Colegiul Naional C. D. LogaCaransebe

Revist colar

Nr. 14, anul VII, 2015

I

N

S

T

A

N

T

A

N

E

E Editura Neutrino

Publicaie editat de COLEGIUL NAIONAL C. D. LOGA

CARANSEBE Str. C.D.Loga, nr. 16

325400, jud. Cara-Severin Tel./fax 0255-514604

Mulumim pentru apariia acestui numr:

Director liceu:

Prof. GABRIELA PFEIFER

Director adjunct:

Prof. GHIMBOA NICOLETA

HURDUZEU DIANA

REDACTOR:

Prof. SORINA JURJ

COLECTIVUL DE REDACIE:

Prof. PAICA ANA

Prof. BUZESCU ANTOANELA

Prof. ROIBAN FLORIN

Responsabil limba german: Prof. MONIKA PELIN

Responsabil limba englez: Prof. ISABELLA GHERA

Responsabil limba francez: Prof. SIMONA TAV

Elevii:

Alexandra Avramescu

Anisia Hurduzeu

Bzvan Ctlina Aida Neacu

Bianca Bogdan

Bianca Cserny

Alexandra Li

TEHNOREDACTOR:

Prof. NUU JURJ

INSTANTANEE

1

O PARTE DIN RAI

Privesc... Cerul, ca o mare imens, prinde o

culoare aurie i soarele mai puin adoarme, cci Mo Ene nu scutete pe nimeni. Apusul este ncnttor aici, n grdina bunicii...

Muguraii nflorii au culoare rozalie, iar mirosul ncnttor de zambil plutete prin toate prile grdinii. Rndunica se grbete s ajung acas, ca o fugar prin verdele naturii.

Acest loc, luminat de portocaliul cerului i bucica de soare, arat ca n poveti.

Toi se pregtesc de culcare, fiindc noaptea se las pe neateptate. n deprtare, munii devin regii fioroi, iar pe creste se mai ivete puin zpad, de parc

au ncrunit. i totui sunt venici... Mai puin... numr fiecare secund, iar inima mi bate tare, i mai tare... doream ca acest

peisaj s rmn aa, s nu apun uriau' strlucitor. Casele ncepeau s-i sting luminiele, una cte una, pn cnd se fcuse bezn total, iar

tot peisajul... pierise.

Sperana era mai puternic i tiam c acest col de rai va prinde farmec la urmtorul apus. Vocea cald a bunicii m striga, dar eu eram tcut i nu doream s ascult... realizam, de

fapt, c peisajul nu a pierit, cci n negura nopii, rndunica sttea cu puiuii ei, iar giganii regi dormeau linitii.

Nu voi uita niciodat ce am vzut din grdina bunicilor!!! Avramescu Alexandra, V C

Dedicaie mamei de 8 Martie, V C

INSTANTANEE

2

Te port n suflet

Te port n suflet, ca pe un vas de pre, Ca pe-o comoara-nchis cu pecei, Te port n trup, n snii albi i grei, Cum poarta rodia smna ei. Te port n minte, ca pe-un imn sfinit, Un cntec vechi, cu crai din Rsrit. i port la gt, nepreuit irag, Strnsoarea cald-a braului tu drag. Te port n mine tainic, ca pe-un vis,

n cer nalt de noapte te-am nchis.

Te port, lumin rumen de zori, Cum poart florile mireasma lor. Te port pe buze, ca pe un fagur plin.

O poam aurit de smochin, Te port n brae, horbote subiri, Mnunchi legat cu grij , fir cu fir. Cum poart floarea rodul de cais. Adnc te port n trupul meu i-n vis

Zorica Lacu

Amndoi

Minunea noastr simpl e c iubim mereu cu tainica uimire trait-ntia oar; c ne aflm alturi la bine i la greu, senini cnd zarea poate i pentru noi s moar. Minunea nostr simpl e darul de a ti ce-i dor, i ce-i tristee, i ce-i singuratate - Minunea noastr simpl e c-am ramas copii i ca la fel rmnem ct inima ne bate.

Corneliu erban

( Pagin realizat de Bzvan Ctlina, XII G)

INSTANTANEE

3

Dor de fior

Dac-ar fi sa-nteleg, cand e clipa sa mor,

M-as ruga la ninsori pentr-un ultim fior,

M-as ruga de ninsori sa ma ninga fatal

Si sa pot sa ajung acest fel de final.

Tot mai dor mi-e, acum, de esente de frig,

Peste-un rau inghetat, catre lume sa strig

Si sa cad in zapezi ca-ntr-o moara de foc

Si nemernicul ger sa ma arda pe loc.

Desentatele veri sunt prea triste si dulci,

Am nevoie de frig, am nevoie de fulgi,

Am nevoie sa pot potoli cu ceva,

Un incendiu pornit dinspre inima mea.

Ma-nsotesc, prin oras, c-un ghetar invalid

Si calduri vor veni sa ne puna la zid,

Dar eu nu mai suport nici femele fierbinti,

Nici pavaje ce duc la iesirea din minti.

Am vazut despartiri, decorate urat,

Cu satanice ploi ce plangeau si atat

Si-am vazut si caderi pe o panta de schi,

Unde totu-i frumos si se poatte muri.

Despre mine nu stiu, cand o fi sa si mor,

Dar ma rog de ninsori, pentr-un ultim fior,

Sa-ti dea dreptul sa stii, sa n-ai cum sa ma vezi

Si sa mor arogant in eterne zapezi.

INSTANTANEE

4

INSTANTANEE

5

Ziua Culturii Naionale srbtorit la Caransebe

Pe tot parcursul zilei de 15 ianuarie,

Casa de Cultur George Suru din Caransebe a organizat diferite manifestri cultural-artistice pentru a srbtorii Ziua Culturii Naionale i a omagia pe poetul naional, Mihai Eminescu.

Pe tot parcursul zilei de 15 ianuarie,

Casa de Cultur George Suru din Caransebe a organizat diferite manifestri cultural-artistice pentru a srbtori Ziua Culturii Naionale i a omagia pe poetul naional Mihai Eminescu. n Sala de spectacole a Casei de Cultur a fost o zi nchinat culturii sub diferitele ei forme,

plastic, teatru, poezie i diferite concursuri cu teme culturale. Ziua s-a ncheiat cu seara liric ce s-a desfurat la Galeria de art Corneliu Baba, manifestare cultural intitulat Dor de Eminescu.... Elevii de la Colegiul Naional C.D. Loga i cei ai colii de muzic din Caransebe au adus n faa auditoriului versuri din creaiile lui Radu Gyr, Nichifor Crainic i Aron Cotru. De asemenea, i muzica a ncntat pe cei prezeni, care au putut asculta fragmente din piesele muzicale ale

compozitorilor Pachelbel, G. F. Handel, C. P.

Basacopol, Kuhlau, Bethoven i Bella Bartok. Programul a fost coordonat de doamnele profesoare

Sorina Jurj, Delia Pui i Sanda Avramescu.

Ne-am adunat astzi, n aceast Zi a Culturii, s-i ascultm pe minunaii copii, care au ridicat o cruce de foc prin recitri incendiare din poeziile damnailor, a celor care pentru credina n Dumnezeu, pentru credina n frumos i poezie, dar i pentru istoria neamului, au scris n nchisori despre

sngele temniei, care le-a trecut prin vene i care nu i-a oprit s cuvnte i s binecuvnte. Toi trei poei cu o via necjit au venit cu testamentul generaiei lor astzi n faa tinerei generaii, relevndu-se cu o poezie de o ncrctur a expresiei deosebite, a subliniat Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultur George Suru din Caransebe.

Evenimentul cultural a fost organizat

de instituiile de nvmnt i cultur din municipiul de pe Sebe i Timi. Astfel, Casa de Cultur pentru a omagia aa cum se cuvine Ziua Naional a Culturii, a legat un parteneriat cu Biblioteca Municipal Mihail Halici, Colegiul Naional C.D. Loga i coala de Muzic din Caransebe.

INSTANTANEE

6

Cultura reprezint totalitatea valorilor morale i spirituale ale omenirii, de aceea cultura poate mbina foarte bine poezia cu muzica, cu

teatrul, filosofia i cu orice alt form de manifestare care exprim aceste valori autentice. Iat c tinerii au hotrt astzi s mbine muzica cu poezia ceea ce a dus la o sear deosebit, descoperindu-ne aa cum au spus, testamentul unei generaii, a artat Mircea Moscovici, directorul Bibliotecii Municipale Mihail Halici din Caransebe.

Prin manifestrile desfurate de Ziua Naional a Culturii, Casa de Cultur din Caransebe asigur publicul caransebean c va ine mereu aprins flacra culturii n Caransebe, ca s-i poat duce mai departe numele de Capital spiritual a Banatului Montan.

Anisia Hurduzeu, VIII G

INSTANTANEE

7

Spectacolul Jocul cu mrgele de sticl

Jocul cu mrgele de sticl este arta suprem, religia suprem soluia mntuirii umane . Iat cteva dintre calificativele asociate crii lui Herman Hesse, calificative ce se pot atribui i teatrului. Cu aceste gnduri am pornit la drum n realizarea spectacolului de teatru colar , Jocul cu mrgele de sticl . Ajuns la a II-a ediie, anul acesta, spectacolul a fost realizat de elevii clasei a IX-a Informatic de la Colegiul Naional C. D. Loga, Caransebe, coordonai de profesorii: Ana Paica, Sorina Jurj, Ildiko Svaia i Ion Drghina i jucat n sala Casei de Cultur G. Suru din Caransebe. Acetia au susinut un regal al teatrului romnesc, jucnd cu talent remarcabil piese precum Suflete tari de C. Petrescu, Gaiele de Alexandru Kiritescu, Romeo i Julieta, de William Shakespeare, Replici, de M. Eminescu, Pedagog de coal nou, de I.L. Caragiale. FIECARE PIES A FOST INTERPRETAT REMARCABIL, CHIAR DAC SONORIZAREA NU I-A SUSINUT. ( n SUFLETE TARI, Oana Tunsoiu a dat via cu foarte mult naturalee personajului Ioana Boiu, Alex Trn, l-a interpretat pe Andrei Pietraru, tnrul intelectual care ratase o strlucit carier de dragul femeii iubite; Octavian Chera a fost prietenul devotat, Culai Darie; Darius Hotima, cu sobrietate a fost Matei Boiu-Dorcani - boierul de via veche; ce triete refugiat n trecutul glorios al strmoilor, fiind sufocat de prejudeci, iar Elena, prietena devotat a fost tot o Elena Olariu Mariana.)

INSTANTANEE

8

Sensibilitatea cu care a fcut s vibreze o sal ntreag la recitarea versurilor din Romeo i Julieta, a fost a cuplului scenic Blanca Urechiatu i Ivan Hodovici sau a Roxanei Brila la recitarea Replicilor lui Eminescu, mpreun cu George Muselim.

Hohote de rs au smuls personajele

din Gaiele, Loredana Voloseniuc i Amalia Lungocea, Davida ...i Bugrin Ionu i cele din Pedagog de coal nou, Marcel Hp, George Borsa, Horodincu Andrei , tefnig ....

Momentele dintre piese au ncntat

prin vocea minunat a Adrianei Pdure, Amaliei Lungocea, cu piese de muzic pop. Punctul culminant a fost prezena Anei Jurj, participant i ctigtoarea a numeroase

premii la concursurile i emisiunile televizate la care a fost invitat. Prezene remarcabile au fost i Raluca Dragomir i Maria Lzrescu, eleve din clasa a X-a pedagogic, prin piesele

folclorice interpretate.

De asemenea, au

ncntat publicul, tinerii ce au

dansat cu atta pasiune,

dansuri populare, condui de Adrian Jurchescu - Junii

Gugulani i cei care au dansat Break dance, n trupa

Wolf Crew. Elegana i distincia au fost personalizate de

perechea Alex Corcionivovski

i Lavric Alexandra, ntr-un regal dans de societate.

Parteneri n realizarea

spectacolului au fost

Biblioteca Municipal M. Halici, Casa de Cultur G. Suru i Primria Oraului Caransebe. Le mulumim!

FELICITRI TUTUROR! CINSTE DASCLILOR VOTRI! Prof. Ana Paica

INSTANTANEE

9

POEZIA CARE UNETE ROMNII

Muza poeziei a ncununat elevii de la Colegiul Naional ,,C. D. Loga din Caransebe, care n perigrinarea lor liric, n Serbia, au unit fraii ntru limba romn, de aici i de dincolo de hotare.

Smbt, 21 martie 2015, a avut loc ediia a XVI-a a Concursului Internaional de recitatori ,,Buna Vestire, la Uzdin Serbia, competiie organizat de Societatea Literar-Artistic ,,Tibiscus.

Din nou, elevii de la Colegiul

Naional ,,C. D. Loga s-au fcut remarcai prin talent i prin transmiterea intens a emoiei, obinnd: Ana Jurj (Premiul I

poezie cult clasele I-IV), Dan Carda (Premiul I poezie cult, clasele IX-XII),Timotei Gavrilovici (Premiul I poezie religioas), Iasmina Biru (Premiul I poezie n grai),Molea Elena (Premil II poezie n grai), Adriana Jurchescu (Meniune poezie n grai). O prestaie deosebit au avut i elevele Bona Tara Camelia, Anamaria Paulescu, Blanca Urechiatu, Anamaria Bril. Toi au fost remarcai de membrii juriului, pentru ca n finalul concursului, bucuria s fie maxim, deoarece mpreun cu profesorii coordonatori: Ana Paica, Sorina Jurj, Petronela Ciobotea i Maria Brz (Grdinia P.P.4) au obinut Marele Premiu.

Deplasarea a fost posibil datorit parteneriatului cu OSPD Caransebe, prin persoana d-nei prof. Mariana Ionescu. Trebuie menionat faptul c societile comerciale: S.A. Drumeia, Chirton, Cerna S.R.L. au sprijinit aciunea, n calitate de sponsori.

Impresiile elevilor sunt evidente n susinerea celor de mai sus, loghitii avnd posibilitatea de a da interviuri la TV Novi Sad, Radio Novi Sad.

Am participat pentru a doua oar la Concursul de recitatori Buna vestire din Uzdin, Serbia, unde am obinut de fiecare dat premiul I la seciunea poezie liric. ntlnirea cu tinerii care iubesc poezia a fost special mai ales c am aflat, n felul acesta, c i dincolo de grani se vorbete n dulcea limb romn. Bucuria a fost i mai mare, deoarece Colegiul Naional C.D. Loga a obinut marele premiu prin prestaia ntregii echipe. (Ana Jurj, clasa a III-a)

A fost o experien nemaipomenit fiind pentru prima dat la Concursul de recitatori Buna vestire din Uzdin, Serbia. Sunt fericit pentru c am obinut Meniune la seciunea de poezie n grai bnean. M-a impresionat faptul c romnii din Serbia i pstreaz portul i graiul. Au realizat chiar un Muzeu de art popular. Concursul mi s-a prut dificil, concurnd cu copii mai mari dect mine, dar cu toate acestea a fost minunat. (Adriana Jurchescu, clasa a V-a)

Anul acesta am fost prezent pentru a doua oar la Concursul Buna vestire.

INSTANTANEE

10

Faptul c putem duce poezia romneasc pn n Serbia, nseamn c valorile reale nu au ncetat nicio secund s existe n fiina noastr moral, i dac e aa, ne-am procurat biletele pentru eternitate.

Uzdinul este un loc unde pentru cteva

ore n fiecare om se adun toate gndurile, toate bucuriile lumii. Mie

mi-a fost ngduit s revin acolo printre gndurile lumii. Mi s-a permis

s devin eu nsumi o speran relativ, ce-i drept, c iubirea pentru adevr i poezie nu va disprea niciodat. Ce s-a ntmplat n cadrul acestui

concurs a fost dincolo de noi. Ceea ce e dincolo de noi se numete EMOIE. Eu am trit emoia, am luat-o ca atare i am materializat-o. Am fcut-o s deprind calitatea de a muri i n final de a deveni fiin, propria mea fiin. Am participat la seciunea poezie cult cu poezia i te iubesc fr s tii cum nu te-a iubi de Adrian Punescu, ctignd premiul I. Dac aceast aciune va continua s se ntmple i la anul i peste muli ani, cnd noi nu vom mai fi, nseamn c propaganda noastr de lirism i libertate spiritual i-a atins scopul. (Carda-Rdua Dan Laureniu, clasaa X-a Vocaional)

Concursul Buna vestire din Uzdin, Serbia mi-a creat multe impresii i totui puine. S explic de ce. E foarte greu s exprimi n cuvinte ceva ce te-a marcat, ceva ce s-a transformat ntr-o mic parte din inima ta. A fost mai mult o mpletire a sufletelor, a aspiraiilor celor din Romnia cu cei din Uzdin dect o competiie. Uzdinul este o comun unde oamenii promoveaz arta, se jertfesc pe ei nii pentru poezie pe care o venereaz i de asemenea un loc special unde poi fii tu fr a fi criticat distructiv de ceilali. Am putut vedea i auzi interpretri excepionale ale operelor marilor notri poei: Eminescu, Stnescu i chiar Punescu ceea ce ne-a amintit c exist i alte persoane care nc simt genialitatea poeilor notri. Eu am recitat Strinul, de Valentin Popovici, prima poezie religioas pe care am citit-o cnd aveam 7 ani i care m-a marcat. Am obinut locul I cu aceast poezie, deci sunt fericit c am participat.

Ah! Era s uitmulumesc, n special doamnei Paica, persoana care m-a coordonat i care m-a susinut, ct i celorlalte persoane (colegii i cadrele didactice care ne-au nsoit att fizic, ct i psihic). (Gavrilovici Didraga Timotei, clasaa X-a Vocaional)

Avnd n vedere faptul c nu obinuiesc s vizitez alte ri, aceast experien a fost unic pentru mine. Am avut ocazia s vizitez locuri noi, s interacionez cu oameni deosebii i toate acestea datorit doamnei diriginte Ciobotea Petronela i a doamnei profesoare Paica Ana, persoanele care au avut ncredere n mine i ncalitile mele, nominalizndu-m pentru acest prestigios Concurs Internaional Buna vestire, organizat de comunitatea romneasc din Uzdin, Serbia.

M bucur c am reuit mpreun cu colegii mei s ducem cu onoare numele liceului ColegiulNaional C.D. Loga peste hotare, m bucur c datorit sfaturilor i ncurajrilor doamnelor profesoare, am obinut toate premiile la cele trei seciuni i laudele juriului.

INSTANTANEE

11

Personal, am obinut locul I la seciunea Poezie n grai bnean cu poezia Un mgari mi nu-ciu-cum scris de SorinOlariu. Emoiile au fost copleitoare, ns, am trecut peste ele, ncercnd s fiu eu, s dau tot ce am mai bun. i am reuit. Am reuit s impresionez att juriul, ct i publicul spectator. Pentru mine, concursul Buna vestire din Uzdin, Serbia a fost o ramp de lansare, acolo, pe scen, am artat o cu totul alt latur a mea, pe care, cu siguran, nu toi o cunosc. n spatele oricrui act artistic se afl mult munc, talent i druire. (Iasmina Biru, clasa a X-a Vocaional)

Prof. Sorina Jurj

INSTANTANEE

12

Coordonator al paginilor n limba german, prof. Monika Pelin.

OSTERBRUCHE IM BANAT

Im Banat gab es zu Ostern ein schnes

Brauchtum. Am Ostermontag war es blich, da

die Buben die Mdchen und die Mnner die

Frauen spritzen gingen. Ausgerstet mit einem kleinen Flschchen Parfum zog man am

Ostermontag los. Von einem Mdchen zum

anderen. Dabei betrufelte (spritzte) man mit ein

paar Tropfen Parfum das Haupt oder die Brust

des Mdchens und wnschte Frohe Ostern, Du sollst schn und gesund bleiben!

Als Danke schn durfte man sich ein gefrbtes Ei aussuchen, bekam ein Stck Kuchen und es wurde einem ein Stamperl Schnaps, Likr oder ein Glschen Wein angeboten. Manchmal

wurde einem sogar eine Blume (eine Rispe

Schneeglckchen, eine Tulpe oder Hyazinthe) ans Revers

geheftet. So ging es dann von Mdchen zu Mdchen.

Endstation war bei der Allerliebsten, wo man dann bis am

Abend sitzen blieb, wobei man nicht selten ganz schn

voll war. Den Nachforschungen zufolge stammt dieser schne

alte Brauch aus der Slowakei. Im Vielvlkerstaat der

sterreich-Ungarischen Monarchie hat sich dieser Brauch

bis ins Banat verpflanzt, wo er auch heute noch blich ist.

Er hat seinen Ursprung wahrscheinlich im rmisch-

katholischen Glauben, denn die Slowaken gehren

grtenteils diesem Glauben an und im Banat bis 1918 der sterreichisch-Ungarischen Monarchie angehrend -

kennen auch nur die Deutschen und Ungarn (beide

katholisch) diesen Brauch. Die Rumnen und die Serben beide orthodoxen Glaubens kannten jedenfalls dieses Spritzen nicht.

INSTANTANEE

13

Immer und immer wieder in den Wald

Eines Morgens fragte die Lehrerin

die Kinder wann sie dar letzte Mal in

einem Wald waren.

Alle Kinder antworteten, nur ein

Junge , Alex, sagte dass er nie in einem

Wald war. Alle staunten sich ber diese

Antwort, sogar die Lehrerin blieb

sprachlos.

Alex sagte dass er auch nicht

wnscht in einem Wald zu gehen, dort

sei es so wie so nur Dreck! Er blieb

lieber an seinem Computer und spielt

seine Spiele. Alle versuchten Alex zu

berreden und einem Wald zu besuchen.

Sie sagten dass es dort wunderbar wre,

die Luft ist so frisch und alles hat Leben.

Die hohen Bume ach, wenn sie nur alles

erzhlen knnten was sie schon gesehen

haben. Und die vielen Tiere, jedes Tier

von gro zu klein, mit seiner

Prchtigkeit.

Alex ging nach Hause, schrieb seine Hausaufgabe setzte sich an seinem Computer und

spielte . Als es Abend wurde ging er ins Bett und fiel in einem tiefen Schlaf.

In seinem Traum lebte er in einer Stadt wo es keine Bume, keine Vgel und kein Gras.

Alles war grau , aber modern.Die Leute suchten ein Stck grne Flcke aber sie fanden nichts

mehr. Alles war so traurig! Und

dann wurden die Leute auch

noch krank. Und die Tiere waren

auch kein mehr da.

Die Kinder wollten ein Reh

oder einen Br ist sehen, aber die

gab es nicht mehr. Ja, sogar Alex

wnschte sich das und er rannte

und rannte...

Pltzlich erwachte er. Es wurde

Morgen.

Am Weg zur Schule dachte er

immer an seinem Traum. Er war

sehr traurig.

Die Lehrerin fragte Alex warum er so traurig sei.Da erzhlte Alex seiner Lehrerin und der

Klasse seinem Traum. Auch Alex wurde darber klar dass der Mensch, im Walde, wieder

Energie bekommt.

Alle kamen dann zur Schlussfolgerung : Lasst uns immer und immer fter in den Wald gehen!

Drago uvgu, IV.Klasse

INSTANTANEE

14

Coordonator al paginilor n limba francez, prof. Simona Tav.

Les jeunes et les tentations

Ladolescence est lpoque de lincertitude et de la recherche de soi-mme. Un adolescent a besoin

de ses amis, de ses parents et dune ducation solide pour trouver son chemin et russir sa vie.

Il a, donc, besoin de modles positifs, tels les

parents ou les professeurs, pour pouvoir traverser la

crise que cet ge suppose. Il y a aussi des

adolescents qui adoptent des modles ngatifs et

deviennent dpendants de lalcool ou de la drogue. Cest cause de la frquentation dun mauvais entourage, par terribilisme ou cause du fait que les

parents les negligent. Les consquences en sont

fatales; ils peuvent attraper des maladies fatales tel le

Sida.

Ladolescence est vcue souvent comme une priode douloureuse par de nombreux adolescents.

Ils prennent conscience du changement de leurs

corps avec des ractions trs varies. Certains vont tre irritables, dautres susceptibles, certains vont faire des priodes dpressives. Devant toutes ces attitudes, les parents sont dmunis. Ils ne

doivent pas ragir de faon

impulsive, ils doivent tre

constructifs dans leurs attitude.

Pourtant il y a des

adolescents avec des

convictions fermes et des

proccupations engages: ils

descendent dans la rue pour

demander leur droit aux tudes,

ils font preuve de maturit. Ils

simpliquent dans des activits de charit, cologiques,

sociales, ils se donnent des

tches accomplir et

dpassent leurs limites.

Pour vaincre toute

dpendance ngative, il faut

faire preuve de volont et d intelligence.

Graszl Bianca, X Filologie

INSTANTANEE

15

Le conflit entre les gnrations

Les attitudes diffrentes, le

changement du systme de valeurs et le

manque de communication sont les

pricipales causes qui conduisent des

conflits entre parents et enfants. Le conflit

entre les gnrations est une constante de

la vie sociale. Depuis des gnrations on

parle tous du conflit entre les parents et les

enfants. Bien que le foss entre les

gnrations soit de plus en plus analys, il

ne disparat pas. La solution rside dans la

communication.

Mais, avant tout, il faut tablir les

causes du conflit entre les gnrations.

Souvent, les enfants accusent leurs parents

davoir oubli comment ctait quand ils taient jeunes, combien ils ont souffert cause des malentendus avec les parents. D'autre part, les

parents blment les enfants quils n'coutent pas leurs opinions. Qui a raison dans cette guerre? Personne! Le verdict vient de psychologues, qui soutiennent que la vrit se situe quelque part au

milieu et que chaque ct a quelque chose apprendre de l'autre. L'histoire a ses cycles. Et les

choses se passent travers chaque gnration et viennent en contraste avec les valeurs

parentales.

Cest pendant ladolescence que se passent tout cela. Ladolescence constitue la priode de transition entre lenfance et la vie adulte. Dans cette priode, ladolescent a la tendance de sloigner de ses parents dans une tentative dtre independant. Un adolescent est

comme un oiseau en cage,

regardant le monde travers

les barreaux, dun air mlancolique et vif la fois,

dsireux den sortir, de senvoler, dtre libre.

Ladolescence reste la plus belle priode de la vie,

lge o lon a beaucoup de questions, mais peu de

rponses. Elle reprsente, sans

doute, lapoge de la crativit, de la joie, la meilleure priode

de la vie o ladolescent doit vivre pleinement tous les

moments.

Belcot Nicoleta, X Filologie

INSTANTANEE

16

Coordonator al paginilor n limba englez, prof. Isabella Ghera.

MOM I LOVE YOU

The 8th of March is one of the most important

days of my life. That is the day when I remember

about all the things my mother has done for

me,about all the nights she has spent with me when

I was sick,about all advice she has given to

me.about all her help. I think she is the most

special person on this earth because she has grown

me and has taught me a lot of things.

This year,on the 8th of March, our English

teacher asked us to make somenthing special for

our mothers in order th show our affection and

gratitude. Each classmate had an idea. One of the

brought a cake in order to celebrate. For this

wonderful day, some girls brought muffins, other brought sandwiches, some of them made

handicrafts or wrote letters.

This theme was wonderful because it helped us to remember how much our mothers love us

and how much they sacrificed for us. We love them with all our hearts. We want to thank them

every year.

MONICA LALA, VIII G

On 8th of March we have the chance to show the best

person in the world how much she means to us. Our

mothers have always been there for us, caring for us and

loving us, so we have decided to make some little things for

the angels in our life.

Each one of us

made somenthing

Mother's Day related

and brought it to

school. A big majority

of my classmates made

and brought delicious

food like cake,

sandwiches, muffins and each one had a message for our

mothers. And some other people brought creative things

that they made themselves such as 8th March cards, heart-

shaped objects, reasons why we love our mothers written on

playing cards, pieces of paper and much more.

At the end of the day we were happy because we made

somenthing for the angels, heroes, the best people in our

life, because they deserve it, and all that we had made, came

from our hearts.

NOEMI MUNTEAN, VIII G

INSTANTANEE

17

MELISSA PRUNARU, VIII G

INSTANTANEE

18

Remember

La rscruce cu timpul, mi dau seama c-mi lipseti. Chipul tu... S-a pierdut, s-a risipit.

Te caut ...

Te caut n mine,

n grdina cu flori. M uimeti, cci ai devenit Floare - confident a suferinei mele, Inel cu miros de iarb.

Eti tu oare, Dragoste nendeajuns trit? Vinovaii ochi... Sufletu-mi muribund

Plnge.

Voi fi luceafarul de seara

mrul iernat n grul

din anvar mprete basmul cu bunici

ntori n borangic i n arnici ei sunt acum

luceferii de sear tot ei sunt vin

sub coviltir de fag

ngemnat cu smalul aburit cu dor de rou proaspt fn cosit mtnii pe grumazul unui mag

din cornul lunii

picturi de cear sunt candele

n basmul cu bunici

ntoars-n borangic i n arnici i eu voi fi luceafrul de sear.

A

T

E

L

I

E

R

INSTANTANEE

19

Regsire Un poet m-a luat odat cu el

mi-a artat coluri de stele

picuri de ploaie

i cteva petale

nite degete lungi, albe

i cri nvelite

n fii mari

de singurtate

cnd m-am ntors

m-am simit ca n copilrie

cnd mergeam la bunici

i gseam cireii nflorii

i pe bunicul

nclzind n mini

puii abia ieii din ou.

Crri albe

M ninge ncet pe tmplele ateptrii o iarn venit prea devreme se atern nmei la nceput de drum

a visului nemplinit

frnturi de gnduri zac strivite

le calc timpul n picioare pe crri albe nestrbtute m-a ratci... de n-ai veni cu mine n poezia iernii fulguit m rscolesc dorine ce au fost odat din anotimpuri ce-au trecut

n umbra nopii, steaua noastr ne vegheaz magia unei clipe

ne aduce mai aproape

au trecut anii...

Aida Neacu, X tiine

Coordonator prof. Sorina Jurj

A

T

E

L

I

E

R

INSTANTANEE

20

Laleaua neagra

In frunza-i neagr

Negura s-a stins

Dintr-a ta petal

Tristeea mi-a surs

Mireasma ta se simte

Ca pustia noapte

Laleaua mea cea neagr

Viaa nseamn moarte.

Ofelia

Ofelie...

Blestem acele flori

Din pru-i auriu ca mierea

i acel vual din nuferi albi

Ce i-au alinat cderea

i acei peti

Ce i sunt neam si te-nconjoar

i acel val , ce te-a furat

i te omoara.

A

T

E

L

I

E

R

INSTANTANEE

21

De ce e trista roza?

De ce e trist Roza?

n toamna ce-o s vie...

De ce e trist Roza?

n vara ce-a plecat...

De ce e trist Roza?

Fr' lacrimi sau suspine ...

De ce e trist Roza?

De ce e trist ea?

De ce e trist Roza?

Cnd moartea o-nsoete...

De ce e trist Roza?

Cnd roz n-a rmas...

De ce e trist Roza?

Cnd frunza-i ruginete...

De ce trist Roza?

De ce e trist ea?

Bolnavi de dor...

Strig-m,iubitule!

Ca s pot s mor...

Strig-m,iubitule!

S m zbat de dor...

Strig-m,iubitule!

Ca s pot s uit...

Strig-m,iubitule!

Cci bolnav sunt...

Strig-m,iubito !

Ca s pot s mor...

Strig-m,iubito !

S m zbat de dor...

Strig-m,iubito!

Ca s pot s uit...

Strig-m,iubito !

Cci bolnav eu sunt...

Maria Bica, IX Filologie

Coordonator prof. Ana Paica

A

T

E

L

I

E

R

INSTANTANEE

22

JURNAL DE DANS

Tocmai intrasem in sala si

i-am vazut. Erau bunii mei

prieteni. Ce dor imi fusese de ei,

de noi si de dansIn vestiar, fetele povesteau ultimele noutati

si se schimbau de haine cu

jumatati de viteza. Am intrat si

eu in joc. Recuperam la amintiri

cu o fosta colega de dans si

incercam sa pastrez in memorie

locul unde imi lasasem hainele.

In sala, ne-am adunat in cerc.

Ne-am spus numele si un cuvant

care sa ne descrie cel mai

bineDelia, pasiune, am spus euMa simteam coplesita de

amintiri de dans, dar si de sperante pentru altele. Aveam langa mine vechi talente, dar in

cele doua zile de dans, sansa de a cunoaste altele era mare Incalzirea s-a facut repede. De la mersul prin spatiu, priviri concrete in ochii

celorlalti am trecut cu repeziciune la dansul cu un semn din nastere, dansul cu un tatuaj,

dansul cu partener invizibil, improvizatie de grup si exprimarea propriului talent. Mi s-a

parut extenuant. La un moment dat, am simtit ca interpretez un rol. Ca fac o meserie si mi

se solicita sa intru si sa ies rapid dintr-o stare in alta.

Era realizabil, numai ca mintea si sufletul meu erau in alta parte. Sufletul la un vis, iar

mintea lao iluzie. Pentru moment am crezut ca le pot face pe toate, pentru un moment am crezut ca pot duce visul la extreme neexplorate de mine. Am reusit, dar cu un risc.

Acela de a ma rani. Am vrut nu numai sa ies din mine, ci sa ma arunc pur si simplu. Ce s-

ar fi intamplat? Nu stiu ce s-ar fi intamplat, dar stiu ce s-a intamplat de fapt Let it be! m-a facut sa plutesc de fericire, dar si sa alunec din neatentieO

incercare de a schimba brusc altitudinea in miscare m-a facut sa-mi intind ligamentele

peste limita lor de suportabilitateNu am simtit initial. Adrenalina si-a facut bine efectul. De-abia, noaptea, durerile visului meu au devenit reale

Visul risca sa devina iluzie. Aflata in fata Camerei de Garda, am inchis ochii plini

de lacrimi si mi-am inchipuit cum visul meu zboara spre alte zari. Radiografia a

confirmat asteptabilul: gips si apoi recuperare. Visul avea sa mai astepte trei luni pana sa

danseze din nou.

Pe de o parte traiam o drama, dar pe de alta o realitate: fiecare dansator se intalneste

macar o data cu un accident in experienta sa de dans. Balerinii sunt cei mai predispusi.

Practic, oricine poate suferi un accident, daca este predispus spre o fragilitate a

organismului.

Dar, eu nu eram dispusa sa renunt la dans, doar pentru ca intram intr-o statistica. Dupa

patru zile de victimizare, am decis sa iau aceasta experienta ca pe o lectie de viata. Sa

accept ca exista si sa vad ce are sa-mi transmita, din toate punctele de vedere. Asa ca m-

am observat si autoanalizat.

La inceput, au aparut iluziileNeputinta, de exemplu. Odata ce am inceput sa folosesc un scaun cu rotile de birou, neputinta a devenit pe data o iluzie. Mi-am dat

seama ca din pat neputinta era foarte convingatoare. Dar, de pe scaun, ea arata altfel. Si

astfel, mi-am recastigat independenta pe jumatate.

A

T

E

L

I

E

R

INSTANTANEE

23

Cand in viata

noastra apare un necaz

avem tendinta sa-l

etichetam drept un

capat de drum. Greu de

crezut, dar dincolo de

acel necaz exista inca

muuuult drum. Cine se

opreste in fata acestei

iluzii, va avea parte de

un finish prematur.

Decizia de ridicare din

neputinta, dar si din

iluzie, apartine

fiecaruia dintre noi. Ce

nu trebuie sa uitam

este: de cate ori cadem,

de atatea ori putem

alege sa ne ridicam. Daca alegem sa ramanem jos, exista riscul sa nu ne mai ridica. Deci?

Ma gandesc ca exista situatii mai grave decat ce mi s-a intamplat mie. Oamenii sunt

implicati in acele situatii si continua sa traiasca si chiar o fac de o mie de ori mai REAL

decat o face fiecare dintre noi. Cu siguranta, un necaz este o incercare si un proces de

slefuire a sinelui. Cu siguranta, asa cum ne putem descurca cu neputintele exterioare, la

fel putem face si cu cele interioare. Numai ca iluziile se afla in interior si nu in exterior.

Nu in corpul nostru, ci in mintea noastra.

Avem nevoie, din cand in cand, sa ne dam seama de propria neputinta pentru a ne

confirma puterea. Avem nevoie din cand in cand sa scoatem neputinta din interior sub

forma unei neputinte exterioare, sa o privim drept in ochi si sa ne asumam

responsabilitatea asupra ei. Sa ne luam pe noi insine asa cum suntem si sa ne purtam spre

ganduri mai bune. Pentru ca o asumare de sine ne pune in contact cu un control de sine.

Si, brusc, nu ne mai simtim neputinciosi pentru ca acum descoperim controlul Viata este facuta sa mearga inainte. Asa este ea. Merge si ne trage dupa ea. Cine se

impotriveste, se va chinui pe sine. Cine o accepta asa cum este, isi va construi posibilitati

de adaptare si se va celebra pe sine.

Iluzia se naste in copilarie, cand credem ca proprii nostri parinti sunt zei si au dreptate in

tot ceea ce spun. Apoi, iluziile sunt intretinute de scoala, care ne spune ca concurenta ne

va face buni cetateni, dar slabi angajati, iar diplomele ne vor asigura slujbe bune, dar dupa

o perioada de stat pe bara Iluzia este o alegere! Visul insa poate fi o realitate! Cand visul devine iluzie,

pierdem contactul cu noi insine si in propria salvare de sinecadem. In lipsa acestui lucru, n-ar fi posibila ridicarea de sine. Deci, bucura-te pentru momentele de cadere, ca sa

poti sarbatori momentele deridicare! Ele te fac sa schimbi perspectiva si sa te redescoperi! Atunci, ele inceteaza a mai fi iluzii. Se transforma chiar in realitate!

Deci, lasa sa fieSa fie durere, suferinta, lacrimi, frustrare, vinovatie, disperare, furieCa sa fie: eliberare, liniste, impacare, seninatate, bucurie, fericire

EVELINE IVNESCU, X TIINE

A

T

E

L

I

E

R

INSTANTANEE

24

MI-E DOR

Astzi am mers n pdure i am strns un copac n brae scond din desag tcerea mea. I-am druit plnsul neplns i rsul ners Cuvntul nerostit i gndul scormonit. L-am privit, l-am mngiat, l-am rugat s m cuprind n brae i stac n tcerea mea. S nu mai promit nimic niciodat, ci doar s fie, s priveasc spre cer i cnd e pregtit s druiasc umbra sa. Am atins cu tlpile rdcinile sale cutnd adncul i am privit spre cer. M-am vzut n el i am tiut c pot s contemplu. Cluzire, el, inspiraie. Va fi bine!

Nimic nu se pierde. n spatele fiecrui rnd optete o lacrim, un zmbet, un dor, o speran Strecor o scrisoare n inim. Fiecare floare are umbra sa, raza sa, voina sa. Scriu o od clepsidrei. Aud fr s se aud. Pe sticla ferestrei, pe faa tcut, acolo stau priviri neterse ce renun fr s regrete. Contiina social are propriile ndoieli. Orice ran este doar o experien. Ce gndeti despre cellalt i influeneaz comportamentul. Admirnd, avnd grij de amintiri, privesc viaa ca pe o expoziie de tablouri cu scene din via. Vindecarea este o chestiune de viziune, nu de tehnic. mi place ntrebarea pe care, tcut, o mnnc. Hrnesc inima albastr i atept. Nu tiu nimic despre rul acela. Gura ta se roag Miroase sufletul a ani.

Exist o Cale. ALEXANDRA AVRAMESCU, V C

Poveti despre dor

Dorul se nate din lipsa unei clipe, din dorina de a retri un sentiment plcut, abandonat undeva

n subcontient. Ne este dor de un loc, de un lucru, de o fiin drag. Ne este dor de o anumit stare. Ne este dor de

tot ce ne place i de toate lucrurile la care am inut cndva. Uneori ne e dor de noi nine. De cei care eram atunci cnd clipele i pierduser curgerea. Dorul nu are unitate de msur.

Dorul se simte, se triete. i att. Cnd i-e dor, o clip pare o venicie, iar o venicie pare un infinit. Cnd i-e dor, trieti n tine, trieti n amintiri, suspini, regrei, zmbeti Cnd i-e dor, speri mai mult ca niciodat Gndindu-se la dor, Noica scria: Virtuile lui sunt deosebite, cu adevrat mprteti: e un cuvint tipic de contopire a sensurilor, iar nu de simpl compunere a lor; e un cuvnt al deschiderii i totodat nchiderii unui orizont; unul al intimitii cu

A

T

E

L

I

E

R

INSTANTANEE

25

deprtrile, al aflrii i cutrii; un cuvnt al tiutului i netiutului, al limitaiei i nelimitaiei, al concretului i abstractului, al atraciei de ceva determinat i al pierderii n ceva indeterminat. Are o splendid suveranitate n el, dar e un

cuvnt al inimii numai, i nu al gndului, dup cum e un cuvnt al visului, i nu ntotdeauna al faptei. Poate i de aceea, v invitm s meditai mpreun cu noi i cu cei care i-au nchinat creaiile lor unei astfel de triri intense, la semnificaiile pe care le poate avea cuvntul dor.

BIANCA CSERNY, X tiine

Singurtate

Noi oamenii ne consideram invincibili.

Zambim trufas in fata vietii spunand ca nu are

cum sa ne atinga, intotdeauna raul se intampla

numai altora, nefericirea e pe chipul altor

persoane, singuratatea e numai a batranilor uitati

de vreme.

Totul pana cand scenariul vietii noastre se

rescrie si ne trezim traind in propriul iad

personal. Nu contientizam cat de fragila ne este realitatea pana cand nu simtim fiorii reci ai fricii

pe sira spinarii, pana cand nu simtim gustul de

snge umplndu-ne gura, pana cand nu

inghetam ingroziti cand simtim rasuflarea

fierbinte a atacatorului in ceafa.

Pentru unii zilele sunt doar zile, poate de

multe ori nu-ti dai seama ca acea banala zi a fost

ultima zi normala din existenta ta, poate nici nu

visezi ca te vei trezi in cel mai cumplit cosmar

din care nu poti evada.

Pentru unii acea zi trebuia sa fie prima zi

dintr-o vacanta de vara perfecta, pentru altii era

doar o seara obisnuita in care se indreptau inspre casa si apoi realitatea pe care o ignorau

i-a izbit frontal lasandu-i fara viata. Uneori nu numai moartea e sfarsitul vietii. Sunt rele

mult mai mari ce te lasa fara viata. Sunt lucruri ce te depasesc si te incapaciteaza. Stai si

contempli dezastrul si te intrebi ce s-a ales de viata ta. Te prinde singuratatea intr-un

cocon ce te sufoca cu fiecare strat ce se teasa. Strangi in pumni cioburi de amintiri care te

taie pana la os dar nu le dai drumul ele fiind ultima speranta.

Trec veacuri peste tine desi pentru altii sunt doar ani. Stii doar ca singuratatea e

contagioasa si esti condamnat sa-ti privesti chipul in cioburi de trecut in timp ce altii iti

traiesc viata furata.

BIANCA BOGDAN, X TIINE

A

T

E

L

I

E

R

INSTANTANEE

26

Am spus iubire

M asculi n tain n aceast zi,

Cuvintele curg prin albastre ploi,

Sufletul renate, gndurile zboar

n zmbetul tainic adus de primvar.

Taci ascult ploaia din sufletul meu

i adun-mi gndul risipit mereu

Culege-mi un zmbet printre albe flori

i s rezonm n aceast zi.

Astzi plnge cerul, noi sorbim tceri

i pictm n tain multe primveri

Iubirea plutete, gndurile dor

Prin sufletul 26ostrum n aceast zi.

Hai, vino s prindem visele n doi

ntr-o primvar cu aprinse ploi

S esem n tain visele mereu

Doar eu i tcerea zbuciumului meu.

CRISTINA MUGUR, XII tiine

A

T

E

L

I

E

R

INSTANTANEE

27

Ppuile Cristina Nemerovschi

nceput acum mai bine de 2 sptmni i terminat cu 2 seri n urm i asta nu din cauza faptului c nu m-ar fi atras, ba dimpotriv,- Ppuile e un roman care te ine cu sufletul la gur, care i induce o serie de sentimente care pot varia n funcie de evenimentele prezentate n carte. De ce am stat att de mult la ea? Fiindc i tiam finalul, iar atunci cnd tii c finalul e unul negativ, nu te grbeti s te despari, ci s prelungeti pe ct posibil momentul. S te bucuri de toate momentele n parte, i s atepi rul ca pe ceva firesc i inevitabil, uneori. E ca i cum te-ai pregti ncetul cu ncetul s pierzi pe cineva drag, atunci cnd tii c nu va mai dura mult i

te va prsi. Astfel, am procedat i eu n cazul acestei

cri. Mnat de o curiozitate extrem, am ntrebat-o pe prietena mea, care citise cartea n 3-4

ore, s-mi spun finalul, a se preciza c citisem recenzii pe net despre aceast carte, iar dorina de a o citi era imens.

Dup dezvluirea finalului, mi-am dorit s citesc i mai mult cartea. Ai mai pomenit aa ceva? Dac nu, aflai c mi-a plcut la nebunie iubirea dintre Dora, o putoaic de 18 ani care cnt rock i se pregtete de bac i Ea: Luna, o tip care triete dup propriile ei reguli, care urte snobismul, iubete petrecerile, marea etc. Luna este tot ceea ce va iubi mai mult Dora. Dora

este tot ceea ce i trebuie Lunei.

Iubirea dintre cele dou fete se consum pe o durat de peste 3 ani, timp n care Dora va strnge tot ce-i mai de pre alturi de fiina iubit: amintiri, sfaturi, lecii despre oameni i via, lucruri ce-i vor fi de folos mai trziu, i surprinztor, va nva pn i s sufere.

Ppuile este o carte despre iubire, via, moarte, dorine, ateptri, provocri i lista poate continua.

Cartea este superb i o recomand tuturor persoanelor, indiferent de condiie social, sex, religie, vrst. Este o carte de via, care i pune n lumin att conceptul de iubire ct i cel de moarte. Este o carte care se citete, apoi se reflecteaz ndelung asupra ei. Este o carte care te schimb, i cel mai frumos lucru e faptul c o face n bine. Este o carte pe care trebuie s-o dai i altora s-o citeasc.

Alexandra Li, X tiine

INSTANTANEE

28

Abia ce a aprut pe marele ecran i

deja a strnit controverse. Ca orice SF bine

intenionat. S-au scris attea cronici negative despre filmul Ascensiunea lui Jupiter nct

ajungi s te ntrebi de ce se mai deranjeaz unii s mearg s-l vad. De la nceput tii despre ce este vorba, doar ai vzut trailerul nainte. Exist o poveste, exist personaje bine conturate, exist intrig, aciune, exist iubire i exist replici peste care este bine s

priveti de dou ori nainte de a le lsa s plece. Pentru c nu sunt ntmpltoare. Timpul este cea mai preioas resurs de pe Terra, nu e o replic pueril. Ea ascunde un

mare adevr. i apoi, autorii filmului au mizat pe tensiune nc de la nceput. O combinaie perfect de cascadorii i efecte speciale, lupte prin pasaje nguste, zgrie-nori, poduri, rsuciri, cderi. Datorit ochelarilor 3D faci parte din toate acestea, chiar dac durerile de cap de dup te determin s nu mai alegi aceeai variant data urmtoare.

Departe de Pmnt, una dintre cele mai puternice dinastii din Univers domnete de milenii. Dup moartea celei care a condus totul, ucis se pare de unul dintre cei trei motenitori - Balem, Kalique i Titus -, dar nu se tie care dintre ei pn la finalul filmului, acetia se lupt pentru a prelua puterea n Casa Abrasax. Planeta Pmnt este o parte a acestei moteniri i pe ea cresc oameni. O mic parte dintr-o mainrie imens de comer galactic care are o singur moned de schimb: fiina uman. Oamenii sunt recoltai precum grul copt, doar pentru ca s fie prelucrai ntr-o substan care prelungete durata vieii. Nu ntmpltor cei din Casa Abrasax triesc peste 14.000 de ani. Ideea amintete oarecum de Soylent Green, cu Charlton Heston, cnd omenirea a rmas fr resurse i reuete s menin viaa pe planet fcnd biscuii din trupurile celor care mor, dei n Ascensiunea lui Jupiter evoluia este evident. n prim-plan apare ns un motenitor care s-ar putea s aib mai multe drepturi la putere dect ei. E vorba de o tnr nscut pe Pmnt, Jupiter Jones, care, fr s tie, poart o motenire genetic care i d dreptul la un viitor dincolo de imaginaia ei i la puterea de a schimba soarta planetei ei.

Printre cele mai importante lucruri pe care le nva Jupiter, dup cltoria intergalactic, este s renune la mantra zilnic pe care o spunea mereu, mi ursc viaa!. Dup aventurile prin care trece a spla toalete i a face curenie i se pare floare la ureche. i totui, lecia aceasta cred c a fost pus greit n eviden. Nu te poi mulumi doar cu att cnd poi mult mai mult. Dei e o chestiune de alegere.

Ascensiunea lui Jupiter, o producie Warner Bros Pictures, n asociaie cu Village Roadshow Pictures i cu Anarchos Productions, a avut premiera pe 6 februarie i este distribuit n Romnia de Freeman Entertainment.

Bianca Cserny, X tiine

INSTANTANEE

29

Vorbind despre opera lui Corneliu

Baba, descoperim inevitabil, aura de

umanitate circumscris, ce coboar, dup nfiarea de medalie i de stamp, la rdcini, la substratul originar, mitic. Aici este cazul s remarcm, s subliniem ct mai apsat cu putin, nvecinarea tematic de esen cu marile creaii folclorice romneti, absolut necesar pentru orice nelegere aplicat marelui artist .

n Odihn pe cmp, unul din cele mai fabuloase tablouri pe care mi-a fost dat

s le vd vreodat, protagonitii, brbatul i femeia (femeia vegheaz somnul brbatului dobort nainte sau dup prnzul adus de departe) alctuiesc un cuplu uluitor: somnul brbatului este odihn, moarte i renviere n

preajma unui fapt npraznic; veghea femeii este cald resemnare, sacrificu acceptat i pentru mai trziu, priveghi de una singur, copleitor. Ambiguitatea chipului ei, poate iubita, dar poate i mama, principiu feminin dublu intermediat, anticipa drama din Mesterul Manole i continu Mioria. n atitudinea ei dramatic, n starea ei sufleteasc de extrem intensitate se cuprinde incipienta restabilirii adevrului; e un fel de Vitoria Lipan de dinainte de prima pagin, reflexul materializat al invocaiei eminesciene, unificarea n aceeai imagine a mamei i iubitei din O, mama. Sentimentul ultim, rzbttor, este de o frapant acuitate: nvinsul de o clip va revoluiona lumea. Astfel, mi apare marea noastra pieta rneasc plastic, moment de vrf n creaia lui Baba, oper de nebnuit vigoare n tot ce a fost i va fi spiritualitate romneasc.

Bogat n palet, stpn pe jertfe multicolore de nuane, Baba sublimeaz, purific nencetat. Impresia este trecut prin gnd i flacra lui pstreaz totui cteva din elementele de esen ale spectrului ei primordial. Cte o pat de snge pe o pasre vnat, cte o horbot imaculat la gtul vreunei tinere fete ies la suprafaa tabloului cu strlucire de rou trandafir ori nufr de lac alpin, deopotriv semne ale luptelor acerbe din adncuri, dar i ale puritii i inocenei pstrate n colul cel mai de tain al inimii.

Prof. Florin Roiban

INSTANTANEE

30

INEDITE...

15 IANUARIE

ZIUA CULTURII NAIONALE

SEAR LIRIC

DOR DE EMINESCU

CONCURS

INTERNAIONAL DE

RECITATORI

BUNA VESTIRE

UZDIN,

SERBIA

2015

CUPRINS

Impresii .......................................................................................................

1

Literatur romneasc ................................................................................

3

Activiti i proiecte ....................................................................................

5

Osterbrauche im Banat................................................................................

Les jeunes et les tentations..........................................................................

12

14

Mam i love you............................................................................................

16

Atelier .........................................................................................................

18

Cronic de carte........................................................................................ 27

Cronic de film ........................................................................................ 28

Pictori celebrii ...................................................................................... 29

Inedite ..................................................................................................... 30

Materialele pot fi trimise pe adresa:

e-mail: instantanee.cs@gmail.com

Precizri:

Textele vor fi culese n Times New Roman, corp 12, cu semne diacritice, atent

corectate.

Revista poate fi vizualizat pe urmtoarea ades:

http://www.instantaneeprof.blogspot.ro

2009, Editura Neutrino

Titlul: INSTANTANEE

Toate drepturile rezervate

Mobil: 0724224400

www.neutrino.ro

E-mail: editura@neutrino.ro

I. S. S. N. 2065-4804

coperta 1 2015.pdfcoperta 2 2015.pdfRevista CUPRINSUL 2015.pdfcoperta 3 2015.pdfcoperta 4 2015.pdf