Revista Misiunea Casa nr. 2 iulie - august 2005

Vopsirea pereþilor:metode speciale, cu efecte speciale

Cursuri practice

Baia de vispoate deveni realitateBaia de vispoate deveni realitate

Pag. 26

Jurn

al de ºantie

r

Episo

dul 2

:

Am nevoie de un inspecto

r!

La p

ag. 18

3 pagini specia

le:

3 pagini specia

le:

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

Cons

truc

þii·R

enov

ãri ·

MisiuneaCASA

Secretulamenajãrilor

de calitateSecretul

amenajãrilorde calitate

www.misiuneacasa.ro

22005

650LEI

65.000 lei vechi

Vivere pericolosamenteCurentul electric nu e o joacãVivere pericolosamenteCurentul electric nu e o joacã

Pag. 74

Pag. 46

FAIANÞAdin casele noastre

Pag. 70FAIANÞAdin casele noastre

Acoperiº ºi pardosealã pentru

Terasa din grãdinãAcoperiº ºi pardosealã pentru

Terasa din grãdinã••

Tipuri de parchet ºimontarea pas cu pas

a celui laminat

Pag. 52

Parchetul?Îl montez EU!


InteractivSurprize,noutãþi ºi cadouri

ventura primului numãral revistei Misiunea

Casa începuse de câte-va zile. Putea fi gãsit la chioºcurile de presã din toatã þara ºiera deja împãrþit la Construct Expo 2005. Acesta a fost mo-mentul în care am avut parte de o surprizã plãcutã. Romexpo,organizatorul târgului, ne-a acordat un premiu pentru debut.Am primit diploma ca pe o confirmare a valorii muncii noastreºi un stimul de a continua ce am început.

Dupã încheierea expoziþiei, ne-am întors în redacþie ºi amcontinuat sã lucrãm la articolele pentru cel de-al doilea numãral revistei. Însã, am vrut sã întoarcem surpriza cãtre aceia din-tre dumneavoastrã care ne susþineþi ºi încurajaþi de câþiva ani.În acest scop, v-am trimis acasã gratuit prima ediþie a revisteinoastre celor care sunteþi abonaþi la newsletter-ul Misiunea

Casa. Meritaþi cu prisosinþã acest cadou pentru activitateasusþinutã pe care o aveþi pe website-ul nostru.

O altã surprizã a fost cã, la o sãptãmânã dupã lansare, uniidintre dumneavoastrã eraþi deja abonaþi pentru 12 apariþii alerevistei Misiunea Casa. Trebuie sã recunoaºtem cã ne-a fãcutplãcere interesul pe care îl manifestaþi ºi încrederea pe carene-aþi acordat-o astfel, încã de la primul numãr. Însã, nuomitem nici obligaþia de onoare pe care o avem de a vã oferiîn continuare rãspunsuri la problemele pe care le întâmpinaþi.Trebuie doar sã ne scrieþi.

ªi surprizele nu s-au oprit aici! Deºi primul numãr al revis-tei urma sã fie prezent la chioºcurile de presã din toatã þaraaproximativ douã luni, dupã 3 sãptãmâni au fost cumpãrateaproape toate exemplarele. Aºa cititori îºi doreºte orice publi-caþie din lume, ne-am spus! De aceea, am vrut sã vã oferimmai mult, aºa cum aþi fãcut ºi dumneavoastrã.

Acest motiv a stat la baza noutãþilor pe care vi le oferim înpaginile urmãtoare. Din acest numãr doi am introdus câtevaseriale noi despre: arhitecturã românescã ºi internaþionalãveche, flori, Muzeul Naþional al Satului �„Dimitrie Gusti�“Bucureºti ºi erori arhitecturale contemporane. Astfel, facem totce ne stã în putere sã abordãm cât mai multe aspecte legatede acest concept vast numit �„casã�“, pentru cã misiunea noas-trã este �„Misiunea Casa�“.

Prin toate acestea ºi multe altele, pe care le veþi descoperiiîn paginile urmãtoare, am hotãrât sã vã premiem. Ne-am gân-dit cã, dupã toate eforturile dumneavoastrã ºi atenþia pe carene-o acordaþi, meritaþi din plin sã vã oferim în aceastã revistãtot ce este mai bun. Tuturor, vã dorim bun venit în echipã!

Dan Cãlin - redactor ºef A

MisiuneaCASA

DIRECTOR GENERALREDACTOR-ªEF

REDACTORI

CONSULTANÞI DESPECIALITATE

DTP & LAYOUTPREPRESS

FOTOGRAFIIFOTO COPERTÃ

BD & CARICATURIPRODUCÞIE

ABONAMENTEPUBLICITATE

TIPARISSN

Ioana CeccarelliDan CãlinMihai Nedelcu Robert MalischitzSebastian Anghelarh. Delia Bondor ing. Florin Boianing. Constantin Sandovici ing. Cristi Enachedr. ing. Alexandrina AmãriuþeiRodica ManoleDragoº ManoleRadu TudorMarius BãrãganDan NistorCornel PetrescuRaluca IonescuAndreea Rogoveanu Oana ChiperInfopress S.A.1841-2432

© Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie

este permisã doar cu acordul editorului.

Revistã editatã lunar de

LEON CONSULTING

Strada Puþul lui Zamfir nr. 18-18 A,

sector 1, Bucureºti

Telefon: 021.231.88.70

Fax: 021.230.56.04

e-mail: [email protected]

MisiuneaCASA 2/05 3

SumarSumarInterioare cu parfum de concediuIdei pentru cei al cãror concediu e prea scurt,sau pur ºi simplu vor o schimbare acasã. 6

Jurnal de ºantierOmul nostru a ajuns sã exclame cu disperare:�„Am nevoie de un inspector de ºantier!�“ 18

Polistiren expandat sau extrudat?Aceasta este dilema pe care vã propunemsã o lãmurim în serialul �„Versus�“ . 21

Baia de visCamera dumneavoastrã de baiepoate fi realizatã �„artistic�“ pas cu pas. 26

Lac sã fie, cã broaºte...Dacã doriþi ca grãdina sã arate mai bine,vã sfãtuim sã amenajaþi un iaz sau o cãdere de apã. 38

Domul din Milano......a fost construit în aproape 600 de aniºi e înalt cât un bloc cu ... 63 de etaje. 42

Floarea prinþesei�„Spectacolul�“ din grãdina noastrãpoate fi oferit de cele 400 de soiuri de Clematis. 43

Putem locui în grãdinã......dacã ne ocupãm puþin de terasãºi îi schimbãm acoperiºul ºi pardoseala. 46

Paginile 62-64Paginile 70-72

Paginile 66-68

Paginile 74-75

Paginile 18-20

Interioare cu parfum de vacanþã

Paginile 6-17Baie în stil marocan

Vivere pericolosamenteJurnal de ºantier

Construcþia unei saune

Faianþa din casele noastre

O provocare practicã

Vivere pericolosamenteValeriu nu þine cont deregulile ce trebuie respec-tate în cazul curentuluielectric. Însã, norocul luieste cã are o soþie maiisteaþã ca el...

Construcþia unei saunenu este atât de grea cum parela prima vedere. Trebuie doarsã urmaþi 16 paºi pentru a vãputea realiza singuri propriadumneavoastrã saunã.

Interioare cu parfum de vacanþãNu-i aºa cã întotdeauna con-cediul este prea scurt? ªtim,asta e ºi pãrerea noastrã! Deaceea, vã propunem sã vãredecoraþi locuinþa astfel încâtsã vã simþiþi în vacanþã chiar ºidacã staþi acasã.

Faianþa din casele noastreChiar dacã vã tenteazã ideea sã aplicaþifaianþã în toatã casa, vã sfãtuim sã vãmai gândiþi odatã. Totuºi, dacã v-aþihotãrât sã începeþi, atunci este necesarsã ºtiþi toate materialele, sculele ºietapele care sunt necesare pentru a vãmonta singuri faianþa.

O provocare practicãPlãcile din gips-carton auintrat dupã revoluþie ºi pepiaþa autohtonã a materi-alelor pentru construcþii.

Jurnal de ºantierDe aceastã datã, omul nos-tru se apucã de treabã. Înregie proprie, bineînþeles.Pentru asta are nevoie de

o echipã de meseriaºi bunicare sã se þinã de treabã.

Ceea ce nu ºtia încã înmomentul acela era cã mai

are nevoie de cineva -inspectorul de ºantier.

Paginile 52-58

Paginile 46-50

Pagina 43-45

Paginile 76-79

Paginile 26-37

Parchetul?Îl montez eu!

Baia de vis...

Floarea prinþesei

Putem locui în grãdinã

Pagina 80

Locuinþa estivalã

Calitate arhitecturalã sau non-valoare?Din pãcate, în România sunt multe clãdiricare sfideazã chiar ºi bunul simþ. 51

Parchetul? Îl montez eu!Aflaþi mai multe despre parchetºi deprindeþi montarea celui laminat! 52

Cetatea din LipscaniLumea �„coloratã�“ a Lipscanilor adãposteºteo clãdire cu care ne mândrim - Hanul Manuc. 60

O provocare practicãMultiplele calitãþi ale gips-cartonul-uivã permit sã îl utilizaþi în diferite ocazii! 62

Construcþia unei sauneUrmând cu atenþie sfaturile noastreputeþi sã vã realizaþi propria dumneavoastrã saunã. 66

Faianþa din casele noastre......nu poate fi aplicatã oriunde! Totuºi, e bine sã ºtiþicare sunt materialele, sculele ºi etapele necesare. 70

Vivere pericolosamente - Valeriu la tabloul electricVã sfãtuim sã nu încercaþi acasã ce face Valeriu!Curentul electric nu e o joacã! 74

Simplitatea avea culoarea ceruluiCasele tradiþionale din Muzeul Satului ne pot învãþamulte despre spaþiu, materiale ºi decoraþiuni. 76

Locuinþa estivalãPentru o casã de vacanþã ieºitã din tipareaveþi nevoie doar de buºteni ºi mortar. 80

Putem locui în grãdinãÎn cazul în care staþi lacasã ºi aveþi grãdinã estemusai sã vã construiþi oterasã în care sã vã�„mutaþi�“ pe timpul verii.Mai ales cã totul estefoarte simplu, fiindnevoie doar de o par-dosealã, un acoperiº ºiun gard.

Locuinþa estivalãDacã aveþi o fire non-conformistã ºi vã placlucrurile originale, sigurvã va interesa o tehnicãce poate oferi unicitatepereþilor casei dumnea-voastrã doar folosindbuºteni ºi mortar.

Floarea prinþeseiClematis-ul este o floaredeosebitã datoritã varietãþii deculori, nuanþe ºi forme pe care leau cele 400 de soiuri ºi 200 despecii obþinute pânã în prezent.

Baia de vis......poate deveni realitate chiar la dumnea-voastrã acasã, fiind realizatã fãrã ajutor.

Singurul lucru pe care îl aveþi de fãcut estesã urmaþi pas cu pas sfaturile noastre.

Parchetul?Îl montez eu!Înainte sã vã apucaþisã aplicaþi parchetule bine sã ºtiþi nudoar ce materiale,scule ºi accesorii vãtrebuie, ci ºi tipurile,montarea ºi întreþi-nerea acestuia.

Simplitatea aveaculoarea cerului...

...pentru strãbunicii noºtri deacum aproximativ 200 de ani.Însã, soluþiile lor constructive

pot fi aplicate cu succes ºi în zilele noastre.

Simplitatea aveaculoarea cerului...

Marea NorduluiBun-venit la castel!Bun-venit la castel!

Multe salutãri ...de acasã!

Interioare cu parfum de concediuInterioare cu parfum de concediu

Multe salutãri ...de acasã!

Dragã cititorule,

De data aceasta îþi aducem

concediul acasã... ºi cât se

poate de simplu. Cã tot

urmeazã un concediu de

neuitat. ªi de ce n-ar fi ºi

restul anului la fel?

Salutãri cãlduroasede acasã!

Tuturor celor cãrora

concediul li se pare prea

scurt, sau pur ºi simplu

vor o schimbare acasã.

Kalimera!Kalimera!

Tanti Salutidi Siena!

La ProvenceTanti Saluti

di Siena!

Aer de HaciendaStilul spaniol este foarte rãspândit înMexic. Casele sunt amenajate în stilcolonial: mobilã ornamentatã, lemn ºigresie în culori închise etc. Ce-i drept,în cazul prezentat am utilizat o par-dosealã din material plastic cu aspectde gresie estivalã. De arºiþa AmericiiCentrale vã poate apãra atât un som-brero, cât ºi ferestrele acoperite cujaluzele din lemn. Iar de aurulaztecilor amintesc ramele aurite aletablourilor. Ca deco-raþiuni florale, celmai bine sepotrivesc celetradiþionale:plante cãrnoaseºi cactuºi.

Urãri de bine

din Mexic!

Atmosfera relaxantã a suduluiNici n-o sã credeþi cât de simplu poate fisã vã simþiþi la dumneavoastrã acasã ca încel mai reuºit concediu! De exemplu,pereþii alãturaþi au fost trataþi cu tencuialãmineralã ºi apoi vopsiþi bleu-lavandã.Aceastã culoare, alãturi de albul mobili-erului, va contrasta cu nuanþa caldã asuprafeþelor orizontale (pardosealã,tãblia mesei, tapiseria scaunelor). Foarteimportant: pentru obþinerea unui efectmaxim, a fost folositã mobilã uºoarã(scaune cu spãtardeschis, dulap cugeamuri), cât maipuþine culori,pereþi liberi ºi înmod obligatoriufãrã textile!

La Provence

ªarm medievalFãrã îndoialã, Toscana este o destinaþiefavoritã a turiºtilor de pretutindeni. Florenþa,Sienna, San Gimignano cu turnurile sale,

regiunea Chianti sau localitãþile depe litoral. Acest stil se remarcãprin plãcile neregulate de gresie,zidurile nerectilinii ºi pereþii uºorpãtaþi. Cu ajutorul pardoselii reali-zate manual ºi a materialelor pati-nate poate fi obþinut un ambientpropriu sudului. Cel mai bine ar fisã dispuneþi ºi de o casã veche.Dupã cum puteþi observa ºi în

fotografia alãturatã, plãcile din teracotãpatinatã se potrivesc bine cu pardosealadin piatrã ºi argilã.

Prospeþime nordicãBucãtãria pe care o prezentãm aicine inspirã tuturor o notã accentu-atã de prospeþime ºi rãcoare.Prezent peste tot, albul e armo-nizat în mod fericit cu nuanþa dealbastru închis a gresiei ºi cu albas-trul deschis al dungilor de pe per-dele, pernele scaunelor ºi cantulblatului de bucãtãrie. Datoritã aces-tui model pe cât de simplu pe atâtde ingenios, atmosfera feericã oferi-tã de Marea Nordului poate fi insta-latã foarte uºor în orice locuinþã,neavând nici o importanþã unde esteamplasatã. Iar pentruca ansamblul decora-tiv prezentat sã fiecomplet, am procuratºi vesela potrivitãacestui ambient.

Ola

nd

a

Baie de vacanþãBaia din imaginea alãturatã reînviestilul marocan. Cada este joasã, iarduºul e plasat în spatele uneiarcade. Niºele în ogivã din peretesunt placate cu oglinzi. Pardosealaeste realizatã fie cu gresie marocanãdin ciment, fie cu dale din piatrã,ordonate în forma unui covor. Cadae placatã pe interior cu mozaic verdedin sticlã. ªi, aºa cum puteþi obser-va, baia este bogat dotatã cu acce-sorii. Adãugaþi parfumurile ºi muzicaadecvate ºi nu mai rãmâne decât sãvã bucuraþi în fiecare zi de oatmosterã de vacanþã.

Periplu mediteraneanAmenajarea unei camere din orice locuinþãpoate semãna cu o cãlãtorie pornind dinMaroc, traversând Italia ºi ajungând apoipânã în Grecia. Pentru obþinerea acestuiefect, am combinat obiecte nord-africane cuamenajarea în stil italian a pereþilor, iar pepodea am aºezat un covor tradiþional grecescnumit �„flokati�“. În acelaºi timp, am ales ocombinaþie ineditã de culori care ilumineazãîntregul perete cu tonuri de portocaliu ºi mov.Acest efect nu a fost realizat printr-o tencuialã

cu efect de zugrã-vealã, ci prin com-binarea unui tapetstructural cu unulde soclu, precum ºicu ajutorul unei bor-duri cu ornamente flo-rale specifice.

Salutãri din Maroc!

MisiuneaCASA 2/05 9

Pur ºi simplu GreciaAlbul ºi un albastru rece suntculorile acestei amenajãri. Înzonele cu o climã caldã estebinevenit un asemenea efectmai rece. În cazul nostru, o ast-fel de idee poate fi aplicatã bãiisau casei scãrilor: jumãtatea

inferioarã a unuiperete alb a fostvopsitã cu albastru,iar în partea supe-rioarã a fost aplicat- cu ajutorul unuiºablon - un modelcu tente labirintice.Modelul poate fi con-tinuat ºi în jumãtatea

rãmasã albã, dar de data aceastaam folosit o nuanþã de albastru.Foarte important pentru realizareamodelului este cã am lucrat numaicu pensule aproape uscate.

Simplitatea extremului orientStilul de viaþã ºi gândirea asiaticã suntteme deosebit de actuale astãzi. Prinamenajãrile stil Feng-Shui locuinþa ºiambientul acesteia sunt aduse în prim-plan. Deºi efectul obþinut este relaxant,pentru aceia mai în vârstã dintre noi,mobila spartanã din imagine nu constituieîn nici un caz idealul, din motive ortope-dice. Culorile se rezumã doar la negru, roºuºi (aproape) alb. Un paravan translucid carepermite trecerea luminii, conferã camerei onotã de intimitate ºi liniºte. Puteþi observaîn imagine cã nuanþa podelei este asortatãcu restul ambientului.

JAPAN

Kalimera!

Din inima AfriciiPentru camera prezentatã alãturi, ne-am dorit ceva origi-nal, luat din inima Africii. De aceea, am combinat câtevaelemente de decor interior: mobilã din materiale împletiteºi lemn bãiþuit în nuanþã închisã, covoare din fibre natu-rale, parchet negru-maroniu, accesorii din lemn ºi feluriteobiecte de artã lãcuite în auriu. Acesta este stilul tipicafrican. Aºa cum pomii de esenþe nobile pot fi întâlniþi înAfrica de Est ºi Madagascar, aurul provine din Africa de

Sud. În vederea comple-tãrii atmosferei africane,am asortat toate acestedecoraþiuni interioare cu zugrãvirea pereþilor ºi tavanului în nuanþe de nisip, susan ºi cacao. Aºa am creat un spaþiuoriginal prin metode sim-ple ºi uºor de realizat.

Kalimera!

Pardosealã realizatã manualPoarta arcuitã, înãlþimea încãperiiºi zidurile din piatrã naturalã au

fost preluate de la vechiul hambar pe carel-am amenajat. Pardo-seala a fost reconstruitã,dar, întrucât materialulfabricat industrial ar fi stri-cat atmosfera generalã, amoptat pentru una cu specificitalian, lucratã manual. În

imaginea alãturatã mai puteþi remarcaºi rafinamentul deosebit al realizãriimuchiilor treptelor.

Blue-jeans ºi steaguri americaneCu ajutorul unor foarte simple decoraþiuni textile, orice fan al Statelor Uniteale Americii îºi poate amenaja camera dupã dorinþã! Decoraþiunile ferestreisunt compuse din douã perdele ºi un stor rulant. La acestea am asortatdiverse perne, cuvertura canapelei, patului ºi covorul din velur. Foartepotrivite ºi la modã sunt pernele ºi �„scaunele tip sac�“ pe care le puteþivedea în imaginea de mai sus. Bineînþelescã, pentru a pãstra atmosfera specificamericanã, aceastã camerã a fost amena-jatã în nuanþe de blue-jeans.

Unicate din bazarul nord-africanDormitorul din imaginea de mai jos a fost amenajat cu obiecte marocanelucrate manual. Acest tip de mobilã metalicã, mozaicul ºi celelalte accesoriipot fi cumpãrate fie din magazinele din nordul Africii, fie de la furnizoriiromâni care comercializeazã obiecte asemãnãtoare. Puse în valoare de oluminã galbenã, tonurile ocru ºi oranj ale pardoselii, pereþilor ºi perdelelorcreazã un efect �„incandescent�“. Acelora dintre dumneavoastrã cãrora li separe prea �„aprins�“, pot alege nuanþe mai reci.

Casablanca

Tanti Salutid�’Italia!Tanti Salutid�’Italia!

U S AS T Y L E

Interior 100% din lemnUn ambient foarte prietenos ºi cald,

graþie interioarelor îmbrãcate în lemn,poate fi obþinut fãrã prea multã greu-

tate. În acest scop, am utilizat atât imi-taþii, cât ºi lemn vopsit sau natural. Cuajutorul unor accesorii ca pãlãrii, cuver-turi indiene ºi balansoare acoperite cublanã ne-am asigurat cã aspectul uneicabane de la munte poate fi prezent

în orice locuinþã, oriunde ar fi ea.Credem cã nici unul dintre noi nu

poate neglija efectul deosebit al uneilocuinþe creat de pereþii din buºteni

de diferite grosimi, cu vechimi de100-130 de ani!

1001 de nopþiPuteþi vedea în imaginea alãturatã cum amamenajat un spaþiu de vis, desprins parcã lapropriu din poveºtile ªeherezadei. Perdeleledin voal, storurile ferestrelor, lenjeria de pat înculori splendide cu imprimeuri arabe, precumºi un covor din catifea asigurã un efectdeosebit camerei, creând un ambient intim ºiplin de mister, definitoriu pentru frumuseþea ºiexotismul culturii arabe. Deºi pare surprinzã-tor, vã asigurãm cã nu e greu deloc sã vãamenajaþi o camerã arabã în propria locuinþã.Pot fi transpuse chiar ºi dimensiunile con-structive din trecut ale unei asemenea încã-peri: coloanele din camerã sunt executate dingips-carton, iar cele de la fereastrã din cartontubular. Mai mult, pe piaþã existã numeroasemodele de plãci din lemn perforat.

Soare, vânt ºi mareCând soarele strãluceºte la Marea Nordului,bate de regulã ºi un vânt foarte puternic.De aceea, ºezlongurile sunt protejate înacest sens. Totuºi, în orice casã poate fide folos un ºezlong asemãnãtor, deoarececreazã un spaþiu ferit pentru a croºeta, ada un telefon sau pur ºi simplu pentruodihnã. Modelele de pe peretele albastruau fost realizate cu ajutorul unor vopse-le albe în dispersie. ªablonul artisticpoate fi procurat din magazinele despecialitate saupoate fi confecþio-nat acasã. Este oamenajare care sepotriveºte foartebine la baie.

CANADA

Orient

Marea NorduluiMarea Nordului

De la Nimes la Nisa ºi de pe înãlþimileAlpilor pânã laMediterana se întindeProvence. Ea este fasci-nantã ºi strãlucitoareprin lumina ºi culorilesale, dar ºi prin par-fumul ei îmbãtãtor de lavandã care odefineºte cel mai bine.

7. ...celelalte tehnici ºi culori. Orice tehnicã aþifolosi însã, trebuie aplicatã doar puþinã vopseaºi scoase imediat benzile late.

2. Suprafeþele învecinate au fost lipite cu bandãadezivã. Apoi, pe suprafaþa panoului, a fost apli-cat un lac acrilic bleu deschis, diluat cu apã.

3. Dupã uscarea grundului, panoul a fostîmpãrþit în pãtrate. Apoi, au fost acoperite �„ros-turile�“ cu o bandã adezivã. De ce? Vezi foto 9.

6. Ori au fost vopsite cu trafaletul o serie deplãci într-o singurã culoare. Numai dupã ce le-am terminat pe acestea, s-a trecut la...

Bonjour......Provence!

Din secretele meºterilorMascarea ºuruburilorPanoul din lemn a fost fixat cu ajutorul unorºuruburi cu cap înecat. Dupã gãurire, va fiexecutatã cavitatea pentru capul ºurubului cuun teºitor, astfel încât acesta sã fie situatulterior sub nivelul plãcii.Lãcaºul rãmasdupã înºurubareva fi obturat cuo masã deºpaclu specialãpentru lemn.Dupã uscareaacestuia, va fiºlefuit ºi apoiaplicat un grund.

1. �„Plãcile colorate de faianþã�“ vor fi pictate peun panou din MDF. Dupã ce a fost gãurit înprealabil, a fost prins cu ºuruburi de perete.

sa

lutã

ri

de a

ca

sã

parfum de concediu

MisiuneaCASA 2/05 14

8. Iatã o tehnicã uºor de realizat, dar care asi-gurã un efect viu: cu o pensulã este aplicat laculºi apoi estompat orizontal cu o cârpã.

4. Înainte de a fi vopsite, peste conturul fiecãruipãtrat a fost lipitã o bandã adezivã latã. Apoi, afost realizatã fiecare �„placã�“ într-un mod diferit.

5. De exemplu, un burete a fost îmmuiat într-unlac acrilic de culoare închisã, fiind tamponatãapoi cu acesta suprafaþa plãcii de faianþã.

9. La sfârºit au fost îndepãrtate benzile adeziveînguste (în ordine inversã decât la aplicare), astfel încât au fost obþinute rosturi curate.

8. ...face ca rosturile sã capete un aspect anticdupã întãrire. Materialul va fi îndesat cu ajutorulunei mistrii într-un sãculeþ de injectat ºi...

2. Pânã la întãrirea adezivului (circa 24 ore),pietrele decorative vor fi stabilizate împotrivaalunecãrii cu ajutorul unor cuie.

3. Aplicarea coloanelor din piatrã ce încadreazãuºa va fi începutã de la capitelul reliefat de sus.În rosturi vor fi aºezaþi distanþieri din lemn.

1. Pe spatele neted al pietrelor artificiale va fiaplicat adezivul, întins cu un ºpaclu zimþat ºiapoi presate pietrele pe suprafaþa peretelui.

7. Materialul de rostuit este gata preparat îngãleatã. El mai trebuie doar sã fie puþin ameste-cat înainte de aplicare. Masa specialã...

6. ...dintre ele fiind: grosimea cãrãmizilor plusrostul. Dupã aplicarea adezivului pe cãrãmizi,fixarea va fi începutã de jos, cu cele întregi.

Bun-venitla castel!Palatele ºi castelele

Franþei sunt destinaþiifavorite ale turiºtilorde pretutindeni. Cudecoraþiuni muraledin cãrãmizi aparenteuºor de realizat, darce conferã un aspectdeosebit, vã puteþisimþi castelan... ladumneavoastrã acasã.

sa

lutã

ri

de a

ca

sã

parfum de concediu


Bun-venitla castel!

9. ...introdus în rosturile late dintre cãrãmizi.Este necesar sã fie apãsat constant. La nevoie,partea din spate a �„sãculeþului�“ poate fi rulatã.

4. Dacã se impune scurtarea elementelor, va fimarcatã o linie de tãiere pe spatele lor ºi apoitãiate cu un ferãstrãu cu dinþi mari.

5. Între coloane, acolo unde ulterior vor fi apli-cate cãrãmizile aparente, vor fi trasate linii indi-catoare cu un ºablon din carton, distanþa...

10. Materialul de rostuit nu va fi lãsat sã adereprea mult. Apoi va fi îndepãrtat surplusul cu unfier de rostuit sau o lingurã ºi netezite rosturile.

Foto

: Sy

stèm

e D

Din secretelemeºterilorDistribuire armo-nioasã a pietrelorToate elementele zidãrieiaparente trebuie echilibrate ºidispuse armonios. De aceea,este preferabil sã fie folositedouã bucãþi egale de piatrã,decât una întreagã ce va nece-sita completãri asimetrice.


jurnal de ºantier

insp

ecto

r d

e ºa

ntie

r

Am nevoie de un inspector!


Am nevoie de un inspector!

Mulþi dintre cei care au avut nevoie sã realizeze lucrãri de con-

strucþie au ales varianta de lucru în regie proprie. Dar, de cele

mai multe ori, au apãrut probleme cu echipele de �„meseriaºi�“

angajate în acest scop. Omul nostru a gãsit soluþia pentru a

evita aceste inconveniente: inspectorul de ºantier.

CU VREO DOUÃ SÃPTÃMÂNI ÎNURMÃ, am gãsit la pagina de �„MicãPublicitate�“ a unui cotidian un anunþ:�„Echipã de meºteri executã lucrãri deconstrucþii ºi renovãri la preþuri fãrã con-curenþã. Rãspundem solicitãrilor la tel...�“.�„Scurt ºi la obiect!�“, mi-am zis ºi i-amsunat. Dupã o discuþie cu ºeful lor, caremi-a zis cã a lucrat 15 ani ca maistru la omare companie de profil, am stabilit decomun acord o sumã de bani pentrumanoperã, pe care sã o achit eºalonat, ºidurata pe care o estimeazã pentru exe-cuþie. Arhitectul, cu care am avut o

colaborare destul de bunã, îmi întocmiseun document în care erau menþionate can-titãþile de materiale necesare, numit�„antemãsurãtoare�“. Calculul mi-a fost defolos în negocierea cu meºterii, pentru cãn-au putut sã-mi �„încarce�“ devizul.

Aºadar, acum o sãptãmânã am anunþatPrimãria cã intenþionez sã demarez lucrã-rile, iar legea spune cã peste zece zile dela depunerea cererii (însoþitã de o copie aAutorizaþiei de Construcþie) mã pot apucade treabã. Aceleaºi acte le-am trimis ºiInspectoratului de Stat în Construcþii (ISC- sediul judeþean), împreunã cu o copie aProgramului de Control al Calitãþii Lucrã-rilor. Taxa de începere a lucrãrilor este de

0,1% din valoarea estimatã a renovãrii,urmând ca pe parcursul execuþiei sã maiachit încã 0,7%, pe mãsurã ce construcþiaavanseazã. Trebuie plãtite la timp, cãcipenalizãrile sunt de 0,15% pe zi!

Am început deja cu... amplasareapanoului, un detaliu important, pentru cãnu vreau sã plãtesc nici o amendã. Pe obucatã mare de placaj am scris cu vopseadenumirea lucrãrii, beneficiarul, adicã eu,numele firmei arhitectului, datele deîncepere ºi finalizare a construcþiei ºi ammenþionat cã este o execuþie în regie pro-prie. De asemenea, am inscripþionat dataeliberãrii, numãrul ºi termenul de valabi-litate ale autorizaþiei de construcþie.

Una caldãScurt ºi la obiect

ASTÃZI, AM CREZUT CÃ-MI PIERDMINÞILE. În ultimele douã sãptãmâni,cât au îndepãrtat tencuiala exterioarã acasei, meºterii ºi-au fãcut treaba cu sâr-guinþã. Când veneam de la serviciu, vreopatru oameni încã ciocãneau în ziduri.Un vecin mi-a zis cã nu i-a vãzut stânddegeaba. E drept, ºi eu le dãdusem baniila timp, dupã fiecare zi de lucru. Dar,ºtiþi, la noi o minune care þine douã sãp-tãmâni e semn rãu.

Ieri, îl chemasem pe arhitect sã asiste lademararea consolidãrii. Anunþasem ºi uninginer de la un laborator sã ia o probã debeton. Dupã 28 de zile, proba respectivãva fi supusã unor teste, iar rezultatul tre-cut în aºa-numita �„Condicã de betoane�“.De fapt, pentru fiecare material folosit(oþel-beton, elemente de tâmplãrie, þiglãetc.) am nevoie de certificate de calitate.Nu-mi convine cã trebuie sã mã ocup detoate acestea, dar aºa mã asigur cã detali-ile proiectului sunt respectate. Una pestealta, execuþia în regie proprie mi s-a pãrutmai avantajoasã. Firmele de constucþii auniºte preþuri... Mã rog, au ºi ei cheltuieli(taxe, impozite, regie de ºantier etc.), darnici chiar aºa!

Ei bine, când am ajuns acasã meºteriimei dormeau la umbrã, lângã niºte sticlegoale de bere. ªeful lor - nicãieri, �„aveaniºte facturi de plãtit�“. I-am întrebat de cenu lucreazã ºi mi-au rãspuns angelici cãnu au ciment ºi cã sã le aduc eu. �„Cu ce

sã vã aduc, cã eu nu am maºinã de cãratmarfã?�“ �„Nici noi�“, au dat din umerirespectivii. I-am trimis acasã fãrã nici unban ºi �„le-am dat liber�“ trei zile, sã mãpot gândi dacã putem continua împreunã.Fir-ar sã fie de treabã! Mai bine caut ofirmã autorizatã. Dau toþi banii odatã, darnu mã doare capul. Au tot ce le trebuie ºipoate cã ei, lucrând cu cantitãþi mari demateriale, beneficiazã de reduceri. Iar cuderbedeii ãºtia n-am nici o garanþie, pen-tru cã n-am semnat nici un contract... Nuºtiu cum o scot la capãt.

Una receFãrã garanþie

SALVAREA MEA A FOST TOT�„MICA PUBLICITATE�“, unde amgãsit un alt anunþ prin care un inginerautorizat ca inspector de ºantier îºioferea serviciile pe bazã de contract.Disperat, am luat imediat legãtura cu elºi i-am descris situaþia în care mãaflam. Omul m-a liniºtit, dar mi-aexplicat foarte clar cã nu pot lucra înregie proprie decât dacã îmi angajez unspecialist ca el sau altcineva pregãtit îndomeniu, care sã-mi apere interesul înfaþa constructorilor ºi Inspectoratuluide Stat în Construcþii.

�„Ai avut noroc, pentru cã te puteaitrezi la sfârºit fãrã nici o garanþie cãmeºterii au respectat proiectul ºi caietulde sarcini. În plus, fãrã procesele ver-bale în fazele determinante sau ale lu-crãrilor ce devin ascunse (consolidare,reparaþii, instalaþii etc.) nu poþi întocmiCartea Tehnicã a construcþiei. Practic,fãrã semnarea documentaþiei de cãtreun inginer atestat la ISC, arhitect, exe-cutant ºi beneficiar, îþi va fi greu sã faciintabularea ºi recepþia casei.�“

Am stat de vorbã câteva ore, timp încare am aflat nenumãratele obligaþii ºiatribuþii ale inspectorului de ºantier,fapt care m-a luminat: nu va trebui sãmã ocup eu de transportul materialelorºi n-o sã fiu nevoit sã îi trag mereu demânecã pe meºteri. Iar aceºtia nu suntfete de pension...

Una caldãMâna destinului


insp

ecto

r d

e ºa

ntie

rjurnal de ºantier


NEAMÞ ADEVÃRAT INSPECTORULMEU! Stã cu meºterii cea mai mare partea timpului, dacã nu e plecat dupã materi-ale sau la bancã, sã scoatã bani pentrulucrare. Am aflat chiar cã noul meucolaborator mi-a verificat autorizaþia, sãvadã dacã nu sunt ceva probleme cu ea.A confruntat-o cu proiectul ºi a luat legã-tura cu arhitectul. Nu ºtiu ce au discutat,dar cred cã nu prea se �„înghit�“.

Am auzit cã nu de puþine ori cei doispecialiºti au pãreri contradictorii în ceeace priveºte anumite detalii din proiect.Aºa s-a întâmplat ºi în cazul meu! S-aucontrazis ba asupra unui zid interior careera prea mare sau prea mic, ba despretipul de material folosit pentru hidroizo-laþia fundaþiei... Acum îl simpatizez maimult pe inspector, mai ales când îl vãdcum îi recompenseazã pe lucrãtori �„lanormã�“ ºi numai dacã-i place execuþia.

Am încercat sã mediez acest mic con-flict, în speranþa cã rezultatul final va fiîn avantajul meu. �„Totuºi, la o primãvedere, cred cã vom avea cheltuieli cuvreo 30% mai mici decât dacã am fi

lucrat cu o firmã de construcþii�“, m-aconsolat inginerul. Oricum e prea târziusã modific proiectul, deoarece nu vreausã stau iar la cozi pe la primãrie ca sãschimb autorizaþia.

Iatã ºi principalul motiv al prietenieimele cu inspectorul: am semnat cu el uncontract. Trebuie sã respecte proiectul,detaliile ºi termenul de execuþie, sã-ºibatã capul cu autoritãþile ºi sã întocmescãtoate hârþoagele. Oricum, am ºi eu destu-le pe cap la birou. Arhitectul e cu ochii peel, cred cã abia aºteaptã sã-l prindã �„cumâþa-n sac�“, de exemplu o eroare de exe-cuþie de câþiva milimetri înseamnã o grã-madã de necazuri.

Am observat cã inginerul este foarteriguros cu materialele. Le cumpãrã doarpe cele agrementate ºi pãstreazã chitan-þele ºi certificatele de calitate. Dacã aparevreo problemã de execuþie, îi pune pemeseriaºi sã refacã totul. De mine nuprea mai are nevoie. Mã sunã doar sã mãîntrebe dacã am preferinþe pentru unmaterial sau altul. Oricum, grija mea ceamai mare este plata creditului!

Una caldã

Un adevãrat inspector

PE DE ALTÃ PARTE, mi-am dat sea-ma cã ºi cei care încheie contracte cusocietãþi de construcþii autorizate au ne-voie de un asemenea ajutor, deoarece ºiîn acest caz sunt posibile �„scãpãri�“ înceea ce priveºte cantitatea de armãturãdin beton, calitatea instalaþiilor, vopse-lelor ºi altele asemãnãtoare.

Dupã ce a vãzut proiectul ºi casa, amfãcut împreunã o primã estimare asumei de bani pentru toatã lucrarea,inclusiv plata meºterilor ºi retribuþialui. I-am promis un bonus de 10% dacãterminã în ºase luni, ca sã nu ne prindãiarna. �„Ar fi bine, pentru cã apar pro-bleme la realizarea finisajelor. Dacãîngheaþã, s-a zis cu ele!�“, a conchis ºiluând-o ca pe o provocare, s-a apucatde reorganizarea ºantierului. În CV-ulpe care mi l-a prezentat, am citit cã alucrat mult în Germania. Se vede dupãcum vorbeºte cu oamenii.

Apropo, a discutat cu meºterii ºi s-ahotãrât sã le mai ofere o ºansã. Reorga-nizarea m-a afectat ºi pe mine: m-a sfã-tuit sã-mi gãsesc altã locuinþã pe dura-ta ºantierului, aºa cã m-am mutat cutoatã familia la socri. Dupã atâta agi-taþie, azi am fost mai liniºtit, am pututmerge la servici fãrã sã stau cu gândulla problemele mele cu casa.

Una receDacã îngheaþã...

În seria de articole �„Versus�“ ne propunem sã vã pre-zentãm materiale pentru construcþii sau tehnologii uti-lizate în acelaºi scop în cadrul unei lucrãri. Veþi regãsiaici caracteristicile fiecãreia dintre ele, astfel încât sã

puteþi hotãrî în cunoºtinþã de cauzã care dintre acestease potriveºte cel mai bine dorinþelor dumneavoastrã.

versus

Polistirenexpandat sau extrudat?Î ncã de la început este necesar sã ºtiþi cã

aceste tipuri de polistiren nu mai sunt onoutate, fiind întrebuinþate pe scarã lar-

gã. Datoritã capacitãþii termoizolatoare(transfer termic scãzut), sunt folosite cusucces ºi la fabricarea diverselor ambalaje,casolete, pahare etc, cu scopul de a menþinetemperatura constantã a produselor ºi a pro-teja obiectele sensibile la ºocuri.

Grafitul sau aluminiul�„combinat�“ cu EPS-ul

Polistirenul expandat poate fi folosit laconstrucþiile noi ºi renovãri, fiind disponi-bil sub formã de panouri cu grosimi de la 1cm pânã la 10 cm. Este utilizat în primulrând la exteriorul clãdirii, dar ºi la acoperiº,tavan ºi încãlzire în pardosealã. Pentru unsistem de izolare termicã cu polistirenexpandat la exterior este recomandat a sefolosi plãci cu grosimea de 80 mm, dar înnici un caz mai subþiri de 50 mm, fiindgreºitã decizia de a �„economisi�“ prinreducerea grosimii plãcii de EPS. Laambele materiale densitatea influ-enþeazã pierderile de cãldurã.Producãtorii oferã izolaþii cu den-sitãþi diferite, aºa cã vã reco-mandãm sã aveþi grijã ce cereþi!Pentru termoizolarea faþadelor, esterecomandatã folosirea exclusivã apolistirenului expandat cu densitateade 15 (cel mai uzual) sau 20 kg/mc �–calitate recomandatã pentru faþadã.

Datoritã faptului cã este fabricat ºidepozitat în condiþii speciale, acest tip depolistiren este un material stabil, contrac-þiile lui fiind �„consumate�“ în totalitateînainte de punerea în operã. Pentru aîmbunãtãþi calitãþile termoizolatoare aleplãcilor din polistiren expandat, producã-torii �„avangardiºti�“ folosesc grafitul saualuminiul în tratarea materiei prime, rezul-tatul fiind un produs cu calitãþi termoizola-toare de excepþie, folosit atât la izolarea ter-micã a acoperiºurilor cât ºi a faþadelor. Înfuncþie de aplicaþia doritã sunt disponibileo multitudine de tipuri de EPS, cu densitãþi

de: 20 sau 30 kg/mcpentru termoizolarea par-

doselilor ºi teraselor sau pentru sistemelede încãlzire în pardosealã, 15 sau 20 kg/mcpentru termoizolarea la exterior a faþadelor,12 sau 15 kg/mc pentru izolarea termicãinterioarã (mansardãri, pereþi despãrþitori,intradosul planºeelor).

Concluziaspecialiºtilor canadieni

Una dintre proprietãþile materialului estede a încetini transferul vaporilor dinlocuinþã spre exterior. Tocmai de aceea este

recomandat un panou perforat pentru aîmbunãtãþi ventilaþia. Rezistenþa materialu-lui este de multe ori pusã sub semnul între-bãrii, mai cu seamã dacã tencuiala aplicatãpeste el are o greutate prea mare. În acestcaz termoizolaþia poate ceda, cu atât maimult cu cât este utilizat un adeziv slab cali-tativ sau neadecvat. Polistirenul nu îm-bunãtãþeºte rezistenþa structurii, dar nici nuo �„încarcã�“, datoritã greutãþii sale reduse.Presupunând cã achiziþionãm numai pro-duse de bunã calitate, izolaþia EPS poate fifolositã la pardoseli ºi ziduri. Practica ademonstrat cã acest tip de material face faþãcu succes ºi în cazul unei case amplasateîntr-o zonã cu umiditate crescutã. Ciupercile,


Una dintre cele mai facile modalitãþi de a menþine confortul uneilocuinþe este izolarea termicã. Fie cã vã gândiþi la cea interioarãsau exterioarã, a acoperiºului sau pardoselii, printre cele maiutilizate materiale pe care le veþi întâlni de-a lungul cãutãriidumneavoastrã sunt polistirenul expandat (EPS) ºi extrudat(XPS). Mulþi dintre noi le confundãm pentru cã ºtim prea puþinedespre ele. Ele ascund avantaje ºi dezavantaje, pe care vã sfã-tuim sã le luaþi în considerare când va trebui sã luaþi o decizie.

bacteriile sau mucegaiul nu îl afecteazã.Foarte mulþi constructori sunt de pãrere cãîntre placã ºi zid sunt create condiþii favo-rabile apariþiei mucegaiului.

Totuºi, dupã ce o comisie de specialiºtidin Canada a iniþiat un studiu pe aceastãtemã, teoria a fost pe deplin respinsã.Concluzia lor a fost cã permeabilitatea lavapori a materialului contribuie într-o oare-care mãsurã la echilibrul umiditãþii dinlocuinþã. Utilizarea acestui tip de polistirena devenit obiºnuitã în ultimii zece ani. Întimp ce preþul multor materiale pentru con-strucþii a fluctuat mult, costul EPS-ului arãmas constant. Odatã montat nu va creaprobleme estetice deoarece tencuiala nupermite asta. În ultima perioadã, benefici-azã de tot mai mult succes un sistem con-structiv bazat pe folosirea EPS-ului în roldublu: cofraj ºi termoizolaþie. Structura derezistenþã este asiguratã de panouri dinbeton armat turnate chiar în aceste prefa-bricate din polistiren. Utilizarea sistemuluireduce costurile construcþiei datoritã mon-tãrii lui rapide.

XPS-ul face pe �„durul�“Polistirenul extrudat are o reputaþie

solidã pentru fiabilitatea ºi rezistenþa supe-rioarã la efectele distructive ale naturii. Deobicei, principalul considerent în compara-rea termoizolaþiilor este capacitatea lor de aîmpiedica pierderile de cãldurã. Concret,vom lua în consideraþie fie rezistenþa latransfer termic (R) ce este mai eficientã cucât e mai mare, fie coeficentul de transfertermic (CTT) care trebuie sã fie cât maimic posibil. Însã, CTT-ul poate varia înfuncþie de caracteristicile de fabricare ºicondiþiile de utilizare.

Chiar dacã produsul are o anumitã valoa-re R sau CTT declaratã de producãtor, cutimpul, aceasta se poate schimba foarte

Datoritã caracteristicilor sale mecanice, placa depolistiren extrudat poate fi montatã la terase cusistem de izolaþie clasic sau inversat.

versu

sexpandat sau extrudat?

MisiuneaCASA 2/0522

Polistirenul extrudat din

aceastã imagine este prevãzut cu

canturi pentru ventilaþie, iar margi-

nile sunt realizate special pentru a

putea fi îmbinate cât mai exact.


Preþul conteazã?!Chiar dacã panourile din polistiren au

apãrut încã din anii �‘50, utilizarea lor pescarã largã a început prin �‘70. Vata mine-ralã este ºi ea o soluþie pentru termoizo-lare, dar necesitã un sistem special demontare. Datoritã spectrului larg defolosire, uºurinþei instalãrii ºi performanþeiîn exploatare, polistirenul reprezintã osoluþie potrivitã pentru termoizolareaelementelor de construcþie: ziduri (BCA,cãrãmidã, beton, lemn), pardoseli, terase,acoperiºuri, elemente de structurã.

Preþul conteazã deoarece, de obicei,spune multe despre calitate. Dacã aþiachiziþionat XPS la preþul EPS-ului, nutrebuie sã vã gândiþi cã aþi dat lovitura.Pentru cã aceastã �„loviturã�“ este descurtã duratã, iar pe termen lung com-plicaþiile vor fi �„lovitura de graþie�“.ªtiind cã cel extrudat este mai scumpdecât cel expandat, numai o deficienþãde calitate poate face ca preþul lui sã fiemai mic. De aceea, trebuie sã ºtiþi cã decele mai multe ori preþul XPS-ului estecel puþin dublu faþã de cel al EPS-ului.

Polistirenul expandat are de

obicei forme mai puþin elaborate

decât cel extrudat. Datoritã compo-

ziþiei EPS-ului, nu mai sunt necesare

canturi pentru ventilaþie.

mult. Dacã fabricantul nu ia în calcul acestlucru, dumneavoastrã veþi fi oarecumînºelat fãrã sã vã puteþi da seama. Nu depuþine ori, izolaþiile EPS care au o valoareR relativ mare la temperaturi normale, opierd odatã cu scãderea acesteia. Deficienþaeste rar întâlnitã la XPS-ul care are de obi-cei o rezistenþã mai mare la transfer termiccând scade temperatura. În cazul izolãriipardoselilor supuse la trafic, cea mai bunãalegere este fãrã îndoialã, polistirenulextrudat, datoritã duritãþii ºi rezistenþeimecanice cu mult mai bune decât EPS-ul.

XPS�„pal ºi prãfuit�“

Impermeabilitatea XPS-ului este netsuperioarã polistirenului expandat, reco-mandându-l pentru termoizolãri în mediiumede: fundaþii, socluri ºi terase inversate.Fluctuaþiile de temperaturã (sub ºi peste0OC) în prezenþa umiditãþii au consecinþenegative în cazul multor materiale pentruconstrucþii. Rezistenþa XPS-ului la ume-zealã, combinatã cu duritatea ºi elasticita-tea, fac din el un produs rezistent la

îngheþ/dezgheþ. Având o structurã celularãînchisã (spre deosebire de EPS), el nu arecapacitatea de a �„respira�“, fapt care nu îlrecomandã pentru termoizolarea exterioarãa faþadelor, chiar dacã CTT-ul este mai bundecât în cazul EPS-ului.

Este uºor de manevrat ºi disponibil într-ovarietate de dimensiuni, iar gradele diferitede duritate îl fac potrivit pentru anumiteaplicaþii. Trebuie menþionatã ºi rezistenþamai mare a lui comparativ cu EPS-ul laagenþi chimici precum: acizi, baze, alcoolºi vopsele bazate pe alcool, apã sãratã,ciment, asfalt etc. Totuºi, produsele ce auîn compoziþie petrol îl pot deteriora.

O placã de XPS expusã la soare, chiardacã îºi schimbã culoarea, devenind �„palãºi prãfuitã�“, nu-ºi va schimba simþitor valo-rile termoizolante. Cu alte cuvinte, sebronzeazã, dar nu face insolaþie. Noþiuneade a �„termoizola o casã�“ implicã nu doarizolarea unui element, ci un complex demãsuri. De aceea, cele douã tipuri de polis-tiren nu se exclud, ele fiind comple-mentare. Sperãm cã vã vor fi de folos infor-maþiile pe care le-aþi aflat din acest articolatunci când veþi lua decizii sau veþi discutacu vânzãtorul ori meºterul.

eco

no

mie

&co

nfo

rt

advertorial

T otalitatea pereþilor exteriori alcãtuiescsistemul anvelopã al clãdirii. Termo-izolarea acestora este o necesitate, cu

atât mai mult cu cât normele europene, darºi cererea de pe piaþa materialelor pentruconstrucþii, nu mai acceptã o locuinþã mod-ernã fãrã acest tip de îmbunãtãþiri.

Când discutãm despre termoizolareaunei clãdiri, fie ea veche sau nouã, trebuiesã þinem cont de mai mulþi parametri, curol esenþial în ceea ce priveºte funcþionali-tatea ºi aspectul ei, ºi anume confortul ter-mic, rezistenþa în timp ºi rezistenþa la foc.

De-a lungul timpului, au fost testate di-verse soluþii de termoizolare pentru pereþiiexteriori ai clãdirilor, fie prin folosireaunor materiale pentru construcþii cu pro-prietãþi termoizolante ºi capacitate portan-tã, fie prin placarea pereþilor exteriori cumateriale izolante termic. Cea mai bunãsoluþie s-a dovedit a fi placarea cu acest tipde materiale, mai exact acoperirea cu unstrat de protecþie. Sistemul cel mai eficienteste cel care foloseºte polistirenul expan-dat, care este foarte uºor ºi are proprietãþitermice deosebite în comparaþie cu cele-

Sistemul de termoizolaþie

Zidãrie

Adeziv pentru polistiren Ceresit CT 85 (consum cca. 4-5 kg/m2 )

Plãci de polistiren expandat EPS 15

Dibluri de fixare (6-8 buc/m2)

Masã de ºpaclu Ceresit CT 85 (cca. 2,0 kg/m2 )

Plasã din fibrã de sticlã (cca. 1,1 m2/m2 )

Ceresit CT 85 (cca. 2,0 kg/m2 )

Vopsea-grund Ceresit CT 16 (cca. 0,3 l/m2 )

Tencuialã decorativã Ceresit

Schema sistemului de termoizolaþie Ceresit VWS

În urma unor studii realizate de

specialiºti, a fost demonstrat

faptul cã cea mai mare parte a

cãldurii unei clãdiri se pierde prin

pereþii exteriori. Consecinþa acestui

fenomen este necesitatea asi-

gurãrii confortului locatarilor prin

îmbunãtãþirea calitãþii zidãriei.

lalte materiale termoizolante. Mai multdecât atât, este ignifug ºi se încadreazã înclasa de rezistenþã la foc C1.

Unul dintre sistemele de termoizolaþieexistente, care se diferenþiazã prin calitateamaterialelor de alcãtuire, este CeresitVWS, aparþinând companiei HenkelBautechnik România. În componenþa aces-tuia intrã: polistirenul expandat, adezivulpentru polistiren Ceresit CT 85 (utilizat ºila înglobarea plasei cu fibrã din sticlã),plasã cu fibrã din sticlã (greutate de160g/mp), amorsa Ceresit CT 16. Termo-sistemul cuprinde ºi tencuielile decorativeacrilice Ceresit CT 60, 63 ºi 64, alãturi detencuiala de soclu Ceresit CT 177. Pelângã toate acestea, mai sunt disponibileelementele auxiliare, cum ar fi profilele defixare ºi diblurile de siguranþã. Rolul prin-cipal în estetica unei clãdiri îl joacã faþada,ºi în special finisajul acesteia, care implicãatât culoarea, cât ºi aspectul stratului final.Tencuielile decorative Ceresit sunt dispo-nibile în 163 de nuanþe cu 3 modele destructurare.

Din punct de vedere al calitãþii oferite,compania Henkel Bautechnik dispune depropriul laborator de cercetare-dezvoltare,unde sunt efectuate toate încercãrile derezistenþã ºi sunt verificate toate condiþiilepe care trebuie sã le îndeplineascã siste-mul. Dintre probele uzuale efectuate, celemai relevante sunt încercãrile de aderenþã

pentru adezivul Ceresit CT 85, cele derezistenþã la îngheþ-dezgheþ ºi la ºocurimecanice. În ceea ce priveºte aspectul finalal faþadei termoizolate cu acest sistem,sunt realizate teste de rezistenþã a culorii ºiaspectului în timp.

Datoritã acestor trãsãturi, Ceresit Termo-sistem VWS poate fi aplicat pe ziduriletuturor tipurilor de construcþii, fie cã suntnoi sau în curs de renovare, case particu-lare sau blocuri de locuinþe. CompaniaHenkel Bautechnik prevede o duratã deviaþã a termoizolaþiei de 30 de ani. Oasemenea investiþie va fi amortizatã în treiani, doar prin economisirea energiei ter-mice, iar calitatea superioarã a finisajelorvã va da cu adevãrat sentimentul cã locuiþiîntr-o casã nouã, cu mult mai confortabilã.

pentru faþade

Ceresit VWS

MisiuneaCASA 2/0526

O baie de vis poate deveni realitate!

Pentru ca la sfârºitul lucrãrilor baia dumneavoastrã

sã arate ca cea prezentatã de noi, urmaþi pas cu

pas sfaturile detaliate în acest articol!

O perspectivã schimbatã complet: privind dinsprecadã avem o priveliºte deosebitã asupra parava-nului duºului, în spatele cãruia se gãseºte inte-grat spaþiul pentru vasul toaletei. Uºa din stânga conduce în dormitor.

Camera dumneavoastrã de baiepoate fi �„originalã�“!

baie la cheie

Baia de visBaia de vis


O bunã perioadã de timp,ideea acestei amenajãri ne-

obiºnuite a bãii, pe care v-oprezentãm în articolul de faþã, arãmas numai la stadiul de pro-iect. Designerul nostru a avutgrijã sã o dezvolte într-un con-cept general pentru ca, dupã oîndelungatã fazã de execuþie, sãdevinã realitate. Însã dumnea-

voastrã, dragi cititori ai revisteinoastre, nu trebuie sã aºteptaþiatât de mult. În acest materialvã oferim o prezentare com-pletã a modului în care baiadumneavoastrã poate fi schim-batã în întregime, devenind unpunct de atracþie al locuinþei.ªi, datã fiind complexitateadeosebitã a amenajãrii, am de-

1Pe soclul din beton amaºezat cadrul metalic pentru

peretele din sticlã. Am lãsat unspaþiu între ramã ºi tavan.

2Pentru a putea zidi ºi peverticalã peretele boltit,

am fixat suporþi din lemn cuajutorul unor coliere cu ºurub.

Pentru furnizarea apei calde ne-am decis sã folosim un boilercu flux continuu. Acesta va fi sus-pendat în spatele peretelui des-pãrþitor din dreapta cãzii. (Vezifoto mare.) Din motive ce þin detehnica de instalare, am ales unmodel electronic. Datoritã reglãrii

complet electronice a alimentãriiºi debitului de apã, afiºajului li-zibil ºi a telecomenzii rezistentela apã vã puteþi bucura de unconfort maxim. În felul acesta,aveþi posibilitatea de a introduceîn memoria dispozitivului patrutemperaturi diferite.

Soluþie pentru apã caldã

pas cu pas

pa

s c

u p

as

baie la cheie


cis sã vã explicãm pas cu pascum puteþi realiza fiecare lucra-re în parte. În plus, aºa cum v-amobiºnuit deja, fiecare momentimportant al lucrãrii e însoþit defotografii explicite ºi detaliate.

Despre ce este vorba? Înprincipal, avem în vedere douãdomenii marcante ºi distincte.Astfel, pe de o parte vom con-strui cu cãrãmizi din sticlã ocamerã de duº rotundã, iar pede altã parte, o structurã indi-vidualizatã ºi originalã pentrucadã. De asemenea, pe lângãaceste douã aspecte, vã maiprezentãm ideea unei amenajãrisimple, dar de un efect maxim:o pardosealã �„simpaticã�“ ºideosebitã. Ceea ce vã propu-nem de fapt este sã �„îndrãzniþi�“

sã visaþi ºi - de ce nu - sã puneþiîn practicã o amenajare neobiº-nuitã a bãii dumneavoastrã, încare fiecare element constitutivsã aibã importanþa sa în am-bianþa încãperii.

Coloane masivedin cãrãmizi mate

Camera de duº are aspectulunei coloane semicirculare des-chise spre unul din pereþiicamerei. Construitã cu ajutorulunor cãrãmizi din sticlã drep-tunghiulare aºezate pe cant, eacontrasteazã estetic cu bandade luminã a toaletei de serviciu,la realizarea cãreia am folosittot cãrãmizi din sticlã, dar de

4Rosturile de îmbinare au fost umplute con-comitent cu aºezarea cãrãmizilor. Barele ver-

ticale de armare asigurã stabilitatea peretelui.

9Dacã realizaþi rosturi exacte ºi un cadru metalic adecvat, între ultimul rând de cãrãmizi ºi acesta se va forma un rost

asemãnãtor celorlalte, care va fi umplut la rândul sãu cu mortar.8

Uneori e utilã îndreptarea cãrãmizilor aºezate strâmb cu unciocan din cauciuc. Aveþi grijã sã nu deplasaþi cãrãmizile de

sub ele. Pont: aºteptaþi din când în când întãrirea celor montate.

10Dupãîntãrirea

definitivã amortarului pen-tru zidãrie, amîndepãrtat com-plet resturile ºimurdãria de pecãrãmizi cuburetele desârmã. Apoi aurmat rostuireade suprafaþã,pe care aici...

3Primul rând de cãrãmizi a fost aºezat pe unpat de mortar. Asiguraþi-vã cã marginile

superioare ale cãrãmizilor sunt aliniate perfect.

Din secretelemeºterilorCurbã martorÎn cazul nostru, paravanul cucãrãmizi din sticlã trebuie sã aibão suprafaþã netedã ºi corect alini-atã. Pentru a controla forma ºi ao putea îmbunãtãþi, vã recoman-dãm sã folosiþi un ºablon debitatîn arc cu secþiune dreptunghiu-larã (fâºii, PFL etc.).


data aceasta pãtrate. Am optatpentru utilizarea celor drep-tunghiulare în cazul pereteluiduºului pentru cã redau foartebine atât forma rotundã, cât ºicurba destul de strânsã nece-sarã. Cât despre culoareacãrãmizilor mate, ne-am hotãrâtsã folosim o nuanþã de albastrudeschis, cu scopul de a subliniacât mai bine tema acvaticã pro-prie acestui spaþiu.

Pentru a creea o senzaþie deprospeþime ºi lejeritate în aceas-tã încãpere, rosturile de supra-faþã ale peretelui nostru din sti-clã au fost umplute cu un mate-rial alb. De fapt, aºa cum veþiputea observa în continuare, amaplicat douã straturi de rosturi,unul de bazã ºi celãlalt din raþi-

uni estetice, deoarece albul ros-turilor produce un efect opticfoarte plãcut lângã albastruldeschis al cãrãmizilor.

Dupã ce am finalizat peretelecabinei de duº, am continuat cuamenajarea interiorului aces-teia. Prima de care ne-am ocu-pat a fost pardoseala, care ulte-rior trebuia sã fie la acelaºinivel cu pardoseala din restulbãii. Pentru început, am turnatîncã un strat de ºapã, pe carel-am modelat în aºa fel încât sãputem obþine panta corespunzã-toare spre sifonul central mon-tat în pardosealã.

Pentru ca în final absoluttotul sã fie impermeabil la apã,am acordat o mare importanþãetanºãrii pardoselii, pereþilor ºi

5În rosturile orizontale am aºezat armãturã.Bucãþile din lemn fixate cu sârmã conferã sta-

bilitate peretelui, pânã la întãrirea mortarului.6

Iatã cum este ancoratã armãtura orizontalãde cea verticalã. Ea pãtrunde în interiorul

cadrului metalic U, fiind acoperitã cu mortar.7

La rostuire, materialul exce-dentar a fost îndepãrtat,

rostul fiind compactat ºi netezit.

12În interi-orul

cabinei de duºam procedat lafel. Dar aici,specialiºtiinoºtri au prefe-rat sã efectuezeîncã o impreg-nare a întregiisuprafeþe, pen-tru a obþineimpermeabilitatela apã ºi pentruca peretele sãpoatã fi întreþi-nut ºi curãþatcât mai uºor.

11...am optat sã vopsim cu alb. Deoarece rosturile gri nu ajungpânã la muchiile cãrãmizilor din sticlã, am umplut spaþiul

rãmas cu un material de rostuire mai fin, de culoare albã.

pa

s c

u p

as

baie la cheie


mai ales a zonelor de racordare.Aceastã problemã a putut firezolvatã uºor prin folosireaunei folii izolatoare cu aplicareumedã, unor corniere din mate-rial plastic ºi a unor manºete deetanºare pentru accesorii ºiracordãri. În plus, prin utiliza-rea materialelor amintite mai

sus, aceste lucrãri pot fi reali-zate pe cont propriu, fãrã aapela la ajutorul unui specialist.Aspectul este foarte importantîntr-o economie atât de �„func-þionalã�“ ca a noastrã.

Am ajuns astfel ºi la momen-tul în care trebuia sã ne ocupãmde separarea instalaþiei de ali-

mentare cu apã caldã de cea dedistribuþie a cãldurii. Am ho-tãrât sã aducem o îmbunãtãþireºi în acest domeniu, construindo nouã instalaþie de încãlzire ºidistribuþie. Astfel, pentru nece-sarul de apã caldã am instalatun boiler cu flux continuu, carealimenteazã direct cele douã

1Rãmânem tot în interior. Am amplasat ºi fixatgura de scurgere în funcþie de cota finalã a

pardoselei. Panta acesteia a fost conceputã...2

...dinspre conturul marginal al cabinei deduº cãtre sifonul central. ªapa este încã

maleabilã ºi trebuie sã aibã o pantã de 2 grade.

6ªi dacã încãperea e cãptuºitã cu plãcidin gips-carton pentru spaþii umede,

etanºarea suprafeþelor este un avantaj.7

Dupã aºezarea þesãturii (vezi foto 3), am acoperit-oatent cu folia fluidã, pe care am aplicat-o apoi de

douã ori cu rola pe toatã suprafaþa pardoselii.

3Dupã netezirea ºi întãrirea ºapei, ametanºat scurgerea de jur împrejur cu o

þesãturã specialã contra fisurãrii.4

Aplicarea foliei fluide a început prin vopsirea com-pletã a benzilor de corniere flexibile pentru etan-

ºare montate pe conturul marginal al cabinei de duº.5

ªi în jurul racordurilor cetrec prin tencuialã am

montat manºete de etanºeizareprefabricate. Peste acestea amaplicat apoi un material plasticfluid cu ajutorul unui ºpaclu.

Din secretelemeºterilorBenzi de etanºarePentru ca benzile de etanºare alecornierului sã urmãreascã formacurbã, tãiaþi-le pânã la jumãtatepe latura de pe pardosealã. Aºa,pot fi aplicate circular, fãrã cute.

vase de toaletã, chiuvetele, du-ºul ºi cada. Conductele de ali-mentare cu apã, precum ºi þevi-le aferente instalaþiei de încãl-zire au fost aºezate direct pepardoseala brutã din beton.Însã, înaintea respectivei ope-raþiuni, þevile au fost cât maibine izolate.

Pardosealã din douãstraturi de ºapã

Urmãtorul pas a fost sã neocupãm de pardosealã. Amdecis sã utilizãm o structurãformatã din douã straturi deºapã. ªi aici specialiºtii noºtriau avut iniþiative lãudabile. Eiau realizat mai întâi o suprafaþãde bazã orizontalã cu ajutorulunei pompe de mortar ºi a unuiaparat de nivelare. Avantajul

pa

s c

u p

as

baie la cheie


acestui procedeu este micºora-rea timpului necesar execuþieilucrãrii de care ne-am apucat.

Astfel, dupã aplicarea primu-lui strat de ºapã, pardosealapoate fi prelucratã pentru urmã-toarele operaþiuni dupã o sin-gurã sãptãmânã. Dacã am fioptat pentru o ºapã mai înaltãdin ciment, compusã dintr-unsingur strat, ar fi trebuit sãaºteptãm nu mai puþin de... 4(patru) sãptãmâni. Aºa cã amhotãrât sã subîmpãrþim înãl-þimea totalã necesarã în douãstraturi, pe care urma sã le exe-cutãm în douã etape distincte.Dupã întãrirea primului strat ºiaplicarea unuia intermediar dinhârtie Kraft, a fost turnatã ceade-a doua ºapã, pânã la cotafinalã a pardoselii.

Amenajarea pe care v-o pro-punem de data aceasta estepuþin neobiºnuitã, deoarece

peste acest ultim strat de ºapãnu mai urmeazã a fi aplicat, caîn alte cazuri, stratul de uzurã(gresie, ciment, mozaic etc).Tot ce mai trebuie fãcut estepur ºi simplu sã vopsim directpardoseala obþinutã. Nu-i aºacã este ceva deosebit?

�„Paºi�“ estetici pe suprafaþa albã

În cea de-a doua ºapã au fostprevãzute de la început spaþiilibere din loc în loc, pentru aputea fi montate ulterior tra-

versele estetice din lemn ce aurolul unor �„indicatoare de di-recþie�“. Când am fost nevoiþi sãalegem culoarea acestora amþinut cont de nuanþa închisãfolositã la tâmplãria din lemn aferestrelor. Mai mult, suprafe-þele din lemn pe care a fost apli-

Sfatul nostruCu scopul de a obþine uncontur perfect al plãcilor dinlemn tãiate în forma �„paºilorestetici�“, puteþi utiliza omaºinã de frezat pentruretuºare. Profesioniºtii con-struiesc mai întâi un ºablon.

Sfatul nostru

1În baia noastrã e încã ºantier. Conductele deapã caldã stau neacoperite pe pardoseala din

beton. Mai avem multe de fãcut. Veþi vedea!2

Dupã aplicarea benzilor de etanºare pe margine ºi a foliei protectoare fluide,începem realizarea primului strat de ºapã. Acest strat suport spumos a fost tur-

nat pânã la înãlþimea prestabilitã cu ajutorul unui furtun ºi a unei pompe.

3ªapa este poroasã, termoizolantã, maiuºoarã ºi ieftinã decât cea din ciment. Dupã

compactare, rezultã o suprafaþã netedã, pe care...4

...am aplicat hârtia Kraft acoperitã cu unstrat absorbant. Astfel, primul strat de ºapã

nu va prelua deloc umiditate de la urmãtorul.

5Pentru a hotãrî unde ºi cum vom monta tra-versele artizanale, am testat mai întâi poziþia

acestora cu ajutorul unor bucãþi de polistiren.6

În final, cel de-al doilea strat de ºapã a fostturnat în jurul bucãþilor de polistiren, fiind

nivelat cu atenþie pânã la înãlþimea acestora.


cat baiþ de culoare închisã ºi lacrezistent la apã, au generat unefect extraordinar, prin con-trastul cu suprafaþa albã ºi matãa pardoselii. În legãturã cuacest aspect, trebuie sã reþineþicã traversele au o funcþie este-ticã, nefiind niºte praguri decare sã vã împiedicaþi prin casã.Tocmai de aceea, am poziþionatîn prealabil elemente din polis-tiren, decupate în forma doritã,care au fost înglobate în ºapaturnatã ulterior. În acest mod,am putut obþine înãlþimea exac-tã ºi forma corespunzãtoare,fãrã a murdãri traversele dinlemn. În plus, am putut probapoziþia în care urma sã aºezãm�„paºii�“ estetici, pentru a obþineun efect optic maxim.

7Am montat de probã �„paºii�“,pentru a corecta inexactitãþile.

La prima vopsire a pardoselii, mar-ginile lor au fost protejate cu folii.

8Apoi am lipit o folie ºi pe su-prafaþa �„paºilor�“. Dupã obtu-

rarea rosturilor cu material acrilic,am vopsit pardoseala a doua oarã.

9Am curãþat �„paºii�“ (maiales în zona de contact cu

pardoseala), ºi am aplicat apoipeste ei un lac rezistent la apã.

10Am mai retuºat parþial ºi marginile pro-tejate cu folii. Cu o pensulã finã am

aplicat un baiþ acaju, rezistent la zgâriere.11

Pe suprafaþa �„paºilor�“ au fost aplicate douãstraturi de lac rezistent la apã. Dupã prima

aplicare ºi uscare, vã recomandãm o ºlefuire.

Într-o succesiune jucãuºã, urmele pornesc dinspre dormitor în direcþia cãzii. În fotografia de mai sus, puteþi remarca ºi �„asortarea�“ rândurilor de cãrãmizi din sticlã din baia de serviciu cu paravanul duºului.

Din secretelemeºterilorMontarea �„paºilor�“În ºapã au fost create locaºuricu ajutorul bucãþilor din polis-tiren. Trasaþi forma acestora pebucãþi din lemn ºi apoi decu-paþi-o. Dacã grosimea lemnuluinu corespunde adâncimii,aºezaþi dedesubt bucãþele dinlemn. �„Paºii�“ vor putea fi lipiþiulterior cu spumã de montaj.

pa

s c

u p

as

baie la cheie


Iatã cum amenajarea camereide baie, pe care v-o prezentãmîn acest articol, a ajuns la punc-tul principal. În centrul bãii afost prevãzut spaþiul pentrucadã. ªi în cazul acestuia amfolosit procedeul descris anteri-or, care constã în aplicarea înºapa fluidã a unor plãci pre-comprimate cu dimensiuniledorite pentru cadã. Dat fiind cãîncã nu ne apucasem de treabã,în acel moment am avut posi-bilitatea de a alege ampla-samentul cãzii dupã plac.

Am avut toatã libertatea dealegere ºi în ceea ce priveºteînãlþimea finalã a cãzii noastre,singurul aspect care a fost sta-bilit în prealabil fiind poziþiaoblicã a acesteia în cadrul bãii.Designerul nostru îºi propusesesã punã în valoare cada, nu s-oaºeze pur ºi simplu în mijloculîncãperii. ªi trebuie sã recu-noaºtem cã a reuºit foarte bine.Ideea sa a fost sã realizãm unfel de �„sculpturã�“ în jurul ei. Pede o parte, aceasta i-ar fi oferitun aspect �„voluminos�“, iar pede alta ar fi asigurat ºi loculideal pentru cele douã chiuvete.Însã, dacã din punct de vedereteoretic rezolvasem problema,rãmânea punerea ei în practicã.

Cum era firesc, ne-am între-bat ce materiale putem folosipentru realizarea acestei �„sculp-turi�“. Soluþia salvatoare a venittot din partea designerului nos-tru, ea constând în utilizareaunor plase modelabile dinmetal, care puteau fi lucrate ºitridimensional. Aºa cum puteþivedea în fotografiile alãturate,propunerea sa a fost într-adevãrdemnã de toatã lauda din toatepunctele de vedere.

O �„sculpturã�“ din plasã metalicã

În cazul nostru, împletiturade sârmã a servit la modelareastructurii suport pentru mode-larea unei cãzi interesante. Þe-sãtura de sârmã, precum ºi ma-sa de ºpaclu specialã au jucatun rol de stabilizare a suprafe-þei (care a cãpãtat rezistenþã înansamblu). Soluþia a fost bunã

2...sã fie situatã puþin mai sus. De aceea, amcâºtigat câþiva centimetri pe înãlþime prin

turnarea unui material de ºpãcluit.

9...plãcii pentru chiuvete sã nu parã colþuroa-sã, am realizat o muchie bombatã folosind un

furtun. În privinþa modelãrii, aveþi toatã libertatea.10

Plasa maleabilã a fost fixatã cu o masã deºpaclu specialã, cu întãrire foarte rapidã.

(pulbere + lichid de preparare).

5Acest corp îºi menþine stabilitatea prin lipireaelementelor sale cu adeziv pentru faianþã.

Iatã placa ºi cele douã decupaje circulare.6

În decupaje urmeazã sã fie montate ulteriorchiuvetele. Structurile concave au fost

�„cãptuºite�“ cu plase modelabile din metal.

1Este momentul sã ne ocupãm de amplasareaºi amenajarea cãzii. În aceastã imagine se

vede locul pregãtit pentru cadã. Cada trebuia...


ºi datoritã faptului cã �„sculp-tura�“ brutã astfel obþinutã aputut fi vopsitã apoi separat derestul elementelor componente.

Totuºi, ne veþi întreba cumam realizat în detaliu aceastãtransformare a cãzii? Atunci,haideþi sã detaliem cum amfãcut! Întâi am �„îmbrãcat�“ unadin laturile lungi ale cãzii pecirca douã treimi cu plãci dinpolistiren dur. Spre unul dincapete, elementul constructiv afost înãlþat treptat, lãþit ºi mod-elat astfel încât acolo sã poatã fiamplasate cele douã chiuvete.

Partea rãmasã liberã a cãzii afost închisã cu un perete lateraldin lemn, mai mic decât bordu-ra cãzii ºi uºor retras spre inte-rior. Forma sa a fost aleasã înaºa fel încât sã se alipeascã fãrãîmbinare ºi apoi sã se racordezelin la sculpturã. E vorba de faptde o structurã foarte simplã,compusã dintr-un capac, oplacã de bazã ºi niºte scândurisimple din lemn aºezate verti-cal între acestea, dar carereuºeºte sã creeze un efectabsolut extraordinar.

Pentru vopsirea acestei struc-turi din lemn, am mizat din noupe contrastul între nuanþeledeschise ºi cele închise. Întrea-ga �„sculpturã�“ a fost realizatãîn alb �– ca ºi suprafaþa par-doselii �– iar pe reperele dinlemn am aplicat un baiþ înaceeaºi nuanþã închisã ca la�„paºii�“ estetici.

4Tot din plãci acoperite cu ciment amrealizat ºi elementul ascendent ce a-

coperã corpul racordat la rotunjimea cãzii.

3Aici puteþivedea

cum am con-struit uneºafodaj cuplãci stabiledin polistiren.O placã rigidãspongioasã(cu grosimeade 5 cm)acoperitã cuciment va fiutilizatã casuprafaþãplanã pentruchiuvete.

11De asemenea, marginile pot fi rigidizateprin suprapunerea unor bucãþi ale plasei

metalice maleabile. Iar acolo unde mai târziu...

7Tot cu plase metalice am realizat unele detaliiestetice în sculptura cãzii, precum acest locaº

pentru aºezarea unui vas cu flori (vezi ºi foto 23).8

Plasa portantã a fost fixatã pe structura brutãcu tecsuri, însã pe alte materiale poate fi

înºurubatã ori lipitã cu adeziv. Pentru ca marginea...

12...vor fi amplasate racordurile pentru chiu-vete, am fixat cu ºuruburi scânduri din

lemn prevãzute cu gãuri (vezi foto 10). Ele au fostacoperite cu grãtare metalice ºi apoi ºpãcluite.

pa

s c

u p

as


Salatiere pe post de chiuvete

În fine, cea mai interesantãidee de amenajare a bãii am

pãstrat-o pentru final: chiuve-tele noastre sunt din... lemn.Pentru a conferi bãii noastre unaer plin de originalitate ºi stil,nu era suficientã doar o ampla-sare de efect a chiuvetelor. Se

impunea ca ºi forma acestora ºi�– de ce nu �– materialul din careerau confecþionate sã fiedeosebite. Aºa cã am optat pen-tru douã salatiere autentice, dinlemn netratat ºi fasonate, pe

care le-am transformat în chiu-vete. Însã, pentru ca acestea sãfie ºi funcþionale, a mai fostnevoie sã montãm un sifonetanº de pardosealã, pentrufacilitarea scurgerii apei.

13Cu scopul de a rigidizacât mai bine zonele

pereþilor subþiri ai structurii dinjurul cãzii, am îndepãrtat dinnou cada, pentru a putea fixaplase metalice ºi pe interior.Abia dupã ce am finalizatfixarea lor, am trecut laºpãcluirea atentã a întregiisuprafeþe.

20Întregul element constructiv a fost bãiþuit în aceeaºi nuanþãpe care am folosit-o ºi la �„paºii estetici�“. Scândurile frontale

au fost montate cu rosturi între ele, spre a da un plus de efect.21

Dat fiind cã structura din lemn se aflã în imediata vecinã-tate a cãzii, am aplicat ºi peste aceast element constructiv

douã straturi de lac, pentru a proteja lemnul de stropii de apã.

16Pas cu pas, suprafaþa a fost acoperitã în întregime cu masa deºpaclu. Urmãtoarele operaþiuni care trebuie realizate sunt

corectarea ºi netezirea zonelor care prezintã imperfecþiuni.

17În final, a venit

ºi rândul vopsirii.�„Sculptura�“ am

hotãrât sã fie albã,asemeni pardoselii.Dupã ce am aplicatdouã rânduri de lacacrilic, am trecut laurmãtoarea parte aamenajãrii noastre,

adicã la...

baie la cheie


14În ima-ginea

alãturatã puteþivedea un stadiuintermediar al�„sculpturii�“ cãzii.Pentru a puteaobþine o formãindividualizatã a acesteia, amcurbat marginiledinspre podea.

22Am utilizat acelaºi procedeu ºi la salatie-rele din lemn care, dupã gãurire, ºlefuire,

vopsire ºi etanºare, sunt adecvate scopului propus.

18...structura din lemn ce încadreazã cadape cealaltã laturã: un capac arcuit din

lemn pe care am montat vertical niºte scândurele.

19Acelaºi ansamblu vãzut din spate. Scândurile frontale aufost prinse cu ºuruburi în corniere (sus ºi jos). Cei trei mon-

tanþi din lemn fasonat ajutã la rigidizarea structurii.

15Lucrãrile de finisare, care necesitau precizie ºi migalã, aufost executate încet, cu o þesãturã din sârmã ºi o masã de

ºpaclu mai fluidã, prin adãugarea unei substanþe care întârzie priza.

23Aºa aratã în final �„sculptura�“ cãzii. Combi-naþia alb-maro este fascinantã ca formã ºi

efect. Remarcaþi aºezarea elegantã a chiuvetelor.

Din secretelemeºterilorLocaºul chiuvetelorChiuvetele trebuie înglobate per-fect în sculptura cãzii.Truc: Chiuvetele au fostîmpachetate în folie de protecþieºi presate ca model în masa deºpaclu umedã, pentru a obþine oformã exactã. Astfel, ele vor staulterior perfect în concavitate.

MisiuneaCASA 2/0538

Lac sã fie, cã broaºte...

Lac sã fie,cã broaºte...

vara în curte


C a introducere, vom face o micã preci-zare: ne vom referi în cele ce urmea-zã la amenajarea unui iaz, care diferã

considerabil de instalarea unei piscine. Esteºi firesc, întrucât destinaþiile celor douãsunt cu totul altele. Iazurile realizate cumateriale clasice (beton ºi piatrã) sau sin-tetice au în primul rând un rol estetic. Deaceea, nu vã sfãtuim sã vã scãldaþi în ele,pentru cã s-ar putea sã le distrugeþi ºi chiarsã vã �„împroprietãriþi�“ cu o boalã de piele.Altfel, e greu de spus cã ne-am putea rãcoriîn apropierea unei asemenea amenajãri,dacã nu este prevãzut cu o cãdere de apã câtde micã. Dar sã nu cãutãm �„nod în papurã�“ºi sã contãm pe efectul lor vizual. În plus,construcþia presupune lucrãri dintre celemai simple ºi mai puþin costisitoare. Tot înceea ce priveºte aspectul, trebuie sã existeo corelare între aria lacului ºi adâncimealui. Pentru o suprafaþã de 3-5 mp, reco-mandãm o adâncime maximã de 60-80 cm,iar pentru 5-15 mp, nu vom depãºi un nivelal apei de un metru.

Spre deosebire de un lac natural, care arede regulã izvoare subterane sau beneficiazãde nivelul înalt al pânzei de apã freaticã,iazul nostru artificial trebuie etanºeizat, alt-fel, în câteva ore, se scurge toatã apa înpãmânt. Firmele specializate vã pun ladispoziþie douã sisteme de amenajare,ambele având în vedere evitarea pierderilorde apã. Primul dintre ele, asemãnãtor cu omicã piscinã, e compus dintr-un bazin dinmaterial plastic armat cu fibrã din sticlã. Deregulã, are aspectul unor trepte, cu scopulde a-i da diverse întrebuinþãri: cultivareamai multor specii de plante de apã saucreºterea peºtilor.

Unii specialiºti ne asigurã cã în iazurileadânci, de peste un metru, peºtii de prove-nienþã autohtonã pot rãmâne peste iarnãfãrã probleme. În caz cã vã propuneþi sãmontaþi un asemenea recipient de dimen-

siuni mici (maximum 1.000 litri) ºi vreþi sãeconomisiþi bani, nu apelaþi la un escava-tor. Puteþi sãpa singuri groapa în câtevaore, cu condiþia sã aveþi o cazma ºi, cât decât, condiþie fizicã.

Iazuri... înfoliateO altã variantã este cãptuºirea gropii cu o

folie din PVC, polietilenã sau cauciuc, aºe-zatã pe un pat de nisip. Puteþi achiziþionaiazuri �„la pachet�“ care nu costã mai multdecât... o folie. Dimensiunile nu constituieo problemã, întrucât materialele geosinte-tice sunt fabricate în role cu lãþimi de pânãla 6 m, dar, la nevoie, existã ºi metode desudare care dau continuitate acoperirii.

Aceastã metodã este utilizatã pe scarãlargã la cãptuºirea lacurilor artificiale mariºi a gropilor pentru deºeuri, fiind apreciateîn mod special de ecologiºti. În ceea ce pri-veºte grosimea foliei, aceasta este cu atâtmai importantã cu cât vã doriþi un iaz maiadânc. Astfel, pentru un nivel al apei depeste 1,5 m, este necesar un strat de poli-etilenã de cel puþin 1,5 mm. Sfatul nostrueste sã nu le verificaþi rezistenþa. Puteþi pãºipe ele, dar nu cu niºte pantofi cu toc!

Avantajul tuturor acestor materiale estecã, în afarã de buna lor �„comportare�“ lafactori mecanici ºi chimici, au o duratã deviaþã relativ lungã (circa 50 de ani, câteo-datã chiar ºi 100 de ani). Dacã apelaþi la ofirmã specializatã, aceasta vã va putea oferinu numai un luciu de apã, ci ºi o serie dedecoraþiuni care vã vor face sã credeþi cãlacul e acolo de pe vremea bunicilor.

În acest caz, costurile nu depind decât înmicã mãsurã de suprafaþã ºi mai degrabã destandardul amenajãrilor. Dacã o arie totalãde 140 mp (dintre care 100 mp de lac)presupune o cheltuialã de circa 15.000 deeuro, una de 40 de ori mai mare nu va costadecât 35.000 de euro.

Cascada......poate fi mare, micãsau medie. Acestaspect depinde nu-mai de mãrimea curþiipe care o aveþi. Totulpoate fi �„ornat�“ cupietre ºi vegetaþie.

OrnamenteUn efect �„natural�“poate fi dat de felulîn care se scurge apaprintre pietre, dar ºide modul cum aþi�„suspendat�“ cascada.

În zonele urbane, terenurile învecinate cu un lac, oricât ar fi de mic ºi murdar, au ajuns o raritate. Acolo unde existã un luciude apã, ori a fost înconjurat de case, ori costã mai mult decât v-aþi propus sã investiþi în locuinþa propriu-zisã. Despre cãi deacces, utilitãþi sau alte lucrãri edilitare... mai bine nu deschidemsubiectul. De fapt, intenþia noastrã este sã vã dãm urmãtorul sfat:e mai la îndemânã ºi mai ieftin sã vã amenajaþi un iaz, cu saufãrã cãderi de apã, în curtea pe care o aveþi deja. În România sunt aproximativ 3.500 de lacuri, iar dumneavoastrãnu aveþi decât trei broaºte care deja vor sã vã pãrãseascã. E timpul sã luaþi o hotãrâre ºi sã faceþi ceva în acest sens!

grãdina

grã

din

avara în curte


Pentru lacul din grãdinã este necesarã oamenajare în trepte sau cu malul în pantãlinã, astfel încât adâncimea maximã sã nudepãºeascã 2 m. Un iaz care �„se respectã�“este prevãzut cu diverse soiuri de planteamatoare de apã (papurã, rogoz, nuferi, iris,iarba ºtiucii etc.). Ele au nevoie de un stratde pãmânt ºi un anumit nivel al apei. Aºa-dar, dupã montarea bazinului sau a foliei,puteþi aºeza, pe contur sau pe întreg fundullacului, pãmânt argilos ºi nisip, potrivitunor plante de apã fãrã pretenþii.

Întrucât prezenþa luminii este obligatorie,vã recomandãm sã amplasaþi iazul într-unloc însorit din curte. Succesul întregiilucrãri depinde într-o mare mãsurã ºi deimaginaþia dumneavoastrã. Pentru a mascamarginile din material plastic, puteþi aºezapietre, care vor da amenajãrii un plus defarmec ºi naturaleþe. �„Colonizarea�“ laculuicu peºti nu este o idee rea, cu condiþia sã leasiguraþi aerisirea prin intermediul unoraparate speciale.

Arteziene ºi cascadeO lucrare ceva mai pretenþioasã, cu fân-

tâni arteziene ºi cãderi de apã, are nu doarrol estetic, ci vã ajutã sã vã rãcoriþi în zilelecãlduroase de varã. Recircularea apei pro-duce o evaporare intensã ºi, în consecinþã,o scãdere a temperaturii mediului, lucru pecare îl veþi simþi ºi dumneavoastrã, dacã vãaºezaþi pe un ºezlong în apropiere. Expe-rienþa locuitorilor din zonele cu temperaturiridicate ne aratã cã asemenea fântâni suntde un real folos. E adevãrat, amenajareapresupune nu numai o investiþie iniþialã se-rioasã, ci ºi unele cheltuieli de întreþinere.

În primul rând, aveþi de plãtit factura laenergia electricã. Depinde de dumneavoas-trã ce tip de aparate vor fi montate, care vafi debitul lor, precum ºi înãlþimea jetuluisau a cãderii de apã. Astfel, cele mai mo-deste dintre ele pot consuma o cantitate deenergie nesemnificativã (15-20 W puterepentru un debit de circa 800 l/h), dar existãºi variante mai costisitoare, cu pompe pu-ternice de câteva sute de waþi, care vã potsimula Niagara. Exagerãm, bineînþeles.Totuºi, vã sfãtuim sã alegeþi instalaþiireglabile din punctele de vedere menþionatemai sus ºi sã le menþineþi în stare defuncþionare doar în sezonul cald. Iarna tre-buie acoperite sau demontate ºi depozitateîntr-un spaþiu uscat.

De asemenea, sistemele de filtrare a apeisunt deosebit de importante. Unele dintreele funcþioneazã pe bazã de radiaþii ultravi-olete, care distrug microorganismele, fiindîntâlnite la amenajãrile cu apã limpede.Altele, numite ºi ecologice, sunt compuse

fie din bucãþi de cãrbune ºi saltele dinburete, fie din straturi succesive de pietriººi nisip. Ele sunt prevãzute sã reþinã doarparticule mai mari, respectiv resturile vege-tale. Înlocuirea lor, o datã la câþiva ani, eobligatorie pentru a evita colmatarea. Defapt, revizia tehnicã periodicã a tuturor ele-mentelor este vitalã. Alãturi de calitateacomponentelor sistemului, funcþionarea lorîn parametrii proiectaþi nu mai este o joacã.

Iazul pe care îl veþi realiza în curtea dum-neavoastrã va fi un mic univers format dinplante, pietre, peºti, nisip etc. Trebuie sãºtiþi înainte de a vã apuca de treabã cã înafarã de beneficii mai sunt ºi mici neajun-suri, de exemplu þânþarii. Nu alungaþibroaºtele, pentru cã ele mãnâncã... þânþari!

Artezienele......pot fi achiziþionate îndiferite modele în funcþiede preferinþele personale.Ele se diferenþiazã nu doarprin formã, aspect ºi mate-riale componente, ci ºi prinfelul în care �„aruncã�“ apa,la ce înãlþime ºi direcþieetc. Vã sfãtuim sã alegeþi ofântânã artezianã þinândcont ºi de aspectul generalal grãdinii, pentru a realizao decoraþiune coerentã.

Sfatul nostru Sfatul nostru

arhitecturã veche

Dacã eºti în Milano ºi vii dinspre pasajul Vittorio Emanuelespre Piazza di Duomo, vezi statuia Fecioarei Maria. Când ajungi la Dom, realizezi cã nu ai destul timp pentru a-l admira.

6 SECOLE DE ISTORIEÎl priveºti... ºi parcã îl auzi povestindu-þidespre trecut.

1. Domul din Milano este a patrabisericã din Europa ca dimensiuni2. Are 159 m înãlþime (cât unbloc cu... 63 de etaje), 160 mlungime ºi 91 m lãþime. 3. Domul acoperã o arie de12.000 mp ºi are o greutate de325.000 tone. 4. Este împodobit cu 135 de turlesomptuoase ºi nu mai puþin de3.400 de statui.

Curiozitãþi tehnice

Domul din Milanoin

tern

aþio

na

l

Construcþia sa a fost înce-putã în 1386 pe terenul ocu-pat de bisericile Santa Tecla

ºi Santa Maria Maggiore.În 1527, a fost adusã o notã

de renascentism arhitecturii goti-ce, prin intermediul stranei coru-lui, faþada fiind realizatã în stilmanierist-renascentist.

În anul 1805, Napoleon Bona-parte a comandat completareaturlelor secundare. La începutulsecolului XX, faþada a fost fina-lizatã cu dantelãria neo-goticã ºimontarea primei uºi din bronz,ultima fiind instalatã în 1965,când a fost terminatã lucrarea.

Statuia Sfântului Bartolomeuîþi atrage imediat privirea. Oa-menii o numesc �„martiriul percep-torului�“, deoarece acesta a fostmartirizat prin jupuirea de viu.Ceea ce ºocheazã este cã SfântulBartolomeu poartã în jurul gâtu-lui... toatã pielea care i-a fostjupuitã de pe trup.

În altar se aflã o niºã ce pãs-treazã Cuiul Sfânt. Se crede cãeste unul dintre cele cu care afost crucificat Iisus. Din 1576 ºipânã astãzi, de Ziua SfinteiCruci, Cuiul este scos dinniºã ºi celebrat.

O altã ceremonie iniþiatãde catedralã este RitualulLuminii, care o preamãreºtepe Sfânta Tecla, patroana bi-sericii pe locul cãreia sãlãº-luieºte acum edificiul.

Rãmãºiþele construcþiei Sfân-ta Tecla pot fi vizitate cobo-rând o scarã ce porneºte dininteriorul catedralei. O secþiu-ne a bazilicii, cu lespezile dinmarmurã albã cu negru tocitede genunchii ºi picioarele cred-incioºilor, poate fi vãzutã dinstaþia de metrou Duomo.

Pãrãseºti cu greu acest testa-ment al ingineriei, grandorii ºicredinþei. Pleci cu sentimentul cãceva asemãnãtor nu mai poate ficonstruit niciodatã.

Statuia FecioareiMaria �– Madonnina �–,ce a devenit simboluloraºului, a fost creatãdin cupru poleit cuaur. Mãsoarã 4 mînãlþime ºi esteamplasatã pe cea mai înaltã turlã.

MisiuneaCASA 2/0542

clematis


Floarea prinþeseiÎn aceastã perioadã a anului �„spectacolul�“ din grãdina noastrã esteasigurat, printre altele, de clematite sau clematis. Ele sunt planteagãþãtoare ce pot fi observate în curþile celor pasionaþi de amenajãriexterioare, dar care nu au timp sã îngrijeascã specii pretenþioase.Cultivate ca arbuºti, în borduri sau tufe, întinse pe ziduri, pergole sauagãþate în copaci, acestea ne încântã prin abundenþa florilor o bunãparte a sezonului cald. În plus, unele îºi menþin frunziºul verde ºiiarna (se mai numesc ºi semperviriscente), iar altele au seminþele ca un mãnunchi de fire verde-pal, decorând prin aspectul lor inedit.

În aceastã perioadã a anului �„spectacolul�“ din grãdina noastrã esteasigurat, printre altele, de clematite sau clematis. Ele sunt planteagãþãtoare ce pot fi observate în curþile celor pasionaþi de amenajãriexterioare, dar care nu au timp sã îngrijeascã specii pretenþioase.Cultivate ca arbuºti, în borduri sau tufe, întinse pe ziduri, pergole sauagãþate în copaci, acestea ne încântã prin abundenþa florilor o bunãparte a sezonului cald. În plus, unele îºi menþin frunziºul verde ºiiarna (se mai numesc ºi semperviriscente), iar altele au seminþele ca un mãnunchi de fire verde-pal, decorând prin aspectul lor inedit.

Floarea prinþesei

A r trebui sã scriem o carte pentru adescrie amãnunþit aceste plante,întrucât fiecare soi are caracteristici

diferite în ceea ce priveºte înãlþimea la carepoate ajunge, forma frunzelor ºi aspectulflorilor. Este suficient de ºtiut deocamdatãcã au fost clasificate în trei mari grupe, înfuncþie de modurile de cultivare ºi între-þinere. În þara noastrã, cea mai rãspânditãvarietate este Clematis Jackmanii, cu floricatifelate, violet închis, de circa 10 cmdiametru. Acesta se poate înãlþa pânã la 3-4m. Dacã v-aþi hotãrât sã cultivaþi un alt soi,puteþi cumpãra din magazinele de speciali-tate plantele pe care le doriþi. Veþi întâlnivarietãþi cu frunze mai mari sau mai mici,lanceolate sau ovate, de un verde mai multsau mai puþin intens. Cât priveºte florile,aveþi de ales între diferite forme (plate ca ofarfurie, cu aspectul unui clopoþel, cupetalele încreþite, bãtute etc.) ºi între multi-ple nuanþe de alb, violet sau roºu. Uneledintre ele sunt parfumate, cum este cazul laClematis Recta.

PlantareaClematitele sunt plante puþin pretenþioase

ºi ne oferã frumuseþea lor fãrã a cere îngri-jiri speciale. Le vom cultiva într-un sol fer-til, humos, bine drenat, fiind recomandat capartea de jos a plantei sã fie protejatã deexpunerea directã la soare. Totuºi, existãunele specii erbacee (cu tulpina moale ºiverde) care preferã lumina puternicã.Mulcirea este o lucrare de grãdinã ce constãîn adãugarea unui strat de câþiva centimetridin compost sau gunoi de grajd bine des-compus, care trebuie realizatã iarna. Astfel,vom îngrãºa pãmântul, vom împiedica for-marea crustei de la suprafaþa solului, iar întimpul zilelor toride de varã temperatura ºiumiditatea acestuia vor fi menþinute relativconstante. La plantarea unei clematite agã-þãtoare tinere, pentru a evita ofilirea ºi aobþine ulterior lãstari sãnãtoºi, vârfurile rã-dãcinilor vor fi amplasate la circa 8 cm subnivelul solului. Ulterior, trebuie sã reducemdin lungimea tulpinii pânã la aproximativ30 cm de la sol, acolo unde observãm primiimuguri puternici. Iniþial, vom lega planta deun suport, aºteptând sã aparã primii cârcei.Speciile din categoria erbaceelor pot fi diri-jate legându-le de o plasã.

ÎntreþinereaPentru a obþine lãstari noi cu o înflorire

abundentã în fiecare an, trebuie îndepãrtatetulpinile uscate sau vãtãmate, iar celelaltescurtate la douã noduri. Operaþiunea are învedere buna dezvoltare a plantei ºi valo-

MisiuneaCASA 2/0544

rificarea eficientã a spaþiului disponibil. Vãsfãtuim sã pãstraþi mugurii sãnãtoºi, capa-bili sã producã noi ramificaþii. Lucrarea esteefectuatã de obicei primãvara devreme,înainte de pornirea în vegetaþie. Speciile dingrupa I (Macropetala, Alpina sau Montana)care, la începutul primãverii, vor avea floripe tulpinile din anul anterior, vor fi tãiatedupã perioada de înflorire (toamna). Lasoiurile din grupa a II-a (Nelly Moser, Dr.Ruppel, Niobe, Snow Queen, Ernest Markham,Veronica�’s Choice, The President) vor fi înde-pãrtate tulpinile inutile înainte de începereacreºterii, primãvara devreme. De asemenea,au nevoie de scurtarea tulpinilor pânã laprimii muguri puternici ce vor asigura lãs-tari pentru anul viitor. Trebuie menþionat cãaceastã grupã include plante cu douãperioade de înflorire: la sfârºitul primãverii,pe lãstari ai crengilor din anul anterior ºi lasfârºitul verii, pe vârfurile lãstarilor din anulcurent. Grupa a III-a (Clematis Jackmanii,

cle

ma

tis

Imagineadin dreapta

reprezintãseminþele

florii albe declematis din

stânga. Datoritãaspectului lor

deosebit, puteþispecula ºi rolul

decorativ, nudoar cel practic.

Nelly Moser

Dr. Ruppel

Ernest Markham

Seminþe decorativeSeminþe decorative

viaþa plantelor


Princess Diana, Ville de Lyon, Multiblue,Hagley Hybrid) are ca perioadã de înflorirevara, pânã toamna târziu. Din acest motiv,ele sunt tãiate primãvara devreme, înaintede începerea creºterii. Tulpinile din anulanterior vor fi scurtate pânã la 15-20 cm denivelul solului, urmând ca florile sã aparãpe lãstarii din anul în curs. În ceea cepriveºte întreþinerea clematitelor, trebuie sãmenþionãm cã pot suferi ca orice plantã deacþiunea unor boli ºi dãunãtori precumpãianjenii, afidele (pãduchii) sau musculiþaalbã de serã. Va fi realizatã tratarea lor cusubstanþe chimice uzuale, care sã previnã ºielimine la timp aceste probleme.

ÎnmulþireaÎnmulþirea clematitelor poate fi realizatã

prin seminþe, cât mai curând dupã recolta-rea lor, amplasând ghivecele într-un locrãcoros. La speciile erbacee vor fi recoltaþi

lãstari, desprinzând butaºi din sol, ori divi-zând tufa. Perioada propice înrãdãcinãriibutaºilor este primãvara (dacã aceºtia suntsemilignificaþi) sau începutul verii (dacãsunt semicopþi). Iarna târziu sau primãvaradevreme putem efectua marcotarea, lucrarece constã în aplecarea tulpinilor ºi îngro-parea lor în pãmânt pe o scurtãporþiune, lãsându-le vârfulafarã. Rezultatul este obþi-nerea de noi plante, cu rãdã-cinile în zona îngropatã. Aceastãmetodã rãmâne cea mai simplã ºiuzualã tehnicã de înmulþire. Înainte de a vãapuca de treabã, ar fi bine sã aveþi în vederecât mai multe soiuri de clematite. �„Clubul�“admiratorilor acestei flori are o mulþime defani în lumea întreagã, care încearcã sãobþinã flori cu forme ºi culori tot mai intere-sante ºi diverse. Probabil de aceea au fostcreate atât de multe specii ºi soiuri din ce înce mai atrãgãtoare.

Clematisul este �„termorezistent�“ Cele peste 200 de specii cu 400 de soiuri

sunt întâlnite cu precãdere în emisfera nor-dicã, fiind suficient de rezistente la tempe-

raturile scãzute de peste iarnã. Iatã, aºadar,un alt atu al clematisului, o plantã perenã

pe care o puteþi cultiva ºi dumneavoastrã îngrãdinã, înfrumuseþând într-un mod special

ºi �„artistic�“ spaþiul de care dispuneþi.

Snow Queen

The President

Princess Diana

Desigur cã ºi vechea terasã era destul de practicã �– rufele puteau fi uscate foarte bine acolo. Cu toate acestea, nu oferea ºi un efect estetic plãcut. Aºa cã lucrurile trebuiau schimbate. . .

Datoritã noului acoperiº ºi noii pardoseli...

Înainte: terasa nu era un spaþiu prea îmbietor.Dupã: prin utilizarea panourilordin lemn ca elemente separa-toare faþã de proprietatea înve-cinatã, a fost obþinut un gradsporit de confort.

MisiuneaCASA 2/0546

confort estetic

putem locui în grãdinãputem locui în grãdinã

Î n toate situaþiile privind mo-dernizarea ºi renovarea în

construcþii, este valabil acelaºiprincipiu: dacã tot am ajuns sãne ocupãm de ele, atunci esterecomandat sã profitãm deocazie ºi sã facem mai multdecât strictul necesar. Aceastãabordare a lucrãrilor prezintãavantajul cã în afarã de rezul-tatul funcþional pe care îl vomobþine, ne oferã ºi o creºtere avalorii de ansamblu a lucrãrii.Gândind în acest fel, puteþitransforma baia dumneavoastrãîntr-o oazã a desfãtãrii, bucãtã-ria într-un adevãrat centru alfamiliei sau - aºa cum se întâm-plã în cazul de faþã - dintr-oterasã nu prea îmbietoare, ob-

þineþi o camerã de varã confor-tabilã, unde puteþi deopotrivãmânca, bea, citi, moþãi, relaxasau orice altceva doriþi sã faceþiîn timpul liber pe care îl petre-ceþi acasã.

Vechea terasã pe care oprezentãm în acest articol numai era îmbietoare. Plãcile dinbeton nu fuseserã frumoaseniciodatã, iar geamul acoperi-ºului se crãpase ºi mãtuise.Aceste neajunsuri cauzau pã-trunderea a tot mai puþinãluminã în bucãtãria din spateleterasei acoperite.

ªi, dacã vechea copertinãrealizatã din metal ºi geamarmat a fost dezafectatã cu aju-torul unui polizor unghiular,pardoseala, aflatã pe o fundaþie,a fost pãstratã. Direct pesteaceasta, a fost aºezatã structura

Vã invitãm lamasã, grãtar saucinã romanticã.Când vremea opermite, terasadin curte poate fi folositã pânãtârziu în noapte.

Pardoselile din lemn pot fi montateºi în exterior! Un element decorativ,ce are prevãzute 9 pãtrate pe dia-gonalã, dã o notã de stil suprafeþei.

terasa din grãdinã


terasa din grãdinã

tera

sa

din

grã

din

ã


suport din lemn. Pentru ca apapluvialã sã se scurgã mairepede ºi mai uºor, construcþiaa fost prevãzutã cu o pantã de1%. Aceastã înclinaþie poate fiverificatã cu ajutorul uneinivele cu bulã de aer ºi a unuidreptar, aºezând dedesubt panade înclinaþie corespunzãtoare.În acest fel, au fost îndreptate ºidenivelãrile vechii pardoseli.Nu este recomandabil sã faceþieconomie la materialele pe carele utilizaþi, ci mai bine sãfolosiþi unele durabile.

Toate ºuruburile ºi feroneriaaflate la exterior trebuie sã fieinoxidabile, pentru acest lucrufiind indicate cele din oþel spe-cial. Desigur, ºuruburile trebuieintroduse cu mare atenþie, de-oarece pot fi rupte relativ uºor.Vã sfãtuim ca înaintea acesteioperaþiuni sã daþi gãurile ºi sãfaceþi o cavitate în formã depâlnie pentru capul ºurubului(eventual cu o maºinã de gãuritcare realizeazã ambele opera-þiuni în acelaºi timp).

Prima care urmeazã a fi pozi-þionatã ºi montatã este încrus-taþia prefabricatã cu dale dinlemn (care are prevãzute celenouã pãtrate). Abia dupã aceeavor fi aºezate dalele duºumelei.În cazul utilizãrii unora depodea de 26 mm grosime, dis-tanþa optimã între piesele dinlemn ale structurii suport estede 40 pânã la maximum 50 cm.

Toate muchiile de tãiere tre-buie ºlefuite cu ajutorul uneirindele, la unghi de 45 degrade. Astfel va fi obþinut unaspect plãcut, lemnul va fi pro-tejat, fiind evitatã ºi pãtrun-derea aºchiilor în cazul în care

1. Structura suport din lemn pentru noua pardosealã aterasei a fost aºezatã direct pe vechile plãci dinbeton. Panta recomandatã este de 1%.

5. Acum este momentul în care a fost fixat suportulstâlpilor. Toate materialele metalice folosite pentruaceastã lucrare trebuie sã fie inoxidabile.

2. Primul element care a fost montat este cel de efectal pardoselii (format din nouã pãtrate). El a fost fixatîn placa din beton cu ajutorul unor corniere.

6. Dupã ce au fost date gãurile corespunzãtoare, aufost potriviþi, îndreptaþi ºi montaþi stâlpii. Muchia detãiere a scândurii pardoselii a fost teºitã cu atenþie.

9. Panourile gardului au fost montate pe stâlpi cupiese metalice. În prealabil, au fost executate gãurileºi fixaþi suporþii prin înºurubare, cu un cleºte.

10. Apoi au fost aºezate panourile gardului pe dis-tanþieri, potrivite spaþiile dintre stâlpi ºi fixate înºuruburi de piesele metalice.

În spaþiile goale ale struc-turii suport pentru pardo-sealã pot fi montate con-ductele de apã sau cablurilepentru curent de joasã tensi-une dinspre casã sprecealaltã parte a terasei.Chiar dacã momentan nusunt necesare, puteþiamplasa, pentru orice even-tualitate, câteva þevi goale.

Sfatul nostruSfatul nostru

confort estetic


veþi umbla desculþi. Dacã ºidupã aceastã operaþiune maieste necesarã teºirea muchiilorde tãiere ºi nu poate fi realizatãdoar cu rindeaua, poate fi uti-lizatã în acest scop o daltã latã,þinutã oblic.

Întotdeauna, dalele din lemnale podelei montate în aer libertrebuie prevãzute cu o micãdistanþã între ele, pentru a be-neficia de un joc în cazul um-flãrii lemnului. ªi pentru carosturile sã aibã aceaºi lãþime,aºezaþi distanþieri.

În principiu, lemnul nu arenevoie de vopsea de protecþie,nici chiar pe suprafeþele fron-tale. Aplicarea unui lac îl vaface mai uºor de întreþinut, îlva proteja de eventualele peteºi, în plus, va ajuta la scurgereamai rapidã a apei pluviale.

Suporþii stâlpilor vor fi aºe-zaþi înainte de montarea pro-priu-zisã a pardoselii, deoareceei vor fi situaþi sub aceasta. ªi,pentru ca stabilitatea construc-þiei sã fie asiguratã pe o duratãcât mai mare de timp, vor tre-bui realizate cel puþin câtevapuncte de fundaþie (dacã nuexistã deja una) pentru stâlpi.Totuºi, în cazul stâlpilor gardu-lui nu este nevoie de o fun-daþie. Este suficient ca aceºtiasã fie montaþi pe suporþi defixare bãtuþi direct în pãmântcu ajutorul unui baros. În tim-pul acestei operaþiuni trebuiemultã atenþie ca suporþii defixare sã nu se deformeze încazul în care întâlnesc obsta-cole care le opun rezistenþã(pietre, rãdãcini, straturi deargilã etc).

Datoritã faptului cã toþi stâl-pii sunt executaþi din lemn,pentru structura de susþinere aacoperiºului am optat pentrugrinzi transversale tot dinlemn. Acestea trebuie în modnecesar tratate cu o vopsea spe-cialã care are proprietatea de a

3. Pornind de la acest element, poate fi începutãmontarea dalelor pardoselii. Între ele a fost pãstratã odistanþã egalã (5 mm), folosind bucãþele din lemn.

7. Ambii stâlpi care susþin acoperiºul au fost montaþicomplet doar atunci când grinda transversalã de sus afost fixatã definitiv.

4. Între timp, au fost montaþi suporþii stâlpilor caresusþin copertina. Gãurile au fost date prin plãcile dinbeton pânã în cea de fundaþie de sub ele.

8. Un stâlp a fost aºezat în afara suprafeþei vechiiterase. Acesta a fost montat pe un picior metalic, fiindbãtut direct în pãmânt cu un baros.

11. Au fost poziþionate grinzile transversale, date douãgãuri în grinzile suprapuse, introduse ºuruburile,aºezate ºi strânse piuliþele.

12. Grinda transversalã a acoperiºului a fost fixatã înperetele casei, corespunzãtor pantei. În acest scop aufost folosite mai multe ancoraje pentru solicitãri mari.

tera

sa

din

grã

din

ãconfort estetic


le apãra de acþiunea razelorultraviolete ºi umiditate.

Acoperiºul într-o singurãapã, utilizat de noi în cazulprezentat în acest articol, a fostprevãzut cu o pantã de 15 gradeºi acoperit cu panouri din poli-carbonat. Motivele care au statla baza preferinþei noastre pen-tru aceste caracteristici sunt:creºterea siguranþei ºi asigura-rea pãtrunderii razelor solare.

Pentru aceste panouri cu du-blã rigidizare sunt folosite sis-teme speciale de montare, careutilizeazã profile cu cleme,nemaifiind necesar sã prindeþiîn ºuruburi panourile de poli-carbonat. Un alt avantaj impor-tant al lor este cã ºi în caz dedilatare (în urma variaþiilor detemperaturã existente în þaranoastrã), panourile nu crapã ºinici nu produc zgomot.

Panourile cu dublã rigidizarepot fi debitate foarte uºor ladimensiunile necesare cu aju-torul unei pânze de circular cudinþi fini ºi încruciºaþi. Vã sfã-tuim sã renunþaþi cât mai târziuposibil la folia de protecþie careeste montatã peste panouri.Aceasta, datoritã faptului cã eaare rolul de a preveni zgâriereaºi tocirea panourilor ºi vãscuteºte de reparaþii prematureºi inutile ale acestora.

Din secretelemeºterilorÎnchiderea concavitãþilorCine doreºte sã evite pãtrun-derea prafului ºi insectelor înconcavitãþile plãcilor nervuratedin policarbonat, poate aplicape locaºurile de la partea infe-rioarã a acestora o bandã defiltrare specialã. Aceasta nublocheazã scurgerea apei decondens din cavitãþile plãcilor.Locaºurile de la partea su-perioarã vor fi închise cu obandã fãrã filtru.

Foto

: Li

ving

Art,

IZB

(4)

13. Cãpriorii acoperiºului au fost montaþi în pantã.Pentru ca aceºtia sã se aºeze complet pe grinziletransversale, au fost ajustaþi cu ciocanul ºi dalta.

15. Panourile acoperiºului au fost fixate cu ajutorulunui sistem de profile. A fost înºurubat profilul debazã, introdus prin batere un profil intermediar în el...

14. Capetele hexagonale ale ºuruburilor trebuie sãintre complet în lemn. În acest scop, au fost date înprealabil gãurile corespunzãtoare cu un burghiu.

16. ...ºi apoi garniturile de etanºeizere. Deºi ulteriorplãcile vor fi prinse între aceste garnituri deetanºeizare, sunt posibile unele miºcãri de dilatare.

17. Panourile acoperiºului au fost aºezate, fixat pro-filul superior ºi blocatã piesa de acoperire. Folia deprotecþie va fi scoasã complet la încheierea lucrãrii.

18. Pentru a nu se infiltra nici o picãturã de apã întrecasã ºi terasã, a fost folosit un profil de racordare laperete. În plus, a fost etanºeizatã zona cu silicon.


arhitecturã contemporanã erori

sau non-valoare?Calitate arhitecturalã

E ste imposibil de înþeles cum se poate sã rãmâi imun ºi sã nu te �„molipseºti�“de bunul gust ºi simþ al arhitecturii din anumite zone ale oraºelor româneºti,recunoscute pentru valoarea lor arhitecturalã ºi urbanã ºi clasate ca protejate

de instituþii avizate. ªi totuºi sunt nenumãrate exemple de clãdiri care sfideazã con-textul valoros existent ºi reuºesc sã diminueze, chiar sã anuleze calitatea unui front,a unei strãzi, a unui ansamblu urban. Cel mai grav ºi alarmant este faptul cã aces-tea �„plac�“ atât beneficiarului, cât ºi celor ce trec pe stradã ºi, inconºtient, o percepºi asimileazã. Iar când aceste exemple negative de arhitecturã contemporanã seînmulþesc cu repeziciune, încep sã devinã modele ºi sã creeze �„mode�“, din momentce au primit avize favorabile ºi autorizaþii de construcþie.

Creând �„replici�“O atitudine comicã este ºi cea a repli-cilor. Replica a devenit o modã, fiindpracticatã ºi în alte domenii decât arhi-tectura. A crea o replicã înseamnã înprimul rând a scoate o clãdire din con-textul ei social, istoric, stilistic, ceea ce o face nefireascã. Tentaþia de a �„sfârºi�“ o construcþie cu o mansardã, poate finumitã tot �„replicã�“? Intenþia, uneorilãudabilã, este anulatã de modalitatea de materializare a ei. În unele cazuri,mansarda constã doar într-o schimbare a materialului de finisaj al faþadei de la ultimul nivel.

Mansarda artiºtilorÎnsã ceea ce dã valoare ºi înobileazãmansarda este spaþiul interior retras ºiintim deopotrivã. Aceastã încãpere �„desus�“ a primit de-a lungul timpului diferitesemnificaþii ºi a fost investitã cultural cudiferite conotaþii. Folositã anterior caspaþiu anexã, mansarda devine în secolulal XIX-lea unul al artiºtilor. Azi asistãmla o subtilã generalizare a ei. Apar totmai multe ºi mai vaste. Din pãcate, man-sarda �„istoricã�“ a fost deja �„recuperatã�“ºi funcþionalizatã �„estetic�“. Cine îºi per-mite astãzi mansarde, le concepe ca peun lux, neºtiind, cel mai adesea, ceînseamnã. Mansarda a fost �„înghiþitã�“ de casã sau invers?

Tonuri ºi nuanþeOricât de multe ar fi tarele noilor con-strucþii, una pare deosebit de gravã,mai ales cã ar fi simplu de corectat:inadecvarea cromaticã. Se pare cã sun-tem incapabili sã evitãm capcaneleexcesului de culoare. Faptul cã traver-sãm o perioadã în care stridenþa �„facelegea�“, nu este deloc o scuzã. Saupoate se încearcã mascarea sãrãcieiformelor, lipsa de profunzime a�„decorului�“, superficialitatea alcãtui-rilor cu ajutorul culorilor. Tradiþional,culoarea caselor era o consecinþã amaterialelor din care erau realizate, dar ºi a mediului înconjurãtor. Asta nu înseamnã cã lucrurile albe sunt maibune decât cele colorate. Dar nici mairele. Ele suferã doar de un exces dereflexie a luminii ºi absorbþie a culo-rilor din jur. Numai alãturate albului,tonurile ºi nuanþele îºi dezvãluie profun-zimea ºi diferenþa. Casa este colþul nos-tru de lume, primul univers ºi un ade-vãrat cosmos. Chiar ºi cel mai �„umil�“adãpost trebuie sã respire frumuseþe,cãci dacã unei case modeste i se acordãun interes la fel de modest, atunci el se va limita la a rãspunde doar unornevoi funcþionale.

Valoarea arhitecturalã contemporanã este certificatã în concursuri de specialitate

Atât timp cât decizia forurilor abilitate (ce au obligaþia sã discearnã între calitatearhitecturalã ºi non-valoare) este influen-þatã de interese personale obscure ºi nude profesionalism, astfel de clãdiri îºi vorface în continuare apariþia, sfidãtor. Îngri-jorãtor este faptul cã arhitecþi cu drept de

semnãturã ajung sã �„punã pe hârtie�“ ºi sãmaterializeze proiecte ce trãdeazã dispro-porþia, lipsa armoniei cromatice ºi a com-poziþiei faþadei etc. De exemplu, existãfaþade care se doresc probabil dinamice ºi�„nonconformiste�“, dar ajung sã devinã un�„poluator�“ vizual, fiind lipsite de calitãþi

estetice. Cum limita dintre frumos ºi urâteste ambiguã, singurul arbitru obiectivrãmâne arhitectura deja clasatã ca monu-ment cu valoare arhitecturalã sau ambien-talã ºi cea contemporanã a cãrei valoareeste recunoscutã de concursuri anuale saubienale de arhitecturã.

Arhitect Delia Bondor

desp

re p

arch

et

curs de montare


L udovic al XIV-lea, �„RegeleSoare�“, îºi chema supuºii la

ºedinþe într-o salã numitã �„Par-quet�“, adicã �„pãrculeþ�“. Încãpe-rea era pavatã cu dale din lemn,pentru cã la vremea respectivãnu prea existau alternative pen-tru pardoselile �„calde�“. Aºa în-cepe povestea parchetului ºi adenumirii lui. Cum a evoluatacest tip de placare, pânã la cenivel al calitãþii ºi din ce materi-ale este fabricat în secolul XXI,putem afla intrând într-un ma-gazin de profil. Într-un dialogdespre regatul sãu, faimosulmonarh al Franþei ar fi zis, separe: �„Statul? Statul sunt eu!�“.Despre podeaua cu pricina nuavem nici o mãrturie scrisã cãar fi spus vreo frazã memora-bilã. Însã, de la dumneavoastrãne aºteptãm ca, dupã ce citiþiacest articol, sã spuneþi: �„Par-chetul? Îl montez eu!�“

Regele �„Parchet�“Oricâte materiale noi pentru

acoperirea pardoselilor auapãrut pe piaþã în ultima vreme,parchetul a rãmas �„rege�“. Esterigid ºi în acelaºi timp elastic,natural prin esenþã ºi artificialprin gradul înalt de finisare.Indiferent dacã vorbim despreparchet masiv, stratificat saulaminat, acesta este realizat dinlemn sau derivate ale lui, mate-

riale pe care omul le primeºtecu drag în casã. Datoritã bune-lor calitãþi termoizolante, îlsimþim cald iarna ºi rãcoritorvara. Dacã este bine finisat ºiîntreþinut corespunzãtor, evi-tând incidentele �„umede�“(inundaþiile, udarea), zgâriereasau loviturile, nu avem de ce sãne plângem de el.

Montarea poate fi realizatãpe orice tip de pardosealã, cucondiþia sã fie rigidã, netedã,uscatã ºi curatã. Aºa cum amstabilit deja, principalul �„ina-mic�“ este umezeala, atât cea na-turalã din interiorul lemnului,care poate deforma lamelele,cât mai ales cea din exterior,apãrutã accidental. În cazulunei inundaþii sau a infiltraþi-ilor, efectul poate fi dezastruos.Varianta laminatã este cea maisensibilã, întrucât este maiporoasã, mai absorbantã ºi sedescompune cel mai repede.

Dimensiunile pieselor de par-chet sunt diferite, din conside-rente economice sau care þin demãrimea copacului. De regulã,cu cât lamelele au suprafaþamai mare, cu atât preþul estemai ridicat. Motivele suntplaneitatea ºi calitatea supe-rioarã a pardoselilor astfelobþinute, dar ºi manopera deasamblare redusã. Placãrile cuparchet sunt destinate spaþiiloruscate (dormitoare, camere de

În acest articol vã prezentãm cum poate fimontat parchetul laminat. Înainte de a vãapuca de treabã, e bine sã ºtiþi mai multedespre sculele, accesoriile ºi materialelenecesare, tipurile de parchet ºi montare,dar ºi despre întreþinerea în exploatare.


1

2


Aveþi dreptate, aici avemparchet laminat! Modelul din

imagine poate fi punctul de

plecare pentru amenajarea

unei camere cu un evident

aspect nonconformist.

ªi parchetul stratificat ne poate surprinde! Aceastã

combinaþie de lemn ºi gresie

ne face sã visãm la luxul ºi

eleganþa încãperilor din

palatul unui prinþ oriental.

Cu parchet masiv putemreînvia cubismul! O camerã

gânditã sub influenþa atmos-

ferei intelectuale interbelice

trebuie sã aibã în vedere o

asemenea pardosealã.

3

2

1

3

Întâlnim tot mai des parchetlaminat fabricat din HDF (highdensity fibreboard - fibrã lem-noasã de mare densitate).

Aºa cum puteþi observa înimagine, parchetul laminatpoate imita o varietate impre-sionantã de materiale.

Parchet laminat

Iatã cum aratã muchia uneiplãci de parchet stratificat.Puteþi observa numãrul marede esenþe de lemn utilizate.

Pentru protejarea întregii par-doseli, acest model este pre-vãzut cu rosturi de dilataþie ladistanþe egale.

Parchet stratificat

Cel mai întâlnit sistem deîmbinare a parchetului masiveste cel tip nut-feder carenecesitã folosirea adezivului.

Fiecare esenþã de lemn are onuanþã specificã, ceea ce neajutã la îmbinarea armonioasãa culorilor din încãpere.

Parchet masiv

desp

re p

arch

et

curs de montare


zi, holuri etc.), doar esenþelerare, cu rezistenþã bunã la ume-zealã, fiind utilizate pentru bãiºi bucãtãrii. Grosimea plãciloreste un alt criteriu de calitate,deoarece din aceasta rezultã re-zistenþa mecanicã, izolarea ter-micã ºi fonicã superioarã, pre-cum ºi atenuarea zgomotelor depaºi (ca sã nu sune �„a gol�“).

Masivºi rezistent

Parchetul masiv poate fiobþinut din aproape oriceesenþã de lemn, cu condiþia sãaibã un aspect plãcut. Despreacest lucru fiecare îºi poate dacu pãrerea. Ca sã fim sinceri,unde aþi auzit dumneavoastrãexpresia �„parchet urât�“? Uniidintre noi cãutãm intenþionatun aspect �„rustic�“. Unele esenþerare sunt, prin natura lor, mainoduroase sau mai puþin uni-forme sub aspectul culorii. Vãasigurãm cã din aceastã cauzãnu veþi fi �„iertaþi�“ la buzunar.

În fabricile de profil, lame-lele de parchet sunt realizate cuaceleaºi utilaje, prin urmaremajoritatea au dimensiuni stan-dard. Nu luãm în calcul rebu-turile care, în mod firesc, sunteliminate. Dupã aceastã etapã,este realizatã o selecþie a pro-duselor în funcþie de aspect.Astfel, vom avea de ales întremai multe categorii calitative,fapt care va fi observat în preþ.

Aºadar, nu vã îngrijoraþi dacãv-aþi orientat spre calitatea adoua sau a treia. Pardosealadumneavoastrã poate fi mon-tatã la fel de simplu ca cele maiscumpe ºi va arãta la fel deinteresant cu o texturã �„natu-ralã�“. Când plecãm la cumpãrã-turi, mai conteazã ºi un altaspect: umiditatea parchetului.Întrucât lemnul �„lucreazã�“ întimp, adicã volumul lui vascãdea pe mãsurã ce se va usca,existã riscul apariþiei rosturilorcare sunt inestetice ºi duc ladezmembrarea placãrii. Unprocent de umiditate de 8% estesatisfãcãtor, dar pentru mai

multã siguranþã, vã recoman-dãm 6%. Dacã acceptaþi unprocent de peste 10%, o faceþipe riscul dumneavoastrã. Co-mercianþii, pentru a vinde mairepede ºi mai mult, ne potîntinde curse!

Din cauza creºterii preþurilorla cherestea, parchetul masivdevine din ce în ce mai mult unprodus de lux. Despre vari-antele realizate din esenþe exo-tice, precum lemnul de tec,iroko, wenge sau altã �„minune�“a tropicelor nici nu mai pome-nim, întrucât ele sunt, oricum,scumpe. Într-adevãr, calitateaacestora din urmã este supe-

rioarã, comparativ cu esenþeleautohtone, mai ales datoritãrezistenþei lor la umiditate ºivarietãþii de nuanþe. Odinioarã,unele dintre ele erau utilizatepentru construcþia corãbiilor.Pãdurile noastre nu ne vorputea oferi decât prin cine ºtiece minune a geneticii un lemnde culoare brun-închisã ca încazul unui copac african numitwenge. Totuºi, esenþele de pe lanoi nu sunt mai prejos din toatecelelalte puncte de vedere decâtcele analizate mai sus. Nu tre-buie sã avem complexe în ceeace priveºte aspectul ºi culoareace este în general deschisã, cu

O formã inovatoare a plintelorpe partea interioarã ne oferãposibilitatea de a mascacablurile din locuinþã ºi ros-turile, dar ºi pentru a asiguraventilaþia. Plintele sunt fabricateastfel încât sã se potriveascãoricãrui tip ºi nuanþã de par-chet. Cele din imagine suntrealizate din MDF, material carepoate fi prelucrat într-o multitu-dine de variante.

Elementele de trecere prezen-tate alãturat sunt executate dinMDF ºi metal (inox sau alu-miniu). Cele din lemn sau MDFsunt aplicate cu adeziv, iar celedin metal cu ajutorul unorºuruburi. Pentru fixarea ele-mentelor de trecere din metaleste necesar sã daþi gãuri însuportul pardoselii în locurile încare vor fi introduse ºuruburile.

Vã sfãtuim sã nu achiziþionaþiparchet cu o umiditate a lem-nului mai mare de 10%, pen-tru cã, dupã uscare, volumullamelelor se micºoreazã.Astfel, pot apãrea rosturi in-estetice ce conduc la deterio-rarea parchetului (ca în fo-tografia de mai jos).

Sfatul nostru


Parchet laminatpentru orice buzunar

Parchetul laminat, cel maitânãr membru al acestei familiide pardoseli, îºi face loc curepeziciune în preferinþele cli-enþilor, mai cu seamã datoritãpreþurilor scãzute cu care estevândut. Este confecþionat dinMDF, �„vãr�“ bun cu PAL-ul ºiPFL-ul, materiale obþinute prinpresarea rumeguºului sau a res-turilor de fibre lemnoase.Acestea mai au în compoziþie ºirãºini sintetice care le transfor-mã într-un conglomerat cubune proprietãþi fizice.

Dacã aþi reþinut principiuldispunerii fibrelor din disertaþiadespre parchetul stratificat, încazul de faþã avantajul este evi-dent. Reducerea volumului înprocesul de uscare este practicinexistentã, iar la variaþiile nor-male de temperaturã ºi umidi-tate acesta se comportã rezona-bil. Totuºi, umezeala provenitãdin incidente ca inundaþiile sauinfiltraþiile din pardosealãconstituie un risc major pentruacest tip de placare.

Suprafaþa de uzurã este pre-vãzutã cu un strat dur dintr-unmaterial sintetic laminat, rezis-tent la trafic ºi ºocuri. Unelevariante sunt acoperite cufurnir (un strat subþire din lemnveritabil). Produsul finit seprezintã într-o varietate impre-sionantã de nuanþe, imitând nu

nuanþe alb-gãlbui (fagul ºi frasinul),

portocalii (stejarul), roºcate(cireº) sau brune (salcâmul ºinucul). Montarea unui astfel deparchet dã impresia de spaþiali-tate, fiind o soluþie excelentãpentru camerele mici, precumcele din apartamentele noastrede toate zilele.

Stratificaþi-vãparchetul!

Despre parchetul stratificat -numai de bine! Este constituitdin douã sau mai multe lameledin lemn, cel supus uzurii,amplasat �„la vedere�“, fiind

fabricat dintr-oesenþa nobilã ºi rezistentã.

Celelalte straturi sunt realizatedin rãºinoase sau chiar MDF(fibre lemnoase de densitatemedie). Toate aceste materialesunt asamblate între ele prinintermediul unor adezivi puter-nici. Produsul astfel obþinuteste presat ºi tratat contraumiditãþii, uzurii ºi insectelor.Pentru a înþelege mai bineavantajele acestui model, vãdezvãluim câteva secrete.

Lemnul se dilatã ºi contractãcu precãdere pe direcþia fibrei.La variaþii de temperaturã ºiumezealã, parchetul stratificatare un comportament mai bundecât cel masiv, datoritã modu-lui de lipire a plãcuþelor întreele. Procedeul constã în alter-narea orientãrii fibrelor dupã

direcþi ipe rpendicu la re ,

ansamblul bine încleiat modi-ficându-se aproape insesizabil.De regulã, stratul de uzurã estesuficient de gros pentru a puteafi atât ºlefuit, cât ºi relãcuit.Probabil cã toþi am auzit specu-laþia conform cãreia parchetulstratificat n-ar putea fi raºchetatdecât o datã ºi gata, sau chiardeloc. De fapt, a fost creatã oconfuzie între acest tip de par-chet ºi cel laminat.

Fãcând un calcul simplu,dacã la o raºchetare am înde-pãrta circa 0,3 mm dingrosimea stratului exterior ºidacã am efectua aceastã opera-þiune o datã la 10 ani, cei 4 mmde lemn nobil de la suprafaþaparchetului ne-ar fi suficienþipentru aproximativ ... 120 deani! Pânã atunci, mai vorbim!Dar nu noi, ci urmaºii urma-ºilor noºtri! Cât despre preþ -�„boieria�“ se plãteºte!

Materiale ºi scule necesareChiar dacã aplicaþi singuri par-chetul laminat sau angajaþi pealtcineva în acest scop, suntnecesare anumite scule ºi materi-ale, pe care vi le prezentãm încele douã fotografii. Pentru aputea lucra mai uºor ºi mairepede puteþi folosi plãci de par-chet cu dimensiuni mai mari.Acesta este un avantaj al parche-tului laminat, care nu presupunecosturi suplimentare de achiziþie,faþã de lamelele mai mici. Foliiledin material plastic, cu calitãþifonoabsorbante ºi termoizolante,sunt utilizate la acest tip demontare. Mai aveþi nevoie deadeziv ºi plinte de colþ. În afarãde toate materialele prezentatemai sus, menþionãm ºi sculelenecesare executãrii acestei ope-raþiuni: ciocan, distanþiere, amor-tizor ºi elemente de strângere.

Din secretelemeºterilorPraguri din lemnLa îmbinarea pardoselilor dinparchet cu cele din gresie,mochetã sau linoleum estenecesar sã folosiþi praguri detrecere. Vã sfãtuim sã alegeþiunele din lemn, pentru cã celedin PVC se crapã foarte uºor.

desp

re p

arch

et

curs de montare


doar esenþele de lemn rare, ci ºimozaicul, piatra naturalã saumarmura. Cu ajutorul lor vomputea monta o pardosealã cuefect deosebit, precum tablã deºah, motive florale, geometriceºi altele, limita fiind imaginaþiaomului, armonia, stilistica ºicromatica spaþiului. Bineînþelescã lucrarea poate fi realizatã ºicu parchet masiv, dar numai decãtre cei care îºi pot permiteaceastã investiþie.

Accesorii ºi materiale necesare

Lamelele de parchet propriu-zise reprezintã doar o parte aachiziþiilor pe care trebuie sã lefacem. Meºterii de la noi s-auobiºnuit sã lipeascã parchetuldirect pe ºapa din beton, dar einu sunt nevoiþi sã ºi �„supra-vieþuiascã�“ în apartamentul încare au realizat lucrarea. Într-adevãr, când suprafaþa-suporteste bine executatã, netedã ºicuratã, putem aplica parchetuldirect, cu ajutorul unui adezivde bunã calitate pe care îl întin-dem atât pe pardoseala dinbeton, cât ºi la nivelul îmbi-nãrilor de tip nut-feder dintrelamele. Însã, când avem nevoiede o mai bunã izolare fonicãfaþã de apartamentul aflat de-desubt sau când ne este teamãde apa din zona fundaþiei, unstrat izolator este bine-venit.

În cazul umezelii în exces,putem aplica o folie din PVC,simplã sau cu bule de aer.Pentru o mai bunã izolare fon-icã, recomandãm un covoraºtextil, pâslã, PFL sau materialesintetice rigide expandate. Des-pre adezivi þinem sã menþio-nãm cã sunt de preferat ceifabricaþi special în acest scop.În cazul utilizãrii lor, parchetulrezultat este rigid, durabil ºipoate fi demontat relativ uºor.Alte materiale necesare suntchitul pentru rosturi, care um-ple micile spaþii dintre lamele,ºi lacul. Aici aveþi nevoie depuþinã diplomaþie în dialogulcu vânzãtorul, pentru a vã feride neplãceri. Evitaþi produselecare se usucã greu ºi au un

miros puternic, altfel va trebuisã vã mutaþi la rude pe duratalucrãrilor. De asemenea, vãrecomandãm sã daþi dovadã demare bãgare de seamã la pro-dusele inflamabile!

Ultimele accesorii de careaveþi nevoie sunt plintele pen-tru margini, fixate pe lângãpereþi cu scop decorativ, dar ºipentru a ascunde rosturile dedilatare, precum ºi pragurile detrecere în cazul în care aveþi

zone din încãpere placate cugresie, marmurã, granit etc.

Sistemede asamblare

Cea mai cunoscutã modali-tate de asamblarea a parchetu-lui este cea prin nut ºi feder(uneori este folositã denumirea�„lambã-uluc�“). Principiul sis-temului este simplu: lamelele

sunt prevãzute cu ºãnþuleþe(nuturi) ºi proeminenþe (federe)care sunt îmbinate astfel încâtpardoseala sa aibã continuitate,cu rosturi cât mai puþin vizibile.Montarea poate realizatã prinaplicarea adezivului atât întrecanturi, cât ºi pe ºapã. În cazulîn care dorim o podea flotantã(de exemplu dacã avem nevoiede un strat izolator din PVC sauchiar rumeguº), nu mai punemadeziv decât între elementele

Am început montarea propriu-zisã cu apli-carea foliilor plastice. Acestea pot fi lipite de

ºapã sau aºezate fãrã adeziv, cum am fãcut noi,pentru a minimiza costurile.

11 Pentru spaþiile unde nu a încãput o folieîntreagã, am tãiat bucãþi pe mãsurã. Ele tre-

buie puse în completare ºi nu petrecute, ca sã nuaparã denivelãri ulterioare ale parchetului.

22

Dupã aplicarea unui rând de folii pe osuprafaþã micã de podea, urmeazã aºezarea

primei plãci de parchet. Stabiliþi un punct depornire, de preferat dintr-un colþ al încãperii.

33

...tãiaþi lamelele þinând cont de rosturile dedilataþie în care veþi monta distanþiere. Dacã

nu aveþi un ferãstrãu electric, folosiþi unul manu-al, dar cu atenþie sã nu ciobiþi marginile!

66

Nu uitaþisã puneþi

distanþierele dinmaterial plasticsau lemn! Eletrebuie fixateîntre perete ºilamelele deparchet. Scopulrosturilor estesã permitã dila-tarea ansamblu-lui pardoselii.

44

Inevitabilajungeþi în

partea cealaltã acamerei, undeveþi avea nevoiede plãci maimici pentrucompletare.Astfel, trebuiesã mãsuraþi ºi...

55


de parchet. Existã ºi altemetode de îmbinare, dintre careunele prevãd asamblarea for-þatã ºi la care demontarea esteposibilã numai cu condiþia�„sacrificãrii�“ pardoselii. Altetehnici includ articulaþii, clememetalice sau diferite detaliiingenioase. Uneori utilizareaadezivilor nu este obligatorie,ceea ce înseamnã mai puþinãmuncã. Atenþie, totuºi! Trebuiesã vã gândiþi de douã ori înaintede a lua o decizie în acest sens,pentru cã în caz de necesitateparchetul poate fi �„salvat�“ doarprintr-o demontare rapidã.

Respectaþiregulile de montare!

Parchetul trebuie depozitatcu cel puþin douã zile înainte demontare în spaþiul destinatplacãrii. Temperatura este ne-cesar sã fie mai micã de 25OC,iar ºapa - foarte bine uscatã.Motivul acestor mãsuri preven-tive este modificarea dimensiu-nilor materialului la fluctuaþiilemediului. În acelaºi scop, pelângã pereþi vor fi lãsate micispaþii libere (1 - 1,5 cm), numi-te rosturi de dilatare. Acesteapot fi obþinute cu ajutorul unorpene introduse între perete ºiprima placã.

Ca parchetari amatori, nevom angaja în lucrãri pe supra-feþe mici (maximum 30 mp),întrucât cunoaºtem prea puþinedintre secretele meºterilor. Pen-tru acoperirea unor arii maimari, vã sfãtuim sã lucraþi peporþiuni mici, lãsând din loc înloc (la fiecare 50-60 mp) rosturide dilatare.

Pentru o îmbinare corespun-zãtoare folosiþi un ciocan spe-cial din lemn sau cauciuc.Pentru aspect, recomandãm caplãcile sã fie orientate paralelcu cãderea de luminã. Lamontare, doar parchetul masivtrebuie ºlefuit ºi acoperit cu lac.Cel stratificat este de obiceigata lãcuit, proces de care vaavea nevoie abia dupã ani dezile. Cât despre cel laminat,dacã îl raºchetãm, rãmânemîn... rumeguºul gol. ªi încãceva de bun simþ: dacã n-aþimontat parchet pânã acum, nu

1. Englezesc 2. ªah 3. Þesut

Modele de montare a parchetului

La acest tip de montare pe care vi-l prezen-tãm (pardosealã flotantã, adicã independen-

tã de ºapã) lamelele de parchet trebuie lipiteîntre ele. De aceea, aplicãm adeziv pe toate...

77

...laturile plãcilor ce urmeazã a fi montate.Este foarte important sã nu rataþi nici un

spaþiu unde trebuie aplicat adeziv, pentru a fisiguri de rezistenþa în timp a pardoselii.

88

Dupã aplicarea adezivului aºa cum amspus pânã aici, îmbinaþi cât mai atent

bucãþile de parchet între ele. Trebuie sã vãasiguraþi cã sunt bine lipite, prin presare.

99

Chiar dacã aþiaplicat mai

mult adeziv decât eranevoie, nu vã faceþiprobleme! E mai bineaºa, decât sã fie insufi-cient ºi sã �„beneficiaþi�“de lipituri parþiale!Excesul de adezivpoate fi îndepãrtatfoarte uºor cu o cârpãumezitã cu apã.

1010

desp

re p

arch

et

curs de montare


începeþi cu unul din lemn exo-tic. Acestea au unele reguli spe-ciale de execuþie ºi ar fi pãcat...

Aºa îlîntreþinem!

Vã sfãtuim sã acoperiþi par-chetul prospãt montat cu uncovor abia dupã o sãptãmânã,timp în care acesta s-a �„copt�“puþin. Nu glumim, lemnul îºischimbã culoarea la atingerearazelor de soare. Nisipul ºi pie-tricelele deterioreazã parchetul,prin urmare o bunã parte dinîntreþinerea lui înseamnã curã-þenie ºi atenþie. Putem folosi înacest scop aspiratorul, cârpeleumede bine stoarse, eventual cuun mic adaos de detergent.

Ca soluþii speciale de între-þinere, avem nevoie de un pro-dus care, dupã aplicarea pestelac, lasã o suprafaþã mãtãsoasã,nici matã dar nici foartelucioasã. O datã la câþiva ani, înfuncþie ºi de gradul de deterio-rare a lacului sau a suprafeþeide uzurã, vom putea ºlefui ºiaplica noi straturi protectoare.Din pãcate, revizuind doar zonauzatã, va fi observatã diferenþade nuanþã a acesteia faþã derestul parchetului, prin urmare,va trebui sã refacem toatã aria.

Ceara lichidã pentru parcheteste o alternativã mai puþin uti-lizatã în ultima vreme. Aceastase întinde în douã-trei straturipeste lemnul ºlefuit, operaþiecare trebuie reluatã de câte orieste nevoie. Atunci când avemo pardosealã din lemn tratatã cucearã, lãcuirea este posibilãdoar dupã raºchetare. Vã pre-venim cã cele douã variantesunt incompatibile!

Pentru a îndepãrta petele maidificile de pe orice tip de par-chet vã sfãtuim sa ºtergeþizonele �„afectate�“ cu MomentParchet ºi Laminat. Acestaprezintã avantajul cã nu dete-rioreazã lemnul pardoselii,aºa cum face utilizarea în ex-ces a detergentului.

Sfatul nostru

Dacã aþi respectat întocmai paºii pe carevi i-am prezentat pânã aici, imaginea

finalã a lucrãrii ar trebui sã arate aºa cum ne-aieºit nouã.

1616Aplicarea adezivului trebuie realizatã aºacum arãtat la pasul anterior. Dupã aceea

aºezaþi plinta în locul pe care l-aþi hotãrât înainteºi apãsaþi cu putere.

1515

Am finalizat cu succes montarea parchetului laminat întoatã camera. Tocmai de aceea, am ajuns ºi la etapa

fixãrii plintelor. Noi am folosit unele din MDF, pe spatele cãroraam aplicat adezivul pe bazã de apã Moment Super Fix.

1414Pentru o îmbinare cât mai bunã a plãcilor

puteþi folosi elementele speciale de prindere din imagine.

1313

Când aþi ajuns cu lamelele în locul încare se terminã primul rând de folii,

aºezaþi urmãtoarea serie ºi abia dupã aceea con-tinuaþi lipirea parchetului.

1212Nu uitaþi ca dupã ce lipiþicâteva rânduri de parchet

sã le fixaþi mai bine. Pentru aceas-ta folosiþi ciocanul ºi amortizorulcare are rolul de a evita lovireadirectã a plãcilor.

1111

1. Pentru curãþarea murdãrieidiluaþi douã capace de lichid încinci litri de apã...

Î ntreþinerea parchetului cla-sic, stratificat sau laminat

rãmâne o problemã serioasã,mai ales dacã avem suprafeþemari, pe care musafirii calcãfãrã milã, lãsând în urmã unmic dezastru: zgârieturi, no-roi, pete de mâncare, urmede cafea sau vin. Puþinidintre ei îºi pun între-barea: �„Cum se vor des-curca gazdele dupã ple-carea noastrã ºi, mai alescu ce preþ?�“.

Henkel România vãscuteºte de aceastã pro-blemã printr-un produsnou, numit Moment Parketºi Laminat 2 în 1, special con-ceput sã cureþe, sã protejeze ºisã lustruiascã toate aceste tipuride pardosealã.

Prin folosirea regulatã a lui,parchetul locuinþei va avea unaspect mai plãcut ºi o rezistenþãîndelungatã. În plus, lemnul

astfel tratat va suporta mai bineumezeala. Dupã aplicare, dega-jã în camerã un miros plãcut,proaspãt ºi natural.

Pentru îndepãrtarea murdã-riei, diluãm 2 capace de lichidîn 5 l de apã, dupã care ºtergemparchetul cu o cârpã, fãrã a fi

nevoie de o clãtire ulterioarã,Mai mult decât atât, nulasã urme. Îl puteþi utilizaºi pentru întreþinerea gre-siei, faianþei ºi plutei. Solu-þia nediluatã o puteþi folosipentru îndepãrtarea sur-plusului de adeziv rezultatdupã montarea parchetului.

Dupã ce aplicaþi soluþia pes-te restul de adeziv, aºteptaþi câ-teva minute pentru ca aceastasã acþioneze. Apoi îndepãrtaþisurplusul cu o cârpã sau spatu-lã, evitând zgârierea pardoselii.Soluþia nu conþine solvent ºieste ambalatã în recipient dinplastic de 1 litru.

CALITATE DE LA

Moment Parket ºi Laminat -

Moment Profi Fix -

O lipire de calitate vã scuteº-te de multe bãtãi de cap. În

acest scop, compania HenkelRomânia vã prezintã noul pro-dus Moment Profi Fix, un adezivde montaj foarte puternic, cu oformulã specialã ce conþinecauciuc ºi solvent. Este re-comandat lucrãrilor ce pre-supun o lipire rapidã ºirezistentã, atât în interiorullocuinþei, cât ºi în exterior.Dar, acest adeziv este desti-nat asamblãrii unei gamemult mai largi de materialepentru construcþii. Îl puteþifolosi pentru lipirea diferi-telor obiecte din fibre, lemn,plutã, ceramicã, sticlã ori me-tal. De asemenea, îl puteþi apli-ca pe suprafeþe din beton, BCAsau gips-carton.

Producãtorii nu recomandãfolosirea lui la lipirea oglinzi-

lor, polietilenei sau polipropile-nei. Mai poate fi utilizat în zonece sunt supuse permanent laacþiunea apei. Calitatea uneimontãri depinde de câþiva fac-tori, pe care îi vom menþiona încontinuare. În primul rând, tre-

buie sã avem grijã casuprafeþele ce vor fi su-puse lipirii sã fie curate,uscate ºi fãrã impuritãþi.Pentru aplicarea profesio-nalã utilizaþi Gun PowerAutostop pistolul cu patrabatabil Henkel ce simpli-ficã mult execuþia.

Rezistenþa maximã va fiobþinutã dupã 24 de ore. În

cazul în care suprafaþa esteverticalã, vã recomandãm sãsusþineþi piesa timp de o zi.Moment Profi Fix este ambalat întub profesional din plastic de280 ml.

2. ...dupã care ºtergeþi parche-tul cu un mop sau o cârpã, fãrãa fi nevoie de clãtire ulterioarã.

2. ...apoi îndepãrtaþi surplusulde adeziv cu o cârpã sau ospatulã din plastic ori lemn.

1. Pentru eliminarea surplusuluide adeziv, turnaþi soluþie pestepete, aºteptaþi câteva minute...

1. Adezivul trebuie aplicat înlinii paralele, evitând pe câtposibil marginile pieselor ce vorfi lipite pentru a nu risipi mate-rialul ºi a nu fi nevoiþi ulteriorsã îndepãrtaþi surplusul.

2. Apoi, trebuie sã apãsaþi pu-ternic asupra pieselor timp deaproximativ 5 minute. Dupã opauzã de câteva minute, estenecesar sã apãsaþi din nou 10minute pentru fixarea completã.

Moment Parket ºi Laminat - soluþie pentru curãþat ºi lustruit 2 în 1

Moment Profi Fix - adeziv foarte puternic de montaj

Henkel România SRL - Str. Ioniþã Vornicul Nr. 1-7, Sector 2, Bucureºti

advertorial

MisiuneaCASA 2/0560

Cei care viziteazã pentru prima datãBucureºtiul sunt atraºi de lumea�„coloratã�“ a Lipscanilor, denumire

ce provine de la negustorii ºi mãrfurilevenite de la Leipzig (Lipsca fiind termenulromânizat). Acest patrimoniu arhitectonicºi cultural conferã identitate oraºului.

Manuc Bey -negustor ºi om politic

Faima hanului se datoreazã serviciiloroferite, proporþiilor ºi lui Manuc-Bey.Construcþia, înglobând douã din clãdirilefostei curþi domneºti (sec. XVI-XVIII), alecentrului medieval, a fost meºteºugitã într-oarhitecturã specific româneascã între 1806-1808. Ansamblul îi aparþine lui EmanuelMirsaian Manuc Bey, bogat negustor ºi ompolitic al anilor 1800, iar stilul arhitecturaleste brâncovenesc. Clãdirea este simplã,originalã ºi practicã, împletind armoniosscopurile iniþiale precum spaþiul de des-facere a mãrfurilor, depozite, bucãtãrii,pivniþe, locuri de odihnã, masã ºi protecþie avechilor negustori.

Hanul Manuc a devenit la mijlocul sec-olului al XIX-lea principalul complex com-ercial al vechiului oraº, având 15 depozite,23 magazine, 107 camere de gãzduire ºibirouri, 2 saloane de primire ºi un birt popu-lar. Dupã 1870, este rebotezat �„HotelDacia�“, iar în curtea lui Grigore Manolescudeschide un teatru de varã. Pe la 1841,francezul Vaillant, fiind impresionat dedimensiunile ºi aspectul lui, aprecia cã,dacã ar fi îngrijit, ar putea oferi cea maipitoreascã imagine a Bucureºtiului. Acumface parte din obiectivele turistice, arhitec-turale ºi gastronomice ale Capitalei.

arhitecturã româneascã veche

Începând cu acest numãr alrevistei, vã vom prezenta câteo clãdire româneascã din celecu care ne mândrim. Mai întâi,vã invitãm sã vã delectaþicitind despre Hanul Manuc.

În vecinãtatea......Palatului Domnesc de

la Curtea Veche, orientatcãtre Piaþa Sfântul

Anton (fosta Piaþã deFlori, actuala parcare),se înalþã Hanul Manuc

cu ferestre pe douãniveluri ºi învelitoare

din ºiþã. Streaºina largãînchide una dintre cele

mai frumoase incinte dearhitecturã urbanã

veche pãstrate în ÞaraRomâneascã. Restauratîntre anii 1967-1972 deun colectiv condus dearhitectul Constantin

Joja, hanul ºi-a recãpã-tat vechea înfãþiºare ºi a

fost redat circuituluipublic ºi turistic.

Cetatea din Lipscani

IntrareaHanul se dezvãluie cândpãtrunzi prin intrareaboltitã, poditã cu paveledin lemn ºi închisã cuporþi grele din stejar.Dupã aceea, descopericurtea interioarã, ade-varatã bijuterie a arteiprelucrãrii lemnului.




Reabilitarea Centrului Istoric al Bucureºtiului

Cei care am vãzut mãcar odatã Hanul Manucputem declara fãrã sã exagerãm cã este un�„muzeu în aer liber�“. Aceastã nestematãarhitecturalã, alãturi de celelalte câtevapuncte de interes încã existente în zona

istoricã a Capitalei, ne amintesc cã fãrãrepere culturale ne putem pierde definitividentitatea. De aceea, un rol important îndecizia privind reabilitarea Centrului Istoric îl constituie accentuarea identitãþii oraºului

în cadrul marilor centre regionale aleEuropei, creºterea atractivitãþii ºi prestigiuluizonei ºi, un alt element foarte importantpentru toþi, transfomarea ei într-un loc încare sã putem trãi plãcut.

FurnicarAglomeraþia de odinioarãdin jurulhanului sepãstreazã ºi în prezent,deºi au trecut200 de ani.

Elemente decorativeClãdire cu personalitate distinctã, sobrã ºichiar austerã, este abia atinsã de câtevaelemente delicate cu rol decorativ în stu-

caturã. Forma pãtratã, de cetate, structurileinterioare din lemn de stejar, arcadele,

terasele sprijinite cu stâlpi din lemn, sen-zaþia de liniºte, siguranþã ºi bunã primire

cu greu pot fi descrise în cuvinte.

Curtea interioarã......are o formã dreptunghiu-larã, fiind înconjuratã, la etajele 1 ºi 2, de douã ºiruride coridoare deschise ºisuprapuse, cu stâlpi ºi ba-lustrade fragile, aproape imateriale, arcade ºi douãscãri exterioare fastuoase.

DefinitoriuLucrãrile de restaurarea au urmãrit ºi reuºit sã

pãstreze stilul arhitectural ºi atmosfera de han a con-strucþiei. Combinaþia dintre

zidãrie (pereþi, arcade) ºilemn (tavane, stâlpi, bârne,balustrade) este definitorie.

DantelãrieAtmosfera construcþieieste ineditã, cu izul le-vantin al curþii interioare,bordatã de dantelãria din lemn a cerdacurilor.

hanul manucStrãjer

Poarta masivã din

stejar ºi me-tal strãjuieºte

intrarea ºiconferã

�„greutate�“clãdirii.

gip

s-ca

rto

nmateriale noi


Viaþa într-un apartament debloc a fost asociatã deseori cudisconfortul provenit din lipsaspaþiului, pierderile de cãldurãºi aspectul neîngrijit. Acestcliºeu a fost serios �„afectat�“prin utilizarea pe scarã largãa gips-cartonului, un materialrelativ nou pe la noi.

O provocarepracticã

C u ajutorul gips-cartonului, pereþiistrâmbi au fost îndreptaþi, iar tava-nele uniforme, plicticoase, cu o lus-

trã cât toate zilele în mijloc, au fost trans-formate în adevãrate opere de artã moder-nã, cu scafe ºi spoturi încastrate. Zidurileparcã sunt mai calde, iar þevile pentru insta-laþii au dispãrut. Nu cumva apartamentuldumneavoastrã aºteaptã cam de multã vre-me o schimbare? Poate speraþi ca preþurilesã scadã... E greu de presupus cã un ase-menea material, împreunã cu accesori-ile, va costa mai puþin decât o tencuia-lã banalã. Niºte ornamente prefabri-cate din gips, �„campioane�“ alekitsch-ului urban, nu vor face decâtsã vã adânceascã depresia. Ori poatenu aveþi încredere încã, neºtiinddespre ce anume este vorba. Aici vãajutãm noi cu acest articol!

�„Adoptare�“ târzie�„Gips-carton�“ este un termen generic

pentru panourile compozite pe bazã deipsos (sulfat de calciu). Acesta din urmãeste un liant utilizat frecvent în construcþiiºi obþinut prin deshidratarea ghipsului. Îlmai întâlnim la cei cãrora le-a cãzut un cio-can pe picior... Apropo de sãnãtate, putemspune cã este un produs ecologic, întrucâtenergia consumatã la producerea lui esterelativ micã. De exemplu, varul ºi cimentulsunt de peste douã ori mai costisitoare dinaceastã perspectivã. Un alt avantaj estegreutatea redusã, ceea ce înseamnã cã poatefi manipulat uºor.

Cu ajutorul plã-cilor din gips-

carton pot firealizate scafe,pereþi aparenþi,pot fi ascunse

instalaþii ºi þevi,dar pot fi mon-tate uºor spo-turi de luminã.

Compartimentãrile din gips-carton nuîncarcã structura de rezistenþã a casei ca altemateriale similare (betonul, cãrãmida sauBCA-ul). Datoritã elementelor de susþineredin tablã de 0,6 mm sau lemn, pentru exe-cuþie nu avem nevoie de autorizaþie de con-strucþie. Piaþa amenajãrilor interioare dinRomânia a �„adoptat�“ gips-cartonul destulde târziu, el fiind utilizat de aproape optdecenii în Statele Unite.

Cercetãrile specialiºtilor autohtoni aufost neglijate, deoarece economia socia-listã, preocupatã de construirea de locuinþeieftine, nu era interesatã ºi de calitatea fini-sajelor ºi utilizarea eficientã a energiei.Experienþa ultimilor ani ne aratã cã putemreduce cheltuielile de execuþie a unei con-strucþii datoritã faptului cã, în cazul fini-sajelor uscate, manopera este mult mai ief-tinã, deoarece lucrarea este realizatã rapidºi fãrã prea multã bãtaie de cap.

Design cu �„pretenþii�“Acum poate fi utilizat pentru o multitu-

dine de amenajãri interioare: renovareaapartamentelor de bloc, caselor vechi saunoi, care au nevoie de un design cu �„pre-tenþii�“. La placarea pereþilor ºi tavanelordenivelate putem opta pentru una dintreurmãtoarele variante: vom lipi panouriledin gips-carton cu ajutorul unor adezivi saule vom prinde în ºuruburi, cu sau fãrã pro-file metalice care sã le susþinã.

În caz cã suprafeþele sunt cât de cât planeºi nu aveþi nevoie de o izolare termicãsuplimentarã, aplicarea fãrã structurã meta-licã este cea mai ieftinã soluþie. Dacãzidurile sunt denivelate prea mult, vã sfãtu-im sã apelaþi la un sistem complex, compusdin panouri, elemente de susþinere, ºuru-buri, piese de ancorare ºi tot ceea ce vã maipoate ajuta. Acest model are un mare avan-taj: cu el puteþi masca instalaþiile (electriceºi termice), iar pe tavan, în loc de lustrã sauplafonierã, puteþi monta spoturi care vã vorilumina uniform ºi eficient camerele.

În imaginea de mai josputeþi vedea cum aratã untip de scafã realizatã cuplãci din gips-carton, dar ºi cum a fost acoperit un stâlp din beton armat.

Sub gips-cartonul dinfotografie se aflã o mulþimede cabluri, dar ºi o izolaþiecu vatã mineralã care areavantajul cã nu arde ºiizoleazã termic.

Deºi este destul de greu derealizat, cupola de mai suspoate fi executatã cupanouri curbe din gips-car-ton ºi profile metalice. Peaceastã structurã pot fiaplicate finisajele dorite.

Din secretelemeºterilorIzolarea pereþilorElementul de compartimentare alãturatevidenþiazã cele mai importante calitãþiale sistemului pe bazã de gips-carton:elasticitatea panourilor, izolarea fonicã ºitermicã, simplitatea montãrii, rezistenþaperetelui. Datoritã flexibilitãþii plãcilorputeþi realiza pereþi uºor curbaþi, prinmontarea lor în tensiune. Vata mineralãaplicatã între plãci oferã o bunã ter-moizolare, precum ºi un confort acustic.

Montarea sistemului este relativ sim-plã datoritã faptului cã este formatdin puþine elemente: vatã mineralã,gips-carton ºi profile metalice. Ultimeledouã conferã ºi o rezistenþã bunã.

gip

s-ca

rto

nmateriale noi


Dupã ce scãpaþi de aceastã grijã, puteþiaplica orice tip de finisaj: vopsire, tapetareºi chiar placare cu elemente din PVC sauceramicã. Atenþie, însã! Rezistenþa lor lagreutãþi mari este mai redusã decât în cazulzidurilor clasice. ªi încã ceva: gips-car-tonul nu este potrivit exterioarelor, pentrucã vor fi distruse de precipitaþii, diferenþelede temperaturã ºi radiaþia solarã. Totuºi,dacã aveþi nevoie de o execuþie rapidã cufinisaje uscate (tip panou) pentru faþadacasei sau pardoseli, nu e nici o problemã:puteþi gãsi produse pe bazã de ciment ladistribuitorii de profil.

Umiditate, incendiu ºi termoizolare

Fiecare producãtor are �„reþete�“ specialede realizare a panourilor, care au în vedereºi destinaþia lucrãrii. Aºadar, vom întâlnidiverse variante, cea mai des folositã fiindcea cu miez din ipsos ºi feþe din carton, pecare vã recomandãm sã o amplasaþi încamere cu o umiditate normalã (maximum65%). În încãperile cu multã umezealã (bãi,bucãtãrii, subsoluri) avem nevoie de plãcirezistente în acest sens, cu miez din ipsostratat pentru a nu absorbi apa ºi feþe dincarton special. Le putem recunoaºte înmagazinele de specialitate prin culoareaverde a suprafeþelor exterioare.

Dacã aveþi nevoie de mai multã siguranþãîn caz de incendiu, achiziþionaþi un gips-carton armat cu fibrã din sticlã ºi acoperitcu folii ignifuge. De fapt, ipsosul este unmare �„amator�“ de apã, ceea ce contribuieserios la rezistenþa la foc. Studiile au arãtatcã poate suporta temperaturi ridicate chiarºi trei ore. Din acest motiv, este folosit ºipentru placarea elementelor de structurãdin lemn ale mansardelor, protejându-le.

Aºa cum am arãtat în ediþia trecutã arevistei noastre, este important ca zidurilesã �„participe�“ la ventilarea casei prinreglarea umiditãþii aerului. Ei bine, ipsosulîºi face datoria în acest sens. În plus, are ºibune proprietãþi termoizolante. Asociat cuvata mineralã, aºezatã între gips-carton ºiperete, vom avea pereþi arãtoºi ºi �„grijulii�“cu temperatura locuinþei noastre.

În ultima perioadã, au apãrut pe piaþaromâneascã panouri compozite de acestgen placate cu polistiren ºi folii hidro-izolante, numai bune sã ne scape de griji.Ce-i drept, sunt mai scumpe, dar grosimealor este mai micã decât la sistemele cu vatãmineralã, aºa cã vom mai �„câºtiga�“ cevaspaþiu din apartamentele noastre cam mici.Dezavantajul lor este cã nu pot mascaþevile de apã caldã, întrucât polistirenul ex-pandat începe sã se deterioreze pe la 80OC.

Alte caracteristici de luatîn consideraþie sunt gro-

simea plãcii (aveþi de alesîntre 9 ºi 25 mm) ºi aria(variazã între 3 ºi 4 mp). Di-mensiunile fiind variabile,când achiziþionaþi panourileaveþi nevoie de un mic plancu dimensiunile necesare,astfel încât sã aveþi cât maipuþine rosturi ºi decupãri. Deasemenea, gips-cartonul debunã calitate trebuie sã aibãºi alte caracteristici, pre-vãzute de reglementãrilenaþionale ºi europene. Deexemplu, profilele nu trebuiesã fie ciobite la colþuri cacele din imagine.

O altã normã este rezis-tenþa la încovoiere (elastici-tatea), foarte importantãatunci când avem de realizato suprafaþã curbã. Furnizorulne poate da, cel puþin teo-retic, informaþii despre razacurbei pe care o poate �„su-porta�“ materialul pe care îlcomercializeazã el.

Al doilea aspect este legatde rezistenþa la prinderea cuºuruburi, astfel încât sãrealizãm o fixare corespun-zãtoare fãrã a deteriora pla-cajul. Materialul poate �„scã-pa�“ din ºuruburi dacã lestrângem prea tare, panoule prea greu sau în tensiune.

Muchiile este necesar sãfie bine definite ºi sã nupoatã fi ciobite uºor. Car-

tonul sau materialul feþelortrebuie sã fie absorbant,pentru a putea fi acoperit cuvopsele pe bazã de apã. Deasemenea, existã riscul cafeþele sã fie desprinse demiezul din ipsos, mai cu sea-mã în caz de umiditate exce-sivã, prin urmare, vã reco-mandãm sã solicitaþi detaliiîn acest sens. Dacã doriþi sãnu întâmpinaþi dificultãþi lamontarea gips-cartonului,atunci când îl cumpãraþi in-teresaþi-vã de aceste detalii.Nu uitaþi sã cereþi pasta pen-tru rosturi ºi benzile deetanºeizare, care vor dapereþilor un aspect uniform.

Poate pãrea exagerat, darºi dumneavoastrã îl puteþimonta. Sistemele sunt pro-iectate sã simplifice procesulde aplicare. Puteþi observaaceasta studiind pliantelelor. Veþi avea nevoie doar deîndemânare ºi timp. Noi v-amprovocat! Acum, depindenumai de dumneavoastrã!

Norme calitative

În spaþiile umedevã recomandãmsã folosiþi gips-

carton specialtratat în acest

sens. Panourilepot susþine

acoperirile cufaianþã, dar nu ºi

chiuveta.Plafonul poate fiaplicat de o sin-gurã persoanã,

cu ajutorul unuisuport reglabil.

sa

un

ãidei practice


N u oricine îºi poate permiteluxul de a avea o saunã în

propria locuinþã. Dar nu trebuieignoratã nici plãcerea de a facesaunã ºi nici aspectele pozitivepentru sãnãtate care decurg deaici. Existã ºi saune care pot ficonstruite de neprofesioniºti!

De exemplu, modelul pen-tagonal pe care vi-l prezentãm,pas cu pas, în articolul de faþã.Dat fiind cã avem de-a face cuo structurã asamblatã, primullucru pe care trebuie sã-l faceþieste sã vã procuraþi elementeleconstitutive ale noii dumnea-voastrã saune. În funcþie deoferta pentru care optaþi, vor fiutilizate un numãr mai maresau mai mic de elemente pentrustructura pereþilor ºi tavanului.Diferenþele care pot apãreaconstau în grosimea pereþilor,tipul materialului de izolaþiesau finisarea lemnului.

Exemplul pe care vi-l prezen-tãm este compus din 12 piesepentru pereþi ºi 3 pentru tavan.Cadrul de la bazã este alcãtuitcu ºipci din lemn cu patrumuchii, îmbinate cu cepuri ºiîncleiate între ele. Înainte de avã apuca propriu-zis de asam-blarea ºi montarea elementelor,iatã câteva sfaturi de interes

Reperele ramei de bazã, întoarse

invers, le veþi îmbina cu ºuruburi ºi corniere,în ordinea corectã. La colþurile de 135grade veþi folosicornierele flexibile. Dacã pardoseala prezin-tã denivelãri, trebuie sãprelucraþi corespunzãtorramele la rindea.

Întoarceþi rama ºi, dupã ce fixaþi cornierele dedeasupra, poziþionaþi-o pe locul destinat ei,

respectând distanþele faþã de pereþi. Decupajul rameidin dreptul uºii serveºte la aerisirea cabinei.

Veþi începe asamblarea pereþilor de la colþul dinspate. Pe primul segment de perete aºezat ori-

zontal veþi îmbina cu ºuruburi, la nivelul muchiilor,stâlpul de colþ din spate. Iar pentru a continua...

Construcþia unei sauneRomânii acordã din ce

în ce mai multã atenþie

amenajãrii unei saune

în locuinþa personalã.

În acest articol, venim

în întâmpinarea acelora

dintre dumneavoastrã

care doresc sã îºi

realizeze singuri o

saunã proprie acasã.

22 33

11


...ridicaþi totul în picioare! Apoi veþi fixa al doileasegment al peretelui din spate de stâlpul din

colþ. Segmentele orientate spre peretele camerei suntrealizate în exterior din PFL.

Acum, veþi aºeza complet colþul pe ramã. Lambapãrþii inferioare a pereþilor trebuie îmbinatã per-

fect în ulucul ramei. În caz de nevoie, le veþi potrivi cuajutorul unui ciocan din cauciuc.

Legãtura cu urmãtorul seg-ment de perete o veþi realiza

cu un pervaz cu lambã, fixat centralîn cuie. Între acesta ºi lamba placa-jului din lemn (ce o veþi introduceulterior în interiorul pervazului) veþilipi o bandã de etanºeizare.

Dupã ce aþi fixat peramã segmentul de

perete montat ulterior ºil-aþi închis etanº cuprimul, îmbinarea dintreele o veþi realiza cu unaºa-numit ºtift axial.

Din acestmoment, veþi

ridica pereþii unuldupã celãlalt, ca înmodelul explicatdeja. În mod nece-sar, la fiecare colþveþi monta un stâlp.În cazul în carecabina nu stãcorect, o mai puteþiîncã îndrepta.

44

77

88

5566

Pe segmenþii de perete rãmaºi liberi veþi maiaplica dinspre exterior o lambã cu placaj din

lemn (asemenea celei de la pasul 6), deoarece stratulexterior este alcãtuit din lemn profilat.

Odatã ce aþi asamblat pereþii, veþi începemontarea elementelor de interior, prinzând în

ºuruburi riglele de fixare. În zona pervazelor pereþilorveþi înºuruba întotdeauna de douã ori.

general. Dacã doriþi sã realizaþisinguri o saunã, aveþi nevoie deun specialist electrician. Vãmai trebuie o sursã de energie(în cazul nostru pentru curenttrifazic 220/380 volþi), o sigu-ranþã separatã ºi un comutatorde protecþie.

Dacã soba ºi unitatea de con-trol pot fi montate de dumneav-oastrã, racordul trebuie efectuatneapãrat de un specia-list. Înplus, senzorul de temperaturãeste necesar sã funcþionezecorect. Pentru acest aspect,garanteazã tot profesionistul!

Încãperea saunei are nevoiepermanent de aer proaspãt.Surplusul necesar de aer poatefi luat din camera în care esteamplasatã sauna (bineînþelesdacã este prevãzutã cu geamuriºi bine aerisitã). Altminteri,aducþiunea de aer proaspãt oveþi efectua din camera alãtu-ratã, executând o strãpungereprin peretele comun. Astfel, laamplasarea cabinei, vã sfãtuimsã aveþi în vedere ca zona dinspatele acesteia sã fie cât maibine aerisitã.

Distanþa optimã la care tre-buie plasatã cabina faþã deperete este de 2-5 cm. Maimult, aerul trebuie sã circule ºiîn spaþiul dintre plafon ºi tava-nul saunei. De aceea, distanþarecomandatã între acestea estede 40 cm. Dacã deasuprasaunei aveþi un planºeu rece

99 1010

idei practice


�„Truc�” pentru îmbinarea etanºã a tavanului: veþiînºuruba riglele la 2 mm de interiorul pereþilor, apoi

veþi �„trage în jos�“ tavanul cu buloane aºezate înclinat.

Înainte ca tavanul sã fie închis complet, veþimonta uºa. Pe aceasta o veþi prinde cu

ºuruburi, în ambele pãrþi, de doi stâlpi aflaþi în unghi.

Segmentuldin faþã al

tavanului îl veþi fixacu rigle, tot din inte-rior (dupã cum amarãtat mai sus). Peacesta îl veþi montanumai dupã ce, înprealabil, aþi potrivitcadrul uºii ºi îmbinatprin ºuruburi cupereþii laterali.

Mai trebuie doar sã închideþi cu origlã dublã canturile exterioare ºi

cele douã colþuri ale tavanului. În interior, veþiagãþa soba de o consolã din oþel.

Muchiileexterioare

ale uºii saunei (atâtcea din stânga, câtºi cea din dreapta)le veþi completa cu

profile din lemn.Pentru a putea real-iza aceastã operaþi-

une, veþi fixa unpervaz de colþ ºiunul de profilare,ambele din lemn.

Este rândultavanului.

Cele trei pãrþi ale salele veþi asambla dupãmodelul prezentat denoi pentru segmentelecomponente alepereþilor. Margineasuperioarã a pereþilortrebuie sã intre per-fect în tavan (îmbinaretip lambã-ulucã). Îngeneral, pereþii ar tre-bui sã se îmbine uºor.La nevoie, veþi ajustapoziþia acestora prinpresare uºoarã.

(garaj, terasã, pod, mansardãneîncãlzitã etc.) existã riscul deproducere a condensului ºi,inevitabil, de apariþie a igrasieisau mucegaiului. În aceste situa-þii, este indicat sã montaþi îninteriorul saunei o izolaþie ter-micã (atenþie, este nevoie deuna cu barierã de vapori).

Vã mai dãm un ultim sfat. Ocabinã de saunã nu are par-dosealã. Tocmai de aceea, vãsfãtuim sã pregãtiþi dinaintepardoseala încãperii. În acestscop, cel mai bine se preteazãplãcile de gresie pe care apoi,dacã doriþi sã pãstraþi atmosferacaldã creatã de celelalte ele-mente, le puteþi acoperi cugrãtare din lemn.

1313

1111

1212

1414

1616

1515

sa

un

ã

Foto

: Tom

Philip

pi

Revista �„Misiunea Casa�“este premiantã!

Datoritã dumneavoastrã, celor care necitiþi (în revistã sau ziar), ne urmãriþila TV sau ne solicitaþi ajutorul pe

forum, revista noastrã a avut succes încã dela primul numãr. E adevãrat cã ºi noi, ceidin caseta tehnicã, suntem �„vinovaþi�“, dartotul a demarat ºi se dezvoltã datoritã dum-neavoastrã. Continuând, prin tot ceea cefacem, sã vã oferim ce vã doriþi în domeni-ul construcþiilor ºi amenajãrilor, în felulnostru vã mulþumim. În acelaºi timp, vãsolicitãm sã fiþi mai activi, sã ne scrieþipãrerile ºi propunerile pentru revistã. Darsã trecem peste amabilitãþi ºi sã fim practiciºi concreþi, cum ne stã în fire!

Aºa cum spune-am ºi în titlu, revistaMisiunea Casa este premiantã! Valoarea einu aþi observat-o doar dumneavoastrã, ci ºicei de la Romexpo - organizatorii târguluiinternaþional de arhitecturã, tehnologii,

echipamente, instalaþii, scule, dispozitive ºimateriale pentru construcþii ConstructExpo. Dupã ce au citit-o, au considerat cãmeritãm un premiu pentru debut ºi credemnoi cã nu s-au înºelat. Distincþia ne-a fostînmânatã de domnul George Cojocaru,preºedinte-director general al RomexpoS.A. (vezi imaginea de mai jos). Iatã încã o

confirmare a valorii revistei MisiuneaCasa, în afarã de faptul cã dumneavoastrãne citiþi ºi scrieþi cu plãcere.

Cum bine ºtiþi, prima ediþie a revisteinoastre a fost prezentã la chioºcurile depresã din toatã þara, începând cu data de 13mai 2005. Nefiind superstiþioºi, aceastã zinu a fost cu ghinion, ba putem spune chiardimpotrivã. Perioada nu a fost aleasãîntâmplãtor, ci am aºteptat cu rãbdare sãînceapã Construct Expo, manifestare foartepotrivitã pentru lansarea unei publicaþii îndomeniu. De aceea, am profitat de ocaziaoferitã de târg ºi, împreunã cu feteleMisiunea Casa, am împãrþit exemplaregratuite în stânga ºi-n dreapta. Dupã cumputeþi vedea ºi în fotografii, am fost primiþicu cãldurã, curiozitate ºi zâmbete. Probabilºi din cauza frumoaselor noastre fete.Totuºi, noi sperãm cã datoritã revistei!


Diplomã Specialã Pentru Debut

desp

re f

aia

nþã

curs de montare


Faianþa din casele noastreToþi ne dorim faianþã

în locuinþele noastre,

nu-i aºa? În baie,

bucãtãrie, balcon...

Totuºi, trebuie sã ne

gândim foarte serios

dacã are rost sã o

montãm oriunde

vrem. Poate cã nu

meritã investiþia! Dacã

hotãrâþi sã mergeþi

mai departe, trebuie

sã ºtiþi care sunt

materialele, sculele

ºi etapele necesare.

Alegerea modelului faianþei esteîn totalitate a dumneavoastrã.

Cum puteþi vedea în fotografiilealãturate, sunt multe variante

care pot fi combinate diferit.

O întrebare pentru nota 10:de ce placãm pereþii dinbaie sau bucãtãrie cu

faianþã? Doar ca sã �„ne iaochii�“? Poate fi ºi acesta unmotiv, dar mai aveþi dreptul laîncã douã încercãri. Da, aºa e:pentru a ne apãra zidãria deumezealã ºi pentru o igienizaremai simplã a camerelor respec-tive. Aþi trecut un test caredemonstreazã cã aþi înþeles rolulei principal, dar ºi cãror încãperile este destinatã. Fiind imper-meabilã, faianþa are rolul uneibariere pentru umiditate, în spe-cial în partea de jos a pereþilor.Aici, temperatura este maiscãzutã, fiind condiþii deapariþie a condensului. Însã,excesul de faianþã este dãunãtor,deoarece dacã o lipim de lapodea pânã la tavan, putemtransforma bucãtãria într-o zonãneprimitoare, umedã ºi rece.

alele tratate special în acestsens. Atunci când cumpãraþi ast-fel de produse vã sfãtuim sã vãinteresaþi dacã sunt potrivitelocului unde le veþi monta.Ambalajele vã pot lãmuri asupralimitelor minime ale tempera-turii admise pentru ca faianþarespectivã sã nu crape.

Pregãtireasuprafeþei

Peretele care va fi acoperit cufaianþã trebuie sã fie suficient degros ºi rigid pentru a suportagreutatea acesteia. Prin urmare,

Aºadar, înfuncþie de desti-naþia spaþiului,socotiþi care estenecesarul, astfelîncât sã aveþi oîncãpere curatã,dar sã rãmânã osuprafaþã sufi-cientã de pereteneacoperit caresã absoarbã ex-cesul de umidi-tate. În rest, cu-loarea, forma plãcilor, modele-le, plintele, brâurile etc. le puteþialege dupã gust.

Faianþa face parte din �„fami-lia�“ plãcilor ceramice, alãturi dealte materiale destinate acope-ririi suprafeþelor expuse ume-zelii, precum gresia, mozaiculsau teracota. Acestea sunt cuatât mai rezistente la umiditatecu cât temperatura de ardere a

materiei de ba-zã (argila) estemai ridicatã.Totuºi, oricâtar fi de perfor-mante, tot tre-buie acoperite

cu un strat de smalþ care le faceimpermeabile, rezistente la sub-stanþe chimice ºi greu de zgâriat.Spre deosebire de celelalte�„rude�“ ale ei, faianþa este maidelicatã, are o slabã rezistenþã lalovire ºi la diferenþe bruºte detemperaturã. O consecinþã estecã nu poate fi folositã decât îninteriorul locuinþei, pentru exte-rioare fiind recomandate materi-

Când aveþi de tãiat o placã îndouã pãrþi relativ egale, pro-cedeul este foarte simplu: trasaþio linie cu unul dintre instru-mentele manuale de mai sus,folosind o riglã. Apoi aºezaþisub faianþã douã distanþiere sauceva asemãnãtor, în dreptultrasãrii. Apãsaþi brusc ºi puter-nic pe marginile plãcii, obþinândastfel rezultatul dorit. Puþin maicomplicate sunt separareabucãþilor mici ºi delimitareasuprafeþelor curbe. În acest caz,trasaþi mai multe linii, împãrþindzona consideratã în plus înbucãþi mici pe care le puteþiîndepãrta mai uºor.

Ulterior, �„ronþãiþi�“ suprafaþautilizând cleºtele �„cioc de papa-gal�“. O unealtã deosebit de efi-cientã este ferãstrãul cu burghiu,cu ajutorul cãruia puteþi

realiza cele mai dificile decu-paje. Vã avertizãm sã nu o

trataþi ca o joacã: utilizareaacestor scule necesitã

îndemânare (pericol deaccidentare) ºi un

pic de efort.

ne incomodeze. Ele ne vorghida dupã direcþiile orizontalãºi verticalã fãrã a �„apela�“ lamuchiile încãperii care pot fioblice. Este binevenit ºi un stratde amorsã, obþinut prin diluareaîn apã a adezivului. Abia acumsunteþi pe drumul cel bun!

Tãiem manualsau automatizat?

Imaginile prezentate de noialãturat aratã cum este tãiatãfaianþa automatizat. Cu multãatenþie ºi rãbdare, puteþi obþinerezultate asemãnãtoare ºi cuinstrumentele manuale, care înplus sunt mai accesibile dinpunct de vedere financiar.

Cele mai cunoscute variantesunt cleºtele de fa-ianþã ºi vârfultrasor, sculeprevãzutecu ele-mentetãietoaredintr-unmaterialfoarte dur(carburãde tungs-ten).

atenþie la rezistenþa comparti-mentãrilor din lemn sau gips-carton! Alte �„piedici�“ în calealucrãrilor de bunã calitate sunturmele de ulei, grãsime sau pro-duse de întreþinere. Dacã pere-tele a fost zugrãvit anterior, iarsuprafaþa este lucioasã, trebuiecurãþat astfel încât sã rãmânã cuaspect rugos ºi fãrã denivelãripronunþate. Materialul scorojitva fi rãzuit ºi apoi retencuitperetele cu adezivul pentru pla-care. Datoritã porozitãþii unormateriale absorbante (ipsosul,lemnul) vom consuma multadeziv, iar uscarea rapidã poateduce la crãparea lui. De aceea,

este necesar un strat de amorsã.Ce facem însã când montãmfaianþã peste... faianþã?

Faianþã pestefaianþã?

Vechea placare este zdravãnãºi vã gândiþi cu groazã la câtaveþi de muncit sã o spargeþi.Din fericire existã producãtoriinventivi, care ne scutesc deaceste neplãceri, producândadezivi cu calitãþi superioare,special concepute în acest sens.Totuºi, chiar ºi utilizând pro-dusele respective, este indicat sãºlefuiþi vechea faianþã cu unpolizor, pentru o aderenþã maibunã a mortarului. În ceea cepriveºte achiziþionarea, vã sfãtu-im sã aveþi cu 10 - 15 % maimultã faianþã decât aria deacoperire, ba chiar ceva maimult atunci când o aºezaþi dupãaxe înclinate. Înainte de a începelucrarea, selectaþi cu grijã plã-cile, iar pe cele cu mici defecþi-uni (sperãm sã nu fie preamulte!) nu le aruncaþi! Pãstraþilepentru cã veþi avea nevoie de eleîn zonele mai puþin vizibile saupentru completãri.

Trebuie sã ne lãmurim ºi cumaºezãm faianþa cât mai dreptposibil. Un meseriaº cu expe-rienþã nu are nevoie decât denivela cu bulã de aer pentru oacoperire netedã, cu rosturi con-tinue ºi bine definite. Însã, esteindicat ca noi sã apelãm la douãrigle (scânduri subþiri ºi dreptedin lemn), pe care sã le fixãm înunghi drept pe marginea supra-feþei destinate placãrii, ca sã nu

Din secretelemeºterilorPolizorulunghiularAvantajul acestei metodepe care v-o recomandãmeste cã puteþi decupamai repede, cu mai puþinefort ºi mai precis placaceramicã care nu poatefi folositã întreagã.

desp

re f

aia

nþã

curs de montare


Prima operaþiune pentru montarea plãcilorceramice pe un perete este aplicarea unei

amorse. Aceasta este realizatã cu o bidinea ºi arescopul de a pregãti suprafaþa.

11

În sfârºit, a venit momentul montãrii plãcilorceramice! Cu scopul de a obþine rosturi

egale ºi estetice între ele, este necesar sã folosiþidistanþiere în formã de cruce.

33

Aþi terminat aplicarea faianþei, iar adezivul euscat! Eliminaþi distanþierele ºi aplicaþi chitul

de rosturi. Pentru a face economie de material,vã sfãtuim sã folosiþi o gletierã din cauciuc.

55

Aplicarea bucãþilor de faianþã este recoman-dat a fi realizatã pe rânduri orizontale de jos

în sus. Când le aºezaþi pe suprafaþa peretelui,apãsaþi pe ele pentru a uniformiza adezivul.

44

Ultimul pas pe care îl mai aveþi de realizateste eliminarea urmelor de chit aflate pe

suprafaþa plãcilor. Aceastã operaþiune poate fiexecutatã cu un burete înmuiat în apã.

66

Dupã uscarea amorsei, urmeazã aplicareaadezivului pentru faianþã. Pentru a econo-

misi materialul, vã recomandãm sã folosiþi ogletierã cu zimþi mici.

22

Rostulrosturilor

Rosturile trebuie sã fie sime-trice ºi bine conturate. Rafina-mentul cu care sunt executateeste un aspect important dinpunct de vedere estetic. La mon-tare, veþi aºeza între plãci dis-tanþiere în cruce pe care le veþielimina dupã ce adezivul s-aîntãrit. Abia apoi aplicaþi chitulpentru rosturi, compus din ci-ment ºi aditivi. Îl puteþi cumpãrapreparat sau sub formã de pul-bere pe care o amestecaþi cu apãpânã la obþinerea unei consis-tenþe cremoase. E important sãalegeþi un chit de bunã calitate,rezistent la umiditate, presiune,ºocuri, agenþi chimici ºi tempe-raturi ridicate.

Surplusul de chit va fi eliminatîntr-un timp scurt, întrucât are operioadã relativ rapidã de întã-rire (circa douã ore). El va fiintrodus cât mai bine între plãciºi, pentru un aspect plãcut, îi veþida o formã uºor adâncitã, con-cavã. Dacã placarea este supusãfrecvent murdãririi, rosturile potfi lãcuite cu produse speciale,impermeabile. Un alt aspect im-portant vizeazã zonele dintre fa-ianþã ºi instalaþia sanitarã, undeputeþi utiliza chiturile elastomerepe bazã de silicon, care oferãetanºeitate ºi aspect plãcut.Acestea sunt comercializate subformã de cartuºe manuale sauautomate. ªi acum sã trecem lamontarea efectivã a faianþei, pascu pas, ca în imaginile alãturate.

Am montat o placã din sticlãcu dimensiunea celei de fa-ianþã pentru a vã arãta utilita-tea gletierei zimþate: la apli-carea plãcilor de faianþã, prinpresare, eliminãm aerul ºi nufacem risipã de adeziv.

Sfatul nostruSfatul nostru

ele

ctric

ita

te V

aleriu e un om puþin ciu-dat. Se pricepe la toate.Când nu ºtie ceva, im-

provizeazã cât îl þine imagina-þia. Îi place sã facã totul singur,cãci nu are încredere în meºteri,mai ales dacã îi cer bani mulþi.În câteva cuvinte, Valeriu îºitrãieºte viaþa cu intensitate.Apropo, sã vã povestesc ultimalui aventurã, în care �„intensi-tatea�“ a avut mare importanþã.E vorba despre cea electricã,care se mãsoarã în amperi (A)ºi este destul de periculoasãcând o �„deranjãm�“ neprotejaþi.De aceea, specialiºtii evitatã pecât posibil umezeala ºi folosescîncãlþãminte prevãzutã cu tãlpigroase din cauciuc. Sunt regulide bazã pentru evitarea electo-cutãrii. Corpul omului are orezistenþã electricã de apro-ximativ 1.000 ohmi dacã esteumed ºi cu picioarele goale. Înacest caz, la o tensiune de 220volþi, prin noi poate trece un

curent de 220 mA, ceea ceprovoacã arsuri ºi fibrilaþie car-diacã. În lipsa unei intervenþiimedicale imediate, poate cauzadecesul. Fiþi prevãzãtori ºi nulucraþi la o instalaþie fãrã a odebranºa, izola orice conductoraflat la vedere ºi a avea grijã caaparatele electrocasnice sã fieîmpãmântate. Ei bine, Valeriun-a ºtiut toate acestea. Sã vedeþice a pãþit!

Ziua fusese agitatã pentru el,aºa cã, ajungând acasã, s-a rela-xat fãcând un duº fierbinte.Abia aºtepta sã se trânteascã înfotoliu ºi sã vadã un film. Dar,în timp ce îºi admira pectoraliiîn oglindã, s-a auzit un zgo-mot, iar apoi... noapte!

- Violeta! a strigat Valeriu,intrând în panicã. De ce mi-aioprit lumina?

- Nu am oprit-o dragã! zisesoþia lui. Cred cã s-a ars becul.Lasã, cã îl schimbãm mâine di-mineaþã, acum e întuneric.

- De ce sã aºteptãm pânãmâine? se împotrivi bãrbatul.Mã duc sã iau o lanternã.

- Eu zic sã renunþi, pentru cãtotul e ud, inclusiv tu. ªtii cã înbaie trebuie sã avem grijã culucrurile acestea.

- Dar de unde ºtii tu asta?- Am ºi eu revistele mele,

despre cum se poate descurca onevastã cu un bãrbat ca tine,zise femeia þâfnoasã.

- Stai liniºtitã, nu e grav, iauo lanternã ºi rezolv pe loc -conchise Valeriu.

Dupã ce a adus lanterna ºi unbec nou-nouþ, Valeriu s-a apu-cat de treabã. Câteva secundemai târziu, Violeta a observatcã lumina din bucãtãrie a înce-put sã pâlpâie. S-a îndreptatcãtre baie, presimþind cã s-a în-tâmplat ceva rãu. Soþul ei ieºeapalid din baie, cu privirile pier-dute ºi clãtinându-se de parcãar fi venit de la cârciumã. L-aîntrebat ce-a pãþit, l-a zgâlþâit,

i-a dat palme, degeaba. Parcãîºi înghiþise limba. �„S-a electro-cutat, nefericitul�“, gândi feme-ia. Din fericire, nu pusese mânadirect pe vreun conductor me-talic. Era vorba despre o des-cãrcare prin �„arc electric�“. Baiaera plinã cu aburi, iar acest lu-cru a favorizat scurgerea curen-tului prin corpul lui Valeriu,care se transformase într-un felde paratrãsnet. Intensitatea fu-sese micã, sperietura însã...Dupã câteva minute pulsul îirevenise la valorile normale ºivorbea coerent.

În seara aceea au adormit li-niºtiþi, povestindu-ºi aventurileîn domeniu electricitãþii. Vale-riu avea mult mai multã �„expe-rienþã�“. A doua zi de dimineaþã,mare i-a fost mirarea Matildeisã-l vadã meºterind la tabloulelectric. Cu câteva luni în urmã,când electricienii i-au schimbatcontorul, a refuzat sã schimbeºi vechiul sistem, pe bazã de

...împãmântareEste un sistem de protecþie

care faciliteazã scurgerea cãtrepãmânt a curentului accidentalde la elementele metalice aleaparatelor electrocasnice. Poatefi realizatã pentru fiecare aparatsau pentru întreaga reþea decurent electric. Ultima variantãeste de preferat, pentru cã pri-zele ºi ºtecherele au borne în

acest scop. Realizarea constã înîngroparea a unor þevi din oþelgalvanizat la distanþe de 0,6 m,conectate cu platbandã meta-licã. Totul e legat la tabloul dedistribuþie cu cablu din cuprucu secþiunea între 16 ºi 25mmp. Firul de împãmântareeste galben cu verde, albastru -nulul ºi maro sau roºu - faza.

Da, deci nu...Nu legaþi împãmântarea deþevile de canalizare sau gaze!Periclitaþi viaþa vecinilor ºiputeþi fi traºi la rãspunderepenal! Nu lãsaþi cablurile neizo-late (pericol de electrocutare) ºiþevile neprotejate contra rugi-nii. Platbanda din oþel poate fiizolatã cu smoalã, iar conexiu-nile cu duze. Evitaþi legãturile

directe între elementele din cu-pru ºi cele din aluminiu, întru-cât oxizii care se formeazã înzona de contact devin izolatori.Recomandãm prinderea lor cuºuruburi din oþel sau alamã. Casã fiþi siguri cereþi unui specia-list sã-i mãsoare rezistenþa elec-tricã (este de preferat una maimicã de 4 ohmi). To

tul de

spre

...


Vivere pericolosamente -- Valeriu la tabloul electric

da, deci nu!

patroane cu siguranþe fuzibile.Ar fi putut monta un disjunctorde branºament, proiectat sãîntrerupã energia în caz descurtcircuit. Avea nevoie ºi deun tablou de repartiþie cu sigu-ranþe calibrate ºi întrerupãtoarediferenþiale. Toate acestea suntrealizate astfel încât sã sesizezecea mai micã variaþie de inten-sitate din reþea, chiar ºi o scur-gere de curent, ca în cazul elec-trocutãrii. Disjunctoarele, deºisunt mai scumpe decât sis-temele clasice de supravegherea instalaþiei, ne pot salva viaþa.Important este ca pe ele sã fiemarcatã intensitatea maximã pecare o �„suportã�“. Aparatele elec-trocasnice ºi disjunctoarele tre-buie sã fie compatibile, astfelîncât sã nu cedeze. Valeriu nicin-a vrut sã le vadã când a auzitpreþul. Violeta a dat din umeri,deºi ar fi fost de folos.

- Ai pierdut ceva, Valeriu?zise soþia, ironicã. Nu se putea

abþine, deºi era obiºnuitã cu�„pasiunile�“ lui.

- Schimb siguranþa, cã s-a stri-cat, mormãi omul nostru.

- Dar ce s-a întâmplat?- Nimic, am deºurubat becul

care s-a ars asearã ºi l-am puspe cel nou. Când am apãsat peîntrerupãtor - pac! S-a ars sigu-ranþa. Acum îi pun un smoc deliþe, sã reziste.

- Eu zic sã te potoleºti, seîmpotrivi Violeta. Dacã s-a arssiguranþa, înseamnã cã ai unscurtcircuit pe undeva... Stai sãchem electricianul...

- Nici sã nu te gândeºti, ri-postã Valeriu ºi strânse patro-nul cu putere.

În acel moment se auzi unpârâit scurt, urmat de câtevamomente de liniºte, dupã careprin câteva doze a început sãiasã fum. Valeriu s-a repezitspre bucãtãrie ºi s-a întors cuun vas cu apã. Norocul lui afost ºi de data acesta Violeta,

care i-a luat oala dinmânã, zicându-i:

- �„Eºti nebun? Vrei sã teelectrocutezi iar?�“ A deºurubatrepede patronul cu pricina, aacoperit dozele cu cârpeºi a deschis ferestrele.Din fericire, incen-diul s-a oprit aici.În cazul instala-þiei, pentru cã încasa lor �„tempera-tura�“ a crescut.

Violeta nu i-a vorbitdouã sãptãmâni ºi nu l-amai lãsat sã repare nimic. A fost nevoie sã înlocuiascãjumãtate din instalaþie(doze, cabluri, tuburi),sã refacã tencuiala ºizugrãveala. Dupã cetotul era ca nou, Violetaa schimbat tabloul elec-tric ca, în caz cã Valeriuse va apuca din nou demeºterit, sã fie sigurã cã nuva da foc casei.

...electrocutareEste produsã prin contactulcu un fir, bornã sau pãrþimetalice ale unui aparataflat sub tensiune. O primãcategorie de asemenea eveni-mente nedorite se referã latrecerea curentului prin cor-pul omului când acesta atingeambii conductori (faza ºinulul) simultan. Se poate

petrece ºi când este realizatun contact între fazã sauchiar împãmântare, pe de oparte, ºi pãmânt, într-unmoment în care nu existã obunã izolare faþã de acestadin urmã. Deoarece pieleaare o rezistenþã electricã rela-tiv mare, incidentele menþio-nate pot fi însoþite de arsuri.To

tul de

spre

...

Cu instalaþia electricã nu e �„sãnãtos�“ sã nejucãm, iar subiectul trebuie tratat cu seriozitate.Mulþi dintre noi au impresia cã ºtiu destule, însãde multe ori se produc accidente nefericite,urmate chiar de deces. De aceea, vã sfãtuim sãcitiþi cu atenþie articolul nostru ºi sã luaþi aminte!

Da, deci nu...Evitaþi sã salvaþi un om elec-trocutat aflat sub tensiune!Trageþi accidentatul din zonapericuloasã sau împingeþi-lcu un obiect uscat din lemn,mase plastice sau alt materializolant. Nu apucaþi victimade picioare ºi în nici un caznu-l îngropaþi. Chemaþi deurgenþã un medic.


mu

zeu


Construitã acum aproximativ 200 deani, casa a fost amplasatã în muzeu înanul 1957 cu ajutorul unor meºteri

din zona de origine a ei, care au montat-opiesã cu piesã. Ea este reprezentativã pen-tru regiunea Podiºului Târnavelor ºi pentruo anumitã categorie socialã, aparþinândunor þãrani fãrã pãmânt, care erau nevoiþisã lucreze pe marile latifundii ale nobililorfeudali, fie în arendã, fie în schimbul unorproduse. �„Dovezile arheologice, constândîn perimetre, rãmãºiþe din structurã ºiminiaturi, reflectã o perpetuare a acestui tipde locuinþã de-a lungul mileniilor I ºi IId.H., pânã la începutul secolului al XX-lea�“, a început �„povestea�“ doamna RalucaDan, muzeograf în cadrul MuzeuluiNaþional al Satului Dimitrie Gusti.

nostalgia tradiþiei

�„Locuinþe de tipul celei de la Dumitra aufost construite ºi în utima vreme. Aceastãtehnicã reapare pentru cã este foarte accesi-bilã, date fiind posibilitãþile materiale exis-tente, dar devine ºi o modã. Casele reali-zate din pãmânt, dacã sunt uscate bine,beneficiazã de o izolare termicã destul debunã�“, a adãugat doamna Raluca Dan.

Trãindîn fiecare zi

Câteva cuvinte despre viaþa de zi cu zi alocatarilor acestei case ne sunt de folos.Economia satului era una de tip închis: ogospodãrie þãrãneascã trebuia sã producãmarea parte a celor necesare traiului,schimburile fiind frecvente doar între

membrii comunitãþii respective, pe bazã detroc. Sãteanul îºi construia aproape singurlocuinþa, cerând eventual ajutorul vecinilorºi rudelor. Bãrbaþii creºteau animale, arauºi semãnau pe pãmântul nobilului sau aren-daºului. Femeia se ocupa de îngrijireamembrilor familiei, de creºterea copiilor,fãcea mâncare ºi þesea îmbrãcãminte sauaºternuturi. Majoritatea gospodãriilorþãrãneºti dispuneau de un rãzboi de þesut(amplasat lângã fereastrã sau aproape devatrã) pe care îl utilizau cu precãdere înperioada iernii.

Traiul sãrãcãcios al oamenilor seîntrevede atât în dimensiunile reduse alelocuinþei ºi anexelor, cât ºi în materialelede construcþie utilizate. Astfel, o familieformatã din pãrinþi ºi copii trãia într-o casã

Noile curente în arhitecturã aductot mai des în atenþie caseletradiþionale, cãrora li se recunoscavantajele privind folosirea efi-cientã a spaþiului, calitãþile mate-rialelor ecologice pentru con-strucþie ºi, nu în ultimul rând,farmecul decoraþiunilor interioareºi exterioare. Ne-am gândit cã ar fi fost mai puþin concludentsã descriem o casã rusticã aunui om înstãrit din zilele noas-tre. De aceea, am hotãrât sã vãprezentãm cum ºi din ce eraurealizate, nu demult, caseleromânilor. Cel mai bun partenerpe care îl puteam gãsi pentrudemersul nostru a fost, bineînþe-les, Muzeul Naþional al SatuluiDimitrie Gusti din Bucureºti.Pentru primul episod al cãlãto-riei noastre, ce ne aminteºte de�„rãdãcini�“, am ales o casã deþãrani iobagi din Transilvania,satul Dumitra, judeþul Alba. Vãmãrturisim cã, intrând în acestspaþiu, ne-am simþit ca într-ununivers paralel, ca într-o altãlume, nereuºind sã învingemnostalgia care �„a dat buzna�“ în sufletele noastre.

nostalgia tradiþiei Simplitatea avea culoareacerului

Simplitatea avea culoareacerului

Protecþie originalã la foc

A coperiºul era construit pe ºarpantã dinlemn, cu învelitoare din paie de seca-

rã sau grâu. Snopii, denumiþi local �„jipi�“,erau aºezaþi cu furca începând de la bazaacoperiºului cãtre vârf ºi legaþi de ºarpan-tã cu ajutorul nuielelor, obþinându-se unstrat de aproape 50 cm.

Acest tip ingenios de protecþie contrafrigului ºi umezelii este unul arhaic, fiindîntâlnit în special în zona de câmpie ºi maipuþin la deal sau munte, unde paiele eraumult mai greu de procurat. Însã, þãraniierau chibzuiþi cu astfel de resurse, gãsindmetode de conservare a lor sau împru-mutându-se de la vecini ºi rude. Unul dininconvenientele acestor construcþii real-izate din materiale uºor inflamabile, estepericolul incendiilor.

Bãbura Localnicii foloseau foc deschis în tinda

fãrã plafon, fumul fiind evacuat pe margin-ile acoperiºului. Oricând puteau sãri scân-tei spre învelitoarea din paie. Ca mãsurãde prevedere, aceºtia construiau dea-supra vetrei un paravan din împletiturã denuiele ºi pãmânt lipit, numit �„bãburã�“,care împiedica scânteile sã se înalþe. Dealtfel, lipsa tavanului propriu-zis dea-supra tindei le era de folos, pentru cãacoperiºul din paie era pãstrat mai bineîn timp datoritã gudronãrii cu fum ºiimpregnãrii cu aburul gras care avea ºirol de liant.

Grinda meºter Lemnul masiv, destul de greu de obþinut

cu cât coborâm spre câmpie, era totuºiprezent în locuinþa acestor þãrani. Vomobserva astfel cosoroaba aºezatã perime-tral deasupra pereþilor, �„grinda meºter�“(elementul principal de susþinere), plafonulcamerei de locuit (realizat din alte grinzitransversale) ºi cãpriorii ºarpantei. Acesteelemente de structurã sunt excepþii ºi pen-tru cã sunt autentice.

Împletitura Gardul care delimita gospodãria era con-

fecþionat din pari ascuþiþi ºi împletiturã dinnuiele verzi de arin sau alun. El avea ºi rolde apãrare împotriva animalelor sãlbatice.Pentru a-l proteja de umiditate, þãranii îlacopereau cu paie.

Portiþa are unele elemente decorativedeosebite: pe batant un soare, iar dea-supra un acoperiº conic.

de circa 40 mp, camera în care se putealocui efectiv mãsurând numai ... 24 mp.Restul spaþiului util era amenajat ca tindã,loc unde era pregãtitã mâncarea ºi depozi-tatã o parte a proviziilor. Trãind într-o zonãsãracã în lemn sau alte materiale pentruconstrucþie, casele aveau structurã cu stâlpidin salcâm sau stejar înfipþi în pãmânt ºiîmpletiturã din nuiele de rãchitã, peste careþãranii lipeau �„bruºi�“ din lut amestecat cuapã, tocãturã de paie ºi pleavã. Temeliacasei, denumitã �„potmol�“, era executatã dinaceleaºi materiale (pãmânt ºi paie) ºiîntãritã cu bolovani din piatrã. Piatra, derâu sau carierã, mai era utilizatã la delimi-tarea tindei de camera pentru locuit. Acestperete, flancat de vatrã ºi sobã, nu trebuiasã fie inflamabil.

mu

zeu


nostalgia tradiþiei

Statut social�„mândrã Mãrie�“

În ceea ce priveºte �„finisajele�“, oameniisatului nu aveau la dispoziþie decât varul, ºiacela obþinut cu ceva sacrificii. La interiorpereþii sunt albi, fapt ce dovedeºte curãþe-nia locuinþei. Pentru exterior a fost utiliza-tã o nuanþã albãstruie, denumitã �„mândrãMãrie�“. Obþinutã prin dizolvarea în laptede var stins a sinelii, culoarea era reprezen-tativã pentru statutul social al þãraniloraserviþi. Acelaºi colorant albastru, dar de ointensitate mai pronunþatã, era folositã ºipentru vopsirea tâmplãriei. La începutulsec al XIX-lea, sticla era încã un produs�„de lux�“, aºa cã ferestrele erau acoperite cuo membranã din vezicã de bou sau o foaiede hârtie îmbibatã în grãsime. Pardoseala,specificã unei case arhaice, avea suprafaþade uzurã acoperitã cu pãmânt iar, pentru apreveni deteriorarea ei, era acoperitã cucrengi sau cetinã de brad. Despre covoare... nu era cazul. Pentru reparaþii, igienizaresau în ajunul marilor sãrbãtori creºtine, ariarespectivã era refãcutã, lipitã cu un amestecde lut, balegã ºi pleavã.

Toþi într-ocamerã

Vara, membrii familiei puteau dormi ºiîn anexe (grajd, ºurã, hambar sau pod), dariarna se aglomerau cu toþii în singuracamerã de locuit disponibilã, unde mâncauºi dormeau împreunã. Din acest motiv,spaþiul este utilizat cu maximã eficienþã.Într-un colþ al camerei de locuit, înapropierea sobei, este amplasat patul-bal-dachin, interesant prin faptul cã este �„izo-lat�“ de restul camerei cu câteva cuverturicare asigurã pãstrarea cãldurii ºi intimitateacelor ce dorm în el. Iatã o soluþie inge-nioasã pentru o familie cu mulþi copii indis-creþi... Câteva laviþe (bãnci cu spãtar)aºezate pe lângã pereþi, o masã ºi o ladã dezestre pictatã la capul patului, reprezentaucam tot mobilierul acestei camere, carac-terizat de o impresionantã simplitate.Leagãnul pentru copil era amplasat lângãvatrã, unde femeile îºi petreceau o bunãparte din timp.

Cãpãtâie,cancee ºi taiere

În tinda casei se aflã, lângã vatra cu cup-tor, �„leasa�“ - o micã construcþie din pãmântcu grãtar de nuiele folositã pentru uscareafructelor ºi legumelor. Þãranii fãceau focdedesubt, obþinând �„poamele�“ pe care le

mâncau iarna ºi în perioadele de post.Camera de locuit este decoratã într-omanierã tipicã pentru Transilvania, în ceeace priveºte piesele specifice, cromatica ºimotivele alese. Putem admira þesãturi, ºter-gare, perne (numite în Ardeal �„cãpãtâie�“),învelitori de pat ºi cuverturi realizate chiarde cãtre femeile ce locuiau aici. Pe de altãparte, întâlnim piese de ceramicã precumcancee (cãni cu gât lung) sau taiere (farfuriilargi) confecþionate în centrele din zonã,precum cel de la Turda. Olarii le aduceauprin sate cu cãruþa ºi le schimbau pe pro-duse, în special cereale. Pe vremea aceea ooalã putea costa capacitatea ei în grâu sauporumb, uneori chiar de douã ori pe atât.Ce vremuri de poveste...

Decoraþiuniinterioare

Icoanele pictate pe sticlã sunt un elementreprezentativ al zonei, fiind un fenomenartistic rãspândit. În urma legendei icoaneifãcãtoare de minuni a Fecioarei de laNicula, þãranii au copiat modelul respectiv,respectând canoanele. Unii dintre ei, uti-lizând desene-model numite �„izvoade�“, auajuns chiar sã le comercializeze la târguri.Decorarea mobilierului (lada de zestre, deexemplu) este o notã specific transil-vãneanã, de sorginte germanã ºi maghiarã.Motive florale specifice ale acestor culturi,precum laleaua, margareta sau lãcrãmioara,dau farmec unei case de oameni sãraci.

Practic ºi esteticDin cauza spaþiului redus

al încãperii, casei în general,

farfuriile ºi ulcelele erau

agãþate de pereþi sau tra-

versele din tavan. În afarã

de acest rol practic, au

dobândit ºi unul estetic.

Uscare ºi afumareÎn aceastã imagine puteþi

vedea leasa cu ajutorul

cãreia þãranii uscau ºi afu-

mau fructele sau legumele

pentru iarnã. Acesta consti-

tuia un mod la îndemânã

de a þine post.

2

1

1

2

Lada de zestre pictatã, ºtergarele,cãpãtâiele, cuverturile, canceele, taierele ºi

icoanele erau nelipsite din casele oamenilordin Transilvania. Chiar dacã erau bogaþi sausãraci. În general, acestea erau realizate de

localnici sau obþinute în schimbul alimen-telor. Tradiþia a fost transmisã multã vreme,

fiind singura metodã posibilã.

buºteni ºi mortar

Iatã o tehnicã prin care puteþi conferi unicitate pereþilor, deºi dateazã din secolul al XVII-lea. Pentru o casã de vacanþãieºitã din tipare, aveþi nevoie doar de buºteni ºi mortar.

ARTA DE A CONSTRUIDirect din arhivelesecrete ale redacþiei�„Misiunea Casa�“

Foto

: G.

Thu

au

1. Aºezaþi buºtenii pe o fundaþie,între douã straturi de mortar.2. Lemnele vor fi montate per-pendicular în zid, �„împachetate�”ºi �„legate�“ atent cu mortar.3. Între straturile de mortar va fiintrodus un material de izolaþie(respectiv rumeguº din plutã).4. Colþurile vor fi stabilizate cubucãþi pãtrate din lemn (obþinuteprin spargerea în patru a buºte-nilor), îmbinate între ele.

Cum faceþi?

33

22

44

Locuinþa estivalã

MisiuneaCASA 2/0580

alt

ern

ativ

e Lemn în loc de piatrã, var ºirumeguº în loc de ciment ºinisip. Puteþi construi ºi aºa!

Propunerea pe care v-o supu-nem atenþiei este neobiºnuitã,însã scopul nostru este sã vãdemonstrãm cã într-un domeniuprecum cel al construcþiilor totulpoate fi posibil. Cã, întotdeauna,aveþi posibilitatea de a încercaceva nou, exotic ºi interesant.Totul este sã îndrãzniþi ºi sã vãfolosiþi imaginaþia cât mai multposibil sau sã vã lãsaþi... inspi-raþi de noi. Farmecul constã înidee! În plus, aveþi ºansa de aprimi toate informaþiile necesareîn aceastã paginã.

Aºadar, sã trecem la treabã!De data acesta, vã prezentãm ocasã �„îmbrãcatã�“ cu buºteni dinlemn. Tot ceea ce trebuie sãfaceþi este sã aºezaþi aceºtibuºteni transversal, �„legându-i�“cu ajutorul unui mortarspecial, realizat din varhidraulic, nisip ºi rume-guº foarte fin. În acestfel, pot fi obþinute zi-duri cu grosimi cuprinseîntre 35 ºi 50 cm.

11

4 pãrþi nisip,

2 1/2 pãrþi var,

4 pãrþi rumeguº

ºi 1/2 parte

ciment alb.

Talon de abonamentAchitaþi contravaloarea abonamentuluiprin mandat poºtal în contul Cod IBAN:

RO24BITRBU1ROLO15893CC01

deschis la Banca Italo Romena,Sucursala Bucureºti,

pentru Leon Consulting S.R.L.Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu

copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L.Str. Puþul lui Zamfir nr. 18-18 A,

sector 1, Bucureºti.

Menþionaþi pe plic:�„Abonament Misiunea Casa�“

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Nr . . . Bl . . . Sc . . . Ap . . . Sector . . .

Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ABONAMENT MisiuneaCASA

PavajeOrice grãdinã este

necesar sã beneficiezede alei. Însã, cum

putem realiza pavajeleºi cu ce materiale? Din articolul nostru

veþi afla despre pavaje în general ºi montarea pavelelor.

Moda anului 2005 la pardoseliAnul acesta, ultimele tendinþe încazul pardoselilor se împart între

parchet masiv sau laminat ºi covoare sau mochetã. Existã totuºi

un aspect comun tuturoracestor pardoseli, ºi

anume nuanþele închise.Aceasta este ultimamodã în domeniu!

MisiuneaCASA

Din sumar:

TrandafiriSerialul nostru despre flori continuã! De aceastã datã, vorbim despre cele maifaimoase flori din lume - trandafirii. ªtiaþicã existã aproximativ 30.000 de soiuri? Noi vã vom spune cum sã le îngrijiþi.

BricolajCu ajutorul sfaturilor noastreputeþi realiza singuri pas cu pasun cuier-umeraº, pe cât desimplu, pe atât de util în dimi-neþile în care vã grãbiþi.

Nr. 3 apare pe 15 septembrie

Ofertã valabilã pânã la 15 septembrie 2005

3 apariþii: 16,58 lei (165.750 lei vechi)



Revista Misiunea Casa nr. 2 iulie - august 2005

Documents

Transcript of Revista Misiunea Casa nr. 2 iulie - august 2005