Misiunea

CASAwww.misiuneacasa.roCons

trucþii

· Ren

ovãr

i ·Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

Secretulamenajãrilor de calitate

aprilie

2006

665.000 ROL

50LEI

anul II, nr. 3

Vila c

u clop

oþei:

o is

torie

tristã.

..

La pag

ina 6

2

Pag. 18

Stil ºi eleganþã pentru oaspeþii noºtri

Bricolaj:

Un cuier în ton cu moda!

Pag. 34

S.O.S.

! Muz

eul M

inovic

i

Pag. 6

Bucãtãrie rusticã Acoperirea pereþilor cu lambriuri din MDF Pag. 48

Cursuri practice

Mansardele Variante de amenajare ºi iluminare eficientã Pag. 44

Adevãrul despre apã Cele mai noi metode ºi tehnologii de filtrare Pag. 64

Cum reuºesc

primulele sã

ne fascineze

în fiecare an

Pag. 30

Primãvara în mii de nuanþePrimãvara în mii de nuanþe

Scãri interioareScãri interioare

Interactiv

Construim pe un

teren încã fragil

V reþi sã construiþi. Am înþeles acest lucru din interesul pe

care îl acordaþi oricãrei informaþii din domeniu. Banii nu

au fost uºor de obþinut, dar parcã devine tot mai dificil ºi sã-i

cheltuiþi, atâta vreme cât nu aveþi nici un interes sã deveniþi vic-

time ale unui sistem încã fragil. Costurile materialelor se înscriu, în general, între niºte limite previzibile,

aºadar mai rãmâne problema terenului. Din aceastã perspectivã, ar fi normal ca evoluþia preþurilor sã fie

reflectatã de amplasament, respectiv de lucrãrile efectuate pentru infrastructurã ºi de investiþiile private

în obiective industriale sau imobile pentru birouri. Aceste deziderate corespund unei necesitãþi fireºti: cu

toþii ne dorim sã avem un acces simplu ºi rapid cãtre locul de muncã.

Totuºi, din când în când, lucrurile o iau razna, în special când natura ne aminteºte cã nu am fost niºte

negociatori experimentaþi. E suficient sã plouã cu zece litri peste media lunarã, cã preþurile scad într-o

zonã ºi cresc în alta, beneficiarii speriaþi dau anunþuri de vânzare pentru casa construitã la roºu, com-

paniile de asigurãri devin circumspecte iar agenþii imobiliari se întrec în declaraþii ºi sfaturi competente.

Dacã aveþi un teren într-o zonã bine cotatã, staþi cu frica în sân ca nu cumva sã vã treziþi cu niºte vecini

care construiesc peste noapte o clãdire imensã. Sunt semne cã ceva nu e în regulã în ceea ce priveºte

informaþia la care avem acces, cã urbanismul e considerat încã o ºtiinþã în stadiu de experiment ºi cã

tranzacþiile imobiliare au rãmas sub semnul speculei. Se face uz de orice mijloc pentru manipulare, pânã

într-atât încât integrarea europeanã a devenit o sperietoare: „Cumpãrã acum, cât încã mai poþi, cã din

2007... nu se ºtie“. Am gãsit, prin urmare, încã trei factori de influenþã asupra evoluþiei acestui perma-

nent joc cerere-ofertã: starea vremii, campaniile publicitare ºi un anumit sentiment de castã, toate în

strânsã legãturã cu realitãþile României de astãzi.

Astfel, oraºele noastre s-au dezvoltat într-o fermecãtoare dezordine: clãdiri noi de ºapte-opt etaje ridi-

cate ameninþãtor lângã o cãsuþã de mahala, vile de munte între blocurile epocii socialiste ºi ansambluri

rezidenþiale de lux fãrã un sistem de canalizare corespunzãtor, cu niºte cãi de acces care nu ar face faþã

nici mãcar unui trafic rural. În plus,

de la o vreme a apãrut un fenomen

îngrijorãtor: oamenii s-au apucat sã

construiascã în zone complet improprii,

la marginile oraºelor, fãrã electricitate

sau canalizare, în speranþa cã primarii

vor trece pe acolo ºi vor demara lucrãri

edilitare. E trist, dar aceasta e realita-

tea: construim pe un teren fragil, iar

integrarea în UE nu ne poate salva de

propria noastrã înfãþiºare. Consecinþa

ar fi una singurã: localitãþile României

ar putea arãta exact ca acum.

Misiunea

CASA

DIRECTOR GENERAL Ioana Ceccarelli

REDACTOR-ªEF Lucian Nicolescu

REDACTORI Alina Constantin

Sebastian Anghel

Robert Malischitz

COLABORATORI arh. Delia Bondor

lect. dr. ing. Mihaela Stãnciucu

Valentin Boian

DTP & LAYOUT Rodica Manole

PREPRESS Dragoº Manole

FOTOGRAFII Radu Tudor

FOTO COPERTÃ Marius Bãrãgan

BD & CARICATURÃ Dan Nistor

CONSULTANÞI ing. Florin Boian

DE SPECIALITATE arh. Maria Buicã

dr. ing. Alexandrina Amãriuþei

jr. Geani Caraºol

PUBLICITATE Andreea Rogoveanu

ABONAMENTE ªerban Stãnescu

DIRECTOR DIFUZARE Raluca Ionescu

DIRECTOR PRODUCÞIE Cornel Petrescu

DIRECTOR ECONOMIC Mirela Sorescu

DIRECTOR PROIECT Monica Popescu

TIPAR Infopress S.A.

ISSN 841-2432

Adresa redacþiei:

Strada Puþul lui Zamfir nr. 18–18 A,

sector 1, Bucureºti

Telefon: 021/231.88.70

Fax: 021/230.56.04

e-mail: revista@misiuneacasa.ro

Revistã editatã lunar de

LEON CONSULTING(membru BRAT)în colaborare cu

FACHSCHRIFTEN VERLAG STUTTGART

© Reproducerea oricãrui material scris

sau ilustrativ din aceastã publicaþie

este permisã doar cu acordul editorului.

Lucian Nicolescu – redactor ºef

Stil ºi eleganþãAflaþi cele mai importante orientãri ale momentului

în ceea ce priveºte amenajarea livingului. 6

Acces sigur ºi plãcut spre etajul superiorIatã cum sunt proiectate, realizate ºi finisate

noile variante de scãri interioare. 18

Acoperirea treptelor cu parchet laminatVã propunem sã alegeþi deja un model de finisaj ieftin

ºi practic pentru scãrile dumneavoastrã. 22

Primãvara în mii de nuanþeEste sezonul primulelor. O îngrijire atentã va fi rãsplãtitã

printr-o înflorire spectaculoasã ºi de lungã duratã. 30

Un cuier în ton cu modaUn asemenea element de mobilier vã poate ajuta

sã demonstraþi respectul faþã de oaspeþi. 34

Când noul are patina timpuluiDesignerii doresc sã repunã în valoare

farmecul obiectelor prin vechi tehnici ºi meºteºuguri 38

Ticuri estetice ale românilorO paralelã între casele construite în perioada

interbelicã ºi cele realizate în ultimii 15 ani 42

Mansardã frumoasã ºi confortabilãCâteva idei despre cum puteþi beneficia de amplasamentul

acestei zone ºi de avantajele unor ferestre largi. 44

Protecþie ºi aspect rusticUn nou episod despre cum poate fi amenajatã

o bucãtãrie cu lambriuri din MDF ºi placãri din faianþã 48

ActualO paginã cu noutãþi din domeniul materialelor

pentru construcþii ºi al companiilor producãtoare 54

Mansardã frumoasã

ºi confortabilã

Câteva idei de iluminare a man-sardei vã pot ajuta sã scoateþi în evidenþã avantajele acestui spaþiu „recucerit“ al locuinþei. Elementele care fac diferenþa

sunt, mai întâi de toate, ferestre-le ºi modul lor de amplasare.

Construcþia unei scãri

O lucrare deloc simplã, dar cu

satisfacþii imense. Pentru a vã

bucura de rezultatele muncii

dumneavoastrã, trebuie sã

stãpâniþi bine tehnica sudurii!

SumarSumar

Vechi ºi nou

Un obiect de mobilier,

o zugrãvealã sau chiar un

întrerupãtor în stil retro vã

pot transpune în epoci de

mult apuse. Puteþi visa, dar ºi

reamenaja, folosind materiale

existente deja pe piaþã!

Paginile 38–41

Paginile 44–47

Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor

cursurile practice în paginile revistei.

Acoperirea treptelor nefinisate

cu parchet laminat

Cu ajutorul unui adeziv de calitate, aplicarea

lamelelor de parchet laminat peste treptele

scãrii vor schimba aspectul ansamblului.

Paginile 22–23

Paginile 24–28

Termoizolare

Termosistemele sunt de maximã

importanþã pentru pãstrarea

cãldurii în interiorul locuinþei.

Din pãcate, uneori acestea nu

sunt realizate corect. Un specia-

list ne aratã care sunt principa-

lele probleme de execuþie.

Importanþa unui sistem de calitatePentru a evita cheltuieli inutile, termosistemele

trebuie realizate cu materiale acreditate. 56

Panouri compozite sau zidãrie?„Revoluþia“ din domeniul materialelor pentru construcþii

are avantaje ºi pentru dumneavoastrã, beneficiarii 58

Vila cu clopoþei - o istorie tristãUna dintre construcþiile de referinþã, din punct de vedere

arhitectural, ale Capitalei se aflã în dificultate 62

Adevãrul despre apãÎn ultimul episod al acestui serial puteþi citi

despre filtrele cu schimb de ioni ºi cele cu ultraviolete 64

O casã pe malul mãriiStudiile specialiºtilor în geotehnicã aratã cã realizarea

unei construcþii pe litoral presupune câteva riscuri 68

Operaþiunea „parchetul“Ultima aventurã a eroului nostru Valeriu,

într-o execuþie de mare rafinament - montarea parchetului 70

S.O.S.Specialistul Misiunea Casa vã oferã soluþii obiective pentru

orice dificultate întâmpinatã în lucrãrile dumneavoastrã 74

Consilier juridicCâteva rãspunsuri la întrebãrile sosite pe adresa redacþiei,

cu teme dintre cele mai variate 76

Gorj - meleagul artei lui BrâncuºiO casã din aceastã zonã ne dezvãluie tehnici

de construcþie ºi amenajare din sec. al XIX-lea 78

Aerul proaspãt al caseiUn sistem de ventilaþie a devenit o necesitate

pentru orice locuinþã modernã. 82

Adevãrul despre apã

Resursele noastre de apã pentru

consumul casnic sunt limitate ºi orice

picãturã poate însemna un pericol.

Filtrele cu schimb de ioni ºi cele

cu UV sunt ultimele modele pe care

vi le prezentãm în cadrul acestui serial.

Geotehnicã

O casã pe malul mãrii poate deveni

o aventurã gratuitã atunci când terenul

nu este potrivit lucrãrilor de construcþie.

Paginile 68–69

Paginile 86, 88

La cumpãrãturi

Iatã câteva dintre cele mai bune oferte ale

primãverii pentru scule electrice, materiale de

construcþii ºi obiecte pentru casã sau grãdinã.

Un cuier

în ton cu moda!

Intrarea în locuinþã poate

însemna „Bun venit!“ sau

„Vino altãdatã“. Un cuier

este un element important

în acest dialog.

Paginile 56–57

Paginile 64–66

Paginile 34–36Protecþie ºi aspect rustic

Cel de-al treilea episod al serialu-

lui nostru despre amenajarea unei

bucãtãrii, folosind materiale ecolo-

gice, a ajuns la episodul al treilea.

Acesta cuprinde aplicarea faianþei

ºi montarea lambriurilor.

Paginile 48–53

6 l Misiunea

CASA 3/06

Stil ºi eleganþãGraniþa dintre simplitate ºi rafinament este foarte finã,

de aceea pentru orice designer amenajarea idealã

este cea care asigurã confort ºi utilitate. Pentru a crea

o atmosferã proprie, gãsiþi aici o sursã de inspiraþie.

Monotonia este îndepãrtatã atunci când o patã de culoare poate crea

imaginea perfectã.

A legerea unui mobilier cu linii simple, care sã um-

ple spaþiul, fãrã sã-l aglomere-ze, se poate realiza cu puþinã pricepere ºi imaginaþie. Indife-rent de stilul abordat, nu trebuie

sã lipseascã cea mai importantã calitate a oricãrei amenajãri: sã

-

living care urmeazã liniile cla-sice este pretenþios ºi necesitã o atenþie deosebitã pentru detalii.

Chiar dacã cerinþele sunt la fel de mari atunci când vorbim despre un spaþiu modern , totuºi existã libertatea de a combi-

-najare obiectele de mobilier sau

Aspecte spaþiale

circumscrise legilor mobile ale esteticului ºi designului.

design interior

Misiunea

CASA 3/06 l 7

Luminã difuzã cu ajutorul unei lãmpi sau veioze în nuanþe... capri-cioase. Aerul romantic al încãperii cucereºte încã de la prima vedere.

Sobrietatea este cuvântul de ordi-ne pentru un living care utilizeazã rafina-mentul nuanþelor închise ºi liniile drepte.

Pereþii din sticlã aduc în casã lumina caldã, solarã care conferã spaþiului naturaleþe.

Confortul ºi echilibrul unui spaþiu este dat de naturaleþea culori-lor ºi materialelor folosite, de mobilierul cu linii simple.

FOTO: Orion D

esig

n /

AREA S

tudio

Desig

n

Spaþiul deschis este cea mai bunã alegere pen-tru un living funcþional ºi estetic.

accesoriile sunt încadrate dupã principiile bunului gust. Pentru a nu crea senzaþia de monoto-nie cromaticã, se poate dinami-za ambientul cu câteva accen-te contrastante - un fotoliu, o mãsuþã, un covor sau chiar perne decorative în culori des-chise. Acestea pun în evidenþã

exemplu, cu wenge.În interioarele realizate prin

culori neutre se simte nevo-ia unei pete de culoare care sã învioreze atmosfera. O singurã piesã de mobilier de o altã cu-loare decât restul amenajãrii

Stilul metropolitan

Pentru a înþelege mai bine acest stil este nevoie sã-i cunoaºtem mãcar în linii mari ºi pe oamenii care îl adoptã. În primul rând aceºtia sunt neconvenþionali în ceea ce priveºte amenajarea unei case, simplitatea ornamentelor, ri-goarea liniilor ºi rãceala de-signului având ultimul cuvânt. Este vorba aici de o esteticã purã în care se descoperã la-tura îndrãzneaþã a vieþii, un model exigent pentru persoa-

-care an concepþii noi în mate-rie de design, pe unele suntem tentaþi sã le adoptãm, pe altele preferãm doar sã le privim.

living

8 l Misiunea

CASA 3/06

design interior

livin

g

Expresive sunt livingurile în care un fotoliu sau o canapea din piele neagrã dau eleganþã spaþiului.

De efect pentru orice

casã modernã este mobilierul

aºezat direct pe suprafaþa pardo-selii, fiind astfel bine definit prin liniile orizontale.

Roºul este cea mai intensã dintre

culori. Asocierea cu tonurile de gri

“îndulceºte” puþin din forþa lui.

Accentul pe detaliiFoarte multã atenþie se acordã

detaliilor, mai ales în alegerea culorilor ºi materialelor. Din aceastã perspectivã, materiale-le folosite (sticlã, inox, alumi-niu, ceramicã) ºi o combinaþie de culori neutre (alb, negru, gri) alcãtuiesc un stil foarte perso-nal. Un interior modern presu-pune spaþii deschise ºi o bunã comunicare între diversele funcþiuni ale zonei de zi.

Chiar dacã este la modã sti-lul mai distant, totuºi nu lipsesc elementele care contracareazã cu succes rãceala interiorului. Piesele de mobilier în tonuri de lemn wenge se îmbinã armonios cu bejul canapelelor. De aseme-nea, decoraþiunile camerei, vaze sau lãmpi, se înrudesc ca mate-rial cu tema unitarã a încãperii. Combinaþia alb-negru este cea mai în vogã dintre tendinþe, în ideea unui living adecvat stilu-lui pe care vreþi sã-l imprimaþi locuinþei dumneavoastrã.

Jocurile de

nuanþe într-un living modelat cu lemn, sticlã ºi metal, dau o notã veselã ºi optimistã.

FOTO: M

obexpert

10 l Misiunea

CASA 3/06

design interior

livin

g

Eleganþã la superlativ prin fibre vegetale

Talentaþi artizani din þãri ca Thailanda sau Indonezia folo-sesc zambila de apã ca mate-rie primã în realizarea unui mo-bilier cu adevãrat special, iar inspiraþia lor este inepuizabilã. Farmecul discret al designului simplu ºi elegant face ca acest tip de mobilier sã se potriveascã oricãrui stil decorativ, cla-sic sau modern. Amenajarea unui living dupã stilul oriental stimuleazã atât simþul pentru frumos, cât ºi cunoaºterea unei culturi nu tocmai accesibile.

Mobilierul din zambilã de apã este diferit de alte tipuri de mobilier realizate prin împleti-

-xibil decât tradiþionalul rattan, asigurând un confort ºi o du-rabilitate sporitã. Împletiturile din zambilã de apã sunt de fapt o noutate pe piaþa de mobilier din România. Fiecare piesã este realizatã manual ºi individual din materiale atent selecþionate, uneori utilizate în combinaþii cu lemnul de tec. Se nasc ast-fel, adevãrate bijuterii, mobilie-rul oferind oricãrei case un plus

FOTO: Exotique

Atmosfera

pe care o creeazã un mobilier îm-pletit poate fi definitã prin trei cuvinte: origina-litate, eleganþã ºi modernitate.

Exotique - un stil care garanteazã accesul în lumea plinã de mister ºi naturaleþe a Orientului Îndepãrtat.

Intimitate ºi confort

pentru orice colþ al casei ºi în acelaºi timp un design unic, plin de farmec.

Zambila de

apã oferã

un aspect

delicat ºi nu

are proeminenþe

neregulate care ar

putea sã „agaþe“.

Zambila de apã este împletitã pe un ca-dru de lemn dintr-o esenþã tare. Un muncitor

lucreazã circa 5-7 zile pentru o singurã piesã.

12 l Misiunea

CASA 3/06

design interior

livin

g

Un design minimalist Redus ºi stilizat doar la ele-

mentele necesare - este ide-ea centralã a unui curent care pune tot mai mult stãpânire pe designul actual. Aforismul lui Mies van der Rohe, “Less is More” (“Mai puþin înseamnã

‘60, a declanºat practic evoluþia curentului minimalist ºi a

-tei. Obiectul a fost luat în calcul

atât conþinutul cât ºi forma lui. În domeniul designului s-a pus în special accentul pe simplita-te, estetic ºi funcþionalitate.

Mobilarea, redusã la esenþial, etaleazã rigoare prin sobrie-tatea geometriei rectangula-re ºi gama cromaticã restrânsã. Combinaþiile texturale sunt susþinute prin asocierea lemnu-lui masiv, de coloare închisã, saturatã, cu metalul argintiu, avangardist. Pânã ºi forma cor-purilor de iluminat (spoturi dis-crete, lãmpi cu picior sau de plafon) împrumutã din stilul minimalist forme cât mai sim-ple ºi culori metalice.

Un accent orizontal dat de un corp de mobilier porto-

caliu aºezat lângã perete va aduce strãlucire în orice casã.

ºi formele aerisite oferã senzaþia de plutire într-un univers al designului modern.

Pernele

cu rol decorativ accentueazã ele-

mentele de mari di-mensiuni din living prin culori opuse ºi

forme simple.

Accesoriile trebuie sã fie în ton cu amena-jarea ºi, nu în

ultimul rând, cu personalitatea

acesteia .

pentru un design modern care creeazã impresia de libertate.

aplicate mobilieru-

lui ºi accesoriilor conduc la o imagi-ne plinã de mister

care parcã ascunde secretele lumii.

FOTO: Liv

ing / w

ww

.liv

ingsto

re.ro

Surprize pentru colecþionari

Completeazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ultimele ediþii ale anului 2005! Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6,5 RON, iar dacã optezi pentru toate patru, OBÞII O REDUCERE DE 30%!

TALONAchitaþi contravaloarea revistelor

prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01

deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti,pentru Leon Consulting S.R.L.

(nr. operator 2850, CUI 14479702)Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã

cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L. Str. Puþul lui Zamfir nr. 18-18 A,

sector 1, Bucureºti.

Menþionaþi pe plic:

„Surprize pentru colecþionari“

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

nr. . . bl . . . sc . . . ap . . . sector . . .

localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

judeþ . . . . . . . . . . . . . . cod . . . . . . .

Da, vreau sã primesc ediþia:

3 4 5 6

toate patru: 18,2 RON

Nr. 3 Moda în ceea ce priveºte

pardoselile

Tâmplãria din PVC ºi aluminiu

- diferenþe ºi asemãnãri

Informaþii generale ºi realiza-

rea placãrilor ceramice

Pavarea aleilor din grãdinã -

curs practic de montare

Îndreptarea pereþilor denivelaþi

cu panouri din gips-carton

Casã ecologicã construitã cu

materiale naturale

Nr. 4 Tipuri de învelitori ºi sfaturi

pentru alegerea lor

Construcþii, acoperiri ºi amena-

jãri din lemn

Diferenþele dintre mobilierul

din lemn ºi cel din MDF

Varietatea de forme ºi culori a

crizantemelor

Bricolarea unui paravan pentru

dormitorul dumneavoastrã

Curs practic pentru montarea

plafoanelor din gips-carton

Nr. 5 Idei cromatice inspirate pentru

pereþii locuinþei

Materiale apãrute recent:

betoanele celulare uºoare

Izolarea termicã a fundaþiei

- curs practic

Totul despre obloane ºi rulouri

într-un articol amplu

Întreþinerea învelitorii pentru

diferite tipuri de acoperiº

Pericole pe care le presupune

consumul apei nefiltrate

Nr. 6 Alegerea ºemineului potrivit

din perspectiva zodiacului

Montarea pragurilor de trecere

pentru pardoseli

Termografia: utilizarea în con-

strucþii a unei noi ºtiinþe

Case vechi, tradiþionale din

Þara Oaºului

Avantajele unei fonoizolaþii cu

vatã mineralã

O dilemã: calorifere din fontã

sau din aluminiu?

Surprize pentru colecþionari

14 l Misiunea

CASA 3/06

design interior

livin

g

Rafturile

câºtigã teren

iar folosirea lor ingenioasã

oferã posibilita-tea combinãrii

formelor ºi volu-melor în enorm de multe vari-

ante. Un interior poate pãrea mai elegant dacã a fost accesorizat

cu câteva raf-turi finisate în

lemn natur, pe un fundal lumi-nos. Pentru un spaþiu fluid, se pot folosi raftu-rile ca element

despãrþitor între zone diferite.

Echilibrul finisajelor

Livingul reprezintã de cele mai multe ori un loc de re-fugiu pentru momentele de liniºte ºi relaxare, departe de lumea agitatã din jurul nos-tru. Pentru a crea o atmosferã cordialã este nevoie de un echi-

-je. Albul pereþilor sporeºte lu-mina naturalã din încãpere ºi face ca aceasta sã parã mai spaþioasã. Mobilierul din lemn natur sau wenge este conceput multifuncþional, cu locuri spe-ciale pentru aparatura audio-vi-deo, cãrþi, dar ºi pentru obiecte decorative. O mãsuþã joasã din sticlã transparentã poate da gre-utate amenajãrii prin simplita-te ºi eleganþã. Tendinþele anului 2006 pentru living sunt în note

Wenge este tema favoritã a desig-nului. Nuanþele variazã de la un ne-gru luminos deschis pânã la cicola-tiu. Amenajarea unei case, utilizând astfel de nuanþe, presupune ºi un

sfat din partea unui designer, alãturi de preferinþele personale.

Misiunea

CASA 3/06 l 15

Finisajele de

contrast ºi for-ma canapelelor sau scaunelor, ab-solut deosebite, oferã senzaþia de oaspete respec-tat. Fiecare piesã de mobilier a fost atent finisatã pen-tru a completa in-teriorul cu un plus de farmec. Totul poartã semnãtura personalitãþii pu-ternice impusã de un design modern, pânã în cele mai mici detalii.

de portocaliu ºi roºu, temperate de griuri, precum ºi combinaþii de alte nuanþe cum sunt: coral, caisã, crevete sau pepene verde. Maro este culoarea pãmântului ºi pãdurii. În design, indiferent dacã sunt folosite nuanþe închi-se sau deschise, acestea ajutã la crearea unei atmosfere neutre, confortabile ºi primitoare.

Trucuri de efect

-nisat cu furnir de culoare închisã (nuc, stejar bãiþuit, esenþe exo-tice - wenge) sau cu nuanþe des-chise (arin, mesteacãn, pãr). Plecând de aici, combinaþiile de culori þin strict de preferinþele

de conversaþie, canapelele sunt în culori naturale (crem, bej),

foarte late ºi perne detaºabile. Aspectul pieselor este în gene-ral cubist, dominat de linii si un-ghiuri drepte. Rãmâne sã vedeþi ce se potriveºte mai bine stilu-lui dumneavoastrã ºi cum aþi prefera sã vã decoraþi casa.

Lemnul natur deschis la culoa-re, din esenþe speciale, dã o notã

de prospeþime ºi luminã ambientu-lui. Astfel, casa devine un spaþiu cald ºi primitor. O mãsuþã joasã, din lemn masiv, scaunele din acelaºi material,

cât ºi canapelele îmbrãcate în materi-ale textile sau piele sunt într-o armo-

nie perfectã.

FOTO: In

nova

scãri interioare

Variantele moderne de scãri interioare au uneori aspectul unor piese de mobilier. Prin urmare, pe lângã respectarea celor mai noi standarde pentru siguranþã, ele trebuie sã îndeplineascã ºi cerinþe estetice. Citind articolul nostru, puteþi alege mo-delul adecvat locuinþei dumneavoastrã.

Dacã planul unui imobil im-pune construirea unei scãri

--

problema alegerii variantei op-

-

-

-

-

-le accentul e pus pe construirea

--

sea scãri interioare cu po-

-

cã locatarii casei le pot urca -

jul acestor scãri mai late este

cã permit transportarea obiec-

-

---

-

--

Elementele din lemn masiv încleiate asi-

gurã un aspect unitar ºi robust, nefiind

necesarã debitarea

18 l Misiunea

CASA 3/06

Acces sigur ºi plãcut spre etajul superior

amenajãriÎn fotografia din stânga vã prezentãm o scarã artizanalã din lemn de fag, perfect realizatã. Mâna curentã teºitã ºi montanþii din lemn rotund, fixaþi în bucºe din oþel superior, îi conferã un aspect plin de eleganþã ºi rafinament

bil o datã în viaþã, argumente-le specialiºtilor sunt demne de luat în seamã.

O altã problemã importantã cu care se confruntã proprieta-rii priveºte aspectul scãrii, mai

în spaþiul locuibil. Astfel, atât materialele utilizate (lemnul sau confecþiile metalice pentru balustradã), cât ºi modelul tre-buie alese în aºa fel încât sã nu disoneze cu stilul ºi amenajãrile locuinþei respective.

Lemnul în nuanþe deschise

cei care doresc obþinerea unei note personale pot opta pen-tru soiurile de culoare închisã, precum wenge (aproape negru)

-

dei, pe lângã cea clasicã (barã netedã din lemn), menþionãm ºi elementele mate din oþel spe-

mai înaltã e indicatã ampla-sarea unor balustrade care, pe lângã utilitatea lor practicã, pot prezenta ºi un aspect deosebit. Astfel, ele pot conþine zãbrele diagonale, tablã perforatã sau

foarte variatã.Vã recomandãm sã testaþi

scara ce vã intereseazã în ate-lierul unde a fost confecþionatã sau magazinul unde este expusã, urcând ºi coborând pe ea, deoa-rece numai astfel vã puteþi con-vinge de reuºita execuþiei ºi co-moditatea utilizãrii ei.

Scãrile sunt percepute tot mai mult ca elemente de mobilier, fapt ce justificã tendinþa spre structuri suspendate, ce

sunt mai uºoare ºi economisesc spaþiul

Criterii de alegere a scãrii

Cele mai importante criterii de

selecþie a scãrii fac referire la

detalii privind modul de utilizare ºi

concepþia de amenajare a încãperii.

Vã recomandãm sã þineþi seama de

urmãtoarele aspecte:

Dacã a fost prevãzutã o singurã

scarã de acces la nivelul superior

(cea principalã de evacuare în caz

de necesitate), trebuie respectate

reglementãrile în domeniu, ce

impun, de exemplu, o lãþime utilã

de minimum 80 cm ºi o înãlþime a

balustradei de 90 cm.

În cazul în care mai existã o

scarã (secundarã), aceasta poate fi

executatã mai îngustã, mai abruptã

sau balansatã.

Când pe scarã trebuie transpor-

tate obiecte voluminoase, lãþimea

sa utilã va fi între 90 cm ºi 1 m.

Datoritã unor mâini curente

semicirculare pe ambele pãrþi ale

scãrii, cei în vârstã sau cu dificultãþi

locomotorii o pot folosi mai uºor.

Pentru protecþia celor mici sunt

utile uºile mignone cu grilaj sau

plasã prevãzute la unul dintre cele

douã capete ale scãrii.

Intenþionaþi ca scara sã con-

fere un volum sporit încãperii,

sã-i reducã dimensiunile sau sã-i

pãstreze proporþiile? În funcþie de

opþiune ºi locul amplasãrii, puteþi

alege varianta închisã în casa scãrii

sau cea vizibilã.

În privinþa condiþiilor de livrare,

interesaþi-vã dacã sunt cuprinse ºi

alte lucrãri sau servicii suplimenta-

re, precum transportul, montarea

cu/fãrã balustrade, lãcuirea, amba-

lajul de protecþie a treptelor.

Misiunea

CASA 3/06 l 19

Varietate de forme ºi materiale

Piaþa româneascã s-a adaptat

rapid la cererea tot mai mare,

datoratã celor care dau o impor-

tanþã deosebitã zonelor de acces

spre nivelurile superioare ale

unei locuinþe. Pretenþiile pentru

aceste produse sunt, în general,

concentrate în douã direcþii: pe de

o parte rezistenþa ansamblului ºi

a componentelor, iar pe de altã

parte aspectul. Dupã cum observaþi

în aceste imagini, românii se ori-

enteazã tot mai puþin cãtre scãrile

masive din beton armat.

Lemnul lãcuit, folosit la trepte ºi mâna curentã a balustradei, poate fi îmbinat cu oþelul vopsit în câmp electrostatic (un tip de acoperire realizatã în ateliere specializate).

Absenþa contratreptei conferã spaþiului perspective ample, devenind aproape o regulã a designului.

Scãrile în spiralã, urcând în jurul unui ax central, economi-sesc spaþiul destinat accesului ºi pot fi considerate elemen-

te pentru decorul holului sau livingului. La toate acestea contribuie „simbioza“ dintre lemn, oþel ºi inox.

Dacã este proiectatã adecvat ºi executatã din materiale rezistente, scara nu mai are nevoie de elemente de susþinere suplimentare, autonome.

Atunci când trep-tele sunt fixate

lateral în zid, stâlpul central poate fi valori-

ficat ca element pentru decor. Aici

putem observa jocurile de lumini datorate ample-lor suprafeþe cu aspect nichelat.

scãri interioare

am

enajã

ri

Panourile compozite tip MDF sunt o alternativã viabilã pentru esenþele

naturale. Debitarea elementelor componente

necesitã acurateþe.

Palierul poate fi un loc de relaxare, chiar ºi în cazul locuinþelor multietajate. Aspectul scãrilor ºi al balustradei sunt capitale.

O scarã din lemn masiv poate fi întãritã cu elemente metalice, rãmânând totuºi elasticã.

20 l Misiunea

CASA 3/06

Utilizând elemente spe-ciale, puteþi acoperi sin-guri treptele nefinisate ale scãrii dumneavoastrã cu parchet laminat. Existã di-verse variante de execuþie, aplicabile atât pentru scãrile noi, cât ºi pentru cele aflate în renovare.

P rin acoperirea cu lamele de parchet laminat, trep-

-

-

---

rianta de execuþie pe care v-o

-

--

-

-pectate anumite condiþii preala-

-

--

--

1Prin îmbinare în sistem clic/de-clic, asamblaþi mai întâi provizo-

riu, sub formã de treaptã, o lamelã din laminat: profilul marginal frontal ºi cel lateral (când scara e alipitã peretelui pe o singurã laturã).

2Pentru a stabili exact lãþimea ºi lungimea ansamblului de

acoperire a treptelor, întoarceþi-l provizoriu invers ºi marcaþi dimensi-unile necesare pe partea din spate. Mãsuraþi fiecare treaptã în parte!

3Desfaceþi apoi ansamblul ºi debitaþi componentele folosind

un ferãstrãu cu dinþi fini. Conturul tãieturilor de pe lamelã îl veþi aco-peri ulterior cu o ºipcã sau cu mate-rial de etanºare!

4Acum, reasamblaþi elementele tãiate (lamela ºi profilele mar-

ginale). Pentru a asigura stabilitatea, introduceþi ºi fixaþi cu adeziv o panã sub formã de cornier în nutul din colþul de îmbinare al profilelor.

Acoperirea treptelor nefinisate cu parchet laminat

Iatã profilul marginal frontal,

cele laterale, plus ºipcile. Lamela

obiºnuitã din laminat poate acoperi

atât treptele, cât ºi contratreptele

scãri interioare

am

enajã

ri

22 l Misiunea

CASA 3/06

port, datoritã gradului lor ridi-cat de aderenþã. Neplaneitãþile minore ale acestora, precum cele apãrute în cazul treptelor

cu mare uºurinþã, folosind un

Elementele din parchet lami-

începând de la capãtul de sus al scãrii ºi continuând apoi în

scãrii existente pe elemente-le de acoperire a treptelor tre-buie realizatã prin intermediul

a acestora. În acest scop, lame-

-

riu. Dupã stabilirea dimensiuni-

-spre interior, rezultat în urma

---

-ginale (frontal ºi lateral).

Dupã aplicarea prealabilã

din parchet laminat. Executarea corectã a operaþiunii impune pre-sarea lamelelor, pentru asigura-rea unei prize corespunzãtoare.

-rianta cu contratrepte acoperite,

-

-

sare ºi montate abia dupã lipi-rea celor de pe suprafeþele ori-zontale ale treptelor. Pentru a garanta reuºita operaþiunii, gro-

-cale trebuie luatã în calcul încã din momentul stabilirii lãþimii totale a celor orizontale!

Se poate pãºi pe treptele re-

operaþiune ce trebuie executatã constã în aplicarea unor ºipci

pastei pentru rosturi pe linia care separã elementele orizon-

-telor. Cu scopul de a obþine un ambient cât mai estetic posibil,

acoperire din laminat sã þineþi seama atât de cromatica celor-lalte obiecte din lemn existen-te în aceastã încãpere, cât ºi de modul în care sunt realizaþi pereþii ei.

5Zonele posterioare ale profilelor laterale sunt vizibile dupã mon-

tarea lamelelor. Pentru ca nutul sã nu aibã un aspect neplãcut, puteþi introduce în el o bucãþicã de lemn.

6În continuare, aplicaþi adeziv de montaj, sub formã de ºnur,

pe treapta nefinisatã. Respectaþi cu stricteþe instrucþiunile de utilizare ale producãtorului de pe etichetã!

10 Puteþi obþine un aspect diferit dacã acoperiþi ºi con-

tratreptele. În acest caz, vã sfãtuim sã utilizaþi aceleaºi lamele din par-chet laminat folosite la trepte.

11 Dacã optaþi pentru aceastã variantã, la stabilirea lãþimii

ansamblului de acoperire al treptelor luaþi în calcul ºi intervalul de 10 mm ocupat de lamela contratreptei.

7Aplicaþi riguros ansamblul de acoperire ºi presaþi-l. Nu cãlcaþi

pe trepte înaintea întãririi adezivului. ªipcile vor fi ºi ele lipite sau fixate în cuie pe linia de demarcaþie abia...

12 Potriviþi lamela contratrep-tei, apoi îndepãrtaþi-o ºi

aplicaþi adezivul, evitând sã ajungeþi pânã la marginea de jos, pentru a nu murdãri treapta la montaj.

13 În cazul acoperirii ambelor elemente, pentru etanºarea

perfectã a rosturilor dintre lamele e suficient sã aplicaþi în locul ºipcilor o pastã adecvatã cromatic. 14

Sistemul de acoperire cu parchet laminat poate fi

aplicat ºi la scãrile cu o formã mai pretenþioasã, însã vor fi efectuate mai multe tãieturi oblice.

8…dupã uscarea adezivului. Ele asigurã obturarea decorativã a

muchiei dintre planul orizontal ºi cel vertical, împiedicând murdãrirea con-tratreptelor în timpul curãþãrii scãrii.

9Acoperiþi porþiunile rãmase vizi-bile dupã debitare cu o bandã

decorativã sau, ca aici, cu o pastã corectoare, folosind nuanþe similare cu cea a parchetului laminat.

Misiunea

CASA 3/06 l 23

Realizatã în confor-mitate cu cele mai

moderne standarde, aceastã scarã în

spiralã se integreazã foarte armonios în ambientul încãperii respective. Datoritã transparenþei sale

este pãstrat efectul de spaþiu amplu al

parterului casei.

scãri interioare

24 l Misiunea

CASA 3/06

Construcþia unei scãriConstrucþia unei scãri

Iatã o realizare de excepþie: aceastã scarã în spiralã a fost proiectatã ca unicat, executatã industrial ºi montatã apoi la faþa locului, unde a fost utilizatã mai întâi drept scarã de ºantier. Treptele elegan-te din lemn au fost montate abia dupã finalizarea tuturor lucrãrilor de construcþie.

Scara a fost realizatã din lemn ºi oþel superior. Un podest triunghiular face legãtura între ea ºi pardoseala supantei.

Deoarece aceastã supantã are margini libere, s-a impus necesitatea realizãrii unei balustrade terminale cu o lungime totalã de 12 m.

amenajãri

Misiunea

CASA 3/06 l 25

O

2. Scãrile în spiralã au un plan de bazã circular. Diametrul acestuia însumeazã dublul lãþimii utile, dublul lãþimii balustradei ºi diametrul stâlpului central.

5. Reperele debitate conform documentaþiei tehnice sunt sudate de specialist în fabricã: suporturile suspendate în consolã, segmentele vangului periferic ºi...

9. Urmãtoarea operaþiune presupune ajustarea foar-te exactã a balustradei. Cu ajutorul unor menghine, montanþii ei sunt fixaþi de vangul periferic al scãrii ºi...

10. ...sudaþi de acesta. Verificaþi permanent poziþionarea corectã, folosind mai multe nivele cu bulã de aer. Urmeazã finisarea cordoanelor de sudurã.

6. …montanþii balustradei, fabricaþi din profile de oþel T. În aceºtia din urmã au fost executate gãurile prin care vor fi trase barele din oþel ale balustradei.

1. Cu ajutorul unor grinzi din

lemn, în aceastã încãpere a fost

construit un al doilea nivel

locuibil. În arti-colul de faþã, vã supunem

atenþiei exact acest subiect, al realizãrii scãrii,

ce permite acce-sul la supanta

de care am vor-bit mai sus.

scãri interioare

am

enajã

ri

26 l Misiunea

CASA 3/06

-te pentru care au optat, în ve-derea realizãrii unor racordãri perfecte, cu atât mai mult cu cât potrivit reglementãrilor de specialitate, la montarea scãrii

-teri de maximum 1,5 cm. De

-manda, au loc mãsurãtorile ºi

termen de livrare. Dupã aceea, producãtorul începe proiecta-rea în detaliu a scãrii, cu ajuto-rul programelor CAD. La cere-

-vind structura de rezistenþã.

Apoi, urmeazã procesul

rezistenþã din oþel. În confor-mitate cu documentaþia tehnicã, sunt executate urmãtoarele ele-mente: stâlpul central din þeavã,

-

precum ºi suporturile suspenda-te în consolã, la capãtul cãrora

compun vangul periferic.

Proba generalã are loc în atelier

Structura de rezistenþã din

în hala de montaj. Deoarece scãrile sunt elemente construc-tive statice portante, lucrãrile

-mai de cãtre un personal speci-alizat. Fiecare suport suspendat în consolã este poziþionat exact ºi sudat apoi de stâlpul central din þeavã. Datoritã vangului pe-riferic rigid, rezultã o structurã

-

-te gãuri. Prin acestea sunt intro-

curente, modelate anterior con-

-rapetul, prevãzut cu ºtifturi din oþel superior. Reperele din oþel sunt ºlefuite, iar cele din oþel superior decapate ºi lustruite.

3. Pardoseala brutã de la parter ºi plafonul brut al supantei sunt finalizate. Acum poate fi determinatã înãlþimea scãrii cu ajutorul unui metru pliant foarte lung.

4. Proiectantul poziþioneazã scara, mãsurând unghiurile ºi distanþele cu un aparat cu laser, pentru a realiza o îmbinare precisã a acesteia cu pardoseala supantei.

11. Acum, meseriaºii asambleazã balustrada terminalã a supantei. Montanþii din profile de oþel (T) sunt fixaþi în exteriorul supantei, de reperul frontal din pardoseala ei.

12. Structura finalizatã a scãrii (exceptând ultimul strat de vopsea) este dotatã cu trepte provizorii, servind tâm-plarilor ºi zugravilor drept schelã spre etajul superior.

7. Dupã grunduirea structurii de rezistenþã cu o vopsea anticorozivã ºi protejarea mâinii curente cu o husã din material spongios, scara este demontatã ºi livratã.

8. Structura de rezistenþã a podestului este sudatã de reperul aplicat frontal pe pardoseala supantei. Apoi e montat stâlpul central ºi suporþii suspendaþi în consolã.

Misiunea

CASA 3/06 l 27

În acest fel, sunt îndepãrtate pe-tele apãrute ca efect al cãldurii excesive din timpul operaþiunii de sudurã.

Pe urmã, structura este -

lesnit transportul, iar compo-nentele tratate cu o vopsea de protecþie anticorozivã ºi aduse

-sate. Mai întâi, pardoseala su-pantei este placatã frontal, în scopul îmbinãrii prin sudurã cu structura de rezistenþã a podes-tului de sosire, care reprezintã

-pului central din þeavã. Placa de la baza stâlpului urmeazã a

de la parter cu ajutorul unor di-bluri speciale (antifonice), dupã ce a fost aºezatã în prealabil pe un suport din cauciuc sintetic.

De stâlpul central din þeavã

bucatã, suporturile suspendate în consolã, ale cãror segmente de capãt, care compun vangul

bine. La aceastã etapã de mon-taj, trebuie utilizate permanent mai multe nivele cu bulã de aer

-xarea balustradei, pe vangul pe-

-le brute de ºantier, cu scopul de a înlesni urmãtoarele faze de execuþie a lucrãrii.

Treptele din lemn de fag în-cleiat, realizate cu dimensiuni speciale pentru scara respectivã, sunt livrate ºi montate abia

construcþie a casei în care a fost amplasatã scara. Dar ºi dupã ce proprietarii au aplicat, ei înºiºi, o vopsea gri-antracit pe structu-ra de rezistenþã.

Esenþa de lemn din care vor

fi executate treptele, precum

ºi culoarea în care urmeazã

a fi vopsite, nu trebuie

stabilite chiar de la început.

Astfel, pânã la încheierea

lucrãrii, aveþi posibilitatea de

a vã decide în concordanþã

cu aspectul final al încãperii.

Sfatul nostru

17. Dupã trepte, mai trebuie montat doar podestul triun-ghiular. Acolo unde acesta e alãturat muchiei frontale a pardoselii supantei, este aplicatã o bandã izolatoare.

18. Dupã aceea, podestul e poziþionat ºi fixat de struc-tura lui de rezistenþã. Dupã aceastã ultimã operaþiune, scara este gata ºi poate fi utilizatã.

15. Treptele, executate în aºa fel încât sã se potriveascã perfect, sunt aºezate ºi poziþionate exact (de jos în sus) pe suporturile suspendate ale consolei.

16. Cu ajutorul a patru ºuruburi speciale, fiecare treaptã din lemn de fag încleiat este fixatã pe dedesubt, de suportul suspendat în consolã ºi vangul periferic.

13. În sfârºit, lucrãrile de amenajare de la interior sunt încheiate. Între timp, structura de rezistenþã a scãrii a fost vopsitã. Montatorii aduc acum treptele.

14. Ei acoperã suporturile suspendate în consolã cu bandã izolatoare, pentru ca sunetul paºilor pe trepte sã se transmitã cât mai puþin la structura de rezistenþã.

scãri interioare

am

enajã

ri

28 l Misiunea

CASA 3/06

viaþa plantelor

O riginare din Europa sau sosite aici de prin America ori zonele tempera-

te ale Asiei, primulele au fãcut „carierã“

una dintre varietãþi, o subspecie a Primulei

officinalis, a fost un sprijin de nãdejde pen-

bineînþeles, de ciuboþica cucului, aglici sau

Top cinci sute

Dintre cele peste 500 de specii ale fami-liei primulaceelor, o mare parte sunt plante

destul de lungã, care, în general, cuprinde -

--

semãnate, primulele germineazã timp de

P. acau-

lis P. x poliantha

Primula malacoides, o specie cu talia de

ovale, cu peþiolul lung, iar marginea limbu--

-Alba Fire Cief

sau Ruby Glow Baby-Rose

Primula obconica -

grandiflora gigantea, cu fimbriata, cu petalele

-Alba

Schneeball Berliner, Carmen), roz-Mandarella) Monarch Rose) sau

Samba, Sevres

Primula acaulis sau vulgaris se cultivã în

Au fost create numeroase soiuri care cu-prind o gamã largã de nuanþe, într-o singurã

înregistrat o cerere importantã în perioa-da primãvarã-iarnã, Danemarca a acordat o atenþie deosebitã creãrii de noi soiuri din

Primu-

la acaulis sunt comercializate soiuri timpu-

Primãvara în mii de nuanþePrimãvara în mii de nuanþe

30 l Misiunea

CASA 3/06

primula

Denumite „primãvãrele“ în unele zone ale þãrii, aceste flori prind viaþã încã de la sfârºitul iernii

rii cum sunt cele din grupa Danova,

-

Daniella -

plantele din Bicolor

-

Primula x poliantha

Umbrã ºi rãcoare

-Primula

-

P. ob-

conica -

Simplu

Deºi mici ca dimesiuni, flo-rile de Primula malacoides se remarcã prin parfumul lor deosebit. Aces-tea au culori discrete, iar înflorirea este abundentã.

Accesibil

Florãriile s-au aprovizionat din timp cu cele mai variate soiuri de Primula obco-nica. Alegerea este dificilã, nu-i aºa?

cât soarele direct. Totuºi, existã ºi contra-exemple - P. malacoides - la care umbrirea nu este absolut necesarã, aceastã specie su-portând destul de bine radiaþia solarã, sau P. acaulis,

are nici ea probleme în acest sens.Cerinþele faþã de temperatura mediu-

lui variazã în funcþie de specie ºi faza dez-

sunt necesare zile scurte ºi temperaturi re-

rezistenþei, P. malacoides s-ar poziþiona în frunte (temperaturile pot scãdea pânã

P. acaulis ºi P. poliantha

ºi excepþia: P. obconica; aceasta, dacã se confruntã cu temperaturi mai mici de 15°C în perioada de creºtere, va avea tulpinile

-te scãzutã. Dacã, din acest punct de vede-

pretenþioase, în schimb, oscilaþiile bruºte -

Îngrijire permanentã

Primulele au nevoie de un substrat menþinut umed în permanenþã, dar evitând excesul, care le provoacã suferinþã ºi duce

-re abundentã, mai cu seamã în perioada

sãnãtoase. De asemenea, folosirea apei de ploaie ºi menþinerea unei umiditãþi modera-

-

P.

acaulis

Pentru ca planta sã creascã sãnãtos, trebu-

conþinut în care sã predomine pãmânturile

viaþa plantelor

prim

ula

plantã într-un stadiu avansat de creºtere,

trebuie feritã de sursa de cãldurã. Udarea va

nu suportã sã aibã rãdãcinile calde.-

-za lipsei de apã sau cã a fost întrebuinþat prea

-toxicare trebuie combãtut prin transplanta-

rea imediatã a plantelor în pãmânt proaspãt, eventual într-un alt vas.

Un aspect important este cã primulelor

aceea sunt de preferat vasele mici, în care

-

albã de serã ºi melcii. Combaterea lor poa-

substanþe din comerþul de specialitate.Primula obconica! Periºorii

existenþi pe frunze pot provoca, la manipu-

persoanelor sensibile.

Sfatul nostruFlorile galben-aurii de ciuboþica-cucului

sunt folosite în medicina tradiþionalã

pentru tratarea unor afecþiuni ale cãilor

respiratorii (ca expectorant), digestive ºi

chiar pentru uz extern, în cazul contuziilor.

De asemenea, au fost obþinute rezultate

bune în prevenirea excesului de colesterol,

reglarea tensiunii arteriale ºi la calmarea

nevralgiilor. Nu doar speciile rustice au

aceste calitãþi, ci ºi Primula officinalis.

Inepuizabil

Dacã este sã vorbim de varietate, atunci Primula acaulis poate fi luatã drept exemplu, aceasta devenind o sursã inepuizabilã în obþinerea de noi soiuri.

32 l Misiunea

CASA 3/06

Obiectul principal de activitate al

S.C. Amenajarea Domeniului Public

ºi Privat 4 S.A. (ADPP4) îl reprezintã

proiectarea, amenajarea ºi întreþine-

rea spaþiilor verzi (publice sau private)

ºi serviciile conexe (selecþie material,

consultanþã, proiectare, implemen-

tare, livrare). Pentru a onora toate

comenzile, societatea dispune de sere

ºi pepiniere proprii. Toate activitãþile

menþionate au ca centru operaþional

sediul din ªos. Olteniþei nr. 9, sector

4, Bucureºti, unde existã ºi un maga-

zin pentru comercializarea produselor

- „Grãdina de Sud“.

ADPP4 produce ºi comercializeazã

-

terial sãditor. În plus, este partener al

prestigioasei companii Twente Plant,

unul dintre cei mai importanþi comer-

cianþi olandezi din domeniu.

desfãºoarã în baza procedurilor

operaþionale de lucru stabilite pentru

-

lui de management integrat calitate

- mediu. În acest sens, S.C. A.D.P.P.4

Produse ºi servicii de calitate garantatã:

curs practic

bric

ola

j

3 ªlefuirea este absolut obligatorie! Insistaþi asupra tuturor suprafeþelor, mai cu seamã asupra celor

aflate la vedere.

1 Pentru un aspect uniform, folosiþi la montare plãci din lemn stratificat. Acestea au dimensiuni suficient

de mari pentru proiectele dumneavoastrã.

2Deºi nu este obligatoriu

sã fiþi dotaþi cu tehnologie de ultimã orã, un ferãstrãu circular este mult mai eficient decât unul manual. Puteþi verifica!

4 Dupã ce aþi realizat câteva gãuri în scândurile ce vor fi poziþionate orizontal, umpleþi-le cu un adeziv

pentru lemn, rezistent la umezealã.

Cum este necesarã o zonã care sã delimiteze într-un fel ex-

teriorul de interior, mai întâi de toate trebuie stabilit locul po-trivit pentru cuierul din hol ºi pentru micile obiecte persona-le (umbrela, pãlãria, haina sau încãlþãmintea). Dacã se acordã un pic de atenþie spaþiului ºi cu-lorilor, amenajarea poate oferi mai mult confort. Mai întâi de toate alegeþi culoarea pereþilor. Pentru o atmosferã seninã, e bine sã optaþi pentru o nuanþã

Realizat uºor ºi simplu de montat

De regulã culorile deschise sunt recomandate pentru holu-rile lungi ºi înguste. Pentru un spaþiu asemãnãtor ne-am pro-pus ºi noi sã realizãm un cuier din lemn uºor de montat. Aces-ta poate avea diverse dimensi-uni, în funcþie de numãrul de membri ai familiei. Dacã per-mite dimensiunea holului, cor-pul de mobilier poate cuprinde ºi douã rafturi de înãlþimi diferi-te, dupã modelul unor cutii des-chise. În rest, mai aveþi nevoie doar de câteva suporturi pentru susþinerea hainelor ºi o poliþã

decorative, cheile, încãlþãtorul,

Pãlãria ºi paltonul dumneavoastrã! Acest cuier

simplu ºi modern vã poate aju-ta sã demonstraþi respectul faþã de oaspeþii care vã trec pragul.

Un cuier în ton cu moda!

34 l Misiunea

CASA 3/06

10 Sperãm cã nu aþi uitat: fiecare pas trebuie fãcut având ruleta

la îndemânã. Debitaþi acum scân-durile lungi pentru raft.

6 Aceleaºi operaþiuni trebuie efectuate ºi în cazul scândurilor

destinate unei amplasãri verticale. E bine sã evitaþi excesul de adeziv.

5 Pentru mai multã siguranþã, aplicaþi adezivul ºi în celelalte zone de con-

tact dintre elementele componente.

11 Un ferãstrãu pendular este la fel de util unui tâmplar, mai

cu seamã atunci când vrea sã obþinã muchii drepte, fãrã neregularitãþi.

12 Nu e rãu ca, dupã fiecare etapã, sã faceþi o micã probã.

Astfel vã daþi seama dacã nu s-au strecurat ceva erori de calcul.

7 Cepurile pentru lemn trebuie sã intre un pic forþat în gãuri, dar

fãrã a le deteriora prin lovire.

Ospitalitate în mai multe variante

Holul (vestibulul) este un

-

--

-

-

scop estetic. Acest lucru e vala-

8 Elementele sunt asamblate având grijã ca între ele sã

nu rãmânã spaþii inestetice care, în acelaºi timp, nu conferã o rezistenþã suficientã cuierului.

9 Acum puteþi utiliza ciocanul, dar e de preferat ca acesta sã fie unul din

cauciuc sau alt material elastic. Altfel, pot rãmâne urme de lovituri.

Misiunea

CASA 3/06 l 35

13 Pentru a face loc ºi elemente-lor verticale ale cuierului, raftul

trebuie decupat din loc în loc.

Unelte necesare ºi alte câteva detalii

Pentru a vã putea apuca sin-guri de treabã, luaþi mai în-tâi câteva plãci de lemn pe care le tãiaþi la dimensiuni-le necesare ºi apoi le ºlefuiþi. Mai aveþi nevoie de sisteme de prindere, ºuruburi, ruletã, cre-ion, ferãstrãu circular, ºuru-belniþã cu acumulator, ciocan, agãþãtori pentru haine, adeziv ºi lac special pentru lemn. Pri-ma etapã constã în trasarea co-telor cu ajutorul unui creion ºi al unei rulete, conform proiec-tului. Aici rigurozitatea este importantã pentru aspectul în-tregii lucrãri. Bucãþile de lemn sunt tãiate pe dimensiuni diferi-te, doar cele poziþionate vertical având aceeaºi înãlþime ºi lãþime; de asemenea, distanþa dintre ele trebuie sã rãmânã egalã.

curs practic

bric

ola

j

16 Dupã introducerea diblurilor, montaþi piesele metalice pentru

susþinere folosind o ºurubelniþã.

14 Apoi trebuie

sã vã alegeþi câteva puncte de fixare a raftului. Este necesar ca poziþia acestor elemente de susþinere sã asigure echili-brul scândurii. 15 Cu ajutorul bormaºinii, realizaþi câteva gãuri

în perete. Este de preferat ca zidul sã nu aibã goluri, iar ºuruburile sã fie de 5cm lungime.

17 ªi scândurile verticale au nevoie de un sprijin! Le puteþi fixa cu ºuruburi, aplicate

în partea de jos, unde sunt mai puþin vizibile.

18Amenajarea nu are doar rol estetic, ci ºi unul practic. Cumpãrând câteva cuiere ornamentale, în ton cu lemnul, le veþi da o utilizare.

19 Cuierele trebuie montate, de asemenea, cu ºuruburi. Acestea pot fi ceva mai lungi decât

grosimea scândurii, asigurând o fixare solidã în perete.20 Dupã aplicarea câtorva straturi de baiþ, în tonuri

care vi se par de efect, lemnul poate fi lãcuit în totalitate. Musafirii sunã la uºã. Deschideþi!

Pentru ca muchiile vizibile sã aibã un aspect deosebit, aces-tea sunt ºlefuite, apoi lãcuite.Urmãtorul pas este montarea în perete a plãcilor din lemn cu ajutorul sistemelor de prindere. Acest lucru se realizeazã folo-sind o bormaºinã ºi un burghiu de acelaºi calibru cu ºuruburile.

aproape gata, sunt montate, tot în ºuruburi, agãþãtorile pentru haine. În funcþie de preferinþe, muchiile ºi suprafeþele vertica-

-fel încât designul ansamblu-

alternanþa nuanþelor. Chiar

dacã stilul american de ame-najare, în care se practicã ac-cesul direct în camera de zi sau în bucãtãrie câºtigã teren, parcã tot ne dorim un hol. Pentru aju-tor suplimentar, puteþi consulta schiþa cuierului prin accesarea site-ului www.misiuneacasa.ro. Vã urãm spor la treabã!

36 l Misiunea

CASA 3/06

Când noul are patina timpului

Optând pentru una dintre noile variante de pardoseli, puteþi readuce în locuinþã at-mosfera vechilor clãdiri ºi obþine un aspect impresionant. Lamelele din lemn masiv „învechite“ artificial, tratarea specialã a suprafeþelor ºi o serie de „urme ale trecerii timpului“ realizate intenþionat conferã ambientului încãperii respective mai mult stil ºi nobleþe decât lamelele universale, netede ºi imaculate.

Mobilierul din locuinþa dumneavoastrã poate fi „înnobilat“! Chiar ºi uºile simple din lemn de esenþã moale ale dulapurilor pot cãpãta „patina vremii“. În acest scop, puteþi utiliza urmãtorul procedeu: pe suprafaþa de bazã deja vopsitã aplicaþi o vopsea-lazurã de efect. Astfel, va rezulta un strat semitrans-parent cu o concentrare inegalã a pigmenþilor, efectul final dând impresia cã ultimul strat de vopsea este puþin uzat.

Beneficiind de avantajele tehno-logiei actuale vã puteþi întoar-ce în trecut! Montând astfel de întrerupãtoare poate fi recreatã perfect atmosfera anilor ’30. Le pot înlocui ºi pe cele care lipsesc dintr-o clãdire veche, completând astfel stilul autentic al acesteia. Varianta cu mâner prezentatã în imaginea

alãturatã beneficiazã inclusiv de toate accesoriile necesare.

Atunci când vorbim despre stilul rural ne referim ºi la farmecul rustic sau naturaleþea ce ni se înfãþiºeazã într-o evoluþie continuã ºi aproape întâmplãtoare. Influenþa acestui stil poate fi pusã în valoare de exemplu prin utilizarea unor dale exterioare de pardosealã sau trepte asemãnãtoare pietrei brute, având forme cât mai diferite, cromie neuniformã, suprafeþe în relief ºi margini neregulate. În plus, odatã cu trecerea timpului, intemperiile îºi vor pune ºi ele amprenta.

vechi ºi nou

În spatele expresiei „aspect antic“ se aflã o lume modernã care doreºte repunerea în va-loare a farmecului obiectelor vechi ºi a aspectului natural obþinut prin vechile tehnici ºi meºteºuguri. În acest sens, vã invitãm sã vã lãsaþi inspiraþi de urmãtoarele pagini.

În spatele expresiei „aspect antic“ se aflã o lume modernã care doreºte repunerea în va-loare a farmecului obiectelor vechi ºi a aspectului natural obþinut prin vechile tehnici ºi meºteºuguri. În acest sens, vã invitãm sã vã lãsaþi inspiraþi de urmãtoarele pagini.

Mobilier nou cusuprafaþa patinatãMobilier nou cusuprafaþa patinatã

Întrerupãtor din anii ‘30Întrerupãtor din anii ‘30

Lemn masiv precum cel foarte vechiLemn masiv precum cel foarte vechi

Asemenea vechilor lespezi din piatrãAsemenea vechilor lespezi din piatrã

idee

Suprafeþele de perete cu accente puternice ºi structuri în notã personalã contribuie foarte mult la atmosfera unei încãperi. De aceea, vã sfãtuim sã acordaþi o atenþie deosebitã pereþilor, mai ales dacã þinem cont cã pot fi obþinute efecte deosebite ºi rafinate. De ce n-aþi avea un perete „unicat“, zugrãvit cu o vopsea pe bazã de substanþe ecologice, structurat fin sau grosier, apoi lazurat sau nuanþat în tonuri luminoase ori întunecate, strãlucind mai puternic sau mai pal? Pigmenþii naturali ºi impresia de patinã a vremii conferã suprafeþelor un aspect antic absolut încântãtor.

original

Chiar ºi obiectele mãrunte pot sublinia caracterul patinat al amenajãrii, indiferent cã e vorba de un ceas de perete emailat, având un cadran cu aspectul unuia vechi de 100 de ani (zonele de ruginã ºi fisurile sunt realizate intenþionat), de un suport metalic cu urme de coroziune aplicat pe un perete sau de o vazã ce re-produce fidel una din piatrã, în realitate fiind din gresie sinteticã.

Pereþi „unicat“ realizaþi artisticPereþi „unicat“ realizaþi artistic

Accesorii... ca de la anticariatAccesorii... ca de la anticariat

Sunteþi un admirator al suprafeþelor autentice din lemn? Vã încântã par-

doselile din cotto sau le preferaþi pe cele din piatrã? Cum nu se poa-

te mai bine! Vã asigurãm cã aveþi

posibilitatea de a vã bucura de far-mecul acestora chiar ºi în cazul în

care nu deþineþi originalele în locuinþa dumneavoastrã. Pardoseli-le moderne realizate din PVC pot fi

aplicate rapid, sunt accesibile ca preþ, uºor de întreþinut ºi, în plus,

pot crea impresia cã este vorba de dale veritabile din piatrã, dalaj mo-

delat manual din argilã sau vechi podele din lemn.

Cei care îndrãgesc grinzile vechi din lemn îºi pot înnobila locuinþa cu ele chiar ºi în lipsa unei zidãrii portante cum se fãcea odatã. Antablamentul clãdirilor de odinioarã, tavanul cu mai multe straturi ºi pilonii de separare a spaþiilor din încãpere, toate atât de apreciate la casele, localurile sau hanurile din paiantã ale oraºelor istorice, pot fi reproduse cu materiale uºoare, în variante mai rafinate sau care imitã fidel originalul. Aºa cum puteþi vedea, efectul pe care-l conferã este absolut extraordinar!

Datoritã unor sisteme inovatoare de ºlefuire, bãiþuire, afumare sau patinare, podelele laminate imitã perfect lemnul natural. Simpla enumerare a denumirilor produselor ne aratã care sunt tendinþele actuale: învechit, rustic, patinat, sedi-mentat º.a.m.d. Prin urmare, multe dintre varian-tele pardoselilor moderne se adreseazã celor care au o nostalgie pentru tot ce este vechi.

vechi ºi nou

40 l Misiunea

CASA 3/06

orig

inal

Grinzile caselor de altãdatãGrinzile caselor de altãdatã

Lemn natural? Nu, laminat!Lemn natural? Nu, laminat!

Pardoseli care le imitã pe cele ale strãmoºilorPardoseli care le imitã pe cele ale strãmoºilor

Odinioarã, pereþii netezi erau mai degrabã o raritate. Vop-seaua era aplicatã manual, fiecare suprafaþã fiind realizatã separat. Iar, dacã aceastã tehnicã avea farmecul ei în ve-chile castele, cu atât mai mult poate conferi un aspect cu totul special locuinþei dumneavoastrã. Amenajaþi-vã mãcar o datã pereþii în acest stil! Neregularitatea nu înseamnã nicidecum cârpealã, ci rafinament. Dacã vã întrebaþi cum aratã pereþii coloraþi astfel, cele douã exemple alãturate ilustreazã foarte sugestiv aceastã tehnicã.

Datoritã unui procedeu special de tratare, aceastã pardosealã tipicã pentru casele din mediul rural prezintã aspectul lemnu-lui vechi. Deoarece substanþele de închidere artificialã a nuanþei pãtrund în profunzimea esenþei, nu vom constata nicio decolorare în caz de zgârieturi sau deteriorãri ulterioare.

Cu siguranþã cã toþi iubitorii Toscanei vor fi entuziasmaþi. Amenajându-vã pereþii în tonu-rile calde ale vechilor faþade atinse de intem-perii, în locuinþa dumneavoastrã va pãtrunde rapid atmosfera de vacanþã. Pentru aceasta, sunt disponibile diferite variante, de exemplu un grund de culoare galben intens, peste ca-re, cu ajutorul unei mãnuºi speciale, veþi apli-ca o vopsea roºie prin procedeul de estompa-re. În cazul în care doriþi obþinerea unei ten-cuieli artistice (vezi fotografia din dreapta), structuraþi-o mai întâi cu o masã de ºpaclu, aplicând ulterior o lazurã.

ªansa de a gãsi uºi într-adevãr vechi nu o avem întot-deauna. Totuºi, dacã reuºim sã le procurãm, de obi-cei nu corespund dimensiunilor de care avem nevoie. Ca soluþie alternativã putem ale-ge aºa-numita uºã din lemn vechi realizatã din esenþã de molid conform proporþiilor contemporane standard. Întâi e selectatã intenþionat una cu no-duri, iar apoi ºlefuitã ºi lãcuitã natural, respectiv impregnatã cu ulei. Chiar ºi procedeul de execuþie respectã modelele clasice. Pe lângã aceastã variantã, existã ºi diferite feluri de tãblii.

Pereþi amenajaþi ca în vechile castelePereþi amenajaþi ca în vechile castele

Farmecul uºilor vechiFarmecul uºilor vechi

Aspectul de vacanþã al ToscaneiAspectul de vacanþã al Toscanei

Podele cu aspect de lemn vechiPodele cu aspect de lemn vechi

Când trecem pe lângã niºte case noi, „nein-spirate“, ne întrebãm cum este posibil oare ca în spaþiul urban actual sã se iveascã astfel de

spasme arhitecturale ale unei maladii contemporane ce pare cã începe sã se cronicizeze. Fenomenul este cu atât mai trist cu cât suntem obiºnuiþi sã ne miºcãm într-o „incintã“ (patrimoniu local ºi naþional) cãptuºitã cu armurile culturale ale unui spaþiu arhitectural bine marcat ºi valorizat de diversele perioade istorice. E suficientã o plimbare pe strãzile Capitalei ca sã ne dãm seama cã frecvenþa caselor de aceastã facturã nu este un simplu accident.

În prezent, doar cãutarea de noi soluþii poate produce valori arhitecturale

Este adevãrat cã singurul care are ºansa,

în zilele noastre, sã producã valori cultu-

rale este doar „noul“. Domeniul cultural

funcþioneazã exact ca un „sistem econo-

mic“, valoarea culturalã fiind, la fel ca în

economie, mereu reevaluatã pe o piaþã în

permanentã schimbare. Realitatea noului

fond construit ne dovedeºte, însã, cu mici

excepþii, cã ne-am ales greºit modelele noi

la care sã ne raportãm. În plus, refuzãm

(conºtient sau – ºi mai grav – inconºtient,

dintr-o lipsã acutã de educaþie sãnãtoasã)

„lãudarea“ arhitecturilor locale de bun-simþ,

clãdite cu modestie, spre binele oamenilor

ºi întru calitatea vieþii lor.

Asemãnãri suspecteAltãdatã - chiar începând cu arhitectura arhaicã - individul ºi familia, având un bun simþ cultivat ºi întreþinut de viaþa într-o anume comunitate, ºtiau sã înno-bileze locul în care îºi zideau casele. Din contrã, în zilele noastre pare cã ne-am încrâncenat sã întoarcem spatele tradiþiei, sã refuzãm raportarea (nu ºi copierea) la valori incontestabile ale patrimoniului arhitectural. Putem vedea, de exemplu, cartiere vaste, supraaglomerate, cu case aproape identice ca imagine ºi conforma-re în plan, uneori diferenþiindu-se doar prin culoare sau numerotare.

Consecinþe valoriceLocuirea la bloc a fost o soluþie de rezol-vare a crizei populãrii urbane în perioade în care s-a produs dislocarea forþatã a oamenilor de la sate. Suprapusã peste distrugerea, în egalã mãsurã fizicã ºi simbolicã, a locuirii sãnãtoase, „burghe-ze“ moºtenite din perioada interbelicã, aceasta ºi-a atins scopul dorit de regimul comunist, anume acela de a dizolva ºi distruge din memoria colectivitãþilor valorile locuirii (spaþiale, formale etc.). S-au conturat, astfel, tendinþe complet aleatorii, care nu mai þin cont nici mãcar de eficienþã sau de buna vecinãtate.

Fãrã modestieBuimãciþi de timp ºi timpuri, oamenii par a se simþi mai confortabil când sunt superficiali ºi sclipitori, decât serioºi, modeºti ºi la locul lor. Ei fac cu tot dinadinsul sã afiºeze aceastã stare peste tot unde gãsesc un spaþiu pentru exprimare ºi, în primul rând, acasã - locul care le trãdeazã flagrant cele mai spectaculoase „ticuri estetice“. Pe de altã parte, starea generalã de provizoriu ºi superficial genereazã niºte spectatori cu o educaþie la fel de sãracã, avidã sã admire cu precãdere dimensiunile ºi valoarea pecuniarã a casei.

Ticuri estetice ale românilorCrize de identitate

arhitectu

rã c

onte

mporanã

greºit

42 l Misiunea

CASA 3/06

Putem dovedi cã noile arhitecturi reuºesc, atunci când încep sã-ºi caute drumul, sã fie avan-gardiste ºi în acelaºi timp reverenþioase, chiar

modeste în faþa unui patrimoniu construit valoros. Pentru aceasta, vom lua în discuþie exemplul arhi-tecturii moderne (interbelice) româneºti ce a ºtiut sã adune, sã respecte ºi sã interpreteze fericit valorile locale, alãturi de limbaje ºi tehnici arhitecturale noi, revoluþionare la acea vreme. Iatã cum, deºi aceastã arhitecturã a fãcut parte dintr-un curent internaþional, specificul autohton, la care creatorii s-au raportat per-manent, a determinat particularizarea ei evidentã.

Repere pentru echilibrul unei evoluþii rapide

Parcurgem astãzi o perioadã de ambiguitãþi

post-totalitare, dupã o lungã perioadã

vegetativã. Acestea provin ºi dintr-un com-

plex de imposibilitãþi materiale ºi dificultãþi

de ordin spiritual care nu sunt tocmai

recente. Mituri vechi fataliste ºi nostalgii

folclorice pentru o ordine mai bunã în

lumea noastrã au rãmas brusc în urmã. În

acelaºi timp, suntem în cãutarea unor punc-

te de comparaþie ºi repere, vitale pentru

noi ca indivizi, pentru noul nostru echilibru

necesar într-o evoluþie rapidã ºi care nu ne

lasã timp pentru toate condensãrile necesa-

re. Construirea unei case frumoase poate fi

un semn cã am fãcut faþã provocãrii.

Ticuri estetice ale românilor

Exerciþii plasticeMarcel Iancu, autorul primei vile care a introdus cubismul în tratarea reºedinþei individuale, a excelat în abordarea sculpturalã, de artist, a programu-lui locuinþei. Vila Juster din cartierul Silvestru se înscrie în ritmul unei zone rezidenþiale negustoreºti specifice peri-oadei „1900“. Fãrã a brusca dimensiunile uzuale ale cartierului, faþadele par a de-riva din exerciþiile plastice ale perioadei de avangardã. Conservarea ºi renovarea imobilelor de acest gen sunt binevenite pentru un oraº al cãrui aspect a avut mult de suferit în ultima jumãtate de secol.

Fãrã gratuitãþiGolurile ferestrelor, finisajele, confor-marea ºi dispunerea balcoanelor sau logiilor, întreaga compoziþie funcþionalã ºi volumetricã, nimic nu este lãsat nestu-diat. Toate acestea ne povestesc despre o arhitecturã care este rareori gratuitã. Oricât de coloratã ºi diversã ar fi strada ªtirbei Vodã, vila cu acces din stradã ºi un uºor aer regionalist iese în evidenþã. Ea cumuleazã într-o realitate minorã ca-racteristicile lucrãrilor lui Nicolae Cucu – organizare riguroasã, compoziþie clarã, cu un anume aer tradiþional, ºtiinþa deta-liului, materiale de bunã calitate.

Compoziþii abstracteHoria Creangã a proiectat la începu-tul anilor 1930 câteva imobile cu 1-2 etaje, având un singur apartament pe nivel. Printre ele, casa Constantinescu din cartierul Icoanei foloseºte o aºezare faþã de stradã diferitã de casele-vagon aflate în vecinãtate. Construitã ca o compoziþie abstractã, cu deschideri excizate în volume pline (fereastra în cornier, fãrã element de susþinere apa-rent, fantã verticalã pe faþada lateralã), aceastã construcþie poate fi consideratã în continuare un reper în ceea ce priveºte confortul ºi eficienþa.

Frumos, pur ºi simplu

corect

Misiunea

CASA 3/06 l 43

Amenajaþi-vã mansarda

dupã dorinþã! Am ales

pentru dumneavoastrã 15

variante pentru a vã arãta

cum poate fi adaptat ºi fo-

losit spaþiul de sub aco-

periº. Lecturând articolul,

veþi afla cum puteþi conferi acestui loc

un aspect diferit, dar ºi soluþii intere-

sante pentru iluminat sau pentru o de-

corare interioarã în perfectã armonie cu

situaþia concretã a acoperiºului

dumneavoastrã. Scopul declarat este:

2 Panta acoperiºului – o suprafaþã luminoasã

Nimic mai frumos ca vederea liberã ºi încãperile luminoase

datorate ferestrelor mari. Dacã la încãperile situate la

parter acest efect poate fi obþinut cu suprafeþe amplu

vitrate, la mansardã poate fi transpus prin crearea unor

lucarne între cãpriorii acoperiºului. Vã prezentãm o

soluþie spectaculoasã, alcãtuitã din opt casete pen-tru ferestre panoramice, am-plasate la etajul trei al unei

clãdiri vechi. Astfel, mansar-da se deschide spre mediul

înconjurãtor ºi devine o alternativã extraordinarã.

amenajare

44 l Misiunea

CASA 3/06

Mansardã frumoasã ºi confortabilãMansardã frumoasã ºi confortabilã

4 Folosiþi optim panta acoperiºuluiSuprafeþele oblice nu trebuie considerate un dezavantaj. Zonele si-tuate sub versantele acoperiºului sau la partea inferioarã a pereþilor despãrþitori pot fi folosite optim pentru sporirea spaþiului de depozita-re. Existã ºi soluþii in-teresante, precum cele prezentate: un dulap cu uºi culisante sau o structurã cu panouri glisante adaptatã late-ral la planul înclinat.

3 Mansardã cât mai însoritã

Nu toate încãperile situate sub acoperiº

au suficientã lumino-zitate. Totuºi, puteþi crea ºi aici un ambi-ent plãcut ºi însorit. Alegeþi nuanþe calde de galben, pentru cã ele conferã încãperii un aspect strãlucitor chiar ºi în cazul unei

iluminãri slabe. În plus, varianta e apli-

cabilã ºi camerelor orientate spre nord.

5 Amenajare generoasã cu planºeu intermediar Mansarda nu are pereþi despãrþitori, prezentând o imagine de ansamblu generoasã. Pentru ca spaþiul sã nu lase totuºi impresia unei hale, a fost re-alizat un planºeu intermediar. Divizarea tavanului prin grinzile transversale ale scaunului de acoperiº îl minimalizeazã ºi contribuie la aspectul agreabil.

6 Proiectaþi o supantã

la mansardã Supanta poate fi realizatã mai cu

seamã atunci când panta acoperiºului

este suficient de lungã pentru a fi

tangentã ulterior la cele douã nivele ale mansardei. Tavanul

este pãstrat în forma iniþialã, dar se impu-ne amplasarea unei

balustrade împotriva cãderii în gol. Astfel ia naºtere un spaþiu generos, cu vedere spre nivelul inferior

al mansardei.

mansarde

Misiunea

CASA 3/06 l 45

5 Amenajare generoasã cu planºeu intermediar Mansarda nu are pereþi despãrþitori, prezentând o imagine de ansamblu generoasã. Pentru ca spaþiul sã nu lase totuºi impresia unei hale, a fost re-alizat un planºeu intermediar. Divizarea tavanului prin grinzile transversale ale scaunului de acoperiº îl minimalizeazã ºi contribuie la aspectul agreabil.

1 Acoperiº cu patru versante ºi suprafaþã vitratã

Existenþa a patru planuri înclinate pe un singur nivel restrânge spaþiul disponibil. Dar nu ºi când

deschideþi unul dintre versanþi prin execuþia unui tronson vitrat ieºit în afarã. În cazul prezen-tat, dacã în partea inferioarã a acoperiºului pla-

nurile înclinate sunt parþial vitrate, respectiv permit crearea unui balcon de acoperiº de la

jumãtatea înãlþimii acestui tronson în sus, gea-murile sunt montate vertical, în acelaºi plan cu

faþada casei, formând o lucarnã vitratã.

11 Realizarea unei lucarne în mansardãMansarda poate fi împãrþitã pe douã nivele, mai ales dacã panta acoperi-ºului e foarte mare. La nivelul inferior pot fi integrate în mod optim lucarne, conferind astfel mai multã lãþime încãperii. Ferestrele dau impresia unui spaþiu situat la un etaj obiºnuit, lucru amplificat ºi de corelarea cromaticã.

10 Armonizarea cromaticã a ferestrelor cu ambientul În exemplul pe care vi-l supunem atenþiei, albul mobilierului se regãseºte atât pe cãptuºeala lateralã a golului ferestrelor, cât ºi pe elementul vertical care le separã. Totodatã, nuanþa galbenã a pereþilor a preluat-o pe cea a lemnului tocului, fapt care a contribuit la armonia deplinã a acestui interior.

8 Integrarea structurii portanteStructura portantã a acoperiºului e vizibilã numai în camerele si-tuate sub el. De aceea, integrarea unei atare structuri spectaculoase în ambient constituie întotdeauna un punct de atracþie. Modern ºi vechi laolaltã, într-o combinaþie fantasticã, la care contribuie ºi placarea versantelor.

7 Daþi impresia unei mansarde mai înalteMansardele sugereazã adesea un ambient „copleºitor“ ºi aglomerat, mai ales dacã sunt înguste. Acest efect poate fi contracarat prin amenajarea luminoasã a spaþiului ºi accentuarea înãlþimii încãperii prin grupaje alungi-te de ferestre. În plus, suprafaþa vitratã poate fi evidenþiatã foarte distins.

9 Mansarda? O fereastrã spre cer! Doar din încãperile situate sub acoperiº puteþi privi direct bolta cereascã. ªi atunci de ce sã nu fructificaþi acest privilegiu? Cu ajutorul unor suprafeþe vi-trate ce traverseazã coama acoperiºului (fie pe anumite porþiuni, fie pe în-treaga lungime a casei), veþi aduce tot cerul în camera dumneavoastrã. În plus, aveþi posibilitatea de a opta pentru variante de amplasãri asimetrice.

amenajare

mansarde

46 l Misiunea

CASA 3/06

12 Un mod deschis de a locui, chiar sub cerul liberCu ajutorul unei suprafeþe vitrate de mari dimensiuni ºi cu deschidere foarte amplã veþi asigura o luminozi-tate maximã a încãperii, care poate fi chiar transformatã într-o terasã de acoperiº. Panourile cu geam gliseazã unul sub celãlalt, fiind co-masate la partea superioarã prin acþionarea unui motor.

15 Cãpriori apa-renþi vopsiþi în albCãpriorii aparenþi nu mai par atât de masivi dacã sunt trataþi cu o lazurã sau vopsea albã. Iar dacã ºi astereala este tot albã, încãperea capãtã un aspect gene-ral elegant. Aici, albul predominã chiar ºi în privinþa mobilierului, doar pardoseala din stejar având nuanþa lemnului natural.

13 Fronton complet din sticlã

Un acoperiº cu o formã neobiºnuitã va da

naºtere unei mansarde atipice. Într-un aseme-nea caz, puteþi pune în

practicã ºi soluþii cu adevãrat inedite pentru iluminarea spaþiului. În exemplul prezentat de noi, acoperiºul în douã

ape asimetrice a fost valorificat prin vitrarea

în întregime a frontonu-lui ºi montarea unei fe-restre pe versantul cu

pantã mai mare.

14 Daþi dovadã de o deschidere totalãFolosiþi din plin întreaga deschidere a acoperiºului, deoarece amenajãrile de acest tip au un farmec special. Vã prezentãm o soluþie care se desfãºoarã pe înãlþimea a douã nivele, fãrã plafon intermediar ºi pereþi despãrþitori. Remarcaþi ºi armonia deplinã între materiale ºi culori. Pãstrate în nuanþa de alb, versantele pun în valoare ferestrele ºi pardoseala.

Misiunea

CASA 3/06 l 47

M aterialele utilizate în ame-najarea unei bucãtãrii

-saje sau utilare, trebuie sã facã faþã unor solicitãri de origi-ne din ce în ce mai diversã. Ne referim atât la apã ºi tempera-turi ridicate, cât ºi la numeroa-sele substanþe chimice folosi-te în gospodãrie. Toate acestea sunt deosebit de utile în viaþa de zi cu zi, dar pot dãuna materia-lelor atât la suprafaþã, cât ºi în profunzimea lor.

Istoria ne învaþã

Marii producãtori de pe toa-te meridianele s-au conformat cerinþelor pieþii ºi, în prezent, materialele lor sunt proiectate sã reziste cât mai multã vreme la condiþii ce le pot afecta in-

tegritatea sau aspectul. În plus, acestea trebuie sã asigure secu-ritatea locuinþei ºi a celor care o folosesc zi de zi.

Practic, este de neconceput ca apa sau focul sã lipseascã din bucãtãrie. De aceea, camera pentru prepararea hranei a avut în toate epocile un potenþial di-structiv serios. Focul era, în trecut, „inamicul public nr.1“ pentru gospodãriile românilor. Lemnul, folosit din abundenþã la realizarea ºi utilarea case-lor, se usca de-a lungul timpu-lui, devenind un combustibil aproape fãrã cusur. Metodele tradiþionale de prevenire a in-cendiilor, prin folosirea materi-alelor ignifuge naturale precum ceramica, pãmântul sau piatra naturalã, au avut doar efecte

-

curs de montare

Sã continuãm serialul

despre cum putem ame-

naja singuri o bucãtãrie.

Dupã ce am realizat o

mascã pentru chiuvetã ºi

blatul aferent, prezentãm

acoperirea peretelui cu

lambriuri ºi placarea cu

faianþã a unor suprafeþe

supuse frecvent umezelii.

ciente în perioada marii explo-

aglomerãrilor urbane.Din pãcate, toate oraºele au

cunoscut evenimente care, por-nind cu o sobã nesupravegheatã, au devenit tragedii „demne“ de

menþionat în cronicile epocii re-spective. Istoria Bucureºtiului este marcatã de numeroase in-cendii, precum dezastrul din martie 1847, rãmas în memoria timpului inclusiv prin lucrãri de

Protecþie

ºi aspect

rustic

Protecþie

ºi aspect

rustic

48 l Misiunea

CASA 3/06

atunci o Roatã de Pompieri, iar pãgubaºii s-au gândit cum sã

-

---

-

--

-

-

bucãtãria

De ce nu?Acest material (Medium Density

Fibreboard) este utilizat în general

pentru realizarea lamelelor mari de

parchet sau a mobilierului pentru

baie, bucãtãrie ºi birouri. Vã întrebaþi,

desigur, dacã poate fi întâlnit ºi sub

formã de lambriuri. Rãspunsul e sim-

plu: „De ce nu?“. Calitãþile lui îl fac

potrivit pentru orice spaþiu, inclusiv

atunci când umiditatea aerului este

ridicatã. În plus, el poate fi prezentat

sub formã de plãci rigide, cu dimensi-

uni prestabilite.

Lambriuri speciale

Pentru acoperirea pereþilor, am

ales lambriurile din MDF, apãrute

relativ recent pe piaþa româneascã.

Orizontal ºi verticalNe-am obiºnuit sã aplicãm faianþa

doar pe suprafeþe verticale. Avem,

încã, reþineri faþã de o placare ori-

zontalã, precum cea a blatului de

lângã aragaz. Într-un fel, este o

reacþie justificatã. Cu mai puþin de

douã decenii în urmã, cantinele ºi

bãile muncitoreºti afiºau cu ostentaþie

asemenea materiale. Erau, de cele mai

multe ori, albe ºi de proastã calitate.

Chitul pentru

rosturi era

considerat o

cheltuialã inu-

tilã. Producþia

naþionalã,

imposibil

de exportat,

trebuia folositã

undeva. Trãim

alte vremuri.

La târgurile

europene ºi internaþionale sunt

expuse, an de an, modele tot mai

variate ca aspect. Moda în domeniul

plãcilor ceramice a devenit la fel de

schimbãtoare ca cea vestimentarã.

Rezistenþãºi stil

E greu de imaginat o bucãtãrie fãrã

placãri ceramice. Iar dacã acestea

sunt de calitate, cu atât mai bine!

Episodul 3Episodul 3

Misiunea

CASA 2/06 l 49

menþionãm, în primul rând, placãrile ceramice, marmu-ra ºi piatra ºlefuitã care, uti-lizate la început doar de cãtre cei cu dare de mânã, au deve-nit o practicã uzualã pentru cele mai multe dintre locuinþele mo-derne. Parcurgem un moment dintre cele mai propice pentru achiziþionarea produselor ce-ramice, chiar dacã nu sunt pri-vite ca niºte materiale ecologi-ce sutã la sutã. Gândiþi-vã cã sunt fabricate cu un consum se-rios de energie, fapt care poate

lor rezistenþe în timp. Aspectul tot mai variat ºi

sunt alte câteva atuuri ale aces-tora. Singurul lor neajuns de or-din practic, rãmas acelaºi pânã în zilele noastre, este faptul cã sunt casante. Nimeni nu e per-fect, nu-i aºa?

ªi totuºi, ceramica

Dar noi nu ne-am gândit sã trecem în revistã aspectele ne-gative, ci sã vã sfãtuim cum sã

-rea unor produse care sã ofere siguranþã ºi o întrebuinþare de lungã duratã. În acest articol vã propunem ca zona de lângã ara-

Este de preferat ca aceasta sã

curs de montare

bucãtã

ria

Montarea lambriurilor

1. Într-o primã etapã, trebuie montate în perete trei traverse din lemn masiv, cu ajutorul unor ºuruburi.

2. Pentru mai multã siguranþã, verificaþi dimensiunile lambriurilor ºi încadrarea lor în spaþiul destinat placãrii.

3. Montarea primului element este deosebit de impor-tantã. Aveþi mare grijã la verticalitatea lui!

4. Scândurile sunt aplicate utilizând piese din tablã galvanizatã (gheare) care se fixeazã liber, fãrã ºuruburi.

5. Ghearele pot fi prinse în suport bãtându-le în cuie. Spre a nu deteriora lambriurile, folosiþi un dorn.

6. Fixaþi bine piesele metalice în ºanþul din muchia plãcii, câte una pentru fiecare traversã.

7. Operaþiunile sunt similare pentru tot restul lucrãrii. Acoperirea trebuie sã aibã un aspect continuu.

8. Ca în multe alte situaþii, veþi avea nevoie ºi aici de „a treia mânã“. Prietenia la nevoie se cunoaºte!

Sfatul nostruAtunci când achiziþionaþi lam-

briurile, vã recomandãm sã

alegeþi un sistem complet,

care sã includã ºi elementele

de fixare. Atenþie! Nu uitaþi

sã le cereþi ºi pe cele care se

monteazã la prima scândurã;

ele au o cu totul altã formã.

50 l Misiunea

CASA 3/06

e greu în cazul acesta) ºi sã facã faþã greutãþii unor vase sau obiecte de uz casnic.

De regulã, produsele cera-mice comercializate în ultima vreme rãspund cerinþelor unei exploatãri intense, uneori chiar mai bine decât blaturile piese-lor de mobilier, atunci când este vorba despre umiditate sau zgâ-riere. Totuºi, cel mai important aspect în cazul nostru este cã ceramica, acoperitã cu stratul de smalþ corespunzãtor, asigurã o bunã rezistenþã termicã.

În consecinþã, realizând aceastã amenajare, nu veþi avea

-binte pe blatul de lângã plitã, lucru riscant dacã aþi avea o suprafaþã acoperitã cu melaminã sau alt produs similar. De fapt, majoritatea materialelor utiliza-te în zonã sunt ignifuge. Gips-

recunoscut ca deosebit de rezis-tent din aceastã perspectivã.

Farmecul lemnului

Lemnul folosit în prezent pen-tru construcþii sau mobilier este supus unor tratamente de igni-fugare ce îi sporesc rezistenþa la temperaturi înalte. Prezenþa unui blat din MDF în apropie-rea aragazului sau a altei surse

nu reprezintã un pericol, dacã

Etapele de aplicare a plãcilor de faianþã curs de montare

bucãtã

ria

1. Turnaþi, într-un vas de plastic, apã ºi apoi adezivul sub formã de pulbere. Amestecarea trebuie realizatã mecanic. Lucrarea necesitã un produs rezistent la umiditate.

2. Aplicaþi adezivul pe o micã porþiune a blatului folosind o gletierã cu zimþi. Dacã înãlþimea patului de mortar este uniformã, ºi placarea dumneavoastrã va fi planã.

5. Veþi avea nevoie, fãrã îndoialã, de câteva plãci ceramice decupate. Pentru aceasta, un polizor unghiular vã ajutã sã obþineþi orice formã cu muchii drepte.

6. Dupã finalizarea blatului, puteþi începe acoperirea zonei verticale, etapele fiind asemãnãtoare. Placarea începe de jos, iar numãrul de rânduri îl stabiliþi dumneavoastrã.

9. Calitatea chitului pentru rosturi e, de asemenea, esenþialã. Alegeþi unul impermeabil ºi preparaþi-l conform prospectului, de preferat cu ajutorul unui mixer.

10. Dupã îndepãrtarea distanþierelor, o gletierã de cauciuc vã ajutã sã aplicaþi chitul rapid ºi fãrã a zgâria faianþa. Fiþi atenþi ca materialul sã acopere toate ºanþurile dintre plãci.

Etape ordonateÎn cadrul acestei amenajãri, nu

trebuie sã vã preocupe excesiv

ordinea celor mai importante

lucrãri. Pentru a economisi timp,

trebuie sã ºtiþi dinainte cam

care este perioada de întãrire a

mortarului, respectiv a chitului

pentru plãci ceramice. În timp ce

acestea „lucreazã“, puteþi sã mai

fixaþi câteva lambriuri. Important

este ca, în final, sã nu vã rãmânã

prea mult de curãþat. Dacã aveþi

la îndemânã tot ce vã trebuie, nu

aveþi de ce sã vã faceþi griji.

Din secretele meºterilor

52 l Misiunea

CASA 3/06

Etapele de aplicare a plãcilor de faianþã

3. Puteþi aºeza prima bucatã de faianþã, apãsând uºor asu-pra ei. Din motive estetice, e de preferat sã începeþi lucra-rea dintr-un colþ alãturat marginii amplasate spre camerã.

4. Aºezarea corectã a distanþierelor în formã de cruce influ-enþeazã aspectul final. Continuaþi fãrã a uita cã, dupã ce aºezaþi câteva bucãþi, e necesar sã verificaþi planeitatea.

7. Pentru a obþine ºirurile de faianþã verticale, e bine sã aveþi niºte repere. În acest scop, puteþi lipi provizoriu o bucatã care sã respecte direcþiile orizontal - vertical.

8. Câteva plãci ornamentale înlãturã monotonia acoperirii. Ultimul rând trebuie aplicat prin aºezarea mortarului direct pe placã, pentru a evita excesul de adeziv pe zid.

11. Ultima etapã, îndepãrtarea surplusului de chit, este la fel de importantã ºi trebuie efectuatã în cel mai scurt timp. Pentru aceasta, puteþi folosi un burete îmbibat în apã.

12. Aveþi nevoie de o curãþare temeinicã ºi rapidã, întrucât, dupã ce se întãreºte, chitul nu mai poate fi îndepãrtat decât prin ºlefuire. Ar fi pãcat de atâta muncã...

distanþa este cea optimã. Totuºi, existã un potenþial de risc ce implicã mãsuri suplimentare de

melaminã nu este nici pe depar--

purile suspendate nu trebuie sã stea cu nici un chip în calea ga-zelor de ardere, pentru acest rol

ªi, totuºi, melamina existã în bucãtãria noastrã, dar nu la blat ci pe lambriuri. Aþi putea crede cu uºurinþã cã este vorba des-pre lemn adevãrat, nu-i aºa? Ei bine, scândurile sunt din MDF ºi nu aratã deloc rãu într-un de-cor rustic, încântându-ne cu simplitatea montãrii.

Sistemul ales de noi este

atât din prisma componente-lor, cât ºi datoritã elementelor de prindere. Folosirea cuielor

Dumneavoastrã puteþi opta pen-tru ºuruburi.

Motivaþii clare

Materialele folosite în zone-le speciale ale locuinþei (baie ºi bucãtãrie) au devenit tot mai complexe, iar întreþinerea - tot mai simplã. De fapt, vã dezvãluim cã acest aspect a fost unul dintre motivele demarãrii lucrãrii, alãturi de preþul ei re-lativ scãzut. MDF-ul ºi faianþa sunt recunoscute pentru uºurinþa

cârpã umedã este cel mai potri-vit instrument.

Totuºi, câteva mãsuri de prevedere nu stricã, în speci-al în ceea ce priveºte umidita-tea. Pentru lambriuri, montaþi în partea de sus o baghetã ornamentalã cu scop protector. În cazul faianþei, nu trebuie sã vã faceþi griji. Mai aveþi nevoie doar de o plitã modernã, pe care sã o montaþi la locul cuvenit, cu o garniturã de etanºeizare pe margini. I-a fost rezervat un loc potrivit, mãsurat cu grijã. Aveþi, totuºi, un pic de rãbdare ca mortarul sã se usuce pânã vã apucaþi de gãtit.

Misiunea

CASA 3/06 l 53

Camex

Expo-conferinþe specializate

actual

Bucãtãriile moderne s-au transformat într-un spaþiu în care copiii îºi fac te-mele, în timp ce se pregãteºte masa.

Aici este locul unde pãrinþii citesc ziarul de dimineaþã ºi ascultã radioul, unde membrii familiei urmãresc emisiunile preferate ºi îºi verificã e-mailul sau vorbesc la telefon. Cu alte cuvinte, bucãtãriile au devenit punctul central al unui cãmin modern, crescând în mãrime ºi complexitate de-a lungul anilor. Pentru a realiza toate activitãþile enumera-te mai sus, existã o vastã gamã de produse electronice ca televizoare, laptopuri, radiouri ºi nelipsitele calendare sau liste de necesitãþi lipite pe uºa frigiderului. Electrolux, cel mai mare producãtor din lume de aparaturã electricã pentru bucãtãrie ºi curãþat, introdu-ce o soluþie simplã ºi elegantã: un frigider creat pentru secolul 21. Screenfridge este conectat la internet ºi la TV printr-o conexi-une wireless, înglobeazã un “touch screen”

de 15 inch ºi o tastaturã pop-up, care oferã un calendar, e-mail, telefon, radio ºi mp3 player, pe lângã multe alte funcþii. Screen-fridge a fost dezvoltat special pentru a de-veni punctul central de activitate al famili-ei. “Consumatorii petrec mai mult timp în bucãtãrie, de aceea lansarea Screenfridge pe piaþa europeanã reprezintã urmarea naturalã a cerinþelor acestora”, afirmã Andy Mackay, Brand & Marketing Director Electrolux.

Compania ABplus a urmat o strategie de dezvoltare organicã, vizând în primii 10 ani dezvoltarea unei reþele

evenimenþiale profesioniste la nivel local ºi ulterior extinderea la nivel naþional, astfel încât în 2006 reþeaua expoziþiilor de construcþii CAMEX are 100% acoperire naþionalã prin prezenþa în toate oraºele mari ale þãrii. În acest an CAMEX propune douã produse noi: expo-conferinþe de niºã

cu participare internaþionalã. Evenimentele vor fi oganizate în complexul Prisma din Bucureºti, în perioada 13-17 septembrie 2006, primele specializãri identificate fiind: Hale ºi Construcþii Industriale, respectiv Acoperiºuri, Izolaþii ºi Faþade. Sunt primele expo-conferinþe din România dedicate celor douã domenii. Lindab este partenerul oficial al celor douã evenimente CAMEX. Gradul de specializare, orientarea Business to Business ºi programul conex de conferinþe ºi demonstraþii recomandã cele douã evenimente drept cadrul ideal pentru schimbul de informaþii profesionale, pentru iniþierea parteneriatelor de afaceri. Standurile de prezentare ale companiilor vor fi însoþite de spaþii dedicate prezentãrilor, demonstraþiilor ºi testelor de produs. Fiind de maxim interes pentru contractori ºi meseriaºi programul prezentãrilor ºi demonstraþiilor din cele douã sãli de expoziþie va fi anunþat de la 1 septembrie.

Ruukki

Ruukki România a lansat în perioada târgu-

lui Antreprenor Expo (22-25 martie) un nou

model de þiglã metalicã, Elite, ce poate fi

folosit atât în realizarea construcþiilor noi,

cât ºi pentru renovarea acoperiºurilor vechi.

Noutatea acestui model constã în adânci-

mea profilului, Elite având o cutã de 63 mm

ºi o lungime a pasului de 400 mm. Noul tip

de þiglã metalicã este disponibil într-o gamã

variatã de culori ºi nuanþe: alb, gri, galben,

auriu, cupru, albastru, roºu, cãrãmiziu,

verde, gri, maro ºi negru. Lãþimea utilã de

acoperire este de 1.015 mm, grosimea tablei

de 0,5 mm, iar lungimea poate varia între

1.030 mm ºi 8.230 mm, specialiºtii compa-

niei recomandând însã o lungime maximã

de 4.000 mm. Panta minimã admisã este

de 9 grade. Ca ºi celelalte modele din gama

Ruukki, þigla Elite este confecþionatã din

tablã de oþel finlandez galvanizat la cald, cu

protecþie multistrat pe ambele feþe (Pural,

Poliester, Poliester Mat, PVDF). În curând,

va fi disponibilã ºi cu protecþie multistrat

Pural Mat. Durata de viaþã a produsului

este de peste 50 ani. Ruukki este expertul

în metal pe care vã puteþi baza oricând

aveþi nevoie de produse, componente,

sisteme ºi soluþii metalice complete în

domeniul construcþiilor civile ºi industriale.

Gama de produse ºi modele se dezvoltã

în permanenþã: þigle metalice, tabla cutatã

pentru faþade ºi acoperiºuri (inclusiv siste-

me autoportante), panouri tip casetã, pano-

uri termoizolante tip sendviº, sisteme plu-

viale ºi elemente de placare pentru faþade

arhitecturale din oþel. Soluþiile furnizate au

la bazã interacþiunea permanentã cu clienþii,

experienþa ºi cunoºtinþele în domeniul

construcþiilor. Fundamentul solid pe care s-a

construit Ruukki ºi noul model de business

adoptat reprezintã garanþia transformãrii

reuºite într-unul din cei mai importanþi fur-

nizori de soluþii metalice complete.

Noul model de

þiglã metalicã

54 l Misiunea

CASA 3/06

Electrolux

Screenfridge, în cãminul nostru

Ce condiþii trebuie sã îndeplineascã

un termosistem pentru a oferi maximum

de siguranþã ºi confort termic?

Un sistem de termoizolaþie trebuie sã corespundã normelor de rezistenþã ºi sta-bilitate impuse de standardele europene în vigoare. Aceste norme trateazã produsul ca un tot, cerinþele referindu-se la sisteme, nu la componentele lor. Metodele de testare se bazeazã pe ghidul ETAG 004, care presu-pune efectuarea testelor pe mostre execu-tate la scara 1:1. Încercãrile sunt concepute

-canice care apar pe durata de viaþã a unei

faþade. Dintre acestea amintim ciclurile îngheþ-dezgheþ, rezistenþa la ºoc ºi rezistenþa

EOTA (European Organization for Techni-cal Approvals).

Care sunt, aºadar, avantajele

unui sistem complet?

Cel mai important aspect este cã un sis-

alcãtuit din mai multe elemente compati-bile între ele. Aceastã condiþie este deose-bit de importantã, dacã ne gândim, în pri-

mul rând, la siguranþa în exploatare ºi la protecþia termicã oferitã. Existã posibili-tatea ca un sistem hibrid, pe lângã faptul cã nu asigurã protecþie termicã, prezintã

rezistenþã mecanicã satisfãcãtoare. Preþul acestora este mult mai mic decât al celor

sã se rezolve dupã implementarea normelor europene. În România nu existã în prezent o normã care sã impunã folosirea unor sis-teme complete. Multe produse sunt atesta-te, dar nu putem ºti cum se comportã în ca-

interviu

De ceva vreme, tot mai mulþi beneficiari se plâng asupra faptului cã sistemele de termoizolare a zidurilor încep sã se deterioreze. Pentru a descoperi cau-zele, am stat de vorbã cu un specialist: directorul tehnic al companiei Henkel Bautechnik România, domnul Adrian Zamfirache.

Importanþa unui

SISTEM DE CALITATE

56 l Misiunea

CASA 3/06

termoizolare

Credeþi cã lucrurile se vor schimba?

Cu siguranþã! Din 2007, datoritã imple-mentãrii normelor europene, termoizolaþia

Importanþa unui

SISTEM DE CALITATE

Ce ne puteþi spune despre execuþie?

-

-

--

Ce reguli trebuie sã respecte aplicatorii?

Este foarte important sã dispunã de toa--

--

-

-

Numiþi câteva greºeli frecvente.

Am menþionat deja folosirea materiale-

-

--

-

Este importantã, de asemenea, poziþionarea

Care sunt serviciile asigurate

de compania dumneavoastrã?

dezvoltatã la nivel naþional. Avem 30 de

---

Vã mulþumim asigurându-vã cã aceste

informaþii vor ajunge la cititorii noºtri.

Consecinþele unei execuþii greºiteIatã un exemplu de termosistem cu probleme,

semnalat specialiºtilor Misiunea Casa de

cãtre beneficiarii nemulþumiþi. Imaginile spun

multe atât despre modul de achiziþionare a

produselor componente, cât ºi despre felul în

care a fost realizatã lucrarea.

1. Denivelarea accentuatã a zidurilor a fost remediatã incorect prin aplicarea

plãcilor de polistiren lãsând un luft prea mare între cele douã suprafeþe. Folosirea

unui adeziv de calitate slabã, prin

puncte ºi în can-titãþi insuficiente,

ºi-a spus cuvântul: plãcile de polistiren

au început sã se desprindã pe rând.

2. Plasa de susþinere a fost montatã defectuos, fãrã a fi înglobatã integral în mortar. Vã întrebaþi care ar putea fi cauza? Am aflat de la beneficiari: angajarea unor meseriaºi fãrã experienþã, care „s-au descurcat ºi ei cum au putut“.

3. Fragilitatea sistemului este evidentã. Din cauza golu-rilor rãmase în spatele placãrii ºi a utilizãrii unor materiale achiziþionate de la diverºi producãtori, orice loviturã cât de cât puternicã poate penetra straturile lipsite de rezistenþã.

4. Numãrul diblurilor a fost suficient, dar adâncimea la care acestea au fost introduse în betonul zidului s-a dovedit prea micã. Un sistem testat are o serie de caracteristici dimensionale bine stabilite, care trebuie respectate cu stricteþe.

Misiunea

CASA 3/06 l 57

Într-o industrie a construcþiilor permanent în schimbare, mâna

de lucru este din ce în ce mai costisitoare, iar tinerii dornici sã se „aventureze“ în aceastã mese-rie sunt tot mai greu de gãsit. Iar cum meseriaºii pregãtiþi dupã metodele de lucru consacrate în ultimul secol îºi încheie cariera unul câte unul, înlocuitorii lor sunt puþini ºi cu cereri salariale tot mai mari. Realizând cã trebu-ie sã lucreze rapid ºi cu o forþã de muncã variatã din punctul de vedere al calitãþii, constructorii se îndreaptã spre noi sisteme. Acestea compenseazã nu doar lipsurile la care ne-am referit mai sus, ci ºi noile cerinþe de siguranþã ºi confort impuse de piaþã ºi de instituþiile de resort.

Din pãcate, unele greºeli sunt fãcute indiferent de pregãtirea executantului, ºi asta din dorinþa de a aborda calea „uºoarã“. Multe probleme au început ºi au luat amploare în ultimul deceniu când, mai cu seamã în sectorul rezidenþial, casele au fost ridicate în grabã, ignorându-se asigurarea unui

PANOURI COMPOZITE sau ZIDÃRIE?

Am vorbit în mai multe rânduri des-pre o adevãratã „revoluþie“ a mate-rialelor pentru construcþii, iar panou-rile compozite sunt un bun exemplu pentru acest fenomen. Noile sisteme ºi tehnologii vor fi adoptate, în bunã mãsurã, ºi în funcþie de informaþiile de care dispun potenþialii beneficiari.

-cient din punct de vedere ter-mic. Costul materialelor are ºi el o contribuþie importantã la aceastã stare de lucruri. Pe de altã parte, constructorii spun, ºi

-ciar îl intereseazã mai mult sã aibã o intrare boltitã din piatrã înaltã cât douã etaje, decât o izolaþie termicã realã. În ciuda tuturor acestor aspecte, nu toate tehnologiile inovative au gãsit o piaþã receptivã.

Din vremurile de început

Înainte de 1960, tehnologia realizãrii panourilor compozi-te s-a limitat aproape în între-gime la aplicaþiile aerospaþiale. Drept dovadã, avionul Mosqui-to din al doilea Rãzboi Mondi-al este, din câte se ºtie, prima aplicaþie majorã a panourilor sendviº. Bineînþeles, înainte au existat numeroase variante care sã punã în valoare princi-

acestor materiale, dar rezultate-

Formele panourilor din ambele imagini

relevã faptul cã sunt folosite îndeo-

sebi la clãdirile industriale, dar

principiul de bazã este acelaºi pentru

toate formele de construcþie.

Panourile compozite (sendviº) din imaginea de mai sus au ca material termoizolant la interior spumã poliuretanicã ºi polistiren expandat.

soluþii moderne

versus

58 l Misiunea

CASA 3/06

soluþii moderne

versus

le nu au fost spectaculoase. Ul-terior s-au gãsit tot mai multe întrebuinþãri ale produsului, în numeroase ramuri ale industriei (construcþii rezidenþiale, indus-triale ºi chiar navale, climatiza-re ºi frigotehnicã, automobile etc.). Aceastã perioadã a fost de asemenea, debutul de proporþii al folosirii elementelor prefa-bricate pentru diferite aplicaþii. Comparativ cu începutul folo-sirii zidãriei, adicã acum câteva mii de ani, s-ar putea spune cã panourile sendviº sunt o soluþie abia la începutul existenþei. Asta nu înseamnã cã, din punct de vedere tehnic, nu este bine pusã la punct. Evident cã mai

aduse, dar în acest caz este vor-ba doar despre o perfecþionare a produsului respectiv.

„Solidaritate“ între materiale

Structura panourilor sendviº urmeazã întotdeauna acelaºi model, care, în linii mari, este compus din douã feþe, rela-tiv subþiri, dar de o rezistenþã mare, care învelesc un strat de mijloc, uºor ºi cu dimensiuni variabile, ce prezintã o solidita-te adecvatã destinaþiei. Plecând

obþinute foarte multe varietãþi de asemenea produse prin com-binarea a diferite materiale de interior ºi de suprafaþã. Feþele

plastic ranforsat sau gips-car-

din lemn balsa, vatã mineralã, cauciuc, mase plastice solide (polietilenã), spumã rigidã (po-liuretan, polistiren, rãºini sinte-tice) ºi multe altele.

Posibilitatea combinãrii ma-terialelor pentru a forma pano-uri compozite favorizeazã cre-area designului dorit sau impus de aplicaþia respectivã. Spre de-osebire de pereþii din zidãrie, materialele componente ale acestora au proprietãþi indivi-

-minându-se astfel minusurile inerente unora dintre ele. Spre exemplu, nivelul de termoizo-lare al spumelor rigide sau al

numai dacã acestea sunt pro-tejate împotriva umezelii de niºte panouri impermeabile. Iar rezistenþa ºi rigiditatea panou-lui depind foarte mult de cali-

Avantaje vizibile ºi invizibileAºadar, panourile compozite ºi-au

câºtigat o reputaþie privilegiatã,

datoritã urmãtoarelor proprietãþi: capacitate de încãrcare mare,

raportatã la greutatea micã pe care o au acestea

proprietãþi termoizolante foarte bune ºi de duratã

barierã de vapori ºi de apã etanºeitate suprafeþe finisate ale celor douã

panouri care asigurã o rezistenþã sporitã la intemperii

posibilitatea montãrii lor într-un timp foarte scurt, chiar ºi în condiþii dure de mediu

uºurinþa reparãrii sau înlocuirii în caz cã acest lucru este necesar

duratã de viaþã mare la un cost scãzut de întreþinere

rezistenþã la foc dacã la interior au vatã mineralã

Bineînþeles cã acestea au ºi niºte

dezavantaje în comparaþie cu pereþii

din zidãrie:

comportarea în caz de incendiu a panourilor cu spumã rigidã (poliuretan, polistiren, rãºini fenol) la interior lasã de dorit

deformarea feþei expuse la soare puternic

întreg panoul poate crãpa când capacitatea de încãrcare este depãºitã

capacitate termicã scãzutã (înmagazineazã o cantitate micã de energie)

nivelul de fonoizolare e mai mic decât în cazul pereþilor din zidãrie

Referitor la toate aceste ultime

trãsãturi, la cele mai multe dintre

ele pereþii din zidãrie pot fi

consideraþi în avantaj.

Privite sperat, cele douã tipuri de

pereþi sunt foarte diferite, ºtiute

fiind caracteristicile lor. Dar pereþii

din zidãrie mai au un avantaj: pot

fi cãptuºiþi cu panouri sendviº.

Astfel cele douã tipuri îºi „unesc“

proprietãþile ajungând la un nivel

calitativ ce nu l-ar putea atinge

individual. De cele mai multe ori,

casele proiectate pentru a avea

pereþi sendviº nu pot suporta

greutatea mare a pereþilor din

zidãrie, prin urmare, combinarea

celor douã tipuri se poate realiza

numai dacã structura de rezistenþã

permite acest lucru.

tatea îmbinãrii celor trei pãrþi componente.

Panourile fabricate cu feþe din oþel sau aluminiu, umplute cu polietilenã sau vatã mineralã, au o combinaþie particularã de proprietãþi care le fac ideale pentru aplicaþii precum pereþi sau acoperiºuri. Aºadar, ele combinã proprietãþile pozitive ale feþelor din metal (rezistenþa

la încãrcare, protejarea „miezu-lui“ de distrugerile mecanice), cu proprietãþile complementare ale materialului din interior, re-prezentate de izolaþia termicã ºi acusticã, de protecþia împotriva coroziunii.

Cãrãmizile din ziua de azi au suferit unele modificãri, care au

ca scop îmbunãtãþirea capacitãþii termoizolante ºi a rezistenþei la

încãrcãrile mari de sarcinã.

Tehnologia „veche“ a pereþilor din zidãrie încearcã sã þinã pasul cu noile panouri compozite, prin îmbunãtãþirea diverselor proprietãþi, printre care se numãrã ºi meto-da de îmbinare.

60 l Misiunea

CASA 3/06

În 1905 la marginea de nord a Bucureºtiului, Dr. Nicolae Minovici – un pasionat colecþionar de artã popularã – construieºte o vilã în stil românesc, dupã liniile stilizate ale unei cule olteneºti. De la înce-put, aceastã casã cunoscutã sub denumirea de „Vila cu clopoþei“ a primit destinaþia de muzeu.

arhitecturã româneascã veche

Vestiþii clopoþei de cristal, aºezaþi de jur împrejurul turnului, atrãgeau atenþia trecãtorilor cu clinchetul

-

--

cabil cercetãtor în domeniul medicinei, a

existã ºi o capelã construitã în bolþi cu che-

O urmã pentru memorie

Vila cu subsol, etaj, pod ºi un turn cu foiºor a fost proiectatã de cãtre arhitectul

-rile în piatrã au fost realizate de un apropiat

-riorul, decorat simplu de ancadramente cu

-at arhitectura culelor olteneºti, la care s-au

Clãdirea a fost declaratã monument istoric

--

te expoziþiile din strãinãtate, ca un exemplu

--

Vila cu clopoþei:Vila cu clopoþei:

62 l Misiunea

CASA 3/06

tru totdeauna un muzeu de artã naþionalã cu denumirea Muzeul de Artã Naþionalã Prof. Dr.

Nicolae Minovici“. Acelaºi act mai menþiona

creºterii pãsãrilor. Costurile totale estima-

ajungeau la 30.000 de lei ce trebuiau alocaþi de cãtre administraþia Bucureºtiului.

Soartã potrivnicã

Retras din Bucureºti în timpul ocupaþiei germane din 1917–1918, Nicolae Minovici ºi-a gãsit la întoarcere casa prãdatã. Une-

-rii nemþilor din Capitalã, ostaºii români au descoperit aici multe din obiectele pe care

-

treptat, cu noi achiziþii care au reconstru-it universul popular românesc: ouã încon-deiate, crestãturi în lemn, zestrea miresei, piese de ceramicã, scoarþe (unele vechi din 1861), þesãturi, icoane pictate pe sticlã cos-tume ºi instrumente populare. Dupã moar-

tea acestuia în 1941, casa a rãmas în ad-ministrarea Primãriei Bucureºti. Ultimele

1941 la solicitarea unui nepot al doctorului Minovici. În decursul anilor bugetele mici

-litatea în aºteptarea banilor ºi a interesului pentru valorile arhitecturale româneºti.

vila minovici

Pasiune pentru artãVila Minovici este prima casã parti-

cularã în care a fost construitã o capelã dar ºi un muzeu de artã popularã

S.O.S...

E xponatele atât de dragi doctorului sunt acum

înghesuite în cutii, pentru cã mucegaiul ºi

igrasia au invadat casa. Odinioarã o bijuterie,

muzeul a devenit acum un loc pãrãsit, parcã bân-

tuit de fantome. Apa care se infiltreazã la fiecare

ploaie prin pereþii deja crãpaþi contribuie din

plin la degradarea casei. Ce ar spune oare acum

doctorul Minovici dacã ºi-ar vedea casa ruinatã?

Vila cu clopoþei:

Tendinþe medievaleFierul forjat este prezent la ferestre, scãri interioare ºi uºi într-o armonie

perfectã cu lemnul ºi piatra din jur

Dantelãrii în piatrãNimic nu se comparã cu nobleþea stilului brân-covenesc ilustrat în piatrã. Foiºorul este com-pletat de coloane ornamentate

BlazonPe faþada clãdirii a fost gravat în latinã dictonul „Munca stãruitoare învinge totul“

Misiunea

CASA 3/06 l 63

reinventarea apei

apa p

ota

bilã

Mai mult de un miliard de oameni din întreaga lume nu au acces la apa potabilã ºi aproape douã miliarde ºi jumãtate nu au parte de o canali-zare acceptabilã. Tot la nivel global, aproximativ patru miliarde suferã de dizenterie, douã milioane murind în fiecare an. ªi mai dureros este faptul cã majoritatea celor care contracteazã aceastã boalã sunt copii cu vârsta de pânã în cinci ani.

Ultimele resurseSuntem cu toþii conºtienþi de faptul cã

apa (potabilã) este poate cel mai impor-tant element pentru întreþinerea vieþii pe pãmânt. De aceea este dezamãgitor cã ea nu este, încã, accesibilã tuturor. Apa im-proprie consumului sau utilizãrii în scop igienic nu este doar o problemã a lumii a treia. În ultima vreme, cea potabilã este tot mai greu de obþinut în þãrile industri-alizate. E un paradox cã, deºi România nu face parte din acest club select, are ºi

Conform studiilor realizate de cãtre instituþiile de mediu autohtone, o mare parte a surselor de apã, atât cele care sunt destinate furnizorilor urbani, cât ºi cele pentru consumatorii direcþi (fântâni sau izvoare) nu mai sunt sigure din cauza nivelului ridicat de poluare industrialã ºi de alte origini. Am ajuns într-un punct în

care multe dintre mijloacele noastre de a obþine apã potabilã au un nivel de conta-minare ridicat, mai cu seamã când vor-bim de lacuri ºi râuri. Acestea din urmã, deºi erau, pânã nu demult, surse cura-te, în prezent au concentraþii ridicate de substanþe toxice, respectiv de poluanþi rezultaþi din acþiunile oamenilor. Cu toa-te cã mulþi contaminanþi nu ating nive-

sau pentru a crea disconfort imediat, este dovedit faptul cã expunerea, chiar ºi la niºte nivele scãzute ale unor compo-nente, pentru o perioadã mare de timp, cauzeazã diverse boli printre care se numãrã ºi cancerul.

În aceastã ordine de idei, este evident -

ale. Deocamdatã, este singura soluþie cât de cât accesibilã, iar perspective mai op-timiste nu avem.

Schimb de ioni

Filtrele cu schimb de ioni sunt de douã feluri: magnetice, respectiv cu rãºini. Ambele au acelaºi scop, ºi anume de-durizarea, mai exact separarea calciului ºi magneziului din apã. Primul tip este utilizat atât pentru apa menajerã, cât ºi pentru cea potabilã. În schimb, cele mai

-clusiv centrale termice, maºini de spãlat

înlocuire a calciului ºi magneziului cu cea de înlãturare a unor substanþe spe-

nitraþii. Rãºinile cu schimb de ioni sunt

64 l Misiunea

CASA 3/06

Apa potabilã,

canalizarea

corespunzãtoare ºi

educaþia igienico-

sanitarã pot reduce

cazurile de dizente-

rie cu aproximativ

65% ºi mortalitatea

cauzatã de aceasta

cu 25%. Aºadar, nu

e de mirare cã în

1992 Conferinþa Naþiunilor Unite pentru Mediu

ºi Dezvoltare a stabilit ca în fiecare an, în data

de 22 martie sã fie Ziua Mondialã a Apei, pentru

a le aminti tuturor oamenilor sã aibã grijã cum

gestioneazã sursele de lichid vital.

„încãrcate“ cu clorurã de sodiu (sare). Pe mãsurã ce apa trece prin aceste rãºini, calciul, magneziul sau ionii de me-tal îndepãrteazã ºi, în acelaºi timp, în-locuiesc ionii de sodiu de pe suprafaþa rãºinilor. Când nu mai rãmâne nici un ion de sodiu pe suprafaþa respectivã, aceas-ta trebuie spãlatã pentru a-ºi recãpãta funcþiile iniþiale.

sunt scumpe ºi nu fac întotdeauna faþã consumului zilnic al unei familii ceva mai numeroase. Totodatã, acele mode-le care înglobeazã o tehnologie avansatã trebuie reîncãrcate cu diverse dispoziti-ve, iar acest lucru, în mod sigur, consti-tuie o cheltuialã în plus.

Rãºinile din aceste cartuºe sunt foarte efi-ciente pentru înlã-turarea calciului ºi magneziului din apa de la robinet.

ADEVÃRUL DESPRE APÃADEVÃRUL DESPRE APÃ

Misiunea

CASA 3/06 l 65

Aºa cum am susþinut într-un episod precedent, dedurizatoarele adaugã, în general, o anumitã cantitate de sare în apa rezultatã. Aceasta, chiar dacã nu este prezentã într-un procent mare, ar trebui luatã în calcul de cei care, din cauza unor afecþiuni, trebuie sã evite consumul

pe bazã de rãºini, care nu au cãutare pe piaþa din România, cel puþin deocamdatã, dedurizeazã apa fãrã a-i adãuga sare.

Ultraviolete

Ultravioletele (UV) sunt acele radiaþii care au lungimea de undã mai micã de-cât radiaþiile vizibile. Existã dovezi pu-ternice, bazate pe numeroase experimen-te, conform cãrora ultravioletele sunt

-riilor ºi a altor microorganisme. Singu-rele tipuri pe care nu le pot eradica sunt cele cu înveliº tare, precum chistul de gi-

-rele cu UV sunt realizate numai pentru înlãturarea microorganismelor, având un efect redus, de cele mai multe ori, inexis-tent, în procesul de înlãturare a celorlalþi poluanþi (minerali, chimici etc.).

Pentru transmiterea radiaþiilor UV este folositã o lampã din sticlã de cuarþ.

realizatã din acest tip de material ºi nu

Pentru ca o unitate UV sã dezinfecteze corespunzãtor apa, trebuie îndeplinite trei condiþii:

1. lampa trebuie sã producã peste

intensitatea criticã a iradierii;

2. apa trebuie sã fie supusã la pro-

cesul de iradiere pentru o perioadã

minimã de timp;

3. apa trebuie sã fie limpede.

Pentru a îndeplini primele douã

-nul lor este adaptat la capacitatea de pre-lucrare, atât în ceea ce priveºte cantitatea de lichid, cât ºi puritatea obþinutã.

Istoria filtrelor individuale începe în secolul al XIX-lea, o dovadã fiind

chiar filtrul de mai sus. Acest lucru demonstreazã atenþia acordatã fil-trãrii apei în urmã cu douã secole.

Filtrele UV sunt simple în esenþã,

ele având la interior doar lampa care epurea-

zã apa ce trece prin filtru.

ÃÃ

Ozonizarea

reinventarea apei

apa p

ota

bilã

Filtrul din imaginea

alãturatã este un dedurizator

cu polifosfaþi folosit pentru apa menajerã

nepotabilã.

Sistemele individuale de filtrare pot avea diferite capacitãþi de epurare, cel din imagi-

nea de sus putând fi utilizat pentru epurarea apei necesare mai multor locuinþe.

Acest dedurizator, spre deosebire de cel de sus, înlãturã calciul ºi magneziul prin folosirea unor magneþi.

66 l Misiunea

CASA 3/06

A cest mediu complex, unde marea se întâlneºte cu uscatul, este caracterizat

de particularitãþi ale studiilor geotehnice ºi orice situaþie deosebitã trebuie tratatã dife-rit faþã de un caz general. Aici, o achiziþie imobiliarã implicã numeroase riscuri.

Lupta dintre om si naturã

Dintre toate þãrile cu deschidere la Ma-rea Neagrã, România are cel mai scurt li-toral. În partea de sud, între Capul Midia ºi Vama Veche, þãrmul este înalt iar trece-rea de la domeniul continental la cel ma-rin se realizeazã prin intermediul unei fa-leze. Aceasta este un versant natural prin care podiºul dobrogean se întrerupe brusc, deschizând perspective largi asupra mãrii. Uneori, în locul falezei întâlnim cordoa-

analiza terenului

68 l Misiunea

CASA 3/06

O casã pe malul mãrii

Sunt, desigur, suficiente motive pentru care zona costierã a Mãrii Negre poate fi consideratã o atracþie pentru constructorii de locuinþe. Din pãcate, la fel de

multe sunt ºi problemele geotehnice întâlnite aici.

ne litorale de nisip care despart o serie de lacuri, cum sunt Techirghiol sau Mamaia, de linia þãrmului. Pe acest ansamblu na-tural s-au dezvoltat oraºe, staþiuni estiva-le, porturi ºi diverse alte amenajãri. Este de prisos sã menþionãm cã principala atracþie o constituie prezenþa mãrii, care adunã pe þãrmul sãu cele mai mari investiþii din zonã. De fapt, pentru acei câþiva metri pãtraþi de pãmânt cu acces direct la mal, se dã o adevãratã bãtãlie. Dacã terenurile sunt greu de achiziþionat, unii se mulþumesc ºi cu un amplasament puþin mai în spate, dar

la mare pe deasupra acoperiºului vecinului din faþã. În tot acest timp, marea înainteazã

în larg o anumitã cantitate de nisip, fãrã de care þãrmul devine mai fragil. Între cele

Lucrãrile recente au schimbat fundamental aspec-tul ºi stabilitatea þãrmului românesc.

douã tendinþe foarte active de înaintare, dar de sens opus, se interpune faleza. Este evi-dent deci cã a construi într-o arie de mare dinamism, atât al naturii, cât ºi al omului,

malul mãrii

reprezintã o provocare specialã pentru cei care se ocupã de analiza terenului.

Consolidare durabilã

Faleza se prezintã ca o denivelare de cir-ca 25 m, uneori cu panta pronunþatã, ºi nu

-tru construcþii decât dacã este terasatã. Din

--

-lui românesc este caracterizatã de eroziu-

integritatea construcþiilor pe care le susþine. Dupã orice alunecare a malului, se desprin-de ºi o bucãþicã din terenul construibil. În

--

ce, este remodelatã panta iar apa subteranã este drenatã. Totuºi, acþiunea valurilor asu-

--

lidare durabilã a terenului.

Pe ce ne bazãm?

siune de straturi orizontale: depozite prã--

tinuând cu argile ºi apoi calcare la nivelul mãrii (adâncimile orientative sunt prezen-

Lipsa de consolidare naturalã a loessu-

exces, reprezintã premisele declanºãrii alu-necãrilor, care sunt accentuate de greutatea suplimentarã adusã de construcþiile de la

printre cele mai stabile.

Noi problemeCu o ratã aproape

imperceptibilã, marea

nu ar reuºi sã ajungã

ci s-ar opri pe plajã, care are un rol protec-

-nii. Nisipul adus de râ-

de curenþii marini li-

plaje, iar apoi valuri-le redistribuie o par-

largul mãrii. Dar, din cauza construirii de baraje pe mai toate cursurile de apã care

-

ºi nu mai ajunge pe tot acest traseu compli-cat sã alimenteze plajele. Mai mult, digu-

mare, deviazã spre larg direcþia curenþilor ce

Riscuri majore

Tot prin creºterea nivelului mãrii din ulti--

te ºi acele cordoane de nisip care au blocat -

de pãmânt s-au construit ºosele ºi cartiere

pericolului inundãrii din douã pãrþi ºi este -

-sesc drept material de construcþie nisipul plajei, ceea ce nu este nici legal ºi nici etic.

Soluþii ºi rezultate

-

construcþiile oraºului, plaja ºi amenajãrile din porturi.

-nare, sisteme de arcade din beton pentru consolidare iar, la baza versantului, un dig de apãrare. La sud, s-a adoptat o metodã ingenioasã de preluare a apei prin interme-

-

prin adãugare de pãmânt bine tasat ºi stabi-lizat cu piloni de beton.

naþionalã, odatã ce s-a constatat cã este vor-

-

destul de neclare...

Misiunea

CASA 3/06 l 69

geotehnica

ROCA ADÂNCIMEA (m)

Constanþa AgigeaLoess 2 1

Argilã 15 8

Calcar 20 11

Înãlþimea falezei 25 13

Amplasarea car-tierelor de locuinþe la doar câþiva metri

de þãrm oferã o panoramã unicã.

Totuºi, câþi dintre proprietarii aces-tor locuinþe s-au

gândit ºi la viitorul mai mult sau mai puþin îndepãrtat?

INFOArticol realizat în colaborare cu Universitatea

din Bucureºti, Facultatea de Geologie ºi

Geofizicã, Laboratorul de Geomecanicã.

...Parchetul laminat

Apãrut ca alternativã la par-chetul masiv, acesta reuºeºte sã suplineascã într-o bunã mãsurã avantajele celui din urmã. Deºi stratul de melaminã poate da o uºoarã senzaþie de rece, din cauta stratului superficial de origine sinteticã, el are totuºi proprietãþi termoizolante bune.

Suportul realizat din MDF sau HDF (varietãþi ale conglomera-telor din lemn) are un coeficient de transfer termic comparabil cu produsele sutã la sutã natura-le. În plus, rezistenþa lui la tem-peraturi mai mari decât ambien-tul îl face potrivit sistemelor de încãlzire în pardosealã.

Da, deci nu...

...supuneþi parchetul lami-nat la condiþii de umiditate excesive, de exemplu în baie, bucãtãrie sau holuri slab venti-late. Condensul ºi apa survenitã accidental, deºi nu au nici un efect asupra melaminei, pot deteriora suportul. Capacitatea acestuia de a rezista la „intem-

periile“ fireºti ale unei locuinþe intens exploatate depinde ºi de calitatea lui. Existã posibilitatea ca preþurile exagerat de mici înregistrate în ultima vreme sã reflecte nu doar o productivitate ridicatã a fabricantului, ci ºi o investiþie minimã în materiile prime folosite. To

tul de

spre

...

V echiul parchet din sufra-gerie nu arãta prea bine de la o vreme. Montat

cu vreo douã decenii în urmã, acesta trãise o mulþime de aventuri, bineînþeles împreunã cu Valeriu, autorul moral al celor mai importante dintre ele. Apa îl invadase de vreo trei ori: o datã de la baie, altã datã de la bucãtãrie ºi, acum câte-va luni, de la o þeavã spartã în perete. Acest ultim eveniment îi pusese capac: în zona cu pri-cina lamelele începuserã sã se desprindã iar culoarea lemnu-lui de stejar nu mai era aceeaºi. Mutarea mobilei dintr-un loc în altul lãsase, de asemenea, urme adânci. Într-o zi, Valeriu s-a enervat aºa de tare pe o bucatã, încât a gãurit-o cu bormaºina ºi a fixat-o zdravãn în beton cu un ºurub. Avea ºi de ce: soþia lui se

împiedicase de ea ºi îl ameninþa cã, dacã nu rezolvã problema, o sã ia nu ºtiu ce mãsuri... nu mai conteazã care. Cert e cã, în loc sã o aplice cu adeziv, Valeriu a strãpuns-o fãrã milã. Ca ºi cum ar fi fost ea vinovatã cu ceva!

Pe latura opusã a camerei, un regiment întreg de cari îºi instalase tabãra ºi nu se dãdea dus nici cu cele mai teribi-le substanþe. Ori poate era de vinã Violeta, care nu îºi dãdea prea mult silinþa, spunând cã îi e teamã sã nu se intoxice cu soluþia. Dar adevãratul motiv al acestui comportament era altul: soþia lui Valeriu avea de gând sã scoatã parchetul cu totul ºi sã monteze un alt model, aºa cum vãzuse ea într-un magazin: laminat ºi galben ca o lãmâie...

Valeriu, care îl lustruise cu pantalonii ani de zile – ce fru-

parchetu

lda, deci nu

„Parchetul“

Operaþiunea„Parchetul“

70 l Misiunea

CASA 3/06

Totu

l de

spre

...

Da, deci nu...

...faceþi confuzie între par-chetul stratificat, dotat numai cu un strat superficial de lemn exotic, ºi cel natu-ral, realizat integral din acel material. Nu conteazã preþul, ci proprietãþile dorite (de exemplu rezistenþa la umidi-tate a celui din urmã).

mos se juca el într-un colþ, când era mic! – nu era atât de entuziasmat de aceastã schim-bare, dar nu se putea împotri-vi dorinþelor Violetei. Aºa cã, într-o zi, el aduse în sufragerie o mulþime de materiale: par-chet nou-nouþ, adeziv, baghete ornamentale pentru margine ºi, într-un pachet mic, o pereche de chingi pentru strângere, aºa cum vãzuse el cã este nevoie.

Din cauza amintirilor ce i le trezea vechea pardosealã, eroul nostru nu ar fi renunþat la ea. S-ar fi simþit mai bine ºtiind cã aceasta nu a dispãrut cu totul din viaþa lui, aºa cã s-a hotãrât sã o pãstreze ºi s-o acopere cu noul parchet. Dacã l-ar fi întrebat Violeta, ar fi rãspuns firesc: e un bun termoizolant ºi amortizeazã sunetele prove-nite de la vecinul de jos. Dar

ea nu l-a întrebat nimic, era prea ocupatã cu alegerea tape-tului. „Tapet? Dar abia am vop-sit pereþii!“, se gândi Valeriu. Aºa cã se apucã de treabã, bombãnind furios.

Montarea n-a fost dificilã, deoarece bãrbatul lucra cu revista în mânã. A scos vechi-le profile de margine, a fixat cu adeziv cele câteva lamele des-prinse ºi a acoperit totul cu o folie sinteticã, ceva mai groasã, care sã uniformizeze pardosea-la uºor denivelatã. Apoi a înce-put sã monteze plãcile de par-chet laminat, lipindu-le doar pe margini, una de cealaltã. Între lamele ºi suport nu trebuie sã existe nici un punct de fixare, de aceea se ºi numeºte pardosealã flotantã. „Adicã plutitoare“, îºi zise Valeriu satisfãcut, dupã ce cãutase cuvântul în dicþionar.

Deodatã ºi-a dat seama cã marele avantaj, acela de a putea fi montatã ºi demontatã foar-te uºor era în defavoarea lui. „Dacã ar ºti Violeta, ar schim-ba parchetul de douã ori pe an. Scump nu e, iar la câte culori am vãzut ºi ce idei noi de design interior are ea, s-ar putea sã ajung parchetar... Iar eu nu sunt înnebunit dupã asta. Dacã ar fi fost ceva mai acãtãrii, de exemplu sã montez un sistem de alarmã sau niºte spoturi în mobilã, mi-ar fi convenit, dar aºa, sã stau tot timpul întins pe jos... Uite cum mã doare spa-tele! ªi n-am aplicat decât un sfert din suprafaþã“.

În timp ce tuna ºi fulgera în sinea lui, Valeriu lucra sârguin-cios. Pe mãsurã ce monta câte-va rânduri de lamele, le strân-gea în chingi. Poate cã, absorbit

Orice meºteºug are perioada lui de glorie. În ten-tativa noastrã de a fi mai eficienþi ºi mai rapizi, cãutând noi soluþii, deseori uitãm sã privim în urmã, la materialele ºi metodele pe care le-au folosit înaintaºii noºtri. Moda e schimbãtoare, aºa cã nu renunþaþi la un obiect doar pentru un capriciu.

Modern ºi clasic totodatã, la realizarea lui pot fi utili-zate practic toate materialele întâlnite în industria parche-tului. De regulã, aceastã vari-etate este definitã ca având un suport de esenþã inferioarã, stratul superficial (cel care este la vedere) fiind de o cali-

tate deosebitã. Sunt apreciate cele cu faþa executatã dintr-o esenþã exoticã, datoritã preþului ceva mai mic în comparaþie cu varianta originalã. Existã, de asemenea, varietãþi cu suport din MDF ºi strat superficial din lemn obiºnuit (de foioase sau rãºinoase).

...Parchetul stratificat

Misiunea

CASA 3/06 l 71

da, deci nu

de atâtea griji, a fost prea îndâr-jit ºi le-a strâns cam tare, cãci atunci s-a petrecut dezastrul.Ori pardoseala se deformase, ori vreo bucatã de stejar avea ceva de comentat... Mai avea de aºezat câteva plãci, când deodatã parchetul nou a trosnit ºi, într-o secundã s-a împrãºtiat prin toatã camera. Ba mai mult, o bucatã mai „vioaie“ a þâºnit pe lângã urechea lui ºi, plutind ca un planor, s-a îndreptat toc-mai cãtre fereastrã, pe care a fãcut-o þãndãri.

„Flotantã, deci“, îºi zise Valeriu, scãrpinându-se în cap. „Cred cã eu voi deveni flotant, dupã toatã povestea asta“. Nu a fost prea departe de adevãr, mai ales cã soþia nu-l credea nici în ruptul capului; întâm-plarea i se pãrea de domeniul fantasticului, aºa cã a început sã caute prin casã, pentru a gãsi ºi alte pagube. Vãzându-l însã pe Valeriu cã nu are ºi altã variantã, de rezervã, s-a conso-lat cu gândul cã nu e prima ºi ultima dintre nãzbâtiile soþului

ei. Mai ales cã acesta gãsise o scuzã plauzibilã: adezivul care – a zis el – n-a fost de calita-te. „S-au dezlipit, draga mea. Chingile erau în tensiune ºi... s-a întâmplat nenorocirea“.

Trecând peste acest incident neplãcut, cei doi au rezolvat mai întâi problema ferestrei. Spre norocul lor, geamul a fost uºor de înlocuit, deoarece era din sticlã obiºnuitã. Poate cã unul termoizolant, ceva mai gros de obicei, n-ar fi cedat aºa repede. În schimb, monta-rea parchetului n-a fost deloc o treabã simplã. Au apelat, pentru început, la o firmã specializatã, dar preþul li s-a pãrut exor-bitant. „Pãi nu scrie pe afiº, la intrarea în birou, cã aveþi 20% reducere pentru montaj?“, a ripostat femeia. „Aºa e, dar numai dacã achiziþionaþi ºi par-chetul de la noi“, i-a rãspuns meseriaºul. „Scandalos!“, s-a revoltat ea, dar n-avea încotro ºi era gata sã cedeze, când lui Valeriu i-a venit o idee: ce-ar fi sã-l caute pe nea Marin, cel

care a montat vechiul parchet acum 20 de ani?

Numãrul lui de telefon nu mai era valabil, dar încã ºtia unde locuieºte, aºa cã i-a fãcut o vizitã. L-a gãsit stând la umbrã ºi reparând un scaun. Deºi pensionar, meºterul nu se lãsa influenþat de vârstã, dar nu prea avea comenzi. „Ce sã fac, dragã Valeriu, mai lucrez ºi eu la câte un cunoscut. Altfel, nu am cãutare, m-a copleºit concurenþa. Vine un bãiat din ãsta cu produse ieftine, uºor de montat, ºi câºtigã în câteva ore cât iau eu într-o sãptãmânã de muncã grea. Apoi, sunt ºi bãtrân, nu mai trag de rindea ca la treizeci de ani. Dar pe tine o sã te ajut cu plãcere!“.

Sosit la faþa locului, nea Marin s-a uitat atent la par-chet, l-a cântãrit, ºi a zis cã e într-o stare foarte bunã ºi ar fi pãcat sã fie aruncat. „Dar are cari ºi... nu e galben!“, s-a plâns Violeta. „Îl raºchetez ºi e ca nou, iar stejarul ãsta e gal-ben de zici cã are hepatitã. Ai

încredere în mine, fetiþo“, îi zise meºterul. ªi a avut drep-tate, cãci Violeta era extrem de mulþumitã. Micile coleopte-re nu apucaserã sã facã pagubã decât la suprafaþã. Raºchetat, tratat ºi lustruit cum se cuvi-ne, arãta ca nou. Iar parchetul pe care îl cumpãraserã, i l-au fãcut cadou lui nea Marin, sã se deprindã ºi el cu noutãþile.

...Parchetul masiv

Acesta a rãmas încã în topul preferinþelor pentru cei care vor sã aibã o pardosealã solidã, uºor de întreþinut ºi cu o duratã de viaþã îndelungatã. Pe lângã esenþele autohtone (stejar, fag, nuc, cireº, carpen etc.), mai puteþi opta pentru cele exotice (bambus, merbau, teak, iroko ºi altele). Principalul avantaj al parchetului masiv este faptul cã poate fi raºchetat periodic, ceea ce face ca el sã poatã fi exploatat chiar ºi 100 de ani. În majoritatea cazurilor, este asamblat prin sistemul lambã-uluc, fapt care presupune utilizarea unui ade-ziv pentru lemn. Existã ºi sisteme de montare prin fixarea în cuie, variantã folositã mai rar, impunând realizarea unui suport stabil, confecþionat din lemn sau alt material care poate fi strãpuns.

Da, deci nu...

...utilizaþi parchetul masiv care nu a fost tratat corespunzãtor amplasamentului. Un produs destinat interiorului locuinþei nu are nevoie de mãsuri preventive speciale, dar e de preferat ca acesta sã fie tratat contra insectelor, ciupercilor ºi mucegaiului. Zona inferioarã a camerei este frecvent supusã umiditãþii, fiind un mediu propice dezvoltãrii acestor vietãþi. Ignifugarea este întâlnitã la pro-dusele de o calitate superioarã, în special pentru esenþele exotice. Dacã acoperirea a suferit o cât de micã degradare (desprinderea lamelelor, atacul carilor etc), rezolvaþi problema în cel mai scurt timp. E de preferat ca montarea ºi reparaþiile sã fie realizate de profesioniºti, mai ales când e vorba de un parchet de calitate.

Parchet în chingiAceste accesorii, pe care

meseriaºii le utilizeazã tot mai

frecvent, îºi gãsesc rostul doar

în cazul montãrii parchetului

prin lipire cu adeziv. Dupã ce

lamelele sunt uºor bãtute cu

un ciocan, chingile au rolul de

a le presa ºi menþine într-o

poziþie fixã, pentru ca adezi-

vul sã „lucreze“. O condiþie

fundamentalã, valabilã în multe

alte tipuri de acoperire a pardo-

selii, în special atunci când sunt

folosite chingile, este planeita-

tea suprafeþei suport.

Din secretele meºterilor

parchetu

lTo

tul de

spre

...

72 l Misiunea

CASA 3/06

SpecialistulMisiunea Casa oferã tuturor cititorilor Soluþiile Obiective SolicitateRevista Misiunea Casa a provocat cititorii sã se informeze înainte de a se apuca de treabã. Unii dintre ei ne scriu pe adresa redacþiei sau pe revista@misiuneacasa.ro. Aºa cum face pe foru-mul www.misiuneacasa.ro ºi în fiecare miercuri în „Evenimentul zilei“, specialistul nostru va rãspunde ºi aici celor care au nelãmuriri.

?Aº dori sã pun la dispoziþia specialiºtilor MC un bi-

rou vechi, pe care vreau sã-l recondiþionez. Cum ar trebui sã procedez pentru acest lucru?

Pentru operaþiunea de restaurare a unei pie-

se vechi de mobilier este nevo-ie de un specialist care a mai fãcut aºa ceva ºi care ºtie sã recondiþioneze fãrã sã modifice piesa respectivã. Meseriaºii de la “Misiunea Casa” sunt foar-te buni în domeniul lor, dar la o astfel de operaþiune aveþi ne-voie de cineva specializat în restaurãri. Existã meºteri parti-culari cunoscuþi de cãtre cei ca-re se ocupã cu vânzarea de mo-bilier vechi. Încercãm ºi noi sã gãsim astfel de persoane sau fir-me care se ocupã de restaurarea obiectelor vechi ºi, poate într-un articol viitor, vã putem face ºi o recomandare în acest sens.

?Vreau ca de la intrarea în sufragerie sã pot aprinde

4 spoturi ºi doar dacã mai este nevoie sã le aprind ºi pe cele-lalte. Mi s-a spus cã nu este po-sibil. Existã o soluþie sã rezolv aceastã problemã ºi sã nu þin

aprinse toate cele 8 spoturi de la un un singur întrerupãtor?

Se pot face douã grupuri a câte 4 spoturi legate în

paralel. Fiecare grup va fi ali-mentat cu câte douã comutatoa-re cap de scarã. Veþi avea prin urmare douã instalaþii tip cap de scarã ºi 4 comutatoare, douã la un capãt al încãperii ºi celelalte douã la capãtul opus. Cele douã grupuri vor putea fi aprinse sau stinse independent de la ieºirea sau intrarea în sufragerie.

?Am observat la detecto-rii wireless de acasã cã

nu semnaleazã miºcarea de la unitatea centralã, decât dacã înainte a fost o perioadã de in-activitate de 1 - 2 minute în zo-na respectivã. Dacã trec la in-tervale mai scurte pe holul în cauzã, ledul de la unitatea centralã, corespunzãtor zonei respective, nu se aprinde. Tre-buie sã mã îngrijoreze acest lu-cru sau aºa funcþioneazã detec-torii wireless?

Într-adevãr, pentru eco-nomisirea surselor de ali-

mentare (baterii sau acumula-tori), senzorii wireless de toate

categoriile au implementat acest sistem de semnalizare mai rarã a prezenþei persoanelor în zona lor de activitate. Cu toate aces-tea, scanarea zonei se produce mult mai des (de la un interval de câteva secunde, pânã la câ-teva zeci de secunde, în funcþie de model, producãtor, clasã de protecþie profesionalã etc.). Dar pe mãsurã ce, de la o determi-nare la alta, detectorul respec-tiv sesizeazã scãderea nivelului de prezenþã umanã sau animalã (scãderea cantitãþii de cãldurã sau constanþa staticã a volumu-lui fizic existent în câmpul sãu activ), sensibilitatea senzoru-lui creºte cãtre performanþa sa maximã. Aºa se explicã faptul cã dupã armarea sistemului ºi pãrãsirea zonei protejate, dupã circa 30 de secunde, la cea mai micã variaþie a volumelor sau cantitãþii de cãldurã din câmpul asistat, semnalarea este instan-tanee! ªi, în acest caz, doar zo-nele temporizate reacþioneazã în-târziat, dar comanda primitã de la senzori este instantanee.

?Anul acesta vreau sã izolez casa la exterior. Întâi de

solicit rãspuns

S.O

.S.

toate, precizez cã aceasta a fost ridicatã în urmã cu aproxima-tiv 10 ani ºi este ziditã cu calupi din ciment. Peretele din spate e zidit foarte prost, fapt pentru care suprafaþa este denivelatã.

ºi aproape de o altã construcþie -

risit ºi tot timpul umed. Ce fel de izolaþie îmi recomandaþi ºi cum sã procedez þinând cont de denivelãrile peretelui ºi umidi-tatea excesivã existentã?

Vã recomand sã faceþi lu-crarea vara, când se pre-

supune cã acel perete este totuºi uscat. Aºadar, aplicaþi o tencuialã cu un mortar M50 pentru a pre-lua neplaneitãþile zidãriei, dupã care aplicaþi sistemul termoizo-lant Ceretherm.

74 l Misiunea

CASA 1/06

Adãugaþi menþiunea: „Pentru rubrica: S.O.S.“

0800.020.070Apel gratuit numai în reþeaua Romtelecom

SUNAÞI SPECIALISTUL MISIUNEA CASA !

Cereþi sfatul specialistului

scriindu-i pe adresa:

Str. Puþul lui Zamfir nr. 18-18A,sector 1, Bucureºti

sau pe adresa de e-mail:

revista@misiuneacasa.ro

consilier juridic

S.O

.S.

Fondul funciar

În conformitate cu dispoziþiile art.23 din Legea 50/1991, modificatã ºi completatã de OUG nr.122/2004, Legea 119/2005 ºi Legea 52/2006, terenurile destinate construirii se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, prin urmare acesta este primul pas pe care ar trebui sã-l faceþi. Amplasarea construcþiilor de orice fel se face conform prevederilor Legii fon-dului funciar nr. 18/1991, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, pe terenuri situate în intravilanul localitãþilor. Sunt exceptate de la regulã construcþiile care pot fi amplasate ºi pe terenuri situate în extravilanul localitãþilor, cu precãdere pe cele cu folosinþe neagricole, inferioare sau slab productive. Conform art.91 din Legea 18/1991, amplasarea noilor construcþii de orice fel se poate face în intravilanul localitãþilor. Prin excepþie, unele construcþii care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de mediu, pot fi ampla-sate în extravilan. În acest caz, amplasa-mentele se vor stabili pe bazã de studii ecologice de impact, prealabile, avizate de organele de specialitate privind protecþia mediului înconjurãtor. De asemenea, fac excepþie construcþiile care, prin natura lor, nu pot fi amplasate în intravilan, precum ºi adãposturile pentru animale. Dacã rezumãm cele menþionate mai sus, putem spune cã existã posibilitatea legalã de a construi pe un teren aflat în circui-tul agricol, mai exact pe cel vizat pentru cumpãrare, dar respectând aceste dispoziþii legale. Pentru alte detalii mai puteþi con-sulta ºi Direcþia Disciplinei în Construcþii din cadrul primãriei locale, respectiv acolo unde este înregistrat terenul în acte.

Terenuri

pentru construcþii

76 l Misiunea

CASA 3/06

„Doresc sã cumpãr un teren situat în extravilan care este în circuitul agricol, pentru a construi o clãdire (nu locuinþã) penru o fabricã de furaje. Se poate construi pe acest teren? Care sunt procedurile de urmat în acest sens? “

Dacã aveþi întrebãri din domeniul

juridic, scrieþi-ne pe adresa:

Str. Puþul lui Zamfir nr. 18-18A,sector 1, Bucureºti

sau pe adresa de e-mail:

revista@misiuneacasa.ro

Adãugaþi menþiunea: „Pentru rubrica: Consilier juridic“

S ituaþia juridicã a imobilului descris de dumneavoastrã nu este foarte

clarã. Prin imobil se înþelege atât terenul cât ºi clãdirea. În cazul acesta, actele de proprietate asupra terenului ºi actele con-struirii clãdirii (autorizaþie de construi-

numele soþului sau numai cele referitoa-re la teren? Dacã sunt pe numele soþului doar actele pe teren, adicã a fost dobân-dit de acesta înaintea cãsãtoriei sau prin

--

jat. În cazul unui divorþ va interveni par-tajul. Conform art.36 din Codul familiei, împãrþirea bunurilor comune se face prin învoiala pãrþilor, sau, în caz contrar, prin

hotãrâre judecãtorescã. Deci, pãrþile îm-part “bunurile comune”, nu ºi cele do-bândite înaintea cãsãtoriei. Urmare a ce-

întrucât este bun propriu al soþului. În mãsura în care construcþia casei nu este

-tajului, puteþi interveni în sensul în care veþi face dovada propriei contribuþii la construirea casei, lucru realizat în tim-pul cãsãtoriei. În acest sens puteþi emi-te pretenþii cu privire la cota parte care vi se cuvine din imobil. Copiii soþului din

-nurilor respective din punct de vedere le-gal doar în cazul unei moºteniri.

Ceartã la uscãtorie!În urma unei ºedinþe fãcute de cãtre membrii asociaþiei de proprietari, s-a decis (cu 13 voturi pentru ºi 2 împotrivã) închirierea uscãtoriei din bloc unei firme. Se poate acest lucru?

Conform statutului Asociaþiei de pro-prietari, Adunarea Generalã hotãrãºte, prin acordul tuturor proprietarilor din

respectivul imobil, dacã existã posibilitatea închirierii spaþiilor comune. Aceeaºi auto-ritate stabileºte dacã este cazul schimbãrii destinaþiei unor asemenea spaþii dar, re-pet, numai cu acordul majoritãþii membri-lor asociaþiei ºi în mod obligatoriu cu al proprietarilor direct afectaþi din vecinãtate. Dacã unul dintre proprietari, mai mult sau mai puþin afectat, nu este de acord cu acest lucru, respectiv cu schimbarea destinaþiei spaþiului, atunci indiferent de operaþiunea propusã, ea nu se poate efectua. Este va-labil pentru orice proprietar care locuieºte în vecinãtate, în cazul nostru în apropie-

-prietarilor se fac direct rãspunzãtoare de mãsurile întreprinse ºi vor suporta toate consecinþele ce rezultã de aici: daune, pre-judicii, despãgubiri. În aceastã situaþie, per-

-

se face vinovatã de folosirea abuzivã a unui imobil care nu îi aparþine. În concluzie, nu existã constrângere legalã pentru a sem-na în favoarea acestei închirieri. În urma votãrii, cu douã voturi împotrivã nu se mai poate închiria.

Geani Caraºolconsilier juridicMisiunea Casa

Partaj cu surprize

„Dacã avem o casã în construcþie ºi acte-le sunt doar pe numele soþului, cum va fi împãrþitã în cazul unui divorþ? Menþionez cã soþul are doi copii din altã cãsãtorie.

Gorjul a devenit cunoscut în toatã

lumea prin arhitectura sa popularã,

transformatã de cãtre Brâncuºi într-un

adevãrat izvor de inspiraþie pentru

lucrãrile lui. Este locul în care arta ºi

frumuseþea folclorului românesc s-au

contopit cu natura. ªoapta frunzelor

din arborii seculari ºi murmurul izvoa-

relor cu apã limpede fac parte din

viaþa satului oltenesc. Decoraþiunile

ce îmbracã faþada locuinþei sau

porþile primitoare sunt create cu dalta

de meºterii locului, lãsând parcã în

puterea naturii trãinicia lor peste ani.

Judeþul Gorj reprezintã un punct important -

le cule (versiuni populare ale unor locuinþe

dovada unui teritoriu peste care istoria a

locul de constituire a primelor cnezate ºi

---

Locuinþã la etaj...

Trãsãturile caselor-cule sunt: parterul folo-

-

-

Gorj se mai pãstreazã astãzi doar trei astfel

Dimitrie Gusti

Pivniþa,

era folositã ca depozit de alimente ºi unel-

(târnaþul) -

-

-

--

Din secretele gorjenilor

sculptaþi identic ºi dispuºi simetric cu cei

fruntarul -

-

-

-

mai pãstreazã tradiþionalul pridvor din

muzeul satu

lui

nostalgia tradiþieinostalgia tradiþiei

Gorj – meleagul artei lui BrâncuºiGorj – meleagul artei lui Brâncuºi

78 l Misiunea

CASA 3/06

(romburi ºi linii), perdeluþele cu ornamente antropomorfe stilizate, piesele de port de o

---

ºi astãzi cu tradiþia þesãturilor executate în casã: scoarþele ºi peºchirele din bumbac, în

Portul popular se remarcã prin formã ºi or---

Costumul femeiesc cuprinde giubelele --

me, sau sumanele (haine cu aplicaþii de ºnur

naturalã sau “borangic

Idei simple ºi folositoareTehnici ca la carte

Faþada principalã a casei este prevãzutã cu o

prispã deschisã, mãrginitã de trei stâlpi sculptaþi

în torsadã, fixaþi la bazã într-o talpã masivã de

stejar. Ei susþin, prin capitelurile cubice, „frun-

tarul“ casei (grinda, frumos decoratã, pe care

se sprijinã cãpriorii acoperiºului). Un alt element

decorativ, specific arhitecturii gorjene, care nu

lipseºte la casele mai vechi, este „undreaua“, un

stâlp vertical în care se îmbinã, lângã tocul uºii,

capetele grinzilor transversale.

Acoperiº în patru ape

Casele tradiþionale din jude-

þul Gorj sunt aºezate pe o te-

melie din piatrã de râu, tal-

pa pereþilor fiind formatã

din trunchiuri masive de ste-

jar. Pereþii „pivniþei“ sunt

construiþi din bârne rotun-

de, realizându-se niºte cu-

nuni orizontale ºi unele „che-

utori“ drepte. Tãbliile uºilor sunt

lucrate în tehnica parchetului, iar coa-

ma acoperiºului este terminatã la capete, prin

„þepe“, între care se înºirã „ciocârlanii“, în for-

me stilizate. Acoperiºul este ºi el realizat din

lemn de stejar, înalt, în patru ape ºi cu înveli-

toare din ºindrilã de rãºinoase.

Confortul termic

Planul locuinþei cuprinde douã încãperi: ca-

mera cu vatra pentru gãtit, numitã „la foc“ ºi

camera de dormit a cãrei sobã este alimentatã

din prima încãpere ºi care se numeºte simplu -

„la sobã“. De asemenea, pereþii locuinþei sunt

realizaþi din grinzi cioplite în patru feþe, pentru

a asigura o bunã izolare termicã. În plus, pereþii

sunt îmbrãcaþi cu scoarþe care îmbunãtãþesc

confortul termic din interiorul casei, în special

când vine anotimpul rece.

Poartã masivã

Accesul pe prispa de la etaj se face cu aju-

torul unei scãri exterioare, instalatã pe faþada

principalã a casei. Ea porneºte de la prispa pri-

mului nivel. La capetele grinzilor transversale

(„caii“) sunt fixaþi cãpriorii acoperiºului. Intra-

rea în pivniþã este foarte spaþioasã ºi asigurã in-

troducerea butoaielor pentru vin, printr-o poartã

masivã. Aceasta, realizatã în douã canaturi,

susþinute în balamale de lemn, este închisã pe

un stâlp median, cu o încuietoare tot din lemn.

Misiunea

CASA 3/06 l 79

--

dimie

-

-

-

--

-

-

-

cânte-

cul lung cântecul zorilor cântecul

bradului)

Ceramica olteneascã

-

--

-

---

---

--

-

-

-

-

-

-

-

Paºtele ºi ouãle Învierii

-

-

nostalgia tradiþiei

muzeul satu

lui

1 þesãturi din lânã

Lãicerele în dungi sunt þesute din lânã vopsitã în diverse culori, cu vopsele vegetale ºi împodo-besc locuinþa în adevãratul sens al cuvântului.

2 la masã...

În camera în care se desfãºoarã viaþa zilnicã a unei familii de gorjeni nu lipseºte mãsuþa joasã cu linguri de lemn ºi vase din ceramicã.

3 meºteºugul casei

Uneltele pentru prelucrat lâna sunt þinute la îndemânã. În timp ce se deruleazã iarna poveºti la gura sobei, femeile torc firele pentru þesut.4 ouã încondeiate

În toate zonele þãrii s-a pãstrat obiceiul ca în preajma Sfintelor Sãrbãtori de Paºte sã fie vopsi-te ouã roºii, apoi decorate prin încondeiere.

1

2

80 l Misiunea

CASA 3/06

Paºtele, inclusiv cu aceste ouã roºii. Sunt alese ouã mari ºi frumoase de gãinã sau raþã, care au coaja groasã, fãrã denivelãri. Ele sunt spãlate cu apã caldã ºi puþin oþet, pentru a „prinde“ vopseaua uniform, fãrã pete, apoi sunt modelate cu diverse orna-mente. Culorile se obþin din plante, prin

--

rea de bujor pentru culoarea roºie, secarã

de mesteacãn pentru culoarea verde, -

pentru culoarea cafenie). Când vin

de român existã mãcar un coº cu

mai ales, oamenii sunt mai deschiºi

3

4

ALERGIA NEPOTULUI MEU DE CINCI ANI m-a pus pe gânduri. Mi-a fost greu sã reþin numele bolii de care suferea, însã ceea ce mi-a rãmas clar în memorie a fost cauza principalã a problemelor lui: aerul umed, încãrcat cu mucegai ºi bacterii.

Când i-am fãcut o vizitã la spital, mi-am aruncat ochii pe o broºurã des-pre alergii care, pur ºi simplu, m-a îngrozit. Am citit acolo cã în aer plu-tesc o mulþime de particule invizibile (bacterii, praf ºi diverse tipuri de noxe) care, ajungând în procente de peste 6%, dãuneazã sistemului imunitar ºi respi-rator, deci întregului organism uman. Dintre sutele de compuºi volatili pe care îi respirãm, circa 20 sunt dãunãtori.

Statisticile organizaþiilor de mediu aratã cã aproximativ jumãtate dintre afecþiunile noastre sunt cauzate sau favorizate de poluarea aerului din inte-riorul locuinþei. Mai mult, din aceleaºi motive, aproximativ 40% dintre copii suferã, pânã la vârsta de patru ani, de afecþiuni alergice. Din fericire, nepoþelul meu a scãpat cu numai câteva zile de spitalizare, iar pãrinþii lui cu sfaturi precise referitoare la aerisirea regulatã a locuinþei.

Pasul 1Locuinþe poluate

NICI CASA MEA NU ERA SCUTITÃ de acest gen de probleme. Asta cu atât mai mult cu cât lucrãrile de renovare îmi transformaserã locuinþa într-o „fortãreaþã“ bine apãratã împotriva umiditãþii din exterior. De la hidroizolaþia fundaþiei ºi barierele de vapori aplicate la nivelul zidului, pânã la tâmplãria perfect etanºeizatã ºi folia de aluminiu montatã sub învelitoare, toate contri-buiau de fapt la menþinerea în interior a unui grad sporit de umiditate.

Îmi amintesc cã inspectorul de ºantier mã avertizase asupra excesului de vapori, atunci când optasem pentru aceste materi-ale. Rãspunsul meu a fost cã o sã deschid mai des fereastra, chiar dacã pierderile de cãldurã mã vor costa ceva bani în plus. Inginerul a dat din umeri, spunându-mi cã se poate ºi aºa, dar nu e rentabil.

Ei bine, venise vremea sã mã gândesc dacã nu trebuia luatã o altã decizie. Nu e tocmai confortabil sã-þi aeriseºti casa în modul acesta iarna, când afarã sunt -10°C. Mã îngrozea ideea unui sistem de ventilaþie,

probabil din cauza unor informaþii eronate asupra a ceea ce îmi poate oferi astãzi piaþa. În afarã de rudimentarul meu ventilator de bucãtãrie, dispãrut în momentul schimbãrii tâmplãriei, ºi o instalaþie imensã vãzutã într-un depozit, îmi era greu sã-mi imagi-nez cum poate arãta un sistem de ventilaþie proiectat special pentru o casã obiºnuitã. În plus, mã gândeam cã pierderile de energie vor fi la fel de mari. Nu ºtiam cã pot evita acest neajuns montând un recuperator de cãldurã care sã-mi reducã serios cheltuielile pentru încãlzire.

Rentabilitate, în primul rând

Pasul 2

jurnal de ºantier

82 l Misiunea

CASA 3/06

AªADAR, AVEAM NEVOIE DE VENTILAÞIE. Pentru asta, proiecta-rea ºi execuþia trebuia sã aparþinã unor specialiºti. Am încheiat un contract cu o firmã din domeniu, al cãrei reprezentant a vizitat casa, a studiat proiectele ºi m-a sfãtuit sã etanºez bine pe la tocuri toate deschiderile - uºi, ferestre etc. - chiar ºi pe cele din interior. Conform sistemului ales de ei, fiecare încãpere trebuie sã fie izolatã de celelalte, pentru a nu se crea curenþi. Aºadar, ca sã nu mai apelez la serviciile lor ºi pentru aceste lucrãri, i-am pus la treabã echipa ce se ocupase deja de renovarea locuinþei.

Aceºtia, vãzând cum tocurile uºilor nu erau prea bine fixate în zid, au fãcut toate reparaþiile necesare, folosind spumã de montaj (pentru tocuri), ºi diferite tipuri de etanºanþi siliconici (în zonele umede).Ulterior am vãzut cum ºi specialiºtii de

la firma de ventilaþie au utilizat aceste produse din loc în loc, atunci când tubu-laturile treceau prin ziduri, dintr-o camerã în alta. Odatã ce erau aplicate, ele puteau fi tencuite pe deasupra. Criteriul de selec-tare era materialul cu care trebuia sã intre în contact. Spre deosebire de alte variante, acestea sunt elastice, permiþând tubula-turii sã se dilate la creºterea temperaturii.

Etanºeizare ridicatã

Pasul 3ventilaþia

Misiunea

CASA 3/06 l 83

AM ÞINUT SÃ CUMPÃR UN SISTEM DE CALITATE, care sã-mi ofere nu doar aer curat, ci ºi o funcþionare silenþioasã. Pentru asta le-am cerut furnizorilor sã îmi arate o instalaþie gata montatã, iar ei mi-au recomandat imediat un client mai vechi. Acesta era foarte mulþumit de lucrare, cu o micã obiecþie: atunci când dãdea o petrecere ºi se fuma sau se gãtea mult, cantitatea de aer devenea insuficientã. Totuºi, din câte am înþeles mai târziu, nu era vina proiectanþilor sau a sistemului, ci chiar a beneficiaru-lui, care optase pentru o variantã mai ieftinã, cu o tubulaturã prea subþire ºi o putere a ventilatoarelor mai micã decât ar fi fost necesar. Cert este cã elementele terminale, respectiv cele prin care aerul intrã sau iese dintr-o încãpere, aveau un aspect deosebit, asortându-se de minune cu amenajãrile interioare.

Clienþi mai vechi

Pasul 4

jurnal de ºantier

ventila

þia

DIN CÂTE AM ÎNÞELES DE LA PRO-IECTANTUL LUCRÃRII, bucãtãria tre-buie sã beneficieze de o abordare specialã. Aerul a fost evacuat doar prin hotã ºi tronsonul tubulaturii aferente nu a fost conectat la alt traseu de ventilaþie. Pentru o bunã protecþie împotriva incendiului, evacuarea a fost izolatã la exterior cu un strat de vatã mineralã, iar, din loc în loc, au fost montate capace de curãþire. Prin ele se poate evita acumularea grãsimii, mai ales acolo unde sunt coturi.

Tuburile cilindrice, cu secþiune circularã, au fost asamblate prin piese speciale, prevãzute cu garnituri dintr-un cauciuc rezistent la temperaturi înalte. Rolul lor este deosebit, întrucât pierderile

de vapori pe traseu, în afarã de faptul cã au drept consecinþã o funcþionare ineficientã, pot provoca deteriorarea suprafeþelor din zonele pe care le traverseazã.

În toate zonele cu o cantitate mare de vapori - baia ºi cele douã bucãtãrii au fost montate ventilatoare speciale. Deºi cumpãrasem o hotã, aceasta s-a dove-dit inutilã, întrucât noua instalaþie era prevãzutã cu toate accesoriile. Celelalte încãperi, cu un aport mai mic de vapori, au beneficiat de ventilatoare cu o putere mai micã, deosebit de silenþioase. Una peste alta, casa mea are nevoie de un debit de vreo 600mc de aer pe orã. Datoritã montãrii unui recuperator de cãldurã, fac o economie de vreo 5kW pe orã.

O abordare specialã

CONSTRUIREA ACESTOR SISTE-ME s-a dovedit costisitoare, dar sunt mulþumit de avantajele pe care mi le oferã. Faptul cã nu am mai fost nevoit sã montez calorifere în toatã casa a fost unul dintre ele. Nu mai vorbesc despre riscul minim de a avea igrasie ºi de aerul curat pe care-l respir în orice clipã... mã rog, nu chiar atât de curat ca la munte. Cei care mi-au instalat sistemul au lucrat numai la indicaþiile unui inginer. Din fericire, execuþia a fost rapidã ºi curatã, fãrã „daune colaterale“. Pentru mascarea tuburilor din inox au fost întrebuinþate tavane aparente din lemn stratificat ce nu arãtau de loc rãu.

Posibilitatea de a regla debitul mã ajutã sã fiu la fel de relaxat chiar ºi când am la masã 10 persoane. Un sistem de control contribuie la reglarea automatã a temperaturii ºi umiditãþii aerului. Am preferat aceastã variantã, renunþând la o declanºare periodicã a instalaþiei, care ar fi însemnat ºi consumuri inutile. Investiþia a fost serioasã, dar mi-au oferit posibilitatea de a înapoia banii în rate lunare, timp de un an, ceea ce, fie vorba între noi, mi-a fost de mare ajutor.

Control desãvârºit

Pentru a ne simþi confortabil, aerul trebuie

sã aibã câteva proprietãþi, cele mai impor-

tante referindu-se la compoziþie, temperaturã,

umiditate ºi viteza deplasãrii. Astfel, este

necesar ca ventilarea unei locuinþe sã pãstreze

umiditatea relativã între 40% ºi 60%. Dacã

valoarea acestui parametru este mai micã, apar

senzaþii de uscare a pielii ºi a gurii, iar în caz

contrar de piele lipicioasã sau dureri de cap.

Temperatura trebuie sã aibã valori cuprinse

între 21°C ºi 23-26°C (pot fi mai ridicate vara),

iar viteza sã nu depãºeascã 0,15m/s, senzaþia

de disconfort apãrând atunci când fluxul de

aer este „recepþionat“ din faþã. De asemenea,

trebuie pãstratã proporþia de oxigen, care sã

se menþinã în jur de 21%. Bineînþeles, aceste

proprietãþi sunt greu de respectat în lipsa unei

investiþii în sisteme de ventilaþie ºi climatizare.

PROIECTAREA A ÞINUT CONT DE CÂTEVA DETALII ale locuinþei mele. În primul rând, a fost luatã în calcul suprafaþa utilã, mai exact volumul total al casei. În cazul meu, camerele fiind ceva mai înalte - au cam trei metri - capacitatea instalaþiei trebuia sã fie pe mãsurã. Acesta a fost ºi un avantaj, pentru cã multe dintre componente au putut fi mascate de tavane aparente. De asemenea, s-a þinut cont de numãrul celor care urmau sã locuiascã.

Toate aceste informaþii ºi multe altele, preluate din documentaþia casei, au fost prelucrate pe computer. Astfel, au fost calculaþi toþi parametrii de confort: vite-za aerului, temperatura, gradul de filtrare, nivelul de zgomot ºi altele. A trebuit sã mai iau câteva decizii importante, în primul rând sã aleg între un sistem cu recuperare

de cãldurã ºi altul fãrã aceastã îmbunãtãþire. Prima variantã, mai scumpã, transferã cãldura fluxului evacuat cãtre aerul ce intrã în casã, fãrã ca acesta din urmã sã fie viciat de celãlalt. Randamentul de recuperare al sistemului este, conform prospectului, de pânã la 70%; el creºte pe mãsurã ce diferenþa de temperaturã dintre cele douã fluxuri de aer scade. Astfel, dacã afarã sunt -20 C, iar în interior +20 C, aerul introdus are deja, prin schimb de cãldurã, o temperaturã de 10 C. Altã variantã, prevãzutã cu o micã instalaþie de preîncãlzire, aduce aerul la o temperaturã apropiatã de cea din interior.

Mi-am dat seama cã recuperatorul de cãldurã e o modalitate excelentã de a econo-

misi energia, aºa cã n-am stat prea mult pe gânduri sã iau o decizie. În plus, posibilita-tea de a folosi aceastã instalaþie la încãlzirea întregii locuinþe m-a captivat. Centrala pe care o cumpãrasem nu era încã montatã, aºadar putea fi utilizatã împreunã cu siste-mul de ventilaþie.

Recuperãri importante

Pasul 5

Pasul 6 Pasul 7

Aerul ºi calitãþile lui

84 l Misiunea

CASA 3/06

la cumpãrãturi

O execuþie rapidã ºi de bunã calitate este de neconceput fãrã unelte performante.

Iatã oferta Skil pentru câteva dintre cele mai solicitate produse de acest tip, dispo-

nibile în reþeaua distribuitorilor Bosch.

Pentru atelierul dumneavoastrã

ªlefuitor cu bandã F0157600A1

Dimensiunile benzii: 76x457 mm

Suprafaþã de ºlefuire: 76x130 mm

Viteza benzii (în gol): 240m/min

Putere nominalã: 560W

Greutate: 2.4 kg

Set de livrare: o bandã abrazivã,

sac pentru praf

302 RON – TVA inclus

Suflantã aer cald F0158003AB

Putere nominalã: 1800W

Reglarea temperaturii pe poziþia 1:

Reglarea temperaturii pe poziþia 2:

Reglarea temperaturii pe poziþia 3:

Reglarea jetului de aer pe poziþia 1: 250 l/min

Reglarea jetului de aer pe poziþia 2: 250 l/min

Reglarea jetului de aer pe poziþia 1: 500 l/min

Greutate: 0.7 kg

Set de livrare: cutie de plastic, duzã de protecþie sticlã, duzã

platã, duzã de reducþie, duzã reflectoare.

162 RON – TVA inclus

Nivelã cu laser cu autonivelare F0150515AB

Tip laser: 650 nm

Clasa laser: 2

Putere maximã debitatã: 1 mW

Precizie de nivelare: +/- 0.5 mm/m

Alimentare baterii: 3xAA (6LR)/ 1,5V

Domeniu de autonivelare:

Temperatura de funcþionare:

Temperatura de depozitare:

Timp nivelare: >/= 5 sec

Greutate: 0.46 kg

Set standard de livrare: trepied aluminiu de 50 cm, ochelari, cutie din plastic,

3 baterii tip AA,

399 RON – TVA inclus

Ferãstrãu circular F0155866AA Orca

Adâncime de tãiere la 90 grade: 66 mm

Adâncime de tãiere la 45 grade: 51 mm

Putere nominalã: 1500W

Turaþie în gol: 5500 rpm

Diametrul pânzei de ferãstrãu: 190 mm

Diametru arbore: 16 mm

Greutate: 4.7Kg

Set de livrare: pânza de ferãstrãu placatã cu metal dur, dia-

metru 190 mm (24 dinþi, cheie hexagonalã, limitator paralel,

geantã din plastic

662 RON – TVA inclus

Ferãstrãu vertical F0154585AA

Putere nominalã: 710 W

Viteza pânzei: 0-3000 cpm

Adâncimea de tãiere la 90 de grade în lemn: 100 mm

Adâncimea de tãiere în aluminiu: 20 mm

Adâncimea de tãiere în oþel: 8 mm

Lungimea cursei: 23 mm

Set de livrare: set 7 pânze de ferãstrãu, limitator

paralel, cheie hexagonalã, geantã din plastic

324 RON TVA inclus

Polizor unghiular F0159146AA

Diametrul maxim al discului: 115 mm

Putere nominalã: 710W

Turaþie în gol: 11000 rpm

Diametru maxim al axului: 22 mm

Filetul axului: M14

Greutate: 1,5 kg

Set de livrare: disc de tãiere,

apãrãtoare, mâner lateral,

cheie pentru accesorii,

set de bride

136 RON – TVA inclus

Ciocan rotopercutor

F0151740AB

Tip mandrinã: SDS+

Putere nominalã: 580W

Energie de percuþie: 1,4 J

Diametru max. de gãurire în beton: 18 mm

Diametru max. de gãurire în oþel: 13 mm

Diametru max. de gãurire în lemn: 30 mm

Greutate: 2.4 kg

Vitezã variabilã Nr. percuþii: 0-7.150 p.m.

Beneficii pentru utilizator: Softgrip, stop percuþie pentru lucrãri obiºnuite de gãurire

ºi înºurubare, cuplaj de siguranþã, mâner lateral/sistem de

reglare a adâncimii de gãurire, cutie din plastic

396 RON – TVA inclus

ªurubelniþã cu acumulator F0152972AA

Tensiune: 7,2V

Turaþie în gol: 0 – 550rpm

Moment maxim de rotaþie: 7Nm

Mandrinã: 6,35mm cu sistem de

prindere cu magnet integrat pentru

burghiu hexagonal

Diametru de gãurire în lemn ºi oþel: 6mm

Timp de încãrcare: 4h

Set de livrare: baterie integratã de

înºurubare ºi 6 burghie în hexagon

Dotãri speciale: spot luminos ºi

indicator pentru direcþia stânga-

dreapta

172 RON – TVA inclus

Putere nominalã: 500W

Turaþii în gol: 0-3.000rpm

Vitezã: variabilã

Percuþii: 0 – 48.000 pm

Mandrinã: 13 mm, cu cheie

Diametru de gãurire în oþel: 13mm

Diametru de gãurire în zidãrie: 16mm

Diametru de gãurire în lemn: 30mm

Funcþionare: dreapta/stânga Greutate: 1,4 kg

Nivel zgomot: 112dB(A)

132 RON – TVA inclus

Maºinã de gãurit F0156365AA

86 l Misiunea

CASA 3/06

la cumpãrãturi

ªi anul acesta, magazinele Praktiker vã propun o se-rie de promoþii pentru cele mai solicitate produse. Cunoscând oferta, veþi putea face economii importante în lucrãrile dumneavoastrã de construcþii ºi amenajãri.

Mai ieftin, la aceeaºi calitate

Plãci gips carton • RB 9,5 mm 1.2X2.6 m 17,75 RON/placã • RB 9,5 mm 1.2X2m 13,66 RON/placã

Grãtar de piatrã

Mexico 549,90 RON

Vopsea lavabilã pentru

pereþi ºi plafoane Faust WAND&DECKENFARBE, 10 litri

22,29 RON

Sistem de alarmã

fãrã fir AM 500 • 16 canale comunicare radio

• Detector de miºcare ºi

senzor magnetic

• Sirenã externã cu cablu de

alimentare de 4m

• Alimentator pentru panoul

de comandã

• Panoul, ºuruburile ºi benzile

adezive pentru montarea

senzorilor sunt incluse

• Posibilitatea conectãrii

suplimentare a senzorilor de

miºcare ºi magnetici

199,90 RON

Vas WC • Scurgere lateralã

• Scurgere verticalã

69,99 RON

* P

reþu

rile

su

nt

va

lab

ile

în

pe

rio

ad

a 2

1.0

4—

04

.05

.20

06

.

Hotã Fourlis Standard • Un motor, 3 trepte de absorbþie • Filtru permanent pentru grãsime

• Dimensiuni: 60 x 520 x 150cm

• Bec 1 x 40W

99,99 RON

88 l Misiunea

CASA 3/06

Misiunea

CASA

Din sumar:Nr. 4/2006 apare pe 15 mai

Case din lemn sau din zidãrie? Citind acest articol veþi putea lua o

decizie privind materialele de construcþii

potrivite necesitãþilor dumneavoastrã.

Mãsuþã pentru doi O piesã de mobilier utilã ºi

simplu de realizat cu materi-

ale uzuale.

Talon de abonamentAchitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul

Cod IBAN: RO24BITRBU1ROLO15893CC01

deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti,pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2850, CUI 14479702)

Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L. Str. Puþul lui Zamfir nr. 18-18 A, sector 1, Bucureºti.

Menþionaþi pe plic:„Abonament Misiunea Casa“

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . .

strada. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nr . . . bl . . . sc . . . .

ap . . sector . . . localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cod . . . . . . . . . . . . .

Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . .

Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . .

3 apariþii: 16,58 RON (165.750 ROL)

6 apariþii: 31,20 RON (312.000 ROL)

12 apariþii: 58,50 RON (585.000 ROL)

ABONAMENT Misiunea CASA

Dulap din gips-carton Acest material vã oferã

posibilitãþi nebãnuite în

obþinerea de forme dintre

cele mai deosebite.

Termoizolarea pardoselii Este o lucrare obligatorie dacã doriþi

sã vã bucuraþi de confort ºi sã faceþi

economie de energie.