Revista Misiunea Casa

12005

65.000 LEI6,50 lei noi

Vopsirea pereþilor:metode speciale, cu efecte speciale

Mai mult spaþiu: Bucãtãria noului mileniu

Pag. 26

Pag. 34

Paravanecu cãrãmizi din sticlã

Paravanecu cãrãmizi din sticlã

Putem scãpa de

Igrasie ºi mucegai?4 idei originale

Bricolaj

Module moderne:3 pagini s

peciale:

Jurn

al de ºantie

r

Episo

dul 1

:

Autoriz

aþia de co

nstrucþi

e

La p

ag. 14

Instalaþii electrice: Spoturi de luminã în tavane aparente

Instalaþii electrice: Spoturi de luminã în tavane aparente

Mai mult spaþiu: Bucãtãria noului mileniu

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

Cons

truc

þii·R

enov

ãri ·

MisiuneaCASA

Secretulamenajãrilor

de calitateSecretul

amenajãrilorde calitate

www.misiuneacasa.ro

Cursuri practice

Pag. 31

Pag. 46

Pag. 6

Putem scãpa de

Igrasie ºi mucegai?Pag. 58

Bricolaj

Module moderne:4 idei originale

Pag. 46

Pag. 6

InteractivMisiunea continuã!

otul a început cândam simþit nevoia e-ducãrii beneficiaru-

lui de servicii în construcþii ºi amenajãri în privinþa utilizãriicorecte a produselor de bunã calitate de pe piaþa autohtonãde specialitate. Am avut acest sentiment aflând despre atât demulte cazuri în care au fost plãtite sume importante pentru olucrare prost realizatã de care nu a rãspuns nimeni.

Astfel, am început în anul 2003 cu emisiunea TV MisiuneaCasa. Difuzatã iniþial în 26 de episoade a câte 16 de minute,duminica, la Antena 1, emisiunea a ajuns anul acesta la 35 deepisoade, a câte 20 de minute. Motivul principal al acesteidezvoltãri este interesul mare manifestat de telespectatori.

În 2004, pe lângã emisiunea TV, am realizat: 32 de paginiîn �„Jurnalul Naþional�“, site-ul www.misiuneacasa.ro ºi primaechipã de meseriaºi Misiunea Casa. Prin aceste demersuridorim sã ne apropiem mai mult de dumneavoastrã ºi sã deve-nim interactivi, aºa cum ne-aþi solicitat.

Începând din 2005, în afarã de pagina de ziar, care apareacum în fiecare zi de miercuri în �„Evenimentul Zilei�“, ne-ampropus sã intrãm în casele dumneavoastrã ºi cu RevistaMisiunea Casa, pentru cã ... nu pot fi luate comod notiþe înfaþa televizorului! Un alt motiv pentru care ne-am hotãrât são realizãm este ºi nevoia de informaþii pe care aþi manifestat-o pe forumul site-ului nostru. De aceea, aici veþi putea gãsi:

modul corect de utilizare a materialelor pentru construcþii,sculelor specifice ºi tehnologiilor, cursuri practice ilustrate,idei pentru amenajãri, prezentarea ºi compararea produselordin domeniu, legislaþie ºi acte necesare, noutãþi pe piaþaautohtonã, curiozitãþi ºi alte aspecte conexe.

Provocarea pe care o lansãm prin intermediul revisteinoastre este adresatã în primul rând consumatorului final,care trebuie sã afle �„câte ceva�“ înainte de a se apuca de lucra-rea pe care vrea sã o realizeze. În al doilea rând, meseriaºuluicare doreºte sã se autoperfecþioneze, cãutând soluþii practiceºi de ultimã generaþie.

În acest moment de sãrbãtoare, dorim sã mulþumim partenerilor noºtri externi, prestigioasei edituri germaneFachschriftenVerlag care ne este alãturi în aceastã încercaretemerarã. Nu mai puþin, datorãm mulþumiri sponsorilor tradi-þionali ºi în primul rând conducerii Henkel Bautehnik Româniacare ne-a solicitat, în mod constant, sã ne autodepãºim.

Aºa cum am demonstrat de-a lungul timpului, MisiuneaCasa este deja un brand de succes, revista apãrând ca o com-pletare a proiectului, astfel încât misiunea noastrã continuã!

Dan Cãlin - redactor ºef T

MisiuneaCASA

DIRECTOR GENERAL

REDACTOR-ªEF

REDACTORI

CONSULTANÞI

DTP & LAYOUT

PREPRESS

FOTOGRAFII

CARICATURI

PRODUCÞIE

VÂNZÃRI ªIABONAMENTE

PUBLICITATE

TIPAR

ISSN

Ioana Ceccarelli

Dan Cãlin

Mihai Nedelcu,

Robert Malischitz

Sebastian Anghel

arh. Delia Bondor

ing. Florin Boian

ing. Constantin Sandovici

ing. Cristi Enache

Rodica Manole

Dragoº Manole

Radu Tudor

Dan Nistor

Cornel Petrescu

Raluca Ionescu

Andreea Rogoveanu

Infopress S.A.

1841-2432

© Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie

este permisã doar cu acordul editorului.

MisiuneaCASA 1/05 3

Revistã editatã lunar de

LEON CONSULTING

Strada Puþul lui Zamfir nr. 18-18 A,

sector 1, Bucureºti

Telefon: 231.88.70

Fax: 230.56.04

Email: [email protected]

SumarSumarPereþi în culori de efectPuteþi da o nouã înfãþiºare camerelor dumneavoastrãfolosind noile tehnici de vopsire. 6

Jurnal de ºantierEpisodul din acest numãr:Autorizaþia de construcþie în 80 de zile 14

Cãrãmidã sau BCA?Hotãrâþi în cunoºtinþã de cauzã care dintre acestease potriveºte cel mai bine dorinþelor dumneavoastrã. 17

Confort la picioarele noastreO metodã nouã: montarea pardoselii din lemn pe ºapã cu fibre din ipsos 20

Module moderneUrmând sfaturile noastre, veþi putea pune în practicã una dintre cele 4 variante prezentate. 26

Secretele montãrii spoturilor de luminãÎnvãþaþi cum pot fi montate corect spoturile de luminã în tavanele aparente. 31

Paravane cu cãrãmizi din sticlãPentru realizarea acestora puteþi alege fie noua tehnicãuscatã, fie pe cea de montaj clasic. 34

Primãvara de care au nevoieSeminþe, pãmânturi ºi reguli necesare creãrii ºiîntreþinerii micului nostru paradis floral, balconul. 39

Confort la picioarele noastre

Paginile 20-24Paginile 31-33

Confort la picioarele noastreAflaþi cum poate fi montatã pardoseala din lemn pe ºapã cu fibre din ipsos - o metodã nouã care vã ajutã sã obþineþi o izolare termicã ºi fonicã de excepþie.

Paginile 54-57

Paginile 62-64

Paginile 14-16

Iatã o întrebare la caremulþi dintre noi am fost

nevoiþi sã gãsim rãspuns.Încercãm sã vã ajutãm cucâteva soluþii de evitare a apariþiei acestora sau

de eradicare a lor.

Paginile 58-60

Putem scãpa de igrasie ºi mucegai?

Secretele montãrii spoturilor de luminã

Valuri de mozaic

Jurnal de ºantierDivorþ în baieÞevile ºi fitingurile sunt subiecte la zi care ne intereseazã pe toþi.Detalii constructive ºi de montaj ale acestoraexplicate în mod comicgãsiþi la...

Divorþ în baieJurnal de ºantier

Vã vom prezenta peripeþiilepersonajului nostru în

încercarea sa de a realizalucrãri de construcþii.

În acest numãr puteþi aflace acte ºi etape sunt

necesare pentru obþinereaautorizaþiei de construcþie.

Valuri de mozaicCu un pic de fantezie,un ochi atent la formã ºiproporþii, puteþi proiectaºi realiza în baie o adevãratãoperã de artã!

Secretele montãrii spoturilor de luminãÎnvãþaþi cum puteþi monta spoturile în tavanele aparente, astfel încât sã înlãturaþi posibilitatea apariþiei unui incendiu prin aprinderea materialului izolator din acoperiº, în urma unui scurt-circuit.

Bucãtãria noului mileniu

Module moderne

�„Casa-Broscuþã�“

Paginile 46-51

Paginile 26-29

Pagina 66

Pereþi în culori de efect

Paginile 6-11

Paravane cu cãrãmizi din sticlã

Paginile 34-37

Bucãtãria noului mileniuUn segment de perete deschis ºi un tavan aparentsuspendat - douã elemente simple care vã pot transfor-ma radical bucãtãria

Paravane cu cãrãmizi din sticlãPas cu pas, vã vom arãta mai întâi noua tehnicã uscatã de construire

a unui perete cu cãrãmizi din sticlã, iar mai apoi tehnica de montaj clasic.

�„Casa-Broscuþã�“Povestea interesantã ºi savurosã a unei construcþii în stil boem,inspirat din design-ul cele-brului Volkswagen Beetle.

Pereþi în culori de efectVeþi prinde curaj sã vopsiþi

singuri, dupã ce vã veþi convin-ge cã, de fapt, tehnicile

de vopsire decorativã nu sunt chiar atât de complicate

cum par a fi la prima vedere.

Module moderneUrmând sfaturile noastre,puteþi pune în practicã una dintre cele 4 idei de module: douã tipuri de etajerã, un mic cãrucior pentru bãuturisau un suport pentruziare ºi reviste. Paginile 67-70

Încãlzirea prin pardosealãÎncãlzirea prin pardosealãeste o metodã alternati-vã sau de completare acelei clasice, cu radiato-are. Pentru a vã puteadecide, vã oferim o ana-lizã atentã a costurilorºi beneficiilor acesteia.

Izolarea podului ºi acoperiºuluiAm tratat în particular acest subiect �„de sezon�“ pentru cã este o izolare diferitã de celelalte. 43

Bucãtãria noului mileniuSpaþiul de gãtit ºi cel de luat masapot deveni centrul de atracþie al locuinþei. 46

Valuri de mozaic în cabina de duºCum puteþi proceda pentru a realiza pe perete un peisaj din mozaic? Aflaþi în paginile noastre. 54

Putem scãpa de igrasie ºi mucegai?Precizãri ºi sfaturi necesare în luptacu �„nemiloºii duºmani�“ ai pereþilor 58

Divorþ în baie - nepotrivire de caracterPuteþi afla tot ce vã intereseazã despre þevi ºi fitinguridintr-un articol deosebit, ilustrat cu caricaturi. 62

�„Casa-Broscuþã�“Punct de atracþie turisticã, acest imobil ineditare un design inspirat de VW Beetle. 66

Încãlzirea prin pardosealãO alternativã confortabilã ºi sãnãtoasãla sistemele clasice de încãlzire 67

Montarea mochetei ºi linoleumuluiVreþi sã aplicaþi mochetã sau linoleum pe podea?Aflaþi cum puteþi face acest lucru fãrã specialiºti! 72

Copertine ºi garajeDouã variante pentru a beneficia de un adãpost pentru automobilul personal 76

vopsirea pereþilor

Pereþi în culori

Designul pereþilor este extrem de

important, deoarece poate schimba

complet atmosfera locuinþei atât

prin culoare, cât ºi prin individuali-

tatea sa! Vã prezentãm nu mai

puþin de 11 modele de pereþi

vopsiþi �„cu efect�“, explicându-vã

în detaliu modul în care le puteþi

aplica acasã...

Pereþi în culoriMisiunea

CASA 1/056

Designul pereþilor este extrem de

important, deoarece poate schimba

complet atmosfera locuinþei atât

prin culoare, cât ºi prin individuali-

tatea sa! Vã prezentãm nu mai

puþin de 11 modele de pereþi

vopsiþi �„cu efect�“, explicându-vã

în detaliu modul în care le puteþi

aplica acasã...

Vopsea-glazurã �„ºtearsã�“Vopseaua de bazã va fi aplicatã cu trafaletul peste peretele curat ºi uniform.Dacã acesta prezintã denivelãri pronunþate, aplicaþi un grund acrilic menit sãreducã ºi egalizeze efectul de absorbþie. Vopseaua de bazã trebuie sã fiecomplet uscatã atunci când aplicaþi stratul de vopsea-glazurã. Odatã aplicat, îlputeþi personaliza dupã dorinþã, trecând peste el cu mâna îmbrãcatã într-omãnuºã (aveþi grijã sã faceþi acest lucru cât peretele este încã umed). Veþi obþine un efect deosebit, pentru cã pigmenþii de culoare din vopseaua-glazurã se concentreazã în mod diferit, ceea ce face ca peretele sã parã viu. ªi, aºa cum se întâmplã în cazul tuturor �„procedeelor de aplicareumedã�“, rezultatele optime sunt obþinute lucrând în echipã.

interior

de efectde efectMisiunea

CASA 1/05 7

inte

rio

r

D e obicei, pereþii noºtri suntalbi, iar a-i pãstra astfel nu

constituie o greºealã. Însã, �„anu greºi�“ nu este sinonim cu �„afi perfect�“, din aceastã cauzã,altfel de idei în vopsirea pereþi-lor pot fi puncte de pornire.

Iatã, aºadar, câteva modalitãþide vopsire a pereþilor care potconferi oricãrei locuinþe o am-prentã de unicitate ºi bun gust.Alegerea culorilor vã aparþine,dar trebuie sã aveþi în vederefaptul cã nuanþele acestora au omare influenþã asupra impresieigenerale a locuinþei.

Cu siguranþã, aþi auzit desprediferitele efecte ale culorilorasupra psihicului uman ºi de-spre sfaturile referitoare la celeîn care este recomandat sã vãzugrãviþi locuinþa, în funcþie desuprafaþa ºi gradul de iluminarenaturalã a încãperilor. Toaterecomandãrile pot fi importan-te, dar nu sunteþi deloc obligaþisã le respectaþi în totalitate! Laurma urmei, gusturile nu sediscutã. ªi este la fel de adevãratcã ºi cele mai mici diferenþe denuanþã pot avea efecte diferiteasupra fiecãruia dintre noi.

Prin urmare, amenajaþi-vã lo-cuinþa pur ºi simplu aºa cumsimþiþi. Veþi obþine astfel un stilcât mai personal!

Pereþiipot fi unici

Aplicând ideile prezentate(de exemplu tehnica ºtampilãriisau a ºabloanelor), unicitateapereþilor este asiguratã, pentrucã modelul îl creaþi singuri, cumdoriþi! Micile neregularitãþi �– pecare le veþi sesiza doar dumnea-voastrã, nu ºi musafirii �– nu fac

Valuri obþinute prin �„pieptãnare�“Un efect deosebit poate fi obþinut prin aºa-numita �„tehnicã de pieptãnare�“. Mai întâi, aplicaþi cu trafaletul o vopsea de dispersie pe o suprafaþã cu pori închiºi (de exemplu, fibrã lãcuitã sau acoperitã cu latex). Pentru a obþine un efectartistic deosebit, treceþi peste stratul de vopsea încã umed un pieptene, în reprize succesive. Puteþi utiliza fie maimulþi piepteni din material plastic, cu dinþi diferiþi, fie vã puteþi realiza singuri propriul instrument, din carton sau material plastic dur. Aceeaºi tehnicã poate fi aplicatã la fel de bine ºi obiectelor de mobilier protejate cu o folie albã.Vopseaua va fi aplicatã peste aceastã folie.

Linii obþinute prin �„presare�“Nu gri pe alb, ci alb pe gri �– aºa poate fi obþinut un efect original, în stil �„negativ foto�“. Vopsiþi întregul perete într-o nuanþã de gri închis. Dupã ceacesta s-a uscat, aplicaþi o vopsea albã contrastantãpeste cea gri. Liniile pe care le vedeþi în imagine,pot fi realizate prin presarea pe suprafaþa pereteluia unei baghete din lemn, groasã de circa 6 mm. În primul rând, trageþi niºte linii verticale pe perete,pãstrând o distanþã de 50 cm între ele. Apoi,pornind de la fiecare dintre liniile verticale pe carele-aþi trasat, mai trageþi alte 4 oblice (vezi figuraalãturatã). Veþi obþine astfel niºte forme care seamãnã cu snopii de grâu.

Pânã a începe redecorareapereþilor, vã recomandãm sãfaceþi o probã de vopsea peo suprafaþã mai micã, fiindatenþi la culoare în luminãnaturalã ºi artificialã. Puteþiconstata existenþa unordiferenþe semnificative.

vopsirea pereþilor

Sfatul nostruSfatul nostru

MisiuneaCASA 1/058

Dungi aplicate cu trafaletulUn perete de o singurã culoare poate deveni mai puþin monoton dacã veþiaplica deasupra niºte dungi cu trafaletul. Puteþi face acest lucru oricând îndecursul timpului. În acest exemplu, dungile aplicate au nuanþa pereteluiiniþial, fiind foarte potrivit pentru cei ce nu vor sã experimenteze ceva preaîndrãzneþ. Intensitatea culorii se mai estompeazã la aplicarea vopselei. Celmai bine este sã începeþi de sus, apãsând mai întâi foarte puþin ºi apoi dince în ce mai tare. Instrumentul necesar trasãrii dungilor dorite vi-l puteþiconfecþiona lipind pe rola trafaletului o bandã adezivã rezistentã la apã saufolosind un trafalet din burete, din care aþi decupat în prealabil niºte inele.

Structurã glazuratãAici, în locul vopselei de bazã a fost utilizatã o tencuialã modelabilã, ce afost aplicatã pe suprafaþa portantã într-un strat de 2-3 mm grosime, cu ajutorul unei mistrii din oþel-inox.Pentru cã aceastã tencuialã se pãstrea-zã umedã mai mult timp, fiind astfelprelucrabilã, aveþi posibilitatea de amai face unele retuºuri. Dupã 12 ore(timpul necesar uscãrii stratului de

bazã), poate fi aplicat stratul de vopsea-glazurã. Cu cât este maiputernicã structura, cu atât este mai viu efectul obþinut. Cei dintredumneavoastrã care doresc un efect pronunþat, pot aplica tencui-ala într-un strat mai gros (de circa 5 mm), având posibilitatea de a o modela mai în adâncime.

Frunze lipite Iatã o idee deosebitã pentru a anima discret unfundal care vi se pare monoton: pe trei rame

pãtrate, confecþionate cu ºipci din lemn trase la rindea, aplicaþi pânzã din in(fixatã pe partea din spate a ramelor ºi capsatã din loc în loc). Apoi, aplicaþipeste pânzã douã straturi de vopsea de bazã, în ce nuanþã doriþi (în exemplulnostru, a fost utilizat un amestec de culori: muºtar, verde-iarbã ºi fistic).Dupã uscare, lipiþi pe fiecare pãtrat câte douã frunze de stejar (sau oricealtceva doriþi) cu nervuri pronunþate ºi, dupã aceea, aplicaþi cu grijã un altreilea strat de vopsea de dispersie.

MisiuneaCASA 1/05 9

inte

rio

rdecât sã dea un plus de inedit.În cazul în care unele imper-fecþiuni ce sunt mai vizibile vãîngrijoreazã, aveþi oricând posi-bilitatea de a le remedia.

Pentru cei mai creativi dintredumneavoastrã, majoritatea fir-melor producãtoare de vopseleoferã ºi sisteme speciale, carecuprind (pe lângã cea de bazã)glazurã ºi tencuieli ce pot fi rea-lizate cu pensula sau ºpaclul.Peste toate aceste tencuieli pu-teþi aplica vopsele acoperitoareîn dispersie sau lacuri. Pereþiitencuiþi pot dobândi un efectdeosebit de viu, fie ºi doar prinaplicarea de vopsea-glazurã. Înfuncþie de structura tencuielii,pigmenþii de culoare sunt ab-sorbiþi diferit, putând fi obþinutediverse nuanþe.

Pregãtirea suprafeþei de bazã

În cazul în care vã propuneþizugrãvirea peretelui cu ajutorulvopselei-glazurã ºi aplicareatehnicilor de �„pieptãnare�“ sau�„ºtergere cu mãnuºa�“, trebuiesã vã asiguraþi cã suprafaþa debazã nu absoarbe prea repedeumiditatea, deoarece toateaceste tehnici pot fi realizatenumai pe un perete umed. Prinurmare, se recomandã sã uti-lizaþi ca bazã vopselele cu latexsau cele în dispersie cu luciumediu satinat sau foarte satinat.Ele permit vopselei-glazurã sãrãmânã cât mai mult timp�„deschisã�“, deci prelucrabilã.

În cazul tehnicilor de presare,ºtampilare, ºablonare ºi �„pete�“este avantajos sã luaþi ca bazãvopselele mate. Acestea suntabsorbite uºor de perete ºi nupermit împrãºtierea în lateral aformelor �„ºtampilate�“ deoarecese usucã foarte repede. Pentruaplicarea unor modele diferitepot fi utilizate lacuri, glazuri ºivopselele în dispersie. Puteþiobþine un efect deosebit dacãfolosiþi nuanþe metalice (pe carele puteþi gãsi în magazine, darpot fi produse ºi prin diluareacu apã a dispersiilor). Acestemodele sunt scoase în evidenþãîn mod special de nuanþele care

Pãtrate ºtampilate Celor mici, dar nu numai lor, leplace foarte mult sã ºtampileze.Aceastã operaþie poate fi realizatãcu ajutorul unor cartofi tãiaþi în anumite forme sau a unor bureþei.ªtampilarea unor pereþi întregi estedestul de grea ºi obositoare, deaceea este mai bine sã vã limitaþi lasuprafeþe mici (borduri, încadrãri,niºe). Cu cât ºtampila este maimare, cu atât mai greu este de ma-nevrat, însã veþi progresa mai repe-de. În imaginea noastrã ºtampila afost realizatã dintr-o placã din lemn,pe care au fost lipite niºte pãtrãþele din burete. Pe spatele plãcii puteþiimproviza un mâner, prin lipirea unei simple bucãþele din lemn.

Pete decorativeÎn general, nu ne place sãvedem pete pe suprafaþapereþilor, dar ele pot aveaºi un rol estetic! Acesteefecte pot fi obþinute îndouã moduri, fiecaredintre ele presupunândaplicarea în prealabil aunei vopsele de bazã. Încazul primei metode, veþifolosi o bucatã de pieleînmuiatã în vopsea deculoare contrastantã pecare o veþi aplica, din locîn loc, pe perete. În cazulcelei de-a doua, puteþiutiliza o vopsea de bazãhidrofugã (de exemplu:vopsea cu luciu demãtase). Peste aceasta, va fi aplicatã o glazurã înnuanþa asortatã, caretrebuie îndepãrtatã câteste încã umedã, cu o rolãspecialã sau un trafaletadaptat (vezi imagineaalãturatã). Aveþi la dispo-ziþie libertatea de a vãalege culorile. Înexemplul nostru, a fostutilizatã o nuanþã de bleupentru peretele din faþaferestrei ºi una de bejpentru cel �„decorat�“.

MisiuneaCASA 1/0510

vopsirea pereþilor

Straturi de culori contrastanteÎn partea de jos a peretului a fostaplicatã o culoare închisã, iar în ceade sus una deschisã. Acest efect esimilar celui din încãperile prevãzutecu lambriuri din lemn. Combinaþiarezultatã conferã camerei un aernobil ºi sobru. Deoarece contrastuleste maxim în punctul în care celedouã straturi se ating (punctsituat de regulã, la nivelul privirii),efectul poate fi prea puternic. Pentrudiminuarea lui, puteþi introduce unal treilea strat, evitând prin acestprocedeu formarea unor linii dedelimitare a culorilor. Trebuie doarsã aplicaþi o tencuialã structuralã cutrafaletul, sã o finisaþi cu peria ºi sãaplicaþi glazura de efect.

Tonuri în trepteSuprafeþele ton pe ton în nuanþe diferiteau întotdeauna un efect armonios, indi-ferent dacã sunt folosite culori reci saucalde. Utilizarea unor tonuri diferite pepereþii aceleiaºi camere conferã un efectde ansamblu deosebit. De exemplu,dacã aplicaþi un ton pastelat deschis înzona ferestrelor, atunci lumina zilei va fi reflectatã mai bine. La fel, mobila sau tablourile pot fi puse în valoare de culoarea pereþilor din spatele lor. În modelul prezentat, peretele cu suprafaþa cea mai micã este vopsit în tonul cel mai închis (încãrcat), pentru a echilibra proporþiile încãperii.

Modele executate cu ajutorul unui ºablonExistã diferite ºabloane confecþionate cu folie din material plastic, dar asta nuînseamnã cã nu vã puteþi crea propriul dumneavoastrã model, decupându-ldin carton stratificat sau dintr-o folie groasã din plastic cu ajutorul unui cutter. Formele cele mai simple se preteazã la camerele copiilor, elementeledecorative cu specific mediteranean sunt ideale pentru baie, iar bordurile ro-mantice (trandafiri, liliac etc.) pentru sufragerie ºi dormitor. Aplicaþi vopseauape ºablon cu ajutorul pensulei sau trafaletului, având grijã sã nu-l încãrcaþiprea mult, pentru cã elementele aplicate pronunþat nu au efectul scontat.

prezintã reflexe de argintiu, au-riu sau arãmiu.

Pentru a putea realiza acesteaºa-numite �„efecte creative�“(culori în straturi, aplicare deºtampile, pete etc.) trebuie sã vãasiguraþi cã peretele pe care leaplicaþi este drept (gletuit, ºpã-cluit, tencuit), pentru ca efectulpe care doriþi sã-l obþineþi sã nufie influenþat de neregularitãþilesuprafeþei de bazã.

În cele din urmã, în cazulamenajãrii unei încãperi cunuanþe monocolore, suprafaþatrebuie sã fie atât netedã, cât ºineregulatã. Poate fi obþinut unefect interesant ºi dacã anteriorau fost aplicate þesãturi din fibrãde sticlã, tapet din hârtie sau la-vabil cu model, suprafeþele ºiculorile devenind mult mai vii.Efecte deosebite pot fi obþinuteºi prin utilizarea vopselelor cudispersie (latex cu luciu satinatsau aprins).

MisiuneaCASA 1/05 11

jurnal de ºantierju

rna

l

Jurnalul de ºantier vã va prezenta peripeþiile personajului nostru

în încercarea sa de a-ºi consolida/renova casa ºi de a-ºi construi

un garaj. Omul nostru vã povesteºte etapele demersului sãu,

actele necesare ºi felul în care colaboreazã cu specialiºtii.

în 80 de zileAutorizaþia de construcþie

MisiuneaCASA 1/0514

Autorizaþia de construcþieAutorizaþia de construcþie

IERI am avut o întâlnire cu un arhitect,care mi-a oferit un proiect pe o sumã maimult decât avantajoasã. Am renunþat, pen-tru cã nu-mi oferea decât proiectul pentruautorizaþia de construcþie, fãrã documen-taþiile de rezistenþã ºi instalaþii, care suntrealizate de alþi specialiºti. Aº fi fost nevoitsã-i caut singur ºi sã-i plãtesc separat, sausã continui încãlcând legea.

Cea de-a doua tentativã cu un arhitect afost mai norocoasã. Este vorba de unulrecomandat de un prieten. Are drept desemnãturã, ceea ce este obligatoriu, ºi mi-alãsat impresia cã putem comunica. Cred cãne vom înþelege bine, mai ales dacã nu îmicere o sumã prea mare pentru serviciileprestate. În special pentru cã în acestea suntincluse ºi cheltuielile cu proiectanþii despecialitate. Am stabilit ce avem de fãcut:consolidarea, schimbarea instalaþiilor care,fie vorba între noi, sunt de pe vremea buni-

cului, refacerea tencuielii, unde este cazul,schimbarea învelitorii acoperiºului... Ce sãzic, avem destulã treabã. Nu am discutatdespre culorile pereþilor ºi gresia din bu-cãtãrie, dar nu e timpul pierdut.

Mi-a fãcut un calcul al costurilor ºi amînghiþit în sec. Mai scoatem de aici, mairenunþãm acolo... Pânã la urmã am ajuns laun consens. Comisionul lui e de 7% dinvaloarea lucrãrii, ceea ce nu-i puþin, dar nicimult, însã am încredere cã va merita banii.Aceastã sumã nu include taxele ce trebuieplãtite la primãrie. În plus, am convenit cãmã va þine la curent cu toate autorizaþiile ºiavizele pe care le va obþine.

Pentru început avem nevoie de Certi-ficatul de Urbanism, scop în care am depusla primãrie un dosar care cuprinde: planuricadastrale, dovada achitãrii taxei, cerere tipºi copie legalizatã dupã contractul devânzare-cumpãrare.

Decizia e luatãCASA MEA nu mai aratã ca în foto-

grafiile din album fãcute în urmã cu 30de ani. I-a cãzut tencuiala pe ici-pecolo, au apãrut crãpãturi pe la colþuri,þigla stã sã cadã dar aºteaptã o victimã...

M-am decis! Trebuie luate mãsuri: o consolidez, o renovez ºi o fac frumoa-sã. Printre altele, mi-aº construi ºi ungaraj. Cu ce-mi dau pãrinþii ºi cu ce scotde la bancã, fac un credit ºi mã apuc de treabã.

ªtiu cã am nevoie de autorizaþiepentru orice fel de lucrare, indiferentdacã este vorba de construcþii, conso-lidãri sau modificãri care afecteazãstructura de rezistenþã.

Pentru locuinþa mea, sunt insuficientecâteva lucrãri de reparaþii ºi întreþinere,caz în care nu aº fi avut nevoie deautorizaþia de construcþie, ci numai ocerere de înºtiinþare a primãriei în acestsens. În plus, sunt hotãrât sã fac totul cala carte, fãrã a fi nevoit sã plãtesc vreoamendã.

Am auzit cã o construcþie fãrã auto-rizaþie te poate trimite la tribunal ºi cã s-ar putea sã se complice situaþia, iar în-chisoarea este una dintre variante...

Chiar dacã nu aº ajunge pânã acolo,intrarea în legalitate ar deveni mai dificilã decât obþinerea autorizaþiei,pentru cã implicã proiecte de specia-litate care sã dovedeascã dacã lucrareaexecutatã afecteazã din punct de vederestructural ºi estetic construcþia asupracãreia s-a intervenit.

Aºa cã aleg sã fac totul legal.

Ziua 1 Ziua 4La masa negocierilor

AM PRIMIT Certificatul de Urbanism,care se elibereazã în maximum 30 de zile dela depunerea dosarului. Am aflat, cu aceas-tã ocazie, cã existã planuri urbanistice ge-nerale, zonale ºi de detaliu, pe care locuinþamea trebuie sã le respecte. Am mai aflat ºifaptul cã fiecare primãrie are propriul re-gulament local de urbanism care are pre-vederi speciale de la o localitate la alta. Încertificat scrie cã am voie sã-mi construiesco casã cu maximum douã etaje, aºa cum

sunt majoritatea clãdirilor de pe strada meaºi cã îmi pot extinde locuinþa cu pânã la 30de metri pãtraþi la nivelul solului. Perfect,îmi pot face ºi garaj! De asemenea, estearãtatã în el ºi pânã la ce distanþã faþã destradã pot construi, sau cum pot facedemolarea ºi amenajarea.

Arhitectul mi-a fost, iarãºi, de mare folos,întrucât el ºtie cu exactitate la ce uºi sã batãºi ce trebuie sã cearã. În aceastã etapã m-aajutat sã obþin o mulþime de avize: pentru

canalizare (Compania Naþionalã Apele Ro-mâne), reþelele de curent electric (Elec-trica), telefon (Romtelecom), gaze (Distri-gaz), energie termicã, de la pompieri, salu-brizare, Sanepid, Ministerul Culturii (numaidacã se aflã într-o zonã istoricã, este clasatãca monument de arhitecturã sau cu valoarearhitecturalã/ambientalã), Apãrarea LocalãAntiaerianã, Ministerul Mediului ºi Gos-podãririi Apelor.

Noroc cã nu am avut casa lângã aeroportsau lângã vreo unitate militarã, pentru cãmi-ar fi trebuit avize speciale de laAutoritatea Aeronauticã Civilã Românã ºide la Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Ziua 30

Avize, autorizaþii, certificate


jurn

al

DOSARUL pentru Autorizaþia deConstrucþie pe care o voi obþine de laprimãrie este complet. La Certificatul deUrbanism am adãugat toate avizele luatetot de acolo, precum ºi o serie de acte su-plimentare: cerere tip, copie dupã actul deproprietate asupra casei, memoriul tehnicîntocmit de proiectant, fiºele tehnice pentruavizele obþinute ºi certificatul de rol fiscal.

De asemenea, voi da o declaraþie pepropria rãspundere cã nu am nici un fel delitigii privind proprietatea asupra casei sau terenului.

Dosarul trebuie sã mai cuprindã nume-roase planuri ºi schiþe din care sã reiasãunde voi construi garajul ºi pe ce fel defundaþie, planurile de arhitecturã ale casei(aºa cum va arãta), ale acoperiºului ºi faþa-delor (adicã proiectul de arhitecturã ºi celede instalaþii avizate de verificatori de specialitate). Am început sã mã pricep sã

descifrez schiþele, nu e chiar aºa dificil. Laproiect mai lucreazã ºi alþi specialiºti,printre care un inginer care a proiectat re-zistenþa casei ºi altul pentru instalaþii.Aceºtia sunt responsabili pentru soliditateaclãdirii, respectiv pentru funcþionarea co-respunzãtoare a reþelelor de apã curentã,energie electricã, gaze etc. Toate îmi vor finecesare ºi mai târziu, când lucrãrile vor fiexecutate efectiv.

De proiectarea branºamentelor nu amnevoie, pentru cã acestea existã deja. În cazcontrar, aº fi fost nevoit sã apelez la o firmãautorizatã ºi sã plãtesc în avans pentruaceastã lucrare.

În final, am plãtit o taxã pentru eliberareaautorizaþiei de construcþie care costã ma-ximum 1% din valoarea devizului, adicãdin suma pe care proiectantul a estimat cã ovoi investi.

Am adãugat chitanþa la dosar.

Ziua 31

Am depus dosarulÎN SFÂRªIT, am adunat toate �„hâr-

tiile�” ºi am fost din nou la Primãrie, la Serviciul de Urbanism. Autorizaþiade construcþie trebuie semnatã de însuºiArhitectul ªef. Legea spune cã rãs-punsul trebuie sã ne parvinã în cel mult30 de zile. Dacã din dosar lipsesc acte sau avize, vom face completãrile ºi vom mai aºtepta 30 de zile. Sper sãnu fie cazul.

Ziua 45

De acumpot începeAZI AM PRIMIT mult-aºteptatul do-

cument, fãrã a fi nevoie de vreo com-pletare. În sfârºit, mã pot apuca detreabã ºi nu am emoþii cã voi avea pro-bleme mai târziu.

Termenul de finalizare stabilit demine este de un an ºi am dreptul la oprelungire de încã pe atât. Cu arhitectulvoi colabora în continuare pentru fiecareetapã a lucrãrii. Deja pot spune cã amconsultanþã de specialitate. Dar ºtiþi cemi-a spus ieri? Cã am nevoie de uninspector de ºantier, adicã un inginerautorizat care sã supravegheze lucrarea.

Nu cumva cunoaºteþi pe cineva care sepricepe? Oricum, vã voi povesti data vii-toare cum am reuºi sã mã descurc ºi cuaceastã problemã.

Ziua 76

MisiuneaCASA 1/0516

jurnal de ºantier

Taxã de eliberare de 1%

În seria de articole �„Versus�“ ne propunem sã vã prezentãm materiale pentru construcþii sau tehnologii utilizate, de regulã, în acelaºi scop în cadrul unei lucrãri. Veþi regãsi aici caracteristicile fiecãreia dintre ele, astfel încât sã puteþi hotãrî încunoºtinþã de cauzã care dintre acestea se potriveºte cel mai bine dorinþelor dvs.

versus

Fundaþia casei este gata. Arhitectul a stabilit deja detaliile pentru structura de rezistenþã ºi principalele materiale necesare.

Cu siguranþã, aþi decis dacã veþi folosi cãrãmidã (blocul ceramic) sau BCA (beton celular autoclavizat) pentru pereþi.

Totuºi, poate mai aveþi îndoieli ºi doriþi sã vã fie confirmatã alege-rea bunã. Tocmai de aceea vã prezentãm cele mai importante

aspecte legate de acest subiect, pe care e bine sã le luaþiîn considerare când ajungeþi la zidãrie.

Cãrãmidã sau BCA?Cãrãmidã sau BCA?

S fatul nostru este ca de la început sãluaþi în considerare doar materialelede bunã calitate, agrementate ºi reco-

mandate de specialiºti pentru orice lucraredoriþi sã realizaþi. Materialele mai ieftine ºineautorizate produc în timp unele pagube ºicheltuieli suplimentare care, în cel mai buncaz, mãresc nivelul investiþiei la aceaºivaloare ca în situaþia în care aþi fi utilizatproduse bune calitativ. În cazul nostru, potapãrea �„surprize�“ precum ziduri crãpate,cãderea tencuielii, infiltraþii, igrasie etc.Fereascã Dumnezeu de un cutremur!

Mai scump, dar mai sigurCosturile de producþie ale elementelor de

zidãrie sunt influenþate în mare parte deconsumul de energie, materiile prime uti-lizate ºi transport. Totuºi, vã veþi convingecã banii nu vor fi cheltuiþi în zadar, ci cã vãveþi recupera investiþia, fie pe termen scurtprin economisirea manoperei sau a altormateriale necesare construcþiei, fie mai târ-ziu prin reducerea consumului de energiepentru încãlzirea locuinþei.

Ca ºi dumneavoastrã, constructorii au in-teresul de a folosi materiale de cea mai bunãcalitate. Referindu-ne strict la cele analizateaici, printre altele calitate înseamnã blocurimari cu suprafeþe cât mai netede posibil.

Din aceste caracteristici apar rapiditatea înexecuþie ºi zidurile fãrã denivelãri. Primeleconsecinþe favorabile din punct de vederefinanciar sunt un consum mai mic demortar pentru îmbinare ºi economiede material la tencuieli.

Ventilaþie naturalã prin pereþi

Cãrãmida ºi BCA au o pro-prietate importantã, aceea cã lasãpereþii sã �„respire�“, creând astfel oventilaþie naturalã a camerelor ºi,implicit, o atmosferã sãnãtoasã pentrudumneavoastrã. Astfel, veþi beneficiade aerisire naturalã fãrã pierderi mari decãldurã, iar prin diminuarea umiditãþii dinaer va fi evitatã apariþia mucegaiului. Pede altã parte, aceastã calitate im-plicã ºi un risc în mãsura în carenu acordaþi atenþia cuvenitãdepozitãrii celor douã mate-riale, urmãrind evitareaumezelii. În ambele cazuri,dar mai ales pentru BCA,porozitatea ºi canalele dininterior au drept urmareabsorbþia lichidelor. Odatãintratã în interiorul calupu-lui, apa nu se va evapora decât


dupã o perioadã lungã de timp, provocândigrasie ºi �„pãtând�“ pereþii. De aceea, trebuiepãstrate fie în spaþii închise (hale, magaziietc.), fie pe un suport din lemn ºi acoperitecu o prelatã sau folie impermeabilã. Dinacelaºi motiv, e recomandat sã nu întârziaþiprea mult tencuirea pereþilor ºi sã-i lãsaþi învoia capriciilor naturii.

Cãrãmida este portantã...Cãrãmida clasicã (�„plinã�“) a fost testatã

de om în miile de ani de experienþã în cera-micã, fiind un material rezistent la presiuneºi umiditate. Realizatã din argilã arsã, a fostdezvoltatã în timp astfel încât, în prezent,avem la dispoziþie o mare varietate de tipuride blocuri ceramice, numite uneori termo-blocuri sau cãrãmidã eficientã. Principiulconstã în folosirea golurilor interioare de aerca material termoizolant. Aerul este încã celmai ieftin material izolant cunoscut.

Una dintre calitãþile sale importante estecapacitatea de a �„participa�“ la structura derezistenþã a clãdirii. În acest sens, ingineriispun cã are proprietãþi portante, ceea ce, peînþelesul nostru, înseamnã cã pereþii dincãrãmidã preiau o parte din greutateaconstrucþiei, fiind redus astfel consumul debeton ºi oþel utilizate la structura de rezis-tenþã. Cãrãmida este mai grea decât BCA,un metru cub cântãrind 900 kg. Specialiºtiirecomandã ca pereþii exteriori din cãrãmidãsã fie realizaþi cu grosimea de 37,5 cm,obþinându-se astfel o clãdire solidã, feritãde frig sau caniculã. O grosime mai mare nuaduce beneficii demne de luat în seamã. Înplus, banii pe care îi economisiþi pot fi uti-lizaþi pentru alte etape de ºantier. În cazulcompartimentãrilor interioare nu sunt ne-cesare ziduri mai mari de 15-20 cm, însãmare atenþie la izolarea fonicã a camerelor.Probabil cã nu doriþi sã auziþi ce se întâmplãîn camera de alãturi ...

În unele þãri din Europa existã o procedurã standard care prevede ca fiecare cãrãmidã sã fie înseriatã ºi înregistratã separat.

vers

us

cãrãmidã sau bca?

MisiuneaCASA 1/0418

Blocul ceramic din imagine

este strãbãtut de canale verticale

ce asigurã termoizolarea. Circa

30% din cãldura unei locuinþe este

pierdutã prin pereþii neizolaþi.

...dar BCA este uºor!BCA a fost inventat în urmã cu circa un

secol ºi este fabricat cu praf de calcar, nisip,apã ºi diferiþi aditivi care ajutã la formareagolurilor de aer din interior. Acest materialeste un bun termoizolator, uºor (un metrucub cântãreºte circa 700 de kg) ºi poate fiutilizat atât pentru zidurile exterioare, cât ºipentru cele interioare.

Spre deosebire de cãrãmidã, acesta nu arecalitãþi portante. Arhitecþii recomandã utili-zarea BCA doar pentru pereþi ce nu suportãgreutatea imobilului ºi dacã structura derezistenþã este executatã cu cadre din betonarmat sau elemente metalice. Grosimea op-timã a zidurilor, potrivitã pentru clima dinþara noastrã, este de 30-35 cm, excluzândtencuiala ºi termoizolaþia.

În depozitele cu materiale pentru con-strucþii pot fi gãsite blocuri BCA de mãrimistandard diferite. Pentru cereri speciale dinpunct de vedere al dimensiunii, poate fi datão comandã fãrã plata suplimentarã, pentrucã BCA este fabricat în blocuri de câþivametri cubi, care sunt taiate dupã necesitãþi.Printre facilitãþile oferite de comercianþisunt transportul gratuit, însã numai pentru

cantitãþi mari �– un camion încãrcat cu 20 detone, de exemplu �– ºi doar pentru destinaþiiapropiate de furnizor.

În ultima perioadã, este pus tot mai multaccent pe calitãþile BCA, mai ales pegreutatea lui redusã. Din acest motiv esteutilizat ºi pentru pardoseli, înlocuind ºapa.

Acesta este un avantaj pentru cã, spre deo-sebire de ºapele din beton, nu �„încarcã�“planºeele ºi rezistã bine la presiune.Menþionãm cã BCA, ca ºi cãrãmida, nu vafi utilizat pentru suprafeþele solicitate lafrecare, decât în cazul în care sunt acoperitecu gresie, parchet, linoleum etc.


Aºadar, cãrãmidã sau BCA?Probabil cã dupã toatã aceastã dizer-

taþie vã întrebaþi care dintre cele douãmateriale vã avantajeazã? Rãspunsulnostru este acelaºi cu cel pe care îl veþiprimi de la orice arhitect sau constructor,ºi anume cã e dificil de fãcut o evaluarefãrã a cunoaºte toate detaliile lucrãrii.De asemenea, conteazã ºi amplasareaºantierului pentru cã materialele aupreþuri diferite în Bucureºti comparativcu restul þãrii, într-o zonã de câmpie sauîntr-una de munte. Acelaºi lucru seîntâmplã ºi cu mâna de lucru.

Este interesant de menþionat faptul cãun metru cub de blocuri ceramice ºi unulde BCA, asemãnãtoare ca dimensiuni ºide cea mai bunã calitate, pot fi achiziþio-nate la preþuri apropiate. Sfatul nostrueste sã purtaþi un dialog cu specialiºtii,apelând la cunoºtinþele ºi experienþa lor.Þineþi cont de faptul cã siguranþadumneavoastrã este în mâinile lor.

P.S. O casã ieftinã în construcþie

este scumpã în exploatare!

BCA este utilizat pentru �„umplerea�“

cadrelor din beton armat ale unei

clãdiri, aºa cum puteþi vedea în ima-

gine. Spre deosebire de cãrãmidã,

acesta nu are calitãþi portante.

Vechea pardosealã a fost îndepãrtatã,iar planºeul foartebine curãþat. Dardupã aceastã ope-raþie constatãm cãplanºeul prezintãdenivelãri mari...

Mai întâi am nivelat planºeulcu material deumplere ºi apoiam turnat ºapã.

Pardosealã din lemn pe ºapã cu fibre din ipsos

tehnologii noi

Confort la picMisiunea

CASA 1/0420

Confort la pic

pardoseala

ioarele noastre

O structurã de pardosealã trebuie sã fie executatã corect de la bazã dacã doriþi ca rezultatul sã fie convingãtor. În cazul prezentat de noi, materialul de umplere ºi egalizare niveleazã planºeul neuniform, iar ºapa asigurã izolaþia ºi uniformitatea planului.


O structurã de pardosealã trebuie sã fie executatã corect de la bazã dacã doriþi ca rezultatul sã fie convingãtor. În cazul prezentat de noi, materialul de umplere ºi egalizare niveleazã planºeul neuniform, iar ºapa asigurã izolaþia ºi uniformitatea planului.

ioarele noastre

Dacã doriþi sã vã schimbaþipardosela, o posibilitate ar

fi sã o scoateþi pe cea veche ºi são înlocuiþi, pur ºi simplu, cu unanouã. Pe termen scurt, n-ar fideloc o variantã greºitã. Însã,dacã vã doriþi o soluþie esteticãºi durabilã pentru locuinþa dum-neavoastrã, nu are rost sã trataþilucrurile superficial ºi sã riscaþisã fiþi nevoit mai târziu sã repe-taþi aceastã mãsurã. În afarã deasta, în ziua de azi renovãrile numai vizeazã doar finalitateaesteticã a lucrãrii, ci ºi obþine-rea unui grad de confort maimare decât cel anterior. Iatã dece ne-am hotãrât sã vã prezen-tãm altceva decât soluþia mini-malã de la început.

Structura de pardosealã pecare v-o propunem în acest arti-col nu asigurã doar o bazã planãºi uniformã pentru podeaua ma-sivã din lemn, ci ºi o izolaþiefonicã ºi termicã superioarãcalitativ. Aceasta din urmã esteobþinutã în special datoritã stra-tului de spumã durã de 30 mm,existent pe partea inferioarã aelementelor de ºapã uscatã for-matã din douã plãci cu fibre dingips-carton.

Montajul uscat: rapid ºi simplu

Când vã apucaþi de lucrãri derenovare în locuinþã este foarteimportant sã nu pierdeþi preamult timp, astfel încât camerelesã poatã fi utilizate din noufoarte repede. Pe de altã parte,atunci când am încercat sã adu-cem modificãri în interiorulconstrucþiilor mai vechi, ne-amlovit deseori de anumite limitegenerate în special de calculele

1. Pentru o bunã izolare fonicã între pardosealã ºi pe-rete aplicaþi mai întâi, de jur-împrejur, o bandã izolantã(noi am folosit un produs pe bazã de spumã).

2. La exact un metru peste înãlþimea doritã a ºapei veþitrasa un brâu pe perete. Aceasta este conceputã ca reper,distanþa pânã la duºumea trebuie sã fie constantã.

5. Dupã turnarea materialului de egalizare, îl nivelaþi ºiapoi îndepãrtaþi ºabloanele. Nu uitaþi cã întotdeauna selucreazã înspre direcþia uºii.

6. Pentru piesele ce vor fi aºezate în colþuri, tãiaþi ambe-le falþuri proeminente. La restul elementelor de pe primulrând veþi îndepãrtata doar falþul dinspre perete.

9. În maximum zece minute trebuie sã montaþi ur-mãtorul element. Deoarece acesta are un falþ în trepte,totul va merge foarte uºor. Poziþionaþi-l...

10. ...paralel cu rândul anterior, apoi daþi-i drumul în-cet. Elementele se vor lipi ºi de-a lungul rosturilor de îm-binare, pentru cã adezivul expandeazã puþin.

Elementele ºapei trebuieaºezate drept pe toatã su-prafaþa pardoselei. Dacã aparuºoare denivelãri pe zone mi-ci, acestea pot fi uniformizatecu un profil de aºezare, învreme ce zonele mai mari vorfi îndreptate cu ºpaclul.

Sfatul nostru

MisiuneaCASA 1/0422

pa

rdo

sea

latehnologii noi

de rezistenþã. Avantajele aºa-zi-sului �„montaj uscat�“ suntevidente în ambele situaþii pecare le-am expus mai sus. Înexemplul pe care vi-l propunemalãturat, realizarea unei noi par-doseli dureazã în cel rãu cazmaximum douã zile!

Duºumelele cu denivelãriproeminente pot fi egalizate cuajutorul unui material de um-plere special creat pentru astfelde cazuri. Noi am folosit unulmineral cu granulaþie poroasã,pe care l-am turnat direct pe ba-za portantã ºi apoi l-am nivelat.Pentru ca dimensiunile ºapeiuscate (ºi, prin urmare, înãlþi-mea finalã a pardoselei) sã nurãmânã la voia întâmplãrii, tre-buie sã vã orientaþi prin trasareaunui brâu la înãlþimea de 1 m(mãsurat începând de la podea)pe toatã circumferinþa camerei,exact deasupra înãlþimii pe caredoriþi sã o daþi pardoselii. Aces-ta poate fi executat cu ajutorulunui metru de tâmplãrie ºi obandã adezivã.

Dupã ce aþi realizat acestbrâu, puteþi mãsura în jos,plecând de la el, stabilind astfelexact înãlþimea ºinei de nivela-re ajutãtoare.

Lejerºi continuu

Modulele ºapei urmeazã a fimontate într-o îmbinare, în ace-laºi timp lejerã, cât ºi continuã.Prin �„lejer�“ înþelegem cã laaºezarea modulelor trebuie sãaveþi grijã sã nu se formeze oprizã rigidã cu planºeul ºi pe-reþii. Din elementele individua-le de care am vorbit mai sus este

3. Pozitionaþi pe orizontalã prima ºinã de nivelare, pen-tru a putea începe operaþia de egalizare. Apoi turnaþi ma-terialul de umplere.

7. Deoarece dupã nivelare nu trebuie sã cãlcaþi pe mate-rialul de umplere, veþi aºeza niºte �„insule�“ de trecereconfecþionate, de exemplu, chiar din elementele ºapei.

8. Lipiþi unul de celãlalt elementele ºapei aplicând, cuajutorul flaconului special, douã rânduri de adeziv, la dis-tanþa adecvatã.

11. Elementul este presat cu ajutorul propriei dumnea-voastrã greutãþi corporale. Apoi fixaþi zona falþurilor înºuruburi cu prindere rapidã.

12. Luaþi mãsura ultimului element de ºapã de la pe-rete, pentru a-l tãia la dimensiunea corectã. Cu bucata rã-masã puteþi începe rândul urmãtor...

Din secretelemeºterilor

Folie contra umezeliiÎn cazul unor planºee masive ca-re pot prezenta umiditate, sau aunora aflate deasupra subsolu-lui, garajelor ºi spaþiilor neîncãl-zite vã recomandãm sã aºezaþi o folie din poliester, ca mijloc de protecþie contra umezelii.Aceasta va fi aplicatã direct pe îmbinãri, cu o suprapunere de cel puþin 20 cm.


4. Cu ajutorul unui dreptar ºi a unei nivele cu bulã deaer amplasaþi în mijlocul camerei o a doua ºinã de nive-lare, corespunzãtoare celei dintâi.

realizatã, de fapt, o singurã pla-cã mare, compactã, izolatã fonicde pereþii încãperii printr-o ban-dã izolantã specialã, montatã înprealabil.

Ca sã revenim la �„lejer�“ ºi�„continuu�“, specificãm cã prin�„continuu�“ înþelegem faptul cãmodulele individuale ale ºapeisunt aºezate rând cu rând, unuldupã celãlalt, astfel încât sã fieposibilã demararea ºirului ur-mãtor cu bucata rãmasã de lacapãtul celui anterior (cu con-diþia ca aceasta sã aibã cel puþin20 cm lungime). În modul aces-ta, veþi reuºi sã faceþi o econo-mie însemnatã de material deconstrucþie, reducând în acelaºitimp pierderile la minimum.Trebuie evitate însã rosturile în-cruciºate care pot inevitabilapãrea. De asemenea, vã sfã-tuim sã pãstraþi un decalaj alrosturilor de cel puþin 20 cm.

Presupunând, în acest mo-ment, cã aþi reuºit sã aºezaþicorect modulele ºapei, aºa cumam prezentat mai sus, nu vã mairâmâne decât sã le lipiþi ºi prin-deþi în ºuruburi. Aceaste ope-raþiuni vor fi realizate numai înzona în care modulele se supra-pun (sau a falþului). Acest trucsimplificã montarea lor, ºi pro-voacã o solicitare mai mare apunctelor ºapei uscate în zonelede îmbinare.

În ceea ce priveºte pardosealapropriu-zisã, totul este posibilîn principiu dacã este folositã casuport o ºapã uscatã. În cazul pecare vi l-am prezentat, noi ammontat o pardosealã din lemnmasiv, în îmbinare lejerã. Scân-durile individuale din lemn suntfixate pe partea inferioarã cubride elastice.

Foto

: Stu

dio

War

ner

13. Dacã aþi procedat corect, atunci va ieºi puþin adezivîntre rosturile de îmbinare. Dupã uscarea completã, aces-ta va fi îndepãrtat cu ajutorul unui ºpaclu.

14. În final, rosturile de îmbinare ale elementelor ºapeisunt nivelate cu ajutorul unui ºpaclu special pentru ros-turi. La fel procedaþi ºi la capetele ºuruburilor.

17. Întoarceþi scândurile pe partea cealaltã ºi aºezaþi-lecu brida pe canelura celor montate anterior. Scânduriledin acelaºi rând vor fi prinse la capete, bridã pe canelurã.

18. Pentru a introduce brida elasticã din oþel inox arândului anterior în canelura de pe partea inferioarã ascândurii, utilizaþi ciocanul ºi pene ajutãtoare din lemn.

pa

rdo

sea

latehnologii noi

15. Este momentul sã treceþi la aºezarea propriu-zisã aparchetului. Fixaþi mai întâi cu bandã adezivã repere pen-tru montarea scândurilor din lemn.

16. Introduceþi bridele elastice de fixare din oþel inox încanelurile de prindere de pe partea inferioarã a scânduri-lor lovindu-le uºor cu ciocanul.

MisiuneaCASA 1/0424

Conform producãtorilor deºape, nu orice tip de parchetmasiv este potrivit pentru a fimontat pe elemente cu fibrãdin ipsos. Stratul de aºezaretrebuie sã se poatã dilata încazul unei eventuale umflãri.De aceea, e bine sã clarificaþide la bun început de ce tipde ºapã aveþi nevoie.


bricolaj

Totul porneºte de la acest biblioraft, ale cãrui dimensiunisunt: 31 x 10 x 25 cm.Nu va fi deloc greu sã calculaþi câte plãcide PAL vã trebuie pen-tru a croi ºi asambla elementele necesare realizãrii uneia sau alteia dintre cele 4 ideipe care vi le propunem.

oliþe transparenteP

Module moderneModule moderneMisiunea

CASA 1/0526

Uºor de realizat, dar cu un efect senzaþional!Uºor de realizat, dar cu un efect senzaþional!

3. Rafturile din placaj se ºlefuiescuºor înainte de a fi vopsite. În felulacesta, îndepãrtaþi ºi eventualeleresturi de clei.

4. Pe suprafeþele exterioare vor fiaplicate douã straturi de lac acrilic(grundul ºi stratul final). În interi-or, bibliorafturile rãmân nevopsite.

Ideea 1: Poliþe transparente

Scule necesare:Maºinã de gãurit, burghiu pentru lemn ! 3 mm/4 mmBurghiu pentru piatrã ! 10 mmPolizor cu miºcare oscilatorie,hârtie abrazivã 120/180ªurubelniþãPensulã/rolã de vopsit

Materiale necesare:8 bibliorafturi din lemn1 placã-suport din lemn (16 mm,125,5 cm x 19 cm)3 poliþe din sticlã (75 x 35 x 0,6cm)16 holºuruburi 3,5/164 dibluri corespunzãtoareªuruburi cu filet M6/40 mmGrund, vopsea ºi lac acrilic Clei pentru lemn

C

B

A

19

35

75

125,5

A

C

B

1. Bibliorafturile vor fi încleiate peo placã-suport (pãstrându-se întreele o distanþã exactã pentru rostu-rile poliþelor din sticlã).

2. Ulterior, placa trebuie prinsã înºuruburi pe perete. Aveþi grijã sãfolosiþi un diblu corespunzãtorperetului pe care va fi fixat.

4 ideitativ cu role

afturi pentru reviste

ãsuþã de servit

R

M

S


4 i

dei

bricolaj

V -aþi gândit vreodatã câtearanjamente de efect puteþi

obþine dintr-un simplu biblio-raft, folosit în mod obiºnuit casuport de ziare ºi reviste? Esteuluitor câte pot fi realizate dinel ºi cât de simplu este totul! Vãtrebuie doar puþinã imaginaþie,talent ºi spirit practic.

Am ales pentru dumneavoas-trã patru idei prin care puteþi�„adapta�“ biblioraftul. Desigur,acesta este un punct de pornire,pentru cã orice aþi confecþionadin el ºi oricum l-aþi aºeza,mereu va fi loc de o posibilitatenouã de a-l pune în valoare. Înfuncþie de câte module utilizaþiºi de cum le combinaþi între ele,puteþi obþine o etajerã cu poliþedin sticlã, o comodã cubicã, sauun rastel cochet, fixat pe perete.Sau, dacã nu doriþi sã-i schim-baþi destinaþia tradiþionalã, daraveþi nevoie de mai mult locpentru cãrþi ºi reviste, puteþi�„lega�“ oricâte module doriþi ºiaveþi nevoie.

Alegerea vã aparþine ºi înceea ce priveºte culorile ºi mici-le detalii de design, care pot fiadaptate la gustul ºi locuinþadumneavoastrã. Sperãm caexemplele prezentate sã vãstimuleze imaginaþia.

În plus, punerea în practicã aideilor pe care le aveþi nu vanecesita un efort prea mare ºinici cunoºtinþe de tâmplãriefoarte sofisticate - e vorba deoperaþiuni simple, cum ar filipirea, înºurubarea ºi vopsirea.Nici materialele necesare nuvor constitui o problemã deose-bitã. Aveþi nevoie doar de lemn,sticlã, lac ºi vopsea. ªi, pentruca totul sã fie cât mai simplu,fiecare model este însoþit de olegendã unde vã prezentãm toa-te sculele ºi materialele de careveþi avea nevoie!

1. La aceastã a doua variantã, bi-bliorafturile trebuie fixate într-uncadru cu ajutorul unor colþare dinlemn fasonat.

2. Dupã ce sunt încleiate câtedouã (vezi imaginea alãturatã),bibliorafturile se înºurubeazã oblicpe cadru.

3. Pentru ca rama sã poatã fiîncleiatã adecvat, fãrã sã se depla-seze, se introduc câte douã diblurirotunde ca elemente de fixare.

4. Vã recomandãm sã fixaþi cadrulpe un perete cu ajutorul unor cârli-ge/bolþuri (cum se procedeazã cuun dulap suspendat).

5. Înainte ca totul sã fiemontat, rama ºi rafturile vor filãcuite în alb.Nu lãcuiþi însãtoate rafturile.La trei dintreele, pãstraþi osuprafaþã exte-rioarã nelãcuitã, pentru a puteaaplica...

6. �…o nuanþãmai închisã devopsea. Înexemplul pre-zentat, noi amutilizat o nuanþãcaldã de bej.Dar cel care ale-ge sunteþi dum-neavoastrã.Aveþi posibilita-tea de a folosinuanþa care vise pare cea maipotrivitã.

Ideea 2: Rafturi pentru reviste

Scule necesare:Ferãstrãu de tãiat în colþuriPolizor cu miºcare oscilatorie,

hârtie abrazivã 120/180ªurubelniþãMaºinã de gãurit, burghiu

pentru lemn ! 3 mm/10 mmBurghiu ! 30 mmBurghiu pentru piatrã ! 10 mmPensulã/rolã de vopsit Placã de fixare pentru încleie-

rea cadrului

Materiale necesare:6 bibliorafturi din lemn2 rigle din lemn pentru cadru

(dimensiunile: 156 x 9 x 4,5 cm)2 rigle din lemn pentru cadru

(dimensiunile: 34 x 9 x 4,5 cm)2 cârlige pentru fixare în pe-

rete (bolþuri)8 dibluri pentru lemn ! 10 mm2 dibluri ! 10 mm pentru

perete (în exemplul nostru, dingips-carton)

12 holºuruburi 3,5/16clei pentru lemngrund, vopsea ºi lac acrilic

C

B

A

Îmbinarecu dibluri

34

4,5

156

A

B

C

MisiuneaCASA 1/0528

Dimensiuni module prezen-tate (înãlþime x lãþime x adân-cime): 31 cm x 10 cm x 25 cm.

Alte produse folosite: sculeelectrice, auxiliare ºi de prin-dere, clei pentru lemn, vopsea,lac, dibluri, rolã pentru vopsit.

Info

2. Apoi se încleiazã trei biblioraf-turi în acelaºi rând (vezi foto). Înfinal, bibliorafturile vor fi prinse înºuruburi de placa de bazã.

3. Va fi vopsittotul, chiar ºicapacul din PFL.În exemplulprezentat, cele2 bibliorafturiexterioare aufost vopsite maiîntâi în alb, iarapoi (pentru unefect decorativ)cu vopseacoloratã, din loc în loc.

Ideea 3: Mãsuþã pentru servit

1. Se fixeazã rolele (rotunde înacest caz) pe placa de bazã dinPFL. Forma ºi dimensiunile aces-teia: pãtrat cu latura de 35 de cm.

2. Cele patru bibliorafturi vor fiîncleiate pe placa de bazã (vezi figura de mai sus). Pentru stabili-tate, le puteþi fixa cu o chingã.

Ideea 4: Stativ cu role

A

B

A

B

C

D

Scule necesare:Maºinã de gãurit, burghiu

! 3 mmªurubelniþãPolizor cu miºcare oscilatorie

sau excentricã, hârtie abrazivã120/180

Cleme pentru încleiere sauchingã de strângere

Pensulã/rolã de vopsit

Scule necesare:Maºinã de gãurit, burghiu

pentru metal ! 4 mm, burghiupentru lemn ! 3 mm

ªurubelniþãCleme pentru încleiere/coliere

de strângerePensulã/rolã de vopsit Lac acrilic

Materiale necesare:4 bibliorafturi din lemn1 placã de bazã din PFL 16

mm, 34,6 x 34,6 cm4 role rotunde pentru mobilier,

cu plãcuþe de înºurubare24 holºuruburi 2,5/13clei pentru lemngrund ºi vopsea

C

B

A

1 mãsuþã

Gãuri de 4 mm

Piciorul mãsuþei este înºurubat sub placa de bazã C

Materiale necesare:3 bibliorafturi din lemn1 placã din PFL pentru capac

13 mm, 29 x 15 cm4 role dreptunghiulare pentru

mobilier cu plãcuþe de înºurubare1 placã de bazã din PFL 16

mm, 35,5 x 35,5 cm16 holºuruburi 3,0/164 holºuruburi 3,5/30

D

C

B

A

1. Pe partea inferioarã a plãcii debazã vor fi prinse, cu ºuruburi, pi-ciorul mãsuþei ºi cele 4 suporturipentru rolele cãruciorului.

3. Vopsiþidupã plac noulobiect de mobi-lier! În cazulprezentat, aufost vopsite înalbastru doarsuprafeþelelaterale alebibliorafturilor,cele interioarerãmânândnevopsite, înlemn �„natur�“.

Foto

ºi i

dei:

3-D-

Obj

ekt


A colo unde existã tavanefalse sau sunt renovatetavanele vechi prin cãp-

tuºire cu plãci suspendate, semonteazã de obicei ºi o izolaþie.În asemenea cazuri, urmãtorulsubiect pe agenda dumneavoa-strã îl constituie modalitatea deasigurare a iluminatului din în-cãpere. Dacã vã decideþi pentruspoturi, apare imediat întrebareareferitoare la unde ºi mai alescum trebuie montate acestea.

De fapt, nu montarea spoturi-lor în plãci constituie adevarataproblemã, ci felul în care trebuiesã procedaþi pentru a înlãturaposibilitatea declanºãrii unuiincendiu, dat fiind cã spoturilevin în contact cu materialul izo-lant, care genereazã cãldurã, cevã poate crea neplãceri.

Cine vrea sã fie absolut sigur,poate recurge la montarea spo-turilor într-o dozã specialã.

Dacã doriþi ca monta-jul carcasei sã fie

solid ºi sã nu aveþi pro-bleme ulterioare, trebuiesã strângeþi foarte binecele douã ºuruburi. Încazul aplicãrii frontale,aceastã etapã este rapidãºi garanteazã o fixareoptimã a piesei.

33

Secretele montãriispoturilor de luminãSpoturile luminoase

de joasã tensiune

instalate în scafe sau

plafoane aparente

asigurã o iluminare

decorativã ºi practicã.

În acest articol vã

indicãm modul corect

de instalare, pentru a

preveni producerea

de scurt-circuite

sau incendii.

Pentru decuparea cercurilor întavanul suspendat, cel mai bine

este sã folosiþi o maºinã de gãuritsau înºurubat prevãzutã cu un dispo-zitiv pentru ferãstrãu de dat gãuri.Diametrul necesar pentru doza careurmeazã a fi montatã este de 120mm. Decupajele în placã trebuie realizate precis ºi net.

11

Pentru a obþine o instalaþie de maximã siguranþã, vã recomandãm sã folosiþi doze speciale pentru spoturi de luminã.

Prima duzã tre-buie montatã cu

deschiderea în lateral(neapãrat pe direcþiacablurilor electrice).Dacã polizaþi puþin

muchiile decupajului,atunci carcasele pot fiintroduse cu uºurinþã,înlesnindu-vã munca.

22

instalaþii electrice


spo

turi

Fabricatã din material plastic,doza e închisã de jur-împrejur,împiedicând contactul spotuluicu elementul izolant care seaflã în spate. De asemenea,doza specialã asigurã evitareatransferului de cãldurã (adeseafoarte periculos) specifice be-curilor cu halogen.

Utilizarea unei asemeneadoze este avantajoasã ºi dato-ritã faptului cã eliminã riscurilede expunere la vapori sau vânt.La montaj, partea netedã dinspate împinge uºor înapoi foliasau stratul de hârtie, deplasândºi materialul izolant. În cazul încare nu existã folie sau hârtie camijloc de protecþie contra vân-tului, va trebui sã aveþi grijã sãnu înveliþi complet doza înmaterialul izolant. De aseme-

nea, mai trebuie sã þineþi contde adâncimea la care este mon-tatã, deoarece doza are 90 mmînãlþime. Astfel, nu poate fi uti-lizatã în cazul structurilor sus-pendate la micã înãlþime. Înaceste situaþii nu existã nicimaterial de izolaþie. Mai trebuiesã ºtiþi cã dimensiunea maximãa spotului de luminã nu poatedepãºi 65 mm.

În exemplul nostru au fost in-stalate mai multe spoturi pe untavan cu plãci din gips-carton.

Montarea dozelor, care secompun dintr-o piesã frontalã ºicorpul propriu-zis, a fost efec-tuatã de jos (montare pe parteafrontalã). Vom vedea în cele ceurmeazã cã existã douã metodeprincipale în care puteþi montaspoturile dorite.

Acum estemomentul sã

începeþi montareacapacului de închi-

dere. Pentruaceastã operaþiu-

ne, treceþi maiîntâi cablul prin

orificiul dozei dintavan, lãsând oparte în exterior

pentru a o puteaintroduce prin

gaura capaculuidin plastic.

În capacul de închidere va fi rea-lizatã o gaurã corespunzãtoare

diametrului cablului, astfel încât sã fieobþinutã o etanºeizare maximã. (Înfotografia de mai sus puteþi vedeacum va fi introdus capacul).

55 Iatã capacul montat com-plet. El va putea fi scos

ori de câte ori va fi necesar, de exemplu când trebuie sã umblaþi la transformator. (vezi foto 9)

66

În cazul prezentat denoi, mai întâi a fost

tapetat ºi vopsit tavanul, iarapoi înºurubatã piesa frontalã(aflaþi motivul la pasul 13).Marginea dozei va fi nivelatã cu ajutorul unui ºpaclu.

1010 Pentru etapa racordãriispoturilor la curent

electric, separaþi firele cablurilor,înlãturaþi izolaþia fiecãrui capãtal acestora ºi aplicaþi bucºelerespective strângându-le pur ºisimplu cu un cleºte.

11

Dacã doriþi sã aveþi mai multe spo-turi amplasate în linie, atunci cablul

electric trebuie întins de la un spot laaltul. Însã, dacã distanþa între acesteaeste mare, este necesar sã vã asiguraþiînainte de închiderea tavanului cã puteþiavea acces la cabluri.

77Racordaþi acum transformatorul la cablul de 220V(cablul de joasã tensiune este cel negru). Este reco-

mandatã utilizarea unor transformatoare de siguranþã depânã la 105 VA, cu dimensiuni maxime de 123 x 37 x 26mm. Transformatorul trebuie sã fie suficient de îngust...

88...pentru a trece prin orifi-ciul dozei, dar ºi pentru a

putea fi scos ulterior. Dupãînchiderea capacului (vezi ºifotografia 6), transformatorul vasta în exterior, fiind protejat decãldura degajatã.

99

11

44

MisiuneaCASA 1/0532

instalaþii electrice

Prin presiunea arcului, inelul spotului este fixat foarte bine. Apãsaþi în sus

inelul decorativ pentru a-l lipi etanº de tavan.Apoi trageþi din nou cablul de racordare a spotu-lui puþin în afarã.

1515 Pentru ca becul spotului sã stea fix,aveþi nevoie de un inel special de strân-

gere. Cu ajutorul lui, puteþi fixa mai târziu, peinelul carcasei, becul de joasã tensiune utilizat.Înainte însã...

1616

...trebuie realizatã racordarea. Pentru arealiza acest lucru, becul va fi montat cu

soclu tip reflector. ATENÞIE: în dozã pot fi monta-te becuri cu tensiune maximã de 35 W, pentru anu risca o supraîncãlzire!

1717 În final, becul este introdus în carcasaspotului, fiind fixat peste inelul de

strângere. Trebuie sã þineþi cont cã în acelaºi felveþi proceda ºi la înlocuirea sa, ca ºi ori de câteori trebuie sã-l scoateþi.

1818

Îmbinaþi câte doi con-ductori de aceeaºi cu-

loare ºi prindeþi-i în clema-izo-lator din porþelan. Becurile cuhalogen mai necesitã cabluri delegãturã cu adaptor, care seprind ºi ele în aceeaºi clemã.

1212În cazul tavanului nostru trebuie montatespotul ºi inelul decorativ. Inelul acoperã

spaþiul ºaibei frontale (vezi foto 11), astfel încât numai este nevoie sã nivelaþi tavanul în acea zonã.

1313 Clema-izolator din porþelan (foto12) este fixatã pe capac (foto 6).

Prindeþi apoi ºaiba decorativã peste inelulspotului cu arcul de blocare ºi fixaþi întregansamblul pe dozã.

1414

Foto

: Tho

mas

Mey

er

Prima metodã presupunemontarea dozei de jos (fãrã par-tea frontalã) ºi apoi fixarea eicu ºuruburi în locul dorit. Încazul celei de-a doua metode(utile pentru tavanele formatedin plãci sau panouri), veþi în-cepe montarea din spatelestructurii, potrivind doza, dedata aceasta cu tot cu parteafrontalã, exact în gaura decu-patã a panoului respectiv.

În ambele modalitãþi, instala-rea transformatorului este rea-lizatã la fel. Printr-un orificiu,aflat în partea de sus a dozei,introduceþi un model de trans-formator cât mai îngust ºi plat,fixându-l lângã carcasã.

Dupã aceea, închideþi dozacu ajutorul unui capac care asi-gurã ºi etanºeizarea cablurilor.În cazul în care veþi fi nevoiþi sãumblaþi ulterior la transforma-tor, acest capac poate fi scos cuuºurinþã de oricine.


Dacã doriþi sã nu aveþi surpri-ze neplãcute la utilizareaefectivã a spoturilor (incendii,dezmembrãri, scurt-circuiteetc.) vã recomandãm sã ur-maþi întocmai paºii ºi sfaturi-le prezentate în articol.În acelaºi scop, dacã întâm-pinaþi dificultãþi vã sugerãmsã cereþi pãrerea unui prie-ten, unei cunoºtinþe care estede meserie electrician.

Sfatul nostru

ad

ezi

vi

sau

mo

rta

r?zidãrie

Sunt din nou la modã

cãrãmizile din sticlã.

ªi, pentru ca acestea sã

poatã fi montate foarte

uºor, a fost dezvoltatã

o tehnicã nouã.

Avantajul este cã fixarea

cãrãmizilor nu necesitã

mortar ºi armãturã!

M etoda clasicã de construc-þie a pereþilor cu cãrãmizi

din sticlã presupune utilizareaunui soclu din beton, a mortaru-lui ºi a barelor din fier pentruarmãturã. Deºi aceastã metodãmai este folositã încã, a apãrutrecent ºi una nouã, potrivitã înspecial pentru aceia dintre dum-neavoastrã care vã amenajaþisau modernizaþi casa singuri.Un alt avantaj al ei este cã vãpermite sã asamblaþi cãrãmiziledin sticlã ºi fãrã a le sprijini deun perete. Vã prezentãm maiîntâi noua tehnicã de montareuscatã dar, pentru a deprindetoate cunoºtinþele, nu o vomomite nici pe cea clasicã (cumortar ºi armãturã din oþel).

Pentru montajul uscat amales douã soluþii: una cu unperete separator semideschis(fotografiile 1-11) ºi o a douacu doi segmenþi deschiºi deperete (12-20). Noutatea aces-tui sistem uscat este cã pot fi

Vã prezentãm pentru început o soluþie perete-

pardosealã. Îndepãrtaþi fâºiilede covor (mochetã sau alte ma-teriale moi) care acoperã pardo-seala pe o lãþime egalã cu ceaa profilului din material plastic.

11 Aplicaþi douã rânduri deadeziv peste una din pãrþi-

le profilului care va fi aºezat pepardosealã. Acesta va fi întinsdupã presarea profilului pepodea, fiind astfel egalizateeventualele denivelãri.

22 Dacã racordarea la pereteeste realizatã pe faianþã,

puteþi lipi direct primul profil deperete. Dacã vã doriþi un peretedin sticlã mai înalt, aveþi posibi-litatea de a lipi ulterior un aldoilea profil.

33

Puteþi realiza acum, fãrã a apela la un

specialist, ºi asemeneasegmente deschise cu

cãrãmizi din sticlã.Aratã bine, nu-i aºa?

Paravane cu cãrãmizidin sticlã

MisiuneaCASA 1/0534

aºezate cãrãmizile fãrã mortar.Pentru realizarea sa nu aveþi ne-voie decât de cãrãmizi din sticlã,profile din material plastic ºi unadeziv special. În cazul în careoptaþi totuºi pentru variantaclasicã, veþi mai avea nevoie deºine pentru montaj (necesare lafixarea de perete) ºi de cornieremetalice (pentru fixarea detavan). De asemenea, vã maitrebuie materialul de rostuire ºiprofilele de acoperire pentrumuchiile exterioare.

Stabilitatecât mai mare

Aceastã tehnicã poate fi apli-catã absolut oriunde existãpardoseli dure (beton, gresie,piatrã ºi altele). Evitaþi deci sã

La construcþia unuiperete mai înalt este

recomandabil sã continuaþi adoua zi cu partea superioarã alucrãrii deºi, în principiu, toatecãrãmizile pot fi montate într-osingurã zi.

Este necesar sã aplicaþi douã rânduri deadeziv, atât pe profilul de podea, cât ºi pe

cel vertical care tocmai a fost lipit. Abia apoiaºezaþi urmãtoarea cãrãmidã.

Dupã ce terminaþi primul rând, lipiþi dinnou, pe toate cãrãmizile, un profil lung. Pe

acesta veþi începe sã aplicaþi urmãtorul strat decãrãmizi din sticlã.

88

Peretele nostru a fostgândit de la început sã

aibã 5 cãrãmizi pe lãþime ºi 9pe înãlþime. Iatã de ce estenecesar sã mai lipim vertical unal doilea profil de perete, dea-supra primului.

99

77

În aceastã imaginerostuirea a fost deja

efectuatã (vezi ºi foto 18). Rostulde lângã perete trebuie executatcu un material elastic. Deasupranoului dumneavoastrã pereteveþi aºeza un profil de acoperire.

1111

Aºezaþi acum prima cãrã-midã din sticlã. Aveþi grijã

sã aplicaþi întotdeauna douãrânduri de adeziv cât mai apro-ape de marginea cãrãmizii, fãrãa depãºi însã dimensiunile acesteia. În final, pentru o lipi-re adecvatã, apãsaþi cãrãmidacu putere.

44La montarea uscatã, cãrãmizile din sticlã

nu au voie sã vinã în contactdirect una cu cealaltã. De aceea, pe suprafeþele verticale ale acestora...

55 ...veþi aplica din nou adeziv,lipind apoi profilele scurte

din material plastic. Dupã ce aþifixat primul segment stabilizator,nu continuaþi construcþia în sus,ci pe orizontalã.

66

1010


ad

ezi

vi

sau

mo

rta

r?zidãrie

o utilizaþi în cazul unor supra-feþe moi, cum ar fi parchetul,elementele laminate, covoarele,pluta etc. În cazul metodei deracordare la perete sunt de pre-ferat materialele mai dure cumar fi tencuiala, grinzile dinlemn sau faianþa, nefiind adec-vate tapetul, lambriurile dinlemn sau alte cofraje.

Dacã doriþi sã vã construiþiun perete deschis (de la podeapânã în tavan, dar fãrã contactcu alt perete al încãperii), vatrebui sã vã asiguraþi cã tavanuleste masiv. Tavanele aparentesau îmbrãcate în plãci din gips-carton sau panouri nu conferãsuficientã stabilitate!

Unde se potrivescastfel de pereþi?

Cãrãmizile din sticlã sunt re-comandate în special în locurileunde doriþi sã aveþi un elementde separaþie a camerei, fãrã apierde însã din luminã. Practic,utilitatea lor poate fi probatãoriunde în locuinþa dumneavoas-trã. Poate fi obþinutã astfel ogarderobã de efect în hol. Sauputeþi opta pentru baie, unde unparavan din sticlã poate separaelegant vasul de WC de cabinaduºului. ªi dacã e vorba de se-pararea parþialã a aceleiaºi în-cãperi, de ce nu ºi în dormitor, între ºifonier ºi pat. O ultimãsugestie: în spaþiul deschis din-tre bucãtãrie ºi sufragerie poatefi utilã ºi esteticã o tejghea...

Cei care doresc pur ºi simplusã creeze un element care sãconfere personalitate locuinþeipot construi niºte coloane trans-lucide sau o serie de elementeetajate. Cum? Nu trebuie decâtsã urmaþi paºii prezentaþi!

Pregãtirea pentru fixareaperetelui de tavan: pe fiecare

al doilea profil din material plastic veþiaplica cu bandã adezivã un corniermetalic lung.

Înainte ca adezivul sã se întãreascã,

verificaþi încã o datã structuraperetelui pentru a vedea dacãnu cumva existã deplasãri ºidacã sunt bine ºi curat aºezatecãrãmizile.

1717 Închiderea rosturilorva fi efectuatã a doua

zi. Procedeul este acelaºi ca lafaianþã sau gresie. Deoarece nuîntotdeauna straturile de cãrã-mizi ajung exact pânã la tavan,pentru partea de sus, trebuie�…

1818 �…sã gãsiþi o soluþiepentru închidere. În

acest caz, puteþi folosi elementelaminate ori plãci vopsite saufurniruite. Rosturile dintre cãrã-mizi ºi tavan vor fi astupateneapãrat cu silicon.

1919

Iatã ºi o soluþie demontaj fãrã contact cu

peretele. Invers faþã de primulsistem prezentat, lipiþi un profilpe podea ºi cele lungi pe verti-calã, alternând unul de 1 m cualtul de 0,5 m (dupã cumputeþi vedea în imagine).

1212

1515

Pe duratamontãrii,

este necesarã stabi-lizarea structuriiperetelui cu benziadezive rezistente.Aceastã operaþiuneeste necesarãcând ajungeþi lapartea superioarãa peretului.

1414

În ambele situaþii prezentate(folosirea adezivului sau amortarului) puteþi trece laoperaþiunea de rostuire abiadupã o zi, timp necesar uneiuscãri complete a materia-lului de îmbinare pe care l-aþi utilizat.


MisiuneaCASA 1/0536

Foto

: Tom

Phi

lippi

1. Prindeþi în ºuruburi douãstinghii. Distanþa între ele: gro-simea cãrãmizii din sticlã, pluscâte 2 mm la dreapta ºi stânga.

9. Aveþi grijã sã umpleþi cumortar fiecare rost, inclusiv celde închidere de lângã perete(vezi ºi foto 7).

2. Mai întâi introduceþi între eleo folie subþire ºi apoi aplicaþi obandã de 8 mm dintr-un materi-al cât mai moale.

6. Introduceþi apoi douã baredin oþel-inox sau oþel zincat lacald (armãtura). Distanþa faþã demargine: 20 mm.

10. Nu uitaþi sã introduceþi celedouã bare din oþel (armãtura)dupã fiecare rând! Mai târziu pu-teþi tãia capetele acestor bare.

3. Întindeþi pe podea douã stra-turi dintr-o folie groasã pentruconstrucþii. Fâºiile vor fi mai latedecât grosimea cãrãmizilor.

7. Turnaþi restul mortarului - celpuþin pânã la nivelul scânduri-lor. Primul rând de cãrãmizi va fiaºezat pe muchiile acestora.

11. Urmãtoarele rânduri de cã-rãmizi vor fi aºezate la fel capânã acum, pe un pat de mortaruºor curbat în sus.

4. Executaþi un cofraj orizontaldin scânduri (de 8 cm înãlþime)ºi cãrãmizi obiºnuite. Aveþi grijãsã-l potriviþi exact!

8. Presaþi cãrãmizile pe patulde mortar pânã se aºeazã binepe muchiile scândurilor. Apoi in-troduceþi un distanþier.

12. Dupã ce s-a întãrit morta-rul, mai trebuie doar sã-l nive-laþi, sã scoateþi distanþierele ºisã rostuiþi totul!

Montajul clasic: cu mortar de ciment ºi armãturã din oþel

Marcaþi exact pe tavanpunctele în care veþi

da gãurile pentru dibluri. Dacãtavanul are grinzi din lemn, cor-nierele vor fi prinse în ºuruburi.

1616

Marginile laterale deschise ale parava-

nului pot fi acoperite cu profiledin aluminiu sau cu ºipci dinlemn lãcuit, în funcþie de prefe-rinþa dumneavoastrã ºi de stilulinterior al locuinþei.

2020

Spre deosebire desistemul prezentat

anterior, de aceastã datã pro-filele lungi vor fi montate peverticalã, cele scurte asigurândarmarea pe orizontalã. Ele vor filipite dupã cum am arãtat deja(figura 6).

1313

5. Umpleþi cofrajul cu mortarnealcalin (mortar uºor, mortar deciment 1:4-1:5, mortar pentru cã-rãmizi din sticlã), pânã la jumã-tatea înãlþimii sale.


plante


Primãvara de care au nevoie!Primãvara de care au nevoie!

Aºa cum aþi observat, am avut ºi anul acesta o porþie micã de primãvarã! Sã profitãmde ea cât încã o mai avem, cã la anul... nu se ºtie! Ne referim aici la utilizarea eficientãa timpului pentru a ne ocupa de pasiunea noastrã pentru plante. Din aceastã cauzãvom învãþa împreunã câteva lucruri de bazã despre seminþe, pãmânturi ºi reguli nece-sare creãrii ºi întreþinerii micului nostru paradis floral. Aºadar, sã trecem la subiect!

Aºa cum aþi observat, am avut ºi anul acesta o porþie micã de primãvarã! Sã profitãmde ea cât încã o mai avem, cã la anul... nu se ºtie! Ne referim aici la utilizarea eficientãa timpului pentru a ne ocupa de pasiunea noastrã pentru plante. Din aceastã cauzãvom învãþa împreunã câteva lucruri de bazã despre seminþe, pãmânturi ºi reguli nece-sare creãrii ºi întreþinerii micului nostru paradis floral. Aºadar, sã trecem la subiect!

pla

nte

grãdina noastrã

C onform standardelor europene învigoare, suntem încã în coada clasa-mentelor ce iau în discuþie aria

locuibilã destinatã unui individ, fapt dincare rezultã ºi un grad scãzut de confort.Mai pe româneºte spus, avem în continuareprobleme mari cu suprafaþa infimã aapartamentului nostru, oricâte modificãri,recompartimentãri sau decoraþiuni inte-rioare am realiza. Unii dintre noi ne-amextins �„spaþiul vital�“ pe balcon, casa scãriisau unde am gãsit o porþiune cât de micã,�„nerevendicatã�“ de altcineva. Din ce în cemai des observãm cum balcoanele, izolatezdravãn ºi dotate cu tâmplãrie modernã,devin bucãtãrii.

Balconul - paradisul regãsit

În cãutãrile noastre pragmatice am uitatcare este destinaþia iniþialã a acestui loc ºicât de mult ne poate oferi prin amenajarealui ca spaþiu pentru relaxare. Închidereabalconului este un pas înainte în demersulnostru de a ne crea o serã, un mic paradis,prin amplasarea unor plante de apartamentîn sezonul cald sau chiar în tot timpul anu-lui. Aºadar, când soarele îºi reintrã în drep-turi adunãm de prin sufragerie, holuri,bucãtãrie toate plantele iubitoare de luminãºi le aranjãm pe balcon. Însã, trebuie sãavem mare grijã pentru cã acestea nu suntamatoare de schimbare ºi au nevoie de untimp de acomodare.

Principalii factori la care trebuie sã seadapteze plantele noastre favorite sunt lu-mina, aerisirea, temperatura ºi umiditatea.Dupã ce le scoatem pe balcon, în perioadade maximã dezvoltare vor fi expuse laluminã naturalã circa 14 ore. Pentru celecare au nevoie de umbrire vom folosi foliisemitransparente sau opace. Plantele feritede luminã ºi þinute la temperaturi mici auun metabolism redus. Metoda aceasta neeste utilã în cazul speciilor sensibile laluminã sau când vrem sã întârziem cãdereaflorilor. Între elementele menþionate maisus existã o interdependenþã naturalã, darnoi putem interveni constant pentru a creaun climat propice fiecãrui soi în parte.

Pe mãsurã ce creºte temperatura ºi lumina,vom spori ºi umiditatea, deoarece planteleieºite din �„hibernare�“ încep un nou ciclu decreºtere, cu tendinþa fireascã de a se înmulþi.Unele dintre ele, precum muºcatele, care petimpul iernii probabil cã ºi-au pierdut o partedin frunze, au nevoie de soare pentru aînflori. Atenþie! Vorbim despre luminã, nucãldurã, care poate fi periculoasã uneori.Palmierii, orhideele sau vanilia, provenite

din zonele toride ale planetei, preferã o tem-peraturã de circa 30OC, însã o depãºireexageratã a acesteia le dãuneazã.

Existã un punct comun al majoritãþiispeciilor: nici uneia nu-i plac curenþii recide aer. Despre temperaturi mai mici de10OC nici nu poate fi vorba, pentru cã letrimitem din nou �„la culcare�“. Aºadar,având în vedere cã unele nopþi de primã-varã sunt destul de rãcoroase, va trebui sãluãm mãsuri în acest sens. În perioada ime-diat urmãtoare reamplasãrii plantelor, vomîncepe o udare progresivã a lor, pentru ca laun moment dat sã efectuãm zilnic aceastã

operaþiune. Temperatura apei va fi aproxi-mativ egalã cu cea a mediului. Apa rece leinhibã, iar cea caldã le forþeazã.

Sã ne �„hrãnim�“ plantele corect!

De asememea, �„regimul alimentar�“ vaavea nevoie de o îmbunãtãþire substanþialã,adicã de mai multe îngrãºãminte, naturalesau artificiale - dupã gust. Primãvara estesezonul propice transplantãrii plantelor,respectiv al schimbãrii vasului în care seaflã cu unul mai încãpãtor. Mãsura este

Înflorirea Ne vom bucura maimult de frumuseþeaplantelor dacã înperioada de înflorirereducem temperatura,udarea, îngrãºãmintele.

Azalee

Lalele

Muºcate

MisiuneaCASA 1/0540

necesarã în special pentru planteledezvoltate, ale cãror rãdãcini au împânzitghiveciul ºi au nevoie de mai multesubstanþe hrãnitoare. Dacã cele tinere suntmulþumite cu soluri uºoare, odatã cu�„vârsta�“ au nevoie de soluri tot mai grele.Vom avea grijã ca pe cele recent cumpãratesã le transplantãm cât mai curând, deoarecepãmântul respectiv nu-i poate asigura hranamai mult de câteva sãptãmâni.

Ca regulã generalã, atunci când începemsã cultivãm o specie anume, trebuie sã neinformãm în legãturã cu necesitãþile aceste-ia în ceea ce priveºte substanþele nutritive,

suplimentul de azot, limitele de tempera-turã, iluminarea ºi modalitãþile de udare.Indiferent dacã avem o grãdinã de flori,serã, rãsadniþã sau ghivece, calitãþile chimi-ce ºi fizice ale pãmântului utilizat sunt preaimportante pentru a fi neglijate. În general,avem nevoie de amestecuri din soluri dediferite tipuri, în proporþii variate, pentru asatisface cele mai diverse nevoi alerãsadurilor.

O primã condiþie este ca pãmântul sã nufie granulat prea fin, pentru a nu se tasa. Încaz contrar, rãdãcinile nu sunt aerisite, fiindîmpiedicatã creºterea ºi dezvoltarea norma-

lã a vegetaþiei. Fenomenul poate fi observatcu uºurinþã în cazul plantelor de apartamentcare, dacã li se oferã un pãmânt neafânat,vor fi nevoite sã suporte excesul de apã ºiapariþia mucegaiului, lichenilor sau ciuper-cilor. În plus, solul va deveni acid, prinurmare dãunãtor soiurilor sensibile. De ase-menea, vom evita pe cât posibil cernozio-mul susceptibil a fi fost cândva erbicidat.

Dacã am putea vorbi cu plantele ºi le-amîntreba ce fel de sol preferã, ne-ar rãspunde

cu siguranþã cã pe cel din zona lor de origi-ne. De exemplu, soiurile din zone alpinesau stâncoase, precum ciclamenul, au ne-voie de pãmânt din frunze incomplet des-compuse. Acesta este uºor, afânat, sãrac însubstanþe nutritive ºi acid. În opoziþie,primula se dezvoltã armonios pe un terengreu, slab acid sau neutru, cu un grad ridi-cat de descompunere a resturilor organice.

Pentru ghivece putem cumpãra din ma-gazinele specializate material gata pregãtitfãrã sã ne coste mare lucru. Dar ce facemcând avem o �„grãdiniþã�“ de vreo 200 mp?Alternative existã: fie îl preparãm singuri(pentru aceasta avem nevoie de câtevacunoºtinþe elementare ºi de niºte prieteni la�„þarã�“), fie apelãm la o firmã din domeniu,lucru care ne va solicita bugetul fãrã milã.Aºadar, considerându-ne niºte oameni dor-nici de o �„aventurã�“ pe cont propriu, ale-gem prima variantã ºi începem prin a neinteresa care sunt principalele tipuri depãmânt pentru grãdinã.

Au pãmânt, deci existã!

Mraniþa ºi compostul, obþinute prinfermentarea gunoiului de grajd, precum ºi amateriilor vegetale ºi animale, fac parte dincategoria celor semigrele (700 - 900kg/mc), fiind bogate în substanþe nutritiveºi humus. Au un pH neutru, adicã nu suntnici acide, nici alcaline ºi sunt importantepentru toate felurile de amestec. Din aceas-


pla

nte

grãdina noastrãtã categorie menþionãm ºi pãmântul degrãdinã, care poate fi obþinut de lasuprafaþa terenurilor îngrãºate natural ºidestinate cultivãrii legumelor.

Solurile din frunze ºi cele de pãdurerezultã din descompunerea în câþiva ani afrunzelor, ierburilor ºi crengilor. Cele maipotrivite locuri de �„recoltare�“ sunt pãdurilede fag (stejarul este periculos, deoarececonþine acid tanic). Deºi sunt acide ºisãrace în substanþe nutritive, acestea suntdeosebit de valoroase pentru grãdinã, înspecial pentru vegetaþia ornamentalã,deoarece sunt afânate ºi uºoare (500 - 600kg/mc). �„Pãcatele�“ lor þin de multitudineade microorganisme pe care le conþin, faptcare dãuneazã rãdãcinilor plantelor noastrefavorite. Din aceeaºi categorie a celor uºoa-re fac parte ºi pãmânturile de turbã,provenite din zonele mlãºtinoase. Acesteasunt considerate cele mai importante com-ponente ale unui amestec echilibrat.Datoritã compoziþiei bogate în humusavem o materie afânatã, permeabilã ºi cu omare capacitate de reþinere a apei. Calitateapãmânturilor de turbã variazã dupã locul deprovenienþã. Astfel, întâlnim turbã albã,neagrã sau fibroasã, acidã sau alcalinã,descompusã total sau semidescompusã etc.

Pãmântul de þelinã ºi nisipul sunt com-ponentele �„grele�“ ale unui amestec (circa1.000 kg/mc). Primul dintre ele, prelevatdin brazde de pe câmp, este bogat în sub-stanþe minerale ºi neutru ca pH. Pentru ocalitate superioarã putem cãuta un teren pecare au fost cultivate leguminoase sau carea fost îngrãºat de-a lungul timpului. Nisipulcontribuie la afânarea stratului germinativ,fãcându-l mai permeabil pentru apã ºi aer.Este recomandat nisipul de râu care a fostspãlat de mâl ºi alte materii organice.

Florile noastre au nevoie de �„cãldurã�“

Pãmântul din grãdinã este afânat,îmbogãþit cu îngrãºãminte ºi amestecuri desoluri numai bune sã hrãneascã niºte plantesensibile ºi mofturoase ca ale noastre. Amcumpãrat seminþe de cea mai bunã calitate,garantate de un institut de profil ºi suntemnerãbdãtori sã ne apucãm de treabã. Totuºi,sã nu ne grãbim! Citind în doar câtevaminute o serie de reguli, putem aºtepta fãrãemoþii momentul magic în care vor rãsãriprimele fire. Una dintre condiþiile valabilepentru majoritatea speciilor este aceea caseminþele sã fi fost depozitate în spaþii reci(nu la congelator!) ºi uscate.

Cãldura excesivã reduce forþa germina-tivã, iar umiditatea poate favoriza în-colþirea prematurã sau degradarea. Cu toate

acestea, existã ºi excepþii. De exemplu,germenii unor specii tropicale au nevoie deumiditate ºi în perioada de depozitare. Alteseminþe nu rezistã decât câteva sãptãmânidupã recoltare, oricât ne-am strãdui. Laachiziþionarea lor trebuie sã obþinem ºiinformaþii despre condiþiile optime de ger-minaþie. În lipsa acestora, vom apela la spe-cialiºti. Un alt aspect important este caînsãmânþarea sã fie realizatã la o adâncimepotrivitã. Într-un ghiveci sau jardinierã,aceasta nu va depãºi 3 cm. În cazul plan-tãrii în grãdinã, sunt necesare adâncimi de5 cm. Dacã sunt foarte fine, le vom aºeza înºãnþuleþe ºi acoperi cu pãmânt.

Udarea frecventã în perioada imediat ur-mãtoare însãmânþãrii este vitalã. Uscãciu-nea poate compromite total eforturile noas-tre. Dacã au un înveliº dur (cum ar fi celede palmier), embrionul poate fi ajutat sãiasã prin perforarea, zgârierea sau încãlzi-rea acestora cu apã caldã. Poate pãrea ciu-dat, dar, pentru a încolþi, unele plante aunevoie de... luminã. E adevãrat, doarunele... Majoritatea rãsar cu suces dacãsunt bine ascunse de razele soarelui. Într-oetapã ulterioarã, drenajul defectuos al solu-lui poate reprezenta o problemã. Din cauzaexcesului de umiditate rãdãcinile putre-zesc. De asemenea, este importantã afâna-rea pãmântului înainte de însãmânþare,întrucât astfel este asigurat necesarul deoxigen ºi eliminat dioxidul de carbon rezul-tat din �„respiraþia�“ plantelor.

Apariþia bruscã a sezonului cald duceinevitabil la dezvoltarea explozivã ºi o�„împlinire�“ prematurã a vegetaþiei. Tocmaide aceea trebuie sã ne ocupãm cu ºi maimultã atenþie de �„buna creºtere�“ a ei. Ceeace nu le mai oferã natura (o creºtere treptatãa temperaturii ºi precipitaþii suficiente) tre-buie sã suplinim noi. Aºadar, sã oferim flo-rilor noastre primãvara de care au nevoie!

Despre bobociVariaþiile mari de tempe-

raturã duc la cãdereaprematurã a bobocilor.

Pentru plantelecultivate în spaþii

închise vommenþine un climatasemãnãtor zonei

de origine. În caz con-trar, plantele se vor

dezvolta fãrã a mai înflori.

Despre ghivecePentru cultivarea plantelor de

apartament vã recomandãm sãutilizaþi ghivece din materiale

poroase (lemn sau ceramicã). Încazul celor din

mase plastice saumetal, pãmântul

nu va fi aerisitsuficient, riscândastfel sã �„bene-

ficiaþi�“ de mucegai.

Sfaturile noastre

Plantesãnãtoase

MisiuneaCASA 1/0542

Despre pãmânturiAchiziþionate din magazinelede specialitate, pãmânturileau un �„termen devalabilitate�“.Pentru a nu finevoiþi sã schim-bãm des aceststrat, cu trecereatimpului sunt nece-sare îngrãºãmintespecifice plantei.

Despre seminþeUna dintre condiþiile pe care tre-buie sã le îndeplineascã seminþeleeste sã provinã din plante normaldezvoltate, sãnãtoase,aparþinând unorsoiuri supe-rioare ºi bineverificate dinpunct de vedereal calitãþii lordecorative.

D acã o locuinþã are un podneamenajat ca mansardã,putem spune cã acoperi-

ºul este �„rece�“, în sensul cã prinacest spaþiu este realizatã o ven-tilaþie naturalã. Vaporii din at-mosferã intrã ºi ies prin orificiispecial prevãzute la construcþie.Ferestrele de iluminare a podu-lui nu sunt folosite pentru aeri-sire decât sporadic, datoritã pe-ricolului reprezentat de intrareaapei ºi �„invadarea�“ pãsãrilor.

Ca termen opus de compara-þie avem acoperiºul �„cald�“, ne-ventilat, des întâlnit la clãdirilefãrã învelitoare din þiglã sautablã din oþel, de exemplu lablocurile obiºnuite. Circuitulaerului se realizeazã ºi dacãavem o mansardã, doar cã aces-ta este mai puþin intens, avândloc doar printre ºipcile pestecare este montatã învelitoarea.

Indiferent dacã vom amenajapodul casei ca mansardã saunu, este necesarã izolarea îm-potriva apei din interior sau ex-terior, a pierderilor de cãldurãºi, nu în ultimul rând, a zgo-motelor din afarã. Prin zonaacoperiºului se produc disipãride cãldurã de aproximativ 30%din necesarul de energie ter-micã al casei, fapt deloc deneglijat. Pe de altã parte, men-þinerea unei atmosfere umedeîn pod determinã distrugereastructurii din lemn a ºarpantei,ceea ce primejduieºte securi-tatea clãdirii.

Cât despre poluarea fonicã, cesã mai vorbim... E bine de ºtiutcã materialele termoizolante,care includ mici canale sau go-luri de aer, sunt folositoare înacest sens. Sunetul propagat pecalea aerului va fi amortizat la

trecerea prin labirinturile pa-nourilor respective ºi astfel vomfi mai �„liniºtiþi�“.

Mai întâi, podeaua...Sã presupunem cã suntem în

pod, gata sã ne apucãm detreabã. Vã sfãtuim ca reparareaexterioarã a acoperiºului sã olãsaþi în seama unui specialist,întrucât aceasta necesitã experi-enþã ºi prezintã riscuri de acci-dentare. Dacã dispuneþi de unbuget mic, vã puteþi limita la oizolare a pardoselii podului,lucrarea cea mai simplu de rea-lizat. Menþionãm cã este foarteimportantã pãstrarea ordinii deaplicare a straturilor.

Când avem o suprafaþã planãdin beton, gips carton sau lemn,începem cu hidroizolaþia. Acea-sta poate fi realizatã prin lipirea

de pardosealã a unei folii dinaluminiu, polietilenã, hârtie ce-ratã sau carton bitumat cu aju-torul unor adezivi speciali.

De asemenea, putem utiliza oserie de membrane ceva maicomplexe, alcãtuite din straturisuccesive de materiale cu rol debarierã pentru vapori.

Raþiunea montãrii hidroizola-þiei este ca umiditatea provenitãdin condensarea vaporilor dinpod sau prin pãtrunderea acci-dentalã a apei sã nu ajungã latavanul camerei de dedesubt,provocând igrasie.

Urmeazã termoizolaþia, pen-tru execuþia cãreia putem folosiunul dintre urmãtoarele materi-ale: vatã mineralã (pe bazã desticlã sau cuarþ), polistiren ex-trudat sau expandat sau poliure-tan. Dacã utilizãm polistirenul, erecomandabil ca sistemul sã

Vreþi sau nu, podul ºi acoperiºul trebuie

izolate! În cazul în care nu aþi fãcut-o

încã sau dacã vreþi sã ºtiþi cât de bine aþi

realizat-o, citiþi acest articol. Aici puteþi afla

care sunt etapele ºi materialele necesare

executãrii hidro ºi termoizolaþiei pardoselii

podului ºi a acoperiºului casei. De ce?

Pentru cã aburii, precipitaþiile atmosferice

ºi zgomotul nu ocolesc nici o locuinþã. Astfel

încât ar fi bine sã ne �„protejãm�“ singuri.


Izolarea podului ºi acoperiºului

Izolarea podului ºi acoperiºului

po

d&

aco

peri

ºcuprindã ºi o placare ulterioarãcu gips-carton, pentru protecþieîmpotriva focului sau trasforma-rea podului în zonã circulabilã.Aceastã placare este realizatã înscopul evitãrii unui eventualincendiu izbucnit de la coºul defum. Sperãm cã nu vã afumaþislãnina în pod...

Unii specialiºti considerãaceastã placare inutilã din per-spectiva incendiului. Deºi gips-cartonul poate rezista trei ore lafoc deschis, polistirenul cupricina se va topi în cîteva mi-nute, aºa cã mãsura pare exa-geratã. Noi ne-am fãcut datoriaºi v-am spus.

Tot ca regulã generalã, stra-turile �„implicate�“ vor fi lipitestrâns, pentru a nu crea goluride aer în care s-ar putea adunacondensul. Dacã pardoseala po-dului e alcãtuitã din grinzi apa-rente, neacoperite, izolatorultermic trebuie aºezat între aces-te elemente. Deasupra putemconstrui o podea circulabilã dinmaterialele pe care le avem ladispoziþie. În cazul în care nune este de mare folos aceastãpardosealã, vom aplica izolaþiaºi peste grinzi.

Un alt material util, cu cali-tãþi izolante similare, este vatamineralã vrac, care poate fi vãr-satã pur ºi simplu între grinzi.Metoda este utilizatã atuncicând nu avem suficient spaþiuîn pod sã ne putem �„desfãºura�“cu toate sculele necesare. Încazul grinzilor aparente, hidro-izolaþia este dificil de realizat,aºa cã cea mai bunã variantãeste amenajarea tavanului ca-merei de dedesubt.

...ªi apoi acoperiºul

Dupã ce am isprãvit cu parteade jos, sã privim mai atent laacoperiºul casei, care trebuiesã-ºi facã datoria în orice condi-þii, fie ploaie, vânt sau ninsoare.Vom aplica, aºa cum deja ne-am obiºnuit, hidro ºi termoizo-laþie. Acestea urmeazã a fi reali-zate continuu, pe toatã suprafaþainterioarã a acoperiºului, fãrã apierde din vedere nici o zonã,oricât ar pãrea de nesemnifica-

AvertismentStraturile de izolaþie nu trebuie sã intre în

contact cu învelitoarea.La temperaturi ridicate,acestea pot fi deterio-

rate, de aceea estenecesarã o distanþã

de 2 cm între ele.

MisiuneaCASA 1/0544

Straturi de izolare a podeleipanouri din gips, beton sau lemntermoizolaþiehidroizolaþie (strat anti-umezealã)podea din lemn, beton sau metal

Între traversele din lemn este aºezatã vata mineralã,pentru ca ulterior sã fie montatã o duºumea saupanouri prefabricate pe bazã de ciment.

O altã variantã de izolare a podelei este cea cu polisti-ren extrudat, peste care este necesarã turnarea uneiºape din beton.

tivã. Materialele necesare suntcam aceleaºi, doar metodele deaplicare sunt un pic diferite.

În primul rând, gravitaþia nedã de furcã. Dacã la podealucrurile erau mai simple, aicitoate elementele trebuie susþi-nute pentru a obþine o stabili-tate a elementelor constructiveºi o etanºeitate cât mai bunã.

Partea frumoasã este cã oricesistem izolant care se respectãeste �„pregãtit�“ pentru acestesituaþii. Prin urmare, ne vomfolosi de tehnicile de prindereproprii fiecãrui sistem. Estenecesarã încã o menþiune: pen-tru izolarea învelitorii vã reco-mandãm sã utilizaþi vata mine-ralã, pentru cã aceasta are pro-

prietãþi de difuzie a vaporilor,superioare polistirenului.

De asemenea, trebuie evitatãsituaþia în care stratul de izo-laþie se apropie la mai puþin de3 cm de învelitoare, mai cuseamã când aceasta este fabri-catã din metal. Vara, când tem-peraturile la acest nivel suntridicate, ele se pot deteriora în

izolaþii Pasul 1: izolarea podelei


Pasul 2: izolarea acoperiºului

1. Dupã realizarea acoperiºului va fi aplicat un strat dinvatã mineralã caºeratã cu folie din aluminiu, care asi-gurã un echilibru al temperaturii ºi umezelii podului.

2. Apoi vor fi aplicate panourile din gips-carton tãiatela dimensiunile necesare. Acestea susþin izolaþia ºi îm-piedicã propagarea focului.

3. Montarea panourilor va fi efectuatã cu ºuruburicare au rolul de a fixa gips-carton-ul în traversele dinlemn ale ºarpantei.

4. Peste aceastã amenajare a acoperiºului poate fiexecutatã tencuiala, care este urmãtorul pas cãtremansarda doritã.

Straturi de izolare complexã a acoperiºuluiînvelitoare din þiglã, metal sau betonºipcã-suport din lemnºipci longitudinale din lemnhidroizolaþie (carton bitumat, polietilenã,aluminiu etc.)asterealã din lemncãpriori din lemntermoizolaþie (vatã mineralã)barierã de vapori hidroizolantãºipci-suport din lemn pentru placaresistem din gips-carton sau lambriu

contact cu oþelul, þigla din cera-micã sau beton. La învelitoare,ordinea de aplicare a materia-lelor izolante este exact inversãîn comparaþie cu amenajareapardoselii. Astfel, prima datãaºezãm stratul de vatã mineralãsau polistiren chiar sub asterea-lã, între cãpriori. În cazul vateiminerale, vom prefera un mo-del care sã cuprindã accesoriide montaj între grinzi (federe).Nu sunt necesare rosturi dedilatare, ba chiar recomandãmo fixare forþatã a saltelelor devatã sau a plãcilor de polistiren.

Urmeazã montarea unui aldoilea strat de termoizolaþie(opþional), peste cãpriori, iardeasupra folia din aluminiu saupolietilenã cu rol de barierã devapori. Lucrarea ne va fi cu atâtmai utilã dacã ulterior dorim sãamenajãm o mansardã. În acestcaz, vom beneficia de o bunãprotecþie faþã de condensul dinzona învelitorii.

Când efectuãm o reparaþie ge-neralã a acoperiºului putem apli-ca încã un strat de hidroizolaþie,sub sau peste asterealã. Acestaprotejeazã podul nemansardat deinfiltraþii de praf, zãpadã viscoli-tã sau apã de ploaie.

Foliile impermeabile au unneajuns: nu permit difuzia va-porilor, ceea ce în unele cazuriprovoacã igrasie. De aceea vomutiliza membrane permeabile,dar numai la recomandareaspecialiºtilor care ne vor indicamodelul potrivit locului în careavem probleme. Materialele cupricina înlesnesc difuzia vapo-rilor, dar nu permit intrareaapei în pod. Numeroase firmede profil comercializeazã aces-te tipuri de folii cu proprietãþispeciale (unele dintre ele potsusþine o coloanã de apã cuînãlþimea de peste un metru,dar lasã sã treacã 1,5 kg devapori de apã pe zi). Menþio-nãm cã grosimea ºi calitãþilematerialelor sunt cu atât maiimportante cu cât condiþiile cli-matice ale zonei sunt mai dure.

Odatã realizate lucrãrile deamenajare a podului, pânã lamansardare mai e un singurpas. Când ajungeþi la aceastãetapã nu intraþi în panicã, dinlipsã de consiliere. Vã pregãtimun articol despre mansardare!

ACOPERIª - partea superioarã a casei, cu rolde protecþie împotriva intemperiilor;

ªARPANTÃ - scheletul din lemn, beton saumetal care susþine învelitoarea casei;

ASTEREALÃ - cãptuºeala din scânduri, montatãpe ºarpantã, care susþine învelitoarea;

ÎNVELITOARE - stratul superior al acoperiºului,realizat din þiglã, tablã sau alt material;

CÃPRIORI - bârnele din lemn ale ºarpantei,montate înclinat, care susþin astereala.

Mic dicþionar

Amenajarea spaþiului de gãtit ºi luat masaAmenajarea spaþiului de gãtit ºi luat masa

design interior

Bucãtãria noului miBucãtãria noului mi

Spaþiu deschis ºi totuºi separat -

cu ajutorul propunerii noastre

de amenajare a unei bucãtãrii

spaþioase ºi moderne puteþi

rezolva ambele aspecte.

Vã prezentãm o soluþie de efect

care îmbinã armonios spaþiul

pentru gãtit cu cel pentru

luat masa. Un segment

de perete deschis ºi

un tavan fals suspendat

fac totul posibil.

gips-carton

leniuleniu

Nu e obligatoriu sã folosiþi lemn pentru acrea acest aspect con-fortabil! Puteþi obþineefectul dorit ºi cu aju-torul unui simplu lino-

leum, care se poatedovedi chiar mai

practic în bucãtãrie.

În spatele pereteluiseparator existã sufi-

cient spaþiu pentruamplasarea unui corp de mobilier multifuncþional

Un colþ elegant: o chiuvetã cu un

design deosebit poa-te deveni un punct de

atracþie în aceastãbucãtãrie deschisã.

Gresie? Desigur, dar mai caldã:

în spaþiul pentru gãtit puteþi monta un

linoleum uºor de întreþinut, care

imitã perfect gresia ceramicã.


gip

s-ca

rto

n

O datã ºi odatã, va trebui sãdepãºiþi barierele existente

de atât de multã vreme întrebucãtãrie ºi camera de zi undeluaþi masa. De cele mai multeori existã cel puþin o uºã întreacestea, obligându-vã sã faceþiadevãrate curse între aragaz ºimasã. În acest articol vã vomarãta cã se poate ºi altfel. ªi nunumai cã totul poate fi mai co-mod ºi mai confortabil, dar pu-teþi economisi ºi spaþiu.

Da, auzim vocile revoltate ºivehemente ale celor dintre dum-neavoastrã care se tem cã astfel�„vor fi nevoiþi sã suporte în toa-tã casa mirosurile mâncãrurilorpregãtite în bucãtãrie�“. În pri-mul rând, vã atragem atenþiaasupra faptului cã acest neajunspoate fi eliminat definitiv, insta-lând o hotã deasupra aragazului.În al doilea rând, de ce ne-arderanja atât de mult izul buca-telor din care ne vom înfruptaapoi cu poftã? Sau: �„Nu-mi pla-ce ca invitaþii pe care îi am lamasã sã se uite la mine atuncicând gãtesc!�“ (Pãcat, spunemnoi, ar avea posibilitatea de aînvãþa o nouã reþetã, care esteposibil sã le placã foarte mult!).Ori: �„În acest caz, voi fi întotdea-una nevoitã sã strâng imediatdupã ce gãtesc totul în bucãtã-rie!�“ (Ei, ºi dacã aþi strânge maitârziu, ar fi mai plãcut?).

Existã, pe de altã parte, ºi pã-reri conform cãrora, dimpotri-vã, tocmai în bucãtãrie e celmai plãcut sã stai dupã servireamesei. Mulþi musafiri preferã sãrãmânã în bucãtãrie ºi dupã ceau terminat de mâncat. Vedeþi?!?ªi atunci, ne întrebãm de ce artrebui neapãrat sã stãm într-obucãtãrie închisã?

Oricare ar fi opiniile unorasau altora dintre dumneavoas-trã, subiectul prezintã un mareinteres pentru toatã lumea. Deaceea, vã facem propunereaalãturatã de reamenajare a spa-þiului, prin care specialiºtiinoºtri creeazã o punte elegantãîntre bucãtãrie ºi camera în care luaþi masa.

Nici complet deschis, dar to-tuºi o singurã încãpere - acestaeste conceptul nostru! O bucã-

1. Cu ajutorul unei rigle telescopice cu nivelã cu bulãde aer pot fi determinate exact punctele în care veþifixa rama-suport.

3. Aºezaþi profilele metalice unde aþi fãcut semnele ºiapoi fixaþi-le cu dibluri (nu lãsaþi o distanþã mai marede 1 m între acestea).

4. Îmbinãrile verticale sunt executate cu profile spe-ciale. Prindeþi apoi de fiecare ramã (în exterior ºi interi-or), cu un cleºte, câte 2 ºine metalice.

7. Iatã cum se poziþioneazã o piesã fasonatã pe rama-suport. Partea îngustã rãmasã liberã este completatãdin nou cu o fâºie de placã.

8. Pentru a realiza un rost corect între 2 plãci, muchiauneia dintre ele trebuie fasonatã cu o rindea, astfel în-cât la chituirea rostului adezivul sã pãtrundã în acesta.

design interior

MisiuneaCASA 1/0548

tãrie în formã de �„U�“, care se-parã spaþiul în care gãtiþi de celîn care luaþi masa printr-un seg-ment de perete intermediar rea-lizat cu plãci din gips-carton ºiamplasat în mijlocul camerei.Acest segment de tavan aparent,care formeazã o punte între ace-ste douã spaþii distincte (tre-când prin peretele despãrþitor)capteazã ºi el atenþia, dând onotã de stil ºi bun gust locuinþeidumneavoastrã. Deschidereadreptunghiularã din peretele in-termediar �„îndulceºte�“ efectulde separaþie a camerelor ºi ser-veºte, în acelaºi timp, ca tejgheapentru trecerea mâncãrurilor dinbucãtãrie în sala de masã. Înplus, de la locul în care luaþimasa poate fi vãzut aragazul -pentru cã nici o gospodinã nudoreºte sã i se ardã mâncarea.Cel puþin aºa credem noi!

În speranþa cã v-am convinssã vã reamenajaþi bucãtãria, trebuie sã vã atragem atenþiaasupra importanþei îmbinãrii ar-monioase a tuturor materialelorpentru construcþii ºi culorilor pecare le puteþi utiliza în acest

Vedere din spatele pereteluidespãrþitor: înpartea dreaptã abucãtãriei, privind de lacuptorul aflat în centru, pe unplan mai înalt, se aflã chiuvetade colþ ºi un dulãpior lat cu sertare. Dulapurile sus-pendate suntaºezate ºi ele simetric.

5. Îmbinãrile transversale care stabilesc deschidereaperetelui despãrþitor sunt tot din profile UW. Dacã lun-gimea celui transversal este mai mare de 625 mm,...

2. Pentru a fi realizatã izolarea fonicã va fi aplicatã obandã specialã pe profilele de pe podea ºi tavan aleperetelui despãrþitor.

6. �…atunci, pentru o susþinere mai bunã, va fi montatpe mijloc încã un profil CW (în spatele plãcii din gips-carton). Fixaþi apoi plãcile cu ºuruburi autofiletante.

9. În tavan vor fi prinse elemente de ajustare, la o dis-tanþã de 400 mm de peretele din spate al bucãtãriei. Nulãsaþi între ei o distanþã mai mare de 800 mm.

10. Montaþi apoi a doua piesã a tavanului aparent,elementul de susþinere. Vedeþi în imagine cum esteprins acesta pe un profil de susþinere care îl fixeazã.

Din secretelemeºterilorMontarea profilelortransversaleLungimea profilelor transversalerezultã din dimensiunea dintresuporturi, cu un adaos de circa200 mm. Cota interioarã se tra-seazã apoi pe centru, iar bucãþilecare ies în lateral se îndoaie lacapete în sus dupã o tãiere înunghi de 45 grade.

Pentru ca peretele despãrþitorsã nu sune mai târziu a gol se recomandã ca, înainte de îmbrãcarea celei de-adoua laturi, sã introduceþi un material izolant între profilele metalice.

Sfatul nostru


Sfatul nostru

design interior

scop. În exemplul pe care vi-lprezentãm în imaginile alãtura-te, am pus accentul în mod spe-cial pe simplitate. Am folositculori deschise, tonuri pastelate,mobilã simplã, modele plãcutede mochetã ºi zugrãveli. Toateaceste elemente contribuie, du-pã cum puteþi observa ºi singuri,la crearea unei ambianþe gene-rale încântãtoare.

Gips-cartonºi profile metalice

Haideþi sã vedem în continuarece anume vã trebuie propriu-zispentru a vã putea apuca de trea-bã. În exemplul pe care vi-l pre-zentãm alãturat, peretele sepa-rator este compus din profilemetalice îmbrãcate cu plãci dingips-carton. Profilele trebuietãiate cu o precizie ºi acurateþefoarte mare, iar muchiile ºi zo-nele de îmbinare trebuie ºpãclui-te cu atenþie.

Pentru a reduce la minimumlucrãrile de îmbrãcare ºi ºpã-cluire vã recomandãm sã uti-lizaþi piesele fasonate. Acesteasunt plãci din gips-carton pre-vãzute cu frezãri în formã de �„V�“la 90 de grade. Tot ce trebuie sãfaceþi în continuare este sã leîmbinaþi prin încleiere într-opiesã fasonatã în formã de �„U�“cu colþuri oblice. Acest tip depiese este disponibil în magazi-ne cu diferite dimensiuni (lãþimiºi lungimi standard). Astfel, veþiputea obþine muchii exacte, cucât mai puþine rosturi de îmbi-nare posibil.

Dupã cum aþi putut înþelegedin explicaþiile ºi fotografiile pecare vi le prezentãm în acest ar-ticol, nu este deloc greu sã vãcreaþi singuri un ambient plãcut

11. Cu ajutorul nivelei cu bulã de aer, aºezaþi în po-ziþie orizontalã elemenþii de susþinere. Fixaþi apoi clemade siguranþã pe elementul de ajustare.

14. Iatã scheletul pe care va fi montat tavanul sus-pendat. Suprafaþa sa depinde ºi de dimensiunea meseideasupra cãreia va fi poziþionatã.

15. Pentru îmbrãcare se folosesc piese fasonate �„U�“(100 x 1000 x 100 mm). Dacã doriþi sã evitaþi depunereaprafului, montaþi mai întâi plãcile de sus.

18. Pentru instalarea unor spoturi de luminã, trebuiesã efectuaþi mai întâi decupajele necesare. Fixaþi apoispoturile cu niºte coliere de susþinere.

19. În total, am montat opt spoturi pãtrate: patrupentru spaþiul de luat masa ºi alte patru în interiorulbucãtãriei. Aveþi grijã sã le amplasaþi cât mai estetic!

Dacã doriþi sã protejaþi supli-mentar muchiile exterioareale peretelui despãrþitor, pu-teþi sã le întãriþi cu ajutorulunor ºine speciale. Acesteavor fi aºezate pe muchiileplãcilor din gips-carton ºifixate fãrã decalaj.

gip

s-ca

rto

n

MisiuneaCASA 1/0550


Vedere spre partea stângã a bucãtãriei: aici am aºezat combina frigorificã ºi un dulap de colþ. Lângã

spaþiul de luat masa am amplasat un dulap înalt.

ºi confortabil, reunind în acelaºispaþiu ºi totodatã separat, loculunde gãtiþi ºi spaþiul în careluaþi masa.

Acum, revenind la remarcilepe care le anticipam în des-chiderea articolului din parteaunora dintre dumneavoastrã,sperãm cã adepþii bucãtãriei în-chise care protestau la începutse vor convinge cã un astfel despaþiu modern constituie o so-luþie viabilã, fiind deopotrivãesteticã ºi practicã ºi, nu în ulti-mul rând, mult mai puþin costi-sitoare decât poate pãrea fãrã oanalizã serioasã.

13. Cu ajutorul acestor elemente de îmbinare în cruceprofilele transversale pot fi montate foarte uºor. Dis-tanþa maximã între profilele portante este de 500 mm.

20. ªi o ultimã intervenþie din raþiuni estetice. Mas-caþi elementele de susþinere prin lipirea a douã cornie-re de aluminiu, cu ajutorul unui adeziv pentru metal.

Din secretelemeºterilor

Fixarea ºinelorAbia dupã ce ºinele au fost po-ziþionate exact, la aceeaºi înãlþi-me, ele se fixeazã pe fiecare ele-ment de susþinere. În acest scopse îndoaie, pur ºi simplu, cleme-le de siguranþã.

16. Dupã ce ºpãcluiþi ºi ºlefuiþi rosturile de îmbinare,pulverizaþi de trei ori asupra tavanului dumneavoastrão tencuialã finã.

17. Acoperirea peretelui separator poate fi realizatãcu o tencuialã din piatrã naturalã, fãrã conþinut de sol-venþi, aplicatã cu o driºcã din metal. Gletuiþi apoi uºor.

12. Fixaþi de peretele din spate al bucãtãriei profilelelongitudinale, pe o ºinã. Profilele transversale dejamontate se poziþioneazã într-o consolã.


Soluþii confortabile

pentru o bucãtãrie confortabilã

Soluþii confortabile

pentru o bucãtãrie confortabilã

Acest concept de �„deschide-re�“ între bucãtãrie ºi locul de luat masa, pe care noi vi-l prezentãm într-o singurãvariantã, este eficient ºi dinpunct de vedere al evitãriiformãrii igrasiei ºi mucegaiu-lui. Ele se formeazã de obiceiîn bucãtãrie ºi baie din cauzavaporilor de apã ºi a venti-laþiei insuficiente. Prin de-schiderea locului pentru gãtitcãtre spaþiul de luat masa pecare v-o recomandãm cu �„cãl-durã�“, este asiguratã o circu-laþie mai bunã a aerului, careconduce la evitarea formãriiigrasiei ºi mucegaiului.

Sfatul nostru

Idei

ºi f

oto:

Liv

ing

Art

ba

ia

Deoarece plãcilede mozaic suntprin natura lor

multicolore, aveþimulte posibilitãþi de a vã alcãtui imaginea doritã. În funcþie de cumaºezaþi ºi rãsuciþiplãcile de faianþã,puteþi obþine efectediferite.

2

Valuri de mozaicîn cabina de duºO modalitate optimã

de placare a pereþilor

cu faianþã este folosi-

rea în acest scop a

mozaicului. Cum pro-

cedaþi pentru a pune

în practicã aceastã

idee? Articolul nostru

vã indicã pas cu pas

cum puteþi realiza un

model deosebit din

mozaic în cabina

de duº.

Urmãrind exact modelul proiectat pe computer, con-

figuraþi mai întâi imaginea pepodea, la scara de unu pe unu.În aceastã etapã trebuie sã þineþiseama de numãrul pereþilor pecare veþi aplica mozaicul. Încazul nostru este vorba de doi.

11

Nu e deloc greu sã vã imaginaþi un

asemenea tablou pe peretele din baia

dumneavoastrã. Dar deaici pânã la a-l realizaefectiv trebuie sã par-

curgeþi mai multe etape.Pentru realizarea dese-

nului, vã poate fi de ma-re ajutor un computer.

Nu vã trebuie decâtpuþinã fantezie ºi

un ochi atent la formã ºi proporþii

pentru a obþine un rezultat impresionant.

A vã monta faianþã în baie edeja banal. Dar cei caredoresc ceva special pot

opta pentru realizarea unei ima-gini deosebite în interiorul ca-binei de duº. ªi cum acest spaþiueste cum nu se poate mai potri-vit pentru o temã legatã de apã,ne-am gândit sã vã sugerãm unmotiv cu valuri. În acelaºi timp,vã indicãm ºi cum anume trebu-ie sã procedaþi pentru a aplicape suprafaþa peretelui o imagineformatã din plãci de mozaic.Dificultatea principalã constã înmodul în care puteþi transpuneîn practicã proiectul imaginar,în aºa fel încât rezultatul sã con-corde cât mai mult cu ideeainiþialã. Plãcile de mozaic selipesc foarte repede, aºa cã maitârziu este destul de greu sã maicorectãm sau modificãm ceva.Iatã de ce una din metodelepractice este sã proiectaþi maiîntâi pe computer motivul, maiales dacã aveþi în vedere o

MisiuneaCASA 1/0554

decoraþiuni murale

2

suprafaþã mai mare. Astfel,plecând de la dimensiunile ºiculorile plãcilor de faianþã pecare doriþi sã le folosiþi, puteþiîncerca pe ecran forma imaginiiºi distribuþia culorilor, avândposibilitatea de a aprecia maibine ºi a optimiza aspectul gene-ral al motivului ales. În cazul pecare vi-l prezentãm am utilizatdiferite combinaþii de culoridintr-un program specializatpentru plãci de faianþã tipmozaic. Dupã ce terminaþi cupartea de creaþie, transpuneþifigura rezultatã pe o suprafaþãalbã neutrã. De la plãcile diferitcolorate, veþi trece uºor la osuprafaþã de mozaic albã, confi-gurând abia dupã aceea restulsuprafeþei cu plãci de faianþãalbã pãtrate cu dimensiunea de15 x 15 cm.

Pentru a putea proiecta figuradoritã de dumneavoastrã câtmai aproape de realitate ºi înconformitate cu faianþa de caredispuneþi, cel mai bine este sãfotografiaþi elementele de moza-ic în toatã diversitatea lor coloris-ticã - este vorba de elemente de30 x 30 cm în care plãcuþelemici, individuale, sunt susþinutede o plasã. Dupã aceea, scanaþifotografiile ºi introduceþi dateleîn memoria calculatorului.

Acum puteþi trece la schiþareaexactã a imaginii dorite pe su-prafaþa peretelui, poziþionândelementele de faianþã dupã do-rinþã. Imaginea poate fi creatãpas cu pas, prin înºiruirea plã-cuþelor. De exemplu, motivulprezentat de noi începe în partea

Iatã cum vor arãta lasfârºitul aplicãrii modelului

cele douã suprafeþe de perete.Observaþi cum imaginea cuvaluri trece estetic peste colþ(marginea de îmbinare a celordouã modele).

33 Am lãsat liber pãtratul din stânga jos pentru a vã demonstra cã e vorba de plãci de faianþã pãtrate,

care însã nu mai pot fi sesizate în imaginea generalã.44 Întotdeauna trebuie sã

configuraþi imaginea dejos în sus, dezvoltând-o succe-siv pe perete. Micile pete demozaic colorat pe care le puteþiobserva pe zona albã simuleazãstropii de apã, conferind o vita-litate realistã �„tabloului�“.

55

E momentul sã lipiþi plã-cile de faianþã pe supra-

faþa peretelui dumneavoastrã,conform modelului, cu ajutorulunui adeziv.

66Iatã un artificiu tehnic pecât de simplu, pe atât de

util. Camera de duº e prevãzutãcu un mic raft. Pentru a protejaºi stabiliza muchia acestuia, fi-xaþi-o cu un profil de colþ cu aju-torul adezivului pentru faianþã.

77 În zonele adiacente moti-vului acvatic colorat puteþi

aplica plãcuþe de faianþã albã.Urmãtorul pas ce trebuie fãcuteste sã finalizaþi peretele cuajutorul unor plãci de faianþãmai mari, ca o suprafaþã neutrã.

88

Iatã cum aratã motivul ales de noi dupã ce afost complet lipit. Zona galbenã din planul

îndepãrtat nu este o întâmplare, ci a fost proiectatã ast-fel (vezi ºi foto 3) - o micã niºã în peretele lateral, careare ºi un rol estetic.

1010Poate fi mai comod sã întin-deþi elementele individuale

ale motivului pe un suport aºezatpe podea, de unde sã le luaþi (sausã vi le dea cineva care vã ajutã)atunci când e momentul sã le mon-taþi pe suprafaþa peretelui.

99


Dacã doriþi sã pãstraþi o imagine veselã a cabinei de duº,montaþi plãcile de mozaic ºi pe podea. Pentru a fi în ton

cu pereþii, alegeþi cel mai bine o nuanþã pe care aþi folosit-o deja.Noi ne-am hotãrât pentru...

...o variantã mai deschisã la culoare (care ne duce pe toþicu gândul la nisipul plajelor), dar de aceastã datã am uti-

lizat o gresie antiderapantã. Apoi poate fi lipit totul cu un adezivflexibil pentru gresie.

Materialul colorat obþinut este turnat în gãleatã ºi totul amestecat cu mixerul

montat la maºina de gãurit, pânã devine de o consistenþã pãstoasã, fãrã cocoloaºe. Apoi îl lãsaþi 5 minute ºi îl amestecaþi încã o datã.

2020

ªi pentru �„stropii deapã�“, care se aflã în

spaþiul alb, este necesarã aplica-rea aceluiaºi mortar colorat pentrurosturi pe care l-am folosit lamodel. Important este ca rosturileplãcilor de faianþã albã sã rãmânãdeocamdatã neumplute cu mortar.

De asemenea, am umplut cu mortar colorat ºi rosturi-le "valurilor" care vor ieºi în evidenþã mai târziu,

când pereþii înconjurãtori vor fi tencuiþi. Numai dupã curãþareaatentã ºi întãrirea masei de umplere a rosturilor puteþi tencuirestul peretelui.

1313

Aplicaþimortarulcolorat uti-

lizat pentru modelulde pe perete ºi pemozaicul de pepodea. Acesta poatefi aplicat cel maibine cu o spatulãmai latã. Pentrupodea, vã recoman-dãm un mortarsuperflexibil cu proprietãþi deîndepãrtare a apei.

Iatã o idee practicãpentru chituirea rostu-

rilor mozaicului: folosiþi o culoa-re diferitã în cazul modeluluidecât pentru spaþiul alb. Încazul nostru, am utilizat unmortar de umplere a rosturilorde culoare verde-mentã.

2121

de jos, cu un fond de culoaremai închisã din care se formea-zã valurile înspumate. Aici apardificultãþile, deoarece din bucã-

þile de faianþã trebuie sã decu-pãm contururi astfel încât, înciuda formei de bazã pãtrate,ochiul nostru sã perceapã niºte

valuri rotunjite ºi fluide. Peecran, aceastã problemã poate fisoluþionatã prin suprapunereadiferitelor planuri; însã mai târ-

ziu, la montarea pe perete, plãcu-þele de faianþã trebuie decupateexact pentru formarea imaginii.În zona unde este înfãþiºatã

1111 1212

1616 1717

ba

ia

MisiuneaCASA 1/0556

decoraþiuni murale

E timpul sã vã ocupaþi de suprafeþele acoperite cu faianþã albã din interiorul duºului. Acestea pot

fi rostuite cel mai bine cu material alb, pentru a fi în ton cuimaginea generalã a bãii.

Iatã cum aratã acest spaþiu în stadiul final. Vedeþi în stângaprimul val orientat spre duº ºi raftul. Motivul cu valuri conti-

nuã pe suprafaþa peretelui, ieºind din spaþiul duºului ºi pierzându-setreptat în cel al pereþilor tencuiþi în alb.

1414

În aceastã imagine vãarãtãm încã o datã cum

trebuie prelucrat mortarul coloratpentru rosturile modelului. Baza oreprezintã o pulbere coloratã pestecare turnaþi apã proaspãtã (1,4 litrila 5 kg pulbere)...

1818

Proiectarea ºi transpunereagraficã a motivului cu valuri au fost realizate pe calculatorcu ajutorul programului Adobe Photoshop.

Plãcile de mozaic (seria�„Deep sea�“, �„Caribic strãluci-tor�“ ºi �„Alb strãlucitor�“) suntde la firma Delta Distribution.

Adezivul elastic, mortarul pentru rosturi de culoare verde-mentã, materialul elasticpentru rosturi ºi siliconul sanitar au fost cumpãrate de la Praktiker.

Info

ªi un ultim pas. Umpleþi rosturile de margine cu material elastic, mai ales dacã pereþii sunt

realizaþi dintr-o construcþie uºoarã (în cazul nostru, plãci din gips-carton), fiind posibile unele denivelãri în timp.

2222...sau - pentru ca rosturilesã fie mai rezistente ºi

intensitatea culorilor mai mare -amestecaþi pulberea cu un aºa-numit material elastic pentru rosturi (1 litru + 0,3 litri apã la 5 kg pulbere).

1919

1515

spuma mãrii ºi valurile carecresc, veþi schimba, desigur, ºiculorile faianþei. Astfel, pot fi si-mulate reflexe de luminã pe apãprin zone de culoare deschisãînconjurate de zone mai închise.Dupã ce aþi proiectat totul pemonitorul calculatorului, prin-taþi imaginile obþinute. Acesteavã vor servi ulterior ca modelpentru realizarea lor pe perete.În cazul nostru, imaginea urmea-zã a fi formatã pe doi pereþi ºichiar iese parþial din camera deduº. De aceea, pentru fiecaresegment de perete a fost utilizatun model separat.

Ne veþi întreba cum transpu-nem proiectul de pe ecran peperete? Cel mai bine ar fi sãîncepeþi de jos în sus ºi sã lucraþipe spaþii cât mai mici. Fiecaresuprafaþã parþialã va fi aºezatãpe o placã mai mare. Apoi e rân-dul muncii în echipã.

În timp ce o persoanã aplicãadezivul, cea de-a doua alege ºi-idã în ordine bucãþile de faianþãcare trebuie lipite. Vã sfãtuim sãconsultaþi cât mai des planuliniþial al imaginii, evitând astfelsã vã abateþi de la el. În plus, unochi critic ºi neimplicat, nustricã niciodatã.


Recomandarea noastrã estesã nu realizaþi singur aceastãoperaþiune, ci sã cereþi aju-torul încã unei persoane,pentru a vã uºura munca ºi a fi siguri cã modelul ales dedumneavoastrã va apãrea pepereþi ºi podea la fel cum l-aþi conceput pe computer.Vã veþi convinge cât de im-portantã e pãrerea unei altepersoane neimplicatã în mon-tarea propriu-zisã a plãcilor,care vã va ajuta sã nu greºiþi.

Sfatul nostruFo

to: S

tudi

o Fr

eiho

fer

solu

þii

Putem scãpa deIGRASIE ºi MUCEGAI?Forumul website-ului nostruwww.misiuneacasa.roabundã în întrebãri despreapariþia, combaterea ºi prevenirea igrasiei ºimucegaiului. Putem vorbi chiar despre adevãrate dezbateri pe aceastã temã. Venim în întâmpinarea dumneavoastrã cu câteva precizãri ºi sfaturi care vãsunt necesare în lupta cu �„nemiloºii duºmani�“ ai pereþilor noºtri.

Mucegaiul ºi igrasia ne-au însoþit oriunde am locuit, începând dinepoca grotelor. Acestea nu s-au dat

bãtute nici când omul s-a mutat într-olocuinþã modernã, realizatã cu cele mai noimateriale pentru construcþii. Repulsia pecare o simþim la vederea lor nu este doar deordin estetic, ci ºi igienic. Aceste pete diz-graþioase ne ameninþã cu diverse boli, de lasimple alergii, pânã la complicate afecþiunipulmonare sau hepatice.

Sistemele de hidro ºi termoizolaþie,tâmplãria modernã dotatã cu aºa-numitasticlã cu emisivitate redusã, aparateleperformante de încãlzire ºi toate celelaltenu ne feresc de emoþiile întâlnirii cufaimoasele �„vietãþi�“. Din contrã, vecinulcare are o casã realizatã cu mijloace �„mo-derne�“ acum o sutã de ani, n-a avut nicio-datã asemenea probleme. Aºadar, ce putemface pentru a scãpa de igrasie ºi mucegai?

Igrasia constã în petele de umezealãcare apar în anumite zone ale pereþilor dinlocuinþa noastrã. Uneori ea devine maiclarã prin culoarea gãlbuie pe care o capã-tã, datoritã faptului cã umiditatea dizolvãsãrurile din zidãrie ºi le scoate la suprafaþãunde cristalizeazã. Ulterior, ele distrug nudoar stratul de vopsea aplicat pe un perete,ci ºi tencuiala de pe acesta, plãcile dingips-carton sau orice alt material porosaflat în calea lor.

Ca o consecinþã a faptului cã zonarespectivã pãstreazã umezeala mai multtimp, se ivesc �„vietãþile�“ (mucegai, alge,ciuperci, bacterii), care aratã ca niºte petede culoare închisã. De asemenea, apariþiaºi dezvoltarea lor agreseazã materialele cu

care intrã în contact. Sunt mari amatoarede apã ºi cãldurã, aerul stãtut ºi iluminareaslabã fiind încã un motiv al dezvoltãrii lor.

Umezeala poate proveni nu numai dininterior, prin intermediul vaporilor de apãcare se condenseazã pe pereþi, ci ºi dinexterior, prin fundaþii neizolate sauacoperiºuri deteriorate. În casã omuldesfãºoarã diverse activitãþi care presupunutilizarea apei. Dacã ne spãlãm, fierbemhrana, respirãm, transpirãm sau creºtemplante, o parte din lichid se evaporã ºi cir-culã dintr-o încãpere în alta, cãutând oieºire. Este important de menþionat cãaerul, cu cât este mai cald, cu atât poate�„înghiþi�“ mai multã apã. De exemplu, unmetru cub de aer poate conþine mai mult de

Factorul principal este �„roua�“

Putem scãpa deIGRASIE ºi MUCEGAI?Putem scãpa deIGRASIE ºi MUCEGAI?

MisiuneaCASA 1/0558

soluþii tehnice

9 g de apã când are 10OC, 17 g la 20OC ºipeste 30 g la 30OC. Acestea sunt situaþiileîn care aerul, umezit în proporþie de100%, este saturat, cum ar spune oriceprofesor de fizicã.

În ceea ce priveºte conþinutul de apã alaerului, pentru asigurarea confortului suntsuficiente procente de 50%, o depãºire acifrei având ca rezultat o senzaþie din ce în

ce mai puternicã de sufocare ºi duce laapariþia igrasiei. Dar nu dintr-odatã, ciabia dupã ce vaporii, la o anumitãtemperaturã, intrã în contact cu peretele ºise transformã în lichid. Impactul igrasieieste mai puternic când pereþii sunt maireci în raport cu aerul din camerã. Aºadar,un prim semnal de alarmã pentru apariþiamucegaiului sunt stropii sau petele de apãobservate, de exemplu, dupã ce am fãcutduº sau am pregãtit ceva în bucãtãrie.

Astfel, e necesar sã vorbim ºi despre�„punctul de rouã�“? Acesta apare cândîntr-o camerã avem prea mulþi vapori deapã la o temperaturã scãzutã. La unmoment dat, aerul nu mai poate �„suporta�“umezeala ºi o depune pe ziduri, în specialpe cei reci, apãrând astfel �„roua�“.

ªi gata! Lecþia de fizicã s-a terminat.

Mai bine previidecât sã tratezi

Pentru a nu ne pierde timpul ºi baniicu reparaþiile, este de preferat ca acesteprobleme sã fie luate în calcul încã dinfazele de proiectare ºi construcþie alocuinþei, când putem alege orientareacamerelor unele faþã de altele sau faþãde punctele cardinale. În acest sens,apare riscul poziþionãrii încãperilorexpuse umezelii (baia, bucãtãria) sprenord, unde este umbrã toatã ziua ºi batevântul. Dacã acest lucru nu este posibil,e bine sã asigurãm mãcar ventilaþianaturalã a spaþiilor.

De asemenea, hidro ºi termoizolaþiatrebuie tratate cu aceeaºi seriozitate întoate zonele casei, cu atât mai mult încele menþionate mai devreme. Va trebui

sã aºteptãm primul sezon rece ca sã nedãm seama cã, dacã am fi aplicat câþivametri pãtraþi de hidroizolaþie în plus,sau dacã am fi izolat corect elementelede structurã, nu am fi avut colþuriînnegrite sau apã pe pereþi. Igrasiaapare deseori în zonele cu aºa-numitele�„punþi termice�“, de exemplu în cele custâlpi din beton. Aici trebuie aplicatãcea mai utilizatã metodã de termoizo-lare, ºi anume cea care constã înplacarea zidurilor cu polistiren, deregulã pe exteriorul pereþilor casei.

Panourile din gips-carton montate îninterior au ºi ele un rol în acest sens,contribuind la pãstrarea cãldurii pere-þilor. Montarea ferestrelor cu rame dinPVC, lemn stratificat sau aluminiu (curupere de punte termicã) prezintã ºi eaavantaje, sticla termoizolantã (carepãstreazã cãldura în interior) fiind încãun atu. Hidroizolaþia fundaþiei ºi a zidu-rilor este realizatã cu folii din cartonbitumat, aluminiu, materiale plasticesau geosintetice, care nu permit intrareaapei în spaþiul pentru locuit. Cu toateacestea, apar multe cazuri de igrasieexact la acest tip de locuinþe, în care aufost fãcute investiþii serioase.


solu

þii

Ca metode moderne de combatere aacestui fenomen nedorit menþionãm ºitratamentele chimice (de exemplu ten-cuielile antiigrasie) care opresc circulaþiaîn stare lichidã a apei prin materialeleporoase. Pereþii vor putea �„respira�“,schimbul de umezealã între interior ºiexterior fãcându-se doar sub formã devapori. De asemenea, pentru interiorullocuinþei existã ºi metode de combaterecu ajutorul unor lichide obþinute prindizolvarea în apã a unor grunduri pe bazãde copolimeri acrilici. Acestea sunttransparente sau albe, pentru a face ulteri-or economie la vopsea. Proprietãþile lorsunt: permeabilitatea la vapori, mirosulslab, uscarea rapidã ºi lipsa toxicitãþii.

Pregãtirea suprafe-þelor va fi realizatãprintr-o periere foartebunã, eliminându-seurmele de alge saumuºchi vegetal.

Dupã uscarea lichi-dului respectiv poatefi aplicatã o vopsealavabilã care atacãmucegaiul. O altã so-luþie, desprinsã parcãdintr-un film SF cu

clãdiri inteligente, este implantarea înziduri a unor electrozi care respingumezeala. Aceastã variantã este destinatãclãdirilor expuse unui grad înalt deumezealã. Metodele chimice enumeratemai sus au un caracter provizoriu, cãcimucegaiul ºi ciupercile îºi vor faceapariþia imediat ce gãsesc un teren propi-ce, iar substanþele active îºi vor diminuaefectul. Cea mai bunã metodã pentrucombaterea igrasiei este menþinerea unuiechilibru vizavi de umiditatea casei.

Aºa cã rãspunsul pe care îl putem daîntrebãrii din titlul articolului este la felca în medicina modernã: nu existã boli,ci cazuri. Pânã în prezent, nu au fostdescoperite metode universal valabile de

combatere a igrasieiºi mucegaiului, cidoar variante pentrucazuri concrete.

De bazã rãmânmãsurile preventive:aerisirea incintelor ºipãstrarea curãþenieiacestora, iar în cazulcaselor noi, orien-tarea eficientã aclãdirii faþã de punc-tele cardinale.

Variantele chimice de combatere a igrasiei ºi mucegaiului prezentate maisus sunt doar soluþii pentru moment.Menþionãm în acestã categorie ºi ten-cuielile antiigrasie care sunt realizatedin mortar ºi substanþe chimice speci-fice. Principiul de bazã al metodei constã în facilitarea circulaþiei apei prin pereþi sub formã de vapori.

Sfatul nostru

Ventilaþia combateumezeala ºi praful

Etanºeizarea excesivã prezintã mareleinconvenient cã, odatã ivitã, umiditateadin interior nu va avea pe unde sã iasã,caz în care se va depune pe pereþi. Acestlucru este dãunãtor sãnãtãþii chiar ºi prinfaptul cã nu mai avem suficient oxigen.O metodã des utilizatã este ventilaþiaartificialã realizatã fie la construireacasei, fie dupã. Montarea unei hote înbucãtãrie ºi a unui ventilator în baiereprezintã minimul necesar. În plus,vom recurge la deschiderea regulatã aferestrelor, care trebuie fãcutã pentru operioadã scurtã de timp, ca sã pãstrãmmãcar o parte din cãldura pereþilor. Pier-derile de energie termicã sunt inevita-bile în ambele cazuri.

De asemenea, curãþenia casei esteimportantã. Praful este locul ideal încare se pot �„ascunde�“ sporii ciupercilorºi mucegaiurilor. O locuinþã neventilatãva �„beneficia�“ de aer închis, iar praful,în lipsa curenþilor de aer, se va depunenestigherit. Încãlzirea suplimentarã, încondiþiile în care avem o atmosferãumedã, nu este o soluþie eficientã, chiardacã aerul cald înmagazineazã maimultã apã ºi pereþii se vor încãlzi. Ouºoarã scãdere a temperaturii va aveaconsecinþe dezastruoase. Aºadar, neîntrebãm dacã am fãcut o alegere bunãutilizând aceste materiale scumpe. Dinaceste motive, unii specialiºti au rãmasfideli metodelor ºi materialelor clasicepentru construcþii, fãrã etanºeizarea lor.Þinând cont de aceste ultime aspecte, ebine sã ºtiþi cã utilizarea excesivã a izo-laþiilor împreunã cu lipsa ventilaþieidãuneazã locuinþei, producând mucegaiºi igrasie.

Este important sã ºtiþi cã betonul,cãrãmida, BCA ºi gips-cartonul suntstrãbãtute de canale, numite capilare,care permit reglarea umiditãþii caseiîntr-un mod natural, fãrã multã bãtaie decap. Din pãcate, acestea nu sunt ºi celemai bune izolatoare termice... În plus,ele nu se comportã mulþumitor în cazulexcesului de umiditate. Absorb apa dinaer sau din pãmânt, având tendinþa sãpãstreze o parte, iar cealaltã parte, decare nu mai au nevoie, sã ne-o transmitãnouã. Fenomenul apare nu numai încazul clãdirilor vechi, cu subsoluri inun-date, ci ºi la locuinþele noi, insuficientprotejate de umezealã.

Sfatul nostru

Existã ºi variante chimice

MisiuneaCASA 1/0560

soluþii tehnice

www.misiuneacasa.rowww.misiuneacasa.ro

þev

i ºi

fit

ing

uri

Totul a început într-o noap-te, pe la ora trei, cândValeriu a auzit zgomote

ciudate venind din baie ºi s-adus sã vadã ce se întâmplã. Cuochii întredeschiºi, a observatpe gresia montatã de curând unluciu de apã din care ieºeauaburi. S-a trezit instantaneu.Robinetul era închis, aºa cã s-aaplecat sub chiuvetã sã afle deunde þâºneºte apa. Pe þeava dinpexal, care lega bateria chiu-vetei de conducta pentru apãcaldã, ºiroaiele se prelingeauameninþãtor, riscând sã-iinunde apartamentul.

- La naiba!, înjurã Valeriu.Abia te-am montat - þeavã dinpexal de 42.000 de lei metrul.Cu ce opresc catastrofa asta?Ce bine era dacã montam încãun robinet lângã conductã!

- O meriþi, zgârcitule! zisebateria monobloc, bolborosindpe nasul lung, încovoiat ºiuitându-se chiorâº cu ochiul eijumãtate roºu, jumãtate albas-tru. Nu puteai sã mai cumperiun robinet? M-ai lãsat pe minecu toate grijile pe cap!

- Tu sã taci! þipã Valeriu fu-rios. Sã zici mersi cã te-amcumpãrat; la cât erai de scumpãºi acum ai fi rãmas pe raft!Parcã eºti fãcutã din aur, zãuaºa... Mai bine luam una maiieftinã ºi cuminte!

- Nu e vina mea cã ai tu þevilede o jumãtate de þol! se enervãaceasta. Eu am fost fãcutã pen-tru instalaþii delicate, trebuiasã-mi pui þeavã de 3/8 þoli, nufitingul ãsta dubios cumpãratde la tarabã. O sã þi-l aruncodatã pe fereastrã, cu garni-

Divorþ în baie ----nepotrivire de caracter!

da, deci nu!

PolipropilenãÞevile ºi fitingurile folosite la instalaþiilesanitare ºi de încãlzire sunt confecþionate îngeneral din cupru, polipropilenã, PVC,polietilenã sau oþeluri cu calitãþi diferite.Polipropilena (PP) este un material sinteticdin care sunt fabricate þevi ºi fitingurileaferente (coturi, reducþii, racorduri, mufe,robineþi, nipluri, dopuri, distribuitoare,inele, �„T�“-uri etc.). Materialul poate fideformat la 135OC ºi nu arde cu flacãrã, ci

doar se topeºte. Producãtorii garanteazã oduratã de viaþã a acestora de pânã la 50 deani. Þevile din polipropilenã Random-PPR(o variantã îmbunãtãþitã) sunt comercial-izate pentru: apã rece, caldã ºi încãlzire.Apa îngheþatã nu poate sparge conducta, cidoar o lãrgeºte. Montajul þevilor ºi fitingu-rilor din polipropilenã este executat prinsudarea elementelor la o temperaturã decirca 260OC.

Da, deci nu...Asiguraþi-vã cã secþiunile pieselor de asam-blat sunt compatibile. Porþiunile de tãiat vorfi mãsurate astfel încât zonele de îmbinaresã aibã o zonã de lipire cât mai mare.Polipropilena este uºor elasticã ºi poate fiþinutã în tensiune, dar nu exageraþi! Tãiereaþevilor poate fi realizatã numai cu un cleºtespecial, pentru a-i pãstra secþiunea rotundã.Montarea greºitã implicã reluarea procede-ului ºi schimbarea pieselor.

da, deci nu!

MisiuneaCASA 1/0562

Totu

l de

spre

...

turile lui ieftine din cauciuc, sãte saturi. Zgârcitule!

Valeriu renunþã sã o convigãde alegerea lui, de faptul cãundeva pe instalaþie trebuia sãfacã o reducþie. Fitingul cupricina era destul de bun, dinbronz adevãrat, chiar dacã eracumpãrat de la tarabã ºi nu aveanici o garanþie. În plus, ce ºtie obaterie, fie ea chiar monobloc,despre problemele lui financia-re? Începu din nou sã caute pesub chiuvetã ºi, þinându-ºi preamult timp mâna pe þeava dinpexal, neacoperitã cu vreun man-ºon, se fripse ºi, enervându-seºi mai tare, înjurã din nou.

- Te rog sã vorbeºti mai cuvi-incios, zise ºi þeava din pexalprintre suspine. Sã ºtii cãdoamna are dreptate. Fitingulãsta, cu care m-ai obligat sã mãcuplez poartã toatã vina. Nueste de rangul meu!

- Ce sã-þi spun, mare sco-falã... comentã fitingul. Te dai

mare, deºi eºti o þeavãsimplã din polietilenã, doarcu un strat subþirel din alu-miniu. Dacã ai ghinion ºi îþivine apa la 70OC, te vei înmuiaca o cârpã ºi îþi vor plesni toatehainele de pe tine.

- Vezi cum îmi vorbeºte?Vreau divorþ! strigã proaspãtamireasã, plângând ºi mai fier-binte, încât Valeriu intrã într-ade-vãr în panicã. Pe pardosealã apase aduna cu repeziciune, cãcifanta de scurgere nu mai fãceafaþã, devenise prea micã decând podeaua fusese acoperitãcu gresie nouã.

- Gata, potoliþi-vã! strigã Va-leriu scos din sãrite. Dacã maicontinuaþi în felul ãsta, îmischimb instalaþia ºi vã arunc petoþi la gunoi.

- Eu propun sã-mi aduci oþeavã din polipropilenã, zisefitingul insistent. E mai simplã,are un singur strat, dar rezistãpânã la 90OC. Unde mai pui cã

este ºi mai ieftinãdecât þeava asta decanalizare! Între noifie vorba, ai fãcut oalegere greºitã, nu e bunãdecât pentru apã rece. Dacãvrei sã faci o lucrare de cali-tate înlocuieºte-o cu oþeavã Pex-Al-Pex, cu po-lietilenã reticulatã ade-vãratã. Sau una din cuprucare rezistã pânã la 30 de ani,dacã vrei sã dormi liniºtit. Dardacã tot te duci sã cumperi, iamai multã ºi pune ºi la calori-fere, nu mai sta cu vechiturilealea din oþel galvanizat.

Ascunsã undeva, dupã unperete subþire din gips-carton,conducta de canalizare dinPVC, montatã când a fost con-struit blocul, interveni:

La fiecare tip de þeavã e bine sã folosiþi fitinguri din acelaºi material pentru ca procedeele deîmbinare sã aibã eficienþã maximã. Singuraexcepþie apare în cazul conductelor din pexalunde sunt montate mecanic fitinguri dinbronz, alamã sau oþel.

Pexal sau Pex-Al-Pex sau...Varietatea de produse de pe piaþã a creat ouºoarã confuzie. Conductele din pexal au treistraturi suprapuse: polietilenã simplã, aluminiuºi polietilenã reticulatã (adicã strãbãtutã de oreþea de fire care îi dau rezistenþã la presiune).Acestea sunt lipite între ele cu adezivi speciali.Calitãþile straturilor ne dau o idee despre desti-naþia produsului. Termenul de garanþie al con-ductelor din pexal este de 10 ani. Fitingurilesunt din bronz, alamã sau fontã cromatã.

Da, deci nu...Nu montaþi þevi din pexal decât pentru desti-naþiile prevãzute în prospect, unde sunt men-þionate ºi straturile de protecþie. Pentrurealizarea coturilor, conductele din pexal pot fideformate manual. Când le îndoiþi introduceþiîn interiorul lor un alt tub flexibil pentru a nustrangula þevile (trusa instalatorului conþine unarc special). La montarea accesoriilor strângeþipiuliþele �„la simþul mâinii�“, cum spune mese-riaºul, ca acestea sã nu plesneascã.To

tul de

spre

...


da, deci nu!

- Dacã vrei instalaþie cu po-lipropilenã, sfatul meu este orisã-þi angajezi un meºter, ori îþipoþi cumpãra o trusã de sudurãspecialã. Sunt cea mai bãtrânãdin bloc Valeriu, te cunosc decând erai mic ºi ºtiu cã nu eºtiprea îndemânatic. De exemplu,acum ai încercat sã faci totulsingur ºi vezi cam ce a ieºit, aºacã lasã pe altul mai priceput.

Valeriu se înduioºã pentrucâteva clipe. Îºi aminti ºi cu câtãîndoialã în suflet schimbasevechile þevi galvanizate, curacorduri din plumb ºi fileteruginite, îmbâcsite de câlþi. NeaIlie, instalatorul, muncise o ziîntreagã sã le demonteze, folo-sind o lampã cu gaz. Doar aºa sedilatã ºi pot fi desfãcute maiuºor. Pereþii conductelor erauacoperiþi în interior cu piatrã decalcar, de abia mai curgea apa

prin ele... Trebuia sã facã acestpas ºi cheltuise o grãmadã debani, chiar dacã meºterul îiredusese din preþ.

- Ai dreptate, vechea mea pri-etenã, îl voi chema din nou peNea Ilie, sã studieze problema,zise într-un final Valeriu.

- Nu! Nu tot pe Nea Ilie de laparter! se agitã subit fitingul,aruncând un nou jet de apãfierbinte. E zidar, nu instalator.Mi-a strâns piuliþa pânã aplesnit... Bine recunosc, la minee problema, din cauza mea aiinundaþie, dar te rog, nu mã dala topit! Fac orice, promit cã voifi cuminte ºi nu mã voi maicerta cu consoarta.

- Tot ce spui poate fi folositîmpotriva ta, aºa cã agitã-te câtmai puþin ºi înþelege cã nu temai pot utiliza cu filetul spart.Nu vor mai rãmâne nici garni-

turile din tine, încheie Valeriu.Rezultatele nu întârziarã sãaparã. Þeava din pexal se maipotoli, continuând totuºi sã-ºiapostrofeze mirele:

- Bravo, zi-i nenorocitului sã sesature, tinichea vopsitã ce eºti!...

ªi au þinut-o aºa pânã la ziuã,iar Valeriu s-a trezit lac de tran-spiraþie, trãgând de cearºaful de

pe pat ca sã scoatã apa din baie.Când ºi-a dat seama cã visase,s-a dus imediat în baie sã veri-fice ºi a oftat uºurat:

- Ce bine!Totul era uscat, nu curgea nici

o þeavã, iar fitingul stãtea liniºtitla locul lui. Îl privi cu coadaochiului ºi îºi zise în gând:

- Îþi vin eu de hac azi...þev

i ºi

fit

ing

uri

CupruCuprul este cel mai scump material pentru acest gen de lucrãri.Vã sfãtuim ca reþelele din cupru sã fie realizate de instalatori.Asamblarea este realizatã prin cositorirea elementelor cu un letcon.Nu este necesarã utilizarea lor la reþeaua de apã rece, ci la instalaþi-ile termice, pentru cã sunt rezistente la temperaturi mari. Sistemelemoderne prevãd acoperirea cu manºoane cilindrice ignifuge.Termenul de garanþie e de 30 de ani, durata de viaþã fiind nelimi-tatã. Fitingurile sunt fabricate din metal. Push-fitingurile, care seaplicã prin înºurubare, uºureazã mult asamblarea.

Da, deci nu...Din cauza þevilor din cupru rãmase �„la vedere�“ se pot produceaccidentãri prin arsuri ale pielii. De aceea, este necesarã acoperireaacestora cu manºoane din materiale izolante care sã reziste la otemperaturã a apei de 90OC. În cazul �„îngropãrii�“ lor în tencuialã,nu este recomandabil sã fie poziþionate în apropierea izolaþiilorelectrice sau materialelor aplicate cu adezivi. La acoperirea reþeleicu tencuialã, aplicaþi un manºon exterior dintr-un material elastic.Când veþi fi nevoiþi sã reparaþi ceva în acel loc, nu veþi mai lovi cudalta direct în þeavã, ci în manºon.

Oþel galvanizatÞeava din oþel galvanizat este folositã tot mai rar în ultima vremela instalaþiile sanitare ºi de încãlzire. Principalul motiv pentru carea fost evitatã este legat de dificultãþile de montare, întreþinere ºidemontare, precum ºi depunerea sãrurilor de calcar ºi magneziu pepereþii acesteia, care determinã corodarea þevii. Pentru realizareaunei reþele de acest tip sunt utilizate þevi cu filete la capete, iarasamblarea lor se face prin înºurubarea fitingurilor ºi racordurilor.Accesoriile necesare sunt sfoara de câlþi ºi o pastã specialã saubenzile din teflon.

Da, deci nu...Când asamblaþi elementele unei reþele din oþel galvanizat folosindbanda din teflon, înºurubarea trebuie executatã într-un singur sens.Deºurubarea distruge stratul de izolaþie, iar reluarea procedeuluipresupune înlocuirea teflonului. La demontare este recomandatãîncãlzirea pieselor cu o sursã de cãldurã, întrucât dilatarea diferitãa acestora faciliteazã deºurubarea. La trecerea prin zidãrie a reþele-lor din oþel galvanizat, recomandãm aplicarea unui manºon careare rolul de a atenua ºocurile mecanice ºi a preveni coroziuneacauzatã de apa în exces.

Totu

l de

spre

...

MisiuneaCASA 1/0564

Totu

l de

spre

...

Cu ocazia târgului internaþional Con-struct Expo, în fiecare primãvarãavem ocazia sã aflãm �„ce se poartã�“

în þarã ºi strãinãtate, în cea ce priveºtematerialele ºi sistemele pentru construcþii,soluþiile arhitecturale ºi de design. Aceastãmanifestare, care este gãzduitã deComplexul Expoziþional Romexpo înperioada 11-15 mai, a ajuns în 2005 la ceade-a XII-a ediþie. Suprafaþa totalã destinatãexpozanþilor, dar ºi vizitatorilor, este deaproximativ 59.000 mp, dintre care peste42.000 mp sunt spaþii acoperite. La eveni-ment ºi-au anunþat participarea aproape1.000 de companii autohtone ºi din alte 21de þãri, cu 10% mai multe decât anul trecut.

În cadrul celor 22 de pavilioane ºi 19platforme, firmele din domeniu expun pro-duse destinate specialiºtilor, investitorilorºi celor care doresc sã-ºi realizeze o casãori sã-ºi îmbunãtãþeascã confortul dinlocuinþã. Astfel, pe lângã sculele, utilajeleºi echipamentele prezentate, pot fi studiateofertele furnizorilor reprezentativi de mate-riale pentru construcþii, de la cimenturi ºistructuri metalice, pânã la ansambluri detâmplãrie, finisaje, piscine sau sisteme deprotecþie. La ediþia anterioarã a târgului,74% dintre companiile expozante au lansatproduse noi pe piaþa româneascã.

De asemenea, an dupã an, ConstructExpo reflectã tot mai fidel noile tendinþe ºiorientãri în materie de bricolaj, design ºiamenajarea grãdinii. Manifestarea din acestan este însoþitã de cea de-a cincea ediþie asalonului Expo Invest Imobiliar, care estespecializat în investiþii din domeniul con-strucþiilor de spaþii rezidenþiale, industriale,comerciale ºi pentru birouri. Firmele dearhitecturã, dezvoltare, execuþie, imobiliaresau financiare prezente, ajutã vizitatorii sã

obþinã informaþii despre etapele de obþinerea unei locuinþe, de la alegerea terenului ºiproiectului, pânã la posibilitãþile de platã înleasing sau prin creditare.

Alte evenimente importante, organizatede Romexpo în colaborare cu Universitateade Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu, cusprijinul societãþii Bicau, sunt cele legatede �„Ziua Arhitectului�“. Specialiºtii (ingi-neri ºi arhitecþi) au posibilitatea de a-ºi

prezenta produsele ºi sistemele reprezenta-tive în cadrul unor manifestãri tematice cese desfãºoarã pe întreaga duratã a târgului.Complexul bucureºtean dispune în acestsens de un centru de conferinþe cu 7 sãliavând între 50 ºi 700 de locuri.

Ca în fiecare an, marile companii organi-zeazã momente de promovare a produselor,workshop-uri ºi tombole, o parte a lor fiind�„elementele surprizã�“ ale târgului. Ultima zia expoziþiei este marcatã de �„PremiulVizitatorului�“, care va fi acordat în urmatragerii la sorþi a biletelor de intrare. EdiþiaConstruct Expo 2004 a primit, în cele cincizile de desfãºurare, un numãr de peste35.000 de vizitatori. O bunã parte a acestoraau venit pur ºi simplu din dorinþa de a aflacum sã-ºi îmbunãtãþeascã gradul de confortal locuinþei ºi n-au plecat dezamãgiþi.

În cadrul acestui tip de manifestãriexpoziþionale oamenii de afaceri vin sãsemneze contracte de colaborare ºi sã-ºi�„spioneze�“ puþin concurenþa. Noi,potenþialii clienþi, avem ocazia sã-i vedempe toþi laolaltã, sã facem comparaþii ºi sãalegem ce avem nevoie în cunoºtinþã decauzã. Nu uitaþi, când aþi gãsit ceva care vãplace în mod deosebit, cereþi o carte devizitã de la furnizor. S-ar putea ca, maitârziu, sã-l gãsiþi mai greu.

Arhitecturã, tehnologie, echipamente, instalaþii, utilaje, materiale pentru construcþii

Construct ExpoBucureºtila a XII-a ediþie

advertorial


MisiuneaCASA 1/0566

i deea construirii unei locuinþe înformã de maºinã s-a nãscutacum aproximativ cinci ani în

cadrul unui proiect pentru fostultrenuleþ care obiºnuia sã circule pedealul Gaisberg, Salzburg, Germa-nia. Proiectul iniþial a fost respinspe motivul cã implica o construcþieprea complicatã, în special în ceeace priveºte faþada.

Deviza ingeniosului inginer sunãînsã astfel: �„Dacã nu poate fi datã oautorizaþie pentru o locuinþã, atuncipoate o maºinã.�“ (fostul traseu altrenuleþului era considerat ca zonãde circulaþie). �„Casa-Broscuþã�“avea sã fie respinsã pe acest ampla-sament, reuºind cu toate acesteaprimirea autorizaþiei de construcþieîn imediata vecinãtate. Neobiºnuitaconstrucþie (cu ai sãi 10 m înãlþimeºi 14 m lungime) are destinaþiade casã pentru locuit ºi se aflãdeja în atenþia multor turiºti.

Clãdirea a fost conceputã ca olocuinþã unifamilialã destul despaþioasã, avându-se în vedereun consum mic de energie. Da-toritã structurii cu grinzi dinlemn, construcþia beneficiazã determoizolaþie, este eficientãenergetic ºi compactã, fiindasemãnãtoare ºi din acest punct devedere cu o maºinã... care consumãpuþin. Acest consum corespundeunui necesar anual de cãldurã micraportat la suprafaþa locuibilã. Gro-simea pereþilor din lemn este de 40cm. Faþada �„Casei Broscuþã�“ esterealizatã din sticlã, metal, lemn ºimaterial plastic.

În mod special sunt scoase înevidenþã roþile realizate pe o struc-turã portantã din lemn. Rolul ace-stora este ºi de a acoperi elementeleconstructive proprii.

Pe lângã construcþia în sine, maiexistã ºi numeroase detalii tehniceinedite, ca de exemplu faptul cã înspatele faþadei din sticlã existã fe-restre obiºnuite, care prezintãaceeaºi utilitate ca a celor pe care leavem toþi acasã.

Puþine maºini se pot mândri cu o popularitate ºi longevitate com-

parabile cu ale Volkswagen-ului �„Broscuþã�“ . VW Beetle, noua sa

variantã, are deja admiratorii ei înfocaþi, dupã cum veþi vedea...

O construcþie care a devenit un punctde atracþie turisticã

Foto

: Vog

lreite

r

1122

33

la v

ie e

n r

ose

�„Casa -Broscuþã�“ �„Casa -Broscuþã�“

Casa-Broscuþã semnalizeazã...cã e momentul sã devenim tot mai deschiºi spre noile direcþiiarhitecturale!

Detalii interesante:44

1. �„Casa-Beetle�“ a fost amãnunþitproiectatã pe computer.2. Arhitectul, în faþa casei.3. Uºa de acces este într-una dintre roþi.4. Ferestrele dormitoarelor imitãforma rotunjitã a farurilor.* Adresa �„Casei-Beetle�“: Lerchenstraße 83, 5020 SalzburgSuprafaþã teren: cca 130 m2

Arie locuibilã: cca 300 m2

clãdiri excentriceclãdiri excentrice

Casa-Broscuþã semnalizeazã...cã e momentul sã devenim tot mai deschiºi spre noile direcþii arhitecturale!

locuinþe moderne

O alternativã confortabilã ºi sãnãtoasã la sistemele clasice de încãlzire este ºi cea

prin pardosealã. Haideþi sã înþelegem împreunãcare sunt avantajele ºi cum funcþioneazã!

A þi intrat în casa prietenului dumnea-voastrã din copilãrie ºi v-a învãluito atmosferã caldã, îmbietoare.

Bocancii cu tãlpi ridate au lãsat pe gresiade la intrare urme simetrice de zãpadãcare s-au topit instantaneu. Podeaua cal-

dã, mineralã, v-a amintit de zilele deprimãvarã în care cãutaþi cu talpa cãldurapãmântului. Parchetul are aceeaºi tempe-raturã cu dorinþele dumneavoastrã, aºaîncât aþi vrea sã vã întindeþi pe el ºi sã vãrefaceþi astfel energia pierdutã în frigul de

afarã. V-aþi decis, anul acesta vã veþi mon-ta ºi dumneavoastrã încãlzire prin pardo-sealã în toatã casa, poate chiar ºi pe aleeadin curte. E cald, e frumos afarã, dar încãn-aþi uitat de zãpezile ºi frigul din iarnã.Aºa cã trebuie sã vã pregãtiþi din timp.

O alternativã confortabilã ºi sãnãtoasã la sistemele clasice de încãlzire este ºi cea

prin pardosealã. Haideþi sã înþelegem împreunãcare sunt avantajele ºi cum funcþioneazã!


Încãlzirea prin pardosealã

Încãlzirea prin pardosealã

teh

no

log

ii n

oi

locuinþe moderne

Într-o camerã încãlzitã prinmetodele clasice, cu radia-toare (calorifere), sobe sau

ºeminee, frigul se simte înce-pând de la picioare. Degeabaridicãm temperatura camereipânã la 24OC, dacã podeauaare 10. Vom avea nevoie depapuci bine îmblãniþi ca sã nuîngheþãm. Acelaºi disconfort îlresimþim ºi dacã vom avea opodea încãlzitã la 35OC iar ae-rul nu ar depãºi 14.

În România sunt recoman-date temperaturi de 20OC pen-tru camere de zi ºi birouri, 24pentru bãi ºi 17-19 la locurilede muncã din hale de producþie.Omul, prin poziþia lui verticalãºi metabolismul sãu, se simtebine dacã are cam 21OC la tãlpiºi circa 19 în zona capului. Înacest caz ideal, temperaturascade uºor pe verticalã, înce-pând de la pardosealã, ºi ajungede 16-17OC la tavan, sã zicempe la 2,5 metri înãlþime.

Unul dintre avantajele aces-tei modalitãþi ideale de în-cãlzire a locuinþei o constituiecirculaþia naturalã a aerului,fãrã curenþi care sã ne agra-veze reumatismul ºi fãrã a neprovoca alergii din cauza pra-fului. Dar aceastã variantã estedificil de realizat, atât dinpunct de vedere tehnologic,cât ºi din considerente eco-nomice. Caloriferele electriceºi cele care folosesc apa caagent termic încãlzesc cameraneuniform, ceea ce duce, înplus, ºi la formarea unor cu-renþi de aer �„nesãnãtoºi�“.Temperatura creºte treptat dejos în sus, astfel încât cãlduraeste simþitã la nivelul capului,dar fãrã sã avem o senzaþieclarã de confort.

Între ideal ºi realitate

Încãlzirea prin pardosealã aremarele avantaj cã temperaturaeste aceeaºi atât pe verticalã, câtºi pe orizontalã, ceea ce estemai aproape de cazul descris denoi ca ideal.

Un alt aspect interesant esteraportul dintre cãldura pãstratã

de aerul din încãpere ºi cea apereþilor, inclusiv a pardoselii.Este bine de ºtiut cã ansamblulformat din aceste componentetrebuie sã ajungã la un oarecareechilibru termic, astfel încât sãatingã toate aproximativ 22OC.Vom avea o senzaþie de re-laxare, iar copiii noºtri se vorputea juca nestingheriþi pe gre-sie sau parchet.

Sã luãm ca termeni de com-paraþie un sistem pentru în-

cãlzire devenit deja clasic, curadiatoare din oþel, ºi un circuitprin pardosealã, ambele dotatecu centralã termicã ºi având caagent termic apa caldã. Pe celdintâi îl cunoaºtem cu toþii ºi nucredem cã mai sunt necesaredescrieri suplimentare.

Cât despre celãlalt, trebuie sãºtim cã este compus dintr-o reþeade þevi din oþel sau materialeplastice (pexal, polipropilenãsau polibutilenã) care �„ºer-

puiesc�“ prin pardosealã ºi neîncãlzesc locuinþa.

Cele douã sisteme menþionatenu se exclud, fiind deseoricombinate într-un mod care sãofere cele mai bune rezultate.

De exemplu, putem realizaîncãlzire prin pardosealã întoatã locuinþa, iar pentru dor-mitoare ne putem monta, supli-mentar, câteva calorifere (depreferat, în dreptul ferestrelor,pentru cã cele mai mari pier-

Þeava din polietilenã reticulatã este pro-dusã în diferite dimensiuni, în funcþie de

necesitãþile dumneavoastrã calorice.Aceste þevi sunt tratate cu o peliculã

chimicã care are rol de barierã de vapori,nepermiþând apariþia condensului sub pardosealã ºi, astfel, deteriorarea ei.

Peste acest sistem este turnatã o ºapãspecialã mai elasticã decât celelalte.

MisiuneaCASA 1/0568

logii: consumul redus de ener-gie. Utilizarea sistemului aredrept consecinþã economii înexploatare de circa 30% faþã decel clasic. Doar prin faptul cãtemperatura medie a aerului vafi cu 1-2OC mai micã, fãrã asimþi vreun disconfort, este rea-lizatã o reducere a energiei de3-6% pe an. Însã costurile demontare sunt mai mari, astfelîncât vom cheltui iniþial cuaproximativ 30% mai mult.Investiþia va fi una costisitoare,dar rentabilã în timp. De obicei,termenul de garanþie este depeste 10 ani, cu specificaþia cãansamblul poate fi utilizat chiarºi o sutã de ani.

Prin aceastã metodã vomcâºtiga spaþiul lãsat liber decalorifere ºi înlãturãm discon-fortul estetic creat de prezenþalor. Avantajul dat de dispariþiaacestora apare ºi în cazul în caresuprafeþele vitrate (geamurile)sunt mari, ajungând pânã lanivelul pardoselii, astfel încâtamplasarea radiatorului sub fe-reastrã fiind imposibilã. În felulacesta vom reduce riscul acci-dentãrilor prin arsuri, des în-tâlnite în spaþiile dotate cu astfelde elemente fierbinþi.

Aveþi de ales

Piaþa autohtonã de profil seaflã într-o etapã de creºteresensibilã, educarea oamenilorîn sensul economisirii energieiavând un rol important.

Astfel, putem alege dintr-ovarietate de sisteme construc-tive, bazate pe principii asemã-nãtoare. De asemenea, menþio-nãm câteva dintre cele maiimportante tipuri de materiale,urmând ca dumneavoastrã sãalegeþi modelul cel mai potrivit.

Þevile prin care circulã apapot fi din oþel inoxidabil, poli-propilenã, polietilenã saupexal. Acestea au o duratã desiguranþã în exploatere depeste 50 de ani. Este foarteimportant ca materialele fo-losite sã aibã rezistenþã la pre-siune, la temperaturi relativridicate ºi coroziune. Dacã vãpropune cineva o lucrare maiieftinã, cu þevi necorespunzã-toare, renunþaþi, altfel riscaþi

deri de cãldurã se produc prinintermediul geamului).

Centralele termice specialrealizate pentru sistemul deîncãlzire prin pardoselã suntproiectate sã încãlzeascã apapânã la 35-50OC. Astfel, gresiaar avea maximum 30OC, ceeace provoacã o senzaþie de cãl-durã plãcutã. Depãºirea limiteisuperioare ne-ar deranja, pentrucã ne-am frige la tãlpi ºi ar fidistruse materialele care ne

acoperã pardoseala (parchet,mochetã, linoleu).

De altfel, experienþa demons-treazã cã nu este necesarã otemperaturã mai mare, oricât defrig ar fi afarã.

Economii de 30% în exploatare

În cazul încãlzirii prin par-dosealã, nu sunt utilizate cen-tralele termice obiºnuite, care

transmit agentul termic la 70-90OC. Veþi protesta spunând cãtemperatura poate fi reglatã, darsfatul nostru este sã consultaþimai întâi un specialist, eventualun proiectant care a lucrat în do-meniu. De asemenea, veþi aveaîn vedere ca tubulatura sã fieuniform distribuitã pe întreagasuprafaþã a camerei, pentru a nucrea diferenþe de temperaturã lanivelul podelei. Se întrevede unprim avantaj al acestei tehno-

Iatã cât de uºor poate fi montatã þeava dinpolietilenã de diferiteculori în nuturile plãciidin polisitiren.


Când este montatãîncãlzirea în pardosealã pe suprafeþe mari este

necesarã aplicarea unorrosturi de dilataþie din

material plastic la maximum 50 mp

de instalaþie.

teh

no

log

ii n

oi

locuinþe moderneca, din cauza unor posibilefisuri, sã �„beneficiaþi din plin�“de apã caldã sub forma unorinundaþii nedorite.

Ca sisteme constructive prin-cipale amintim plãcile cu nuturi(mici canale în care suntmontate tuburile respective) ºimontarea pe ºinã sau plasã dinsârmã. În ambele cazuri, dupãfixare este necesar ca tuburilerespective sã fie acoperite cu oºapã specialã, urmând ca apoisã fie aplicat tipul de pardosealãpreferat: gresie, parchet, moche-tã, linoleu etc. Acestea trebuiesã aibã proprietãþi deosebite, însensul de a fi prevãzute sã re-ziste la temperaturile specificeacestui sistem de încãlzire, fãrãa se deteriora sau deforma.

De asemenea, sunt prevãzuteaparate de protecþie pentrucentrala termicã, amortizoare devibraþii pentru þevi, ventile deaerisire, distribuitoare ºi o serieîntreagã de accesorii a cãrormontare necesitã mânã de lucruspecializatã. Sub întregul sistemde încãlzire poate fi aplicatã otermoizolaþie cu polistiren ex-pandat sau extrudat, pentru apãstra eficient cãldura în in-teriorul camerei.

De la proiectare, la ultimul ºurubÎn urma cercetãrilor realizate

de furnizorii acestor tehnologii,pentru fiecare componentã asistemului este recomandat unanume tip de produs. A devenito regulã ca întreaga lucrare sãfie executatã de o singurã firmã,de la proiectare, pânã la ultimulºurub. Vã sfãtuim sã alegeþiaceastã cale. Doar aºa veþibeneficia de garanþie.

Europa Occidentalã a primitcu entuziasm ideea încãlziriiprin pardosealã încã din anii�’60, iar astãzi nu poate fi con-ceputã o locuinþã modernã,economicã ºi ecologicã fãrã alua în calcul ºi aceastã variantã.Pentru unele case metoda a fostadoptatã chiar ºi pentru dezghe-þarea ºi uscarea aleilor.

De ce n-am putea adopta ºinoi aceastã alternativã verifi-catã ºi acceptatã deja?

MisiuneaCASA 1/0570

instalaþiile pentru încãlzireprin pardosealã sunt realizatedin materiale necorozive.

Pentru mai multã siguranþã, soli-citaþi instalatorilor sã montezeun aparat de protecþie împotrivadepunerilor de calcar. De ase-menea, este necesar un sistemde reglare a presiunii, racordatla reþeaua de apã menajerã.Dispozitivul reduce presiuneacând e prea mare ºi o mãreºtecând apar pierderi de oxigenprin pereþii tubulaturii.

Recomandãm utilizarea cen-tralelor termice special realizatepentru încãlzirea prin pardosea-lã, cu tiraj natural sau forþat ºimicroprocesor de reglare a con-sumului de combustibil (gaz me-tan sau GPL). Existã pe piaþãcentrale cu puteri între 10 kW(pentru un apartament mic) ºi 60kW (pentru o casã cu suprafaþãmare) �– randamentele acestorasunt de peste 90%. Cu cât pute-rea centralei este mai mare, cuatât randamentul este mai bun.

Unele instalaþii distribuie ºiapã caldã menajerã la tempera-turi de 40-60OC, având încorporat

un boiler. Vom avea nevoie deun coº de fum sau altã instalaþiesimilarã pentru evacuarea gaze-lor de ardere. Acestea au tem-

peraturi care ajung uneori la140OC, aºadar, mare atenþie!

La turnarea ºapei tuburile tre-buie sã fie sub presiune (umplu-te cu apã) pentru a nu fi turtitede ciment. Apa va fi obligatoriurece, pentru cã cea caldã deteri-oreazã betonul. Din acelaºi mo-tiv, stratul de ºapã aplicat pestetuburile din cupru sau polipro-pilenã va fi de cel puþin 4,5 mmgrosime. Presiunea trebuie men-þinutã circa o lunã de la turnare.Dupã ce ºapa a fãcut prizã, în-cãlzirea va fi realizatã treptat.

Dotãri, componente ºi recomandãri

D istribuitor-colectorul e foarteimportant pentru instalaþia

de încãlzire în pardosealã. Acesta menþine echilibrul în

întregul sistem de conducte prinreglarea debitului de apã caldã.Prin acest ansamblu de piesetrec într-o orã peste 1.000 delitri de apã! Un circuit dus-întorsmontat la distribuitor nu poate avea mai mult de 120 m, pentru cãaltfel va fi suprasolicitatã centrala sau randamentul va fi scãzut.Distribuitor-colectorul este realizat din materiale necorozive (bronzsau oþel inoxidabil), iar pentru racordurile dintre acesta ºi centralatermicã recomandãm þevile din cupru, un material cu o bunã rezis-tenþã la presiune ºi temperaturi ridicate.

sim

plu

curs practic

Montarea mochetei ºi linoleumului - o nimica toatãNu vã luaþi dupã

vecini! Nu e greu

deloc! Urmând

sfaturile noastre

puteþi aplica mocheta

sau linoleumul

�„cu ochii închiºi�“.

Spor la treabã!

C ând intrãm într-un maga-zin cu mochetã sau lino-leum suntem copleºiþi de

varietatea de modele ºi culori.Din aceastã cauzã suntem preo-cupaþi sã facem o alegere dinpunct de vedere estetic. Expu-nerea noastrã vã va ajuta sãfaceþi o selecþie ºi în ceea cepriveºte calitea ºi compati-bilitea materialului cuîncãperea pe care doriþi são amenajaþi. Vom lua înconsiderare trãsãturi pre-cum rezistenþa la uzurã,calitãþi termoizolante ºifonoabsorbante, precum ºimodalitãþi de montare. Celedouã materiale, alternative eco-nomice la placãrile cu gresiesau parchet, au ºi avantajul cãpot fi montate chiar de dumnea-voastrã, dacã aveþi de acoperitsuprafeþe mici. În caz cã vãpregãtiþi pentru o lucrare deproporþii, vã recomandãm sã vãluaþi un meºter ºi... sã-i daþisfaturi.

Dacã le montãmsinguri, trebuie sã...

Metodele de montare ale lino-leumului ºi mochetei sunt ase-mãnãtoare. O primã condiþie a

MisiuneaCASA 1/0572

Pentru a calcula necesarul de mochetã sau linoleumvom mãsura pardoselile, alegând cotele maxime ale

acestora, astfel înât sã putem decupa ulteriormaterialul în funcþie de forma podelei.

Datoritã noilor tehnologii ºi fibre sintetice, aria deutilizare a lor a fost lãrgitã, fiind întâlnite nu

numai în camere de zi, dormitoare, holuri sau birouri,ci ºi în spaþii umede ca baia, bucãtãria sau grãdina.

succesului nostru în acoperireapardoselii cu unul dintre celedouã materiale este pregãtireasubstratului de aplicare (ºapa),care trebuie sã fie cât mai planºi mai curat. Peste pardosealadin beton, lemn, gresie sau altmaterial rigid este necesarã a-plicarea unei amorse ºi, apoi, a

turnãrii unei ºape (cea autoni-velantã este mai eficientã ºi maisimplu de executat). Dupã ce s-a întãrit ºapa (vã recomandãmsã citiþi prospectul produsuluipentru a afla care este perioadade timp necesarã), ºlefuiþi ºi cu-rãþaþi suprafaþa rezultatã. Abiadupã aceastã etapã aplicaþi ade-

zivul pentru lipirea uneia dintrecele douã acoperiri. Vã reco-mandãm sã aveþi grijã ca ºapasã nu aibã urme de grãsime saumizerie înainte de punerea înpracticã a adezivului.

O altã condiþie pentru o par-dosealã de calitate este ca mate-rialele pentru acoperire sã stea

cel puþin o zi în camera undeurmeazã sã fie montate. Pro-dusele sintetice se deformeazãla variaþii de temperaturã.

Deºi adezivii pentru mochetãºi linoleum sunt asemãnãtoridin punct de vedere al compoz-iþiei (majoritatea sunt acrilici),existã ºi unele diferenþe, în spe-cial cu privire la timpul de�„lucru�“ al acestora. Prin urma-re, vom respecta indicaþiile depe etichete în care este specifi-catã destinaþia produsului ºimodul de utilizare. Aceºti ade-zivi sunt aplicaþi pe suprafaþaºapei, fie pe margini, fie petoatã aria de acoperire. Va fiutilizatã o spatulã sau gletierãzimþatã pentru a-i întinde uni-form ºi a economisi material.

Apoi vor fi aplicate mochetasau linoleumul, având grijã sãevitãm formarea cutelor printrecerea unei role din cauciucpe deasupra. PVC are nevoie demai multã atenþie pentru a nu�„prinde�“ goluri de aer. Dacãºapa a fost executatã corect, nuveþi avea probleme la aplicareamaterialelor. În acestã etapãvom putea vedea ºi dacã pro-dusele achiziþionate sunt debunã calitate, mai exact dacãsunt plane, tãiate drept ºi sufi-cient de rigide.

Dacã montãm singuri materi-alul, este de preferat sã alegemun adeziv cu timp mai lung delipire, pentru a putea corectaeventualele defecte ale acestu-ia. Atât pentru linoleum, cât ºipentru mochetã, existã varianteautoadezive sau benzi specialecare se lipesc pe ambele feþe. Înceea ce priveºte îmbinarea mar-ginilor, pentru mochetã estesuficientã o simplã alãturare aporþiunilor componente. Pentrulinoleum existã metode spe-ciale de sudurã la cald sau larece, care conferã continuitatesuprafeþei. Acestea sunt execu-tate numai de cãtre specialiºti.

Plintele sunt elemente orna-mentale care ascund marginileinestetice, având ºi rolul de apreveni destrãmarea sau dezli-pirea. Acestea pot fi aplicate labaza peretelui sau la câþiva cen-timetri de pardosealã, fiindelastice sau semielastice. Celeelastice pot fi îndoite la colþ, pecând celelalte trebuie tãiate


sim

plu

curs practicdupã dimensiunile necesare. Caaccesorii amintim ºi pragurilede trecere realizate din PVC saumetal. Acestea acoperã margi-nile unei suprafeþe cu mochetãsau linoleum, fãcând trecerea laun alt tip de pardosealã.

Mocheta, �„o rudã mai sãracã�“?

Mocheta, privitã uneori ca�„rudã mai sãracã�“ a covorului,poate fi utilizatã pentru acope-rirea pardoselilor din locuinþe,birouri sau hoteluri. Unul dintreatuurile acesteia este greutatearedusã (5 kg/mp, grosime de 7mm). Materialele din care esteconfecþionatã îi conferã calitãþitermoizolante ºi fonoabsorban-te. Suportul (partea de jos careintrã în contact cu ºapa) îi asi-gurã rezistenþã la uzurã ºi ca-litãþi de izolator termic. Acestapoate fi confecþionat din pâslã,iutã, rãºini, materiale bitumate,þesãturi din fibre sintetice, PVCsau cauciuc. În masa lui suntprevãzute reþele de fibre care îiconferã rezistenþã la spãlare.Partea exterioarã, pe care o�„cãlcãm în picioare�“, este reali-zatã cu fire din polipropilenã,poliamidã sau lânã. Pe un metrupãtrat sunt între 100.000 ºi300.000 de fire!!!

Lâna, ca materie primã pen-tru mochetã, este încã cea mai�„nobilã�“ variantã, fiind antista-ticã ºi rezistentã la strivire. Eaeste devansatã deseori de pro-dusele sintetice, mai ales dacãþinem cont de preþ ºi de men-þinerea în timp a culorii saleiniþiale. Mai sunt utilizate ºicombinaþii de lânã, poliamidãºi polipropilenã, în diferite pro-porþii. O alternativã economicãdes folositã este cea cu 30%poliester ºi 70% poliamidã.Combinaþiile de acest tip oferãmochetei o comportare bunã înceea ce priveºte conservareaaspectului ºi culorii iniþiale,uºurinþa îngrijirii ºi posibilita-tea de a elimina petele apãruteîn timp.

Nu în ultimul rând, trebuie sãþineþi cont de rezistenþa moche-tei la temperaturi ridicate. Cele

mai bune ajung la clasa C deignifugare, adicã pur ºi simplunu ard; se deterioreazã, dar nuîntreþin arderea. Din perspecti-va rezistenþei la uzurã existãmochetã pentru trafic intens(mai mult de 1.000 de treceri pezi) ºi mochetã pentru traficmediu. Bineînþeles cã în caselemajoritãþii dintre noi nu se cir-culã foarte mult, dar o bunã

comportare în acest sens în-seamnã o rezistenþã mai mareîn timp.

O altã caracteristicã impor-tantã este proprietatea antistati-cã, adicã de a nu se electriza.Cu cât se electrizeazã mai uºor,cu atât atrage mai mult praf ºimizerie. Existã ºi mochete tra-tate împotriva umiditãþii cres-cute ºi a insectelor. Unele pro-

duse, mai ales cele din lânã, tre-buie cusute pe margini (surfi-late) pentru a nu se destrãma.Surfilarea este importantã înspecial în zonele de îmbinare,fiind preferabilã una care nu arenevoie de acest procedeu.

Izolarea fonicã este un altaspect important. O mochetãbine realizatã ne scuteºte dezgomotele produse de paºi cu

Înaintea montãrii propriu-zise a mochetei, trebuie pregãtitã

suprafaþa. Aceasta trebuie sã fie cât mai netedã ºi curatã (sã nu prezinte pete de grãsime sau rugo-zitãþi). Apoi trebuie pregãtit adezi-vul, material care poate fi acrilicsau sub formã de clei.

11Aplicarea adezivului va fi executatã cu o spatulã zimþatã cudinþi mici. Aceasta are rolul de a economisii materialul ºi de

a-l distribui uniform pe toatã suprafaþa pardoselii. Pentru o mon-tare de calitate vã recomandãm întinderea liantului pe întreagaarie, nu doar pe margini.

22

Lipirea mochetei trebuie realizatã îndouã etape. Mai întâi aplicãm prima

jumãtate a fâºiei de material, care va fipresatã cu o rolã din cauciuc. Astfel vor fievitate formarea golurilor de aer ºi cutelor.Abia apoi va fi aºezatã cealaltã parte asulului. Acest procedeu este utilizat încazul suprafeþelor mici de mochetã, însã...

33...pentru pardoselile de mari dimensiuni estenecesarã întinderea adezivului pe arii mici urmatã

de lipirea mochetei cu rola din cauciuc. Acest procedeuva fi continuat în mai multe etape succesive pânã lafinalizarea întregii suprafeþe de podea.

44

MisiuneaCASA 1/0574

pânã la 30 de decibeli. Menþio-nãm ca varietãþi mocheta subformã de rulouri ºi cea cu as-pectul unor dale (structuratã)compusã din bucãþi de dimensi-uni mai mici. Dalele sunt maisimplu de montat pentru cãmicile erori de execuþie pot ficorectate mai uºor. Furnizoriisunt datori sã vã ofere infor-maþii despre toate aceste aspec-

te, pentru ca dumneavoastrã sãfiþi siguri cã achiziþionaþi exactceea ce doriþi ºi aveþi nevoie.

Linoleum,deci PVC

Linoleumul s-a bucurat deglorie în perioada interbelicã,dupã care a fost devansat de

mochetã. Atunci era fabricatdin produse pe care acum leconsiderãm �„ecologice�“: þesã-turã din iutã, rãºini, ulei din in,plutã ºi fãinã din lemn.

În zilele noastre, materialulca atare este folosit tot mai rar,astfel încât ceea ce cumpãrãmnoi cu numele de linoleum este,de fapt, PVC. Acoperirea par-doselilor cu ... linoleum este o

alternativã la utilizarea gresiei,având avantajul cã oferã o ter-moizolare mai bunã.

Aºa cum am menþionat, esterealizat din policlorurã de vinil,colorat la suprafaþã sau în toatãmasa ºi poate fi procurat atâtsub formã de role cu lãþimea deaproximativ doi metri, cât ºi subformã de dale pãtrate de diferitedimensiuni.

Cea de-a doua variantã e maipotrivitã unei montãri de ama-tor, care nu are experienþa ºirigurozitatea unui specialist.Greutatea pe metru pãtrat diferãîn funcþie de grosime. De exem-plu, un metru pãtrat de linoleumde 1,5 mm grosime cântãreºtecirca 2,5 kg, iar unul de 2 mm -circa 3 kg.

Un aspect demn de urmãriteste stabilitatea dimensionalã.Din diferite cauze, fie cã avemo creºtere de temperaturã, fie cãfolia de linolem este supusãunei întinderi, aceasta nu tre-buie sã se alungeascã cu maimult de 0,4% din dimensiuneasa. Procentul de întindere ma-xim admis pentru dale este demaximum 2,5%. În general, areo bunã comportare la uzurã ºimurdãrie, sau la acþiunea agen-þilor chimici ºi biologici, fiinduºor de întreþinut prin spãlare.

Totuºi, pentru a-i prelungidurata de exploatare ºi a reducecosturile de întreþinere, linoleu-mul este supus unor tratamentespeciale. Menþionãm în acestsens ceruirea ºi metalizarea,realizate prin acoperirea cu opeliculã de protecþie, procedeucare poate fi executat cam odatã pe an. Îmbunãtãþirile aduseconstau în rezistenþa superioarãla trafic, la acþiunea agenþilorchimici (de exemplu a deter-genþilor puternic alcalini) ºi lapãtare prin pãtrunderea mize-riei în porii materialului.

Pentru spaþii ca bucãtãria,unde existã riscul apariþiei bac-teriilor, ciupercilor ºi a altormusafiri nepoftiþi, avem posi-bilitatea aplicãrii unui linoleumtratat special (antifungicid saubacteriologic). Acesta este unbun izolator termic, electric ºifonic. Existã chiar tipuri spe-ciale de PVC fonoabsorbant cugrosimea de pânã la 4 mm ºigreutatea de 3,5 kg/mp.

Metoda de aplicare a lino-leumului este asemãnãtoare

cu cea pentru mochetã. Etapapremergãtoare acesteia esteamorsarea suprafeþei ºi apoi tur-narea unei ºape autonivelante.Dupã uscare, ºapa trebuie ºle-fuitã ºi curãþatã. Pentru întinde-rea adezivului aveþi nevoie deaceeaºi spatulã zimþatã cu dinþimici. Datoritã acestei unelte sim-ple dar eficiente consumul dematerial poate fi redus pânã la 3 kg/mp. Ca ºi în cazul anterior,liantul va fi întins pe toatã su-prafaþa podelei, dacã doriþi sãnu aveþi surpriza dezlipirii ulte-rioare a linoleumului.

11

Aºa cum puteþi vedea în imagine spatula zimþatãvã ajutã sã faceþi economii importante de material.

Vã sfãtuim sã citiþi cu atenþie eticheta produsului înain-te de utilizare pentru a ºti exact care este timpul de us-care a adezivului.

22 Pentru eliminarea golurilor de aer dintrepardosealã ºi stratul din PVC vã recoman-

dãm sã utilizaþi rola din cauciuc. Aceastã ope-raþiune va fi executatã prin netezire dinsprecentru spre marginile materialului.

33


Cei mai mulþi dintre noi

þinem foarte mult la

automobilul personal

ºi ne dorim un spaþiu

adecvat pentru pãstrarea

acestuia în condiþii bune.

Combinaþie de copertinã ºi garajîn culori cu accente moderne ºi acoperiº confecþionat din segmenþi arcuiþi.

Iatã un ansamblu exce-lent integrat, format din uºa de acces în imobil

ºi poarta garajului,ambele prevãzute cu

acelaºi design elegant.

Proprietarii de autoturismecare doresc sã ofere ma-ºinii lor confortul unui

�„acoperiº deasupra capului�“pot alege între un garaj ºi osimplã copertinã.

Copertina vã poate protejamaºina de ploaie, ninsoare sauacþiunea directã a razelor soa-relui. Ea poate fi construitãchiar în faþa intrãrii în casã,fiind foarte practicã pentruaceia dintre dumneavoastrãcare aveþi o activitate alertã ºifolosiþi autoturismul de maimulte ori pe zi.

Copertinele sunt realizate dinlemn, oþel sau beton. Execuþiadin lemn e foarte avantajoasãdin perspectiva costurilor. Ocopertinã cu acoperiº transpa-rent prezintã avantajul de ainfluenþa mai puþin aspectulgeneral al construcþiei de bazã.Însã, tocmai caracterul deschisal acestei structuri constituiemotivul principal pentru carecopertina nu se poate ridica lanivelul unui garaj în ceea cepriveºte funcþionalitatea.

Fie cã îl înglobaþi în structuraconstrucþiei principale, fie cã îl

Copertine ºi GarajeCopertine ºi Garaje k

MisiuneaCASA 1/0576

Uºa principalã de acces, ceasecundarã ºi poarta garajuluisunt executate în acelaºi stil.Aceasta din urmã este prevã-zutã cu o decoraþiune dinoþel-inox.

con

stru

cþii

an

ex

ecasa ºi maºina

construiþi lângã casã (în acestcaz, acoperiºul sãu putând fifolosit, eventual, ca terasã) sauîn curte, garajul reprezintã unspaþiu închis, protejând maºinadumneavoastrã nu numai deintemperiile vremii, ci ºi de ...hoþi. ªi tocmai din acest ultimºi (din pãcate) foarte întemeiatmotiv, firmele de asigurãri autopracticã tarife mai avantajoasepentru maºinile pãstrate îngaraj. Mai mult, un garaj vãpune maºina la adãpost ºi înalte situaþii neplãcute pentruvopseaua acesteia, cum sunt,pentru a da câteva exemple,bicicletele care o pot zgâria întrecere, mingiile aruncate decopii, zgârieturile cauzate depisici sau alte animale ºi, nu înultimul rând, murdãria pãsãri-lor omniprezente.

În þara noastrã, foarte rar maipot fi întâlnite garaje în care stãnumai maºina. Biciclete, usten-sile pentru grãdinãrit ºi tot felulde alte lucruri ºi scule aºezatede-a lungul pereþilor deranjeazãautomobilul, implicit apãrândriscul deteriorãrii acestuia. Demulte ori, gararea într-un astfelde spaþiu necesitã o acurateþede ordinul milimetrilor, pentrucã noile modele de maºiniapãrute pe piaþã au dimensiunidin ce în ce mai mari. Prinurmare, pe cei care doresc sãbeneficieze de spaþiu în garaj ºipentru alte lucruri în afarã demaºinã, îi sfãtuim sã aleagã fieun garaj dublu sau douã indivi-duale, fie unul mai încãpãtor,prevãzut cu un spaþiu pentrudepozitare în spate ºi un accessuplimentar în lateral.

Proprietarii de garaje fãrã racord la curentelectric nu trebuie sã renunþe la o poartãautomatã. Existã sisteme care funcþionea-zã cu ajutorul unui acumulator. Atuncicând este aproape descãrcat, acesta emiteun semnal de avertizare ºi poate fi astfelreîncãrcat în timp util. Timpul scurt pentruîncãrcare ºi perioada lungã de funcþionareulterioarã se numãrã printre avantajeleunei asemenea opþiuni.

Dacã nu existã racordare la curent electric

O copertinã clasicã are

acoperiºul plat.Structura de

susþinere a aco-periºului constã

dintr-o con-strucþie metalicãuºoarã, cu linii

simple ºi drepte,care nu încarcã vizual spaþiul.

Aplicaþiile ornamentale cu un design deosebit pot transforma porþile de garaj în adevãrate opere de artã.

Porþile pot fi decorate ºi cu figuri geometrice executate la dimensi-uni reale, obþinându-se o armonizare cu restul construcþiei.

Combinaþia de garaj ºi copertinãcu acoperiº înclinat preia formaacoperiºului casei. În plus, secreazã un spaþiu de staþionare.


con

stru

cþii

an

ex

eO simplã apãsare pe buton!În numai câteva ore, un specialist poate înlocuiclasica poartã dublã din lemn, veche ºi greoaie,cu una modernã ºi elegantã, acþionatã electric.Aceastã poartã secþionalã transversalã va puteafi deschisã sau închisã cu ajutorul telecomenzii,prin tastarea unui cod numeric. Mai mult, acesttip de poartã modernã nu se deschide în afarã,putând fi astfel utilizatã chiar ºi în situaþiile cândexistã maºini parcate foarte aproape în faþa ei.Dupã cum puteþi constata ºi din imaginile alãtu-rate, designul ºi culoarea acestei porþi eleganteau fost adaptate la arhitectura casei.

Înainte DupãDupã

7. Deasupra dispozitivului de tracþiunefixaþi mecanismul electric, pe care îl veþi...

4. ...ºi gata cu hopurile: în locul praguluise niveleazã cu puþin beton o trecere linã.

1. Începeþi prin a scoate vechea poartãpentru ca apoi...

8. ...îmbina în cornierul porþii. Apoi intro-duceþi în memorie poziþiile Start ºi Stop.

5. Potriviþi exact ºinele de glisare ºifixaþi-le cu dibluri în tavan.

2. ...cu ajutorul unui polizor unghiular, sã scoateþi ºi vechiul prag din metal.

9. Tencuiþi zidãria afectatã ºi vopsiþi dupãaceea totul.

6. Montaþi apoi elementele porþii, prinprindere în ºuruburi.

3. Îndreptaþi ghidajele laterale ºi fixaþi-leprin introducerea unor pene din lemn.

MisiuneaCASA 1/0578

Înainte

Garajele pot fi construite dinzidãrie sau pot fi livrate ca oconstructie finitã din beton sauoþel. Cea mai bunã opþiune pen-tru a utiliza la maximum spaþiulexistent o reprezintã garajul dinoþel, deoarece pereþii acestuiaau o grosime mai micã decâtcei din zidãrie sau beton.

Pe lângã aspectul practic alconstrucþiei unui garaj, în ulti-mul timp se þine tot mai multseama ºi de estetica acestuia, dearmonizarea sa cu ansamblulconstrucþiei în care este integrat(de exemplu, în ceea ce priveºte

forma acoperiºului sau culorilefaþadei). O temã interesantã,care pânã nu demult a fostignoratã, este asigurarea uneiarmonii între designul uºii deacces în casã, al gardului ºi alporþii garajului. Alãturat, vãprezentãm o serie de fotografiiale unor astfel de soluþii uºor derealizat, dar cu un efect maxim.

Rareori mai sunt montateporþi de garaj fãrã acþionareelectricã prin telecomandã.Acest lucru face ca accesul sãdevinã comod ºi rapid. În cazulmodelelor noi de garaje existãposibilitatea de a face aceastãîmbunãtãþire fãrã sã mai fienecesarã înlocuirea porþii.

Porþile secþionale laterale sedeplaseazã de-a lungul pere-þilor atunci când se deschid.Acestea sunt utile în specialcând doriþi sã puteþi scoateîn mod frecvent din garajobiecte de dimensiuni maimici: biciclete, role, aparateºi ustensile de grãdinãrit,sau când doriþi sã folosiþigarajul ca spaþiu pentruhobby-uri sau ca atelier. Înaceste cazuri, poarta sepoate deschide în lateralnumai atât cât este nevoie.

Sfatul nostru

Porþile secþionale sunt indicate în special pentrurenovarea garajelor vechi care necesitã reparaþii.

Culoarea poate fi aleasã în aºa fel încât sã searmonizeze cu restul clãdirii (vezi foto).

Iatã douã garaje din oþel-beton îmbrãcate cu pro-file metalice ºi acoperite cu gazon.

Iatã ºi un garaj executat dinlemn. Avantajulsãu este cãpoarta poate fipersonalizatãcu numeledumneavoastrã.

O idee practicã pentru garajelecu acoperiº plat: amenajareaunui colector pentru apa deploaie în colþ.

Dacã vi se stricã sau pierdeþi emiþãtorul portabil sau aveþi nevoie de unulacþionabil de la o distanþã mai mare, puteþi sã vã procuraþi o telecomandãradio universalã. Aceasta se monteazã între priza de curent ºi dispozitivulde acþionare electricã ºi poate fi folositã atât în paralel, cât ºi în locul ve-hiculului dumneavoastrã emiþãtor.

În caz cã pierdeþi telecomanda...

Iatã un model de garaj mai ieftin, pe care îlputeþi îmbunãtãþi ulterior.

Sfatul nostru


Majoritatea firmelor care comercializeazã garaje vã pot ajuta ºi în vederea obþineriiautorizaþiei de construcþie.Preþurile acestui serviciu pot variade la firmã la firmã, dar în generalele au valori apropiate.

De asemenea, puteþi cere relaþiireferitoare la tarifele practicatepentru montarea garajelor sau aporþilor acestora.

Info

Foto

: Nor

mst

ahl,

B.A.

S.T.

, Sie

bau,

M. M

alpr

icht

, Han

sebe

ton,

Ove

rman

n, Z

apf,

Horm

ann,

Ape

rto)

Talon de abonamentAchitaþi contravaloarea abonamentului

prin mandat poºtal în contulCod IBAN: RO24BITRBU1ROLO15893CC01

deschis la Banca Italo RomenaSucursala Bucureºti,

pentru Leon Consulting S.R.L.Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu

copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L.Str. Puþul lui Zamfir nr. 18-18 A,

sector 1, Bucureºti

Menþionaþi pe plic:�„Abonament Misiunea Casa�“

3 apariþii 165.750 lei - 16,58 lei noi6 apariþii 312.000 lei - 31,20 lei noi

12 apariþii 585.000 lei - 58,50 lei noi

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

nr . . . bl . . . sc . . . ap . . . sector . . .

Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ABONAMENT MisiuneaCASA

Casa de vacanþã Cãsuþa noastrã de vacanþã este

construitã dupã o tehnicã ce dateazãdin secolul al XVII-lea, fiind realizatãdin lemn despicat pe lung, bucãþi de

buºteni ºi mortar special.

Faianþapoate fi montatã foar-te uºor! Aveþi doar deurmat pas cu pas etapele pe care vi leexplicãm în detaliu,ajutându-vã ºi cu fotografii elocvente.

Dumneavoastrã nu trebuiedecât sã alegeþi culoarea ºi modelul dorit.

Gips-carton puteþi monta aproapepeste tot unde doriþi sã comparti-mentaþi încãperile sau sã obþineþipereþi netezi. Existã chiar ºi variantepentru spaþiile umede din locuinþã.Stiva aceasta vã ajunge pentrutoatã casa!

O baie ca în vise...

...dar realizabilã!Elementele care o

compun sunt: ocabinã de duº din

cãrãmizi de sticlã, ocadã montatã într-un

soclu cu un designinedit ºi pardoseala

alcãtuitã din douãstraturi de ºapã.

MisiuneaCASA

va continua cu:

Revista Misiunea Casa

Documents

Transcript of Revista Misiunea Casa