Revista Lyceum (Jibou) 1-2 din 1970

8/6/2019 Revista Lyceum (Jibou) 1-2 din 1970

http://slidepdf.com/reader/full/revista-lyceum-jibou-1-2-din-1970 1/91

LYCEUMREVISTA A ELEVILOR

LICEULUI DIN JIBOU

1-21970



REDACTIA: JIB 0 U

Str. Tudor Vladimirescu nr. 7



STIMATI COLEGI,

Va spun asa, deoarece inoitaiia de a cola bora la 0 publicatiece urmeazQ. so. aparu pe meleaqurile copiiariei mele a avut darul sa ma

intinereasec1 dintr-o data eu citeua deeenii, intorcirulu-tnii La virsta 'in care

visam (jal'c1 a irulriizni sa creel inir-o posibiui implinare a uisului] exact

ceea ce ili:s, realizati: reuisia de fatii. Era greu pe atunci, era riizboi,

era sariicie, spiritele erau solicitate de eu totul alte preocu.piiri decit

cultioarea miniii $i inimii, infrumusetarea oietii interioare, ilesiiuirsirea

artei cuuintului . .. Am incercat la Un moment dat (era prin 1945) in-

[iiritaret: unei reviste scolare la Cluj, insii eostul hirtiei $i ol. tiparului

depiisea. C1~ muit posibilitiiiile liceului "Gh. Bariiiu": Visul eel mareal adolescentei mele a fost menit s a riiminii pentru vecie vis ...

$i acum, iatii, Jiboui devine in sjirsit 0 prezeniii 111 oiaia spirituaUi

romdneasdi. Reoista dvs. este, dadi nu ma inset, cea dintii publicaiie

culiurolii iuitii pe aceste meleaguri. In deceniuL al patrulea a api'irut 0

revisti'i scolari: la Ziilau, scrisa in special de invatatori, mai inainte fiin-

tase 0 alta la Simleul Silcaniei; Jiboul insii a ramas in trecut strain e l f >

astjel de ambitii. lata de ee incerc 0 emotie speclalii La gindul cii, da-

toriui unor tineri profesori $i eleui eniueiasti din Locolitatea, poate chiar

din cliulirea in care am invatat Un an (clasa a cincea elemeniarii], i$iia zborui in . ciizdunul. primiioiiratec cea mai [rumoasii pasare ce $i-a

filfiit rreodaui aripile pe plaiuriJe noastre. Nu pot decit s(1 urez paserii

acesteia s a ajunq« 0 pasiire miiiastrii.

Bucure$ti, 5 /ebruarie 1969.

Prof. univ. dr. docent DUMITRU MICU

3



INAINTE LYCEUM!

Vii sa adaugi sirului de reaiiziiri deosebitc ate Liceului, ce eu

10 ani in urma si-a desehis pentru prima data poriile tinereiului ele pe

aceste meleaquri somesene prin. grija partidului 'ii a statului nostru,

Jvli l tulresez tie ea unui [iinie vii ee esti, fiintil implinita din unirea

celor mai inalte $i frumoase qiruluri ale eleuilor nostri. Prin paqinile

talc vei fi expresia miniii si imaqinilor lor. Griiirul C1 I tine deci, consti-

cut sint ea vorbese elevilor mei, ecirora I E ' amintesc cloar citeua clin rea-

Liziirile celor 10 ani de existenta Ili liceului.

In toamna anului 19;]7, patru.zecisiirei de t ineri din localitate si

impre]urimi au piisi: primii pragul iiniuului Liceu: Toamnii e l f : ' toamnCL

numarul eleuilor intrat.i in scoola noastra a fast tot mai marE'. Primele

patru serii au cuprins cite 0 sinqurti clasii, apoi incepirul din anul sco-

[or 1961-1962 [iecare serie a cuprins (loua pin a lc cinci clasp parolele,

Nurniirul tctat al aosoiueruilor liceului se riiiicii pinti in acest an La

512 tineri. La acesiia se adauga $i absoluentii sectiilor serale $1 fara

[recceniii in numar de 35.

Dacii prima serie a liceului nostru a fost ilcstruitil $i educaiii de 10

projesori, care lucrau si cu. eleuii claselor a V-VII-a, astazi corpul di-

dactic: de la scoaui noasirii intruneste 22 rnernbri, carp isi desfa$Oara

actioitatea exclusiv La claseie liceale, Toate caclrele dirlactice sint coli-

[icat e corespunziitor, majoritatea cu qradul dejiniiu: si douii cu qradul

I I .

Multi au fost elevii nostri, care s-au erisieniurt an ele an la inrii-

tiiiurii si comportare, Ne-ani riimas pentru tot dean una liz amintire IlU-

5



mele [ostilor eleui [runtasi: Mindru. Gheorghe si Pop Alexandra din

prima promotie, '\10$ut loan $i Botis Elena din a doua, Prodan Augustin

si lstoan Rozalia din a treia, Fechete Virginia $i Boda losif din a patra,

din promotia a cincea Bercan Maria $t Burdea Rodicii, din a $asea Ilies

Maria, din a saptea Dirjan. Marian, Nagy Marta, si Bodea Petru.

Din totalul obsoloeniilor liceuiui de 512 $i-au luat bacolaureatul.

Un nutniir de 484 tineri. Din acestia 235 au urmat si urmeaza invata-

miniul. superior $i teiinic. E demn de amintit cil absoluentii Liceului

lucreazii astiizi in cele mui variate locuri de munca in calitate de rnun-

cltori, teh nicieni si [unctionari, prinsi cu avint in [rumoasa horii a con-

structiei societiiiii socialiste muitilatera; dezvoltate in patria noastrii, Ne

miruiritti cu jO$tii eleui care dupci ierminarea cursurilor unioersitare

lucreazii in cele mai frunwase si maz de rtispuruiere functii: Mindru. Ghe-

orghe asistent uniuersitar la Institut.ul Politehnic din Cluj, Pop Alexan-

dru. si Cernuctui loan ca inqineri la Brtisou, MO$ut loan inginer mecanic

la Oradea, Lupse Stejaii inginer agronom In jude(ul Mcramures, Pop Teo-

dOT profesor, Jecari Victoria [armacista, Bodea Ludooic medic »eterinar,

Tegla$ Irina uierlic uman, etc. Lin. insemnat numar de absolventi sint

astiizi profesori in scolile de culturii qeneralii.

Pe llnga acticiiatea zdnicii $i cea mai importanta de insusire a CUlW$-

tinielor, elevii nostrii s-au remarcat de nenumarate ori in activitatea cul-

turalii .~i sportioii. Mat multi ani de-a riruiul sub corulucerea regretatuluiprofesor de mueica Mocanu Octavian, [ormaiia coralii a scolii a ocupat

Locui iniii $i doi pe reqiune. In anul 1962 locul I pe regiune la volei bii-

ieti, in anul 1967 locui I pc reqiune la campionatele scolare de fotbal,

locul Lll la uolei fete in anul. 1968.

L« acestea se cuiauqc: frumoasele $i trtuiitionalele serbiiri scolare ,

spectacolele date in cadrul ciiminului din localitate si in comunele din

jur. An de an s-a imbunatatit activitatea cercuri10r pe materii euiden-

tiitulu-se eel. de Literaturii romdnii.

In anul 1967, sub corulucerea tov. profesor Ion Iixinescii $i prin hiir-

nicia eleuilor colectionari s-a injiiniat in cadrul liceului uri muzeu $CO-

lar,

Plaritele ornamentale din parc si florile din scoaui sint produse in

serele liceului ccnstruitii in 1960 prin striuianiiie profesorilor de biologie

~i prin mUnca eleuilor.

Ani la rind au tiesjasurat practica pedagogica La liceui nostru stu-dent; ai Uniuersitiiiii din Cluj.

6



Ca semn de pretuire a muncii liceului, anul trecut; prin gnJa parti-

dului si a staiului, s-a dat in [olosinio. elevilor noul local de scoalii cu

toate amenajarnentele necesare pentru desf aljurarea inoiitamintulu: in

cotulitii optime.

Pe acesie tetneiuri qindurile inaripate, adu.nate pe file albe pot

zbura sus, sus de tot. lata urarea mea La inceputul taL, de drum: Mereuinainte! lnainte, .Liiceum!"

DIRECTOR,

Prof. PETRU PITICA



ERAM .....

,Aceasia-l legea frumusetii vie

Un PlSC de-ai cucerii te-aotetuitii aliu;

Ciici mcwdata nll-i stiroit in ait.ul.

Spre care parti a immii Jache."

Eram pe un pisc cind ne-am ales acest "Mottn", eram pe un

pisc si in acelasi Limp mtr-o vale, la poalele unui alt pisc, inca inixiiuit.

in nequri. Eram La sfir$itul clasei a XI-a si ne astepta facultatea.

Erosn. 38 de a.lciesceuii care ,,11e luam zborui: de l a portHe liceuiui

si ne priveam oiiiorui in fatt1. Ce 11e rezerva oare? Cum $i ell ce ne pre-

z?ntam noi in [aio. lui?

Nostalgia amintirilor s-ar putea SCl dea 0 coloratura pui in. cam 1'0-

maniicii qituiurilor despre arui de liceu. Dar de aceasta n -nr putea sciipanici cea mai rece.si mai lucid a minte.

lmi a»1intesc, ea $i cum s-ar J t intimplat doar ieri, de prima 01'11

din d. l/III-a in care am fl1cut cunostinic. cu noui nostrii diriginte, imi

amintcsc de cum. a strigat atvnci al noi: "mai rutruinule! mail" Ce teamii

12(> era La inceput; $i ce ne-am bucurat mai tirziu cirui am observat cii,

mai eu vorbc frumoase, blinde; mai cn severitate, a format elin noi un

colectio unit si 0 clasii mertiorie! Domnia-sa impreuna cu eeilalti pro-

[esori ne-au invatat sa minuim din ce in ce mai bine cartea .';ii siiloul..

De la noi am depritis serioziiatea, perseoererua si diiruireo in muiicii, ori

perseuerenia si drumul elrept in inaiii siiii de triulte ori mai importantl?

chiar tiecit talentul,

Era uri Licea ce abia luase fiinta, eu neajunsuri, eu greutCitile ine-

rente oricarui inceput. si cu toate acestea promoiiile acestui liceu. au 2 1 1 -

ceput sa fie cutioscuie ea fiind bine preqiitite, numiirui acelora ee reu-

.<;;eaula examenul de admitere in faculiatea cresiea otiaiii cu nuiniirul

promotiilor,

Eram in clasa a IX-a cinti ne-au vizitat siiuleniii. Nu era llumai bu-

9



curia lor eii sint: studenti, era $i bucuria noastrii, a eleuilor riima$i in

scoalii.

Erau [osti coleqi de-ai nostril . ' ; } l ee mintlri eram cirui 'in Cluj sau alt-

undeva de dijerite oeazii auzeam eii Mindru, Cernucan, Pop Alexandru.,

Moeut. sint primii sau printre primii in anii lor de studii. Emu absolven-

{i ai Liceului din Jibou:

Anii au trecut $i venise $i rindul nostru sa dove dim cii inceputui bun

a prins riuliicinii, sa dovedirn ea munca tlasciililor nostri a slat 1cd.

Aud parca $i aeum ultimul sunet in ciasa, vdd parcii si acum aqita-

tia din ultima zi de scoolri, rna vad irecitul. aliiiuri de coieqii mei printre

riruiurile colegilor nostri elin cl. a X-a. in curtea liceului ne asteptau.

pro[esorii si eolpgii mai mid. Ciniam. "Gaudeamus", treouia sa inminiim

"cheia" urmasilor nostri. Le reinioarcerea in clasii locurile noastre in

band erau ocupate de elevii tlintr-a X-a. Dupa patru ani tie jacultate

spun $i aeum ei'i anii ilvn. liceii au fast eei 17"1Oi frumo$i.

Din cei 38 de absolvenfi 23 am tntrat in acel an sau in cpi urmatori

la jacultate. Ne apropiem acum de un alt pisc $i ne a.~teapta "altul $i ol-

tul, caci e injinit inaltul ... "

"Absolventa uirsui marilor idealuri'

Adoleseenta virsta marUor grqeli" - spunea N. Labi». Sa incer-

cam sa ne realizam idealurile .~isa ne jprim cit mai mult de gre.~eli.

*

In incheiere a$ vrpa sa-mi exprim. bucuria si sa salut aparitia

reuistei eleuilor Liceului din Jibou, Le urez in numele meu si in numele

[ostilor mei coZegi mutt succes in actioitatea lor prezentii $i oiitoare pe

btincile f acultiitii.

BODA IOSIF

nsrste ru universitar, Bucure$ti

10



VIOREL VARGA - 0 speranta?

Poczii lo lui Varga Viorel circumscriu () personalitato nu su-

f'icicnt de conturata, dar de 0 vigurozitate sui generis. Citindu-Ie nc cu-

prindo un incf'abil sr-ntirncnt de ambiguitate, cc rozida dintr-o oscilatic

larga intro stari suflctesti diverse, intre "lancilc luminoaso inf'ipte in

azur' si ..nclinistca trrzie a ..celei mai lungi nopti". Dar Varga estc- cu

predilcctio grav CLl 0 usoara nuanta de molancoli«, de rclativa int.ristar«

in Iata curgcrii ircvcrsibile a timpului. EI simtc cum inoxorabil ,.ziua ~i

noaptca coasul stirpirii , sun a nebuneste' si-i strabatc suflctul "purtind

pe buze tipatul do moartc-; in jurul lui sc tcs firclc maligne ale unui

"sentiment de fum (~i conccpcm .,fumul" aid nu ca un dement ce sugc-

roaza plutirca spre alto zori, cliber'area de teluric, ci ca fiind cova ccnu-

siu, 1nccrt, care crceaza a stare ineluctabila de int ristarc). Audo cintecul

moncton al vromii, care-I imprcsioara ca un zid impcnotrabil, si carl'

aduce "la tarmul amintirii ... vuicte saline."

Abstractul, ncdcf'initul trece cu usurinta in concret, primcstc mate-

rialitatc: poctul vede "clipele de iori in umbra unui gind. Dansind ne-

contcnit pc visu1 sau obscur".

Soarelc, care if' general cste considerat ca aducator de lumina. de

scnin, de veselic constituie pcntru Varga adeseori doar un termon binc-

venit de comparatio pentru obscur, incert. Intcresanta ostc, asadar aso-

ciatia Soarc-N oaptc din "iVIinciuna iernii:' dodicata lui Nicolae Labis:

,,$i-n iarna aCE'C'aam viizut un soure,care nu putea topi

conturul ghetii diritre plC'oape,

11



un soare plimbirulu=se pe pun tea

incer tii a oietii,

La brat eu cea mai lungii noapte:'

Alteori +ranscendcntul coborind .xlcpartari le se apropie o e strigatcle

noastrc, s.i-si soarba vcnitul LIm paharul / Etcrn itatii", ' - , i obscrvatiaobicctiva, rolati \ a impa sibuitato de gCllL'1 caza in lamentatk-:

"O! eu ciui u$uTln(a ne qolim. timpul

de culorile dC,:;lIIor?iie,

riiminind 1 \ OJ -

un blind repaos,

o qreseala iremeiliabiui,

.lar sin cera ~i inieleapiii

fara secutule in fara,

si fara ani in urmii",

Teama va,gd. de mcortitudino in ceca ce priveste oxistonta '31 etcrni-

tatea ci "il inal~.:l, ilcoboara, / II lovcstc gmdul incandescent De statuile

sculptate-n fum / Si-apoi 11chcama intro cer si pamint Sil nurnerc stc-

lcle negative de splcndida / Insclare a azurulur-.

Iubitei iisene" ... dintro peretii vintulur-, ..elm portul taccr ii-: unde

.,debarca mireasma cenusie a intristarn'.

Optimismul latent, dar puternic strabate ca 0 sageata de "azur" toa-

te pceziile tinarului P O E . . t . Sprijinit de cintecul miinilor "purificate-n vre--

muri" ca de 0 vcritabila .,coloana infinita''. poetul a strins .,Visarile prr-

mavaratico intr-un imn de crczuri, / Zidind peste numclo noptii, culorilo

vii".

Un strig.:lt de proportn terif'ianto strabato umvcrsul lui Varga, oxpri-

mind "setea tainelor", dorinta de a "ajunge acum ca altadat / Pina la

mine; semn cii-s bintuit / De viata, si cii pomul a rodit / Un fruct amarsi rece ... ", aspiraria spre absolut:

"O! dacii a.~ puieo. . ; a eurg neat ins

pe [iru! clipei ce ma-nseolii",

HAIDUC ILONA

cl XII-a C

12



MINCIUNA IERNIl

LUI N!coloe Labl;,

Do-atita timp n-am rcusit sa-rni anuntc-c de-c Itde 0 iarna;

De iarna nc agr& cc cresto ell sctc

puii frumosi ai mortn.

Si-n iarna acoca am vazut un soap'

care nu putt-a topi

conturul ghetii dintrc plcoapo,

un scare plimbindu-se pc puntca

inccrt a a viotii,

Si-n iarna accca sanii lungi

13



1a brat cu cea mai lunga noaptc

de vise ncajuns«

treceau dineolo de parriint,

ducind eu clc ehipuri din alt lut

eu alta set« de-rnplimrc:

Dar 0 sanie a cintat melodia unica

pentru lume,

aruncindu-si ancora

intro NE PIERDEM E : ) I NE GASIM

LA RODUL IUBIRII

Imi cinta vremca-n cc.rcuri tot mai strirnto:

La tal'mul amintirii vin vuietc saline

S-a:;;tearna rar in zr.dia de sir,gl'

Ghotarii vcsnici.-i nccrcdinciosi ea tim'.

Vad clipcle do iori in urnbra unui gind,

Dansind necontonit pc visul mcu obscur,

Cum stelelc danseaza rind pc rind,

In lancilc lucioase infipte in azul'.

Pe patru zari de suflet tot adun

Un psalm de iarba-un sontimcut de fum

Sa pot ajunge acum ea altadat

Pina la minc-; somn ca-s bintuit

De viata, si di pomul a rodit

Un fr uet amar si reel' de noi neastcptat.

14



ECHILIBRU

M-am ridicat din miinilo purificatc-n vremuri

si sprijinit de propri ullor untec

ca de 0 coloana inl'inita, am sums

visarilc primavaratice- intr-un imn ell crczuri,

zidind peste numcIc noptii culorilo vii.

lYl-am ridicat dintro simfoniilc matasoase ale trotinr-tclor,

zguduit de Iiccarc vibratie a timpului Iierbinto,

si purtat de sctea tainelor caut necontcnit

izvorul gl'nuin cc trccc prm mine.

Mi-am ridicat inlaturmd vcninul. Iasindu-ma gol

in mugurii ac-eluiasi cintcc, ca intr'-o grildina

binecuv intata de glasuri blajino.

15



M-arn ridicat ...

O! daca as putea sa eurg ncatinspe firul clipei ce ma-nscala.

MEDITATIE

Teate stelelc devin jocuri de umbrc

cele mai ciudate jocuri de umbrc,

si toate dopartarilo se apropio

de strigatc lc noastrc,

sa-si soarba veriinul din paharul

Eternitatii.

O! cu cita usur inta ne golim tirnpulde culorile dczmortite,

ramintnd NOr - -

un blind ropaos,

o grescala iromediabila

dar sineera si intolcapta

faril secundc in fatasi fara ani in urma.

* *

Au sa-si strivcasca aripilc c onusii

In ammtir ilo mole rotundc,

Pletoascle zori.

$i nu mai stiu cit limp

VOl purta numcle acostui mit

Albastru prin neliriistea t.irzic,

Caci alungarea lui

Mai f'iorbintc ca tcama c!cc;partit'ii

Mil inalta, rna coboara,

Imi Iovestc gindul incandescent

De statuilo sculpt ate in fum,

Si apoi rna chearna intro cor si pam int

Sa numar stclolc negate de splendida

Inselare a azur ului.

16



SCRISOARE VALERIEI

Iubito, iti scriu aeum dintrc

peretii vintului,

incercind sa aflu cuvintul

care m-ar putca gasi.Aid in portul t.iccrii debarca

mireasma cenusie a Int ri starti,

iara a putea fi pipaita

de sufletu-ti descull.

Ziua si noaptca ccasul stirprrii

suna nebuneste;

par a nu-l auzi, dar trece

prin sufletul mcu,

purtind pe buze tipatul de moarte.

Aiba acum simi cum un duh

2 - Revrs ta .,Lyceum" 17



fara f'apturama-nvata sa ascultglasul taccrii, care sUi inchis

in turnuri,

ea 0 ispita in pintocclc tau.

Daca am putcrca

sa rna aplec peste hirtlo,

e spcranta e a blostrmolcncspus de blindc

sint adevaruri 72Scrit(' in taina

echilibrului.

e gindul ca icsind din mine

rna desfac de agonic,

sfarmind ; , ; ; ; ' 1 . \ oarclc cC'ferccii Iubiroa.

\lIOREL VARGAd. XII-a



RAsCRUCE

Erau trci 1a masa lor.-- Ce mal sorviti?

- Nimic ... Adica, fie, mai adu-nc un rind.

--- Eu S 1 nt satul.

- D C ' coniae?

- M-am saturat de atmosfera. No-arn adunat s a Lim vescli, si pof-

tim ce-a iesit ...

Si eu,

0 _ Dar cine n-ar fi?

- Poate Ralph, zise fata.

Clinchetul paharelor puse pe masa Ii se paru oarecum ciudat, 1a fel

ca zimbetul barrnanei, Aceasta, dupa co torrnina, incrcmeni eu tava in

min a , privind 1a paharele in care Iichidul aramiu continua sa oscilezc.- Am vazut niste ochelari Iumurii si 0 scurta de piclc, zinc unul.

-- Ralp! sari lata.

Veni automat Ia masa ;; i sc aseza pe taburetul Iiber. Lua un pahar

si-I goli, apoi privi rnirat Lael, rasucindu-I.

Buna, Xenia! Noroc, Tristan, Noroc, Alecu!

Mereu acclasi nume ...

Sint ale voastre, Nu, Xenia?

Eh, Ralph, ce e nou?

La mine? 0 •• MultI:' ... Aiuroa)

-- Dar la noi?

La voi? Xenia ... Voi baieti de i.roaba . " Insa tot oa ramino ...

Cam trista, totusi, Ralph.

Asta nu! De co? ... si tacu.

Mai doriti ceva?

19



Ridica capctelc, mirati. Barrnana era in acelasi 10c, cu tava in mina.

Nimic, du-tc! zisc unul.

De ce? trcsari Ralph. Poti sa mai stai Cred ca to voi intreba

ceva

Va multumcsc ...

- Lucr. zi dc' mult aic i?

De 7:CCC ani.

Zcce ? sari fata. ZecL' aru ?'

- Si iti place?

- De Cl nu?

- Ell 11-0<' putca suport.a.

Tu 11U. Xenia.

Cunosc multi oamcni carl' vcnca cl aici. po \ l"CI1l11l'1

La accc asi rna s a ?

Da La accasta ... Erau niste Lincri ';;l'ozavi de simpatici .. "

Vom mai vcni pc-aici '7 i noi ... Acum, intradc var. poti pleca ...

Da ... Va multumr sc ... Ralph:

Oh! Pont ru co? La dropt vorbirid . " Fie' Oricum. indifcrcnt de

oricc, va fi ...

Barrnana a plecat, Ralph.

Stirnat l

Dar de ce e;-a lcaat de noi?

1:;,isecas, cu un gcst brusc ocholarii curbati si ilpri vi po rind. apoi

si-! puse la loc. Iiaccpercau ochii in intrt-gimc.

Ca e;a aibii clionti pe mai tirziu ... 0 lege ..Eu nu-ti impartasesc in introgimo parerca.

La fel.

Eu da, ZiSl' Xenia rczcmindu-si barbia in pumn 51 privi la el.

Statea apatic, iar stick-le fumurii ii ascundcau ioactia.

So ghebosasera peste cole trci paharo de pc masa: unul plin, doua

gnal('. La sfirsrt le obsorva.

Eu nu mai beau.

- Nici cu.

- Dar tu? Ralph?

Lua paharoIe si arunca pc joe; contiuutul.

-- Eu da! Apoi 1i privi pc rind. Daca nu protcstati inscamna c 1 1

putem pleca.

~ Da, Ralph.

So ridicara si imbracara fl,;urile.

Platcsc eu.

~ Acum e rindul meu.

20



Imi pare rau, dar ai utat ca ...

Spuno ...

Xenia statea rozamata de umarul lui Ralph, caro-l spunca ceva bar-

manei.

Sl poate, Ralph?

So poate! sar! Xenia. Se poato Ioarto bine l

Oh, bciie~l, lasati ... 0 bagatela ... Sa mer gem!

Unde am putea sa mai mergem?

Unde? si Ralph isi scoase iar ochclarii. Eh, baicti ' ... Pampasul!

Imens, ncmarginit ... Ati auzit? Nemarginit! ... Ne asteapta, baieti, no

asteapta l ... Pampasul c al nostru! . " Cu totii acolo ... in pampas ...

- A fost un joe, care <;-a terrninat dcmult, Ralph, <;;inumai tu ai

ramas pe ring ...

- Aiurcal Dc-abia acum incepe jor ul.

- Crezi?

- Se poate?Tacura toti, ncmiscati. Xenia 19i spala bombcul unui pantof intr-o

baltoaca de pc trotuar.

Sa mergcm:

Haidem!

Atunci, noroc!

Cum?

Eu nu Yin cu voi.

Dc ce, Ralph?

Asa .. T'acu.

'I'acu. Xenia se apropio si sc opri in rata lui.

Nu, Xenia. nu pou \1,:11ieu mine. Pentru 6i nu se poate! Asa-i

viata!

Da, Ralph ... Iiscoase ochelarii ",i se ridica pe virful picioarclor

ca sa ajunga. El, absent. Se intoarcc ~1 porni inaintc.

Nu vii?

- Nu. La revedero, Xenia! .. Noroc, baieti! Tristan ... Aleeu ...

Plecati, Xenia v-asteaptal ...i~i indrepta ochelarii si se intoarse. Dupa citiva pasi privi in urma

Cei doi statcau ncmiscati. iar Xonia merge a inainte.

- Duceti-va l .. V-a:;,teapta'

-_ Ne dur-em. Ralph ... Norocl

El isi ridica gulerul inalt al scurtoi : ; ; 1 porni mai dcparto

In cafr.nea, barrnana stergea indelung masa lor.AUREL POP

cl a XII-a

22



FATA ~I MAREA

Statoau pc f'alcza, ascultind turnultul marn din rc-cifclc ell

marge-an Dar nu vcdoau talazr.irca verzuio ce se spargca alaturi de ,'i,

~; nici nu-i d[dcau vreun sens. Creierul le era populat de meduze. Erau

mcduze mutilate, inmorrnint.ate in nisipul unor plaje uitato, si ,Tau ant

de dcmult uitate incit probabil c a . ele n-au existat ,icionata, ori au C'xi,,-

tat 1ntr-o lume pc care ('1 0 intrezarc au numai, in troacat. 1\1 ' fi vrut

sa dczgroapc mcduzelo, dar plajelc crau r-esfirsitc, iar in urrna lor marva

1e-ar fi ingropat mai adinc. De fapt, meduzele nu-i proocupau chiar at it

de mult, dar voiau s a evite un raspuns la () intrebare. 1\\1 izbuttau s a uiteacel raspuns, poarc din cauza c a in Jur era haos !?i moartc, si oarnoni i

mureau, iar ei se dezobisnuisera sa Sc' l"indl'a<;ca la altceva

o mai VdZU prin hubloul ingust, sus pc Ialeza. in alb. ircala. Si-

autnci ise p.iru ca, de fapt, oxistaso numai hubloul .. S-a rt-int ors acolo

23



de unde-l luase virtejul, un loc pe care-I cunostea dupa acel pamint ro-

siatic, luminat de razele unui soare palid de la sfirsitul unei zile de apri-

lie, unde-I vedea pe parintele sau pasind incet, intr-un drum sfirsit. Dar

de cite ori incerca sa mearga ~i el aoolo izbutea, deoarece si aici privea

prin hublou. Poate din cauza ca el ramasese, de fapt, in cimitirul de

margean ... Fata in alb a dimas acolo, asteptindu-l, dar el s-a prefacutin pulbere, si pulberea s-a prefirat prin lacustrul de pe pamintul rosia-

tic, unde parintels sau mai traia inca, si pasea inainte, incet... A mai

ramas hubloul, si, din clnd in cind, oehi cu 0 zestre din jarul lui stins

privesc spre faleza, unde asteapta ea ...

Si generatiile se seurgeau, prefacindu-se in pulbere (pulberea aceea

de pe pamintul rosiatic), si [arul a crescut si s-a transforrnat in vapaie ...

Mai tirziu a izbucnit un glas amenintator, aeoperind tumultul marii:

- V ersavia IV ersavia 1Marea s-a vinzolit in cimitirul de margean, dar revolt a a fost ina-

busita, Si-atunci, infrintii au inteles eeva. Totul se redueea la 0 calatorie

indepartata, prin tinuturi aride, pline de scaieti si maracini, La capat,

insa, ar fi ajuns intr-un amurg ireal, care, de fapt, ar fi fost un ineeput

de secol, si acolo ar fi pasit, pentru Irrtiia oara, domo1, deoarece acolo

ar fi fost pampasul, impinzit de umbrele uriase, alungite, ale cactusilor

inflorlti. Si florile lor albe ar fi acoperit toti spinii... Mai departe, pe

faleza, ar fi gasit-o pe fata in alb. Si-ar fi trait in linistea acelni inceput

de secol, si nu i-ar fi tulburat nimeni, decit calaretul singuratic, fulge-

rind pe la orizont ...

. . . Generatiile au inceput iarasi sa se scurga, si picaturile stalacti-

telor din pesters le mascara treeerea ... Ei, poate, ar vrea sa se opreasca,

obositi privesc prin hubloul ingust, si vad faleza si pampasul, dar pina

acolo se afla pustiul, iar ei se simt obositi, incit ilered nemarginit ....

,,$i totusi ... acolo, in pampas. .. .,Apoi, mai tirziu, un alt glas a acope-

rit vuietul marii din cimitirul de margean:

- Versavia! Versavia!Si-aceasta a fost semnul ca izbuenise 0noua revolts.

AUREL POP

CZ. a XII-a



MESTEACANUL

Prima impresie dupa strafulgerare fu prezenta unci mum rmci

~i red pe frunte. Apoi deschise oehii si 0 vazu pe fata in alb. Nu era una

,oareeare, ci tocmai aceea. Vorbea. El asculta rezonanta euvintelor, sim-

tindu-sc singur, el ~i ea, cu camera alba, departe in mijlocul imensita-

{ii cetoase de toamna, eu vint sl stropi marunti. I se mai forma impresia

,di tr'ebuie sa stea Iinistit fiindca a pierdut mult singe, si e slabit, dar

toate se vor indrepta. Si el intelese ca tocmai acesta Iispusese fata in

alb. Zimbi. F'ilndca i se paru eumva ciudat. Ar fi vrut sa spuna: "Aiu-

rea!", dar nu voia s-o supere atit de repede.

Esti asistenta?

- Da.

~ Eram sigur. Pentru ea in spitalele acestea albe si red numai asis-

tentele sint dragute, Spune-mi, draga fata in alb... Ac' l vrea sa stiu

daca ...

- Credeam di te-ai trezit, dar tu ...

- Eu? ... Nu ... Ochii tai, albastri ... De fapt, iti fad meseria, saudaca vrei c:;asune mai frumos, menirea. Am invatat si eu astfel de luc-

ruri ... Lasa ... Stiu ee vei spune; ea rna agit prea mult, ea nu trebuie

sa vorbesc, pentru ca Imi agravez situatia, Dar, draga mea fata in alb,

o secunda, 0 ora sau un an ce mai conteaza? Acelasi lucru ... Oricum,

e un joe steril... Odata m-arn gindit ca n-ar fi rau sa creez eeva, 0

opera mare.'Dar n-am fikut-o. E singurul lucru din eauza caruia rna

simt prost... Si apoi ar fi fost grozav sa rna gindesc la ea, aeum ...

Cred ea devin confuz. Poate din eauza atitor ginduri simultane. Si e al

naibii de greu sa fae ordine printre ele... Cred di daca as fi gindit 0

25



viata la fel, as fi ajuns acolo, departe ... in Arizona. " Ar fi fost gro-

zav, nu? Baietiil ... Precis vor spunc ea m-am curatat cam ieftin. Apoi

o sa-rni Insire la calitati . " Si la urrna vor conchido: "A fost un baiat

de treaba". Oricum, si fara aeestea mi-ar ramine dragi Stii, eel mai mult

regret ca n-o sa mal pot termina alaturi de ei ... A~ avca multe de spus

despre fiecare. Chiar foarte multo ... S-ar putea ccncr-ntra in "Norocbaieti!" AI' fi egalul acelui "A fost un baiat de trcaba''. Dar si mai multe

as putea spune despre tovarasul Marin. De fapt, si el va spune desprr-

mine ceva pozitiv, mai ales ca e un baiat de treaba . " Un prir tcn a spus

odata ca planurilo pe care le eroiam erau irealizabile. Eu nu credo A~

fi Iacut cum visam, chiar daca oamenii ar fi ris de mine. Ar fi Iacut-o

pentru c5 m-ar fi vazut mereu grabit ... Totusi, 0 viata e pre a scurta

pentru atitea lucruri ... Or sa ma-njuro multi. Intelcqi, e cam neplacut

sa fii luat prin surprindere: rarnin carti nerestituite, Intilniri ratate ...

A! Uitasescm. Ce va spune Iulia? Vanitoasa cum c, 0 sa sc infurie gro-

zav si 0 sa jure ci'i nu mai suporta sa stie de mine. Va mai erode ca m-am

inttlnit cu 0 alta fata Apoi 0 sa af'lc, si va ... Ce va face atunci? ..

Cum, plingi?

Nu ... sint cmotionata ....

Si ce rczi ei'i0 sa f'aca, at.unci?

Se va cmotiona.

De ce?

Nu va credo ...

o sa se prinda. Mereu ii telefonarn ca am Iost bagat la racoare.

Va credo ca ... De Iapt, eu n-am prea fost usa de biserica ... Cind eala-

toream, m8 indrii£;osteam de toate necuuoscutele. Dar nu m-am apropiat

de nici una. Acum sint indrago-tit de tine ... Adineaori, cir.d mi-ai spus

ca aiurez mi-ai zis "tu". 'I'e-ai ernotionat. Asculta ... Nu simti nimic?

~ Nu ..

~ Eu parca simt ... Ceva sc scurge, din mine, in pamint ... Si acoloSe pietrificii AUZl? Se pietrifica! In conglomerate de granit ... gra-

nit trans lucid Atara-i fum si eeata?

~ Da ...

~ Bincintclos, si burnita marunta carp incearca sa smulga ultima

Irunza de pe copacul de la poarta. Si cimpul ... E net cd ~i imens. Ba

padurea, c hiar dace atunci n-a fost asa. Poate pentru ea atunci era vara.

si din razcle crepuseulare patrundcau numai frinturi... Intuncricul .,

crostca Abisul se arata imbietor... Intuncricul ..... Da, intu-

ncricul , ::;:imesteacanul . . E in sat, unde l-am sadit ell, sub fe-

reastra de la rasar rt. Peste ani lU-as Ii rci ntors acolo, si as fi a~e7at subcl 0 rnasa de brad cu picioarelo infipte in pamint iar linga trunchi as

26



Iipus 0 banca, pc care as fi stat eu... Si ar fi fost iritr-o duminica

de mai, dimincata, cu soare, parfum ell' trandafiri ~i pulberi atunci cind

toti oamcnii S8 rad, mingiiati de razele diminetii, iar adolescentii viseaza

sa mearga departe, departe, sa cutreei o parnpasuri si prerii insorite. $i

o adiere usoara ar fi rascolit amalgamul, si ar fi scuturat peste mine puf

alb de mesteadin... Mi-as fi rezernat fruntea de coaja lui lucioasa,

ascultind f'rcamatul vremii ... A~a ar fi trebuit sa fif' ... Acum, vor sta

altii in locul meu, 1a masa de brad, :;;i vor asculta acordurilc simforiiei

de altadata ... Si, poate, mesteacanul le va impartasi povestoa mea. Dar

ei vor ridica din umeri, Iiindca atunci toti vor fi copii, si nu se vor orno-

tiona de nirnic ...

Atunci se deschise 0 cripta de granit translucid

burn ita si Iumul au rupt frunza rebela, aderncnind-o in ceata .

.$i nirneni n-a mai vorbit nimic dospre ea.

AUREL POP

d. a XII-a



NUNTA LA BIRSA

Birsa, un sat mie eu easele imprastiate intrc cele trei dealuri ca-

re ilinconjoara, dealuri de pe a carer inaltime se aud strigatelc flacailor

in noaptea "Anului Nou", ca oameni harnici si de omenie, dainuieste de

eiteva secole.

Birscnii, oamoni indrazneti, isteti ea toti romanii au avut :;;iau si azi,

o mare putere ereatoare. Aceasta se vede mai ales din creatiile multiple

destinate diferitelor evenimente ce se petrec in sat, si mai ales eele des-

tinate nuntii,

In conceptia Iolclorica nunta insearnna al doilea moment hotaritor-

in viata omului, poate eel mai important.

Nunta, eu ritualurile frumoase transmise din vechime cste momentul

solemn cind .,tu ;;! aleasa ta", eu toata viata ta trecuta, prezenta si vii-

toare stai faia in Iata eu satul.

La noi se pastreaza obieeiurile de nunta din mosi stramosi, obiceiuri

care vizeaza lungi rezonante in viata familiei, obiceiuri ee partieulari-

zeaza momentul solemn al casatoriei.

Nunta de la nei, e ca toate nuntile de prin imprejurimi poate ca me-

mentcle ei se aseamana si cu cele ale nuntii nasaudcne, cu ,.Nunta

Zamfirei."

Ca la orice nunta, inainte eu citeva zile, Ilacai] purtatori de steaguri

(stegari, simbolul ceremonialului nuntii) merg din casa in casa chemind

pe tineri si batrini la nuntii. Cu cita pricepere a alcatuit poetul popular

versurile prin care stegarii chearna la nunta! In conccptia omului din

popor ei mvit a la petreecre in numele "crailor".

28



.Pentru. aeeea ]upbe gazda

Este un crai mindru $i frumos"

"De La craiui nosiru eel nou

De La criiiasa noastra cea nouiiCare vii pofte$ie $I pe ti-ucasirii

La un pahar de biiuturii

La un seaun de odihna

La mai muliii t'oie bumii

Ciici $titi d-ooastrii bine $i mai bme

Cii aeeasta nu-i lucru. de colatorie

Cii-i lucru de ctisiitorie

Si nu se face decit eu oameni de omenie

N oi urnbliim. c-un strut de busuiocSa zieem sa aiba no roe"

Iar gazda. desigur, eu multa dragosto raspunde sa aiba noroe, dorind

totodata viaia lungs tinerilor

Pe noasteptato soseste ZiUR nuntii cind cei dragi i:;;i vor jura ere-

dinta unul altuia, cind viata unuia va eonstitui viata celuilalt, ziua cind

i~i pacascsc parintii. pcntru a injgheba 0 noua Iamilie.

Ziua nuntii soscste pe ncastcptato Nuntasii s~ aduna la mire apo.

eu el so indt oapta spro mircasa Mergind incep s a strige in vr sclia nUD-

tasilor.

Doamne aJILUJ-ne~i noua

:'(L mergem pe cale nouii

Sa merg2m si sa venim

, ' , a [acem precu.m quulim

Nasii, mirelo sint in atentia nuntasilor. Se cinta r-ele mai Irumoasc

cinteco, iar prin chiuituri povestesc mircsei sosirea lor:

"Gata-te mirf-'asa bine

C-amu venim dupa tine

$i te gaUi eu nilframa

Cd venim de-a bUna seomc:"

Mireasa imbracata in alb, poatc pentru a pastra traditia sau, poate

e:'i euloarea alba mai mult oxprima puritatea Iiintci Iemlnine asteaptiicu emetic pe nuntasi.

29



Starostele, care este conducatorul nuntii, ernotionat, cu glasu-i trernu-

rat or, dupa traditie, cere mireasa prin versuri care, adeseori, sint impro-

vizate pc lac de catre staroste.

"F'ratilor si iubiii [rati

Faceii biru si ieriaii

,;;i cuuintu-rni ascultatiCiici cuuiniul ncascultat

In seamii doar nu· iluat

Penirti acea jupinii gazdii

Este un crai 1nindru $i frumos

Care astiizi se inioorce

: ; ; i cu drag sii uiiii-n-coace

,';ltiind cii-n aceastii case

Este 0 tinorii criiiasii

Care doreste cu mult dorCare tiinir-uri singur cuvint

Ei si-tui depus leqiivnin:

Ciici d-uoastrii 0 uaii crescut

J)oamne bitie v-a paru:

Si la scoolii o-ati purtat

Multii carte a-nvatat

O-ati grijit ca pe-o ruqicii

Cii nU v-a qresitnimicii

Jar acurna vrem s-o ducem.

In qriuiina impiirateoscii

Mai mindrii si mai [rumoasii :sii inflorea~ea

Si iiniirul nosti u imparat

Dimincaia s-a sculat

T'rimoiiii in mind a luat

De trei ori a trimbitat

De trei ori a trimbitat

Oaste mare $i-a adunat

Din biu rin i 1 ; > 1 tinerei

De ne sui bine eu ei

Vreo 500 ciiliiret:

V reo 300 peiiestreti

:;'i oiiziruiu-ne pe noi (noi I ; > i starostele]

Dintre oaste ne-au ales

Si-nainte ne-au irimes

30



Ca sa adueem voie bun a

La toti si la toate dimpreuna

Si-am venit in asta casii

Ca sa eerem 0 mireasa

Mult. sa nu ne iniirzuiii

.';\iuQ rugam sa ne-o dati

Iar parintclo fetei, ea toti taranii romani, glumcti in ocazii din aces-

tea in loc de a da mircasa dau 0 alta Iata, dcsigur eu care mircle nu cste

rnultumit.

Mireasa adevarata pasesto cu Iacrimi in ochi spro ale sul ei, spro

nasi spro nuntasi,

Starostole isc adrcscaza ei:

"rl.cum jloricea [rumoasiiAm venit La voi In easa

Sa te eerem de mireasa

Fosta-i floarea flori/or

Drtuiostea [eciorilor

Dar aeum te despiirtqti

Fecioria 0 prirtisesti"

Piirasind eaqa rniresci intrcg alaiu! se mdrcapta spro bi"eried, singu-rul monument istr.ric al satului, singura care a fost mart ora a multoi

evcnimcnto petrc cute eu multo sccolc in urma.

Fetclc-n gl up, feciorii calari intra pe poarta bisericii si are 10e un

alt moment al cl'I'L'monialului Feeiorii calari parca sint razboinici, plini

de izbinda, mult LIY'1i1;1a au furat 0 zinci mirelui.

Rasuna chiurturr si dntccc. Chiuilurile se adroseaza prcotului.

"Cununapopii curuinii

Ca se iau de c'oie buna

Curuinii popii $i taci

Cel se iau ca si-aii fast dragi:

Cind sc reintorc la casa miresci sau R mirelui in curic gasl'sc ('

masuta eu 0 Iar Iuric cu griu, a cofrta cu apa in care plutestc un buchc

de busuioc. Griul este aruncat peste nuntasi, aceasta st:' face pcntru

ghieirea viitorului, pcntru fructifiearc si prosperitatc. Farfuria cste arun-

cata peste casa pentru a arunca duhurrlo role, iar stropitul ell apa l' ,)

actiune de purificar ('

31



Toate acestea se fac prin strtgate si chiote:

"Roata roatii pinQa masli

Sa iasa raul din casa

Sa illtre bineZe

Odatii cu mirelc

Sa ~ntre tineala

Odata cu mireaso:'.

Veselia c fdra margini, Se [oaca gdll1a, joe specific numai nuntii 0

nevasta vim: cu gaina, eu accasta inccpind jocul gainii. moment traditio-

nal in acest obicei a1 nuntii.

.F'aceti-mi Un pie de Zoe

Sa va ariit un pic de joe

Faceti un pic de carare

Sd mii due la nunul mare

Sii mii due cu gaina

Sa oiid ce de bani mi-a da

Tucu-te gdind sura

Ieri erai pe lupd $urd

Si-acuiti esti cu pipa-n guru

Bine cd v-am paeillit

V-am dat pe care-o docit."

Nunta continua pina in zori, cind toti se imprastic sprc casele lor,

dar nu uita a dori tincrilor viata lunga ;;i fericita, si nu uita de asemeni

de a multumi di au fost chemati, gazduiti si ospatati in cascle mirclui.

"MuZtLLmim cui ne-a chemat

Cii bine ne-a ospata:

Tot cu vin si eLLpalincii

$i cu. carnede

pHifriptd((.

lata deci citeva momenta fugitiv creionate ale nuntii birsene, care

aproape 1a fel ca toate nun tile de la tara mai pastreaza caracterul ei

arhaic, Bineinteles ca e1emente1e moderno sub influentarea orasului

patrund 9i in caracterul arhaic al nuntii de pe meleagurilc Birsei

ANGELA BOTA

cl. a XII-a C



MIOARA

Pe ima$ul inverzit

Trei tur-me au poposit

Trei turme de mielu$ei

Cu trei mindri ciobiinei

Unul este moldovan

Altul este munieaii

lara celiilalt oilceau,Moldovanul ciobiinas

$i-a dat turma din ima$

Peste dealuri a trecut

Cu aile la pascut.

E! avea 0 turma mare

Fiirii nici 0 asemanare

Oi mari, mitulre $i cornute

$i ciini buni ea sii-l ajute.

Printre oi el mai avea

o niizdriiuanii miorea.

Vazznd cd doi ciobiinei

Ca cci mai mindri mielusei

Sini Lamouiooan,

S-uu sfiituit intr-o sara

Pe moldovan sa-1 omoara

Cii are nuii multe oi

De cit ciobiinasii sloi

...;ia$a se sfatuira

, - Revrsta "Lyceum" 33



Pe cioban. il otnoririi

Jar ciobanu-i SpUSI?a~a

La bUl1a mioara a sa:

Tu mioanl, rlliorl?a

DI?-a vl?ni mmcu(a mea

Sti-i spui c([ m-am insura:

C-o fata de imparat;

S C i nu-i s]lui l a miiic uta

L- '«( ta llUlltCl m( a

\ ciizut. () stea.

(Culeasii de La RomHan Euqenw de 55 de ani)

culetuitor GOGOTA IV !ARIA

d. IX-a C

LEGEND A LUI PIN TEA

A fost odata un baiat sarac, far a mama, fara tatd care umbla

din sat in sat, si ajungind in at-est sat care so choama Chcud, a intilnit

un mos si l-a intrcbat ca undo ar putca intra de sluga. Mosul nu avu

nevoie de cl, si l-a indrumat la primarul satului care sedca pc ulita sa-

tului de sub coasts Smili. Morse copilul pc unde-l indrumase mosul si

ajungc la primarul satului care era eel mai gazda om din sat. Intra in

oasa la primar si dcsigur, il intreba daca arc nevoic de ccva sluga.

Primarul, cum nu avea nici un copil 1 1 primi de sluga

A doua zi il trimise eu boii '7 i cu vacile la padur=. Copi1u1 se Iacu

marc. Intr-o 7i primarul nu avu lernne sa puna pe foc si iara nu-si putea

aduce decit daca aduna boii din deal. Dirnineata buna il scula pc flacau

si-i zise: - Pinteo, ca a:;;a i1 cherna, du-tc de aduna doi boi si-i prinde

la car ca apoi ne-om duee sa adueem ceva de pus pe foc Dar Pintea

fara s a mai stea pc ginduri zise:

- Lasa taicuta nu te nacaji, ea doara aduce-oi io un lernn de va

va fi 0 saptamtna. Nu mai zise nimic si merso.

34



Seara sosi Pintea in odorul primarului si arunca 0 greutate mare

la taietor, incit se cutrernura si casa si sura primarului. Primarul iesi

af'ara si cind il vazu pe Pintea Iinga lemnul de la taietor se sparie de

putcrile mari ale lui Pintea si fugi in casa. Iispuse la baba ce se petrece

afara. Baba iesi si ea ~i-i spuse lui Pintea sa viria in casa. Vcni Pintea

f ? i baba prirnarului ii dete haine s a S0 schimbe, ca hainele pe care le

purta si cu care aduse lemnul acela mare si Ie rablajise si Ie rupse.

Cind s-a dezbracat de haine, sub subsioara sting a ii sclipea asa de tare

incit nu putcai sa stai in casa eu eL Primarul vazindu-l se sperie mai

tare si se intclese eu baba lui sa-l alunge. Dimincata cind Pintea se

scula, primarul ii "spusc:

- Pintco, acum ne slujesti de doisprezecc ani si noi nu-ti dam ni-

mie. Cred ca va fi dcstul acuma de cind ne slujesti.

Pintea observasc el mai din timp ea VOl' sa-l alungo. Do aceca

zise:

-- Bine, v a n ca vrcti cu orice prot s a rna inlaturati de pe Iinga

dumncavcastra. Dara rna due cu.

Mo~ul zise:

- Pintco, plata care--fi va fi?

-- AU7i t.ircuta, nu eel' nirnic d=cit at unci clnd voi veni cu cei

patruzeci do haiduci care mi-s prietcni si atunci sa ne dai un bou caro-l

voi alcge cu.

Pintca so lila '7i se duso in drumul lui. Trecura zocv ani si Pintea

veni eu coi patruzcci de haiduci. Primarul il trimise sa-si aduno boul eel

mai marc. Pintca veni eu boul si toti se pus era pc linga cl =i-l taiara.

Apoi ilpusera in caldari. Apoi se uspatara si Pintea-si lua ramas bun de

la batr ini, iar apoi pleca impreuna cu eli patruzeci de hairluci Nu se

mai intoarse niciodata.

Pintca avca intr-un sat 0 fata pc care 0 iubea mult <i ci iispusc

secretul lui: cum poate fi omorit. Iispusc ci'i cl nu poate fi ornorit decit

cu trei fin.' de griu slujit. En cind auzi se sperio si ea, f?i sc dusc si-l

trada pc PinteE.

Dusmanii lui I-au prins po Pintea in Baia-Mare, si procum 1e-2

spus fata Elsa I-E,U ornorit.

CHIO$ IWZALIA

a. X-a B.

Culeasii de la Fa1·ca~Ghwn

75 ani din satul Cheud,



COLINDE

Pe tiealu. cu stin jenii

Miruiru-si arii piuqarii

Do' nU-$i arii ca unu'Ca unu' cu tri cai slabi

Cli c-o mina 1 ri cai minii

, 5 i c-o mina flori culeqe

Nii culeqe, ca le-aleqe

Ca sa faea eununitCi

s o , 0 deie la driiguta

- Na driiqui-o cuuunitii

Cununa-te-oi eununa

Cununa-te-oi en dinsa.

(Auzite de la Crura Mana - 42 ani)

culeqiitor : GOGOTA MARIA, cl. IX-a C.

Ma luai-tuai

Pii piiriiu; rau

Cu. seeera-n briiu.

La holda eu qriiu.

In jos m-aplecai

,Ylinunehe$i sa-mi tai

Dar io ee-mi ailai?

o jloare de rai

F loarea bucinarii

,'Iluntii tremurorii

Ctne-o aueirii?

Iuiinas din munte

Cei eu oi marunte

,5i cete mai multe

La mine venira

36



De minii m a prinsa

Lu maica ma dusj

Muica ma-ntrebCL

Din gurita sa:

- Gata-i holda?

- Ba. Pe mine m-ajunsii

.T-unghi jara durere

Pin'spate pin'$eLe110, maiea nu mere

Dicpti Lecurele

Cii apele-s late

Satele-s deparie

Stiu. io ee mi-i ieocu

Jolju $i bumbacu.

Si Iuori sdraeu.

(Auzuii de la Romit.an Eu.qenta de 55 ani)

c'ltlegiitor: GOGOTA MARIA, cl. IX-a C.

PI? sub umbra uiiicn:

La poalele muniilor

Sub riicnita injlontii

Este-em. leu mare-adormit

Eu la el ca dusu-rn-tim.

Siuieta-l-iu; adormit

}<] Sf' tine-ric-Lui;

Pin'june se socoresie

Leui din somn se trezeste

Si din qrai a$a gTaie~te.

-- Alelci, ce juni$oru!

Dar tu june ce-ai qiiulit:

De la mine ai venit

Zileie ti le-ai unt

O1 ' i mama te-a blestemat

Sa uwri de leu sagetat!

Leul iute se scularii

+ i eli june se luptara

Cirui ju junPlC'-asutlat

37



LeuL Ju jos $i Legat

Scoasei acum sii-I saqet

Da' leulimi zise-ncet:

- June nu ma siiqeta

Ci mil leaqii-n. CUrea neagra

$i ma poarta prin orcs.

Pe un picior de munteS-aude, s-tnule

'1 ri piuluriirei

TTi turmei de oi

Nainte iese

Fatii de maior

Cu briui de aur

Puui l-aleqe

Grele legi face

Pe ea s-o omoare.- Nu. mii omoriti

Cii eu de voi da

Turmulita mea.

- Nouii nu ne da

Cii si noi avem

Turmii ea a ta

- De mi-ii omori

Voi mi-ii si-nqropa

'f n strung a de oi

In de-ales de rnzei

Fluierul eel drag

Nit li-ii pune steag

Pin' afara-ninge

Oile rn-or plinge

,~i-afara-a ploua

Ele m-or cinta

Si cele mai multe

,'vl-or cinta pe mu.nte

Cele ocliisele

M-or cinta eu jel:>

Cele-incornulate

iH -or cinta pC ' sate

culegaior; MURE$AN AURELIA, cl. IX-a C.

de la Romitan Eugenia - 55 ani

38



RINDURI DESPRE TINARA POEZIE ROMA.NEASCA

Lilnic, supUiminal, Lunar rE'vistE'le noastre litcrare, edituriLe 1'0-

anqti puolic« l)O( rii din care 0 mare parte apariin tinerilor aiirmat; in

ult.irriii ani sau in cun; de afirmare. Faptui este inbucurator pentru. ca

se stie ituieobste ca din aceasui «[erucscentii trebuie sa se nasca ualori

poetice care sii Sf' consiituie in albii proprii, injluentl7ld peisajul nostru

literar. Adeoiirui este cii asiiizi poezia rominE'asca isi purie mari sT-E'ran?('in tinerele sole talenie, dar nu e mai puiin. adeoarat cii inca nu s-a CO)1-

stituit. 0 per sonalitate liricii care s a se ridice muit deo su pra coniraiilor.

Efervescenta lirica de care pameneam este caracterisiicii acestei perioade

$i oricind in lirica literarii perioadele de avint au fast precedate de fra-

nuniiiri. Ivirea lui Eminescu a prestipus un lung proces in care multe

coruieie apreciate in epoca au trebuit sa piece steaqu! in [aio. copacului

ce se ridicase falnic in padurea tinara, scurtind orizontul : ; : 1 privind 'vh-

turile $i ploile care in primul rind pe el il aiinqeau, DarLa atingerea lor.Jalnicul capac scotea sutiete armonioase ce S2 constituiau. in cintec,

Perioada iiostoeticti in liriea noa~ira a fost destul e lc siiracii in apa-

ri{ii spectaculoase de talente. Doar N. Labis diulea mari sperante, dar $i

acesta se stingea la uirsta pomisiunilor. Decetiiul 7 al secolului nostru

aduce insii 0 generafie foarte compacta care este consiientii ca in litera-

iura, in poezie, suit necesare innoiri. [i place acesiei generatii e le tineri

ereatori sa se numeasca motiernii, ii place acestei qeneraiii sa se cultive,

sa incerce, sa afirme idei, sa impuriii in liricii noi orizonturi, sa desieie-ueascii not terenuri, Initial, aceasta generatie se afirma timid, dar in-

cet -- incct ea intra in aieniia contemporanilor. Ea, des! nu a semnat ni-

caieri un manifest poetic "traie$te", "crqte" se aiirmii, Tot mai mult



paginile reuistelor literare sint inuadate de tineri. Tot mai mult apar

talente oiquroase. Desiqur cii in conipetitia Liricii multi nor cunoaste in-

[rinqeri dureroase , dar peruru noi cititorii important este ca cei mai

multi protaqonisti vor merge inainte.

Existii azi [oarte multi. creatori lirici tineri, 0 inireaqii flora in care

putem distinge [ocare $i linii de forta care traseazti in qeneroi faga$uri

lirice, apoi personaiiuiii poetice de prim plan, datatoarede

ton carp,desigur, exprciUl 0 anume influenta asupra colegilor rle generatie. mai

existii in aceastii flora realiziiri consemnate, repere ale pvolutiei poeziei

noastre actuale. In acelasi pezsaj se disting $i zone de nmbra cu produc-

fii literare care se araiii a fi tributare altora, poeti tineri de minii a doua

$i a 3-a cum se exprima recent un critic. De aceea, datoriui eteroqenitiiiii

momentului actual cultural, esre joarte greu a face oriline, a observa,

a distinge in fa$a oiitoarele persoruilitiiii lirice.

Se observii in poezia tinerilor multe influen[i?, 0 "moda poeticii"

cum spune poetul St: Augustin Doinas Dar [enomenul acesia a fost decind exist a literatura. Si Homer a avut imitatori. Dar nu au trait pentru

ca viabile siat numai operele ce sint originale si nu acelea care "se vor

originale". Se observa apoi 'in poezia tinerilor 0 recrudescentii a formei

care i$i are originea in modernismul dintre cele douii riizbotue, E cult i-

vatd imoginea cu orice pre], 0 acolansi: de imaqini cu rost sau fiirii. care

uneori incorseteazii viziunea cititorului, iruieptirtindu-L de tiniira poezie.

E negli]atii rima, e afirmat versul liber - fenomen raracteristic intregii

poezii uriioerscle contemporane -- care [enomen. trebuie ciiuiat in poezia

.Firelor de iarbii" a omericanuiui Walt Whitman.Dar daca am ciiuio. inrudiri mereu, atunci cu sigurantci ca, acestea ar

fi duse la infinit In general personoliuiiiie lirice "filtreaza" Iiteroiurile,

curenteIe, a$a incit e normal ca mici influente sa cxiste La orice creator.

Dar tiacii ne-am referat la poezia tiniirii so vedem care sint creatorii ctz-

tentici care dau speranie iite+aiurii noastre. Cu. mari promisiuni vin poe-

tii promoiiilor din uliimi ani: Ion AIe:randru, Adrian Piiunescu , N. Stii-

nescu, M. Sorescu, Ghe. AIboiu, Mircea Ciobanu; Mihai Elin, Gh. Istrate,

Gheorghe Pitut; lVIatpi Gavril, etc. Unii dintre acestia ca Ion Alexandru,

Ana Blandiana, ldrion Piiunescu., Marin Sorescu; Mircea Gh Istrate, Gh.

Alboiu, etc -int rrrienicii spre lirica de oizume, de spre acei mod de crea-

tie care a marcat constant mari momente inisioria artei unioersole, Cum

spune D. Micu; nu e de arums sa scrii poezie de cunoastere I.irica [ortat

mediicctioii poate sa csueze in acea "poezie f~lozofica(( ilizibilii de care

se leapacui si poer ia si filozofia. Poeiii mai sus amintiti nU "filozofeaza"

ci mat deqrabii .Lirozoejaza" cum spune Vl. Streinu. Ace$tia comuni-

cindu-si extazurile, nelinistlle, revoltele mai ales in poeme le conjerii

40



fOifa vizionara, intensitate dramaiica, elan, 'incit creafiile lor devin "sal-

turi spre absolut", moduri de "a vedea idei", meditatii asupra conditiei

umane. Desiqur co nu e de corripeteuia nimanui sa stabileascti ierarhii

in tmara noastra poezie, nici nu se poate aceasta decit , forf'ind clasifica-

rile. Este siqur insii cii peste ani se va vorbi de numele unora ca: Ion

Alexandru, Ana Blandiana, Ion Gheorghe, Gheorghe Pitui, N. Stiineseu,

Martn Sorescu, de Dar in Lite ratura orice e posibil: atit inaltarile spec-taculoase tit si ciulerile cureroase. De aceea timpul va asterne cenu$a

peste poetii-suroqat dr>azi care scriu poezie de dragul publicitatii, si va

polei cu aur chipul adeotiratilor lirici

Prof. A PASCUrA



A FI SAU NU A FI ...

Exista in litcratura tcme cterric. can' ascmcru.a unui Iluv hI

nu-si schirnba osenta, substanta sui-gcncris odata Cll trcccrc a timpului

ci variaza nurnai cadrul imagistic, matea in care elo curg. Pi' drept C11-

vint spunca Tudor Vianu ca operclc de art.a lmbatr invsc numai .,prin

cc..a lC' cste ctcronomic in clc, Prin ceca co ell' cuprincl autouorn-cstctic,

opcrcle de arta infr unta timpul:'.

Nu exista creator care sa nu fi cazut \ r -odata in mrr-iclo unor ternc-ca: aprchcnsiunca in fata mortii, a inccrtului sau aspira+ia spre spatii

necunoscutc, aspiratic declans at a de dorinta de' a dez lcga inoxtricabilul

mister oxistc ntial, tr'airea trenetica, exuber anta a victii p.imintesti, sau

claustrarca individului intr-o mtangibila cetatc, a carci ziduri de orgoliu

si mizantropism 1 1 apara de 0 viata terestra perriicioasa pcntru posibi-

Iitatea de a doscoperi ceea cc este "dincolo". Col pentru care tclur icul

nu mai constituie un izvor de cunoasterc de cgala cficionta, eel pc care

viata cotidiana nu-l poate satisf'acc, accst nou Faust animat do 0 incpui-

zabila dorinta de a cunoste ceca ce CSltC"dincolo" si "dinc()acc" de acel

val mirifie pentru unii, execrabil pentru altii, ce se chcama existenta,

acest om face totul pentru a rupe valul, pcntru a-I dispcr-sa in spatiu, in

aceasta dispersaro cxistind virtual posibilitatca de cunoasrerc nostavilit.i

a universului.

Bunaoara Dante, transcendcntalizind Iipura Br-atricoi, Potr area. va-

zind in plins un eventual drum spro alte sfcre K2f!- : :1 pI in croii sai bi-

zar i, contradictor ii, absurzi. rupti din oxis tent a cotidiana datorita unci

inttrr plari noobisnuitc, sau Dclacroix, 7ugrd\ md pc Vcrg iliu ,;i pc Dant :

ill Intern toti inccarca Sa-S1 imagiru z.: c) alta lumc posibil a.

42



Dr mult.i ori poezia, in egala masura cu visul, da senzatia existentei

uriei alto rcalitati, pe care ele ar fi in stare sa ne-o dezvaluie. Imaginea

poctic i ascundo c ova de dincolo, are un caracter transcendent, si nu nu-

mai atit, ca ne stirncste totodata setea de a cunoaste. Este, deci sursa de

cunoastcrc, care nu reprczinta un seep in sine, cste dear realitate rnij-

Iucitoaro cdtre cst.ntelo pure. Crodinta in transccndcnta POf'7iC' i si a vi-

sului catro c sontclc pure. Crcdirua in transcendent a poezi r - i si a visului $i

ill putcrilc lc.r rovelator-ii estc magistral ilustrata de romant ici, care t.in-

jcau la cunonstorr-a a ceea ce esic "dincolo" (supraconstir-ntul) sau de

suprarcal it i, care eli ajutorul dicteulm automat sc ambitionau sa prinda

ceca co c .,dFlcoace" (subconsticntul).

Dar visul la multi pocti este 0 stare aleatorie, fiiurl in porrnanonta

alunccaro sprc moarte, Sa precizarn insa ci'i moartea nu trcbuie inteloasa

in sensul curent de disparitis totala, ci trebuie conccputa C3 0 ipostaz a

de sublimare a fizicului ipostaza in caro puterea de pcnotratio a iritelec-

tului estc mai intonsa, Visul coexista asadar eu moart ca. dar in aeclasi

limp moartea cocxista eu viata, Se constituic astfel un infailrbil triunzhi

v i a t a - v i s - r n o a r t c , 0 v i r t u a l a I c r e a s t r a t a i a t a s p r e tainelc- « x i s t c n t o i

La Lucian Blaza si la Ion Barbu Iuziunea dintro colo troi laturi ale

triunghiului cu-ioavterii sc rcalizoaza perfect. Jocul dionisiac a lui Blaga

arc aceeasi menu L' ea si claustrarea in "castelul de gtwata al Gindirii- la

Barbu. Ambii pe aceasta calc dorcsc sa doscatuscze Iortcle torifianto ale

spiritului, s'l :;C' chbcrezc de teluric, sa zboare spro alte sfcr o, sa curioasca

C xhaustiv universul. Dar pc acest drum nu Sl" ajungc let rozultatul scon-

tat. Atunci Blaga micsoroaza spatiul dintre viata si moarte, ~n cele din

urrna suprapuniridu-le conform viziunii exprcsioniste :;;i cocxistenta "i('-

~ii cu rnoartca nu produce decit 0 relative intristart-. 0 stare pseudo-

clog iaca, mclancolia f'iind atonuata de dorinta acuta de a patruride mis-

tcrul existential.

Nuntilo subteranc barbicno, "nun1;ile nccesare" pentru devenirca

spirrtului presupun cornuniunea omului cu misterul existential si se pot

savirsi nurnai in lumoa de puritate virginala a Oglinzii I n , , 5 . nunta in

cosmologia barbiana poseda 0 puritat= absoluta numai atunci, cind nu

are 0 Iinalitato preciz ata. Comuniunea omului cu misterul existential

nu se poatc implini. conform unui implacabil destin, numai in moarte,

f'aza ei ncccsara. Asadar ..oul dogmatic", increatu1 cste spatiul in care

se savirscste nunta, in carr. viata si rnoartea coexists inchise in cele "trei

a1Jazuri" corospunzatcarc celor trci trcpte ale cunoasterii din eosmologia

barbiana. In purrtatoa indetimtului, a increatului cxista virtual "vino-

vatia- dcfirrit ului. Asadar in "oul dogmatic" nunta sc savirseste numai.

43



Implinlrea nuntii are loc in lumea Soarelui-sediu1 cosmologic a1 nuntii

desavirsite, treapta suprema a cunoastcrii.

Ipostaza de increat il Iascineaza ! ' ? i pc Blaga. Dar in tirnp cc Barbu

ramine dear la 0 eontemplare extatica al lui, Blaga dorcste eu Iervoarc

transpunerea lui insusi in microuniversul increatului.Moartea, inereatul e un liman linistitor, unde nu s c : pun cu atita

pregnanta "intrebarile Iumii", de aceea un strigat ell accent de lamen-

tatie profunda, ca un eeou strabate multe din ciclurile d= poezii ale lui

Blaga: "De ce m-ai trimis in lumina, Marna, de ce m-ai trim is?"

In procesul evolutiv de descoper ire a tainelor existcntei este un mo-

ment cind ambii poeti creeaza a lume suficienta siesi, inchisa, 0 lume

care se bazcaza pc sublimarea Iizicului sau a intelectului. Accste doua

sfere sint lumea lui Pann si Isarlikul. Universul lui Pann corespunde

cercului Venerii din cosmologia barbiana si €s!e faza de cunoastere, de

traire exclusiv in concret, in carnal, in impur. In epicentrul lumii lui

Pann sta incercarea de a cunoaste numai eu ajutorul Iortelor vitalistc,

virile, descatusatul in forma lor larvara, de cunoastere scnzoriala deci,

Aspiratia spre nemarginire are la baza nu spiritul subtil, ci "furtunile

care ilstivesc", "ni'ipraznica inima", "stra~nicul suflet". Simtirea pante-

ista se coner etizoaza in expresivitatea eruptiva, iar sufletul capata pu-

teri cosmico:

"Cind a$ iubi,

mi-as intinde spre cer toate miirile

ca niste uinjoase, stilbatice braie [ierbini:

spre cer

s a cuprind

mljlocul sci-i jring,

5a-i siirut: sclipitoarole stele".

In accasta c;fera cxistentiala domnesto 0 dulce beaditudine, 0 pura

stare vegctativa, si existenta umaria se asimileaza eu prelungirea orga-

nica a firiL

Isarlicul barbian este insa Ia hotarul dintre roata lui Mereur si roata

Soarclui. "Rupta din coaste de soare" "alba, dreapta Isarlic'' poseda vir-

t.util.e plenare ale Soarclui. Ea nu este localizata in timp si spatiu, si

ca orice intruchiparo este despartita de Soare. De aici rezulta neseeata

ei sete de reintegrare in substanta Soarelui. Locuitorii Isarlicului sint

purti'itorii pur itatii "azurului'" ai cunoasterii in sine a spiritului.

Reprezentanti] cei mai fideli ai aeestui "iirg ternut, hilar / si balcan

peninsular- sint Domnisoara Hus si Nastratin Hogea, Ultimul refuza atin-

44



g"rea cont ingcntului prin coborirea dln caiac, fiindca are convingerea

di spiritul '3(' dczvolta din el insusi, printr-o jertfire succosiva, fapt

care Ii asigur.i pcrmancnta. In realitate nici lumea lui Pann nici cea a

Isarlicului nu pot apare in mod spontan, ci numai pc caloa unei evolutii

necesarc. La cunosaterea doplina, la escnta lucrurilor sc ajungc pe 0 calc

spinoasa, nurnai prin respect area riguroasa a cclor troi cercuri barbicncde cunoastoro.

ILONA HAJDUC, cl. XII C



PSEUDO - SOCIOLOGIE CAMUSIANA

Univcrsul albertcamusian nu este un univors dezradacinat, ilu-

zoriu, rupt de realitato. Dimpotriva eroii carnusicni, desi par bizari ~i con-

tradictorii, totusi cert cste faptul, ca sint legati cu invizibilo dar pu-

ternice firc de societatc. Drama lor este dcclansata tocmai de Iaptul di

nu accepta societatca a=a cum estc, dar sint incapabili de a lupta cu ho-

tar ir» si daruire de sine pcntru a 0 schimba. De altfel personajele camu-

sieno pot fi considerate dropt stadii de' evolutie ale unuia singur - homo

absurdus. Acesti oarncni fac parte dim.r-un univors lr' care istoria nu

mai are sens, iar natura - de la care acesti ,,(lameni rovoltati' astcaptaimpinsi pe ultima trcapta a dcziluziei, dezlegerea -- este indifcrcnt, sint

indiferenti). Aruncat irutr-o asemenea lume straina, dar neccsara, ornul

camusian estc un exilat, carl' aspira to tu=i la 0 rcconoiliore, () rointegrarc

in inextr icabila taccrc a naturii.

Aceasta permanent a aspiratie si oponenta indirjita a naturii de a 0

implini, genoreaza 0 contradictio intorna fara icsirc, nociva si necesara

in acelasi timp. D,' fapt accast.a contradictie, rozultat si al unei laterite

tensiuni intorioarc, esto conditia sine qua non a exis+ontoi personajului

camusian.

Aceasta ref'uza lumea a:;.a cum cstc, dar nu se poatc Iibera de ea, 0

iubeste ~i 0 uraste in acclasi timp. Singura solutio existontiala este in

acesto conditii, revolta, rezultat irisasi al conditioi omului, al imposibili-

tatii lui de a-si satisface ncvoia de absolut.

Spuncarn ca la Camus nu putcm vorbi dccit despro un singur erou,

si ca toate personajcle camusiene de rapt sint stadii cvolutive ale aces-

tuia, contr ibuind la realizarca lui integrala.

Doctor-u] Rieux esre prirnul moment al cvolutici, El actiorieaza dintr-

un instinct elemental' de aparare, dar acost instinct nu rna' «stc pur per-

46



sonal, individual, ci oste al intregii Sp('~C ornenesti. Doctorul Rieux nu

so apara de cl Insusi, el apara omul, fapt care' nc da drcptul sa credern

C ' a instinctului de conservaro i s-a alaturat in persoana lui Rieux si 0

constiinta supc.rioara. El nu considera medicine numai ca 0 profesiunc,

ci ca 0 conceptic dcsprc viata. Maretta lui consta in faptul ca nu accepts

viata asa cum estc, ci lupta pentru a iesi din sfera ci strimta, pcntru ascliimba mc.rsul unui inexorabil destin.

Un al doiloa stadiu evolutiv estc Clamence, Inger cazut, Lucifer te-

restru, care dupa .,caderc" i~i striga pretutirideni vinovatia, t~i smulge

masca de pe fata si cu luciditatc ni se arata asa cum cstc. El a trait intr-

un adevarat paradis torcstru, nctulburat de remuscari, crr-zindu-se uri

om perfect, fa1'd lips uri, si-a luat Iibertatea de a-si jud.-ca somenii. Dar

dupa "Cadl'l'l"- Clamence isi da seam a ca cl (' un "homo duplex", c a pre-

tinsul sau altruism nu o decit cgolatrism bine mascat , ca modestia saascunde un imr ns orgoliu, ca gcnerozitatea sa e izvorita din calcul, Po

masura co-si cunoaste rcvcrsul, Clamcnce ajungc la conr-luzia ca astfcl

viata este un non-sons. Mai incoarca totusi ° Iabila apararc: "omul ...

11U poate iubi, fcira sa se iuucasca pc sino' spunc.

T'otusi in accste conditii Clamoncc nu poatc accopta vista. Moart.:a

ar fi pentru ('1 o vcritabila mintuire, pedeapsa er-a mai mare fiind viata

cu constiinta culpci.

Meur sault cste ultimul stadiu in aspiratia ornului spro absolut. spro

reconcilicre (U insondabila taccro a naturii. Co. a Cl' il car actct i7Ca7a pc

Ivleursault dupa cum arata Camus. este onestitatea sa incoruptibila <i n('-

gativitatca caractcrului sau. A Iost ambitios in tinorctc, un om ca toti

ceilalti, a dorit c , a Iaca studii, dar nu sc stio din co motive :1 Iost impic-

dicat sa-;;i indcplincasca durinta. De ncnurnarate (,ri soarta i-a taiat

aripile, lntrinzorik: i-au inoculat lipsa oricarei ambitii Nocontcnitolo jig-

niri din partes sock-tatii au ranit natura lui orgoliooc;i1 ,; i intranviaent a.

De accea Meursault si-a contsruit 0 carapace' do rrlativa pasivitate. izo-

lindu-se Intr-o oarecare masura de lume Dar el nu c un mizantrop. Din

contra, iubeste oarncnii, atit timp cit nu ('stc' importunat. EI sufcris('

mult si int r-u-i fol socotclilc lui cu sooietatca 'lint incheiat.-, nomaiavind, ~

de la ei nir i0 prctcntic si ca nici uri dropt asupr a lui.

Moursault rcfuza si se conf'ormozc chiar color mai inofcnsivc convc-

nicntc sociale. Rcfuza oricc arlaos inexistent ell ' sentiment. El nu .,joaca

jocul" si ducc one-stitatoa pina la limitr-lo vi. Traiostc msa din plin, sa-

vurind placcrca de a sta notulburat pc plaj-i, de a simti valuril« racoroa-

Sf:' all' maiii mingiinclu-l. de a pr+vi din balcon trocatorii si de a-i carac-tcriza dupa gesturi

A : : - fi un mic functional' far a prctentii, carl' duel' 0 viata aproape mo-

47



notona, dar intransigenta fata de el insusi, dar nu si fata de ceilalti, il

scoate din aceste limite.

Un astfel de om in Iata celor care ader a la 0 prefacatoric binevenita

pentru a-si usura viata, pare un monstru moral. Oamenilor comuni le

este frica de un astfel de om, le e teama sa nu fie scosi din albia lenesa

a vietii lor cotidicne, de aoeea ilostraciaza, il pedepsesc, Mcursault este

judecat nu pentru di a ucis, ci pentru ca este altfel decit ceilalti, pentru

ca indrazneste sa spuna imperturbabil adevarul. Procurorul ilconsider-a

un mostru si 1 1 pedepseste nu pentru crima savirsita aproape inconstient,

ci pentru faptul ca nu a pIins si nu a fost rmpresionat la inmorrnintarea

mamei sale, si pentru di a afirmat deschis ca nu regrctii faptul ca a

ucis : ; ; i di iiostc rnai mult lehamite, ca 11plictisesc ccrcctarile.

S-ar crede ca Meursault este un imposibil si inscnsibil. Dar nu este

asa. Din contra, Meursault are a sensibilitate exaccrbata, hipertrofiata,

dar aceasta csto ascunsa sub un strat de mdiferenta. A fast de nenuma-rate ori ranit in substanta intima a convingerilor sale si s-a inchis in

sine, ca 0mimoza

La [udecata pare comple t indiferent, S(' distreaza privind 1umea adu-

nata, si-i face 0 deosebita plaeere s a se vada el, un om care a trait neob-

servat pina acum, in centrul atcntiei tuturor. Nu-i csto f'rica de moarte.

de!7i 0 considera momentul final al ciclului vital. fiind convins ca dincolo

de ea nu mai oxista nimic. Dar iubeste prca mu1t viata ca s-o poata

parasi cu usurinta. De altfel vina lui cea mai mare in ochii semenilor

sih este faptul ca nutreste un adinc sentiment de dragoste pentru viata

.,hine et nunc", si ca nu vrea sa fie tulburat in placerea de a 0 trai din

plin. In uncle momente, si mai ales atunci cind imixtiunea oamcnilor in

viata lui intima nu e inoportuna, este chiar sociabil, si face chiar ser-

vicii sernenilor pentru a le clstiga simpatia. Cu toate acostea ol nu mai

eme organic legat de societate, nu se mai simte in stare sa Iaca sacrificii

pentru ea, nu mai are nimic de spus oamenilor. Tocmai din aceasta cauza

o duce pc mama sa la azil. Totusi 0 iubeste, l!7i aduce aminte de ea in

timpul dctentioi, intelegind-o. 0 numeste in permanents "maman" (cchi-valent ell mamica), aducindu-si aminte de anii copilariei, dar trebuie fa-

cuta 0 precizare, el nu si-c poate imagina moarta, considcrind ea mortii nu

mai intoreseaza pe eei care se bucura de Iavoarca do a tr.ii,

el i~i amintesto de duioasa .,maman" din copilarie, de cuvintele si gcs-

turtle cl. Meursault este un ratat, care insa are eonvingerea ca si-a

trait bine viata, Meursault este deci rezultatul unei cvolutii in exaccr-

barea sensibilitatii, in claustrarea individului in ('1 insusi in conditiile

unci societati mesehine.HAJDUK ILONA

cZ . a XII-a C

48



DE CE ERNEST?

F'uscse combatantul. Apoi Iusese vinatorul, yachtsmanul, si

cistigatorul. Cind ai irrteles aceasta, mai ramaseso batrinul. $i batrtnul

nu mai putea fi decit spectator. Spectatorul unci goane care Iuseso,

cum credcai, 0 sarbatoare nentrerupta, Aeum te sirnteai umilit ca nu

mai poti sa fii in aeelaf;'i rind cu combatantul sau cistigatorul. Ti-ai mai

reprosat, poate, ca ai fost prea egoist, !;>in-ai incorcat sa schimbi indea-

juus lumoa, pentru eei care veneau in urma ta, sau ca ti-ai comercializat

talentul Simtcau ca nu poti sa mai fii tribunul revoltatilor, deoarece

8co10 trebuia jar, pe care tu 11pierdusesi prm ujngla sau prin mari, f;'i-

acum erai obosit. Durerca dev=nise uriasa, incit nu mai incapcau intr-un

pahar, iar cind ai inteles ai inccput sa cauti febril 0 parte de scapare,

deoarece tn nu voiai sa fii 1nfrint; voiai sa iii tot cistigatorul, Apoi,

mai tirziu, ai intcles ce trebuie sa faci, si erai atit de simplu, incit te-ai

simtit iar combatant, si te-ai inseninat, convins ca alaturi de vinator,

yachtsman si cistigator vei ramino si tu .

. . . Era 0 dimin.iata de la inceputul lui iulie, dar nu a uncia din cele

sapto zilo ale <aptaminn. Era 0 zi dcosebita, cum nu ti neai minte sa mai

fi fost vreodata. Poate pentru ca mai era ceva, si numai tu stiai ceo

Draperia US('a1d din fata Iercstrci deschiso parea insingerata si se in-

fiora, miscata parca de razole rosiatir.e ale rasaritului. Ai dat-o Ia 0

parte, si te-ai lasat invaluit in aurul accla timpuriu, apoi to-ai dezlipit cu

greu de el, sl te-ai asczat la masa de scris. intestata de hirtii. Erau multoi?i zaceau in dezordino. incit n.i tc-ai simtit tervtat sa Ie aranjezi. Te-ai

49



intrebat cum sc vor descurca cer care le vor cerceta mai tirziu, apoi le-ai

aruneat prin sertare si tc-ai ridicat sa iesi. Din prag, tc-ai inters si ai

euprins cu prrvlrilo inca perea eu masa de lueru, pe care zacca, uitat,

tocul de scris, ~i ceva ti-se parea care-cum ciudat. Toeul trebuia pus in

sertar, dar nu I-ai pus. Poato pcntru ca ar fi fost prea logic. Af'ara ai in-

chis ochii, pentru a simti cum razele timpurii iti mingiio pleoapele in-

chise, :;;i ti-ai netezit incet barba albit.a. Ai fi vrut sa tragi 0 pipa, dar

n-ai aprins-o, deoarece nu voiai sa te surprinda amiaza cu treaba nefa-

cuta. Poate gindu1 amiczii tc ingretosa putin, si de acet-a tc grabeai.

Era liniste, si oamenii erau intr-o lumc care nu mai era a ta, indi inceta-

sera sa cxiste. Te simteai singur, in miilocul univcrsului inert, si atunci

ai inteles ea inainto ai gasi numai in£rmgere, dar tu l1U putcai fi infrint.

Cind ai intrat in chiosc, te-ai oprit in prag si ai privit lung spre lumea

ce nu mai era a tao Inauntru, penumbra era sfisiata precis de 0 raza re-

bela ce desena pe podea un cere galben. $i prin fascieulul laseric se

invalmasoa dezordonat 0 pulbero fina, Privir ilo ti-au cazut pc batrina

carabina cu doua tevi. ce str.ilucca intunecat intr-un colt. Ai luat-o in

mina si otelul rcco ti-a facut bine, Te-ai asezat si ai inceput s-o cureti

ell migala. Din cind in cind te opreai, ell gindul Ia 0 vinatoare din Af-

rica, si la niste «olino verzi. Abia dod ai torrninat curatatul armei ti-ai

amintit ea nu mai trebuie s a mergi la nici 0 vinatoaro. Ai incarcat-o Ii-

msrit eu gloante mari, pcntru lei. si ai pIlS-O linga picior, ca sa te odih-

nesti. Mai tirziu ai ridicat-o, mingrind-o ell duiosie. Doua gloantc era,

poate, un scmn de frica, dar atit mai putcau sa-ti perm Hi, aeum. Ai lipit

tcvilo de locul ales din vrerne, si le-ai simtit reci. Iti placcau asa, dar te-ai

g:ndit ca e mai bine sa astepti sa se incalzcasca, Deodata, ai tresarit si te-

al repezit la usa, dar n-ai vazut pe nirncni. Tc-ai inter= linist it., dar oaro-

cum jenat, dcoarcco isi. Iacuse lor idoca ea, de fapt, din alta cauza ai pri-

vit afara. Constatarca te-a ir itat. si de aceea n-ai mai asteptat sa se in-

ciilzeasca tc.vile. Le-ai asezat acolo, si ai deschis ochii marl. Si, poate.

ai lacrimat , Ernest, si ti-ai ammtit de un amurg fad, rasfr int intr-un par

blond. pe caro-l uitasesi dcmult. Apoi ai simtit ceva strain : ; ; i brutul, eare-

ti depasoa Iorta. si-atunci a izbuenit strafulgerarea orl-itoarc, iar petecul

de podea r-u pata de scare s-a voalat urias

... Un tarrn de man" insorit de- razc-lo diminetii ... Po plaja, un

pescar. Briza 1 1 sp.ilbera Iumul pipei, iar el merge inainte mingtindu-si

barba albita. 0 ,7 i buna de pescuit. Si merge mai dcpart«, pe plaja, iar

drumul lui nu se va sfirsi niciodata . .

AUREL POP

cl. a XII-a



PENRTU A FACE PORTRETUL UNEI pAsARI

de Jacques Frevert

Picte zi mai iuiii 0 colioie

eu portiia cieschisii

incerci apoi

in razele soarelui

si zqomoiui [irclor de iarbii in caldurc. veTii

$i apoi asiepii ea pasarea SC l cinte

Dac:d nu cintii

51



e semn riiu.

sernn ca tobloui e nereu.sit

una din pCl1e1epasarii

Faci apoi portretui vnui copac

Aleqirui cea mai frumoasa dintre

crenqi pcntru pasare

pictezi de asemenea jrunzi$ul t'crrle

~i striiiucirea oerdelui

o prioesti in cea mai mare liniste

astepti sa intre in coliuie

. > i ctrui a intrat

incliizi usurei portilc cu pensula

apoisterqi una cite Una barele coliuiei

mnnd grija sa nu coda niei

uur-un arbore

te ascunzi in spaiele lui

fara sa spui ('eva

jara sa te mi$ti.

Cirui pasiirea soseste

daca soseste

pentru 0 pasiire

....?czi apoi piriza Ungd un copac

iutr-o gradinG.

irur-o piuiure

ceva dragut

ceva simplu

c:eva frumoseelJa folositor

dar dacii cintii e ')emn bun

semn eli poti semna

aturici smuiqi ineeti$or

una din penele pasarit

si scrii numele tau intr-un

colt al. tablouliii

Traducel'ea din 1 . [rancezii

STREJEREAN lOAN



COCORII

d(' IURI PETRENKO

M a cheamii cocorii din nou

De pe Piimint s a m a ilesprinti,

S-aud al mueelor ecou,

Miscat de uini ; U$or plutind.

Patlnd din aripi ca $l ei

Eu voi pleca spre iniinii,

Deasupra-s nori ... JOs un (rlmpei

Din unioersul nesiirsit,

Azi de pe Terra m-am desprins

Si zbor cuprins de adinci [iori .

Posed in "eu"-mi dor nestins .

Pentrii aripi ... pentrii cocori .

.) 7 aripile mele sint

Imaqinaiia in care

"~zi m-am desprins de pe Ptunint

Vismd a muzelor clwmare.

Tradurt'1'ea din 1. Tusii

AIWELEAN TEODOR

C Z . a XII-a D .

53



DOV A INTILNIRI

d( KOIllSTlFvTIN FINN

Carr-e ra, rczervata 1a hotel pontru Batascv. pare-a intrutotul

convenabila, Batasov sc apropic de fereastra si privi cu interes strada.

De la etajul al saptclea oamcnii si masimle pareau mid 9i S(' miscau fara

graba. Si-i mai parca ca ei n-au mci un fel de trcburi si C d toata aceasta

miscaro sc poato oprr sauindrepta in oriel' alta dirccrie Cladirilc crau inalte

si ccrul abia "C zarca .

. . . Batasev icsi in strad.i si se urea Inprimul autobuz rare se nimeri.

Incotro so indrcpta acest au+obuz nu stia, dar nlci nu-1 intercsa. Peste

jumatato de ora autobuzul ajunse 1a marginea orasului. Aid casele rna-

54



runte din !cron au inlocuit constructiile inalte de piatra. Curti. Gradini,

Autobuzul s- a oprit. Batasev iesi ;;i privi. In departaro Sf:' vedeau cim-

purile spre care ducea un drum Drumul trecea printr-un loc viran Dar

nu era un Ioc parasit. In unele locuri oamenii au Iacut masuratori geo-

dezice, in altele au sapat santuri si se gindea ca nu va trcce un an, doi,

C'1 acest IDe viran sa fie impinzit eu case noi. Cu timpul, pina la cer nu se

va mai putca prix 1, dar deocamdata ol atirna jos deasupra eapului

lui Batasev, Si, (U toate ca insusi Batasev construia cladirt inaltc impin-

gind astfel corul tr.t mai departe, uneori ilcoplesea tristetca, caci cl iubea

cerul. De cite ori in razboi, pe el, cercetasul, l-a condamnat soarta la

moart > , dar in ultirnul moment si-a schimbat hotarirea si atunci privea

ccr ul, caci nrmoru nu-ti da aceca siguranta ca perir-olul a trccut, nirnic n1.1

tc convinge ca truicsti, ca si ccrul de deasupra capului tau pe care-I cu-

nosti din ccpilario

I;;i privi ccasul Ora patru si jumatate. Acum se va duce la hotel si

va prinzi $1 cc va fi apoi? Congresu1 arhitectilor se va deschide miinc.

Dar eu cc sa se ocupe astazi? Z§ri un afis, La T( atru de opera si balet

se juca "Evghcl1i Oneghin" "lata ce minunatv-nindi el ,in Moscova tot

nu mergeam la tcatru".

Bata-ov se indrcpta sprc foaierul teatrului. Deodata isi aminti ck,

timpul cind is-a sfirsit copilaria. Ea s-a sfirsit atunci cind a murit tatal

sau. Pe mama sa nu si-o arninteste. Ea si surioara au murit din cauza

unei boli infr ctioase, cind el avca un an. Si toata grija pontru ol si-a lu-at-a tatal sau Nu s-a recasatorit: si-a crcscut fiul Nu era batr in, Sl'

imbolnavea rar, nu bea, nici nu fuma, si totusi, dintr-o data a inecput

sa slabcasca: dupa un timp n1.1mai putu merge, se inabusea. Cu 0 7i ina-

inte de a adorrni pentru totdeauna, l-au scos la aer, au a-ovat 0 rogojin~l

linga casa f ; , i l-a pus pe omul uscat si maruntel pc ca, omul carl' nu

de>mult era marl', aproape un urias. L-au lasat sa respii e aer proaspat.

Muribundul pi ivc-a cercctator in sus, cautind ceva pr intrc 110n Si cineva

a spus ca c.l astcapta ingerul, care waparat va vcni dupa suflctul luiMicutul \' elodea nu s-a indepartat de tatal sau niei 0 clipa, or icit a

privit in sus n-a \ azut niei un inger ...

Cind peste mormint a crescut 0 movila mica, lui \! elodea i s-a parut

ca impreuna eu tatal sau s-a dus tot ce-i ora mai dr ig, mai apropiat

Casa, 0 izba mica, inclinata, asezata chiar la marginoa satului atragl'a

asupra ci toatc vinturi1e si viscolele In apropier« 0 padur«

.. Acum toate accstca aparcau in fate. lui foartc dare si apropiati-,

de pares anii s-ar fi comprimat intr-o singura zi , . Iata co obicc.i rau

tot gindindu-to la ccva , nu observi cc se intimpla In jur. Batasev privi

Imprejur Nu era nimc ni. Parc.i erau semnale - si primul, < i a1 doilca,

55



~i al treilca, Batascv se indreapta spre usa eare ducea la sala de specta-

cole, dar o fcmeie eu halat gri inchis, cu guler alb si cu pragramul in

mina ise aseza in cale.

- Cc doriti, cetatene? Spectacolul a inceput de cinci minute. Trc-

ccti la balconul al treilea.

- Co ghinion-spuse cu ciuda Batascv. Nu-mi place sa privesc si sa

ascult de sus. Stau aici

- Pof'titi-i-a raspuns femeia in halat gri.

Fata ci li parea cunoscuta lui Batascv, Unde a vazut ol aceasta fe-

mc-ie? Batasev s-a a~ezat pe scaun, a seos din buzunar ziarul si l-a des-

Iacut. Dar nu putea citi. Gmdul despro aceasta Iemeie, care statea in

Iata usii ce dadea in sala de spectacolo nu-l parasea. Undo a vazut-o?

So ridica de pc scaun, se invirti prin sala si so opri 11nga Iemeia in

halat gri.

-- Ce-i, va plictisiti fara treaba? - intreaba ca.

"E frumoasa" - se gindi Batascv, Ochii-i sint mari, intunecati,

sprinoenele dese ~i genele lunci, "Ci\i ani sa. aiba?"

- Actul intii e destul de lung - - a continuat ea, va compatimesc,

Ea zimbi, Dar ce zimbet ne.obisnurt, Dcodata Iata i se lumina. Si

iata ca 0 recunoscu ...

In recunoastere au plecat trei. El - Batasev, Borisenco si Dlugaci.

Borisenco a fost ucis inca in prima zi, a nimerit peste 0 mina. Era un

baiat vescl, blond, de 0 voiciune rara. Chiar si mort zacea pe pamint

intr-o astfel de poz.itic incit parea ca acus va sari in picioare si va

fugi.

-- Sa mergem a spus Dlugaci, r-u 0 voce straina, crispata, S-a aplecat

spre Boriscnco, i-a SLOS din buzunar pistolul, a intors baiatul cu Iata

"pre cer astfel incit Iata-i era luminata de soarc. Sc' paroa ('a Borisenco

si-a inchis ochii pentru 0 clipa si acum si-r va deschidc .

. . . Iar peste doua zilc Dlugaci a Iost ranit mortal in stomac si

amra. State-au culcati pe paie intr-o magazic.

Un sat ruscsc. Pe strazi mcrgeau soldati nomti. Prin crapaturile

mari ale magaziei sc vedca ulita si izba de peste drum. Po 11nga izba,

jos pe pamim se jucau nists copii. Batasev si-a rupt de pc ol toata

lcngeria ~i haina faci nd din ell' bandaje pontru Dlugaci, Dar singele nu

sc oprea. Dlugaci picrdca mult singe. Iar eind R inccput agonia, niste

9uieraturi ii icsau din git Tot mai tare si mai tare se auzcau strigatele

lui Dlugaei. Pe ulita aparu un Iocotenent nearnt si un soldat. Batasev

privi prin crapatura. Doi soldati nemti care treceau pe aproape - s-au

oprit, au ascultat, si-au spus unul altuia ceva si au plccat. Dlugaci

striga. Nemtii se apropia u.

56



-- Actio Dlugaei - a spus ol - adio, soldatule, A seos pistolul, i'?i a

ridicat de pe palo cutitul. Pc ofiter si pe soldat ii va ucide. Apoi VOl'

vcni i'?ialti nemti. In sat se afla 0 intreaga subunitate. Ei si, macar pe

acestia sa-i ucida. Si iricepu sa tinteasca. Nemtii se apropiau. Nvauzeau

inca strigatele lui Dlugaci si diseutau intre ei despre ceva vcsel, Dar

acu -- le vor auzi, peste un minut, doua.

• Si deodata de ofiter s-a apropiat 0 Iata si i-a spus ceva, Ofiterul

si soldatul s-au oprit. Batasev a lasat mina eu pistolul in jos. Fata

era frumoasa. Probabil era 0 invatatoare de 1a tara sau poate ca a

luerat in fostul soviet satesc. Zimbea. Ofiterul a inceput de asemenea

sa zimbeasca. SoJdatul se vedea ea nu f?tie ce '3a Iaca. Of'iterul spuse

cova si soldatul sc inapoie. Fata-i sopti eeva ofiterului si el deveni mai

\ esel, Se apropiau. Dlugaci continua sa geama tare si ragusit, Batasev

ridica din nou pistolul, Dar iata ca se oprira. Ofiterul continua sa vor-

beasca si fata zimbi. Acum ofiterul si ea erau Ioarte aproape. Batasev

ii vedea clar zimbetul, si ilfrapa prin veselia ei carr- avoa ceva neo-

bisnuit in ea.

Te bucuri, sccatura: - a soptit Batasev.

Aceasta clipa dura mult, incit Batasev nu-~i dadu seama daca se

va indrepta ofiterul cu fata sprc magazia unde era el cu Dlugaci, san

se vor intoarce. Si de odata fata il lua pe locotenent de brat. S-au in-

departat. 0 raza de scare se juca pe epoletul argintiu al locotenentului,pe gulerul uniformei sale. Era 0 raza de soare care apunea. Ea se juca

pe epoleti de parca ar fi cazut aici de la mare inaltime si nu mai avea

putere sa se ridice. Ce raza trista, grea! ... "Va apune incurind soarcle

- - gindi Batasev. Iar acolo este seara, intunericul si, desigur viata". In

magazie era liniste. Se intuncca, Iar acolo in intuneric, cl simti puri-

tatca inf'iuita a cerului ...

.,De ce atita Iiniste ?' - se gindi Batasov si privi la Dlugaci. Acesta

ll"a mort ...

- De Cc' m.i priviti 3'1a? -- intr.-aba Iemcia pe Batascv.

- V -am rccunoscut -- spus cl - v-am rocunoscut '

N oi ne-arn intilnit undcx a?

In acest timp ')-a deschis usa salii do spectacol si de acolo a iesit

un batrln

- - Vede~i, din cauza dumneavoastra am uitat - spune ea eu ciuda,

Iacind s a se deschida porticra, si sa se poata doschidc larg usile salii

de spectacoL



Batasev se apropio de buret, comarida 0 stic1a de boro Dar si peste

zcce minute, cind a ie.sit din bufet, sticla statca neatinsa. Batascv si-a

repetat de citeva ori pentru el ccea ce-i va spune Icmcii. El presimtea

si ce-i va raspunde ea. Iata cum va ariita aceasta convorbirc.

BATA$EV: Unde va £ost atunci constiinta?

FEMElA: Va c usor sa vorbiti, dar daca v-ati fi gash in pielea

mea?BATASEV: Mintiti. Am vazut cit va placeau arnabilitatile ace lui

Iocotencnt. Nu va trecut prin cap ca acest ofitcr a ornor it frmci ruse

si copii?

FEME[A: Bra razboi.

BATA$EV: Daca ati Ii venit inspro magazic, undo state-am pe pail'

eli tovarasul meu Dlugaci, care rnurca, ell v-as fl impusr-at. Mai int ii

pc otiter, apoi pe dumneata.

S-a auzit sonerra. De data aceasta e ra ultimul semrial Ca si inainteIemeia statea la usa care di.cca in sala.

--- Intrati in sala? - a intri.bat oa grabita. Hotariti-vii mai repedc.

V a pot lasa inca.-- Nu merg.

- Aveti tot drcptul - zirnbi loa din nou. Atunci, totusi, unde ne-am

mai intilnit?

Raionul orasului Holm. Satul Pojidaevo.

Cum? intreaba ca.

Pojidaevo, Pojidaevo, nu va prefaccti, stiti despre ce vorbcscl Bate-

sev simti ca ura din nou ilstapinestc.

- Anul 1912 - aproapo striga el. Ofitcrul ncamt si fata rusa. Ce sa

mai adaug? Sau ajung«?

Ajunge. Dar dumnoavoastra ati vazut?

Am vazut, Crapatura magaziei era mare.

Iar copiii, amintiti-va, so jucau in fatJ.

Irni amintesc. Si ce-i cu asta?

Bum copii - rise ea.

Ginditi-va numai. Acum douazeci si cinci de ani. Citi ani au acum

acesti copii?

- Dar dumneavoastra? " Statio sa va privesc cum aratati Ea se de-

parta cu doi pasi in spate.

La distanta vad tot mai prost - spuse ca. Mai bine sa-rni i3U ochelarii,

Zimbi din nou. Vedeti cum s-au schimbat toate, Era 0 Iata, of'iterii

58



nemti priveau incintati la ea, si a devcnit batrtnica. Ea scoase din po-

,?eta ochelarii.

-- Ei sa vcdem cum aratati?

Prin ochelari ,ca ilcerceta atent pe Batascv.

0_- Mai, mai ~ spuse ea, vizibil multumita de cercetarca sa. Nu cumva

ati venit Ia Congresul arhitectilor ?

-_ Da, 1a Congres.

Ea i~i SCOIa,S!e ocholarii.

~ Ofrterul neamt pe carl' l-ati vazut atunci a mai trait vreo 40-50

minute. Nu mai multo

0- Cum, dumneavoastra stiati ca eu sint in magazie?

-- Cum sa nu stiu, copiii care se jucau in Iata va pazcau. Se jucau si

va pazeau.

lata ca vine unul: "Matu;;ico, in magazie sc aude un zgomot ingrozitor.

\ ad ca locotenentul si un soldat sc duc acolo". Trcbuia sa-l indepartczde voi. Dar unde sa-l due? Fata i so crispa. Si fara impuscatura! ~ oa

se cutremura. Inchise ochii. Si cu ochii inchisi continua: "Nu aveam

ordin s[t trag". Din nou deschise ochii si Iacu un asemenea gest de parca

ar fi vrut sa indcparteze ceva greu, eeva ce 0 impicdica sa respir«.

"Ce sa-mi mai amintesc ... Dupa accasta, dol ani am fost prin paduro.

Pe urma am alungat nerntii de pe locurilr- noastre si m-am intors Ia

Pojidaevo. Numai ca n-am mai ramas sa invat copiii". - Din nou I)

impiedica parca ceva sa respire.

--- Sufer iti eu inima? -- a intrcbat-o Batascv.

- Nu, nu, fleacuri ... M'-am maritat, am plecat din sat. Sotul lucrcaza

in se.ctia de athitcctura. E desenator. Ci:;,tiga foarte bino. Iar eu, dupa

('um. vcdeti, la teatru , , ,

0_ Soar spune dcci, ea va datorcz viata? -- intrcaba Batasev,

Ea zimbi ..

Si dm nou ieslr:1 spoctatorii din sala. $i Batasev st:itll in pauza la bu 0

Iet, iar cind Ioaicrul se gull. sc apropia de ea

Dar niei macar riu stiu cum Vd choam.i _ spuse cl.

-- Ma cheama Vera Ivanova, iar dupa sot Sovostcanova Cind m-ati

vazut pe ulita acclui sat rna chema "Sadarusca". Sadarusca din deta-

samentul tovarasului V.

-- Poftiti la noi, 0 sa Iiu foarte bucuros ~ spusc Batasvv. 0 sa va

prezint sotia, copiii.

59



Iata adresa mea.

Ed deschise peseta, rupse dintr-o foaie mare 0 bucatica de hirt.ie ~i cu

un creion scrise adresa, El lua acest . olt de hirtie si simti ca in viata

sa, ta lui Batasev) a intrat inca un om apropiat, asemcnea sotici sale,

fiului sau, fetitei sale, Si de azi inairrte el, Batasev va sti totul, sau

aprfoape totul, ce sc va mtimpla cu aceasta Iemeic in halat gri, ce bucurii

va av ea ~i ce necazuri. Si se va bucura de bucur-iilo oi, si va face tot

ce va putea ca sa 0 ajuto la necazuri. Vera Ivanova l-a privit atenta siparca a intclos la rcea cc se gindoa el acum

P10j. GHEORGHE GILGAU



NE SCRIU FO$TII ELEVI

In cimitirul poctilor

Taccrea

Hjdica palatc-n Neant

Lumina lor

E umbra ce s-a SCul'S

Peste plcoapcle ce-au plins in tain.i Ncmur ir ea ...Focioare dcspletitc

Vrn citeodata noaptea

Si nobuneste joaca pl morrnintc

Dansul pagin de totdeauna

RECVIEM

Cii.d mi-a murrt Iratele

Sintoam nevoia nebuna de a ride

\, ecinii rna credeau nebun

~i mama a chemat preotul sa rna deslogeDar eu ride am int r-una

Hisul strabun; sfidaroa mortii.

61



La groapa m-am aruncat peste sicriu

' ; > i printre hohote de ris

Am zis un "Doamne odihneste-I".

V. S.4.VU,

student anul Ill. jllologw CluJ



CONSEMNARI INTR-UN MUZEU

Intr'-un mU7CU obicct=Ic so idontif'ica cu istoria, sint docu-

mente ale cxistcntei unui popor, all' crvilizatiei sale

Peate furat de valoarca exponatelcr dintr'-un muzcu, nu te gindt'sti

Ia cei ce le-au strins cu rabdaro Aiel, la Muzcul Liccului teorotic din

.Iibou, asa cum sc porncsto si in aUe parti, nuclcul I-a constituit eo-

Icctia particulara a prof'esorului loan Ivanescu Nimic nu a Iost intirn-

plater Pasiunca pentru numismatica a profesorului, incrcdcrea in clc'-

vii sai, i-au detcrmir.at hotar irca inf iintar ii prin 1('65 a unui muzcu,

Mai iritii a Iost 0 sala cu obiectc do arta populara si o vitrina cu mo-

node antice. N-a trecut proa mult timp ' ; i i muzcul a fost instalat intr-o

cladirc aparto din r-urtea hceului Acum are trei sali si un depozit in

car ~ numcroaso oxponate asteapta identrf icaroa si ordonarca lor in eo-

lcctii

In vitrine obsvrvam opaite stra', cchi de la Poroli=sum, apoi unelte

dl' munca, de vinatoare si obicct« ell' p-xioaba eu motive rcpctato mai

t irziu in lutul sau lernriul mcstcrilor rornani

o alta istonc: a economici, inacrisa intr-o bogata colectie numis-

mat.ca. Dinarti soldatilor romani, cu care platisera probabil vinul : : ; i

griul dacilor, au ramas pierduti in Lelsugul pamintului din timpurile

lui Vitelius Germanicus Augustus sau a lui Hadrranus sau a lui Co-

modus. Alte monc.dc Yin din Evul Mcdiu

63



Pagini de istorie si de limb a romaneasca pastrate in tiparitul vechi

en: "Evanghelia" din 1748, in cartilo bisericesti scoase in 1770-1800

de loan Bob. Aflam documente salajcne, monografii de scoli, binein-

teles si a celei din Jibou, reviste scoase In perioada dintre cele doua

razboaie mondiale .

. . . 0 camera rustica cu nimic mai prejos uneia aflate in vreun

muzeu de etnografie. Te opresti (pentru a citea oara") pentru a desco-

peri comori de Irumusete in uneltelc cotidiene casnice, $tergare, in care

alternatia de rosu si negru pe pinza inalbita sugereaza sobrietatea, vita-

litatea. Colectii de Imguri de Iemn pentru un suport inr-rustat, 0 lada

de zestre de acum 100-120 de ani, lavitc, apoi pcrnele, multimea de

perne, mindria gospodinelor, tronind peste covoare.

Cine se ocupa de aceste lucruri? Profesorul loan Ivanescu, elevii

pasionati de istorie: Letitia Dirjan, loan Pascuta, Emilia Birlea, Vasile

Onit, Cornelia Tales. Amintim in mod special donatiilo facute de Va-

sile Ciobanean si loan Iuhas.

Sumarele relatarii nu Inchcie "istoria muzeului". Se cauta docu-

mente privind istoria Salajului, iar prin sate in verba cu batrinii, se

culcg faptele de glorie ale poporului roman transpuse in legende.

Mai presus de acestea, muzeul constituie pentru elevi 0 carte de

vizita vie, atragatoare, "N-ar fi nici 0 mirare, spunea profesorul Iva-

nescu - dad! Iucrarile, cercetarile elcvilor Maria Rimak, d. a XI-a C

~i Csrut ok Lorand, d. a XII-a D l!'li VOl' avca un inceput in cercetarea

acestor coloctii."

dIn NAZIUNTA Nr. 46

dm 2 dec. 1968



fcort orPROBLEME DE CHIMIE PRODUSE SPRE A FIREZOLVATE

Prin punerca Incontact si prrn incalzirea JYIg cu N2 sc obtine

o nitrura care in contact cu apa degaja amoniac.

Amoniacul rezultat se barboteaza intr-o slutie 730 '0 CU(OH)2 obti-

nindu-sc licoarea lui Schweizer.

Se cere:

a) cantitatca de amoniac si de hidroxid obtinut prin hidratarea

nitrurii daca se folosesc 144 g. Mg.

b) cantitatoa de Iicoarc si formula ei.

- cantitatca de solutie CU(OH)2 75°/u.

c) cantitatoa de solutio 2 n H2S0" care poatc reduce hidroxidul

obtinut Ia punctul a.

d) ce cantitato de pirita de puritate 800/0 ar fi fost neccsara pentru

obtinerea acidului sulfuric obtinut la punctul c.

ci-, XII-a B

:lIARCHI$ VASILE

5 - Rcvrvta "Lyceum' 65



Pornind de la piatra de var, se obtine 0 hidrocarbura (CXHy)

cu masa molcculara de 26, ce confine C-92,2% ~i H~-8,8 % _ I _ din4

C..H y este trccuta prin tuburi la bOO-flOOe C - ; ; i so transforrna intr-o

hidrooarbura nesaturata ciclica. Restul se combina cu 1.500 g. solutie

acid acetic 1 n. Stiind e a piatra de var este de puritate 80~,~,iar reacti-

ill' de obtinere a hidrocarburei CxHy sint fiecare de randament 90o /! )se cere:

1) Formula hidrocarburei CX Hy

2) Ecuatiile reactiilor

3) Cantitatea de hidrocarbura ciclica rezultata

4) Cantitatea de piatra de val' intrata in reactic.

P/iSCUTIU VASILE

Cis. XII-a B

Ce cantitate de ciclohoxan sc va obtine prin aditia hidrogenului Ia

98 g. benzen si care cste volumul gal:Jlui degajat? Can' este compozitia

procentuala a ciclohcxanului. Se da: C ~ 12; H=1;

CHIS VASILE

CIs. XlI-a A

Sa sc calculczo eantitatea de hidroxid de sodiu care so obtine prin

metoda caustif'icarh din 200 ml. solutie carbonat de sodiu 0,5 n.

Cit hidroxid de calciu este necesar pentru trataroa solutiei de car-

bonat de sodiu?

RIRL'V VICTOR

cu. XI-a B

Hidroxidul de natriu se obtino prin combmarea oxidului de sodiu

eu apa. Sa se calculeze cantitatea dl' acid clorhidric 10% care ncutra-

lizoaza hidroxidul de sodiu obtinut din :>'32 grame oxid de sodiu. Ce

cantitatea de apa se obtine in urma neutralizarii?

Calciul reactioneaza cu 500 gramc s.ilutie de acirl sulfuric 0.2 n.

So ecre cantitatc-a de sulfat de calciu obunut : ; ;1 \ , olurnul de hidrogen

degaja1.

fio



Staniu1 sc dizolva 1a fierbere in solutie de NaOH cu degajare de

Iridrogen, dind hidroxostanat de sodiu (sau stanat). Se cere:

a) Sa se ca1culeze cantitatea de stanat care se obtine prin folosirea

de 850 ml. solutie de NaOH de concentratie 2n.

b) Volumul de hidrogen degajat.

c) Cantitatea de staniu care sc dizolva.

VA.R.1N IOAN

CIs. XI-a B

MATEMATICA

In vitrina unui debit de tutun este oxpusa 0 tigara uriasa,

de 15 ori mai lunga si de 13 ori mai groasa decit una obisnuita, Daca

pc.ntru umplerea unei tigar! de dimensiuni obisnuitc este nevoie de

:1,5 g. de tutun, do cit tutun a fost ncvoie pcnti u 2. urnplo aceasta ti-garf uriasa expusa in vitaina?

Care va fi dcpartaroa orizontului pe Jupiter al carui diametru este

de 11 ori mai mare dccit diametrul Pamintului?

Cit de sus trcbuie sa S2 ridico un avion pcntru a ve-dea in jurulSdU pina la 0 distanta de 30 km.?

In timpul unci cxcursii am masurat ell pasii Iaturilo unci parcele

rr iunghiularo si am aflat ca ( 1 < . ' sint cgale eu 48,60 r; 54 de pasi. Ce

unghiuri are accst triunghi?

Tn Madagascar au exist at cindva pasari uriasc cpiamisi care de-

puncau oua eu 0 Iungirno de 28 cm Oul de gaina are 0 Iungimc de 5 cm

67



Cu cite oua de gaina estc egal, ca volum un singur ou de strut dis-

parut din Madagascar? Citi oarncni s-&r fi putut satura dintr-un astfel

de ou a carui greutate este egala. cu 8-~) k~ ?

UOf.ROCZI M. ETELCA

cl. XIJ-a B

Se da ecuatia: ax; + bX3 + CX + d=O. Sa se determine relatia

ee se poate stabili intre coef'icientii acestei ecuatii, stiind di xi -= X2 + X1.

Aplicatie 1a: x ' _L 2X" ~ 3x - 7 == O.

Se da ecuatia: x ' ...L 2X2 - 3x + d

Sa se determine iL , stiind ('a xi ~- Xl"i x i

CHI$ MARIA

d. xu-a A

Un copil 11 iritreaba pe tatal lui cHi ani are unchiul Vasile. Tatal

i-a raspuns: .,E de trei ori mai mare dccit tine. dar acum patru ani era

de patru ori mai mare dedt tine. Copilul a inteles pentru ca stia citi

ani arc el. Dar dv. puteti spune citi ani are unchinl Vasile.

cnrct vASlLE

C/. XII-a B

Insusirrle cifrei 7:

]3.&73 X 7 111.111

31.746 X 7 222.222

47.619 X 7 3:33.333

63492X

7 144.444

79.~~G5 X 7 555.555

95.238 X 7 666.666

11U11 X 7 777.777

126.984 X 7 883.888

H2.a;)? X 7 999.999

Nici 0 alta cifra nu are aceste insusiri.

SIL4GHI P. GHEORGHE

d XII-a B.

68



FIZICA

o doza de chitara arc un rniez de Iier cu f L y 800, Iun-

•girnea de! 64 mm, Iatimea de 12 mm. si grosimea de 6 mm. Sub cl se

aseaza un magnet permanent (ell polii pe verticala) de acelcasi dimen-

Asiuni cu H =1.000 - Peste eIe se bobincaza 5.000 de spire de sirrna

, ,11

de cupru emailat cu c p = 0,07 mm Stiind ea tensiunoa dcla borncle

amplif'icatorului ('sic de 5 V sc cere:

a) Tensiunca magncto-motoare creata Ia trecerea curcntului prin

bobina;

b) Rczistcnta totala a dozer;

c) Intensitatea cimpului magnetic total al dozei;

d) Forta portanta a dozei Iolosita ca electromagnet fard magnetul

permanent.

SIL/LGHI P. MIRCEA

cl. XTT-a A.

o picatura cadc libcr in timpul nt si parcurgc spatiul 1 Cum trc-

bui« irnpartit 1 pentru ea Iiecarc por tiunc sa fie parcursa in timpul t ?

Dintr-un robinet cad 120 picaturi pe minut. Sa se aile cc distanta

exist a intre prima si a dona daca prima picatura a parcurs 3 metr i.

FIT MIRCEA

cl, x-« A.



GRADINA BOTANIC A ~COLARA

UN AUXILIAR IMPORTANT PENTRU STUDIUL

BOTANIC II

Omul a indragit, a iubit si a cultivat diferito specii de plante

din celc rnai vechi timpuri. Flora a fost si a rarnas acca parte a na-

turii care pe linga izvor nesecat al vietii da cell' mai profundc satis-

Iactii spir itualc prin Irumusetea si gingasia florilor, suavitatea parfu-

murilor, prin imensa varietate de forme ce Iaciliteaza cunoasterea per-

petuei miscari a naturii. Contactul cu florile 11 face po om sa imbine in

mod armonios i.tilul cu esteticul 11 pune in le~atura nemijlocita cu in-

teresantele problemc ale vietii pe pamint, eu infinit clo contradictii ce

detcrrnina dezvoltarea prcgresiva a naturii fcrindu-l de sterilul unor

credinte desarte.

Nevoia de a sistcmatiza, de a ordona si studia multilateral flora, cu

tot cc poatc da colectivitatii a deterrnina istorrcestr- nasterea gradini-

lor botanice, adevarate laboratoare vii in care imensa varietate a plan-

telor este supusa permanentei atentii a omului devenind astfcl auxili-

arc dcoscbit de importanto pcntru studiul botanicii in inviitamlntul de

toate gradclc

La inccput gradinile botanice au fo<;t organizate numai pp linga

univorsitati.

In vcacul al XIX-lea au inceput s a so infiintezo gradini botanice

si pc linga scolilo sccundare. Intre accstea cea dintii a fost gradina bo-

tame a scolara a liceului din Blaj. Acc.asta gr5dina inf'iintata in 1881 prin

profesorul de stiinto naturale de atunci Alexandru Uilacan a fost dez-

voltata de Ion Pupu Cimpeanu ~i prof'esor Dr. Aloxandru Borza.Mid gradini botanies scolare au fost organizate apoi la Turda, Alba

Iulia, Bucuresti ~i alte centre scolare constituind importantc surse de

instruire botanica,

in ctapa actuala de constructio a societatii socialiste multilateral

<lczvoltato in patria noastra scoala trcbuie sa contr iouic in masura din

ce in ce mai mare la inarmarea cu cunostinte stiirrtifico a tincrei ge-

neratii.

Este necesar ca pc linga instruirca tooretica scoala sa formeze la

elcv] priceperi si deprindcri practice sa lo dezvolte gustul pentru fru-

70



rnos, dorinta de a cunoaste, de a ccrccta tot mai mult minunatele taine

ale naturii, calauzindu-le pasii sprc cele mai inalte culmi ale stiintoi.

Po aceasta linie se inscrie si preocuparea conducerri liccului nostru

si a profesorilur de biologic de a organiza 0 gradina botanica scolara

valorificind, in accst scop, vechiul pare dendrologic al Iiceului. Aceasta

initiativa s-a bucurat alit de sprijinul organelor judeteno de partid $ide stat cit si a Ministerul ui Invatamintului care prin ordinul nr. 12880f)

din ~1 noiernbric 1963 a aprobat orgarnzarea grdJinii botanico a liceulm

dm Jibou.

Gradina botanica scolara se amenajcaza pe actualul pare dendro-

lugic in supraf'ata do 11 ha asezat in partea de nord-v est a orasului

1 < 1 0 altitudino de 2JO~300 de metri cuprinzind doua coline ale vechilor

tcrasc diluvialr ale Sornesului.

Inca din 1939 cu sprijinul direc.torilor scolii Petru Pitica si Emil

Trif, profesorii de biologie Vasile Fati, Elena Lavric. Nicolae Diaconita

si Ion Fit animati de dorinta de a forma Ia clevi pricepori si deprindori

practice, de a Ie dczvolta dragostea pontru cunoastcrca naturii au luat

masuri de protcctio, de dezvoltare si valorificare in scopul invatamin-

tului a acestei valoroasc baze didactice.

Intreaga suprafara a gradinii are un relief ondulat cu tipuri de

sol si expozitii difr.rite, ofr-rind conditn pvielnicc cultivarii tuturor for-

me-lor de vegctatie din zona temperatd.

Po accst teren oxista deja 0 flora destul de bogata reprczentind

VCgf tatia zonala a rcgrunii la care sc adauga ~i uncle spocii cxotico.

Indrumati cu pasiune de profcsorii lor de specialitate, elevii au

dcsfasurat aici 0 activitato bogata. A fost amenajat sectoru 1 ornamental

in cadrul caruia clovii au adaugat la speciile existente nurnvroase specii

noi de arbusti ornamentali intre care amintim: Thuja occidr-ntalis, Thuja

oric.ntalis, Iunipcrus virginiana. Mahonia aquitolia, Forsithia suspensa

si altcle. In prezent so cultiva peste 50 de specii de plant" decorative'

icrboase. Tot in aceasta per ioada a fost construita sora didactics avindo suprafata utilizabila de ]20 m. patrati, accasta Iiind dotata cu un cazan

propriu de te rmoficare Sera adapostesto in conditii buno peste 60 de

speci. de plante C-2 nu pot (Teste in libel' - - originare din diverse rc-

giur~l alp globului. cum sin+: Agave americana, Aloe' arboroscens. Calla

actiopica, Cereus flabeliformis, Cofca arabica, Eucaliptus ramaldulcn-

sis, Ficus australis etc.

A fost arncnajata () retea de condude d(' apa carl' pc parcurs a Iost

«xtinsa.

In SCOPUl ac;igurarii unr r conditii bunc de predarc a agriculturii

pri.i munca harnir-ilor e1e\ i s-a arncnajar i t ' ) teras= un t(_ rr-n oxperimen-

71



tal de aproape un hectar pC' care s-a plantar circa 1.200 butuci vita de

vie din soiuri nobile ca. T'raminer roz, Chaselas blang, Chaselas dore,

Muscat ottonel si altele. Au Iost plantati de asemenca peste 150 de

pomi fructiferi.

Protejarea spccnlor existentc, aruenajarilc ornamentale nolle plan-

tad ca si intregul complex de Iucrari ce au fost efectuatc in perioada

Ia care no referirn, au pregatit treptat conditiile organizarii gradinii

botanice scolarc.

In prezent gradina botanica scolara cuprinde peste 300 de specii

de plante lernnoase f'acind parte din 40 de familii diferite.

Pcntru vii tor gradina botanica scolara Isi propunc sa dcsf'asoarc

cu elevii 0 activitate organizata pentru a-!7i aduce 9i mal mult contri-

buua la crearca conditiilor din cc in cc mai bune pentru predarea bio-

Iogici in scolilc din localitate si imprejurimi.

Pentru a corespunde scopurilor pc nrc $i le-a propus conform pla-

nului de cultura si sistcmatizare, gradina botanica scolara din orasul

Jibou va fi divizata in mai multo sectoare ca, eel al plantelor ornamen-

talc fitogeograIic, al Ilorei Romaniei, seetorul sistematic si economic,

ce vor inmanunchia cele mai caractcristice specii de plantc ce se studi-

aza in cadrul diferitelor discipline biologice.

Sera ce va Ii extinsa in viitor va ocroti diverse colectii de plantc

tropicalo si subtropicale australiene si mr-diteranicne din cole mai in-

teresante.

In cadrul gradlni: se va arnenaja yi un muzeu botanic ce va sta

de asemenea la indemina tuturor vizitatorilor doritori sa se informeze

eli cunostinte desprc diverse specii de plante.

In scopul desfasurarir unci activitati prodigioase, conducerea gra-

dinii botanice va stabilii Iegaturi cu 15radinile botanice din tara si alte

unitati similare, cu diferite scoli care au astfel de preocupari. Pe par-

curs Iegaturilo VOl' fi extinse ~i cu altc aserncnea institutii din straina-

tate cu care se vor realiza schimburi de materiale si inform are, urmind

ca noutatilo aparuto in acest domeniu 5 . : 1 fie difuzate cadrelor didactice

de specialitate din judet.

Multi dintre clevii emincnti ai scolii noastre ca: Tcglas Irina,

Mindru Gheorghe, Lupsa Stefan, MJ~u1,. loan, Botis Elena, Istoan Ro-

zalia, Burdea Rodica si altii care azi sint medici, ingineri, profesori sau

studenti verbose ClJ multa placere despre interesantele activitati prac-

tice la care au participat. Multi dintre acestia au devenit atit de pasio-

nati incit au imbratisat pentru toata viata acest domeniu.

Mai mult ca oricind acum cind multumita grijii partidului si sta-tulul avem posibilitatca sa organizam in orasul nostru 0 gradina bo-

72



tanica scolara toti elevii scolilor din localitate sint chemati sa urmcze-

cu demnitate exemplul coleg ilor lor mai mari eontribuind fiecare la rea-

Iizarea si pastrarea acestui patrimoniu de mare interes pentru invata-

mini. Astfel peste ani si ani vcnind sd viziteze gradina botanica sec-

lara ei VOl' putca avea satisf'actia de a fi contribuit la pasrrarea si va-

Iorifrcarca comorilor naturale a19 patrici noastrc socialiste.

Safim fcrici1;i ca traim azi 0 vrcme cind statul nostru acorda 0

malta pretuire unor astfcl de valori spirituals menite s a contribute la

cducarca stiintrfica a tincrei generatii, 1a ridicarea gradu1ui de cultura

si dozvoltarca gustu1ui pcntru Irumos a1 poporului nostru,

Prof. VASILE FA.T]



EPIGRAME

PI~ETOSILOR ...

Parul mare; da e marc

Si pPTciuni pp laierale

Eii mii-nireb 0 s a mai fie

'v n N' scriu eu pc hiriie,Dar cp pentru mULti persisUi

Despre care ties se zLce

"Faru-i lung $i mirltea-i scurto"

TE-ABONEZI?

Eu. m-am abonat oilata

Lasii- r n a acum in pace,

o sa se-aboneze tata

Sa (it esc stii c a nu-tru place.

"VICTORIO$ILOR"

Te miri nu-i lucru mare

De ce se-ntimplii la intrare,

Toti se-mpinq si se-tnbrincesc

De trei geamuri "se -ndoiesc",



CELOR CE IAU DIN GATA

_ '1 vem temii pentru-acasii?

/uizearn. vorbind otiaui

Doi eleui mergind acasa

Da, avem ~in-o .;'tiu face

A! ... problema-i rezoiuatii

Strigii unui dintr-oiiaui

Copiez eu, Gelu-si face

EI 0 stie si acasa

RUS IOAN

C Z . Xli-CI B.

FIVEI BIRFITOARE

Intre luna si-ntre tine

Sin: asemdnilri [iresti;

Luna ~tie dar nu spune;

Tu. 'W stii dar ... tot oorbesti'

J/\,UI ELEV CODA$

Nici [izica nu-i grea

In cazul cil te tii de ea,

Dar nu-i usoarii nici 0 carte,

Dacti te tii de ea ... departe!

UNUI ELEV C,4.HEPRACTICA FOTBALUL.

IN DAUNA INVArATURII

.Fo.bal! Da! Si-o luna,

fie scare, fie ploi.La chimie $i romunii

rezuitatul ... 2 la 2!.e

RATIU DOINA

a. XII-a D.

75



PIETRE PENTRU TEMPLUL MEU

LUCfflN BLAGA:

-- 0 wENTE aleasa estc adesca mai plina de absurrlitati decit 0

minte comuns, - din simplul motiv c a ( ' mai conserventa.--- LUMEA oricum am privi-o e mare si minunata: fie di 0 con-

sideram ca cxistind in sine, fie ca aparitie a unui ce ascuns in ea, fie

ca si.mbol a1 unui ce mai presus de ca.

~ UNII i$i analizeaza eu atita staruinta slabiciumle. inclt parvin

sa lc dea alt numc.

-- Cind cauti comori, nu sapi in nori, ci in pamint,

-_ FAPTOL ca toate vietile de pe parnint sfirsesc cu moartea nu

dovedeste ca moarte e tinta vietii?

NUMAI operele mijlocii sint ircprosabilo ~ cell' mari nici-

odata.

II G. CALINESCU:

-- GENIUL este intilnirea tipica dintre finit si infinit.- PURISMUL nu e altceva decit 0 fixatiunc tehnica, un amor

maniacal, insensibil la orice incdit Icnomenal, 0 de-mentia calma.

- OAMENII exceptionali sint plini de surprize si au totdeauna 0

necunoscuta. Ceilalti sint invariabili.

- Operelc desavirsite in care totul este spus sint brutale si in ne-

consonanta cu realitatea insasi care este contradictorie.

- FEMEIA Irumoasa este monstruos banala, ca si manechinul, iar

barbatul impecabil un sediu al stupiditatii.

76



- Avcm in noi un fond ancestral de canibalism, de aceea oxal-

tarea materna nu gaSE':;.tealta expresie decit: minca-te-ar mama.

- A RATA multiplu, oricit de onorabil, inseamna a punc multe

nule inaintea unci citrc mici.

D. C1NTEMIR:

LACOMUL, si satul, Ilamind estc.$TIINTA intelepciunei nu in scaunc trufase '?i inalto, ci in ca-

petele plecate si invatatc locuiestc

- DE laud a gurilor multc, inteloptii ca albinele de fum fug.

- FURTUNA eind va sa trintcasca, intii ridica; :;;1 norocul intii

ride, apoi plinge.

- PRE cita vrednicio esto cincva Invrajba a nu intra. Pre at it

este si mai multa, din vrajba a ies].

N. IORCA:

o CUGET "\RE? 0 laturo de adevar care scinteie,

NU supara pe cine nu stic sa so supc.re.

PLOAIA inceata face griul inalt.

MAGARII nu sular comanda: d stau pc loc ir-tn pcntru stapin,

merg apoi pentru placerca lor si sc opresc a doua ora pcntru dinsii.

Altfel magarul e un animal ell caracter l

T. VL1NL":

SINCER1TATEA fiind acordul faptei cu £;indul, "C intclcgc- ca

ostc.nelrle larnurirri propriului gind sint dificultatilc sinceri tatii.

-- EXISTA 0 sinccritate din usurinta, Un scrupul adinc face sin-

ccritatea imposibita.

I. VINEA:

POEZIA e 0 stare sufleteasca. E 0 zona aparto, 0 atmosfera in

lumea simtirii, 0 treapta pe scara sensibilrtatii.

E un element precum: apa, eterul, lumina.

-- NAZUIM catre poezie dintr-odata, iar:i ajutorul vochilor mij-

loaee de transport - diligonta am parasit-e in drum.



"ANECDOTA PRIMEAZA" ...

INVITAT la un dineu care-r displacea, Wilde s-a scuzat in

Ielul urrnator: "Domnul Oscar Wilde regreta ca, datorita unei invitatii

ulterioare, iieste cu neputinta sa participe etc., etc."

*

In 1882, cind avea 28 de ani, Wilde a faCllt un turneu deconferinte in Statele Unite. Intrcbat de vames, la debarcare, daca are

ceva declarat, a raspuns:

N-am nimic altceva decit geniul.

. .

ALFRED Capus (1858-1923), unul dintre mar ii gazetari

francezi, directorul poll tic al celebrului Figaro, participa 1a un dineu,

Ia care, unul dintre convivi. vorbind dospre dol Iabricanti de vodevile

!?i de romane mediocre, scrise in colaborare, spunea:

- Cica unul dintre ei nici nu stir- sa citeasca.Amabil, Capus raspunde ,

Ce importanta are asta? Celalalt nu stie sa serie!

*

DESPRE 0 actrita, care s-a dovedit 0 directoare de teatru

neprtceputa:

78



-- Cu-o rtndunica nu se face pr imavara, dar cu-o camila se face

pustiu.

Despre alta, care, in ciuda anilor sc-ncapatina sa joaco numai ro-

luri de ingenua. Act.rita tocmai se-ntoarso dint.r-un lung turneu peste

ocean. Capus intra la club si dcclara:

- Am intilnit-o pe X. N-am vazut-o mai bine de S 1uni. Femeiaasta este oxtraordinara: Nu so schimba de loc: rnereu batrina!

UITE un om care rna f'oarfec-a de zece ani in toate zilele si care,

dintr-o data, imi consacra un articol clouios! Fara discutie, nu se mai

poate conta pe nirncni. (Sacha Guitry).

Dar Academia? Astazi, de Iiecaro data cind (' all's unul nou,

lumea se ia eu miirvile de cap ~i zicc:

- A nul numai asta nul

$1 cind "asta" o sa fie inlocuit 0 Sd auzirn:

- Cum? Ca sa-l inlocuiasca pC' ornul acela l-au all's pc' 8stal ...

Cc rusincl (Sacha Guitry)

AURELIE~ Scholl (183:3-1902), celcbru gazctar Irancez,

considerat Rivarolul epocii lui, sc amuza pe socotcala lui Victor Hugo,

istorisind coborirea ramasitelor pamintesti ale ilustrului poet in crip-

tclc Pantheonu1ui.

Era cam prin 1895. Ascultam, intr-o religroasa rcculegere, discursu-·

rile de rigoarc, Stateam aproape de intrarea in cr ipta, cind, dcodata,

aud un murmur straniu, care se preface intr-un glas cavernes. 1 1 re-

cunoscu pe eel al marelui defunct, pronuntind nisto euvi.nte al carer

inteles nu-l pricepeam: "Pune~ . .. 1a. . . sin .. , sin. .. singu-1ar ... c, Crezindu-ma victima unei halucinatii, n-arn dat atentie in-

timplarii, dar, la plecare, ajuns in strada, privind spre cupola monu-

mentului am inteles sensul obseur al propozitiei "Puneti la singular".

Pe frontispieiu1 Pantheonului sta scris: "Marilor oameni, Patria

rccunoscatoarc! "

*

GAETANO Vestris, unul dintre marii balerini ai secolului al

AVIII-lea, a raspuns cuiva care elogia gratia ar-riana a dansului fiului

sau, Augusto:

79



- Augusto mai atinge din cind In cind pamintul numai si numai

ca sa nu-si umileasca prea mult colegii.

DupA 0 conferinta, unul dintrc auditori l-a-ntrebat pe Ber-

nard Shaw:

- Cum puteti judeca 0 tara in care n-ati stat decit noua zile?

- Dupa ce-arn scris in patru zile piese de teatru in care judec

intreaga omenire, crezi ca-i greu?



..1Un om poate trai fara hrana 249 de zile, cu apa si vitamine? Acesta

este tratamentul rmpotriva obczitatii recomandat de medicul scotian

Thomson

Magaztn nr. 525, 28 IX. 1967

Unu la suta din populatia Canadei, deci peste 180.000 de persoane,

poarta numele de Smith.

La Ironticra dintrc Brazilia si Paraguay se afla cea mai lata cascada

din lume. Situata pe £luviul Iguezu, easeada era aici 0 Iatimc de trci kilo-

metri fiind dispusa in mai multe torasc.

Magazin nr. 533, 23 XII. 1967

Intr-un muzeu din Londra so ana expusa prima scrisoare din lume.

Scrtsa pe un strat subtir o de lut, "scrisoarea" dateaza de pe vrcmea pri-

mei dinastii babiloniene, dcci cam din anul 5000 i.c.n. si reprezinta un

act de arendare a unui cimp apartinind unui oarecare Anini. Scrisorile

se scriau cu un virf ascutit pc placi moi de lut, care so ardeau apoi in

cuptor, obtinindu-se un fel de caramizl.

Magazm nr. 485, 21 I. 1967

In laboratoarclo Instrtutului de chimie-fizica al Ac.adernici de Stiin-

te a U.R.S.S. s-a obtinut 0 apa neobisnuita, care nu ingheata nici la tem-

peratura de minus 100 grade C. Se aprcciaza ca accasta descoperire des-

chide noi perspective pentru stiinta ~i tehnica.

Tokio urrneaza sa devina, pina in 1875, eel mai mare port din lump,

Noul port va avea 374 rade in loc de 110 cite sint in prozcnt.

Magazin 111. 538, 27 I. 1968

81



990/0 din toate apelor dulci din Iume reprezinta ghetarit !? i numaf

1% constituie apele curgatoare :;;;ilacurile de pc parnint Conform apre-

cierilor oamenilor de stiinta, volumul ghetei ce s-a acumulat in Groen-

Janda este de 2,7 milioanc krrr'. Daca acesti ghetari s-ar topi, nivelul tu-

turor oeeanelor s-ar urea eu 6--7 metri. Se intelcge ce consecinte ca-

tastrofale ar putea urma.

Un televizor de buzunar a fost realizat de 0 firma din Anglia. Di-mentsiunile aparatului sint: 105 > < 65, 5)<51 em, greutatca 295 gr. diago-

nala de 5,1 em. si eI poate receptiona emisiuni pe 13 canalo.

Magazm nr. 537 -20 I. 1968

Dupa ultimele date statisticc, in prezent, pe globul parnintesc se

vorbcsc 2.796 Iimbi $i aproximativ 8.000 de dialectc.



John O'Hara: INTERESELE FAMILIEI LOCKWOOD

Ziarist apreciat, .John O'Hara devine foarte popular odata eu

consacrarea sa ca scriitor. aut or de rornane, nuvele, piese de teatru ~i

eseist. Lumea care-t populeaza opera e aceea a unei Arnerici-mozaic, bilci

la care au venit oamcni din toate partile, de preocupari mediocre, diver-

se, oameni din lumea intcrlopa, lata 0 sumara cronologic a operei sale:

.rcmanclo ,,1nt11niro in Samarra" (1934), "Butterfield 8" (1935) "Speranta

raiul ui- (1!J38), "Furia de a trai" (1949), "Hotelul F'armerst" (1!J51), "Dul-

ce si aeru" (srticcle 1954).

Romanul .,Interesele familiei Lockwood", aparut in 191)fi, nc amin-

teste de "Forsyte Saga" a lui Galsworthy atit prin manicra-urmarirea

celor patru generatii ale clanului Lockwood si ilustrarea concludenta a

Iormarii aristocratiei Iinanciare americane - cit si prin oxactitatea intor-

matiei, amprenta a fostei meserii de ziarist a autorului. Ceca ee-l sin-

gularizeaza pe O'Hara indepartindu-I de confratii sai contemporani (Stein-

beck, Faulkner c.tc.) este stiinta dialogului, pe care-I minuieste eu abili-tate si dezinvoltura in scopul prczentarii actiumi si pcrsonajelor.

B3



I E 1 m I Ir'O l l~I A I L I EAndre Malraux - "Saturn", ed. Meridiane

Ceorgota Horodinca - "Structuri literarc", cd. M. EmincscuValeriu Rapeanu - "Interferente spirituale", ed. M. Eminescu.

Marin Sorescu - ,.Teoria sferelor de influerita", ed. M. Erninescu.

Al. Piru -- "Cearta", ed. M. Eminescu

Cehov -- .Fata cu rochie rosie", ed. Dacia

Constanta Buzca - "Agonicc", ed. M. Eminescu.

Robert Goffin - "Versuri", cd. Univers, seria Orfeu

Heinrich Heine - "Opere alese' vol. I, ed. Univers, colcctia "Clasi-

cii literaturii universale"

Ana Blandiana - .,A treia taina'<, e.d. Albatros.Ion Minulescu - "Poezii", ed. Albatros, colectia Cc1p mai Irumoase

pezii.

84



CUM VA ARATA LUMEA IN SECOLUL XX

lata 0 iritrebare pe care no-am pus-o de multe ori multi dintre noi

~i desigur Iiecarc ric-am imaginat C d batrina noastra TPI'I'a va arata

intr-un fpl sau altul. Dar accasta problema Ii prcocupa si P" oamcnii de

stiinta ca dovada preocuparrlc Institutului Hudson din S U.A. care unestc

sub acopcrie ul sau 35 de oameni de stiinta. Acestia se ocupa eu provcdc-

rea, pe baza logica, a viitorului planetei noastre in socolul XXI Cci 5

miliardo de oarneni citi va avca Terra in anul 2000 VOl' beneficia de

conditii de viata excclenta, conditii care vor fi asigurat.- printr-o gran-

dioasa dczvcltaro a tehnicii si rcducerea considerabilii a timpului de

munca Astfel in. urmatoarele dccenii timpul Iiber va introco cu mult

pe eel de munca, Saptamina de' lucru va avea 31 de are, omul dispunind

de 228 de zile libere pe an. Acest timp va putea fi petrecut in lacasuri

de cultura sau in ultr amoderriele cincmatografe in car e 'If' VOl' viziona

filme pe baza holografiei. Oamcnii anului 2000 VOl' dispun« de Iocuinte

confortabile, care se precoruzeaza a fi eonstruite in urtase blocuri tur i,

Aceste blocuri Val' cuprindo pina la 25 000 locatari la "modcstele" di-

rnensiuni de 1.250 m. inaltime ~i 74 m. grosirne.

A;;a cum maselc plastice all revolutionat tehnica, matcrialele inter-

metalice, care VOl' fi puse ia punct, VOl' face posibila constructie unor

autovehiculo extraordinaro. Perfcrrnantclc acestor vehicule vor fi uimi-

toarc, dispunind de 0 viteza uriasa si avind un pret de cost scazut elc

vor fi acccsibilo largului public si aceasta lntr-un viitor nu prea inde-

partat, viitor in care omul va putea sa-;;i sehimbe infatisarea fizica, sa-si

pigmentezo sau sa-si dcpigrncnte:-o pielea. Aceste minuni ale biologici

nu inseamna prea mult in raport ell altele e31(' se anunta do-a dreptul

85



senzationale, de exernplu pre1ungirea vietri, stergerea partiala a memo-

riei, "fabricarea" geniilor etc. Sa ne inchipuim cit de Icrlcit s-ar simti un

om caruia 1 s-a sters din memorie un accident tragic sau alte intlmplari

dureroase. Datorita dezvoltarii biologici s-ar putea concepe un for con-

ducator care sa hotareasca numarul de oameni geniali, din punct de ve-

dere chimic, de care are nevoie tara respectiva, Acestia s-ar putea obtine

prtn inocularea la urrnasele Evei a unor virusuri si embrioni selectionati.

purtatori de informatil genetiee. Dar 'cot atit de bine s-ar putea reduce

mvelul mental al restului cetatenilor, Iapt care ar fi contraindlcat.

Vom raminr- mirati dcsigur de minunile biologioi dar nici electro-

nica nu se lasa mai prejos. Actiunile biologiei VOl' fi supravegheate de

calculatoare clcctronice, care VOl' putca egala sau chiar intrece unele ca-

racteristici ale creierului uman. Omul se va ridica deasupra calculatoru-

Iul rroar pi in viata care il insufleteste. Posibilrtatilo calcu1atorului vor

f t tcarte mari, acesta putind chiar sa se autoprogramcze, Supercalcula-',orul va ajuta biologia intr-o problema dificila, aceea a incctarri activita-

tii creierului si d hibernarii lui pe 0 anumita perioada dupa care viata

sa poata continua. D r ( electronica va avea 0 aplicatio extra ordinarii in

viata cotidiana. Astfel activitatoa persoanelor va putea fi supravegheata

de aprcape pentru a evita uncle £(reseli intr-rnationale sau nelntentionate

La un moment dat supravegherea ar putea sa se "reverse" doar asupra

unor dclicvcnti. Acestea ar putea 1 1 reahzate prin conectarca 1a circui-

telo tclof'omcs a unor aparate care sa actioneze doar la unele cuvinte care

ar lasa sa se intelcaga 0 crirna sau un furt. De ascmenea pe baza con-

Lrolurui electronic s-ar putea gasl in plina strada un individ cautat, gra-

tie unui Iisicr cu chipuri care ar fi ':lUpUS actiunii analizatorii a unui

calculator. Multe din aceste viitoare reahzari par de domeniul fantasti-

cului, dar scurgerea timpului va arata superioritatea gindirii inepuizabile

.a omului "

MflRL4.N LAURENTIU

cl. a XII-a A



REBUS

Printre uliele ...

OHIZONTAL. 1. Serveste la orient are in timp - Unitatc ad-ministrativ teritoriaHi mai mica decit comuna. 2. Pasare rapitoare de zi

asemanatoare cu uliul, avind corpul zvelt, cioeul scurt si lat. - Oras !"o-

rnanesc port la Dunare. 3. Usturoi (regionalism) - lute de minto - In-

treprinder« Reparatii Auto. 4. Parte activa dintr-o sal a de spectacolc --

F'iica lui Stefan eel Mare. 5. Intreprinderea de Gospodarie Oraseneasca-

Intervale de timp foarte apropiate de durata unei rev olutii a pamintuluiin jurul soare lui (ps) - Adverb in 1 . rusa. 6 Apararea locala antiaeriana

-- Cel planetar ocupa 2/3 din suprafata globului. 7. Combinatul de In-

dustrializare a lernnului - Vechea Constanta-Initialele autorului poeziei

"Testament". 8. Radulescu Nicolac - Persoane - Consiliul de AjutorEconomic Reciproo R. Termon care nu lipseste nici elevilor si care in

R7



acest caz arata consecutia materiilor zilniee - Ocean aerian (art.) 10.

Partea superioara octativa a unui tane - Animal cornut folosit Ia trac-

tiune 11. Diminutiv feminin - - Cupru - Nicolae Scare. 12. Prenumele

autcrului romanului "Setea" - Insecta daunatoare eu denumirea stiinti-

fica Ips Tipographus.

VERTICAL. 1. Instrument de masurarc al timpului-Ingrijit.

~. Erinoceus europaeus - A avea trasaturi comune. 3. Lovinescu Eugcn

- A avea acelasi drepturi - Participiu care arata 0 trasatura a ogorului.4. Substanta organica cu formula CH3-0H - Intreprinderea regionala

de electricitate. 5. A lua pe "nu" in brate - Atene! -- Cel care fuge de

raspundere, 6. Premiul decernat in cincmatografie, 7. Facultnte care pre-

gate:;;te cadre superioare in agrrcultura - Ace! 8. Zeul soarelui la vechii

egipteni - Adverb de loc - Terminatia a numelor de familie rornanesti- Are! 10. Apa marii - Steagul capitularri 11. Fire - Prefix cu

valoaro de mainte Organizatia Natiunilor Unite 12. T2i! Antoneta Mi-

culescu! - Asociatia Romana pcntru stringerea Legaturilor de prietenie

cu Uniunea Sovietica.

l

Zs

I f5

6

t8

31 0

,f . 3 456 . , 8 : 3 /0

r r " It t ! i I M ~ r t' I

t: "

( 1

"-

r ~1-0o-

t:

-

CHICI VASILEcl. XII-a B.

TRIUNGHI

\ ertical si orizontal

1. Obiect de studiu

L : . Indicator!

a . Forma de class sociala

' : 1 : . Expusa

5 Capitala Bahrciului

b. Nimic mai rnult

f. Prenume barbatesc

8. Intreprinderea Retelci Electrice (arb)

9. Nu pentru ca ...

10. Vocala

BInSAN ALEXANDRU

d. IX-a B.

Lit TUTUNGERIE

(triverb 8, 7,1)



_L I~)000 d

(triverb: 3, 12, 7)

R L A I FDin geometrie

4 2+2 2+(3)=12

LA PlATA

R



~ Z 2 > 4 5 6

I

L-

. .

LOGOGRIF

ORIZONT AL $1 VERTICAL

1. Certat eli legile, societatii

2 Are dispozitie sufleteasca

3 Nu-i proba sensa (masculin)4. Suf lu bronhic maladiv

5. Articol

6. Consoana

VASTLE PASCUTIU

cl. XII B



PO~TA REDACTIEI

O. B Versurile d-voastra sint lucrate ingrijit dar se mentin la

un nivel nepublicabil. E evidenta proaspata lectura a clasicilor, lectura ne-

aprofundata insa Suna (unele din ele) a creatii tipice din epigonii (rna-

runti) eminescieni.

"Natura-n U$or [reanuit prezinta inchinare

Vintul nebun ne-aduce un dnt de-nduiosare

Cu. sujletu-ripiicat tresolt de [ericireA$ vrea sa fiu pe v(,'ci cuprins de-a ta iubire

. Nihil novi sub sole ...

*

A. R. Nu sir+oti departe de ziua in care revista noastra va va gazdui

Pagir-ile de proza sint bine scrise.

Excelati mai ales in paginile descriptive.

Ex.: "Razele calde si sfi"'>c:eale soarelui tlmpuriu desrnortisera mu-

gurii, pamintul reavan imens ca un i,-ias petec n- =ru aburea in zan,

puctat ici si colo de manusculele pete albe ale zapezu ce intirzia sa se

topeasca", In alte pagini am intilnit insa cuvmte de tipul mutra, scofala,

ga~ca, ciraci, etc. Pe viitor e bine sa le evitati Recomandam de asemeni

mai multa lectura mai ales din clasicii literaturii universale Astep-

tam ... Sare aveti. Puneti piperul

91



C. 1. Poezia nu e ... Iabula, desi fabula e poezie. NLl e nici ... rebus.

Faceti ca imaginile poeziei sa transmit a ideea. Nu cautati sa va explicatipre a mult versurile. Reveniti. Si cuceritorii Ever'est aluiau revenit.

P. K Creat iile tr imise ne-au Iacut sa nc gindim la 0 noua rubrica

a revistei . .. cea de ... poezie industriala .

. . . in juruti (sicl) Se urzesc baladele Micritei impletite cu adeva-

run dcspre U--650 si 2 S.P.C.-2

sau

,.Iubesc zorii cenu$zi en durerea

Cu piiru; incilcit printre vise

Care-rna coboara dragostea

la zero grade ...

Ati scapat legea lui Ohm si relativitatea lui Einstein.

C. D. Poeziile trimise de d-voastra pun multe probleme ... erotice

Incci cati de rubrica ... probleme.

Puiu: Problernele rebuistico ne-au parvenit prea tirziu LC' pastram

pentru nr 2 al revistei noastre.

N. A. Incercati totul in poezie. Aut Caesar, aut uihil Domoliti-va

versurilc. Poezia sopteste nu urla.

Arlo: Epigramele trimise si-au pierdut potcnta if! drum spre redac-

tie. Cautati-o si aduceti-o pentru numcrele viitoare.

Celor care scriu ;.i nu trimit redactici,

Deocamdata nu. Pe cind?

92



COLEGIUL REDACTIONAL

Redactor. responsabrli : TEODOR ARDELEAN

ILONA HAJDUK

Redactori ' AUREL POP

VICTORIA CHIRTI

EUGENIA MURE$AN

nOZALIA CRECA:.'f

FELICIA FARCA$I

Ilustratia grafrca: DOR!NA SCRIDONESI

Redactor indrumat or AUREL PA.~CUTA

Revista Lyceum (Jibou) 1-2 din 1970

Documents

Transcript of Revista Lyceum (Jibou) 1-2 din 1970