!ÎNAINTE

Spaþiul în care a fost amenajat dressingul poate fi pus mai bine în va-loare prin inserarea unor scafe în pereþii exteriori. Acestea pot servi

drept vitrine pentru tot felul de elemente decorative.



curs practic

am

enaja

re

ros ne permite aceastã lucrare ºi vom obþine, astfel, mai mult spaþiu pentru dormitor. Dacã nu doriþi sã rãmânã la vedere tot conþinutul dressingului, aveþi nevoie de douã uºi glisante.

Pentru placarea pardoselii, vã sfãtuim sã alegeþi plãci de cuarþ compozit. Holul este practic o carte de vizitã a locuinþei, prima încãpere în care vor pãºi invitaþii dumneavoastrã. Este un motiv sã alegeþi ceva mai elegant ºi mai rezistent decât gresia. Odatã încheiate aceste operaþiuni ºi nu-mai dupã ce placajul pardose-lii devine circulabil, se va trece la acoperirea pereþilor cu vop-sea lavabilã. Înainte de vopsi-re, se va proceda la amorsarea sau grunduirea suprafeþelor ce

Acestea sunt principalele -

prinse pentru a obþine un spaþiu amenajat în manierã modernã.

Uºa potrivitã

Dacã e adevãrat cã prima impresie nu se uitã niciodatã, înseamnã cã uºa de la intrare are ºi ea un rol foarte important. Prin urmare, atenþie de unde vã alegeþi acest produs, pen-

percepþia ulterioarã a vizitato-rului asupra aspectului între-gii case. O uºã ieftinã (sau care aratã ieftin!) face inutilã cheltu-

mobilarea. Conform ultimelor tendinþe, uºa de la intrare tre-

-

Montarea uºii

2 Evitaþi deteriorarea uºii în timpul montajului aplicând o bandã de protecþie pe tocul aces-

teia. Vã scuteºte de multe probleme!

6 Dupã ce spuma s-a uscat, se va tãia cu un cutter, cu 2-3 mm sub nivelul tocului.

Urmeazã îndepãrtarea penelor ºi finisarea.5 Poziþia corectã în care se þine recipientul în

timpul utilizãrii este cea din imagine, cu sis-temul de evacuare îndreptat în jos.

1 O foarte mare importanþã la montarea unei uºi o are poziþia perfect verticalã. Pentru a

verifica, se foloseºte nivela cu bulã.3 Pentru a asigura o aderenþã corespunzãtoare

a spumei poliuretanice, suprafaþa pe care se va aplica aceasta se stropeºte cu apã.

sajele exterioare cât ºi cu aran-jamentul interior. Ea trebuie sã aibã o nuanþã foarte apropiatã de cea a pardoselii, iar tocul sã se asorteze cu lambriul sau cu

va obþine un aspect de unitate ºi continuitate.

Materialul cel mai utilizat în momentul de faþã pentru uºile de la intrare este metalul. Sunt

-

Iatã care es-te alternati-va la vechea

uºã de la intrarea în

locuinþa dumnea-voastrã.

4 Înainte de a folosi tubul cu spumã, agitaþi-l cu putere timp de 4-5 secunde. Abia dupã

aceea poate fi folosit în condiþii optime.

1 Proiectaþi dressingul astfel încât sã nu incomo-deze accesul în acea zonã iar dimensiunile sã

corespundã cerinþelor locuinþei.2 Pentru a obþine un perete drept, este necesar ca

scheletul metalic sã fie poziþionat corespunzãtor. Aici este nevoie obligatoriu de doi executanþi.

3 Odatã stabilite cotele, puteþi trece la montajul pro-priu-zis al structurii metalice. Începeþi cu fixarea în

perete a elementelor verticale.4 Dacã aþi mãsurat cu atenþie, înseamnã cã pierderile

de material vor fi minime. Prin urmare ºi cheltuieli-le dumneavoastrã cu amenajarea vor fi mai mici.

5 Odatã scheletul montat, puteþi trece imediat la fixarea plãcilor

de gips-carton pe structurã.6 Banda de armare va prelua o

parte din solicitãrile mecanice la care va fi supusã structura.

7 Dacã operaþiunea de montaj s-a încheiat, urmeazã finisarea

ansamblului, prin gletuire.

goare, pot cãpãta un aspect la fel de elegant ca ºi un produs similar, din lemn. Uºile metali-ce au nenumãrate avantaje: sunt rezistente la condiþii meteo ex-treme, izoleazã fonic, sunt ig-nifuge, sunt echipate cu douã broaºte, având închidere simplã sau multipunct, au bolþuri pasi-

ºi cu dispozitive pentru închi-

achiziþionate la preþuri accesibi-le ºi, deoarece au ºi proprietãþi termoizolante, reprezintã vari-anta idealã pentru o amenaja-

-sajul exterior al locuinþei nu se asorteazã în niciun fel cu inte-riorul, se poate alege o uºã cu 2 feþe; dacã nu gãsiþi în comerþ nuanþele potrivite, nu disperaþi – utilizaþi un autocolant special. Mai puteþi opta ºi pentru una

metalicã sau în relief. În ceea ce priveºte uºa de in-

terior, vã avertizãm cã ºi aceas-ta va trebui integratã în ansam-blu, recomandându-vã sã alegeþi

spune cã se va asorta cel puþin la culoarea feþei interioare a uºii de la intrare. Pentru a obþine o ame-najare cât mai elegantã, va tre-bui sã selectaþi cu atenþie fur-nirul aplicat pe uºã. Se poartã nuanþele de palisandru, wenge, abanos, stejar alb sau zebrano. În ceea ce priveºte furnirul, mai puteþi opta pentru nervurile ori-zontale ori pentru cele verticale. Dacã sunteþi mai nonconformist puteþi alege modelul care conþine ambele tipuri de nervuri.

Atât pentru interior, cât ºi pentru exterior, puteþi gãsi uºi prevãzute cu geam. Niºte decu-paje în partea superioarã pot con-feri o distincþie sporitã locuinþei.

-te modele. Dacã dispuneþi de o locuinþã spaþioasã, amenajatã ºi mobilatã în manierã clasicã, o uºã cu vitraliu va menþine unita-tea stilisticã.

Confecþionarea unui dressingConstruirea dressingului nu este o activitate prea complicatã. Totul este sã aveþi la dispoziþie mate-rialele necesare ºi un ajutor de nãdejde. Asistentul vã va scuti de mult timp irosit ºi, în plus, poate veni cu idei originale ºi utile. Atenþie la montajul scheletului metalic; dacã unghiurile de îmbina-re nu au exact 90°, pereþii vor ieºi strâmbi iar mãsurãtorile iniþiale nu vor mai avea nicio valoare practicã. Ideea noastrã a fost ca, pe uºile dressingului, sã lipim niºte oglinzi de mari dimensiuni. Puteþi sã urmaþi sau nu exemplul nostru.


curs practic

am

enaja

re

Dacã la exterior - din cau-za necesitãþii asigurãrii unei securitãþi sporite - sunt prefe-rate uºile metalice, la interior avem mai multe variante. Nu puteam epuiza subiectul fãrã a menþiona uºile clasice, din lemn natur. În România, cele mai uti-lizate esenþe pentru astfel de destinaþii sunt: cireºul, stejarul, fagul ºi nucul. Alegerea esenþei se va face obligatoriu în ton cu

încãpere.

Cuarþ compozit în loc de gresie

Cum holul este cel mai expus uzurii pardoselii, este nevoie de multã atenþie când alegem tipul de placare. Cu siguranþã, vreþi sã evitaþi deteriorarea ei tim-purie. Existã un material pen-tru placare ce poate satisface cu uºurinþã cele mai exigente pretenþii: cuarþul compozit.

Este un material ideal pen-

Plãcile de acest tip sunt uºor de întreþinut, deosebit de rezisten-te la ciobire ºi spargere, la zgâ-rieturi, la acþiunea produselor

superioarã, gradul de absorbþie este aproape de zero ºi prezintã proprietãþi antibacteriene. Pie-sele din cuarþ compozit se în-

gamã largã de forme, nuanþe ºi texturi, prin urmare nu este ca-zul sã vã impacientaþi cu privire la alegerea nuanþei preferate.

Datoritã acestor atuuri, ma-terialul este folosit cu succes la placarea unor suprafeþe spe-ciale, precum pardoselile aero-porturilor, ale instituþiilor pu-blice etc.

Un altfel de adeziv

Dacã vã faceþi probleme în

gresiei montate, soluþia poa-te veni ºi de la adeziv. Cate-goric, pentru hol va trebui sã alegeþi un placaj mult mai du-

2 Cele douã materiale (adezivul ºi întãritorul) se vor combina numai cu câteva minute înainte de a înce-

pe placarea. 3Materialul se va amesteca mecanic, cu ajutorul unei

bormaºini transformate în mixer. Numai în acest fel produsul rezultat va fi omogen.

4 Puteþi începe placarea din incinta dressingului. Aplicarea adezivului se va face cu o gletierã cu

dinþi, conform indicaþiilor producãtorului.5 Cum timpul de punere în operã a adezivului este

destul de scurt, vã sfãtuim sã grãbiþi pe cât se poate lucrãrile de placare.

Placarea pardoseliiPentru a placa pardoseala, am utilizat plãci de cuarþ compozit. Dumneavoastrã puteþi pune gresie sau alt tip de acoperire. Aceastã variantã a fost aleasã la sugestia decoratorului nostru, iar ideea ni s-a pãrut foarte inspiratã.

6 Dacã aþi ales niºte plãci de dimensiuni mai mari, operaþiunea de montare a acestora vã va lua mai

puþin timp. Nu uitaþi sã folosiþi distanþierele.7 Excesul de adeziv dintre plãci, odatã întãrit, se va

îndepãrta numai cu ºpaclul. Dupã aceastã etapã se poate chitui noua pardosealã.

1 Pregãtirea aces-tui adeziv bicom-

ponent necesitã operaþiuni speciale. De aceea, le-am citit pe ambalajul produ-sului.


rabil, însã existã ºi adezivi spe-ciali care dau o rezistenþã sporitã montajelor respective. Prin ur-mare, vã recomandãm produse-le pe bazã de rãºini epoxidice, speciale pentru placãri cerami-ce cu aderenþã sporitã, stabile la acþiuni agresive.

Un astfel de adeziv are urmãtoarele caracteristici: im-permeabilitate, stabilitate la acþiunea substanþelor chimi-ce, aderenþã puternicã, posibi-litatea ca acoperirea sã devinã circulabilã în timp redus. Alt avantaj al materialului este fap-tul cã nu conþine solvenþi ºi cã

--

put special pentru medii umede ºi expuse la acþiunea agenþilor chimici (laboratoare, bazi-ne de înot, spãlãtorii, bucãtãrii mari, fabrici de bãuturi, graj-duri, pardoseli încãlzite). Acest tip de adeziv se poate utiliza ºi la diverse lucrãri de chitui-re în spaþii cu temperaturi ridi-cate. Pentru ca proprietãþile sale sã se pãstreze, suprafaþa pe care urmeazã a se aplica adezivul se trateazã într-o manierã specialã: se îndepãrteazã straturile an-tiaderente ºi mizeria, în unele

sablarea stratului-suport. Pentru a i se conser-

va proprietãþile, produsul se comercializeazã sub forma a douã componente: adezivul pro-priu-zis ºi întãritorul. Proporþiile de amestec diferã în funcþie de

principiu, raportul este de o par-te întãritor la trei pãrþi de soluþie.

îndepãrteazã foarte uºor cu apã caldã ºi perie. Chituirea se poa-te face dupã 24 de ore de la pla-care. Randamentul optim al ma-terialului se obþine numai dacã acesta se va utiliza la tempe-raturi cuprinse între +10°C ºi +25°C. Þineþi seamã de faptul cã timpul de punere în operã este de 90 de minute iar suprafaþa de-vine circulabilã dupã 24 de ore.

Aceste informaþii vã sunt su--

za în condiþii ideale acest ma-terial, dacã urmaþi cu stricteþe instrucþiunile înscrise pe amba-

-ale (condiþii de lucru în medii umede, de pildã) în care este bine sã cereþi ºi sfatul comerci-

ºi utilizaþi un produs nou, des-pre care chiar ºi specialiºtii ºtiu prea puþine.

Urmeazã evaluarea În mãsura în care aþi þinut cont

de îndrumãrile noastre, rezulta-

exclusiv pe experienþa proprie. Toate produsele au fost testate nemijlocit, aºa cum puteþi ve-dea ºi în imaginile cu meseriaºii noºtri. Chiar a fost o bucurie sã încercãm noi produse, comerci-

Dacã partea de execuþie s-a în-

achiziþionaþi mobila potrivitã.

-rative. Puteþi sã vã inspiraþi tot din imaginile cu care am ilus-trat articolul, dar cu siguranþã veþi prefera sã impuneþi holu-lui o notã originalã, care sã vã reprezinte. Apoi trageþi linie ºi evaluaþi; nu existã probleme, nu-i aºa?


1 Pentru suprafeþe mari, puteþi utiliza rola sau trafaletul. Veþi

avea mai mult spor.2 La colþuri ºi scafe, acolo unde

trafaletul nu intrã, va trebui sã folosiþi pensula.

4 Dupã ce aþi pregãtit corespunzãtor suprafaþa, se poate aplica ºi lazura. Este suficient sã vopsiþi

peretele într-un singur strat. 5 Asiguraþi-vã cã vopseaua este uscatã ºi puteþi

îndepãrta banda adezivã. Rezultatul va fi obþinerea unor linii de demarcaþie perfect drepte.

Vopsirea pereþilorAceastã etapã este probabil cea mai uºoarã dintre toate. De fapt, ar fi ceva mai greu de fãcut ºi aici: sã alegeþi vopseaua potrivitã, respectiv culoarea. Atenþie, aºadar, la celelalte elemente din interior ºi încercaþi sã pãstraþi tonul. De asemenea, este impor-tant ºi tipul de vopsea utilizat; noi am optat pentru cea tixotropicã deoarece nu curge, nu picã, nu se prelinge de pe rolã sau trafalet. Deºi am descoperit-o de curând, nu ezitãm sã v-o recomandãm ºi dumneavoastrã. Va rezulta o peliculã matã, plãcutã.

3 Dacã veþi aplica ºi o lazurã de altã culoare, separaþi sectoare-

le distincte cu o bandã adezivã.

curs practic

am

enaja

re


operaþiuni simple

bric

ola

j

Uºa nu este totul însã poate reprezenta o etichetã clarã pentru stãpânul casei. O ast-fel de uºã vã scuteºte cu siguranþã de eti-chete incomode.Cu ochii spre uºãCu ochii spre uºã

Cu siguranþã, vi s-a întâm-plat mãcar o datã sã vã

întrebaþi care e problema cu dormitorul ori cu sufrage-ria dumneavoastrã; ce nu mer-ge? Este ceva care nu se mai potriveºte, care stricã unitatea esteticã a întregii încãperi. Une-ori, cauza este uºa. Dacã acest rãspuns este într-adevãr valabil, atunci materialul care urmeazã

-varea problemei.

Clasic sau modern?

Oferta pieþei în materie de uºi de interior este în prezent una destul de variatã. Prin urmare,

încercare în situaþia în care nu ºtie foarte sigur ce îºi doreºte. Chiar ºi acum, în situaþia unei atât de mari diversitãþi,

-tru soluþia unei uºi clasice, din lemn. Este aspectuoasã ºi poa-

este aleasã cu grijã. Proble--

je speciale (ºlefuire, chituire ºi vopsire), spre deosebire de va-riantele mai moderne, care nu necesitã decât montaj. Din alt punct de vedere nu este de ne-glijat lipsa etanºeitãþii uºilor clasice din lemn. Din cau-

2 Înainte de utilizare, tubul de spumã se va scutura cu putere. Numai în urma acestei acþiuni spuma se va

putea introduce în locaºul destinat a fi izolat.

3 Iatã cum va arãta spuma proaspãt aplicatã. Þineþi seama de faptul cã urmãtorul strat (pentru rectificãri) se

va aplica numai dupã ce s-a uscat primul.4 Cât timp aºteptaþi uscarea stratului iniþial de

spumã, puteþi trece ºi la alte activitãþi; de exemplu, finisarea uºii cu un ºlefuitor cu vibraþii.

1 Pentru a se realiza o prizã cât mai bunã, specialiºtii recomandã udarea suprafeþei cu

apã, prin simplã pulverizare.


7 Odatã introdusã broasca, se vor monta ºi clanþele, pentru a imobiliza parþial montajul.

Faceþi o probã înainte de fixarea finalã.5 Pentru o finisare superioarã, puteþi utiliza un

ºlefuitor universal. Acesta are avantajul cã poate aspira instantaneu deºeurile rezultate.

6 Broasca unei uºi interioare este foarte simplu de montat. Important este ca piesa sã fie

compatibilã cu locaºul destinat.

8 Pentru introducerea diverselor ºuruburi, puteþi utiliza o ºurubelniþã simplã sau una cu acu-

mulator pe bazã de Li-Ion.9 La montajul final, acordaþi atenþie tuturor

punctelor de fixare. Aveþi grijã sã nu vã rãmânã ºuruburi sau alte piese în plus!

10Dacã aþi încheiat toate aceste operaþiuni, puteþi continua finisarea. Prin urmare, tãiaþi

surplusul de spumã poliuretanicã.

11 În continuare, va trebui sã corectaþi cu glet imperfecþiunile rezultate în urma înlocuirii

vechii uºi. Utilizaþi un ºpaclu în acest sens.12Ultima etapã de finisare este, evident, lãcuirea uºii

proaspãt montate. Aplicaþi produsul în strat subþire, pentru a se usca mai rapid.

za faptului cã lemnul natur se deformeazã de-a lungul timpu-lui, pe mãsurã ce se usucã, între toc ºi uºã se formeazã lufturi. Acestea nu vor afecta foarte

în mod clar nivelul izolãrii ter-mice a încãperii respective.

de pericolul deformãrii uºii, --

lului din lemn natur. Uºile de acest tip sunt prevãzute cu gar-nituri de etanºare iar geamul termoizolant este ºi el mult mai

Spuma poliuretanicã

-

-

-

-

--

---

---

--

-

-

2 Introduceþi spuma cu grijã, înainte ca apa cu care s-a stropit anterior sã se evapore. Respectarea tim-

pilor de lucru este esenþialã!1 Indiferent de tipul uºii, modalitatea de fixare este

identicã. Dupã fixarea cadrului cu pene din lemn, dispersaþi apã între toc ºi zid.

3 Pistolul special faciliteazã aplicarea, printr-o dozare mai riguroasã. Încercaþi sã introduceþi spuma cât

mai profund în zona tocului.4 Dupã 24 de ore, surplusul de spumã va fi eliminat

iar suprafeþele aferente se pot finisa cu glet, astfel încât sã disparã gãurile inestetice.

Ce tip de ºurubelniþã utilizeazã meºterul nostru la montarea

feroneriei pentru uºã?Trimite-ne rãspunsul completând talonul de pe pagina alãturatã.

CONCURSCONCURScu premii în scule electricecu premii în scule electrice

5 Dacã uºa a fost montatã într-un spaþiu cu risc de umezealã ridicat, izolaþi suplimentar colþurile ºi

rosturile cu silicon.

Aplicarea spumeiAplicarea spumei


operaþiuni simple

bric

ola

j

actual

Baxi

Evoluþii pe piaþa centralelor termice

Baxi Romania considerã cã piaþa de centrale termice va creºte în 2007 cu aproximativ 10%. Potrivit aprecieri-

lor companiei, în 2006 au fost comercializa-te, în România, aproximativ 150.000 de cen-trale termice, urmând ca anul acesta volumul pieþei sã ajungã la circa 165.000 unitãþi.

De asemenea, Baxi Romania, unul din-tre liderii industriei termotehnice autohto-ne, susþine cã ºi preþul centralelor va creºte cu aproximativ 10%, anul acesta. Majo-rarea, operatã deja de cãtre distribuito-rii din piaþã, este determinatã de creºterea

cotaþiilor mondiale la oþel ºi cupru. Odatã cu aderarea la Uniunea Europeanã, este de aºteptat sã creascã ºi tarifele servicii-lor adiacente, de montare ºi service, pen-tru a se alinia celor din spaþiul comunitar. Totuºi, reprezentanþii companiei apreciazã cã aceste douã situaþii nu vor conduce la scãderea vânzãrilor.

„Este evident faptul cã piaþa construcþiilor va asigura industriei termotehnice autohtone o creºtere constantã pe segmentele comerci-al, industrial ºi al spaþiilor de locuit noi. Cele 1.700.000 de apartamente branºate, încã, la

-

furnizorilor de centrale termice. Acest seg-ment este însã destul de imprevizibil, din cauza politicilor ºi intervenþiilor etatiste pe piaþã. În condiþiile unei concurenþe din ce în ce mai puternice, preþul nu mai reprezintã singurul criteriu de alegere a unei centra-le. Consumatorii sunt acum mai educaþi în ceea ce priveºte analizarea ofertelor ºi au devenit interesaþi de calitate ºi de serviciile adãugate“, a declarat Sever Scarlat, Directo-rul General al companiei Baxi Romania.

Ikea

Produse mai ieftine decât în catalog

Primul magazin IKEA din România ºi-a întâmpinat clienþii cu 80 de pro-duse mai ieftine decât cele prezentate

în catalogul propriu ce conþine aproximativ 7.000 de oferte. Accesibilitatea produselor este generatã de parteneriatul dintre maga-zin ºi consumator. „În cadrul magazinelor IKEA, efortul de a reduce costurile este unul constant, optimizându-se atât procesul de producþie, cât ºi cel de transport“, a declarat Directorul de Vânzãri Cornel Opriºan.

Printre produsele cu preþ mai mic decât cel de catalog, menþionãm saltelele Sul-tan (Sultan Fageras de 140x200 cm – de la

390 la 290 lei, preþul de magazin), biblio-tecile Billy de culoare albã (de la 139 la 99 lei) sau paturile Malm de culoare albã (de la 455 la 390 lei). Strategia companiei de a menþine preþuri accesibile constã în aprovi-

zionarea cu volume mari de marfã, econo-misirea la costuri de transport ºi depozitare prin pachetele plane, în care sunt ambalate produsele. Cumpãrãtorul îºi poate transpor-ta ºi ambala singur produsele.

Pentru doritori, magazinul oferã trans-port ºi ambalare contra cost, preþurile pen-

-tru pânã la 5 pachete plate în Bucureºti, ce

cinci pachete pot include maximum o cana-pea. Pentru transportul în afara Capitalei, se

la 5 pachete, ºi se factureazã dus-întors.

Lindab România, unul dintre liderii in-dustriei de sisteme metalice comple-te, de ventilaþie ºi climatizare pentru

construcþii, a înregistrat anul trecut o cifrã de afaceri de 38 milioane euro, în creºtere cu 26% faþã de 2005. Printre proiectele de dez-voltare ale acestui an, este inclusã lansarea în luna martie a unei noi linii de producþie.

Destinatã realizãrii de grinzi uºoare pen-tru construcþii industriale, civile ºi comer-ciale, investiþia Lindab va conduce la redu-cerea termenelor de livrare ºi la scãderea preþului de comercializare. „Lindab îºi

continuã dinamica de dezvoltare susþinutã.

pusã, însã, doar pe seama creºterii pieþei

într-un proces continuu de inovaþie, con-cretizat în soluþii complete, simple, inge-

într-o creºtere spectaculoasã.“ – a declarat -

paniei. Astfel, Lindab România demareazã producþia localã de grinzi uºoare, un seg-ment de piaþã estimat de analiºti sã atingã 28

milioane euro în 2007. Grinzile uºoare se fo-losesc pentru ferme metalice zãbrelite, pereþi de compartimentare la clãdiri de locuit sau administrative, planºee intermediare precum ºi la mansardãri ºi supraetajãri. Produsele au o greutate proprie redusã, un grad ridicat de rezistenþã ºi rigiditate, montându-se uºor ºi rapid într-o gamã largã de forme structurale.

Lindab

38 de milioane de euro în 2006


actualHenkel

2006 – An record pentru Henkel România

Henkel Romania a realizat anul trecut o cifrã de afaceri de circa 370 de mi-lioane lei, în creºtere cu 34% faþã de

de milioane euro. Evoluþia spectaculoasã se datoreazã performanþelor tuturor divizi-ilor Henkel – detergenþi ºi produse pentru curãþat, produse cosmetice, tehnologii, ade-zivi comerciali ºi profesionali.

„În România, am reuºit sã punctãm ani-

rezultatul muncii întregii echipe Henkel Ro-

mânia, toate diviziile contribuind la acest

succes“, a declarat Liviu Sfrija, preºedintele Henkel Romania. Cea mai mare creºtere a înregistrat-o divizia Adezivi comerciali ºi

profesionali, cu Ceresit ca marcã emblemã, ce ºi-a consolidat poziþia fruntaºã pe piaþa materialelor de construcþii din România. Aceasta a ajuns la o cifrã de afaceri de 46 de milioane de euro. Dintre mãrcile de adezivi ºi tehnologii cele mai „active“ în anul 2006 au fost: Ceresit, Thomsit, Loctite, Teroson si Moment, alãturi de tehnologiile Henkel. La

-ziunea dintre companiile Henkel România SRL ºi Henkel Bautechnik România SRL, noua entitate rezultatã – Henkel România –

Eternit

Noi produse de ciment fibros

Piaþa materialelor de construcþii din România se îmbogãþeºte prin apariþia unor noi produse de ciment

Eter-nit -brocimentului Eternit vine ca o alternativã

ºi utilizãrii produselor care conþin azbest (azbociment), decizie pusã în practicã de la

Istoria mãrcii Eternit a început acum mai

fondatorul ei, a reuºit sã dezvolte un pro-dus absolut nou – azbocimentul, care ofe-

rea, la momentul respectiv, combinaþia idealã între greutatea redusã, impermeabi-

la îngheþ sau foc, în condiþii de cost foar-te convenabile. Materialul, brevetat la ni-

de Eternit, a schimbat practica construcþiei -

onare ºi inovative a betonului armat. Sub acelaºi nume – Eternit – sunt produse astãzi

ecologic, pe bazã de ciment Portland ºi apã,

Acoperiºurile cu plãci Eternit sunt soluþii perfecte pentru clãdiri de locuit sau industri-

-ind ideale pentru obþinerea unui consum re-dus de energie.

Eternit-South-Eastern-Europe Holding GMBH, una din cele mai reprezentati-ve companii Eternit, cu sediul în Austria, îºi propune intrarea pe noi pieþe în Europa de Sud-Est. Optimizarea continuã a pro-ceselor tehnologice, a calitãþii produselor ºi a logisticii alcãtuiesc strategia Eternit, orientatã cãtre soluþii moderne pentru în-velitori ºi faþade.

Fundaþia Casa de Meserii a Construcþiilor, în parteneriat cu

-nalul proiectului Phare „Instruire dupã stan-darde europene în domeniul construcþiilor“.Scopul care a stat la baza proiectului a fost formarea profesionalã adaptatã cerinþelor lo-cului de muncã. În cadrul seminarului ce a marcat încheierea proiectului, au fost trata-te ºi subiecte precum elaborarea ºi revizu-irea de standarde ocupaþionale pentru mi-ner în subteran, pentru construcþii (în speþã pentru dulgheri) ºi elaborarea cursurilor de

Organizatorii au luat în discuþie ºi politici-le de resurse umane, care trebuie sã se ori-enteze cãtre adaptarea formãrii profesionale la cerinþele companiilor, pentru ca domeniul

-petitiv atât în þarã, cât ºi în cadrul lãrgit al Uniunii Europene.

, Director General al Fundaþiei Casa de Meserii a Constructorilor ºi Romeo Bogdanovici, Directorul de Mana-gement pentru Resurse Umane al societãþii Hidroconstrucþia SA, au subliniat faptul cã

cele mai valoroase resurse ale unei compa-nii, în special din domeniul construcþiilor,

construcþii au susþinut necesitatea întãririi parteneriatului social în acest domeniu, sta-

precum ºi necesitatea pregãtirii pe tot par-cursul vieþii a tuturor angajaþilor.

Hidroconstrucþia

Concluzii la finalizarea unui proiect


Nu faceþi greºeala de a alege pentru casa dumneavoastrã

un acoperiº cu o formã oareca-re, cãci este posibil ca acesta sã nu se potriveascã deloc cu restul

cã aspectul casei nu se opreºte sub streaºinã. Din pãcate, nume-

roase persoane îºi concentreazã atenþia exclusiv asupra faþadei, considerând cã designul aco-periºului e mai puþin impor-tant. Nimic mai fals! Cãci e ab-solut uimitor cât de mult poate

-samblu a unei clãdiri.

Vã reþinem atenþia cu un subiect generos: compatibilitatea esteticã dintre case ºi acoperiºurile lor. Iatã câteva exemple în care acestea se completeazã reciproc, rezultând o imagine generalã sugestivã.


faþadã & acoperiº

arhitectu

rã

8

1

4

6

Expresivitate ºi caracterExpresivitate ºi caracter

1 Puteþi vedea un acoperiº construit din lemn, cu linii frânte, deasupra unor frontoane structurate asimetric, având margini situate în acelaºi plan cu faþadele. Învelitoarea este discretã (plãci de ciment fibros de 30 x 60, în nuanþã de gri strãlucitor).2 Pentru suprafeþele de acoperiº cu un singur versant, cele mai potrivite materiale sunt, desigur, plãcile nete-de, completate de o faþadã finisatã simplu. Þiglele sunt aºezate în ºiruri, obþinându-se un aspect ordonat.3 Aspectul acoperiºului, modul de realizare a lucarnelor ºi þiglele în re-lief constituie elemente arhitectonice inspirate din stilul oriental. A fost aleasã o culoare intensã (þigle glazu-rate, cu nuanþã de albastru azuriu).4 Locuinþa are forma unui arc de cerc ºi un acoperiº la fel de impo-zant. Cãpriorii arcuiþi se ridicã uºor spre coama acoperiºului cu þiglã flamandã, pentru suprafeþe plane.5 Puteþi vedea o casã realizatã în tradiþia austerã din sudul Franþei: simplã ºi practicã. S-a optat pentru þigle plate, de inspiraþie anticã.6 Iatã o clãdire cu un aspect aproa-pe strãvechi, ce sugereazã dragos-tea pentru naturã. Materialele sunt dispuse circular iar învelitoarea este una debordantã – din ardezie.7 În cazul unei case din lemn cu acoperiº în doi versanþi, au fost pre-ferate în mod consecvent materiale naturale, motiv pentru care acoperiºul a fost realizat din þigle de argilã plate, în nuanþã de roºu pur. Pentru faþadã, s-a adoptat o structurã din lemn.8 Forma acoperiºului accentueazã expresivitatea arhitecturii casei. Fiind vorba de un model mansardat tradiþional, supraetajat, a fost aleasã o învelitoare clasicã: þiglã cu solzi ro-tunzi, adecvaþi unei forme curbate.9 ªi o clãdire în stil arhitectonic ul-tramodern este compatibilã cu un acoperiº învelit cu materiale tradiþionale, soluþie care nu face de-cât sã potenþeze estetica deosebitã a ansamblului. Iatã un exemplu reuºit, unde þiglei de tip solzi (colo-rate într-un gri de modã veche), i se alãturã o faþadã modernã din scân-duri de lemn.10 Într-o vilã monument istoric renovatã, versanþii acoperiºului cu di-ferite înclinaþii sunt acoperiþi cu þiglã roºie, destinatã ºarpantelor cu pantã micã. Acestea, împreunã cu o uºoarã curburã, conferã imaginii generale un aspect foarte viu. Structura înaltã ºi amplã se armonizeazã bine cu margi-nile pronunþate ale acoperiºului.

10


9

7

5

32

Expresivitate ºi caracterExpresivitate ºi caracter

Îmbrãcãminte din ciment fibrosAcest exemplu aratã limpede complexitatea utilizãrii produselor din ciment fibros. Plãcile negre de eternit, aplicate pe acoperiº ºi faþadã învelesc întreaga clãdire ºi protejeazã construcþia din lemn de intemperii.

Strat de protecþie din plãci ondulatePlãcile din ciment fibros amplasate vertical pe faþadã constituie o continuare fireascã a învelito-rii. Rosturile dintre plãci sunt acoperite cu profile ce accentueazã alinierea ferestrelor. Toate geamu-rile sunt în acelaºi plan cu zona de montare.

Materiale îmbinate în sistem nut-federIatã o casã cu acoperiº abrupt, finalizat în acelaºi plan cu faþada, ºi îmbrãcatã complet în ºipci de zadã, ce lasã liber numai frontonul. Înveliºul din lemn e ventilat prin spate, având un sistem spe-cial de scurgere a apei în interspaþiu.

Înveliº protector din lemn de zadãAceastã casã e acoperitã complet cu lemn: înveliºul e realizat cu elemente din lemn amplasa-te în unghi de 90° faþã de versanþii acoperiºului ºi faþadã. Prin spaþiile goale ale faþadei poate circula aerul, iar acoperiºul este etanºat.

Împachetare în tablã de zincAceastã cãsuþã, placatã cu elemente rectangulare din tablã de zinc, s-a transformat, dintr-o clãdire fãrã pretenþii, într-una ce atrage toate privirile. Faþada ºi acoperiºul se îmbinã perfect, datoritã continuitãþii materialului.

Aplicaþii ceramiceIatã o casã învelitã în ceramicã, lucru posibil cu ajutorul þiglelor ºi elementelor de faþadã din argilã. Aspectul ei e perfect, chiar dacã la limita dintre acoperiº ºi faþadã sunt montate niºte þigle speciale de legãturã, în formã de T.

Magie din ceramicã tip ºindrilãAceste clãdiri sunt îmbrãcate în ceramicã de nuanþã închisã pânã la soclul din cãrãmidã. Acoperiºul trece peste faþadã, ajungând pânã aproape de sol, anulând prin aceasta senzaþia de masivitate a ansamblului.

Combinaþie de materiale Fiecare casã din acest pitoresc ansamblu este amenajatã individual, singurul punct comun fiind cã toate corpurile de clãdire sunt placate uniform, indiferent de materialul utilizat: þiglã ceramicã, tablã ondulatã, aluminiu sau ºindrilã de lemn.

Dacã tot vorbim de o unitate deplinã de la coama acoperiºului pânã la soclu,

cel puþin nu de unele vizibile! Una pes-te alta, clãdirile concepute în acest fel au un aspect cât se poate de personalizat. ªi de ce n-ar reprezenta o soluþie ºi în cazul renovãrii pe care o plãnuiþi? Totuºi, trebu-

în stil modern a faþadei ºi a acoperiºului, ferestrele de mansardã deþin un rol central, dacã ne referim la amplasare. Ele fac corp comun cu acoperiºul, însã, spre deosebi-re de cele tradiþionale, trebuie montate în

-

cunoscut niciodatã limite. Totuºi, trendul de a trata unitar faþada ºi acoperiºul reprezintã o noutate. Graniþele dintre versanþii înclinaþi ºi faþada verticalã se atenueazã sau

este adus cât mai aproape de pãmânt, pânã

cãtre coama acestuia. ªi, aºa cum puteþi ve-dea în exemplele prezentate de noi, efec-

-

-

soluþionatã într-un mod novator.



arhitectu

rã

Unicate ca arhitecturã, cu acoperiºuri ºi faþade realizate omogen


arhitectu

rã

Trebuie sã cãutãm situaþia optimã: acoperiºul ºi corpul

o singurã unitate, în funcþie de forma ºi aspectul lor croma-tic. De fapt, ne-am propus sã vã sensibilizãm cu privire la tema corelãrii acoperiºului cu clãdirea respectivã. Cãci la ca-

sele cele mai expresive, care ne încântã privirile, remarcãm un echilibru perfect, o armoni-zare între stil, formã, structurã ºi suprafeþe. Reuºita nu exclu-de deloc tendinþele în vogã. Cât priveºte clãdirile tradiþionale ºi istorice, ele reclamã o înve-litoare corespunzãtoare epocii

respective. Uneori însã, o atare -

fect ºi într-o notã contemporanã, folosind materiale moderne, pentru a le înlocui pe cele vechi, deteriorate. În astfel de cazuri, totul depinde de imaginaþie ºi pricepere. Cele 14 exemple pre-zentate au în comun grija cu care e tratatã tema acoperiºului.

La conceperea modelelor s-a dat dovadã de intuiþie artisticã, optându-se punctual pentru cele mai potrivite soluþii. Rezulta-tele se prezintã sub forma unor clãdiri deosebit de reuºite, indi-ferent de maniera artisticã. Ori-

-mentale în exces ori cu puþine decoraþiuni, atât în sistem de execuþie tradiþional, cât ºi de inspiraþie recentã, toate necesitã acoperiºuri perfect adaptate lor.

-terialele pentru învelitori ºi ce impact au acestea asupra ce-lor care le privesc. Puteþi ale-ge þigle tip solzi – de dimensi-uni mici, unele cu un pronunþat

accentueazã suprafeþele, plãci de ardezie ori þigle glazurate cu nuanþe vii. În privinþa aspectului cromatic, puteþi vedea o paletã multicolorã de variante.

Nici forma nu a fost ignoratã: în paginile de faþã puteþi gãsi acoperiºuri cu unul, doi sau pa-tru versanþi, ori acoperiºuri man-sardate, în compoziþii mai libere sau mai riguroase. În orice caz, pline de expresivitate!

11 Vã prezentãm un splendid acoperiº cu patru versanþi. Cu ajuto-rul þiglelor tip solzi, cu un luciu sub-til, s-a creat o suprafaþã cu impact estetic. Datoritã luciului moderat, în-velitoarea nu lasã impresia cã ar fi prea grea, în ciuda nuanþei puterni-ce de negru în care e realizatã.12 Un ambient mediteranean a fost obþinut prin felul în care au fost dis-puse suprafeþele. S-a optat pentru þigle romane rotunjite, cu suprafaþa învechitã artificial, ce prezintã jocuri cromatice în douã culori.13 Aceastã casã, cu elemente triun-ghiulare ºi terasa decupatã în ver-santul acoperiºului, are un aspect aproape sculptural. Ideea predomi-nantã a fost de a accentua supra-feþele, concept aplicat ºi la învelitoa-re. Pentru aceasta, s-au utilizat þigle plate, în nuanþe de gri deschis.14 Iatã o combinaþie stilisticã între culori ºi forme, oferind o imagine de ansamblu unitarã. E vorba despre o veche moarã, al cãrei acoperiº a fost învelit cu þigle tip solzi de diferite dimensiuni ºi nuanþe.

11

12 13

14



Un acoperiº nu trebuie sã -

---

Proprietãþi incontestabile

-

-

-

-

-

-

-

-

---

-

-

Þiglele metalice, varianta optimã

pentru acoperiº

Þiglele metalice, varianta optimã

pentru acoperiºÞiglele metalice au ajuns sã domine piaþa învelitori-lor, cunoscând o ascensiu-ne impresionantã în ultima perioadã. Faþã de variante-le din beton, ceramicã sau alt material, cele metali-ce prezintã câteva avanta-je care îi determinã pe mulþi beneficiari sã le prefere.

De-a lungul istoriei, metalul l-a fascinat pe

om atât prin rezistenþa lui,

cât ºi prin varie-tatea cromaticã

ce poate fi obþinutã în urma

proceselor de aliere.

Lucioase, mate sau grun-joase, suprafeþele acope-riºului vor conferi un stil inconfundabil casei dumneavoastrã.

acoperiº

Criterii de selecþie

Cele mai importante crite-rii de selecþie, în cazul înveli-torii metalice, sunt durata mare de viaþã, scurtarea timpilor pen-tru execuþie ºi, implicit, redu-cerea costurilor. Oþelul prote-jat este o alegere care îmbinã toate aceste criterii, cu atât mai mult cu cât preþul pentru mate-rial, dar ºi pentru montaj, este scãzut, faþã de alte tipuri. Pa-nourile sunt tãiate, cel mai ade-sea, potrivit necesitãþilor cli-

acoperiºului, eliminându-se astfel pierderile de material ºi uºurându-se munca de mon-taj. Durata de viaþã a þiglelor metalice poate depãºi deseori 50 de ani, dacã sunt respecta-te condiþiile de etanºeitate ºi au fost montate ca sistem complet.

Avantajele oþelului

Performanþele obþinute în do-meniul construcþiilor au impus oþelul ca material de referinþã pentru acoperiºuri. Diferenþa dintre oþelul comun ºi unul de calitate se distinge la nive-lul conþinutului materialului.

-

ºi alte elemente, care îi oferã proprietãþi suplimentare, pre-cum rezistenþã la coroziune sau elasticitate. Astfel, este obþinut un material uºor (cu mult faþã de beton sau ceramicã) ºi, de aceea, alegerea þiglei metali-ce duce la reducerea costurilor pentru ºarpanta din lemn. De asemenea, oþelul este un mate-

câte ori este nevoie. În cazul în care doriþi sã renovaþi o casã, montarea învelitorii metalice nu implicã neapãrat îndepãrtarea integralã a acoperiºului vechi: se poate pãstra ºarpanta din lemn, metal sau zidãrie.

O învelitoare metalicã din tablã galvanizatã, chiar ºi

vopsitã, va avea o duratã de viaþã mult mai scurtã.


þigle

meta

lice

acoperiº

Mansarda

Oþelul poate lua diverse for-me, de la cele cu aspect de

olane, pânã la elemente simple, tip ºindrilã.

Fereastrã de mansardã sau lucarnã? Oricare ar fi alegerea, învelitorile metalice pot fi adap-tate, prin sistemul lor constructiv. Este important, însã, ca, în cazul ferestrelor de mansardã, elemen-tele de etanºare sã fie concepute chiar de cãtre producãtori.

În unele situaþii, este posibilã chiar acoperirea cu þiglã metalicã a vechii învelitori, sporind efec-tul de izolare al acoperiºului ºi reducându-se cheltuielile im-puse în cazul demolãrii. Pa-nourile din þiglã metalicã se

-te speciale, prevãzute cu garni-turi. Tocmai aceastã etanºare superioarã, faþã de alte tipuri de învelitori, face ca þigla metalicã

climat umed.Oþelul are dezavantajul cã se

încãlzeºte în timpul verii, însã sistemul de izolare, necesar pentru orice tip de acoperiº mo-

Jgheaburi ºi burlane

Orice tip de acoperiº modern presupune mai multe accesorii decât clasicele þigle ceramice. Astfel, ferestrele de mansardã, panourile solare, sistemele de îndepãrtare a apei pluviale etc. vor influenþa arhitectura imobilului.

E bine ca ºarpanta sã fie protejatã prin

vopsire. De ase-menea, aici se

poate vedea cã elementele de

susþinere nu trebuie supradi-

mensionate.

dern, permite depãºirea aces-tei situaþii. Pentru a elimina în procent de 100% orice risc de

metalicã trebuie achiziþionat împreunã cu celelalte accesorii.

opteazã pentru o folie anticon-dens, aºezatã între ºarpantã ºi panourile de metal. Aceastã fo-

-

protejeazã împotriva picãturilor de apã condensate pe partea interioarã a învelitorii ºi asigurã eliminarea facilã a umiditãþii care se acumuleazã în structu-ra acoperiºului. Altfel, conden-

sul s-ar forma pe învelitoare ºi ar deteriora-o în timp.

Este indicat ca, în momentul achiziþionãrii þiglei metalice, sã

sistemul sã se comporte ca un tot unitar. În cazul în care doriþi ca acoperiºul locuinþei sã nu facã notã discordantã cu construcþia în sine, þigla metalicã dã posibi-litatea optãrii pentru diverse cu-lori ºi se potriveºte, adesea, cu cele mai neobiºnuite proiecte în materie de arhitecturã. Este im-portant numai sã cumpãraþi pro-

Elementele parazãpadã sunt absolut necesa-re. Este important ca toate accesoriile mon-tate cu ºuruburi sã fie prevãzute cu garnituri ºi elemente de etanºare.


þigle

meta

lice

acoperiº

Sisteme de umbrire pentru exterior


ofensiva solarã

prote

cþie

Existã un loc în care inti-mitatea ºi confortul sunt stãpânele vieþii. O casã în care confortabilul ºi plãcutul sunt punctele forte e una în care accesoriile se potrivesc atât cu gusturi-le dumneavoastrã, cât ºi cu atmosfera locuinþei. Vechi ºi totuºi la modã, obloa-nele oferã acel confort ºi protecþia pe care mulþi din-tre noi ni le dorim. Sunt ac-cesorii care nu invadeazã interiorul locuinþei, dând totodatã un aer boem ºi confortant clãdirii.

U tilizate în special la case, obloanele batante continuã

-

-

-

---

---

-

Obloanele batanteObloanele batante

Sisteme de umbrire pentru exterior


vantaj, chestiune care v-ar putea deranja dacã sunteþi persoane comode, este modul de mane-vrare: practic, acestea obligã deschiderea ºi închiderea feres-trei. Dacã, însã, sistemul manu-al pe care-l prezintã obloanele batante nu e satisfãcãtor, existã posibilitatea instalãrii unui me-canism automatizat, racordat la circuitul electric. Acesta se instaleazã pe lintou ºi are în componenþã douã braþe articu-

batanþi. Se oferã astfel posibili-tatea de a închide toate obloa-nele prin intermediul unei sim-ple telecomenzi.

Existã chiar sisteme pro-gramabile care, prin închide-rea ºi deschiderea periodicã a obloanelor, creeazã impre-sia cã cineva este acasã. Dacã

-nit, fãrã o comandã în prealabil,

însã, pen-tru ferestre-le care nu pãstreazã ti-parul obiº-nuit, cel mai simplu mod de a le adapta e ape-larea la un tâmplar (bineînþeles, atunci când sunt din lemn). O altã variantã la care puteþi re-curge e aceea de a le construi singuri, din câteva scândure-le ºi balamale. Dacã nu sunteþi

tâmplari experimentaþi, vã recomandãm sã vã limitaþi doar la construirea obloanelor pline. Cât despre cele din PVC sau

gândiþi! Acestea sunt realizate cu utilaje speciale.

Rustice prin excelenþã, variantele pline pot contribui la „salvarea“

tâmplãriei tradiþionale.

Cele destinate uºilor sau uºilor-ferestre asigurã protecþie în sezonul rece.

Se pare cã obloanele batante cu la-mele mobile sunt pe placul multor proprietari de apartament la bloc.

Atât lemnul natural (dreapta), cât ºi cel

stratificat (stânga) tre-buie vopsit periodic.


ofensiva solarã

prote

cþie

Confortabile ºi fãrã a ocu-pa spaþiul interior al casei,

obloanele rulante oferã un grad ridicat de protecþie ferestrelor ºi cãminului dumneavoastrã. Atunci când sunt închise com-plet, ele funcþioneazã ca un nou strat izolator. Utilizarea acestora e potrivitã atât pentru ferestrele caselor sau blocuri-lor moderne, cât ºi pentru imo-bilele renovate, care au nevoie de o reîmprospãtare a imaginii

în exterior. Având un aspect tradiþional ºi intim, ele sunt totodatã ºi deosebit de practi-ce, manevrarea presupunând

sunt montate sisteme pentru deschidere de calitate. De obi-cei, în acest scop e nevoie de o bandã sau de o manivelã, acce-sorii montate în interiorul ca-sei, pentru un acces mai rapid.

Obloanele rulanteObloanele rulanteExistã ºi posibilitatea comandãrii unui oblon automatizat, pe care sã-l mânuiþi cu ajutorul unei telecomenzi. De aseme-nea, nu este necesarã deschiderea ºi închide-rea ferestrelor pentru a lãsa sã intre în camerã cantitatea de luminã doritã, deoarece siste-mul de lamele se ruleazã într-un

a ferestrei. Oblonul se ruleazã în jurul unui cilindru ºi are lame-le orizontale articu-late, distanþate pe ver-ticalã ºi prinse prin chingi sau lanþuri. Pe laturi, existã douã cu-lise care-i asigurã sta-bilitatea.

Dacã ferestrele au forme mai puþin întâlnite (sunt rotunjite ori au unghiuri diferite de cele de 90 de grade), aveþi posibilita-tea de a vã procu-ra obloanele dori-te prin comandã. Ca ºi în cazul fe-restrelor, dimen-siunile sunt speci-

caz în parte, excluzând situaþia în care aveþi un proiect ce a fost

execuþiei. Dacã vreþi sã faceþi o comandã, vã recomandãm sã

chemaþi specialistul la faþa lo-cului ºi sã mãsoare singur di-mensiunile ferestrelor, pentru cã acesta are mult mai mul-te repere decât dumneavoastrã în ceea ce priveºte marjele de eroare necesare.

Foarte importante sunt garni-turile ce atenueazã zgomotele produse prin frecare ºi care, de altfel, limiteazã deplasãrile oblo-nului în zilele cu vânt puternic.

Variantele întâlnite pe piaþa româneascã sunt foarte diverse. Uneori, producãtorul tâmplãriei furnizeazã ºi sistemele de um-

brire. Existã, de asemenea, obloane elabora-te care, la întâlni-rea unui obstacol, se blocheazã in-stantaneu sau care

sunt echipate cu protecþii su-plimentare pentru efracþii. Nu este de neglijat nicio facilitate (mai cu seamã ultima variantã menþionatã, deosebit de utilã

celor care locuiesc la par-

la care aþi achiziþionat obloa-nele nu oferã ºi montaj gratu-it (se întâmplã foarte rar, ce-i drept), nu trebuie sã intraþi în panicã: sunt uºor de montat ºi nu necesitã cunoºtinþe speci-alizate, atâta vreme cât siste-

mul este complet ºi proiectat corespunzãtor. Odatã ce v-au fost puse în braþe sub formã de

sunt aplicate pe faþadã, dea-supra ferestrei, acolo unde vã permite ancadramentul.

Rezistenþã ºi întreþinere

Rezistenþa sistemelor exterioare de umbrire depinde, în mare parte, de materialele elemen-telor din care sunt compuse. Aºadar, avem de-a face cu jaluzele din lemn, aluminiu, oþel sau PVC. Deoarece sunt expuse permanent la intemperii, degradarea obloanelor survine destul de repede, iar modurile în care se pot îngriji trebuie sã þinã cont de acest aspect. Obloanele PVC sunt rezistente mai cu seamã când au culori deschise (de preferat alb, pen-tru a reflecta lumina). Ca ºi cele din aluminiu, sunt practice ºi dau un aspect plãcut, confor-tabil. Le întâlnim de obicei aplicate la ferestre-

le cu tâmplãrie din acelaºi material, cãrora le sporesc proprietãþile: fiabilitatea, securitatea, izolarea fonicã, protecþia termicã. Sunt excelen-te paravane contra umezelii, a prafului ºi raze-lor ultra-violete, îngrijindu-se uºor doar prin ºtergerea cu o cârpã umedã. Sã nu uitãm însã, cã vara problema þânþarilor o depãºeºte uneori pe cea a cãldurii. Aºadar, plasele de þânþari vor ocupa un loc pe tâmplãria propriu-zisã, fãcând mult mai dificilã montarea obloanelor într-o etapã ulterioarã. De aceea, e de preferat sã apelaþi la un sistem de tâmplãrie prevãzut cu acest tip de accesorii.

Pentru a le pãstra mai mult timp, obloanele metalice trebu-ie curãþate pe-riodic de praf sau resturi ve-getale, mai ales dacã sunt confecþionate din oþel acope-rit cu vopsea.

Plãcile termoizolatoare din fibre lemnoase pot fi aplicate astãzi ori-

unde în casã. Ele stopeazã pierderi-le de cãldurã ale locuinþei ºi reduc

necesarul de energie termicã al acesteia. Specialiºtii folosesc mate-riale termoizolatoare fibrolemnoase la mansardã, pentru a izola termic,

printre altele, spaþiul dintre cãpriorii acoperiºului sau pereþii in-teriori, exteriori ºi despãrþitori. Ele sunt adecvate ºi la termoizolarea suprafeþelor mai extinse, precum

planºeul de la ultimul etaj al case-lor vechi, de obicei neizolat.

Suntem de acord cu toþii cã lemnul este un mate-rial de construcþie extraordinar. Totuºi, este prea puþin folosit pentru renovarea caselor vechi, iar noi vã vom da câteva sugestii în acest sens.

Având în vedere calitãþile lui termoizolante, lemnul

reprezintã materialul ideal pen-tru reabilitarea energeticã a ca-selor vechi, cãci, prin natura lui, reduce pierderile de cãldurã.

Cine are în vedere ridicarea unei construcþii noi, respectiv renovarea celei existente, ºi îºi doreºte totodatã un climat plãcut în locuinþã pe durata întregului an, trebuie sã ia în calcul atât

-ente împotriva arºiþei din luni-le de varã, cât ºi termoizolaþia

indispensabilã pe timp frigu-ros. O izolaþie termicã de cali-tate garanteazã cã temperatura din locuinþã va rãmâne în limi-tele acceptabile chiar ºi în zilele caniculare. Iar sistemele termo-izolante necesare acestui scop

-terior ºi exterior.

Pentru izolaþiile termice de la exterior, se utilizeazã elemen-

ataºate la faþada clãdirii. În acest fel, la numei 2-3 zile dupã

deja de un înveliº termic optim. Totuºi, adeseori, termoizolaþia

-te sub incidenþa legii patrimo-niului sau atunci când distanþa faþã de proprietãþile învecinate e prea micã. În aceste situaþii, lemnul reprezintã soluþia optimã, deoarece sistemele ter-moizolatoare care îl folosesc garanteazã aceeaºi protecþie termicã precum celelalte ma-teriale folosite în acest scop, având ºi avantajul cã, datoritã grosimii reduse a stratului pro-tector, spaþiul locuibil nu e di-minuat prea mult.

Vã sfãtuim sã urmaþi aces-te recomandãri, þinând cont cã majoritatea lucrãrilor de reno-

vare nu necesitã autorizaþie de construcþie. De exemplu, pro-prietarii pot înlocui ferestre-le sau renova acoperiºul la li-bera alegere. Totuºi, în cazul reabilitãrilor energetice, logic

Potenþialul inestimabil al pãdurii Potenþialul inestimabil al pãdurii


modernizãri

lem

nul

-

-

case pasive

-

-

-

---

--

Aici, protecþia termicã a pereþilor exteriori a fost îmbunãtãþitã printr-o faþadã ventilatã, din lemn, cu proprietãþi termoizolatoare.


stratificatã. În acest caz, noua structurã de la suprafaþa mate-rialului îi va influenþa hotãrâtor durabilitatea. Trebuie sã ºtiþi cã suprafeþele de lemn neprelucrate dupã tãiere sunt excesiv de absor-bante, preluând bine vopselele în stare lichidã. Dar ºi suprafeþele de lemn ºlefuit sunt un suport adec-vat pentru aplicarea de vopsele în straturi. Bine, dar lemnul arde! Statisticile aratã cã utiliza-rea predilectã a lemnului la modernizãri nu sporeºte riscul de producere a incendiilor. Iar în cazul unui incendiu survenit din diferi-te motive, calitãþile naturale ale lemnului meritã amintite: el arde cu o vitezã de 0,7 mm/minut, dar restul secþiunii îºi pãstreazã întrea-ga capacitate portantã. În cursul cercetãrilor ºtiinþifice efectuate în acest sens, a fost demonstrat cã o faþadã din lemn construitã corect nu permite extinderea rapidã a focului. Iar dacã flacãra iese prin fereastrã, ea va afecta întotdeau-na ºi fereastra situatã deasupra, indiferent dacã faþada e din lemn, zidãrie sau metal.

Lemnul e fonoconductor...Cei care considerã protecþia fonicã un aspect important în cadrul lucrãrilor de modernizare, nu trebu-ie sã renunþe la lemn. Eventualele deficienþe de antifonare nu sunt imputabile lemnului, ci unei execuþii incorecte a construcþiei, acestea neavând nicio legãturã cu materialele folosite. Astfel, atât extinderile cât ºi supraetajãrile caselor cu ajutorul lemnului îndeplinesc pe deplin normele obiºnuite de protecþie acusticã pentru clãdiri civile, uneori chiar ºi pe cele mai exigente, în special dacã beneficiem de o proiectare ºi o execuþie corespunzãtoare.

Reabilitãri energetice cu lemnDovada ne-o prezintã chiar un specialist Misiunea Casa: „Cu doi ani în urmã am reabilitat energetic o vilã din anii ’50, cu o suprafaþã locuibilã de 350 mp, folosind elemente constructive din lemn. În urma acestei mãsuri, consumul anual de gaz a scãzut la aproximativ o treime din cel iniþial, adicã de la 9.000 la circa 2.900 metri cubi“.

Lemnul în construcþii?Poate fi oare lemnul o „companie“ agreabilã? Sã analizãm împreunã aceastã ipotezã, pentru a vedea avantajele opþiunii pentru lemn.

Lemnul trebuie întreþinut cu mare atenþie... sau nu?În general, avantajul utilizãrii lem-nului, valabil deopotrivã pentru pardoseli, ferestre, uºi ºi mobilier, rezidã în faptul cã, atât micile reparaþii, cât ºi deteriorãrile mai serioase pot fi remediate relativ simplu, cu îndemânare ºi puþin profesionalism. Dacã va fi montat la exterior, lemnul nu trebuie neapãrat impregnat cu substanþe chimice, pentru a putea rezista optim la intemperii. O astfel de protecþie cu chimicale a elemente-lor din lemn, în scopul prevenirii unor deteriorãri, e complet inutilã! Legislaþia europeanã din dome-niul construcþiilor consfinþeºte acest lucru încã de acum 15 ani, prin mãsurile preventive impuse chiar în cadrul reglementãrilor de execuþie cu acest material. De exemplu, la extinderea unei case, supraetajarea celei existente sau chiar pentru copertine – toate realizate din lemn – trebuie avut grijã ca acoperiºul sã iasã suficient în afarã, în consolã, mai ales pe latura expusã la capriciile vremii. Dacã doriþi sã introduceþi ºi culoa-

rea în joc, aveþi deplinã libertate de acþiune cu

ajutorul variatelor sisteme de vopsire

Dileme ale prezentului

Foio

ase

Rãºi

noas

e

Comparaþie între diferitele esenþe de lemn

Lemnul de brad este foarte asemãnãtor cu molidul. Totuºi, el nu prezintã cavitãþi cu rãºinã. Din acest motiv, dar ºi pentru cã e destul de rezistent la acizi ºi substanþe alcali-ne, lemnul de brad se foloseºte uneori la fabricarea recipientelor necesare în industria chimicã. Totodatã, lemnul de brad e preferat adesea pentru lucrãri de terasament ºi construcþii hidrotehnice (ecluze, palete pentru roþi hidraulice, fântâni), fiind folosit pe scarã largã ºi în domeniul construcþiilor civile, întocmai ca molidul.

Având diverse culori, de la alb-gãlbui pânã la roºiatic, pinul Douglas se aseamãnã mult cu cel obiºnuit. Expus la luminã, lemnul din centrul buºteanului se închide puternic, cãpãtând o nuanþã de roºu-brun închis, spre deosebire de restul trunchiului. Lemnul de pin Douglas este folosit frecvent la exterior, mai cu seamã la configurarea faþadelor. Dat fiind designul remarcabil, aceastã esenþã lemnoasã e preferatã ºi pentru decoraþiuni in-terioare, cu preponderenþã la executarea lambriurilor pentru pereþi ºi tavan.

Ocupând un procent important din suprafaþa împãduritã, molidul e esenþa de lemn cea mai frecvent întâlnitã, reprezentând cel mai generos „furnizor“ de masã lemnoasã. Lemnul de molid are o culoare alb-gãlbuie, ce se închide prin expunere la luminã, cãpãtând o nuanþã de brun-gãlbui. În condiþiile unei greutãþi specifice relativ reduse, el prezintã rezistenþã ºi elasticitate remarcabile. De aceea, este foarte potrivit pentru structuri portante sau construcþii executate integral din lemn.

Pinul ocupã locul secund în clasamentul celor mai numeroase specii de arbori. Cu nuanþe diverse, de la galben închis pânã la brun roºiatic, el se remarcã îndeosebi prin fibre mai pronunþate, ce conferã un aspect rustic suprafeþelor. Totodatã, lemnul de pin se distinge printr-o bunã rezistenþã la solicitãri mecanice ºi o mare elasticitate, putând fi prelucrat optim în formã de panel sau profil. De aceea, e folosit cu predilecþie la fa-bricarea mobilei, uºilor, lambriurilor ºi podelelor.

Arborele rãºinos cu denumirea de zadã sau larice aparþine, de asemenea, esenþelor de lemn cu diferenþe semnificative de culoare între cea din centrul buºteanului (roºu aprins pânã la brun-ruginiu) ºi restul materialului lemnos (galben-deschis pânã la gal-ben-roºiatic). El reprezintã indiscutabil cel mai greu ºi mai dur lemn dintre toate esenþele de conifere indigene, fiind net superior acestora ºi în privinþa rezistenþei la in-temperii. Deºi tot mai rar pe la noi, lemnul de larice este folosit, încã, în construcþii.

Stejarul reprezintã esenþa de lemn cea mai des solicitatã de cãtre beneficiari atât pentru mobilier, parchet ºi lambriuri, cât ºi pentru construcþia scãrilor. ªi la acest arbore s-au constatat diferenþieri clare de colorit între lemnul din zona centralã a buºteanului (gal-ben-brun cu tente chiar mai întunecate) ºi cel marginal (alb-gãlbui). Lemnul de stejar es-te dur ºi are o greutate variabilã, de la medie spre mare. Totodatã, e foarte elastic, având ºi o rezistenþã remarcabilã la solicitãri sau uzurã.

Precum arþarul, ºi cireºul este un lemn nobil, fiind o esenþã preferatã pentru fabricarea pieselor de mobilier, în virtutea texturii sale decorative. În cazul cireºului, coloritul lem-nului din miezul buºteanului prezintã evidente diferenþieri faþã de cel din zona marginalã. Dacã trunchiul are nuanþe de la alb-gãlbui la alb-roºiatic, miezul devine brun-roºcat sau auriu, sub influenþa luminii. Destul de dur, lemnul de cireº posedã o bunã elasticitate ºi rezistenþã la solicitãri. Totuºi, nu e apt sã fie folosit la exterior.

Întâlnit în zone de deal ºi munte, dar ºi la câmpie, fagul este, încã, printre cei mai rãspândiþi arbori din þara noastrã. Datoritã densitãþii crescute, el a fost utilizat – ºi mai este – pentru obþinerea energiei termice. Este întâlnit cu preponderenþã la fabricarea obiectelor de mobilier, parchetului, placajului, precum ºi la amenajãri interioare. Este un lemn cu greutate variabilã, de la medie spre mare, foarte dur, fiind în acelaºi timp rezistent la uzurã ºi solicitãri. Un alt avantaj este cã fagul e uºor de fasonat.

Arþarul, un lemn deschis la culoare, cu texturã finã, e printre cele mai valoroase esenþe de foioase autohtone. Nuanþa lemnului din miezul buºteanului e greu de deosebit de cea de la margine. Arþarul reacþioneazã bine la solicitãri, comparabil cu fagul roºu, fiind ºi rezistent la uzurã. E un lemn de esenþã tare, cu mare elasticitate, ce prezintã contra-geri moderate la uscare ºi e stabil la montarea în plan vertical. Nefiind însã rezistent la intemperii, e utilizat mai mult în industria mobilei ºi la amenajãri interioare.

Una dintre cele mai nobile esenþe de foioase, frasinul e un lemn decorativ. Are o rezistenþã excelentã la solicitãri, fiind printre cele mai dure dintre soiurile de lemn indi-gen. Frasinul e foarte potrivit pentru amenajãri interioare, mobilier sau parchet. Mai mult, e folosit oriunde se impun cerinþe ridicate în privinþa elasticitãþii ºi rezistenþei la solicitãri de naturã dinamicã, de exemplu la fabricarea mânerelor pentru unelte, apara-telor de fitness ºi gimnasticã, precum ºi a paleþilor de încãrcare, stivuire ºi transport.


modernizãri

lem

nul

Datoritã calitãþii lui de regulator al umiditãþii, materialul de construcþie din lemn natural asigurã ºi un climat excelent în încãpere.

-

---

-

-

--

-

-

-

-

---

-

-

www.misiuneacasa.rovã oferã:Articole ºi ponturi despre construirea casei, arhitecturã ºi design,

amenajãri interioare ºi exterioare, un mic dicþio nar ºi multe alte

informaþii utile;

Un catalog cu depozite ºi magazine cu materiale, firme de

construcþii, o listã cu arhitecþi ºi linkuri;

Noutãþi în designul interior – modele de amenajãri ºi decoraþiuni,

idei de la alþi pasionaþi ai domeniului;

Un forum de discuþii unde posteazã atât cei aflaþi în dificultate

vizavi de lucrãrile de construcþii, cât ºi specialiºti din domeniu, care

vã pot da sfaturi practice;

Informaþii de ultimã orã despre proiectul Misiunea Casa, inclusiv

despre concursurile iniþiate de revista ºi emisiunea cu acelaºi nume.

îmbunãtãþiri

monta

re

O -

-

-

--

-

-

---

Dacã în actuala baie aveþi probleme lega-

te de spaþiu ºi accesibilitate, puteþi face

câteva îmbunãtãþiri în ceea ce priveºte

accesoriile. Micile modificãri cu strãluciri

nichelate sau cromate vor da impresia

de schimbare ºi totul va pãrea ca nou.

4. Pe tija de fixare se va monta su-portul propriu-zis, evitând deteriora-rea stratului superficial nichelat.

3. Suportul pentru savonierã se va fi-xa cu ºuruburi. Pentru aceasta, se poate utiliza ºi o simplã ºurubelniþã.

2. Execuþia orificiilor pentru dibluri necesitã o bormaºinã cu percuþie ºi un burghiu care sã strãpungã faianþa.

1. Ca orice lucru fãcut cu atenþie, se va începe cu mãsurarea cotelor de perforare ºi trasarea acestora.

Gândiþi cu rigurozitate amplasarea fiecãrui obiect din baie, inclusiv dimensiunile acestuia. Apa se va scurge, în sfârºit, în chiuvetã, ºi nu pe lângã ea.

Montarea savonierei în zece minute


Aceeaºi baie,CU ALTE ACCESORIICU ALTE ACCESORII

Oglinda se poate fixa ºi fãrã ºuruburi!

condiþii, nu îºi va pãstra mult timp stabilitatea pe locul desti-nat. De aceea, oglinda noastrã trebuie lipitã cu un adeziv pu-ternic, ce va distribui sarcina pe o suprafaþã mai mare. Un avan-taj în plus este cã, pe suprafaþa vitratã, nu apar elemente de asam-

chimic ºi nu mecanic, aºa cum fãceau înaintaºii noºtri, frecând bateria de la chiuvetã pânã la metalul brut. Montarea unor ac-

realizatã prin douã metode de-venite aproape clasice: cu ade-

ziv sau ºuruburi. În funcþie de natura zidurilor, se opteazã ºi pentru soluþia de montare.

Un zid din gips-carton este uºor de strãpuns cu burghiul unei bormaºini, dar este sim-plu de presupus cã un acceso-riu greu, poziþionat în aceste

blare. Substanþa activã, care nu atacã straturile de protecþie pe bazã de argint de pe spate-le oglinzii, este una pe bazã de apã, cu o dispersie de materi-al plastic. Cerinþa de utilizare a adezivului este ca cel puþin una

Ei bine, chiar dacã oglinda este, practic, impermeabilã, gips-car-tonul asigurã aderenþa necesarã

La montarea unei savoniere metalice pe o suprafaþã lucioasã de faianþã, a fost aleasã varian-ta prinderii în ºuruburi - de fapt, unul singur este de ajuns, atâ-ta vreme cât tot ansamblul, cu sãpun cu tot, nu va avea mai mult de cîteva sute de grame. Strãpungerea plãcilor ceramice cu burghiul nu este tocmai o lu-crare pentru începãtori, dar sun-tem siguri cã vã veþi descurca. De aici, schimbãrile în baie pot continua la nesfârºit!

6. Piesa de rezistenþã este aceastã cupã de sticlã matã care poate fi, de asemenea, detaºatã ºi spãlatã.

5. Cele douã piese se îmbinã cu aju-torul unui ºurub. La nevoie, poate fi demontat ºi curãþat de tartru.

6. Din motive practice ºi estetice, puteþi monta un suport asemãnãtor ºi pe cealaltã laturã a chiuvetei.

3. Oglinda se amplaseazã în poziþia destinatã cât timp adezivul este umed (aproximativ 15 minute).

4. Ulterior, se preseazã cu insistenþã ºi, dacã este posibil, se fixeazã câteva ore.

1. Adezivul este aplicat, în primul rând, pe marginea oglinzii, cu ajuto-rul unui pistol special.

2. Substanþa, aplicatã ºi spre cen-tru, este una rezistentã la umidita-te, potrivitã lipirii de obiecte grele.


În ultimii 40 de ani, s-a des-coperit o gamã largã de

substanþe cu potenþial alergen, de obicei microscopice.

Acestea sunt atât de greu de înlãturat din habitat, încât cu greu ne imaginãm viaþa în lipsa lor. ªi dacã amintim aici doar pãrul animalelor de casã, pra-ful, pluºul jucãriilor celor mici, gândacii de bucãtãrie, acarienii, saltelele din lânã, penele din per-ne, polenul, iarba, adierea vân-tului care aduce în casã mireas-ma primãverii, dar ºi substanþe volatile naturale ce pot provoca alergii... iatã-ne înconjuraþi de câþiva duºmani microscopici ºi foarte „inteligenþi“, capabili sã alerteze sistemul imun al per-soanelor hiper-reactive. Din aceeaºi categorie fac parte ºi o

serie de alimente precum mie-rea, lãptiºorul de matcã, cio-colata, fructele de pãdure, oul, laptele de vacã, peºtele, dar ºi produsele cosmetice sau chimi-ce utilizate în gospodãrie. Nu trebuie însã dra-matizat: alergiile se manifestã doar asupra persoane-lor cu anteceden-te ºi a celor care trãiesc într-un anumit mediu propice acestor reacþii. De cele mai multe ori, aler-genul este descope-

ºi se va cãuta înlãturarea lui din mediul imediat apro-piat; alteori, însã, substratul


sãnãtatea casei

Alergiile reprezintã o entitate patologicã prin care organismul rãspunde la o serie

de constituenþi detectaþi ca dificil de combãtut prin mijloace imune. Susceptibilitatea geneticã este

cea care influenþeazã capacitatea de hiper-reactivitate a fiecãrui

organism la diferite componente ale mediului

înconjurãtor.

Cele mai întâlnite surse de alergeni din casa dumneavoastrãACARIENII...... sunt creaturi microscopice înru-dite cu pãianjenii. Speciile cele mai importante sunt Dermatophagoides pteronyssinus ºi Dermatophagoides farinae. Acestea supravieþuiesc excelent alãturi de om, chiar se hrãnesc cu descuamãrile de pe corpul acestuia ºi se adãpostesc în saltele, perne, pilote, paturi, covoare, draperii etc. Acariologii sunt cei care se ocupã de mãsurarea cantitãþii de acarieni din casa dumneavoastrã. A fost aleasã ca unitate de referinþã o densitate de

circa 20 insecte /1 gram de praf, iar expunerile cu potenþial alergen apar la mai mult de 100 insecte /1 gram de praf.

GÂNDACII...... sunt cunoscuþi din timpuri îndepãrtate ºi creeazã mereu pro-bleme în bucãtãrii ºi locurile de

depozitare a alimentelor; au o mare capacitate de adaptabilitate la schim-barea condiþiilor de mediu ºi, astfel, sunt greu de înlãturat.

Alertãîn locuinþã Alertãîn locuinþã


alergii

ANIMALELE......eliminã alergeni la nivelul glan-delor sebacee sau salivei, care sunt depozitaþi în blanã iar apoi împrãºtiaþi peste tot prin casã. Trebuie notatã în acest sens capacitatea foarte mare a acestora de a „migra“ ºi de a-ºi pãstra proprietãþile la mare distanþã – astfel, au fost întâlnite cantitãþi impresionante de alergeni produºi de pisicã în case în care aceste animale nu erau prezente. Este cunoscutã, de

asemenea, apariþia simptomatolo-giei alergice doar prin contactul cu persoane care au acasã un animal cu blanã.

SPORII... ... unor fungi existenþi în praf (mai ales în locurile întunecoa-se ºi umede) au, de asemenea,

un important potenþial alergic. Alternaria, Cladosporium, Aspergillus ºi Penicillium sunt câteva exemple. Atenþie, aºadar, la igrasie!

suferinþelor unei persoane

forma unui alergen. Ceea ce va alarma întotdeauna familia sau medicul sunt simptomele cla-sice ale persoanelor alergice: strãnut, rinoree seroasã (scur-gerea mucozitãþilor nazale), congestia nazalã, wheezingul (respiraþia ºuieratã), erupþii te-gumentare, eczeme, mâncãrimi

alergenului.Prin anii ’40-’50 s-au fãcut

primele sesizãri cu privire la manifestãrile legate de pra-

al ºaselea al secolului trecut a adus explicaþia acestui feno-men – ºi anume prezenþa unor

-rat de un viu interes din par-

mult cu cât s-a creat o legãturã -

tre existenþa unor expuneri în copilãrie la diverºi alergeni ºi

Cum acþioneazã alergenii?

Particulele alergene, care nu sunt nimic altceva decât prote-ine ale structurii diferitelor mi-croorganisme enumerate mai sus, pãtrund pe cale aerogenã în sistemul respirator. Acestea declanºeazã un rãspuns imuni-

ALIMENTE ALERGENECeea ce pentru un om reprezintã hrana de fiecare zi, pentru altul poate fi otravã. Au fost cazuri în care câteva grame de unt de arahide au provocat un ºoc anafilactic! Alimente alergene de origine animalã pot fi ouãle, laptele, ºunca sau peºtele. Ca vegetale din aceeaºi categorie, menþionãm spanacul, roºiile, prazul, þelina, cãpºunile, fructul de kiwi sau cireºele.

Umiditatea relativã trebu-ie scãzutã sub valoarea de 50% cu ajutorul sistemelor de aer

-toarelor.

Lenjeria de pat trebuie spãlatã cât mai des în apã caldã (cel puþin sãptãmânal); cei care sunt predispuºi la o formã de alergie cutanatã, cu prezenþa eczemelor ºi a urticariei, vor

aceastã mãsurã.

Saltelele, pernele ºi pãturile -

toare creatã special în acest scop, din materiale impermeabile. Se recomandã un prim strat de vi-nil, apoi alte materiale sinteti-ce care nu permit micilor protei-ne alergene sã ajungã în contact cu sistemul respirator al omului. Alte variante sunt saltelele an-tialergice cu miezul elastic, din latex sau spumã de latex (foarte confortabile, de altfel).

Dacã, totuºi, a renunþa la o draperie preþioasã sau la o per-

-ciu de neîngãduit, cu atât mai mult cu cât statusul alergic al ce-lor din casã nu este foarte ridi-cat, se poate face un compromis apelând la produse numite acari-cide. Acestea nu sunt toxice, iar proprietãþile lor se bazeazã pe conþinutul în benzil benzoat (de 3-5 %).Pentru un efect optim, se întrebuinþeazã lunar.

tar particular care are drept re-zultat producerea anticorpilor

în urma unor procese la nivel celular, declanºeazã eliminarea

-tamina, serotonina, leucotriene-le, tromboxanii) ce determinã complexitatea reacþiilor clinice evidente.

Ce este de fãcut?

A evita este primul pas în a trata, iar aceastã teorie este susþinutã ºi recomandatã de Academia Americanã de Aler-gii, Astm ºi Imunologie. Re-gula nu este deloc nouã dacã stãm ºi ne gândim un pic la sa-natoriile pentru bolile alergi-ce (mai ales pentru cele res-piratorii) existente în pãduri, la munte sau în oraºele situ-ate la altitudini înalte. Pen-tru cei cu probleme serioase, agravate de existenþa alerge-nului în casã, se va proceda, în primul rând, la îndepãrtarea factorului nociv. Persoane-

mini-vacanþã în locuri specia-

cum pregãtim casa în cazul în care unul din cei dragi nouã are o predispoziþie alergicã?

Procuraþi, prin intermediul specialiºtilor, un sistem de ven-

-rului din interior de 5 ori pe orã.

îndepãrtarea alergenilor aero-geni proveniþi de la animale.

Îndepãrtaþi sursele de stoca-re a alergenilor, cum sunt covoa-rele pufoase, mai ales cele natu-rale. Aici se acumuleazã în voie proteine cu potenþial alergen, po-len sau praf. Apelaþi la o podea din ceramicã, vinil sau lemn, pe care o puteþi decora cu mici car-

va renunþa ºi la draperiile lungi, catifelate sau la jucãriile de pluº ale copilului.


sãnãtatea casei

ale

rgii

Recircularea aerului în locuinþã poate fi o

metodã de evitare a simptomelor alergice, cu condiþia ca filtrele sã fie

schimbate regulat (existã filtre de polen chiar ºi

pentru aparatele instala-te în autoturisme). În

plus, acestea eliminã ºi umiditatea din aer.

AERUL CONDIÞIONAT

Atenþie! ªi unii compuºi ai detergenþilor ºi ai altor soluþii de curãþare pot provoca alergii, în special la nivelul pielii, ceea ce impune precauþii în utilizarea acestora (eventual apelarea la produse obþinute din ingrediente naturale).

DETERGENÞII –PAGUBE COLATERALE

CURÃÞENIALenjeria de corp poate fi uscatã în aer liber – ºi uneori este varianta recomandatã, cu condiþia sã nu co-lecteze praf sau polen.

Ce nu trebuie fãcut? Tot aici trebuie sã amintim

despre ceea ce nu are niciun efect asupra particulelor aler-

--

toarele de aer, aparatele de io-

curãþare a aerului sunt utile în

-funzimea materialelor, unde

Chiar dacã, de multe ori, cãutãm cu disperare remedii pentru bolile noastre, de foarte puþine ori ne gândim la minus-culele particule ce ne pot afec-

apeleze la testul alergic, cel mai -

alizat la nivelul pielii prin injec-tarea de cantitãþi mici sub piele a unor substanþe

locul injectat, în cazul unei reacþii pozitive, se pro-

-

fac referire la sensibilitatea acarienilor faþã de tempera-turile extreme: în laboratoa-re s-a obþinut îndepãrtarea cu

-carea azotului lichid pe pãturi sau covoare – prin evaporare rapidã, azotul genereazã tem-

impracticabilã acasã, dar prin-

-

-pul nopþii, se lasã afarã, în ger,

Trebuie utilizate aspiratoa-

reþinã toate particulele, fãrã a

-gie devenitã accesibilã ca preþ

-rele care spalã efectiv moche-

Praful este un amestec de fi-bre, piele descuamatã, pãr de

animale, acarieni, spori ºi multe altele. Aspiratoarele

fãrã filtrare ne scapã doar de o parte din toate acestea, res-

tul fiind împrãºtiat în aer.

CE FACE UN ASPIRATOR?

CÂND FLORILE SUNT DÃUNÃTOAREAlergiile respiratorii de primãvarã sunt cel mai adesea provocate de polen. Alergenii ajung în cãile respi-ratorii ºi provoacã iritaþii ale nasului, ochilor ºi bronhiilor. Aceste afecþiuni respiratorii sunt provocate de circa 40 de specii de flori.


sãnãtatea casei

ale

rgii

Geani Caraºolconsilier juridicMisiunea Casa

Dacã aveþi întrebãri din domeniul juridic, scrieþi-ne pe adresa:

ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1sector 5, Bucureºti

sau pe adresa de e-mail:[email protected]

Adãugaþi pe plic menþiunea: „Pentru rubrica: Consilier juridic“

S timate cititor, legislaþia aplicabilã în domeniu o constituie Ordonanþa nr. 20/1994, privind mãsuri pentru reduce-

rea riscului seismic al construcþiilor existente, ordonanþã actualizatã la data de 21.05.2006, precum ºi O.G. nr. 62/2003, O.G. nr. 14/2006 ºi Legea nr. 128/2006.

Actele normative menþionate prevãd urmãtorii paºi ce trebuiesc urmaþi în vederea consolidãrii imobilelor în speþã:

expertizarea tehnicã a structurii de rezistenþã a întregii clãdiri - ce cade în sarcina proprietarilor ºi, dupã caz, a administratori-lor spaþiilor publice cu altã destinaþie, situate la orice nivel al clãdirilor de locuit multie-tajate, cu peste P+3 etaje, construite înain-te de 1978. Aceºtia au obligaþia sã acþioneze proporþional, în solidar cu asociaþia de pro-prietari, în termen de 2 ani de la data primirii

realizarea proiectãrii lucrãrilor de -

în clasa I de risc seismic a clãdirii.

„Bulina roºie“mai sperie pe cineva ?

execuþia lucrãrilor de intervenþie de cãtre persoane juridice autorizate care au res-ponsabili tehnici atestaþi ºi asigurã inclusiv

lucrãrilor prin diriginþi de ºantier autorizaþi, -

iectului de consolidare.În mãsura în care blocul are atribuitã „bu-

lina roºie“, înseamnã cã a fost deja expertizat

ce revin asociaþiei în continuare sunt proiec-tarea lucrãrilor de intervenþie ºi apoi execuþia propriu-zisã. Proprietarii locuinþelor, per-

-

transferuri de la bugetul de stat pentru pro-iectarea ºi execuþia lucrãrilor de consolidare, în urmãtoarele condiþii: a) existenþa hotãrârii asociaþiei de propri-

etari, adoptatã cu acordul majoritãþii pro-

prietarilor clãdirilor, privind aprobarea de-

ciziei de intervenþie pentru proiectarea ºi

execuþia lucrãrilor de consolidare, precum

ºi a documentaþiilor cadastrale, în vederea

stabilirii cotei-pãrþi indivize din proprietatea

b) instituirea ipotecii legale a statului asupra

c) restituirea, la terminarea lucrãrilor de

consolidare, a sumelor alocate din transfe-

ruri de la bugetul de stat pentru execuþia

lucrãrilor de consolidare, în rate lunare ega-

le fãrã dobândã, cu o duratã de rambursa-

re de pânã la 25 de ani de la data recepþiei

platã a ratelor cu mai mult de 30 de zile, se

calculeazã majorãri de întârziere la rate-

le scadente, aplicându-se cota de majorare,

stabilitã în condiþiile legii, pentru neplata la

termen a obligaþiilor bugetare.

Radierea ipotecii se face numai cu dova-da privind achitarea integralã a cheltuieli-lor efectuate din transferuri de la bugetul de stat pentru execuþia lucrãrilor de consolida-re. Instituirea ºi radierea ipotecii sunt scuti-te de plata taxei de timbru. Locatarii imo-bilelor cu risc seismic care au venituri sub

-ta lucrãrilor de consolidare, sumele urmând

persoanelor ce nu înregistreazã asemenea venituri, se pot obþine credite fãrã dobândã, cu rate lunare pe 25 de ani. În mãsura în care agentul economic de la parterul blocului se opune oricãreia dintre etapele ce trebuiesc

art.21 din Ordonanþa nr. 20/1994 cu amendã de la 1.000 lei la 2,000 lei, pentru opune-rea la expertizare ºi proiectare, ºi cu amendã de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru opunerea realizãrii consolidãrii propriu-zise.

Sunt proprietarul unui apartament aflat într-un bloc cu „bulinã roºie“, care trebuie consolidat în cel mai scurt timp. Lucrurile sunt þinute în loc din cauza al-tor doi proprietari care, din diverse motive, nu pot sau nu vor sã participe la susþinerea financiarã a

lucrãrilor: o pereche de pensionari care nu are bani ºi proprietarul magazinului de la parter, care nu vrea sã-ºi sisteze afacerea pe timpul consolidãrii. Care este legislaþia în domeniu ºi cum i-am putea convin-ge sau „ocoli“ pe cei menþionaþi?

consilier juridic

Î n conformitate cu dispoziþiile art. 612 din Codul civil, nimeni nu poate avea vedere sau

ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte ase-menea amenajãri, asupra proprietãþii îngrãdite sau neîngrãdite a vecinului sau, de nu va fi o distanþã de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi ºi proprietatea vecinã. Referitor la întrebarea dumneavoastrã, prin care sugeraþi cã acea construcþie ridicatã în vecinãtatea blocului nu respectã legea în vigoa-re, vã puteþi adresa primãriei oraºului, respectiv

Direcþiei de Disciplinã în Construcþii/Urbanism, cu o sesizare scrisã prin care sã solicitaþi verificarea conformitãþii realizãrii construcþiei cu autorizaþia de construire. Menþionãm cã autorizaþia de construire se elibereazã cu respectarea legii 50/1991, cu modificãrile ulterioare, ºi respectând Regulamentul Local de Urbanism aferent zonei. În mãsura în care autoritatea nu va rãspunde în scris în termen de 30 de zile, vã puteþi adre-sa instanþei judecãtoreºti, în conformitate cu dispoziþiile Legii 554/2004.

Pe una din laturile blocului, o construcþie nouã ne-a luat lu-

mina apartamentelor de la parter pânã la etajul 2, inclusiv.

Am dori sã ºtim ce putem face ºi cui ne mai putem adresa

pentru a beneficia din nou de lumina ºi de liniºtea noastrã.

Spaþiul vitalSpaþiul vital


GHIOCELUL (Galanthus nivalis)


viaþa plantelor

Unul dintre primele semne ale sfârºitului iernii îl reprezintã apariþia de sub zãpadã a micuþilor ºi delicaþilor ghiocei. Chiar dacã par foarte fragili, aceºtia sunt, de fapt, foar-te rezistenþi la frig; cu cât temperaturile sunt mai scãzute, cu atât ei trãiesc mai mult ºi în-floresc mai târziu.

Vioreaua înfloreºte primãvara devreme, este rezistentã la ger, preferând locurile se-miumbroase ºi solul mai greu, puþin umed. Originarã din Europa ºi din zonele tempera-te ale Asiei ºi Africii, planta este alcãtuitã din bulb, o rozetã de frunze lanceolate, liniare (atingând înãlþimea de 15-20 cm) ºi flori al-bastre sau roz cu parfum discret.

Plantarea se face toamna, la adâncimea de 5-10 cm. Se foloseºte împreunã cu ghioceii ºi brânduºele la amenajarea peluzelor, între tufe de trandafiri, putând fi, de asemenea, plasatã în ghivece pentru forþat.

VIOREAUA (Scilla bifolia)

Planta este originarã din Sudul Europei ºi este alcãtuitã dintr-un bulb brun, negricios, din care pornesc frunzele liniare ºi o tijã floralã de 10-15 cm înãlþime. Florile albe, în formã de clopoþel, înfloresc din februarie pânã în aprilie. Plantarea bulbilor se face toamna, la adâncimea de 6-7 cm.

Primãvara ne zâmbeºte seninã prin graþia florilor care se deschid acum vesele pretutindeni.

Culorile crude ºi parfumul delicat al plantelor ves-tesc revenirea naturii la viaþã. E anotimpul mugurilor ce nãvãlesc în crengi ºi al florãreselor care ne îmbie de peste tot. Haideþi sã alegem florile primãverii, cãci numai ele au, prin graþie ºi prospeþime, darul minunat de a ne desfãta sufletele dupã iarna mohorâtã ºi friguroasã!

Bulboasele se deosebesc de toate celelalte plante printr-un „mecanism“ foarte dezvoltat de stocare a hranei, adaptat la viaþa subteranã. Chiar dacã au stat în repaus luni de zile, îndurând uscãciune, îngheþuri sau cãlduri mari, atunci când condiþiile se îmbunãtãþesc, bulbii revin miraculos la viaþã. Secre-tul constã în faptul cã în bulbi se pãstreazã o rezervã de hranã pe care plantele o folosesc în perioada de înflorire ºi care este refãcutã apoi prin intermediul frunzelor, înainte ca acestea sã se îngãlbeneascã.

Bulbii au dimensiuni cuprinse între 1 ºi 7-8 cm în diametru. Tulpinile sunt aparent banale (au formã sfericã, suprafaþã netedã sau solzoasã ºi sunt îmbrãcate într-o scoarþã de nuanþã pãmântie), dar stau la originea unei explozii de culori ale florilor (mai ales galben, oranj, roºu ºi violet).

Din bulbi,prin zãpadã, vestindprimãvara

Din bulbi,prin zãpadã, vestindprimãvara


sezoniere

Zambila este o plantã extrem de apreciatã, în special pentru parfumul sãu puternic, foar-te plãcut, dar ºi datoritã coloritului intens ºi variat al florilor sale. Tendinþa actualã este de a decora apartamentele cu zambile în ghi-veci, datoritã adaptãrii foarte bune a plantei la aceste condiþii. Provenitã din Asia ºi regi-unile mediteraneene, zambila a gãsit loc pri-elnic de dezvoltare în Olanda. Aceastã þarã este, în prezent, lider mondial în producþia de bulbi de zambile ºi a reuºit sã obþinã, încã de la începutul secolului al XX-lea, varietãþi de zambilã cu floare dublã.

Narcisele sunt plante erbacee, originare din Europa. Rezistã bine iarna afarã, în condiþiile de climã ale þãrii noastre, ºi sunt cel mai puþin pretenþioase dintre plantele de primãvarã. Foarte apreciate pentru cã înfloresc timpuriu, în martie-aprilie, ele au flori frumoase, cu un parfum plãcut.

Una dintre cele mai populare plante de primãvarã este laleaua, consideratã pe drept cuvânt regina primãverii datoritã frumuseþii ºi eleganþei sale. Provine din Orientul Apropiat, numele sãu ºtiinþific avându-ºi originea în cu-vântul persan „toliban“ (turban) – dupã forma florii, dar cei care au contribuit cel mai mult la popularizarea acestei plante au fost turcii. Pe mãsura rãspândirii sale în Europa, lalea-ua a devenit nelipsitã în grãdinile din Germa-nia, Franþa, Anglia ºi Olanda. Planta a ajuns în Olanda încã înainte de 1500 ºi a fost cultivatã pe o scarã atât de largã, încât, în prezent, aceastã þarã este cunoscutã sub numele de þara lalelelor.

Tulpina de lalea creºte înaltã, de pânã la 45 cm ºi are în vârf o floare mare cu ºase diviziuni ovale, rotunjite sau ascuþite la vârf, formând o cupã. În urma încruciºãrilor între diferitele specii ºi varietãþi, au fost obþinute peste douã mii de soiuri de lalele care diferã ca înãlþime, timp de înflorire, colorit ºi formã a florilor. Au fost create chiar ºi soiuri cu mai multe flori pe tijã.

Ca regulã generalã, pentru cultura lalele-lor se aleg locuri însorite, cu solul bogat în substanþe nutritive, suficient de umed dar, în acelaºi timp, permeabil.

Lalelele se înmulþesc prin bulbi care se scot în iunie-iulie, dupã uscarea frunzelor. Planta-rea se face în prima parte a toamnei, la o adâncime de 8-12 cm în teren bine pregãtit, lucrat adânc ºi fertil.

ZAMBILA (Hyacinthus orientalis)

NARCISELE (Narcissus)

Plantã perenã, înaltã de 20-40 cm, zambi-la prezintã în pãmânt un bulb ovoid învelit de o peliculã membranoasã lucitoare, din care cresc 4-8 frunze liniar lanceolate, plane sau canaliculate (strãbãtute de mici canale). Tul-pina floralã simplã, suculentã creºte din mijlo-cul frunzelor ºi se terminã într-o inflorescenþã cu numeroase flori, având corola în formã de pâlnie cu ºase diviziuni colorate în albas-tru, violet, roz, galben sau alb. În prezent, se cultivã numeroase soiuri de zambile care au flori simple sau involte.

LALEAUA (Tulipa gesneriana)

Se pot cultiva la soare sau în semiumbrã, în soluri fertile, argilo-nisipoase. Narcisele sunt întâlnite în grãdini, în parcuri, pe bor-duri, rãzleþ sau în grupuri, precum ºi printre arbori sau arbuºti.

Plantarea bulbilor se face la începutul toam-nei, la 10-15 cm adân-cime. Pentru a feri bul-bii de îngheþ, înainte de venirea iernii, se acoperã cu un strat protector de frunze us-cate sau paie.

MUSCARI (Muscari)

Numite ºi zambile moþate, sunt plante pere-ne, de asemenea bulboase, originare din regi-unea mediteraneeanã. Bulbul este mic, ovoid ºi alburiu, iar înãlþimea plantelor este cuprinsã între 10 ºi 25 cm. Frunzele sunt liniare, mai lungi decât tulpina, de culoare verde deschis. Tija floralã se terminã cu un ciorchine de flori cilindrice, scurt peþiolate, colorate în albastru, albastru-violet, alb sau galben-verzui, unele dintre ele având un miros puternic.

Muscari se utilizeazã pentru decorarea par-curilor ºi a grãdinilor, ca bordurã pentru lalele, zambile sau narcise, dar ºi în rabate.

BRÂNDUªA DE TOAMNÃ (Colchicum)

Aceasta este o plantã erbacee foarte toxicã, originarã din Europa, Africa ºi Asia, cu bulb compact oval, cu înveliº brun. Frunzele, lini-ar lanceolate ºi ascuþite, apar primãvara dupã înflorire. Florile, în formã de pâlnie, au culoa-re galbenã, liliachie sau albastrã ºi au diviziuni care pornesc din pãmânt mai multe deodatã.

Planta se înmulþeºte prin bulbi care se planteazã în august-septembrie. Preferã soluri adânc lucrate, bine drenate ºi puþin umede.

LÃCRÃMIOARA (MÃRGÃRITARUL) (Convallaria)

Lãcrãmioarele sunt des întâlnite în þara noastrã în pãdurile nu prea umbroase de fo-ioase ºi sunt cultivate în locurile umbrite ale grãdinilor de lângã casã.

Din mijlocul frunzelor porneºte o tulpinã floralã de circa 25 cm înãlþime care poartã o inflorescenþã cu flori albe, globuloase, cam-panulate, plãcut mirositoare. O inflorescenþã poate sã aibã pânã la 13 flori, care atârnã ca niºte clopoþei la capãtul unor pedunculi lungi de 1 cm. Diametrul unei flori este mic, de nu-mai 5-8 mm.

Se cultivã în teren uºor, adânc lucrat, bine îngrãºat ºi umed. Înmulþirea lãcrãmioarelor se face prin seminþe ºi prin diviziunea rizomilor (tulpini subterane lipsite de clorofilã), în oc-tombrie-noiembrie, când frunzele plantei sunt deja complet uscate.

Înmulþirea acestei plan-te se face prin bulbi ºi prin seminþe, imediat dupã coacere. Cultura forþatã este posibilã, la fel ca în cazul zambi-lelor, folosind cei mai mari bulbi.


viaþa plantelor

sezonie

re

Oul – vechi simbol ritualic an-terior creºtinismului, este un

element esenþial al cosmogoniei, semn al vieþii ºi perfecþiunii. Oul roºu a fost introdus în ceremo-niile religiilor antice: egiptenii îl ofereau zeului creator, la echi-noxul de primãvarã, iar perºii – de Anul Nou. Indienii, fenicienii ºi evreii considerau oul ca prin-cipiu al Creaþiei, culoarea roºie asociatã cu focul alungând spiri-tele necurate.

Credinþele populare româneºti fac din oul roºu un apãrãtor con-tra diavolului, al farmecelor ºi

blestemelor. Creºtinii au asoci-at obiceiul înroºirii ouãlor cu cea mai importantã sãrbãtoare din calendarul religios, cea a Paºtelui, a Învierii Domnului. În acest caz, culoarea roºie este pusã în directã legãturã cu sân-gele lui Iisus Hristos.

Repere creºtine

Mitologia popularã autohtonã ne oferã o multitudine de legen-de cu privire la apariþia primu-lui ou vopsit, dar cele mai cu-noscute fac referire la înroºirea cu sângele Mântuitorului ºi la faptul cã Maria Magdalena a

împãrþit ouã colorate tutu-ror celor cãrora le ves-

tea Învierea Domnului, prin celebra expre-

Muzeul Þãranului Român deþine o importantã colecþie de ouã încon-deiate, unele dintre ele având venerabi-la „vârstã“ de un secol. Iatã câteva detalii des-pre originile ºi tradiþia

oului de Paºte, oferite de doamna Bianca Ciobanu, muzeograf în cadrul instituþiei mai sus menþionate.

Din ornamentaþia ouãlor decorate nu lipsesc motivele re-ligioase (personaje din Sfânta Scripturã, biserica, crucea, peºtele). Iatã modele de origine olteneascã, evidenþiate prin colecþiile Muzeului Þãranului Român.

simboluri

tradiþie

Ouã de Paºte Ouã de Paºte

Ouã decorate din Europa de Est, cu motive ºi tehnici de execuþie uºor diferite de cele ale românilor.

sie „Hristos a Înviat!“. Se spune cã, atâta timp cât se vor încon-deia ouã, diavolul nu va pune

stãpânire pe aceastã lume. În esenþã, este simbolizatã

-rea, regenerarea ºi în-nobilarea vieþii.

De asemenea, oul este asociat cu energia vitalã, motiv pentru care acesta joacã un rol

important în ritualu-rile de fertilitate ºi de

tãmãduire, sau cu hrana pentru cãlãtoria în lumea de

dincolo. De aici ºi obiceiul de a da de pomanã ouã înroºite în noaptea de Înviere sau de Rusa-

lii, când existã credinþa cã ceru-rile sunt deschise, pentru comu-nicarea cu cei de dincolo.

Obiceiuri pascale

Prima atestare documentarã a tradiþiei de a înroºi ouã pe te-ritoriul românesc este a lui Del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brâncoveanu, care, descriind obiceiurile pascale de la Curtea Domneascã, spunea cã principesa îi primea pe preoþi în apartamentele sale, dãruindu-le câte o nãframã, iar boierilor ºi ju-pâneselor câte 2 ouã încondeia-te. În Moldova, acest obicei este menþionat în cronica logofãtului Gheorgache, scrisã în 1762, în

care se spune cã cei care voiau sã scape de „udatul cu apã“ (obi-cei care a fost stopat sub dom-nia lui Antioh Vodã) trebuiau sã dãruiascã pascã ºi ouã roºii.

În Bucovina, exista credinþa cã, ciocnind ouã roºii, oamenii se pot întâlni pe lumea cealaltã. Ciocnitul are, la rându-i, un în-treg ceremonial. Se ciocnesc

are loc în noaptea de Înviere ºi dupã ce creºtinul a luat anafurã. Regula generalã este cã dreptul de a lovi primul îl are bãrbatul ºi cel mai bãtrân, pe când feme-ia ºi cel mai tânãr trebuie sã þinã

-nesc soþii, apoi pãrinþii cu copiii sau pãrinþii cu oaspeþii, folosind


expresiile „Hristos a Înviat!“ ºi „Adevãrat a Înviat!“. De ase-menea, este bine ca, în noaptea de Înviere, în momentul în care

ou înroºit. Explozia de culori ºi motive este datoratã faptu-lui cã ouãle erau dãruite de fete-

În procesul de evoluþie a obi-ceiurilor, s-a remarcat cã, pe mãsurã ce s-a renunþat la vechile credinþe cu caracter religios ori magic, ouãle au fost tot mai mult ºi mai frumos încondeiate. Ast-fel, au apãrut creatorii populari specializaþi, care le-au decorat pentru comanditari. Dacã pro-cedeul simplei colorãri nu cerea o îndemânare specialã, cel al în-condeierii presupune un incon-testabil talent, dar ºi dexteritate sau spontaneitate.

Metode naturale

Odinioarã, culorile se obþineau din plante, pânã în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea,

coloranþii chimici. Plantele se culegeau primãvara sau vara, se uscau, iar în anul urmãtor, în apropierea Paºtelui, se puneau la

-re, era folositã piatrã acrã (sulfat de sodiu) sau oþet.

Vopsitul cu substanþe ex-trase din plante a devenit în

cunoscutã doar de anumite fe-mei din sat. Culorile, obþinute în urma unor procedee compli-cate, mai erau folosite ºi pentru vopsirea lânii cu care erau de-

FOTO

: M

TR –

Alic

e Io

nesc

u

Nu oricine poate atinge mãiestria unui meºter popular. În primul rând, este nevoie de cearã de albine, culori, chiºiþã, feleºteu ºi credinþã în sensul motivelor alese. Apoi, trebuie rãbdare ºi o bunã stãpânire a ustensilelor.

corate cãmãºile, pieptarele sau ºtergarele populare. Astfel, gal-benul era obþinut din frunze de mãr sãlbatic, rãchiþicã sau coji de ceapã galbenã, roºul –

coajã de ceapã roºie, verdele – din urzicã, dediþã sau seminþe

ci cu borº ºi puþinã piatrã acrã, iar culoarea neagrã se extrãgea din coji de nucã sau scoarþã de arin negru.

Preferinþa pentru colo-ranþii chimici a apãrut în urma faptului cã erau mult mai uºor de uti-lizat, de procurat (se cumpãrau) ºi permiteau

Tehnici ºi rânduieli

Selecþia ouãlor ce urmeazã

ce acestea trec anumite tes-te. Sunt preferate cele de gãinã ºi raþã, mai puþin cele de gâscã sau curcã. Recent, meºteriþele din Bucovina au adus pe piaþã chiar ºi ouã de struþ! Înainte de a se trece la decorarea propriu-zisã, ouãle proaspete (încercarea se face prin cufundarea în apã – cele bune se lasã la fundul vasu-lui) sunt controlate pentru a avea o suprafaþã netedã.

Apoi, se pregãtesc instrumen-tele: chiºiþã (un beþiºor subþire, rotund ºi lung, prevãzut la un capãt cu o parte metalicã foarte subþire, din alamã, ca o peniþã de stilou, cu care se traseazã liniile) ºi feleºteu (un beþiºor cu câþiva câlþiºori de bumbac sau in la capãt, cu care se realizeazã punc-tele). Pentru conturarea motive-lor decorative, se foloseºte cea-ra de albine, topitã ºi înnegritã cu cãrbune, pentru a se obser-va mai uºor liniile. Se începe cu împãrþirea oului în câmpuri or-namentale, de-a lungul ºi de-a latul acestuia, realizându-se ast-fel, cu ajutorul liniilor trasate, 2, 4, 6 sau chiar 8 suprafeþe deli-

mitate. Aceste linii – adevãrate coordonate – cât ºi primele mo-tive trasate cu ceara încãlzitã, acoperã anumite porþiuni din

sunt destinate a rãmâne albe.În acest moment, oul este in-

trodus într-o baie de culoare galbenã. Se porneºte întotdeau-na de la cea mai deschisã culoa-re pânã la cea mai închisã. Oul este scos ºi pus la uscat, apoi se traseazã cu cearã alte motive decorative, care de data aceas-

galbenã. Se continuã în acest mod cu celelalte culori: roºu, verde, cafeniu etc. ºi se terminã

prin uºoarã încãlzire, se ºterg liniile de cearã, rãmânând în

urmã o compoziþie policromã, de la alb la negru.

Motive decorative

Arta încondeierii ouãlor constã în precizia cu care sunt trasate liniile, în diversitatea combinaþiilor. Trebuie îmbina-te legile simetriei, ale repetiþiei ºi alternanþei, cu simþul proporþiilor.

Varietatea motivelor decora-tive, cu un conþinut în care se

-diul înconjurãtor, având nume-roase elemente din viaþa de zi cu zi a þãranului român, asigurã acestui gen de artã un caracter unic ºi realist în acelaºi timp. Deoarece spaþiul în care trebu-

ie reprezentat ornamentul este destul de restrâns, se impune, de cele mai multe ori, trasarea doar a anumitor pãrþi distincti-ve ale acestuia. Astfel, dacã se doreºte reprezentarea unui ar-bore, se deseneazã frunza aces-tuia; dacã este vorba de un ani-mal, se alege partea corpului care-l distinge de celelalte: ure-chea iepurelui, copita calului, laba broaºtei, laba gâºtii, colþii porcului, ajungându-se de cele mai multe ori la denumiri de motive, care mai de care mai ciudate ºi mai hazlii.

Existã excepþii, când anumi-te animale sau obiecte sunt re-

apropiatã realitãþii. Astfel, pu-


Este foarte importantã gama de

motive decorative utilizate (astrale, so-ciale, zoomorfe, an-tropomorfe, vegeta-le etc.), majoritatea

cu valoare simbolicã. Rezultã, în final, adevãrate

opere de artã popularã.

Aplicare progresivã

Protejate de cearã, liniile desenate pe oul nedecorat vor rãmâne, în final,

albe. Urmeazã apli-carea unor vopsele

din ce în ce mai închise, care, la

rândul lor, vor fi acoperite cu cearã.

simboluri

tradiþie

tem vedea ouã decorate cu mo-tivul peºtelui, desenat în între-gime, doar pentru cã acesta are o formã cu totul deosebitã de celelalte animale, fãrã elemente anatomice care sã-l distingã în mod clar (copite, coarne etc.).

-tate în întregime unelte precum vârtelniþa, grebla, furca, pentru cã sunt, prin ele însele, obiec-te destul de simple, ºi nu s-ar putea gãsi o parte din ele care

importantã este repertorierea motivelor decorative, care ne permite sã descoperim strãvechi credinþe ºi mituri. Apar, astfel, motive astrale: stelele, luna ºi soarele (simbol al primãverii, al dragostei de luminã ºi bucuriei

-te ºi pânã în contemporaneitate în toate culturile lumii).

Din viaþa de zi cu zi

Extrem de frecvente sunt ºi ornamentele inspirate direct din

grebla, vârtelniþa, furca ºi multe

geometrice (linii, romburi, tri-unghiuri, puncte etc.) care erau mai uºor de reprodus. Motivele

înlocuite cu ornamente cel puþin bizare, aduse din lumea urbanã: iepuraºul pascal occidental, de facturã nouã, ba chiar teme din basme, precum „Albã ca Zãpada ºi cei 7 pitici“, dar ºi chipul Maicii Domnului ºi al lui Iisus Hristos, care nu au o legãturã directã cu obiceiurile ºi credinþele populare.

Civilizaþia urbanã a alterat în timp tradiþiile populare din lumea satu-lui. În primul rând, meºteºugul obþinerii culorilor din plante a dispãrut total, culorile naturale fiind înlocuite cu produse de fabricã. Dar, mai grav, este faptul cã se renunþã la motivele deco-rative tradiþionale, acestea fiind

Kitsch-ul

-site foarte mult în ornamentarea ouãlor, trecând printr-un regis-tru complex de plante reprodu-

-piate de realitate.

în prim-plan vietãþi din reali-tatea imediatã: peºtele, mel-cul, colþul porcului, oaia, cu-cul, porumbelul ºi multe altele.

-tâlnite sunt cele antropomorfe, în care omul apare în legãturã

-

precum dansul.Existã mai multe moduri în

care ouãle sunt decorate. În pri-mul rând sunt cele încondeiate –

Muntenia (Viºina –Dâmboviþa, Lereºti ºi Corbi – Argeº), Olte-nia (Oboga – Vâlcea), Moldo-va (Suceava ºi Vrancea, reali-

sunt ouãle pictate cu tuº sau vopsele de apã, cele cu decor în relief (ceara nu este îndepãrtatã – Vrancea) ºi, mai nou, cele decorate cu mãrgele (oul este îmbrãcat ºi, în acelaºi timp, umplut cu cearã, dupã care se aplicã mãrgicã lângã mãrgicã,

dorit).

aºa nu!

ala

rm

e

sistemele de alarmãUn ansamblu modern cuprin-de elemente de receptare, de avertizare, precum ºi accesorii ce faciliteazã o funcþionare autonomã. Este nevoie de un panou de control – aºa-zisa centralã – ºi de componentele pentru detectare cum sunt contactele magnetice, bariere-

le cu infraroºu ºi detectorii de miºcare, vibraþii sau de geam spart. Pentru avertizare sunt folosite sirenele, transmisiile telefonice, semnalele luminoa-se ºi altele. Suplimentar, pot fi incluse diferite tipuri de tastaturi, telecomenzi ºi echi-pamente radio.D

etal

ii de

spre

...

Sã nu...... achiziþionaþi un sistem de alarmã care nu este prevãzut cu acumulator pentru situaþia în care se întrerupe curentul electric! Aceastã baterie asigurã în continuare funcþionarea, pre-cum ºi salvarea datelor progra-mate. De asemenea, nu montaþi un sistem cu infraroºu decât

acolo unde, în mod normal, este exclusã posibilitatea de a fi detectatã vreo miºcare a unui animal de casã. Senzorii de miºcare, ce funcþioneazã pe baza detectãrii radiaþiei infraroºii, sunt sensibili la vietãþi cu sângele cald, ceea ce poate declanºa avertizarea!


Atentat la securitateAtentat la securitate

senzoriCele mai multe sisteme de alarmã pentru locuinþe sunt fãrã fir între panoul de control ºi detectori (sisteme wireless). Transmiterea informaþiilor între acestea se realizeazã prin unde radio, ceea ce face ca montarea sã nu mai impunã cabluri prin locuinþã. Cei mai

cunoscuþi senzori sunt cei magnetici (compuºi dintr-un montaj electronic, fixat pe tocul uºii sau ferestrei, ºi un magnet montat pe partea mobilã) ºi cei de miºcare (ce detecteazã radiaþiile infraroºii). Pentru un apartament obiºnuit, mai utili sunt cei magnetici.D

etal

ii de

spre

...

Sã nu...... montaþi senzorul magnetic pe tocul unei uºi metalice (din fier) decât dacã îi adãugaþi un distanþier din lemn sau mate-rial plastic! Grosimea acestuia trebuie sã fie mai mare decât distanþa dintre senzor ºi mag-net, care poate fi de câþiva milimetri. În cazul senzorului de

miºcare, fiþi atenþi la unghiul de acoperire, care, în unele cazuri, mãsoarã numai 60° pe verticalã, dar poate fi ºi mai mare, de pânã la 180°. De asemenea, dacã montaþi mai mulþi senzori în aceeaºi camerã, este indicat ca aceºtia sã nu se „vadã” unul pe celãlalt.


Camera ta

de nimic! furat toate tablourile din apartamentul vecinilor de

a venit o familie de .

nenorocire!

luat vederi.

Hm, de când are

Violeta va trebui

ala

rm

e

Sã nu...... abuzaþi de asemenea aparate la securizarea curþii, pentru cã nu veþi mai putea dormi noaptea! Vã veþi scula de câte ori trece o pisicã sau chiar o pasãre, întrerupând fascicolul de radiaþie infraroºie (a fost aleasã o undã electromagneticã invizibilã, pentru a nu fi detectatã de virtualii infractori). Sistemul poate fi com-pus dintr-una sau mai multe perechi emiþãtor-receptor, fiecare variantã cu neajunsurile ei: poate fi declanºatã prea uºor sau poate fi evitatã fãrã probleme. Dacã, totuºi, v-aþi decis pentru barierele cu infraroºu, nu uitaþi sã le curãþaþi periodic!D

etal

ii de

spre

...

barierele cu infraroºuÎn general, acestea sunt utilizate în spaþii deschise ºi presupun montarea unor emiþãtori ºi a unor receptori de radiaþii infraroºii, pentru a detecta intruºii într-o anumitã zonã, delimitatã perimetral. Întâlnite mai mult pentru protecþia spaþiilor exterioare, a muzeelor sau a altor zone securizate, acestea sunt concepute uneori ºi pen-tru deschiderile unei locuinþe (ferestre, uºi obiºnuite sau de garaj, vitrine etc). Caracteristicile importante ale acestor sisteme sunt tem-peraturile la care funcþioneazã optim ºi distanþa între emiþãtor ºi receptor (care are limite minime ºi maxime).


ALARMA

Surprize pentru colecþionariCompleteazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ediþiile anului 2006!

Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6,5 RON, iar

dacã optezi pentru toate, OBÞII O REDUCERE de 30%!

TALO

N Achitaþi contravaloarea revistelor prin mandat poºtal în contul

Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01

deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti,pentru Leon Consulting S.R.L.

(nr. operator 2343, CUI 14479702)Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã

cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L. ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. 1, ap. 1,

Sector 5, Bucureºti.

Menþionaþi pe plic:„Surprize pentru colecþionari“

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

nr. . . bl . . . sc . . . ap . . . sector . . .

Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Judeþ . . . . . . . . . . . . . .Cod . . . . . . .

Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Da, vreau sã primesc ediþia:

1/2006 2/2006

3/2006 4/2006

5/2006 6/2006

7/2006 8/2006

9/2006 10/2006

toate zece: 45,5 RON

Nr. 1/2006 Despre pionierii termotehnicii româneºti ºi sfaturile lor

Cum vã puteþi amenaja la demisol o salã de petreceri

Ghivece cu design unic din trunchiuri de copac

Comparaþii între uºile metalice ºi cele din lemn

Problemele concrete ale izolãrii termice a blocurilor

unei locuinþe unifamiliale

Nr. 6/2006 Piscinele, de la cele clasice la variantele ecologice

Camera copiilor, aspect ºi funcþionalitate

Sfaturi privind achiziþionarea þiglelor din beton

Acoperirea pardoselilor din dormitor, în diverse variante

Epurarea rapidã a apei uzate în propria curte

Un coº de rufe realizat cu unelte uzuale

Nr. 5/2006 Despre dressinguri – aspect ºi utilitate

Sãnãtatea casei: duºmanii microscopici din frigider

Alegerea metodei optime de încãlzire a casei

Materialele geosintetice folosite în construcþii

Tipuri de acoperiºuri, în funcþie de materiale ºi formã

Corpuri de iluminat încastrate în plafoane, pereþi sau podea

Nr. 7/2006 Baia ca loc de relaxare – tipuri de amenajare

Metode corecte de amplasare a aparaturii audio-video

Sãnãtatea copiilor care ne umplu casa de bucurie

Tehnici de termoizolare cu materiale aspectuoase

Piatra naturalã – metodã de amenajare accesibilã

Renovarea planºeelor cu piatrã ponce sau fibrã de sticlã

Nr. 8/2006 Renovarea bucãtãriei – cursuri practice

Parchetul masiv ca soluþie mereu la modã

Stabilizarea cu vegetaþie a terenurilor cu probleme

Termoizolarea blocurilor, un program cu rezultate modeste

Paravanele – obiecte moderne de mobilier

Protecþia fonicã ºi diminuarea zgomotului în locuinþã

Nr. 10/2006 Sufrageria: noutãþi în privinþa mobilãrii

Cum se construieºte o tejghea Teppan pentru bucãtãrie

Încãlzirea prin pereþi – o noutate pentru români

Sistemele parazãpadã, ele-mente pentru acoperiº

Pardoseli în nuanþe închise, cu aer exotic

Mini-construcþii de interior din lemn, sticlã ºi oþel

Nr. 9/2006 Canapelele – din ce în ce mai multe variante

Proiectare ambientalã, pentru amenajarea unei mansarde

Încãlzirea prin pardosealã cu ajutorul ultimelor modele

Energie ieftinã din rumeguº – interviu cu un specialist

Montarea mobilei de cãtre amatorii în domeniu

Construcþii uºoare realizate cu montaj uscat

Nr. 4/2006 Amenajarea dormitorului în câteva pagini de design

Bricolaj: diferite tipuri de mãsuþe din lemn

Aerul condiþionat, pentru o viaþã sãnãtoasã

Proiectarea curþii în stilul grãdinilor alpine

Transformarea unei locuinþe dupã cerinþele vieþii de azi

Limitele imaginaþiei în amena-jãrile cu gips-carton

Nr. 3/2006 Variante moderne ale scãrilor interioare

Acoperirea treptelor cu parchet laminat – paºi de execuþie

Avantajele ferestrelor de mansardã

Panourile compozite la ora

Riscurile construirii unei case la malul mãrii

Sistemele de ventilaþie, o necesitate pentru locuinþã

Nr. 2/2006 Tendinþe în amenajarea bucãtãriei

de ºantier Structuri metalice ºi din beton armat, în balanþã

Construirea unui blat cu picior zidit pentru bucãtãrie

Cele mai importante probleme ale terenurilor de construit

O baie scãldatã în luminã (cursuri practice)

B iserica Sf. Gheorghe Nou

---

--

--

---

-

-

-

-

-

-

La Kilometrul O, un lãcaº de rugã-ciune ne aminteºte de Constantin Brâncoveanu, voievodul – martir.

pastila de culturã

--

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

4

3

21. Statuia lui Brâncoveanu, operã semnatã de Oscar Han2. Nivelul solului de acum trei secole, la care se aflã biserica3. Locul de unde a plecat, pe ultimul drum, Mihai Eminescu4. Dovadã a priceperii meºterilor pietrari din acea vreme5. Catapeteasma unei biserici demolate: Bradu Staicu6. Moaºtele Sfântului Ierarh Nicolae, în dreapta naosului7. Mormântul voievodului – mar-tir Constantin Brâncoveanu8. Dantelãrie în piatrã ºi lemn, la intrarea în bisericã

Detalii de arhitecturã


Biserica Sfântul Gheorghe NouBiserica Sfântul Gheorghe Nou

ceas. Lucrãrile de restaurare în-treprinse în a doua jumãtate a se-colului al XX-lea au readus acest monument la forma primarã a epocii brâncoveneºti.

În 1950, pictorul Gheorghe Teodorescu-Romanaþi a repic-tat biserica. O restaurare mai amplã a fost declanºatã dupã anul 1968, în urma unei atente cercetãri întreprinse de colecti-vul coordonat de experimenta-

tul arhitect ªtefan Balº. A fost necesarã intervenþia arhitectei Henrietta Delavrancea-Gibory, participantã la munca de cerce-tare ºi coordonare a lucrãrilor de restaurare. Reacþia sa a înlãturat intenþiile demolatoare ce planau asupra bisericii. Dupã lucrãrile de consolidare ºi de refacere a tur-lelor, interiorul a fost încredinþat spre repictare, în 1998, echipei pictorului Grigore Popescu. O

analizã sumarã relevã cã biseri-ca este o construcþie cu plan tri-conic, având un pridvor deschis cu ºapte arcade în plin centru ºi câte trei laterale, precum ºi un parapet sculptat (traforat). Pla-fonul pridvorului este alcãtuit din douã calote semisferice. Trecerea spre naos este marcatã de trei arcade rezemate pe co-loane, permiþând pãtrunderea într-un spaþiu restrâns cu meni-

re de gropniþã în spaþiile laterale.

este dominat de turla-pantocra-tor, puþin mai mare decât cea de pe pronaos. Absida altarului are spre nord o micã niºã, servind ca proscomidie, iar spre sud o alta, puþin mai mare, servind drept diaconicon.

Din patrimoniul bisericii face parte o tâmplã din lemn, creaþie a epocii brâncoveneºti,

-todia Muzeului Naþional de Artã, în incinta bisericii Sf.

de la biserica Bradu Staicu, din Bucureºti, (demolatã în octom-brie 1987).

Exteriorul relevã cele douã registre separate de un brâu pro-eminent, frumos ornamentat. Registrul inferior are panouri dreptunghiulare ce încadreazã ferestrele cu rame din piatrã sculptatã. Registrul superior are panouri ce le continuã pe cele

-de oarbe. Eleganþa turlelor este conferitã de ferestrele înguste, încadrate de arcade în retragere.

În interior, este mormântul lui Constantin Brâncoveanu, ucis de otomani pe 15 august 1714 la Edicule-Istanbul de unde, în 1720, Doamna Maria a adus în tainã osemintele soþului pentru a le depune în ctitoria sa.

Au existat oameni care au avut grijã sã recupereze capul martirului domn depunându-l la loc de tainã, tigva rãposatului revenind în România, pentru a se alãtura celorlaltor osemin-te ale defunctului, în deceniul al patrulea al secolului trecut. Pe candela de argint comandatã de Doamna Maria, s-a descope-rit inscripþia: „Aceastã candelã

ce s-au dat la Sfeti Gheorghe

cel Nou, lumineazã unde odih-

nesc oasele fericitului domn Io

Constandin Brâncoveanul Ba-

sarab voievod ºi iaste fãcutã

de doamna mãriei sale Maria,

care ºi domnia sa nãdãjduieºte

cu domnul iarãºi aice sã i se

odihneascã oasele, iulie 12 zile

7228 (1720).


Biserica Sfântul Gheorghe NouBiserica Sfântul Gheorghe Nou5 6

7 8

note de cãlãtorie

perspective

Chiar dacã Torino este un oraº preponderent industrial, pa-

norama Alpilor ºi nenumãratele

ce împânzesc centrul vechi îl transformã într-un fel de grãdinã

„gãzduit“ în interiorul arcu-lui montan impresionant de la

cu putere râul Pad ce niveleazã aici un teren numai bun pen-

pie-

mont - denumire ce îºi are ori-ginea chiar în aceste locuri. De cealaltã parte a Padului, se

s-a dezvoltat cartierul exclusi-vist al oraºului.

Aºa cum este construit ºi dupã cum se dezvoltã în pre-zent, Torino parcã vrea sã de-monstreze care sunt principiile

confortul general al locuitori--

-mânesc sunt uºor de remarcat. Atrage, pentru început, cen-trul vechi, unde totul este la su-perlativ. Palatele sunt masive,

înalte, clãdirile mai clar mo-delate, încât strãzile formeazã un fel de labirint printre zi-durile de piatrã masivã. Pen-tru pietoni, dar ºi pentru bine-

sistem de trotuare acoperite, oarecum detaºate din parterul

prin coloane. În felul acesta, trotuarul devine în acelaºi timp promenadã, intrare în magazin,

-zie bunã pentru municipalita-te de a expune lucrãri de artã decorativã. Clãdirile vechi, is-

torice, acum transformate în

de o deschidere largã, acestea

În afara obiectivelor turisti-ce, multitudinea de clãdiri din centrul vechi sunt deosebit de sugestive pentru arhitectura barocã. Dimensiunile sunt greu

este restrâns. Tot ce se aratã pri-

virii trecãtorilor sunt frontispici-ile bine garnisite cu balconaºe,

mai nebãnuite locuri (chiar ºi pe acoperiºuri), o varietate bogatã de plante ornamentale. Cele

Piatra este materialul de


Piaþa Carlo Emanuele II (ca ºi celelalte pieþe ale oraºului) adunã în jurul ei mul-te clãdiri impunãtoare, simboluri ale prosperitãþii comunitãþii din ultimele secole.

Podul din zona centralã, ce face legãtura între pieþele

Gran Madre ºi Vittorio Veneto.

Torino, grãdina urbanãTorino, grãdina urbanã

pare cã munþii s-au mutat aici, pentru a asigura stabilitatea

---

-

---

---

---

Aflat în egalã mãsurã aproa-pe de Alpi ºi de Mediteranã, Torino a împrumutat diverse influenþe în arhitecturã.

Nu blocurile, ci vilele înãlþate la 2-3 nivele par a fi soluþia

preferatã a torinezilor dornici de confort.

grãdina urbanã grãdina urbanã

note de cãlãtorie

perspective

aceste coline cu reºedinþe pri-vate. Aceste locuri au devenit, în prezent, un fel de parcuri, în mijlocul cãrora sunt poziþionate vilele. ªi-au fãcut loc tipuri aparte de locuinþe, cu carac-ter montan-urban. Aproape de oraº, cu o reþea densã de strãzi, uneori cu vecini apropiaþi dar

de verdeaþã, vilele torinezilor -

jele confortului urban, dar îºi conservã aspectul montan, în stilul caselor de vacanþã.

Pe locurile cu vederea cea mai bunã spre Alpi, densitatea

strãzile devin din nou înguste, ca în oraºul vechi, fãrã trotuare, demarcate direct de zidurile ca-selor. Toate reºedinþele sunt în-conjurate de ziduri de piatrã, în asociere cu garduri vii. Aceastã tipologie a amenajãrii habitatu-

-gur deal, ci pe toate colinele ce însoþesc Padul.

În oraº, imediat ce arterele de circulaþie capãtã o oarecare li-bertate, este semn cã s-a ieºit din centrul vechi. În jurul aces-tuia se extind cartierele aerisite, de locuinþe scumpe. Clãdirile ajung rareori la zece etaje ºi conservã multe din elemen-tele decorative ce se regãsesc în pieþele centrale. Stilul se adapteazã, îºi dezvoltã latura urbanã, dar asemãnarea cu mo-notonele blocuri de locuinþe, ce ne sunt familiare, încã nu poa-

Cultul pentru pãstrarea unei unitãþi, a unei armonii în dez-voltarea oraºului ºi, implicit, a clãdirilor sale, a fãcut ca aces-

prezenþa reclamelor striden-te, de la parter sau de la partea superioarã. Chiar ºi magazine-le, restaurantele sau celelalte spaþii publice (comerciale) de la parter, sunt greu de observat de ochiul grãbit al unui trecãtor nefamiliarizat cu acest tip de amenajãri.

În Torino, pare cã nimic nu are nevoie de reparaþii. Tot ce se construieºte nou în mate-rie de locuinþe se face pe spaþii virane. Blocurile noi care apar vin sã compenseze spaþiile goale din oraº, sau sã le con-tinue la periferie. Regimul de înãlþime este strict respectat,

-lorlalte. Cartierele noi de blo-curi reprezintã o ultimã treaptã ce face trecerea dintre zona clasicã, centralã a oraºului, ºi cea modernã, comercialã, de la periferie. Dacã nu se pãstreazã aproape nimic din stilul arhitec-tonic ce duce renumele zonei istorice, atunci mãcar culorile, sau dispoziþia clãdirilor printre

pãrculeþe ºi spaþii verzi creeazã

ºi aduce întreg oraºul la nivelul unui organism, bine antrenat în materie de construcþii. Artere-le de circulaþie sunt largi ºi în

centralã, doar pentru circulaþie, separatã prin douã cordoane de arbori (de obicei platani) de cele douã benzi laterale pe care sunt permise ºi parcãrile. Un alt element de sistematiza-re coerentã a spaþiului urban îl reprezintã canalizãrile subtera-ne, amenajate sub forma gale-

-tru intervenþii prin intermediul

-

calitãþi, este loc ºi de puncte sla-be. Poluarea, uneori excesivã, este printre cele mai mari din nordul Italiei. Ca reacþie la aceastã stare de lucruri, se pune foarte mult accent pe amenaja-

centru, de la Grãdinile Rega--

le oraºului, pe malurile Padului

de pe marginea strãzilor, se constatã o atenþie distribuitã la nivel individual asupra calitãþii mediului. Se observã tot mai clar cum preocupãrile vechi, de

frumos, sunt înlocuite cu grijã pentru asigurarea unui mediu sãnãtos de viaþã.


Nimic nu se construieºte în contradicþie cu specifi-cul – deseori istoric – al locului, nici chiar în zonele îndepãrtate ale oraºului.

arhitecturã româneascã veche

I -

-

Promenadã în muzicã de fanfarã

-

--

-

---

Din tradiþia caselor româneºti

-


Bufetul de la ªoseaBufetul de la ªosea

folosind materiale tradiþionale (lemnul, cera-mica smãlþuitã, piatra). Modul în care arhi-tectul a conceput planurile este similar Casei Lahovary, o altã operã de referinþã a acestu-ia. „Bufetul“ propune douã volume diferite (cel de nord – ridicat pe subsol, parter ºi un etaj, ºi cel de sud dezvoltat doar pe parter), legate printr-o scarã protejatã de o prelungi-re a acoperiºului paralel cu rampa scãrii. Ar-cele în formã de acoladã sunt o variantã mai elaboratã a celor folosite în cazul Lahovary, ca ºi partea superioarã a faþadelor decorate cu o frizã din ceramicã smãlþuitã, coloratã ºi punctatã de inscripþii ºi bumbi. Inspirat de arhitectura autohtonã, Ion Mincu a utili-

zat drept tehnici de realizare zidãrii portante, planºee ºi ºarpantã din lemn, precum ºi stâlpi din lemn la pridvor. De asemenea, gãsim o bunã proporþie între volumele clãdirii – în-tre gol ºi plin – iar suprastructurile decorati-

încãrcate în mod excesiv.

Balanþa dintre vechi ºi nou

Pentru cã aici veneau oameni cu oarecare educaþie enologicã, pe frontispiciul clãdirii au fost menþionate în zidãrie numele unor ves-tite podgorii româneºti: Cotnari, Drãgãºani, Faraoane, Nicoreºti, Odobeºti, Panciu ºi Vârteºcoiu. Astfel, domnii ºtiau cã pot co-

manda, pe lângã tradiþionalele mâncãruri româneºti, ºi o sticlã de vin bun. Erau nelipsiþi din meniu borºul cu mãmãliguþã, tocãniþa, micii, cârnaþii sau pastrama.

„Bufetul de la ªosea“ a devenit, între timp, Restaurantul „Doina“, pãstrându-ºi statu-tul de restaurant exclusivist, dar ºi farmecul vremurilor de început. Pentru pasionaþii de arhitecturã neoromâneascã, detaliile conce-

cursul lucrãrilor de restaurare din ultimii ani. Câteva elemente de mobilier din diferi-te epoci reuºesc, totuºi, sã transmitã mesajul cosmopolit al perioadei interbelice.

casa doina

Piesele vechi de mobilier, tablou-rile de epocã sau care evocã vremu-rile apuse creeazã o atmosferã intimã, fãrã a copleºi privitorul.

Decoraþiunile in-terioare încearcã sã creeze un echi-libru între aspec-tul exterior al ca-sei, cu valoare de patrimoniu, ºi destinaþia ei.

Crama, decoratã cu elemente rustice ºi vânãtoreºti, aduce sti-lului un plus de specific local.


shopping


Indiferent ce eveniment sãrbãtoriþi, nimic nu poate impresiona mai mult invitaþii

decât o masã pregãtitã ca la carte.

CURITIBAMobexpertSet veselã pentru 6 persoane, compus din 70 de piese, din porþelan cu proprietãþi superioare1.545 RON

GRACEMobexpertSet veselã, pentru 6 persoane, compus din 30 de piese, din porþelan891 RON

LILAC Mobexpert

Set veselã pentru 6 persoane, compus din 30 de piese din porþelan rezistent la

microunde, la maºina de spãlat vase ºi care nu se zgârie

712 RON

VOGUE Mobexpert

Set veselã, pentru 6 persoane, compus

din 30 de piese realizate din acelaºi

tip de porþelan rezistent 534 RON

DOUBLEBrand ASA

Orion DesignBoluri din ceramicã

finã, lucrate manual, 23 EURO + TVA

NORI SORBABrand ASAOrion DesignSet chinezesc din ceramicã, pentru o persoanã32 EURO + TVA.

MILLEU Brand ASA Orion DesignSet de 2 farfurii din cera-micã, diferite dimensiuni 46 EURO + TVA

Invitaþie la masã!Invitaþie la masã!


EXCELLENCEPhilippe Deshoulieres LivingSet pentru servit masa din porþelan de Limoges Preþ aproximativ: de la 245 EURO

KIMONO Philippe DeshoulieresLiving Set pentru servit masa din porþelan de Limoges Preþ aproximativ: de la 115 EURO

CAVIARPhilippe Deshoulieres

LivingSet pentru servit masa

din porþelan de Limoges, ce poate fi adaptat

în funcþie de numãrul de persoane ºi piesele

de centru necesare Preþ aproximativ: de la 210 EURO

SONGES XVIIIPhilippe Deshoulieres

Living Set pentru servit masa

din porþelan de Limoges Preþ aproximativ: de la 370 EURO

Set pentru ceaiExotiquePorþelan Celadon de culoare albastrã, în cutie roºie de mãtase naturalã.90 RON

VazãExotiquePorþelan Celadon de culoare albastrã, cu un model special realizat în relief.320 RON

Set pentru ceaiExotique

Ceainic, canã, farfurie ºi linguriþã – porþelan

Celadon de culoare verde. 120 RON

Invitaþie la masã!Invitaþie la masã!

Vazã ºi bolExotique

Porþelan Celadon de culoare verde, dimensiuni

diferite, cu model pictat.250 RON

Misiunea CASADin sumar:

Nr. 4/2007 apare pe 5 mai

BricolajConfecþionaþi un dulãpior

pentru hol ºi daþi-i culoarea potrivitã ambientului.

Talon de abonamentAchitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul

Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01

deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti,pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702).

Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L., ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

Menþionaþi pe plic:„Abonament Misiunea Casa“

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . .Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr . . . Bl . . . Sc . . .Ap . . Sector . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cod . . . . . . . . . . .Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . Data naºterii . . . . . . . . . . . . . .email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3 apariþii: 16,58 RON (165.750 ROL)

6 apariþii: 31,20 RON (312.000 ROL)

12 apariþii: 58,50 RON (585.000 ROL)

ABONAMENT Misiunea CASA

ACUM vã puteþi abona ºi online, accesând site-ul www.misiuneacasa.ro

BucãtãriaRenovaþi-vã bucãtãria într-o manierã potrivitã unui mobilier alb, de o calitate deosebitã.

Camera copiluluiAmenajaþi o încãpere în culori vesele, ce conferã vitalitate.

Revista Misiunea Casa nr. 3 - aprilie 2007

Documents

Transcript of Revista Misiunea Casa nr. 3 - aprilie 2007