Revista februarie 2010 Ceccar

SUMAR

PIEÞEDE CAPITAL

Performanþa bursierã înevaluarea întreprinderii

cotate (II) – Silvia Petrescu

AUDIT

Utilizarea proceduriloranalitice pentru obþinerea

probelor de audit. Studiul

analizei discriminant subSPSS 15.0 (II) – Elisabeta Jaba,

Ioan-Bogdan Robu

Eºantionarea în audit.

Proiectarea eºantionului,

dimensiunea ºi selectareaelementelor de testat

– Gabriela Cristina Jinga

OPINII

Contabilitatea avansurilordin dividende – Doru Pleºea

Lista articolelor publicate în

revistã în cursul anului 2009

BIBLIOTECADE SPECIALITATE

Lucrãri editate de CECCAR,

destinate vânzãrii

48

ªTIRI

Din activitatea CECCAR

Agenda preºedintelui

TEORIECONTABILÃ

Metode de evaluare a lucrãrilorde artã, ºtiinþã sau mit (II)– Neculai Tabãrã, Daniel Baba

Principiile contabile ºicontrolul intern – o evoluþieîn paralel – Ionel Bostan,Veronica Grosu

PRACTICÃCONTABILÃ

Studiu de caz privindcontabilitatea financiarã lao societate comercialã care areca obiect de activitate producþia,comerþul intern ºi importul demãrfuri (II) – Ioan Moroºan

Contabilitate integratã înRomânia (I) – Lucian Popescu

Cum contabilizãm reducerilede preþ de la 1 ianuarie 2010?– Adriana

-

Sofia Rãileanu

STANDARDEINTERNAÞIONALE

Analiza comparatã a politicilorde recunoaºtere, evaluare ºiprezentare în situaþiile financiarea informaþiilor privind activele(IAS 40 Investiþii imobiliareversus OMFP nr. 3.055/2009)– Nadia Albu, Cãtãlin-NicolaeAlbu, ªtefan Bunea, DanielaCalu, Maria Mãdãlina Gîrbinã

04

05

23

06

43

28

57

3469

62

12

65

18

CONTENTS

CAPITALMARKETS

Performance of the ListedEnterprise Evaluation (II)

– Silvia Petrescu

AUDIT

Use of Analytical Proceduresin Order to Obtain Audit

Samples. Discriminant Analysis

Study under SPSS 15.0 (II)– Elisabeta Jaba, Ioan-Bogdan

Robu

Sampling in Auditing. Sample

Design, Size and Selection of

Test Items – Gabriela CristinaJinga

OPINIONS

Accounting of Advances from

Dividends – Doru Pleºea

The List of Articles Publishedwithin the Magazine in 2009

SPECIALIZEDLIBRARY

Books Published by CECCAR,

Available for Sale

48

NEWS

From CECCAR’s Activity

President’s Agenda

ACCOUNTINGTHEORY

Valuation Methods in Art,Science or Mith (II) – NeculaiTabãrã, Daniel Baba

The Accounting Principlesand the Internal Control– A Synchronised Evolution– Ionel Bostan, Veronica Grosu

ACCOUNTINGPRACTICE

Case Study on the FinancialAccounting of a Trading Entity,Having as a Main Activity theProduction, Internal Trade,and Import of Goods (II) – IoanMoroºan

Integrated Accounting inRomania (I) – Lucian Popescu

How We Account forDiscounts of January 1st , 2010?– Adriana

-

Sofia Rãileanu

INTERNATIONALSTANDARDS

The Comparative Analysis ofthe Policies of Recognition,Assessment and Disclosure inthe Financial Statements of theInformation concerning the Assets(IAS 40 Investment Propertyversus OMFP no. 3.055/2009)– Nadia Albu, Cãtãlin-NicolaeAlbu, ªtefan Bunea, DanielaCalu, Maria Mãdãlina Gîrbinã

04

05

23

06

43

28

57

3469

62

12

65

18

SOMMAIRE

MARCHES

DU CAPITAL

La performance de l’évaluation

des entreprises cotées (II)

– Silvia Petrescu

AUDIT

L’utilisation des procédures

analytiques pour obtenir

les preuves d’audit. L’étude

discriminant de l’analyse

conformément à SPSS 15.0 (II)

– Elisabeta Jaba, Ioan-Bogdan

Robu

Echantillonnage en audit.Proiection de l’échantillon,dimension et sélection deséléments de test – Gabriela

Cristina Jinga

OPINIONS

La comptabilité des avances

des dividendes – Doru Pleºea

La liste des articles publiésdans la revue en 2009

BIBLIOTHEQUE

DE SPECIALITE

Ouvrages édités par CECCAR

à la vente

48

NOUVELLES

De l’activité du CECCAR

L’Agenda du président

THEORIECOMPTABLE

Méthodes d’évaluation des

travaux d’art, de science ou

de mythe (II) – Neculai Tabãrã,Daniel Baba

Les principes comptables et lecontrôle interne – une évolutionparallèle – Ionel Bostan,Veronica Grosu

PRATIQUECOMPTABLE

Etude de cas concernant lacomptabilité financière d’une

société commerciale dont l’objet

d’activité est la production, lecommerce interne et l’import de

marchandises (II) – Ioan Moroºan

Comptabilité intégrée enRoumanie (I) – Lucian Popescu

Comment on comptabilise lespromotions du premier Janvier2010? – Adriana

-

Sofia Rãileanu

NORMESINTERNATIONALES

L’analyse comparée despolitiques de reconnaissance,l’évaluation et la présentationdes informations concernantles actives (IAS 40 Immeublesde placement versus OMFPno. 3.055/2009) – Nadia Albu,Cãtãlin-Nicolae Albu, ªtefanBunea, Daniela Calu, MariaMãdãlina Gîrbinã

04

05

23

06

43

28

57

34

69

62

12

65

18

Stiri

,

4 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor februarie 2010

Din activitatea CECCAR

În perioada 7-8 februarie 2010 a avut loc la Bruxelles Conferinþa Comisiei Europene cu tema „Progreseinternaþionale în contabilitate ºi audit”, la care a participat ºi o delegaþie a CECCAR. Aceastã conferinþã areunit factori decizionali, normalizatori, precum ºi oameni de afaceri.

Obiectivul conferinþei a fost de a oferi o platformã þãrilor membre ale Uniunii Europene ºi celor care nusunt membre ale Uniunii Europene pe baza cãreia sã discute ºi sã facã schimb de experienþã în ceea ce priveºteaspectele-cheie din contabilitate ºi audit: Provocãri legislative, de reglementare ºi practici în implementareaStandardelor Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS); Progrese privind adoptarea IFRS; Provocãri privindorientarea spre standarde comune în audit; Întrebãri practice privind înfiinþarea unui organism independent desupraveghere publicã pentru auditul profesiei în þãrile care nu sunt în Uniunea Europeanã; Opinii asupra moduluide consolidare a colaborãrii cu Uniunea Europeanã.

Aspectele individuale au fost prezentate într-o serie de discursuri scurte, ca parte a celor cinci sesiuni, cuposibilitatea de a adresa întrebãri ºi a exprima temeri. Sesiunile de dimineaþã au tratat aspecte privindcontabilitatea, în timp ce sesiunile de dupã prânz au fost dedicate auditului.

Conferinþa Comisiei Europene „Progrese internaþionale în contabilitate ºi audit”

7-8 februarie 2010, Bruxelles, Belgia

În perioada 22-23 februarie 2010 a avut loc la New York Forumul directorilor executivi ai organismelormembre ale IFAC, la care CECCAR a fost reprezentat de cãtre d-na Daniela Vulcan, director general. În cadrulacestei întâlniri au fost abordate teme de interes pentru profesia contabilã, printre care s-au numãrat:

Congresul Mondial al Contabililor: Directorul executiv al institutului malaezian a furnizat o prezentarecu privire la programul celui de-al 18-lea Congres Mondial, care va avea loc în noiembrie 2010 la Kuala Lumpur,Malaezia.

IMM/PMM: Participanþilor li s-a oferit o descriere a activitãþii grupului operativ, precum ºi a recomandãriloracestuia.

Naþiunile în curs de dezvoltare: Participanþilor li s-au prezentat mandatul ºi progresul grupului operatival naþiunilor în curs de dezvoltare ºi li s-au descris urmãtorii paºi ai procesului.

Guvernarea corporativã: S-a subliniat rolul IFAC în domeniul guvernãrii corporative, care a evoluat ºi ainfluenþat strategiile grupurilor IFAC ºi ale pãrþilor interesate.

PAIB: A fost redatã analiza activitãþii PAIB. Temele au inclus rezultatele analizei, precum ºi prezentareaimplementãrii recomandãrilor grupului de analizã. S-a discutat Planul Strategic al Comitetului PAIB ºi modul încare se vor încorpora necesitãþile PAIB în strategia globalã a IFAC.

La finalul forumului, preºedintele-adjunct, Göran Tidström, a rezumat aspectele care vor fi luate în considerarepentru Comitetul de Planificare ºi Finanþare ºi a subliniat urmãtorii paºi în procesul de planificare strategicã.

Forumul directorilor executivi ai organismelor membre ale IFAC

22-23 februarie 2010, New York, SUA

CONGRESUL PROFESIEI CONTABILE DIN ROMÂNIABucureºti, 3-4 septembrie 2010

CECCAR organizeazã o datã la doi ani Congresul profesiei contabile din România, eveniment de amploare,cu participare la nivel naþional ºi invitaþi ai organismelor profesionale internaþionale. Tradiþia organizãrii acesteimari reuniuni s-a impus ca reper în agenda mondialã a profesiei contabile, autoritãþi ale profesiei din întreagalume participând cu interes la dezbaterile pe care CECCAR le propune în cadrul congresului.

Anul acesta congresul se va desfãºura în perioada 3-4 septembrie, la Bucureºti, Palatul Parlamentului – Sala„Al. I. Cuza”. Tema acestei ediþii este „Pentru o nouã culturã în profesia contabilã”, propunând celor prezenþicele mai incitante subiecte despre perspectivele profesiei în lume ºi în România, în contextul economic actual.

CECCAR aºteaptã ºi în acest an o participare numeroasã, estimatã la cca 1.500 de persoane, pentru aexpune ºi dezbate o nouã culturã în profesia contabilã, dar ºi pentru a încerca împreunã cu vorbitorii invitaþi sãcontureze perspectivele profesiei.

02.02 Primiri în audienþã.

februarie 2010 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 5

18.02 Conduce ºedinþa lunarã a Comitetului Executiv al IFA România.

18.02 Participã la ºedinþa Consiliului Superior al Consiliului pentru Su-pravegherea Publicã a Activitãþii de Audit Statutar (CSPAAS).

26.02 Conduce ºedinþa lunarã a Biroului Permanent al Consiliului Supe-rior al CECCAR.

26.02 Participã la ºedinþa de lucru organizatã cu directorii executivi aifilialelor Corpului ºi directorii direcþiilor de specialitate din cadrulAparatului central.





19.02 Participã la Adunarea generalã a Asociaþiei Facultãþilor de Eco-nomie din România (AFER), organizatã la Craiova.



Teorie

contab

ilã


Metode de evaluare a lucrãrilorde artã, ºtiinþã sau mit– partea a II-a –

Neculai TABÃRÃ, prof. univ. dr.

Daniel BABA, drd. ec.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi

Key terms: art market, mobile cultural goods, scientific expertise, economic value, aestheticvalue, fair value, hedonic price

ABSTRACT

Valuation Methods in Art, Science or Mith

Aesthetic and economic values in art have given rise, in time, to manytheoretical and practical developments. Evaluations made on the art market arethe assessments of fair market value; the aesthetic or social component will notlikely be reflected, in part or in full, in the current market value of cultural assetssubject to sale.

The present article distinguishes between expertise and estimation of the fairmarket value, between value and price of works of art traded. We bring to the forethe problem of assessing reality of works of art.

4. Despre valoare în artã

Când ne raportãm la piaþa bunurilor de artã fa-cem translaþia unei valori estetice într-una monetarã.De foarte multe ori se creeazã confuzie între douãcategorii economice: valoare ºi preþ.

Preþul reprezintã rezultatul artei de a negocia ºiapare pe piaþã ca punct de întâlnire între cumpãrãtoriºi vânzãtori avizaþi, competenþi ºi independenþi; va-loarea reprezintã rezultatul artei de a evalua; pusã ladispoziþia negociatorilor poate sã nu se concretizezeîn preþ. Potrivit legislaþiei româneºti armonizate cuIAS/IFRS, valoarea justã (fair value) reprezintã sumala care poate fi tranzacþionat un activ sau decontatã o

datorie, de bunãvoie, între pãrþi aflate în cunoºtinþãde cauzã, în cadrul unei tranzacþii în care preþul estedeterminat în mod obiectiv.1

Valoarea justã este o estimare raþionalã ºi impar-þialã a valorii de piaþã potenþiale a unui bun, serviciusau activ/pasiv, luând în calcul factori ca:

raritatea relativã a bunului în cauzã; utilitatea perceputã (bazatã pe nevoile perso-

nale ale cumpãrãtorului); riscul potenþial/caracteristicile veniturilor ge-

nerate de deþinerea bunului; costul de înlocuire (cu ce costuri se poate înlo-

cui bunul cu unul identic sau similar); costurile de producþie/distribuþie a bunului.

1 Vezi IASB, Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS), incluzând Standardele Internaþionale de Contabilitate(IAS) ºi Interpretãrile lor la 1 ianuarie 2007, traducere realizatã de CECCAR, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.M.K. Howard, Accounting and Business Valuation Methods: How to Interprets IFRS Accounts, CIMA Publishing Elsevier,Londra, 2008, p. 279.E. Horomnea, N. Tabãrã, D. Budugan, I. Georgescu, L. Beþianu, Bazele contabilitãþii, concepte, modele, aplicaþii, EdituraSedcom Libris, Iaºi, 2008, p. 145.


Existã douã baze de relaþionare între valoareajustã ºi valoarea de piaþã:

una are la bazã ipoteza pieþei eficiente (efficientmarket hypothesis), care susþine cã pe o piaþã orga-nizatã, suficient de transparentã, preþul este aproapeîntotdeauna egal sau foarte apropiat de valoarea justã,deoarece investitorii reacþioneazã rapid pentru a încor-pora noile informaþii în preþul activelor;

cealaltã ipotezã se bazeazã pe ºtiinþele com-portamentale (behavioral finance), care afirmã cã pre-þul de piaþã se abate de multe ori de la valoarea justã,din cauza a numeroase ºi diverse înclinaþii cognitiveºi emoþionale ale indivizilor (indivizii iau de multeori decizii pe baza unor reguli aproximative ºi nu nea-pãrat întemeiate pe o analizã strict raþionalã; de multeori, modul în care o problemã sau o decizie/soluþie esteprezentatã persoanei de decizie influenþeazã acþiunileacesteia; pieþele – dupã cum se ºtie – nu sunt 100%eficiente: existã sub/supraevaluãri, anomalii, defici-enþe de informare).

Prin valori economice se înþelege în general con-ºtiinþa utilitãþii unui bun în comparaþie cu altele. A-ceastã problemã a preocupat autori din toate timpurile.Aristotel considera drept valoare ceea ce mulþumeºteo trebuinþã. Trebuinþele sunt fizice ºi psihice, de aceeael deosebeºte douã feluri de valori: valori morale, spi-rituale ºi valori materiale. Valorile economice suntmateriale. Un lucru are cu atât mai multã valoare cucât mulþumeºte o trebuinþã mai importantã. Filosofulgrec a distins douã speþe de valori economice: valoareade schimb ºi valoarea de întrebuinþare.

William Petty, în secolul XVII, afirmã cã valoa-rea internã a unui lucru depinde de munca întrebuinþatãpentru producerea lui. Karl Marx, un alt reprezentantal acestei teorii, a vrut sã întemeieze o sociologie ma-terialistã a valorii pornind de la baze economice. Unlucru are valoare pentru cã în el este materializatãmunca omeneascã.

Prin afirmarea plusvalorii, Marx a întemeiat oteorie socialistã a valorii (M-B-M – marfã-bani-marfã),constituindu-se într-o teorie a costului, deoarece areîn vedere un moment determinant al valorii, costul,nu ºi utilitatea.

Valoarea economicã este de naturã practicã; eaaparþine bunurilor luate individual. Valoarea depindede cost, de munca necesarã pentru producerea bunuluiºi de utilitatea-limitã.

Când vorbim de valoare esteticã înþelegem unobiect care are valoare ºi un subiect pentru care existãacea valoare.

Frumosul este valoarea esteticã centralã, la carese raporteazã toate celelalte. Hegel definea frumosulca apariþie în formã sensibilã a ideii. Kant aprecia cãarta nu este reprezentarea unui lucru frumos, ci repre-zentarea frumoasã a unui lucru.

Valoarea este o normã personalã, o convingeredespre ceea ce este necesar, dorit ori ar trebui sã fie.Ea serveºte drept ghid consumatorilor în luarea deci-ziilor. Sistemele motivaþionale sunt organizate în ase-menea mod încât valorile consumatorilor întâlnescnevoile lor. Valorile creeazã disponibilitatea de a rãs-punde unui obiect ºi declanºarea percepþiei valorii.2

Valoarea în percepþie. Valoarea este de aseme-nea percepþia unei capacitãþi de satisfacere a unei nevoicu ajutorul acelui obiect. În aceastã privinþã, valoareava depinde de un obiect, ca purtãtor de valoare. Valoa-rea este structuratã într-o ierarhie pe trei niveluri decalitãþi.

În primul nivel sunt calitãþile primare: partea fi-zicã a materialelor din care este compus sau construitobiectul studiat. Calitãþile secundare au caracteristicisenzoriale, cum ar fi dimensiunea, forma, textura, saucare sunt detectate de vedere, auz, gust, miros sauatingere. Cel de-al treilea nivel al valorii constituie oproprietate intangibilã perceputã de subiect în satis-facerea propriei nevoi.

Percepþia valorii este o formã provenitã de laprelucrarea de informaþii cu privire la calitãþile primareºi secundare. De exemplu, cuptorul cu microunde esteo formã de percepþie a comoditãþii sau a utilitãþii; ma-ºina de lux este o formã de percepþie a succesului, iarpictura impresionistã sau un concert de pian este oformã de percepþie a frumuseþii.3

Procesul de evaluare este un act de reflectareasupra valorii unui obiect ºi compararea acesteia cuun ideal ori cu alte valori ale obiectelor din experienþaconsumatorului. O astfel de evaluare are trei dimen-siuni: polaritate, valenþã ºi ierarhie. Deºi polaritateapresupune o evaluare pozitivã sau negativã, valoareaeste de obicei pozitivã, în sensul cã rezultã din plãcere.

Valenþa este intensitatea plãcerii coroboratã cuexperienþa valorii. Intensitatea variazã în ºi între cate-goriile de valoare. Consumatorul poate fi satisfãcutde eficienþã, încântat de statutul social sau subjugatde frumuseþe. Ierarhia valorilor este relevatã într-o

2 M.B. Holbrook, Consumer Value: A Framework for Analysis and Research, Routledge, Londra, 1998, p. 127.3 Ibidem.


judecatã a preferinþelor: atunci când se confruntã cudouã calitãþi ale valorii, consumatorul o va prefera pecea mai bine cotatã dintre cele douã.

Pentru a înþelege valoarea esteticã, este necesarsã se distingã între calitãþile estetice ºi non-esteticeale unui obiect ºi sã se demonstreze modul în carecele douã sunt corelate. Calitãþile unui obiect suntdefinite pe trei niveluri. Calitãþile primare ºi secundaresunt non-estetice – caracteristicile fizice ºi senzorialeale unui obiect care existã, cu sau fãrã existenþa unuisubiect sã le perceapã. Într-un obiect de artã, calitãþileterþiare le includ pe cele estetice, care contribuie lapercepþia generalã de frumuseþe.4

Obiectele cu valoare extrinsecã satisfac nevoileinstrumentale ale oamenilor; acestea sunt utilizate pen-tru scopuri practice, crescând utilitatea de îmbunãtã-þire a statutului social. Experienþele cu valori intrinseci,pe de altã parte, satisfac nevoile finale; acestea suntconsumate doar pentru plãcerea derivatã din distracþie,senzaþia de bine sau de desfãtare în spiritualitate. Decomun acord se apreciazã faptul cã valoarea esteticãeste un tip de valoare intrinsecã.

Componentele intrinseci apreciate în evaluareade artã, în ordinea descrescãtoare a importanþei, sunt:materialele folosite, calitatea, meritele artistice, con-diþia lucrãrii, subiectul tratat, dimensiunea, vârsta ºilocul de reºedinþã ale artistului.

Factorii secundari care influenþeazã valoarea intrin-secã a artei includ autenticitatea, atribuirea, reputaþiaartistului, importanþa istoricã/familiaritatea, provenien-þa, gustul/moda (decor interior/arhitecturã), locaþiavânzãrii ºi persuasiunea la momentul vânzãrii.

O diferenþã între tablouri ºi activele financiareeste aceea cã tablourile nu sunt nici identice, nici inter-schimbabile. De obicei, un tablou tranzacþionat la ocasã de licitaþie nu se întoarce rapid pe piaþa de artã alicitaþiilor din cauza costurilor mari de tranzacþie caredescurajeazã tranzacþiile frecvente ºi reduc lichiditateavânzãrilor operelor de artã.

Se poate face o diferenþiere între piaþa financiarãºi cea de artã ºi conchidem:

Piaþa financiarã

Un numãr mare de stocuri ºi active financiareomogene ºi substituibile;

Orice stoc sau activ este în proprietatea unuimare numãr de jucãtori pe piaþã care, teoretic, acþio-neazã independent unul de celãlalt;

Tranzacþiile pe piaþã au loc relativ continuuîn timp;

Valoarea fundamentalã a unui activ financiareste cunoscutã – valoarea prezentã a unui flux de veni-turi în viitor;

Costuri mai mici de întreþinere ºi tranzacþio-nare, taxe implicate mai mari;

Dividende monetare pozitive.

Piaþa de artã

Gradul de substituþie este aproape nul în cazulproduselor artistice, datoritã unicitãþii;

Proprietarul unei lucrãri de artã are un mo-nopol;

Tranzacþia unei opere de artã specifice se poa-te relua dupã câteva decade de timp;

Lucrarea de artã nu are un preþ de echilibrupe termen lung;

Costuri mari de pãstrare ºi tranzacþionare, deasigurare; apar comisioane de tranzacþionare. Pe dealtã parte, taxele implicate de aceste bunuri sunt maiavantajoase;

Dividende negative în termeni de costuri deasigurare ºi restaurare; arta acordã dividende psiholo-gice sub forma consumului de artã ºi servicii ataºate.

5. Despre preþuri în artã

Pe piaþa de artã tradiþionalã, preþurile urcã deoa-rece oamenii care cumpãrã bunul de artã al celor maibuni artiºti se ataºeazã atât de mult de respectiva lu-crare încât fie nu-l vând, fie în cele din urmã îl doneazãla muzee. Cu alte cuvinte, oamenii cumpãrã arta pentrua o pãstra, nu pentru a o vinde. Pe pieþele de artã spe-culative, este adevãrat opusul: oamenii cumpãrã artapentru a o vinde, nu pentru a o pãstra.

Când o persoanã, fizicã sau juridicã, cumpãrãun bun cultural, el face o investiþie. Aceasta poate fio investiþie de capacitate, cu scopul de a-ºi îmbogãþicolecþia, sau o investiþie de înlocuire, cu scopul de aachiziþiona un obiect ºi de a vinde altul.

A investi înseamnã a consimþi o cheltuialã cepoate degaja venituri în viitor, altfel spus, rezultateleinvestiþiei sã fie identificabile ºi orizontul de timp sãfie sigur, limitat prin durata de viaþã economicã a aces-tei investiþii. În domeniul patrimoniului cultural însãlucrurile sunt departe de a lua aceastã turnurã5. Chel-tuielile nu privesc numai preþul de cumpãrare; existã

4 M.B. Holbrook, op.cit., p. 129.5 E.M. Pavel Rebegel, Piaþa bunurilor de artã. Teorii ºi realitãþi, Editura Economicã, Bucureºti, 2000, p. 27.


ºi cheltuieli de transport, de instalare, taxe vamale,taxe fiscale etc.

În termeni economici, ne vom opri la douã tipuride piaþã a bunurilor culturale, unde preþurile rezultãdin douã situaþii distincte:

o piaþã oligopolistã (unui numãr mare de cum-pãrãtori îi corespunde un numãr restrâns de produ-cãtori) – este cazul pieþei de obiecte vechi, ale cãrorcreatori nu mai sunt în viaþã;

o piaþã oligopsonã (cumpãrãtorii sunt mai puþinnumeroºi, iar producãtorii sunt în numãr mare) – co-respunde pieþei de artã contemporane.

Comerþul cu artã nu rãspunde regulilor clasiceale cererii ºi ofertei; mai mult, aceste obiecte nu pot ficonsiderate mãrfuri obiºnuite. Arta originalã, în ter-meni de marketing, tinde sã fie un element de lux, acesttermen referindu-se la mãrfuri care se vând bine învremuri de prosperitate economicã ºi slab în momentede stres economic.

În lucrarea Colecþionarii. Curiozitatea, frumuseþeagustului, modei ºi speculaþiei (1981), M. Rheims apre-ciazã faptul cã preþul de vânzare al operelor de artã sestabileºte înglobând preþul talentului alãturi de elemen-tele „clasice” (materii prime, amortizare, salarii, taxe,beneficiu), plus dorinþa cumpãrãtorului de posedarea obiectului, inteligenþa vânzãtorului, gustul, moda etc.Autorul concluzioneazã cã „pictura modernã valoreazãmai mult decât cea veche, dar cursul sãu este mai fragil”.

În lucrarea Pieþele de artã ºi fãuritorii de aur(1991), Duret-Robert Francois apreciazã cã preþurilepieþei de artã se stabilesc dupã criterii precum: autentici-tatea, notorietatea artistului, notorietatea subiectului,calitatea, provenienþa, raritatea, starea de conservare,naþionalitatea.

În anii ’70 ºi ’80, economiºtii au început sã seintereseze de piaþa bunurilor de artã, încercând sã ex-plice factorii de determinare a preþurilor, urmând ologicã mai riguroasã. Totuºi, marea majoritate a stu-diilor analizeazã numai un aspect al pieþei, ignorândraporturile dintre cerere ºi ofertã. Într-un studiu privindlucrãrile contemporane de artã, în anul 1990, Schneiderºi Pommerehne avanseazã ipoteze conform cãroraoferta de lucrãri contemporane este variabilã ºi depin-de de producþia curentã, mai precis de costul marginalal producþiei artistice ºi de preþurile estimate în vii-toarele vânzãri:

Xits =

f(MCit

× pit

e), i =

1,

2

...

n,

unde:Xit

s – oferta lucrãrilor de artã ale i artiºti în anul t;MCit – costul marginal al producþiei artistice;pit

e – preþurile estimate în viitoarele vânzãri.

În ceea ce priveºte cererea, aceasta depinde devenitul cumpãrãtorilor potenþiali, preþurile ºi ratelerentabilitãþii oportunitãþii investiþiei:

Xits =

g(Yt, pit,

rt, EEit)

unde:Yt – venitul cumpãrãtorilor potenþiali;pit – preþul lucrãrilor de artã dintr-o perioadã;rt – rata rentabilitãþii oportunitãþii investiþiei;EEit – evaluarea esteticã.

Referitor la ofertã ºi costuri, au fost avansateurmãtoarele ipoteze:

Influenþa costului marginal asupra fixãrii pre-þului unei lucrãri reprezentative este pozitivã ºi maimare pentru sculpturã decât pentru picturã ºi artelegrafice;

Influenþa costului marginal în fixarea preþuluieste pozitivã ºi mai mare pentru materialele mai scumpe;

Dimensiunile lucrãrilor, publicitatea, preþu-rile ºi preþurile estimate în viitoarele vânzãri exercitãefect asupra preþului la vânzãrile actuale.

Referitor la vânzare, au fost luate în consideraredouã grupe de variabile:

1. Variabilele economice: cererea ºi preþul artei moderne sunt cu atât mai

mari cu cât venitul cumpãrãtorului potenþialeste mai mare;

rata rentabilitãþii oportunitãþii investiþiei estecu atât mai mare cu cât cererea este mai ridicatã.

2. Variabilele estetice – se referã la clasarea ar-tiºtilor dupã trei serii de criterii:

prezenþa (cumpãrãri ºi expoziþii) în principa-lele muzee de artã contemporanã;

apartenenþa la grupuri semnificative ale arteicontemporane ºi participarea la expoziþii co-lective naþionale ºi internaþionale;

prezenþa în lucrãri ºi reviste de artã contem-poranã.

În vederea evaluãrii estetice se pleacã de la treiipoteze:

Cererea ºi preþul (efectiv) al unei lucrãri repre-zentative de artã contemporanã sunt cu atât mai im-portante cu cât rata inflaþiei este mai ridicatã;

Preþul unei lucrãri create în virtutea unui con-tract semnat cu o galerie, având dreptul de „primavedere”, este mai ridicat;

Moartea unui artist provoacã o cerere specu-lativã care conduce la creºterea preþului producþieisale.


Cu toate imperfecþiunile sale, piaþa este singurulmecanism pentru atribuirea monetarã valorii intan-gibile a unei lucrãri de artã, la un moment dat. Cândcumpãrãm ceva tindem sã credem cã îºi meritã preþul.Chiar ºi pictorul impresionist francez Pierre-AugusteRenoir (1841-1919) a spus odatã: Existã doar un sin-gur indicator pentru a reflecta valoarea tablourilor,ºi acela este preþul de vânzare la licitaþie. Aceste valorisunt corelate cu participarea la evenimente sociale,culturale ºi economice în þarã ºi strãinãtate.

O parte din preþ va rãmâne mereu inexplicabilã,din cauza timpului, gustului, locului ºi a unor elementealeatoare, pentru cã fiecare lucru are calitãþi unice ºivânzarea sa poate fi realizatã în circumstanþe unice.În acest sens, este imposibil sã se prevadã cu preciziepreþul oricãrui obiect de artã scos la licitaþie. În modpractic, la o licitaþie de acest gen se estimeazã o limitãinferioarã ºi una superioarã de preþ, bazate pe obiectesimilare vândute în prealabil. Clare McAndrew, eco-nomist de artã la Dublin, propune o formulã prin carepreþul de artã este determinat de caracteristicile artis-tului, cele ale lucrãrii de artã, ale licitaþiei în sine, lacare se adaugã uneori diferenþa inexplicabilã ºi neaº-teptatã între preþul de achiziþie ºi cel estimat.6

Moda este cel mai intangibil factor din toate. Înmulte privinþe, este dictatã de ciclul economic: un tipde artã devine prea scump, un altul îl înlocuieºte, ºiaºa mai departe, într-o nesfârºitã buclã. Apariþia ºidezvoltarea noilor gusturi în materie de artã esteadesea rezultatul unui ºoc iniþial inexplicabil ºi ilogicpentru simþuri, de la ceva neaºteptat, care provoacãnormele acceptate în prezent.

Deseori, aceasta este decisã de câþiva lideri aigustului public, care au un talent pentru a influenþaopiniile altora. Doar o stare de ºoc nu este de ajuns:un artist trebuie sã stabileascã o lume a artei sau uncerc de creativitate în cazul în care acesta este accep-tat, cu scopul de a avea succes, social sau financiar.

Într-adevãr, valoarea lucrãrilor unui artist tânãrcreºte odatã ce acest „cerc” este creat. Preþurile crescpe mãsurã ce artistul obþine mai multe expoziþii ºipremii ºi expune lucrãrile sale la mai multe galerii deprestigiu. Cu cât un artist continuã sã vândã lucrãri lapreþuri tot mai mari, cu atât mai mult este de aºteptatca valoarea/cota de piaþã sã fie menþinutã în viitor.Moartea este, desigur, aproape întotdeauna asociatãcu obþinerea unor preþuri avantajoase, cel puþin pe

termen scurt, din cauza introducerii inevitabile a uneirestricþii pe latura ofertei de lucrãri.

Cele mai ridicate preþuri sunt obþinute de lucrãricare prezintã femei tinere ºi frumoase, copii, eventualcu un statut social mai mare, sexualitate, cai ºi perso-naje în peisaje, scene cu soare, flori, apã calmã, câiniºi pãsãri în jocuri atractive, precum ºi culori luminoa-se ºi îndrãzneþe.7

Curatorii muzeelor nu vor oferi evaluãri, daravând poziþii de vârf în procesul de autentificare permitpieþei sã funcþioneze, iar prin acceptarea de noi tipuride colecþii au mãrit plaja de lucrãri de artã acceptateºi comercializabile. Lucrãrile care intrã de obicei înmuzee rãmân acolo, datoritã specificãrilor clare dinactele de donaþie. Nu existã o poziþie mai bunã pentruo lucrare de artã în afara celei de a fi expusã în cadrulunui muzeu.

Unul dintre principalele moduri în care relaþiilepublice ºi private sunt neclare pe piaþa de artã estereflectat de curatorii muzeelor, care sunt adesea ºipersoane fizice bogate. Lor li se pot oferi aceste poziþii,sperându-se cã vor sprijini muzeul prin oferirea decadouri în bani sau artã. În schimb, aceste persoaneobþin poziþii de influenþã sau de control.

Fiind în asentimentul dealerilor, directorii muzee-lor au interese care pot fi diferite de cele ale artiºtilor.Instituþiile pot, de asemenea, exercita un efect de con-servare, forþând artiºtii sã producã numai anumite tipuride lucrãri pe care acestea sunt dispuse sã le accepte.Onorariile publice oficiale se duc cãtre acei artiºti carereprezintã cel mai bine stilul artistic ºi valorile stabilite.În aceastã conjuncturã, schimbãrile în direcþia artisticãpot fi cauzate de artiºtii care se aflã în afara acestuisistem de valorificare. Greºelile pieþei de artã pot apãreadin neclaritatea catalogãrii ºi tendinþa de a lega studiileefectuate de comerþul cu artã, ºi nu de istoria artei. Deexemplu, s-a susþinut existenþa a 8.000 de picturi alerealistului francez Camille Corot (1796-1875) numaiîn Statele Unite, lucru îndoielnic, având în vedere cãsunt doar 3.000 de lucrãri ale acestui artist autentificateîn prezent.

Concluzii

Piaþa de artã este constituitã din obiecte care cu-prind în sine o valoare intelectualã ºi adaugã informaþiila înþelegerea noastrã despre lume. Valoarea financiarã

6 J. Goodwin, The International Art Markets, Kogan Page Limited, Londra, 2008, p. 11.7 Ibidem.


BIBLIOGRAFIE

1. de Boislandelle H.M., Marché de l’art et gestion de patrimoine, Ed. Economica, Paris, 2005.

2. de Marchi N., Reluctant Partners – Aesthetic and Market Value, 1708-1871, în Amariglio J., ChildersJ.W., Cullenberg S.E., Sublime Economy – On the Intersection of Art and Economics, Ed. Taylor &Francis, 2009.

3. Ginsburgh V., Mei J., Moses M., The Computation of Price Indices, 2006.

4. Goodwin J., The International Art Markets, Kogan Page Limited, Londra, 2008.

5. Holbrook M.B., Consumer Value: A Framework for Analysis and Research, Routledge, Londra,1998.

6. Horomnea E., Tabãrã N., Budugan D., Georgescu I., Beþianu L., Bazele contabilitãþii, concepte,modele, aplicaþii, Editura Sedcom Libris, Iaºi, 2008.

7. Howard M.K., Accounting and Business Valuation Methods: How to Interprets IFRS Accounts,CIMA Publishing Elsevier, Londra, 2008.

8. IASB, Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS), incluzând Standardele Internaþio-nale de Contabilitate (IAS) ºi Interpretãrile lor la 1 ianuarie 2007, traducere realizatã de CECCAR,Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

9. Moulin R., De la valeur de l’art, Ed. Flamarion, Paris, 1995, în de Boislandelle H.M., Marché del’art et gestion de patrimoine, Ed. Economica, Paris, 2005.

10. Pavel Rebegel E.M., Piaþa bunurilor de artã. Teorii ºi realitãþi, Editura Economicã, Bucureºti,2000.

11. Renneboog L., Van Houtte T., The Monetary Appreciation of Paintings: From Realism to Magritte,1999.

12. Sandu I., Expertiza ºtiinþificã a operelor de artã, Editura Universitãþii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi,1998.

13. Throsby D. (eds.), Handbook of the Economics of Art and Culture, North-Holland, 2003.

14. Ordinul ministrului culturii ºi cultelor nr. 2.053/17.05.2002 pentru aprobarea Normelor de clasare abunurilor culturale mobile, publicat în Monitorul Oficial nr. 349/24.05.2002.

este creatã la fel de mult de importanþa colecþionaruluiºi a colecþiilor similare cât ºi de calitãþile autentice alepiesei în sine. Preþul transmite informaþii, afecteazã com-portamente ºi poate denatura apoi toate celelalte valori.

Valorile sunt, prin urmare, foarte dificil de esti-mat în lipsa aprecierii unui expert, ºi cu toate acesteatot existã anumite dificultãþi în apreciere.

Cumpãrãtorii sunt adesea guvernaþi mai puþinde frumuseþea intrinsecã ºi mai mult de onoarea ºiprestigiul posesiei unei opere. Preþurile sunt asociatecalitãþii ºi statutului, iar cumpãrãtorii confuzi vãd înpreþurile ridicate o garanþie a calitãþii estetice.

Este posibil sã se calculeze valoarea unei operede artã prin utilizarea de formule matematice? Esteposibil sã cotãm artiºtii în ordinea importanþei prinaceleaºi formule? Putem sã prezicem viitorul pieþei

de artã prin utilizarea de formule matematice sau ºtiin-þifice ori extrapolare prin grafice?

În ciuda faptului cã cercetãtorii încearcã sã re-ducã afacerile cu artã la formule matematice, se parecã nu este posibil aºa ceva. Problema principalã estecã arta constituie un mediu subiectiv, care nu funcþio-neazã în conformitate cu aceleaºi legi fundamentaleale naturii sau cu formule matematice care se aplicã înrestul universului. Toate calculele de randament în artãori de apreciere a unor cotaþii reale de piaþã uºureazã ºiaduc o anumitã transparenþã tranzacþiilor efectuate pepiaþa de acest gen. Stã în firea oamenilor sã punã preþpe orice lucru, sã compare ºi sã decidã valoarea lucru-rilor. Aplicând toate aceste judecãþi pe tãrâmul artelorvizuale, ne îndreptãþeºte pe bunã dreptate sã privimspre o economie moralã ºi un romantism al banilor.

Teorie

contab

ilã


Principiile contabile ºi controlulintern – o evoluþie în paralel

Ionel BOSTAN, prof. univ. dr.

Veronica GROSU, asist. univ. drd.

Universitatea „ªtefan cel Mare”, Suceava

1. Principiile contabile – limbaj alcomunicãrii economico-financiare

Este deja consolidat ºi cunoscut rolul bilanþuluica principal instrument de comunicare de tip econo-mico-financiar, menit sã furnizeze unei ample paletede stakeholderi (investitori, finanþatori, clienþi, furni-zori etc.) „un minim de cunoºtinþe”, astfel încât aceºtisubiecþi sã-ºi poatã satisface propriile exigenþe infor-maþionale ºi decizionale. Orice formã de comunicareinclusã, aºadar ºi cea a situaþiilor financiare anuale,este subordonatã utilizãrii aceluiaºi limbaj din parteaunui subiect emitent ºi a celui care le primeºte.

În comunicarea economico-financiarã, limbajulcomun este reprezentat de reguli contabile care con-simt procesul de conversie a operaþiunilor aferent evo-luþiei economice în cifre (cazul celui care întocmeºtesituaþiile financiare) ºi un proces de reconversie a ci-

frelor în operaþiuni economice (cazul celui care utili-zeazã situaþiile financiare).

De aceea este necesar „procesul de normalizarecontabilã”, care implicã un complex de norme apte auniformiza criteriile ce se bazeazã pe reprezentareaºi interpretarea valorilor din bilanþ. Aceste norme, fiegenerale, fie specifice, pot deriva din practica contabilãsau pot fi stabilite prin dispoziþii legislative.

În primul caz se vorbeºte de „normalizarea prac-ticilor contabile” specificã þãrilor anglo-saxone: aceastaeste lipsitã de sisteme normative de referinþã, fiindinfluenþatã de practica operaþionalã. Regulile contabilecare definesc procedurile de evidenþiere ºi evaluareeconomicã decurg din cele mai bune practici activeºi pe deplin recunoscute de profesioniºtii contabili, cevin codificate de organismele profesionale autoritare,cu respectarea celei mai bune doctrine economico-fi-nanciare.

Key terms: accounting principles, internal control, economic-financial communication, financialstatements

ABSTRACT

The Accounting Principles and the Internal Control – A Synchronised Evolution

The internal control system includes an assembly of administrative, accountingand management control procedures which are realized on the basis of the analysisand assessment of the previous control systems. The gradually controls are developedthrough space-time comparisons and/or through new revelations of the economicand financial phenomena of the company. The main aspect of a control strategy isthe realisation of the support of trust and cooperation with those en charges with theactivities which are the object of the control.

The purpose of this paper is the analysis of the development of the accountingprinciples related to the European system synchronised with the establishment andthe development of the control and internal audit models.


Un exemplu de principii contabile general accep-tate sunt cele care se întâlnesc în realitatea americanã– codificate de FASB (Financial Accounting StandardsBoards), emanate de entitãþi ºi asociaþii profesionaleca AICPA (American Institute of Certified Public Ac-counting). Astfel de principii sunt aplicate printr-orecunoaºtere acreditatã din partea profesioniºtilor con-tabili ºi printr-o continuã apreciere a validitãþii lor înraport cu problemele specifice care decurg în modcontinuu, prezentând o înaltã flexibilitate.

În al doilea caz se vorbeºte de „normalizareacontabilã reglementatã/legislativã”, caracteristicã ºiþãrii noastre, unde îi revine legiuitorului datoria de aelabora reguli contabile de naturã generalã pentru a

defini aspectele minime ale comunicãrii economico-fi-nanciare. Redactarea situaþiilor financiare anuale esteprezentã printr-un set de norme ºi se referã numai la„normalizarea” schemelor ºi structurilor de bilanþ saua valorilor prezentate în bilanþ.

Acest fapt comportã o flexibilitate redusã a unuiastfel de sistem de reglementare contabilã, care se sus-trage posibilitãþii de a suporta schimbãri rapide ce potdecurge din necesitãþile de a rezolva noi probleme con-tabile, punând sub semnul întrebãrii atribuirea roluluide reglementare în materie de contabilitate legiuitoruluiromân. Avem în vedere cã este vorba despre o materiedestul de tehnicã, pragmaticã ºi extrem de complexã(întocmirea ºi redactarea situaþiilor financiare anuale).

Deoarece bilanþul poate explica funcþia sa devector de informare a diverselor categorii de subiecþiinteresaþi de activitatea economico-financiarã a enti-tãþii, este necesar ca acesta sã fie clar ºi credibil, adicãsã fie în mãsurã sã reprezinte corect situaþia econo-micã, patrimonialã ºi financiarã a entitãþii. Este evidentcã o asemenea capacitate reprezentativã a bilanþuluipoate fi prejudiciatã de mai multe componente subi-ective ºi de incertitudinea ce caracterizeazã redactarea

documentului, astfel cã auditorilor le revine sarcina dea exprima o opinie cu privire la credibilitatea acestuia,ceea ce reprezintã pentru utilizatorii de situaþii finan-ciare „o garanþie a calitãþii” informaþiilor din bilanþ.

Auditorul, având datoria de a-ºi exprima o opinieasupra gradului de aproximare a bilanþului faþã derealitatea economicã, se interpune între entitatea emi-þãtoare ºi stakeholder, pentru a consolida informaþiileconþinute de acesta.

Figura 1. Raportul dintre principiile contabile ºi cadrul legislativ

Aspecteorganizatorice

Trezoreria

Gestiunea

Programarea

Alte norme

Principiilecontabile

Cadrullegislativ

Reabilitarea

Raportarea

Investiþiile

Controlul intern

Revizuirea


Existenþa unui set de principii contabile, a unorreguli sau practici de evidenþiere ºi evaluare a opera-þiunilor economice ºi de reprezentare a valorilor dinbilanþ impune rolul unor „termeni de confruntare con-venþionalã”, faþã de care auditorul se poate informaîn exprimarea opiniei sale. De fapt, bilanþul poate fi„certificat” numai dacã va corespunde ca formã ºiconþinut unor standarde determinate de referinþã, fãrãde care opiniile exprimate de auditor ar fi impregnatede o discreþionalitate excesivã.

Principiile contabile îºi explicã utilitatea lor numaipentru auditori, uºurându-le munca ºi limitând discre-þionalitatea acestora în evaluarea credibilitãþii bilanþului,dar ºi pentru cei care redacteazã ºi întocmesc bilanþulºi pentru fiecare categorie de utilizator de informaþiecontabilã. Pentru primii, aceste principii faciliteazãprocesul de conversie a structurilor patrimoniale în cifre,respectarea lor fiind motivatã de obþinerea unor opiniipozitive din partea auditorului care utilizeazã acesteprincipii ca standarde pentru a atribui credibilitate bi-lanþului; în schimb, pentru cei care întocmesc bilanþul,principiile contabile faciliteazã conversia cifrelor înstructuri patrimoniale, reducând incertitudinea inter-pretativã ºi crescând pentru acestea credibilitatea opinieiauditorului, parametrat la aceleaºi principii.

În general, fiecare limbaj este cu atât mai eficacecu cât este mai difuzat, mai clar ºi mai univoc în expri-marea conceptelor care se doresc a fi comunicate, ºicu atât mai eficient cu cât este mai uºor de deprins.Eficacitatea ºi eficienþa principiilor contabile, ca lim-baj al comunicãrii economico-financiare, sunt subor-donate prezenþei urmãtoarelor cerinþe:

1. Acceptarea generalã (a principiilor contabile)– respectã mai mult obiectivul de eficacitate a comuni-

cãrii economico-financiare. Aceasta nu se identificãcu difuzarea principiilor contabile, ci mai degrabã curecunoaºterea amplã din partea subiecþilor interesaþide comunicarea economico-financiarã a principiilorde a regulariza anumite probleme contabile specifice.Acceptarea generalã a principiilor contabile în acestcaz nu este numai o cerinþã a acestor principii, ci oconsecinþã a rolului pe care principiile contabile suntchemate a-l desfãºura. Utilizarea pe scarã largã a unuiprincipiu este semnificativã în funcþie de opinia po-zitivã pe care acesta o primeºte în practicã ºi ca urmareîl redã „acceptat în general”.

Acceptarea generalã a principiilor contabile poatefi distinsã într-o acceptare anterioarã ºi una posterioarã,în raport cu întregul proces de formare a principiului.Acceptarea anterioarã se referã la momentul în careeste reformulat principiul. Chiar dacã acesta este redac-tat de organisme echidistante faþã de interesele celorcare întocmesc bilanþul ºi ale celor care necesitã infor-maþii cuprinse în acesta, pe parcursul formãrii unuiprincipiu contabil trebuie sã fie chemate pentru a seexprima toate categoriile de subiecþi interesaþi de infor-marea economico-financiarã (contabili, creditori, lumeaacademicã ºi alþi utilizatori), pentru a putea accede laconsensurile, criticile ºi sugestiile acestora. În aceastãsituaþie, înainte ca principiul sã fie utilizat, acesta aobþinut deja acceptarea unor utilizatori variaþi, chemaþisã contribuie (cu titluri diferite) la formarea sa.

Acceptarea posterioarã, în schimb, se referã lamomentul succesiv publicãrii principiului ºi în specialse concretizeazã în folosirea curentã a acestuia din parteacelor ce întocmesc bilanþul ºi care trebuie sã comuniceperformanþele economice ale entitãþii ºi ale auditorilorce trebuie sã controleze procesul de comunicare.

Figura 2. Scopul situaþiilor financiare

Situaþiilefinanciare

Politicaadministrativã

Informaþiigenerale

Activitateaeconomico-financiarã

Funcþia deverificare ºi control

Destinaþia ºiutilizarea resurselor

Raportarea cu privire la:– programe– situaþia

patrimonial-financiarã– evoluþia economicã– rezultatele sociale– etc.


2. Credibilitatea – se referã la fidelitatea informa-þiilor cuprinse în bilanþ. Un principiu este cu atât maicredibil cu cât reprezintã o mai bunã aproximare (evi-denþiere) a realitãþii economice derivatã ca urmare aaplicãrii sale în bilanþ. Pentru ca acest lucru sã aibãloc, este necesar ca principiile contabile sã fie conformecu cea mai bunã teorie contabilã ce defineºte informa-þiile relevante pentru satisfacerea exigenþelor utiliza-torilor de bilanþ ºi urmãreºte reducerea elementelorde incertitudine în redactarea unui astfel de document.

3. Obiectivitatea – vizeazã „univocitatea” prin-cipiilor contabile, clare în propria formulare ºi în im-posibilitatea aplicãrii deformate a acestora, ce ar puteadezorienta utilizatorii de bilanþ. Obiectivitatea trebuiesã fie caracterizatã prin douã aspecte fundamentale:printr-o reducere sau chiar prin absenþa tratamentelorcontabile ce pot alterna între ele, dar ºi printr-o clari-tate a conþinutului principiului.

Primul aspect este necesar pentru a furniza com-parabilitatea în timp ºi spaþiu a bilanþului; al doilea,facilitând aplicarea principiului, devine extrem de re-levant, mai ales pentru auditor, deoarece absenþa am-biguitãþii principiului confirmã rolul de standard pe bazacãruia auditorul îºi poate forma o opinie profesionalã.

4. Caracterul analitic – se referã la gradul dedetaliere ce caracterizeazã principiul contabil; acestaeste strâns legat de caracterul obiectivitãþii, deoarececu cât principiul este mai detaliat, cu atât precizãrilecare se fac în baza unei reguli contabile vor avea oambiguitate mai redusã. Aspectul analitic se poatereferi ºi la „aplicarea selectivã a principiilor pe sectorproductiv sau pe dimensiunea sectorului”.

5. Aplicabilitatea – respectã într-o mai mare mã-surã obiectivul de eficienþã deoarece urmãreºte o adop-tare mai facilã ºi o verificare a principiului contabil,

reprezentând o economisire de resurse cu privire laredactarea bilanþului ºi pentru auditor. De fapt, unprincipiu se poate releva valid atunci când avantajelederivate din adoptarea sa depãºesc costurile.

Aºa-zisele caracteristici enumerate mai sus potfi de multe ori contrastante între ele, astfel încât prin-cipiul contabil trebuie sã fie fructul unui compromisvalid al acestora. Poate avea loc, de asemenea, uncontrast între obiectivitate ºi credibilitate; dacã înþele-gem obiectivitatea ca o absenþã de soluþii contabilealternative, aceasta poate prejudicia credibilitatea; maiexemplificativ – dacã, din cauza aspectului riguros alobiectivitãþii, s-ar fi admis pentru metodele codificatede evaluare numai evaluarea pe baza costului, s-arprejudicia reprezentarea naturii substanþiale a meto-delor de control, care, în schimb, se obþine evaluândacestea prin intermediul criteriului valorii contabile.

Deseori poate apãrea un contrast între credibili-tate ºi aplicabilitate; regulile simple, uºor de aplicat,nu întotdeauna pot contribui la o evidenþiere conformãcu realitatea. Un exemplu pot fi criteriile de definirea cotelor de amortizare: calculul matematic al cotei deamortizare constante este fãrã îndoialã uºor de fãcut,însã nu întotdeauna reflectã „cota de consum” efectivãa unei imobilizãri pe parcursul desfãºurãrii procesuluide producþie.

2. Principiile contabile ºi utilitatea lor încadrul procesului de control intern

Rolul principiilor contabile, ca ºi „criteriu tehnicgeneral interpretat ºi integrat în normele de lege ce dis-ciplineazã redactarea ºi structura documentelor conta-bile”, definind în acelaºi timp ºi argumentele de bazãale bilanþului, a fost unanim acceptat la nivel european.

Figura 3. Principiile contabile ºi utilizatorii de bilanþ

Organelede control

Structurapersonalului

entitãþii

Organelede conducere

Principiilecontabile

Controlulintern

Cadrul juridic

Framework-ulsistemului situaþiilor

financiare


Teoriile generale ale bilanþului inspirate de con-ceptul de „reprezentare fidelã ºi corectã” sunt caracte-rizate de:

1. Utilitate – reprezintã postulatul cel mai impor-tant deoarece poate fi consideratã obiectivul final albilanþului, ºi nu un simplu postulat. Bilanþul trebuiesã fie redactat în aºa fel încât sã poatã fi util tuturorstakeholderilor, pentru a lua propriile lor decizii. Utili-tatea bilanþului, aºadar, se realizeazã atunci când suntaplicate aceste postulate, de regulã, examinate ºi fina-lizate tocmai pentru a reda bilanþul ca un instrumenteficace de comunicare.

De regulã, utilitatea este subordonatã principiilorde claritate, credibilitate ºi comparabilitate, care potreconduce la alte postulate: de fapt, pentru a fi util,un bilanþ trebuie sã fie clar, uºor de înþeles, credibil,reprezentând „un cadru fidel” al realitãþii economiceºi comparabil, pentru cã cea mai mare parte a decizii-lor aparþinând diverºilor subiecþi se bazeazã pe con-fruntarea datelor dintr-un bilanþ cu cele transpuse înalte bilanþuri aferente exerciþiilor financiare diversesau entitãþilor diverse.

2. Prevalenþa economicului asupra juridicului– reprezintã un alt principiu contabil, conform cãruia,pentru ca bilanþul sã poatã prezenta claritate în întoc-mirea sa ºi o redare fidelã ºi corectã a situaþiei econo-mice, patrimoniale ºi financiare, este indispensabil caoperaþiunile economice sã fie contabilizate conformnaturii economice a operaþiunii, ºi nu cu aspecteleformale, relevând conformitatea cu normele de legeîn vigoare.

Natura economicã reprezintã, de fapt, adevãratasubstanþã a evenimentului, tranzacþiei sau faptului.De exemplu, un contract de rãscumpãrare de obliga-þiuni care în mod formal constã într-o operaþiune devânzare ºi de reachiziþionare succesivã de titluri, însubstanþã trateazã o finanþare garantatã de titluri. Re-levanþa acestui principiu are scopul de a oferi prinintermediul bilanþului „cadrul fidel” al situaþiei patri-moniale, fiind inclus ºi în Directiva a 4-a comunitarãîn materie de contabilitate, ca ºi în reformele contabilelegislative din întreaga Uniune Europeanã, cu reco-mandarea de a se þine cont de „funcþia economicã aelementelor de activ ºi de pasiv luate în considerare”.

3. Claritate, inteligibilitate – pentru ca bilanþulsã poatã fi un instrument eficace de comunicare, tre-buie sã fie clar, analitic ºi inteligibil, iar claritatea sa

sã fie facilitatã de prezenþa notelor explicative, carecuprind informaþiile necesare în vederea înlesniriiinterpretãrii schemelor cantitative ale bilanþului.

În Directiva a 4-a a Uniunii Europene se potindividualiza câteva elemente ce caracterizeazã inteli-gibilitatea, ºi anume: clasificarea componentelor devenituri ºi de patrimoniu în posturi omogene ºi fãrãcompensãri; individualizarea netã a componentelorordinare de cele excepþionale ale veniturilor exerci-þiului; clasificarea separatã a costurilor ºi venituriloraferente „gestiunii proprii de alte costuri ºi venituriale exerciþiului”.

4. Neutralitate – bilanþul trebuie sã fie util pentrutoþi utilizatorii interesaþi de activitatea entitãþii; aºadar,redactarea lui nu trebuie sã fie orientatã spre satisface-rea intereselor unei singure categorii de stakeholderi,stimulând o multitudine de elemente subiective cecaracterizeazã sistemul informaþional al bilanþului. Im-parþialitatea se realizeazã prin „aplicarea competentãºi onestã a informaþiilor contabile, care necesitã discer-nãmânt, prudenþã ºi raþionament în ceea ce priveºteelementele subiective”. Rezultã, aºadar, cã acest pos-tulat nu este respectat de fiecare datã când se efectuea-zã uniformizãri ale venitului, evaluãri orientate spreaºteptãrile investitorilor sau în cele mai frecvente cir-cumstanþe când evaluãrile sunt finalizate în scopulobþinerii de beneficii fiscale.

5. Prudenþã – acest principiu comportã conta-bilizarea pierderilor presupuse, dar nu ºi a profiturilorsperate. Tratamentul asimetric al costurilor ºi venituriloreste efectuat pentru a putea determina un „venit credibilce poate fi consumat”, fãrã a prejudicia integritatea ca-pitalului. Criteriul prudenþei nu trebuie însã sã se inter-punã într-o evaluare greºitã, supraevaluând costurilepentru pierderile potenþiale, însã trebuie sã fie inspiratde o evaluare raþionalã a celui care întocmeºte bilanþul.În principiul prudenþei intrã ºi evaluarea stocurilor, titlu-rilor ºi activelor financiare care nu constituie imobilizãriºi care trebuie sã fie înscrise la valoarea deductibilã cerezultã din evoluþia pieþei dacã este inferioarã costului,sau înscrierea în contul de profit sau pierdere a minu-surilor de valoare aferente participãrilor derivate dinaplicarea metodei valorii contabile (activului net), întimp ce plusul de valoare derivatã din aceastã metodãtrebuie sã fie înscris într-o rezervã nedistribuibilã.

6. Periodicitatea mãsurãrii rezultatului econo-mic ºi al patrimoniului entitãþii – bilanþul trebuie sã


fie redactat ºi întocmit în fiecare exerciþiu, acest lucrureferindu-se la fiecare perioadã administrativã, ºi nula întreaga viaþã sau duratã economicã.

7. Comparabilitatea valorilor din bilanþ – se referãatât la aspectele formale, cât ºi la cele substanþiale;prima presupune cã sunt menþinute constante schemelede bilanþ ºi prin aceasta ºi criteriile de expunere alefiecãrui post bilanþier, fiind separat indicate în contulde profit sau pierdere componentele extraordinare decele ordinare. În afara acestui fapt, contribuie la uºura-rea comparabilitãþii valorilor, dar ºi a indicaþiilor pentrufiecare element patrimonial din bilanþ ºi din contul deprofit sau pierdere, în funcþie de postul corespondentîn exerciþiul precedent, aºa cum se prevede ºi în legis-laþia contabilã.

Comparabilitatea se referã, în primul rând, lacriteriile de evaluare; de fapt, pentru anumite posturibilanþiere sunt prevãzute criterii alternative (de exem-plu: stocuri, titluri de participare etc.), care pot pre-judicia eficacitatea controlului. Cu privire la acestprincipiu este important a menþiona aspectul constanþeiaplicãrii criteriilor de evaluare prevãzute expres înreglementarea contabilã ºi derogabile doar în cazuriexcepþionale.

Comparabilitatea temporarã este cea mai rele-vantã ºi mai uºor de realizat; cea spaþialã, în schimb,întâlneºte mari dificultãþi fie din cauza situaþiilor fi-nanciare în care sunt admise criteriile alternative, fie

pentru cã entitatea adoptã criterii diverse ºi chiar diver-gente atunci când se confruntã cu realitãþi diverse (tipulde sector, dimensiunea, localizarea geograficã etc.).

Concluzii

Pânã în prezent, fiecare þarã prezintã un sistemdivers de reguli contabile în funcþie de factorii institu-þionali, economici ºi culturali ce caracterizeazã contex-tul respectiv.

Se ºtie cã sunt state care au sisteme contabile detip „common law”, care sunt de naturã pragmaticã,puþin codificate ºi flexibile, ºi þãri cu sisteme contabilede tip „civil law”, care au la bazã norme codificate ºisuperioare; însã în sistemul contabil sunt reflectate ºidiverse sisteme economico-financiare, matriþe de afacerisau management, rolul asumat de normativele fiscale,precum ºi de factorii socio-culturali, gradul de instruirea investitorilor, influenþa doctrinei contabile, atitudi-nea faþã de respectarea normelor în vigoare.

Eterogenitatea sistemelor contabile existente agenerat un obstacol în realizarea unui sistem de controlintern sau audit omogen pentru contextul european.Acest aspect final a devenit tot mai important odatãcu procesul de globalizare a pieþelor, impunând com-paniilor sisteme comune de audit ºi control, sistemecare au evoluat ºi vor evolua în continuare odatã cuprincipiile contabile, indiferent de þara de apartenenþã.

BIBLIOGRAFIE

1. James J. Junewicz, Mayer, Brown, Rowe & Maw, A Practical Approach to Disclosure Controlsand Procedures Under Sarbanes-Oxley, Delivered to the Chicago Chapter of the American Societyof Corporate Secretaries on October 30.

2. Marasca S., Le valutazioni nel bilancio di esercizio, Giappichelli, Torino, 1999.

3. Marchi L., Revizione aziendali e sisteme di controlla interno, Giuffre Editura, Milano, 2004.

4. Marchi L., Allegrini M., L’evaluzione dei principi contabile in Italia, Revizione contabile, nr. 50,2003.

5. Richman L.D., Compliance and Ethics Programs Under the Federal Sentencing Guidelines Afterthe Supreme Court Booker Decision, Reprinted w/ permission from March 2005 edition of the WallStreet Lawyer.

6. Salvinioni D.M., Transparenza ed efficacie delle comunicazione economico-finanziaria, Giappichelli,Torino, 2003.

7. Sheikh S., Perspective on Corporate Governance, in Sheikh S., Rees W., Corporate Governance& Corporate Control, Cavendish Publishing Limited, Londra, 1995.

8. Quaqlui A., L’evaluzione dei principi contabili di direvazione professionale, Il Borghetto, Pisa, 1998.

Practic

ã cont

abilã


Studiu de cazprivind contabilitatea financiarã la o societatecomercialã care are ca obiect de activitateproducþia, comerþul intern ºi importul de mãrfuri– partea a II-a –

Ioan MOROªAN, expert contabilSuceava

Key terms: share capital, entity establishment expenses, technological equipments, roughmaterial, amortization, finite goods, merchandise, expenses, revenue, profit, income tax

ABSTRACT

Case Study on the Financial Accounting of a Trading Entity, Having asa Main Activity the Production, Internal Trade, and Import of Goods

This case study presents the main economic-financial operations which takeplace in a trading entity having as a main activity the production, internal trade, andimport of goods.

12. Evidenþierea amortizãrilor

– Înregistrarea amortizãrii privind clãdirea (1.500 lei), utilajele (1.700 lei) ºi mijlocul de transport(1.800 lei):

6811 = % 5.000„Cheltuieli de exploatare 2812 1.500

privind amortizarea „Amortizarea construcþiilor”imobilizãrilor” 2813 3.500

„Amortizarea instalaþiilor,mijloacelor de transport,animalelor ºi plantaþiilor”

13. Înregistrarea produselor finite obþinute ºi a livrãrii lor la magazinul de desfacere cu amãnuntul

Secþia de producþie realizeazã produse finite la un cost de producþie efectiv de 7.000 lei, pe care lelivreazã magazinului de desfacere cu amãnuntul.

a) Înregistrarea intrãrii în gestiune a produselor finite din producþia proprie, costul de producþie efectivfiind de 7.000 lei:

345 = 711 7.000„Produse finite” „Venituri aferente costurilor

stocurilor de produse”


b) Înregistrarea produselor finite intrate în magazinul de desfacere cu amãnuntul ca mãrfuri, cu adaoscomercial ºi TVA aferentã:

La magazinul de desfacere cu amãnuntul se întocmeºte Nota de recepþie ºi constatare de diferenþe pentrumarfa intratã, pentru care se calculeazã un adaos comercial de 30%, în valoare de 2.100 lei (7.000 × 30%), ºiTVA aferentã de 19%, în valoare de 1.729 lei (7.000 + 2.100 = 9.100 lei; 9.100 × 19%).

371 = % 10.829„Mãrfuri” 345 7.000

„Produse finite”378 2.100

„Diferenþe de preþla mãrfuri”

4428 1.729„TVA neexigibilã”

14. Operaþii privind achiziþionarea de mãrfuri din import

Societatea comercialã achiziþioneazã de la un furnizor extern marfã în valoare de 2.000 euro. Cursulmonedei euro în momentul achiziþionãrii mãrfii era de 4 lei/euro (2.000 euro × 4 lei/euro = 8.000 lei). În vamãs-au plãtit taxele vamale (20%, aplicate asupra valorii mãrfii importate), adicã 8.000 × 20% = 1.600 lei, ºicomisionul vamal (0,5%, aplicat asupra valorii mãrfii importate), adicã 8.000 × 0,5% = 40 lei. Din datele demai sus rezultã preþul de cumpãrare al importatorului, adicã 8.000 + 1.600 + 40 = 9.640 lei. Pentru mãrfurileimportate, societatea comercialã plãteºte ºi TVA în cotã legalã de 19%, adicã 9.640 × 19% = 1.832 lei.

a) Înregistrarea mãrfii importate, potrivit facturii, declaraþiei vamale de import ºi fiºei de calcul a importului:

371 = % 9.640„Mãrfuri” 401 8.000

„Furnizori”446 1.600

„Alte impozite, taxe ºivãrsãminte asimilate”

447 40„Fonduri speciale – taxeºi vãrsãminte asimilate”

b) Înregistrarea plãþii în vamã a taxelor vamale, a comisionului vamal ºi a TVA aferente mãrfii achiziþionate:

% = 5121 3.472446 „Conturi la bãnci 1.600

„Alte impozite, taxe ºi în lei”vãrsãminte asimilate”

447 40„Fonduri speciale – taxeºi vãrsãminte asimilate”

4426 1.832„TVA deductibilã”

c) Înregistrarea sumei virate din contul curent în lei pentru licitaþia valutarã (8.000 lei):

5125 = 5121 8.000„Sume în curs „Conturi la bãncide decontare” în lei”


d) Înregistrarea sumei în valutã încasate la licitaþia valutarã (2.000 euro × 4 lei/euro = 8.000 lei):

5124 = 5125 2.000 euro„Conturi la bãnci „Sume în curs (8.000 lei)

în valutã” de decontare”

e) Achitarea furnizorului (2.000 euro):

401 = 5124 2.000 euro„Furnizori” „Conturi la bãnci (8.000 lei)

în valutã”

15. Operaþii privind introducerea în magazinul de desfacere cu amãnuntul a mãrfii din import,vânzarea de mãrfuri prin magazinul de desfacere cu amânuntul, descãrcarea gestiunii ºi evidenþiereaveniturilor din producþia în curs de execuþie

a) Introducerea în magazin a mãrfii din import cu adaos comercial de 30% ºi TVA aferentã (19%):

9.640 (valoarea mãrfii + taxele vamale + comisionul vamal) × 30% = 2.892 lei (adaosul comercial)

9.640 + 2.892 = 12.532 lei; 12.532 × 19% = 2.381 lei (TVA neexigibilã)

371 = % 5.273„Mãrfuri” 378 2.892



b) Înregistrarea vânzãrii mãrfurilor prin magazinul de desfacere cu amãnuntul: se încaseazã în numerarcontravaloarea mãrfurilor vândute, 7.000 lei (TVA colectatã = 7.000 × 19/119 = 1.118 lei):

5311 = % 7.000„Casa în lei” 707 5.882

„Venituri din vânzareamãrfurilor”

4427 1.118„TVA colectatã”

c) Depunerea numerarului în bancã:

581 = 5311 7.000„Viramente interne” „Casa în lei”

5121 = 581 7.000„Conturi la bãnci „Viramente interne”

în lei”

d) Descãrcarea gestiunii magazinului de desfacere cu amãnuntul:

D 371 C

13.b) 7.000

13.b) 2.100

14.a) 9.640

15.a) 2.892

21.632

D 378 C

2.100 13.b)

2.892 15.a)

4.992


% = 4426 5.7944427 „TVA deductibilã” 1.118

„TVA colectatã”4424 4.676

„TVA de recuperat”

17. Închiderea conturilor de venituri ºi cheltuieli

a) Închiderea conturilor de cheltuieli prin contul 121 „Profit sau pierdere”:

D 4426 C

2.b) 319

4.b) 1.520

5.a) 950

6.a) 380

7.a) 285

9.b) 128

10.a) 380

14.b) 1.832

5.794

D 4427 C

1.118 15.b)

1.118

Defalcarea sumei totale de 7.000 lei pe debitul celor trei conturi corespondente ale contului 371 „Mãrfuri”se face astfel:

– Debit cont 4428 „TVA neexigibilã”: 7.000 × 19/119 = 1.118 lei (sau TVA colectatã → TVA neexigibilã)

– Debit cont 378 „Diferenþe de preþ la mãrfuri”

Notã: În situaþia în care mãrfurile nu se vând integral, se calculeazã coeficientul de repartizare K aferentadaosului comercial pentru mãrfurile vândute.

Suma adaosului comercial aferentã mãrfurilor vândute = Total venituri cont 707 × K = 5.882 × 0,23 =1.353 lei

– Debit cont 607 „Cheltuieli privind mãrfurile”: 7.000 – (1.118 + 1.353) = 4.529 lei

% = 371 7.000607 „Mãrfuri” 4.529

„Cheltuieli privind mãrfurile”378 1.353



e) Înregistrarea rezultatului inventarierii fizice la producþia în curs de execuþie (4.000 lei):

331 = 711 17.000„Produse în curs „Venituri aferente costurilor

de execuþie” stocurilor de produse”

16. Operaþiuni privind închiderea conturilor de TVA

K = = 0,234.992

21.632


121 = % 24.051„Profit sau pierdere” 601 4.000

„Cheltuieli cu materiile prime”6023 2.000

„Cheltuieli privindmaterialele pentru ambalat”

6028 2.172„Cheltuieli privind altemateriale consumabile”

603 3.000„Cheltuieli privind materialele

de natura obiectelor de inventar”607 4.529

„Cheltuieli privind mãrfurile”613 1.600

„Cheltuieli cu primele de asigurare”635 1.750

„Cheltuieli cu alte impozite,taxe ºi vãrsãminte asimilate”

6811 5.000„Cheltuieli de exploatare

privind amortizarea imobilizãrilor”

b) Închiderea conturilor de venituri prin contul 121 „Profit sau pierdere”:

% = 121 29.882707 „Profit sau pierdere” 5.882

„Venituri din vânzareamãrfurilor”

711 24.000„Venituri aferente costurilor

stocurilor de produse”

18. Înregistrarea impozitului pe profit

Înregistrarea impozitului pe profit datorat bugetului statului:Profitul brut = 29.882 – 24.051 = 5.831 leiImpozitul pe profit = 5.831 × 16% = 933 leiProfitul net = 5.831 – 933 = 4.898 lei

691 = 441 933„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit/venit”

pe profit”

121 = 691 933„Profit sau pierdere” „Cheltuieli cu impozitul

pe profit”

BIBLIOGRAFIEOMFP nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene,publicat în Monitorul Oficial nr. 766/10.11.2009.

Practicã contabilã


Contabilitate integratã în România– partea I –

Lucian POPESCU, prof. univ. dr.Universitatea „Spiru Haret” Bucureºti

Conform articolului 1 al Legii contabilitãþii, so-cietãþile comerciale, societãþile/companiile naþionale,regiile autonome, institutele naþionale de cercetare-dezvoltare, societãþile cooperatiste ºi celelalte persoanejuridice au obligaþia sã organizeze ºi sã conducã con-tabilitatea proprie, respectiv contabilitate financiarãpotrivit normelor legale ºi contabilitate de gestiuneadaptatã la specificul activitãþii1.

În funcþie de modul de organizare a sistemuluide conturi utilizat pentru înregistrarea operaþiilor eco-

nomico-financiare, în contabilitate s-au impus douãmodele de organizare a contabilitãþii: modelul monist(integrat, cu un singur circuit) ºi modelul dualist (sepa-rat, cu douã circuite)2.

Modelul dualist organizeazã conturile în douãcircuite distincte: unul al contabilitãþii financiare, careînregistreazã în general operaþiile patrimoniale în rela-þie cu terþii, ºi altul al contabilitãþii de gestiune, carese preocupã în principal de colectarea cheltuielilor, cal-culaþia costurilor ºi a rentabilitãþii produselor realizate3.

1 Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008.2 T. Cuyaubere, J. Muller, Contrôle de gestion, Tome I: La comptabilité analytique, La Willeguerin Editions, Paris, 1990.3 M. Epuran, V. Bãbãiþã, C. Grosu, Contabilitate ºi control de gestiune, Editura Economicã, Bucureºti, 1999.

Key terms: dual model, monist model, integrated accounting, complete cost, financialaccounting, management accounting

ABSTRACT

Integrated Accounting in Romania

In Romania, according to the Accounting Law, the economic entities have toorganize and to manage their own accounting, and the financial accounting accordingto the legal rules and the management accounting adapted at the specific of the activity.Depending on the organization of the accounts system used for the register of theeconomic-financial operations, there are two main accounting models: the monistmodel (integrated, with one circuit) and the dual model (separated, with two circuits).The dual accounting system is used in the countries of the European Community; in theAnglo-Saxon countries and in America, the integrated accounting is prevalent.

In Romania, beginning with the new accounting system from 1994, is practicedthe dual accounting: a circuit related to the financial accounting and a circuit relatedto the management accounting. Although both circuits are mandatory by law, themanagement accounting is still neglected and this fact has negative consequenceson the entity’s management. This fact is due to the large volume of work and to thenumerous parallelisms supposed by the current system.

In this respect, we intend to develop here an accounting model originallyintegrated, based on the concept of complete, simple cost, that doesn’t modify thecurrent structure of the accounts of the financial and management accounting, easyto implemented and benefiting for the information.


În modelul integrat, operaþiile din contabilitateformeazã un flux continuu pornind de la constituireacapitalului, continuând cu aprovizionarea, producþia,pânã la vânzarea ºi obþinerea profitului, inclusiv calcu-laþia costurilor producþiei fabricate4.

Sistemul integrat opereazã cu o singurã serie deconturi prin care se rãspunde atât la nevoi informaþiona-le generale, cât ºi de calcul al costurilor. Înregistrãrilecontabile referitoare la costuri sunt integrate cu celeale contabilitãþii financiare. Conturile de cheltuieli ºide venituri se soldeazã pe mãsurã ce se epuizeazã pentrua determina costurile ºi rezultatele5.

Sistemul dualist de contabilitate este practicat înþãrile comunitãþii europene, în timp ce în þãrile anglo-sa-xone ºi în America predominã contabilitatea integratã.

În România, începând cu anul 1994, se practicãcontabilitatea dualistã în partidã dublã: un circuit estedestinat contabilitãþii financiare ºi un circuit este aferentcontabilitãþii de gestiune. Deºi ambele circuite suntobligatorii prin lege, contabilitatea de gestiune rãmâneîncã o cenuºãreasã a contabilitãþii româneºti.

Deºi cu douã circuite separate, mulþi autori con-siderã cã nu existã douã contabilitãþi separate, fiind defapt vorba de douã forme de aplicare a aceleiaºi tehnicicare îºi propune sã furnizeze informaþii diferite (conta-bilitatea financiarã – pentru utilizatori externi, contabi-litatea de gestiune – pentru utilizatori interni). De aceea,indiferent de modul de partajare a disciplinelor de stu-diu, ne propunem ca cel puþin din punct de vedere alînregistrãrilor contabile sã le unificãm într-un singurcircuit, mai ales cã, în opinia noastrã, modul în care seefectueazã în prezent înregistrãrile contabile în conta-bilitatea de gestiune nu face altceva decât sã trezeascãnedumerirea. De altfel, ºi legiuitorul a renunþat în celedin urmã la a reglementa acest lucru, lãsându-l la latitu-dinea agentului economic, în ideea cã, în cele din urmã,costul, conturile ºi înregistrãrile contabile sunt o proble-mã internã a acestuia. Acest lucru este parþial adevãratpentru cã înregistrarea produselor finite la costuri deproducþie calculate mai mult sau mai puþin exact, încorespondenþã cu veniturile din variaþia stocurilor, con-duce la o denaturare categoricã a contului de rezultate(profit) în contabilitatea financiarã, dacã nu la o ma-

nipulare voitã a acestuia ºi implicit a impozitului peprofit6. De aceea ne propunem sã redãm înregistrãrilorcontabile integrate menirea de a pune în evidenþã chel-tuielile efective, sã redãm „Conturilor de calculaþie”sarcina de a realiza calculaþii, sã redãm contului „Costulproducþiei” sarcina de a-l determina ºi, în general, de apune de acord denumirile tuturor conturilor de gestiunecu conþinutul, soldul ºi funcþionarea acestora.

În plus, contabilitatea dualistã româneascã presu-pune un volum mare de operaþii, ceea ce poate deter-mina agenþii economici sã neglijeze contabilitatea degestiune, mai ales cã aproape toate informaþiile dindocumentele de raportare obligatorii prin lege pot fiextrase din contabilitatea financiarã cu repercusiuninegative în privinþa adoptãrii deciziilor manageriale.

Actualul model dualist funcþioneazã succint înmodul urmãtor: În paralel cu contabilitatea financiarã,în contabilitatea de gestiune sunt reluate cheltuielileîncorporabile, care sunt în general cheltuielile de ex-ploatare, precum ºi o parte din cheltuielile financiarelegate de dobânzile pentru producþia cu ciclu lung defabricaþie. Cheltuielile extraordinare nu sunt avute învedere de contabilitatea de gestiune. Contabilitateade gestiune regrupeazã cheltuielile dupã diverse crite-rii, sarcina sa principalã fiind calculaþia costurilor (deproducþie). Contabilitatea de gestiune a pus la puncto serie de procedee ºi metode de calculaþie ºi înregis-trare a costurilor cu un grad mai mare sau mai mic deexactitate ºi în concordanþã cu procesele tehnologicede fabricaþie specifice producþiei realizate. Costurilede producþie determinate în contabilitatea de gestiunevor sta în cele din urmã la baza fundamentãrii preþurilorde vânzare ºi reprezintã, alãturi de anumiþi indicatori,informaþia principalã destinatã managerilor unitãþii.În funcþie de rãspunsul pieþei, managerii vor dispunemãsurile necesare modificãrii tehnologiei ºi implicita costurilor de producþie7. Costurile de producþie repre-zintã ºi valorile (sumele) de înregistrare a produselorfinite ºi în curs de execuþie în contabilitatea financiarã,în strânsã legãturã cu veniturile din variaþia stocurilor,ºi din acest punct de vedere, aºa cum am mai argu-mentat, acestea trebuie sã fie cât mai exacte cu putinþã,în caz contrar având loc o denaturare a rezultatului8.

4 P. Dumbravã, A. Pop, Contabilitatea de gestiune în industrie, Editura Intelcredo, Deva, 1997.5 K. Ebbeken, L. Possler, M. Ristea, Calculaþia ºi managementul costurilor, Editura Teora, Bucureºti, 2000.6 L. Popescu, Costul – instrument de manipulare a rezultatului?, revista Gestiunea ºi contabilitatea firmei nr. 1/ianuarie, Editura

Tribuna Economicã, Bucureºti, 2007, pp. 20-27.7 L. Popescu, A. Bãluþã, Metode ºi procedee de calculaþie ºi analizã a costurilor, Editura Fundaþiei România de Mâine, Bucureºti, 2007.8 L. Popescu, Costul – instrument de manipulare a rezultatului?, revista Gestiunea ºi contabilitatea firmei nr. 1/ianuarie, Editura

Tribuna Economicã, Bucureºti, 2007, pp. 20-27.


Înregistrãrile cheltuielilor în contabilitatea de ges-tiune se fac simultan cu înregistrãrile din contabilitateafinanciarã, pe baza aceloraºi documente sau pe bazaunor documente centralizatoare, cu deosebirea cã da-tele se vor prelua dupã criterii diferite.

Conturile de gestiune sunt considerate, în general,conturi de reflectare sau conturi-oglindã care urmãrescceea ce se petrece în contabilitatea financiarã, func-þionalitatea lor fiind subordonatã scopului propus, res-pectiv calcularea costurilor. În principiu, cheltuielilesunt oglindite pe destinaþii (Grupa 92 – Conturi decalculaþie) decontate intern prin 901 ºi repartizate pelângã cheltuielile directe (activitatea de bazã – 921), pecare le suplimenteazã în vederea determinãrii costurilor.Cheltuielile producþiei în curs de execuþie (933) suntscãzute din aceastã regrupare pentru a reþine numaicheltuielile producþiei finite.

Producþia obþinutã este înregistratã în douã feluri,o datã la preþul de înregistrare (931) cunoscut dincontabilitatea financiarã (în creditul unui cont in-terfaþã – 902) ºi a doua oarã prin debitul acestuia, lacheltuielile efective – 921. Soldul contului de interfaþãva reprezenta diferenþele de preþ, fiind de fapt abaterile(pozitive – negru – nefavorabile sau negative – roºu

– favorabile) dintre costul de producþie ºi preþul de înre-gistrare. Aceste abateri sunt înregistrate în contul 903,care rãmâne deschis pânã la sfârºitul perioadei degestiune. În final rãmân deschise contul 901, cu cares-au decontat cheltuielile, ºi conturile care înglobeazãcheltuielile producþiei finite ºi în curs de execuþie: 931ºi 933, ºi, dupã caz, abaterile – 903. Acestea se închidprin contul 901, conturile de gestiune neprezentândsold ºi nefiind conturi de bilanþ9.

În perioada care urmeazã, în contabilitatea degestiune se redeschid numai conturile producþiei încurs de execuþie ale produselor (producþiei) care con-tinuã procesul de finalizare.

Acestea sunt tot atâtea motive ca sã propunemun model de contabilitate integratã simplu, care nu mo-dificã structura actualã a conturilor din contabilitateafinanciarã ºi de gestiune, uºor de implementat ºi bene-fic din punct de vedere al informaþiilor degajate10.

Înregistrãrile contabile detaliate ale modeluluiintegrat propus de noi sunt exemplificate în cadrulurmãtorului exemplu: pentru a realiza douã sortimentede produse, A ºi B, o societate comercialã a înregistratîn contabilitatea financiarã, în cursul unei perioadede gestiune, informaþiile din tabelul de mai jos.

9 O. Cãlin, Gh. Cârstea, Contabilitatea de gestiune ºi calculaþia costurilor, Editura Genicod, Bucureºti, 2002.10 L. Popescu, Modele integrate de înregistrãri contabile, revista Gestiunea ºi contabilitatea firmei nr. 7/iulie, Editura Tribuna

Economicã, Bucureºti, 2001, pp. 54-64.

Explicaþia Contul Suma

Cheltuieli cu materiile prime (din care): 601 600

- pentru sortimentul A 200

- pentru sortimentul B 400

Cheltuieli cu salariile (manopera), inclusiv protecþia socialã (din care): 641 400



Cheltuieli cu întreþinerea ºi reparaþiile 611 300

Cheltuieli privind sconturile acordate 667 500

Total cheltuieli 1.800

Producþia (produse) în curs de execuþie (din care): 331 400



Preþul de înregistrare al produselor finite (din care): 345 800



Venituri din lucrãri executate ºi servicii prestate 704 2.000

Variaþia stocurilor înainte de calculul costurilor de producþie 711 1.200

Total venituri înainte de înregistrarea diferenþelor de preþ 3.200


abaterile sau diferenþele de preþ reprezintã soldul con-tului de decontare a producþiei 902 ºi apoi 903, costulde producþie ca sold al contului omonim 931 º.a.

Cheltuielile înregistrate în conturile de cheltuieliindirecte de producþie se repartizeazã asupra cheltuie-lilor directe prin aºa-numitul procedeu al suplimentãrii.Celelalte cheltuieli indirecte (dublu indirecte) se repar-tizeazã în costurile de producþie numai dacã participãefectiv la realizarea producþiei. În caz contrar, se potadãuga la costul de producþie, formând ceea ce se nu-meºte costul complet sau comercial.

În ceea ce priveºte funcþionarea conturilor, seobservã o preluare efectivã a cheltuielilor din conta-bilitatea financiarã ºi o regrupare pe destinaþiile amin-tite din contabilitatea de gestiune. Cheltuielile indirecte(923) se repartizeazã asupra cheltuielilor directe (921),bazele de repartizare fiind legate cauzal de conþinutulrepartiþiei.

Producþia obþinutã (931) este decontatã în douãmoduri, odatã la preþul de înregistrare, cunoscut dincontabilitatea financiarã (în creditul unui cont de in-terfaþã – 902), ºi a doua oarã prin debitul acestuia, lasuma cheltuielilor efective din contul 921. Cheltuielileproducþiei în curs de execuþie sunt decontate din aceastãgrupare pentru a se extrage numai cheltuielile produc-þiei finite. Tot în creditul contului 902 se înregistreazãproducþia în curs de execuþie de la finele perioadei(lunii). Soldul contului de interfaþã reprezintã diferen-þele de preþ sau abaterile, fiind de fapt diferenþele ne-favorabile sau favorabile dintre costul de producþie ºipreþul de înregistrare. Aceste abateri decontate (mutate)în contul 903 sunt preluate, de regulã, în negru sau înroºu, corespunzãtor semnului algebric, în contul 931,pentru a-i justifica denumirea de „cost al producþiei”.În final rãmân deschise conturile care înglobeazã chel-tuielile producþiei finite ºi în curs de execuþie, 931 ºi933, care se închid prin contul de profit sau pierderedin contabilitatea financiarã. Contabilitatea de gestiune

În contabilitatea integratã pe care o propunem,contabilitatea de gestiune este parte integrantã a con-tabilitãþii financiare. Caracteristic acestui model estepreluarea directã a cheltuielilor ºi tranzitarea contabi-litãþii de gestiune de cãtre cheltuielile din contabilitateafinanciarã regrupate din „naturã” pe „destinaþii” ºireturnate acestora, sub formã de costuri, în contul deprofit sau pierdere din contabilitatea financiarã.

Contabilitatea de gestiune preia efectiv cheltuie-lile ocazionate de producþie ºi le regrupeazã dupã des-tinaþii, sarcina sa principalã fiind calculaþia costurilor(de producþie).

Aceste destinaþii, denumite corespunzãtor activi-tãþilor desfãºurate de cãtre o întreprindere productivã,sunt: activitatea de bazã, care colecteazã cheltuieliledirecte de producþie, activitatea auxiliarã, care colec-teazã cheltuielile directe ºi indirecte legate de obþinereautilitãþilor tehnologice (apã industrialã, energie elec-tricã la parametrii reclamaþi de procesul tehnologic,energie termicã, abur, aer comprimat º.a.), activitateaindirectã de producþie, care colecteazã cheltuielileadministrativ-gospodãreºti ale secþiilor de producþieºi cheltuielile cu întreþinerea ºi funcþionarea utilajelor,activitatea generalã de administraþie, care colecteazãcheltuielile legate de managementul întreprinderii,considerate ºi cheltuieli dublu indirecte, precum ºiactivitatea de desfacere, care colecteazã cheltuielileindirecte legate de manipularea, ambalarea ºi depozi-tarea produselor finite în depozitele finale ale întreprin-derilor productive.

Destinaþiile din contabilitatea de gestiune sunt con-turile de calculaþie ale Grupei 92. Acestea sunt de faptconturi de cheltuieli, dar soldurile lor realizeazã înaintede închidere adevãrate calculaþii precum: soldul con-tului 921 reprezintã cheltuielile efective de producþiesinonime cu costul de producþie, soldul contului 922calculeazã costurile (unitare ale) producþiei auxiliare;calculaþia este caracteristicã ºi altor conturi precum:

Explicaþia Contul Suma

Nu a fost inclusã variaþia stocurilor datoratã diferenþelor de preþ la produse (348) deoarece contabilitatea de

gestiune calculeazã costul de producþie la sfârºitul perioadei de gestiune.

Dupã calculul costurilor de producþie, variaþia stocurilor introdusã de diferenþele de preþ la produse este de 100 lei.

(348 = 711 – a se vedea în continuare)

Diferenþe de preþ la produse 348 100

Variaþia stocurilor dupã calculul costurilor de producþie 711 1.300

Total venituri dupã înregistrarea diferenþelor de preþ 3.300

PROFIT BRUT (3.300 – 1.800) 1.500


BIBLIOGRAFIE

1. Cãlin O., Cârstea Gh., Contabilitatea de gestiune ºi calculaþia costurilor, Editura Genicod, Bucureºti,2002.

2. Cuyaubere T., Muller J., Contrôle de gestion, Tome I: La comptabilité analytique, La WilleguerinEditions, Paris, 1990.

3. Ebbeken K., Possler L., Ristea M., Calculaþia ºi managementul costurilor, Editura Teora, Bucureºti,2000.

4. Epuran M., Bãbãiþã V., Grosu C., Contabilitate ºi control de gestiune, Editura Economicã, Bucureºti,1999.

5. Dumbravã P., Pop A., Contabilitatea de gestiune în industrie, Editura Intelcredo, Deva, 1997.

6. Popescu L., Modele integrate de înregistrãri contabile, revista Gestiunea ºi contabilitatea firmei,nr. 7/iulie, Editura Tribuna Economicã, Bucureºti, 2001.

7. Popescu L., Cost versus preþ în contabilizarea producþiei finite, revista Tribuna Economicã, nr. 6/februarie,Editura Tribuna Economicã, Bucureºti, 2001.

8. Popescu L., Costul – instrument de manipulare a rezultatului?, revista Gestiunea ºi contabilitateafirmei, nr. 1/ianuarie, Editura Tribuna Economicã, Bucureºti, 2007.

9. Popescu L., Bãluþã A., Metode ºi procedee de calculaþie ºi analizã a costurilor, Editura FundaþieiRomânia de Mâine, Bucureºti, 2007.

10. Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008.

Va urma...

Abonamente pentru anul 2010

Pentru anul 2010, puteþi face abonamente la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ºi AUDITULAFACERILOR la urmãtoarele preþuri:

abonament anual ................................................................................................. 180 lei

abonament semestrial ............................................................................................ 90 lei

abonament trimestrial ............................................................................................. 45 lei

Contravaloarea abonamentelor se achitã fie direct la casieria CECCAR – sediul central, fie cuordin de platã sau mandat poºtal, în contul CECCAR: RO91

RZBR

0000

0600

0061

5384, RAIFFEISEN

Bank – Agenþia Brãtianu.

Copia dupã documentul de platã, împreunã cu numele dumneavoastrã ºi adresa unde doriþi sãprimiþi revista expediaþi-le pe adresa Editurii CECCAR sau prin fax la 021

-

330.88.88.

Numere diverse din revistele din 2008 ºi 2009 se pot procura de la casieria CECCAR – sediulcentral, la preþul de 15 lei/exemplar.

calculeazã costul de producþie la sfârºitul perioadeide gestiune (lunã), deoarece o serie de cheltuieli suntcolectate pe parcursul întregii perioade ºi sunt cunoscutenumai la sfârºitul acesteia, iar costurile cheltuielilor

cu utilitãþile din exterior sunt cunoscute, de asemenea,cu întârziere.

ªi în acest caz, ca în modelul dualist, conturilede gestiune nu prezintã sold ºi nu sunt incluse în bilanþ.

Practic

ã cont

abilã


Cum contabilizãm reducerile de preþde la 1 ianuarie 2010?

Adriana -

Sofia RÃILEANU, prep. univ. drd.

ASE Bucureºti

În condiþiile actuale, ale unei economii de piaþãîn care concurenþa este din ce în ce mai acerbã, agenþiieconomici trebuie sã caute neîncetat forme dintre celemai diverse de inovare ºi de stimulare a vânzãrilor.

Referitor la instrumentele de stimulare a vânzã-rilor, în cadrul acestui articol ne vom concentra atenþiaasupra reducerilor de preþ, care au drept scop creºte-rea cifrei de afaceri, extinderea cotei de piaþã ºi pro-movarea propriilor produse ºi servicii.

Reducerile de preþ pot fi: reduceri comerciale ºireduceri financiare.

Reducerile de naturã comercialã au ca scopstimularea vânzãrilor pe parcursul unei anumite pe-rioade sau privind anumite produse. Ele se înregistrea-zã prin reducerea veniturilor comerciale. Reducerilecomerciale pot lua forma de rabat, remizã sau risturn.Aceste reduceri se aplicã în cascadã.

Rabatul este o reducere practicatã asupra preþu-lui de vânzare convenit în prealabil, care se acordã,

de regulã, pentru calitate nesatisfãcãtoare sau necon-formã a mãrfii sau cu ocazia vânzãrilor aniversare,vânzãrilor promoþionale ori pentru a grãbi vânzareastocurilor vechi.

Remiza este o reducere practicatã, de regulã,asupra preþurilor curente de vânzare, care se acordãpentru vânzãri superioare volumului convenit saupentru poziþia preferenþialã a cumpãrãtorului. Remizaeste un procent care se aplicã la preþul curent devânzare.

Risturnul este o reducere care se acordã la fineleunei perioade, asupra ansamblului de operaþiuni efec-tuate cu acelaºi terþ (client sau furnizor), pentru a re-compensa fidelitatea acestuia.

Reducerile de naturã financiarã nu au un scopcomercial. Acestea se acordã pentru a stimula clientulsã plãteascã mai devreme de scadenþã. Astfel, reduce-rile financiare nu sunt legate de un anumit produs, cide un termen ºi de o valoare de achitat.

Key terms: commercial discounts, deduction, draw, rebates, financial discounts, discounting

ABSTRACT

How We Account for Discounts of January 1st , 2010?

When we talk about the sales stimulating instruments, discounts are always acurrent topic for discussion.

For the purpose of this article we will bring into discussion both the commercialdiscounts, whose objective is to stimulate sales during a specific period or of specificproducts, as well as discounts of financial nature, not having a commercial purposeand which is granted in order to stimulate the client to pay earlier, which are notrelated to a certain product but to a term and a value paid.

Besides the difference made depending on the nature, discounts are alsodetermined according to the time of occurrence. There can be granted at time ofsale or later, this delimitation being significant for the accounting of discounts.

From this point of view, for the purpose of this article, we will present withpractical examples the accounting method used for the initial and subsequentcommercial discounts and of initial and subsequent financial discounts, accordingwith the legislation in the field.


Reducerile financiare pot lua o singurã formã:sconturi de decontare.

Pe lângã delimitarea care se face în funcþie denatura reducerilor (comerciale ºi financiare), redu-cerile de preþ se diferenþiazã ºi în funcþie de mo-mentul în care apar. Ele pot fi acordate la momentulvânzãrii (ºi poartã denumirea de reduceri iniþiale) saudupã momentul vânzãrii (ºi poartã denumirea de redu-ceri ulterioare). Aceastã delimitare este semnificativãpentru modul de contabilizare a reducerilor.

Spre exemplu, în cazul unei reduceri comerciale,dacã aceasta este acordatã la momentul vânzãrii bu-nurilor, atunci atât vânzãtorul, cât ºi cumpãrãtorul în-registreazã în contabilitate factura la valoarea netãcomercialã, aceasta reprezentând valoarea iniþialã, maipuþin reducerile acordate.

În schimb, în situaþia în care reducerea comercialãeste primitã ulterior întocmirii facturii iniþiale, aceastase va înregistra cu ajutorul conturilor 609 „Reducericomerciale primite” ºi 709 „Reduceri comerciale acor-date”, conturi care nu sunt folosite pentru contabili-zarea reducerilor comerciale iniþiale.

Din punct de vedere al taxei pe valoarea adãugatã,Hotãrârea Guvernului nr. 598/2002 pentru aprobareaNormelor de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxape valoarea adãugatã, publicatã în Monitorul Oficialnr. 437/22.06.2002, stabileºte la articolul 54 condiþiilecare trebuie îndeplinite cumulativ de reducerile co-merciale ºi financiare: „Pentru a putea fi excluse dinbaza de impozitare, rabaturile, remizele, risturnele,sconturile ºi alte reduceri de preþ [...] trebuie sã înde-plineascã urmãtoarele condiþii:

a) sã fie efective ºi în sume exacte în beneficiulclientului;

b) sã nu constituie, în fapt, remunerarea unui ser-viciu sau o contrapartidã pentru o prestaþie oarecare;

c) sã fie reflectate în facturi fiscale sau în altedocumente legale.”

Reducerile comerciale ºi financiare nu trebuieconfundate cu acele practici concentrate ºi cu înþele-gerile care au ca efect distorsionarea liberului joc alconcurenþei ºi care sunt pedepsite de legea concurenþei.

Ne propunem în continuare sã prezentãm câte-va exemple de înregistrare a reducerilor comercialeºi financiare.

SC Alfa SRL va face urmãtoarea înregistrare în contabilitate:

% = 401 10.175371 „Furnizori” 8.550

„Mãrfuri”4426 1.625

„TVA deductibilã”

Similar, SC Beta SRL va înregistra:

4111 = % 10.175„Clienþi” 707 8.550

„Venituri din vânzarea mãrfurilor”4427 1.625

„TVA colectatã”

Reduceri comerciale iniþiale

SC Alfa SRL cumpãrã mãrfuri în valoare de 10.000 lei de la SC Beta SRL, pentru care primeºte unrabat de 10% ºi o remizã de 5%.

Vom prezenta tranzacþiile pentru ambele societãþi.

Totalul facturii se va determina astfel:

Mãrfuri 10.000 lei

Rabat (1.000) lei

Bazã de calcul remizã 9.000 lei

Remizã (450) lei

Valoare netã comercialã 8.550 lei

TVA 1.625 lei

Total facturã 10.175 lei


Reduceri comerciale ulterioare

Remarcã: De la 1 ianuarie 2010, s-a modificatmodalitatea de reflectare în contabilitate a reducerilorcomerciale acordate ulterior facturãrii. Aºa cum ammai amintit, se vor utiliza douã conturi noi, ºi anume:contul 609 „Reduceri comerciale primite” ºi contul709 „Reduceri comerciale acordate”. Aceste conturiau fost introduse prin OMFP nr. 3.055/2009, publicatîn Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009, care pre-vede în cadrul Secþiunii 8 „Reguli de evaluare”: „Redu-cerile comerciale primite ulterior facturãrii, respectivacordate ulterior facturãrii, indiferent de perioadala care se referã, se evidenþiazã distinct în contabili-tate (contul 609 „Reduceri comerciale primite”, res-pectiv contul 709 „Reduceri comerciale acordate”),pe seama conturilor de terþi.”

Contul 609 „Reduceri comerciale primite”este singurul cont de cheltuieli care are funcþie conta-bilã de pasiv, toate celelalte conturi de cheltuieli din

Clasa 6 având funcþie contabilã de activ. Cu ajutorulacestui cont se þine evidenþa reducerilor comercialeprimite ulterior facturãrii, indiferent de perioada lacare se referã. În creditul contului 609 „Reduceri co-merciale primite” se înregistreazã valoarea reducerilorcomerciale primite ulterior facturãrii, în corespondenþãcu contul 401 „Furnizori”.

Contul 709 „Reduceri comerciale acordate”are funcþie contabilã de activ, spre deosebire de contu-rile din Clasa 7, care sunt de regulã conturi cu funcþiede pasiv. Excepþie mai fac conturile din Grupa 71„Venituri aferente costului producþiei în curs de exe-cuþie”, care sunt bifuncþionale.

Cu ajutorul acestui cont se þine evidenþa reduce-rilor comerciale acordate ulterior facturãrii, indiferentde perioada la care se referã. În debitul contului 709„Reduceri comerciale acordate” se înregistreazã va-loarea reducerilor comerciale acordate ulterior factu-rãrii, în corespondenþã cu contul 4111 „Clienþi”.

Mãrfuri 10.000 lei

TVA 1.900 lei


Pentru a exemplifica mai bine, considerãm urmãtorul studiu de caz: SC Alfa SRL cumpãrã mãrfuri învaloare de 10.000 lei de la SC Beta SRL, pentru care primeºte mai târziu un risturn de 10%.

În acest caz, factura iniþialã se va prezenta astfel:

SC Alfa SRL va înregistra:

% = 401 11.900371 „Furnizori” 10.000

„Mãrfuri”4426 1.900


SC Beta SRL va înregistra:

4111 = % 11.900„Clienþi” 707 10.000



Factura ulterioarã anunþã o reducere de 10%.

În contabilitatea SC Alfa SRL se va reflecta:

401 = % 1.190„Furnizori” 609 1.000

„Reduceri comerciale primite”4426 190



Pentru SC Beta SRL se va înregistra:

% = 4111 1.190709 „Clienþi” 1.000

„Reduceri comerciale acordate”4427 190


Înainte de 1 ianuarie 2010, o astfel de tranzacþie s-ar fi înregistrat astfel:

Factura iniþialã se înregistra identic în contabilitate:

Mãrfuri 10.000 lei

TVA 1.900 lei


SC Alfa SRL înregistra:

% = 401 11.900371 „Furnizori” 10.000

„Mãrfuri”4426 1.900


SC Beta SRL înregistra:

4111 = % 11.900„Clienþi” 707 10.000



Factura ulterioarã, în roºu, reducea valoarea facturii iniþiale. Pânã la data de 1 ianuarie 2010 nu sefoloseau conturile 609 „Reduceri comerciale primite” ºi 709 „Reduceri comerciale acordate”.

Valoarea reducerii se înregistra în roºu, atât de cãtre societatea care o acorda, cât ºi de cãtre societateacare beneficia de reducere.

Mãrfuri (1.000) lei

TVA (190) lei

Total facturã (1.190) lei

Astfel, SC Alfa SRL înregistra sumele în roºu:

% = 401 (1.190)371 „Furnizori” (1.000)

„Mãrfuri”4426 (190)


Pentru SC Beta SRL se înregistra în contabilitate:

4111 = % (1.190)„Clienþi” 707 (1.000)

„Venituri din vânzarea mãrfurilor”4427 (190)



În concluzie, reducerile comerciale acordate ulterior facturãrii se înregistrau pânã la 1 ianuarie 2010 cadiminuãri ale costului de achiziþie al bunurilor pentru clienþi ºi ca diminuãri ale veniturilor din vânzareabunurilor pentru furnizori, la fel ca ºi în cazul reducerilor iniþiale.

Reduceri financiare iniþiale

SC Alfa SRL cumpãrã mãrfuri în valoare de 10.000 lei de la SC Beta SRL.

SC Alfa SRL deconteazã datoria imediat ºi primeºte un scont de 10%.

Vom prezenta, de asemenea, tranzacþiile pentru ambele societãþi.

În contabilitatea SC Alfa SRL va apãrea urmãtoarea înregistrare:

% = 401 11.710371 „Furnizori” 10.000

„Mãrfuri”4426 1.710


Suma reprezentând valoarea TVA a fost determinatã astfel:

1.710 lei = 10.000 lei × 19% × 0,9, adicã TVA mai puþin cea aferentã scontului

La achitarea datoriei se va înregistra un venit din sconturi obþinute:

401 = % 11.710„Furnizori” 767 1.000

„Venituri din sconturi obþinute”5121 10.710

„Conturi la bãnci în lei”

SC Beta SRL va înregistra similar vânzarea mãrfurilor:

4111 = % 11.710„Clienþi” 707 10.000



La decontare vor apãrea cheltuielile privind sconturile acordate:

% = 4111 11.710667 „Clienþi” 1.000

„Cheltuieli privind sconturileacordate”

5121 10.710„Conturi la bãnci în lei”

Reduceri financiare ulterioare

Vom utiliza aceleaºi date, dar scontul se primeºte pe o facturã distinctã.

SC Alfa SRL va contabiliza factura iniþialã astfel:

% = 401 11.900371 „Furnizori” 10.000

„Mãrfuri”4426 1.900



SC Beta SRL va înregistra:

4111 = % 11.900„Clienþi” 707 10.000



SC Alfa SRL va contabiliza achitarea datoriei ºi primirea scontului astfel:

401 = % 11.900„Furnizori” 767 1.000

„Venituri din sconturi obþinute”5121 10.710

„Conturi la bãnci în lei”4426 190


Concomitent, SC Beta SRL va contabiliza încasarea creanþei ºi acordarea scontului:

% = 4111 11.900667 „Clienþi” 1.000

„Cheltuieli privind sconturileacordate”

5121 10.710„Conturi la bãnci în lei”

4427 190„TVA colectatã”

BIBLIOGRAFIE

1. IASB, Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie2009, traducere realizatã de CECCAR, Editura CECCAR, Bucureºti, 2009.

2. Rãileanu Vasile, Rãileanu Adriana - Sofia, Abordãri contabile ºi fiscale privind impozitele ºi taxele,Editura Economicã, Bucureºti, 2009.

3. Codul fiscal aplicabil de la data de 1 ianuarie 2009.

4. OMFP nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene,publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009.

5. Hotãrârea Guvernului nr. 598/2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 345/2002privind taxa pe valoarea adãugatã, publicatã în Monitorul Oficial nr. 437/22.06.2002.

Concluzie

Este necesar ca în contabilizarea reducerilor sãse facã distincþia clarã între reducerile comerciale ºicele financiare.

Reducerile comerciale se înregistreazã ca dimi-nuãri ale costului de achiziþie al bunurilor pentru clienþiºi ca diminuãri ale veniturilor din vânzarea bunurilorpentru furnizori. De la 1 ianuarie 2010, pentru reduce-

rile comerciale ulterioare se folosesc conturile 609 „Re-duceri comerciale primite” ºi 709 „Reduceri comercialeacordate”.

Pentru contabilizarea reducerilor financiare, clien-tul care beneficiazã de scont pentru decontarea înaintede termen va utiliza contul 767 „Venituri din sconturiobþinute”, în timp ce furnizorul care a acordat scontulva utiliza contul 667 „Cheltuielile privind sconturileacordate”.

Standa

rde in

ternat

ionale

,


Analiza comparatã a politicilor derecunoaºtere, evaluare ºi prezentareîn situaþiile financiare a informaþiilorprivind activele(IAS 40 Investiþii imobiliare versus OMFP nr. 3.055/2009)

Nadia ALBU, conf. univ. dr.

Cãtãlin-Nicolae ALBU, conf. univ. dr.

ªtefan BUNEA, lect. univ. dr.

Daniela CALU, prof. univ. dr.

Maria Mãdãlina GÎRBINÃ, lect. univ. dr.

ASE Bucureºti

Introducere

Ani la rând, pânã la momentul apariþiei efectelorcrizei financiare (resimþitã în mediul românesc în primulrând ca o crizã imobiliarã), entitãþile au fãcut masivinvestiþii imobiliare. Ani la rând valoarea justã a aces-tora a crescut exponenþial, în timp ce în situaþiile finan-ciare erau prezentate la valori prudente, fiind asimilateimobilizãrilor corporale. Unele pãrþi interesate (printre

care ºi CECCAR) au recomandat preluarea în noulordin a tratamentelor contabile din IAS 40. Refuzulnormalizatorului a fost motivat prin aceea cã o astfelde categorie de active nu este menþionatã în Directivaa IV-a a CEE. S-ar fi putut recurge, spre exemplu, laprezentarea distinctã a acestei categorii de active, lamenþinerea evaluãrii la cost cu obligativitatea menþio-nãrii valorii juste în note. O soluþie s-ar fi gãsit. Idealar fi fost, desigur, modelul valorii juste. Acesta ar fi

Key terms: investment property, regulation inadequacy, fair value, crisis

ABSTRACT

The Comparative Analysis of the Policies of Recognition, Assessment andDisclosure in the Financial Statements of the Information concerning the Assets(IAS 40 Investment Property versus OMFP no. 3.055/2009)

In this article we propose to realize a comparative analysis of the previsions ofIAS 40 Investment Property and those of the new Order of the Ministry of PublicFinance no. 3.055/2009 concerning the problem of the recognition, assessment anddisclosure of the investment property in the financial statements. The introduction inthe national regulation of the rules stipulated by IAS 40 would allow the users tobetter realize the efficiency of the allocation and the consumption of the resourcesat the level of companies which have made investment property. The assimilation ofan asset designated for investment or hold for the improvement of the capital withassets hold for the use has as consequence the failure of the financial statements’relevance.


Aspect analizat

Definiþiainvestiþiilorimobiliare

Recunoaºtereainvestiþiilorimobiliare

Evaluarea iniþialã(la recunoaºtere)a investiþiilorimobiliare

Evaluareaulterioarãa investiþiilorimobiliare

Derecunoaºtereainvestiþiilorimobiliare

IAS 40

Investiþiile imobiliare reprezintã bunurileimobiliare (terenuri ºi clãdiri) deþinute (deproprietar sau de locatar într-un contract deleasing financiar) mai degrabã pentru arealiza chirii ºi/sau a valoriza capitaluldecât pentru a le utiliza în procesul deproducþie, pentru furnizarea de bunuri ºiservicii, în scopuri administrative sau pentrua le vinde în cadrul activitãþii ordinare(IAS 40.5).

Activul se recunoaºte dacã ºi numai dacã:(a) este probabilã generarea pentru entitatede beneficii economice viitoare aferenteactivului; ºi(b) costul activului poate fi evaluat în modfiabil (IAS 40.16).Investiþiile imobiliare genereazã fluxuri detrezorerie independente de alte active, întimp ce imobilele ocupate de proprietargenereazã fluxuri împreunã cu alte active(IAS 40.7).

Evaluarea iniþialã (evaluarea larecunoaºtere) pentru investiþiile imobiliarese realizeazã la cost. Costurile detranzacþionare vor fi incluse în evaluareainiþialã (IAS 40.20).

Evaluarea ulterioarã (evaluarea dupãrecunoaºtere) a investiþiilor imobiliare serealizeazã fie la valoarea justã, fie la cost(IAS 40.30). Modelul bazat pe valoareajustã presupune reflectarea condiþiilor depiaþã la închiderea exerciþiului (IAS 40.38).Modelul bazat pe cost presupune utilizareaprevederilor IAS 16 (IAS 40.56).

Un element de investiþii imobiliare trebuiederecunoscut: (a) la cedare; sau (b) cândnu se mai aºteaptã niciun beneficiueconomic viitor din utilizarea sau cedareasa (IAS 40.66).

OMFP nr. 3.055/2009

Nu sunt definite distinct; sunt incluse încategoria imobilizãrilor corporale.

Criteriile sunt cele pentru recunoaºtereaimobilizãrilor corporale; art. 93(1)furnizeazã o listã de elemente ce pot firecunoscute (printre care se aflã terenurileºi clãdirile).

Imobilizãrile corporale trebuie evaluate lacostul de achiziþie sau la costul deproducþie (art. 105(1)).

Imobilizãrile corporale cu durate limitatede utilizare economicã se amortizeazã înmod sistematic (art. 68(1)). Terenurile nu seamortizeazã (art. 113(1)). O imobilizarecorporalã trebuie prezentatã în bilanþ lavaloarea de intrare, mai puþin ajustãrilecumulate de valoare (art. 109).Entitãþile pot proceda la reevaluareaimobilizãrilor corporale existente la sfârºitulexerciþiului financiar, astfel încât acestea sãfie prezentate în contabilitate la valoareajustã, cu reflectarea rezultatelor acesteireevaluãri în situaþiile financiare întocmitepentru acel exerciþiu (art. 121(1)).Reevaluarea imobilizãrilor corporale seface la valoarea justã de la data bilanþului(art. 121(2)).

O imobilizare corporalã trebuie scoasã dinevidenþã la cedare sau casare, atunci cândniciun beneficiu economic viitor nu maieste aºteptat din utilizarea sa ulterioarã(art. 114(1)).

interzis entitãþilor sã deþinã o perioadã nepermis delungã investiþia fãrã sã o realizeze pentru cã prin im-putarea creºterii valorii juste la venituri acestea ar fi

trebuit sã facã faþã presiunilor asupra trezoreriei (plãþide impozite ºi de dividende). Poate aceasta ar fi pututfi o soluþie de reglare a pieþei.


Aspect analizat

Prezentare

IAS 40

Pentru investiþiile imobiliare (IAS 40) oentitate trebuie sã prezinte:– dacã aplicã modelul costului sau modelulvalorii juste: care au fost criteriile declasificare (dacã clasificarea este dificilã),tehnicile de estimare utilizate îndeterminarea valorii juste ºi dacã aceasta afost estimatã de un evaluator independent,sumele care au afectat rezultatul perioadei(venituri din închiriere, reparaþii, variaþii alevalorii juste) (IAS 40.75);– pentru activele pentru care se utilizeazãmodelul valorii juste trebuie prezentatã oreconciliere între valoarea netã de laînceputul ºi cea de la sfârºitul perioadeicare sã arate creºterile de activ (achiziþii,capitalizare de costuri), variaþiile valoriijuste, transferurile între diferite clase deactive (IAS 40.78);– pentru activele pentru care se utilizeazãmodelul costului trebuie prezentatemetodele de amortizare, duratele deutilitate, valoarea brutã ºi amortizareacumulatã, deprecierile constatate, valoareajustã (dacã aceasta nu poate fi estimatã, seprezintã descrierea imobilului, explicaþiireferitoare la imposibilitatea de a estimafiabil, un interval în care valoarea justãeste probabil sã se situeze) (IAS 40.79).

OMFP nr. 3.055/2009

Notele explicative trebuie sã prezinte,pentru fiecare grupã de imobilizãricorporale, urmãtoarele informaþii(art. 280(1)):a) bazele de evaluare folosite îndeterminarea valorii contabile brute (costistoric sau valoare reevaluatã). Dacã s-aufolosit baze diferite de evaluare, atuncitrebuie prezentatã pentru fiecare grupã înparte valoarea contabilã brutã a respectiveigrupe;b) metodele de amortizare folosite;c) valoarea imobilizãrilor corporale în curs.În cazul în care elementele imobilizãrilorcorporale sunt exprimate la valorireevaluate, trebuie prezentate data ºicondiþiile de efectuare a reevaluãrii(art. 280(2)).

Comentarii ºi exemple

a) Definiþie

OMFP nr. 3.055/2009 nu prescrie tratamente con-tabile specifice pentru aceastã categorie de imobilizãricorporale ºi nu o identificã (defineºte) ca atare. Înreferenþialul internaþional se face distincþie între bu-nurile imobiliare (terenuri ºi clãdiri) utilizate de pro-prietar, pentru care se aplicã IAS 16, scopul acestorafiind sã fie utilizate în obþinerea de bunuri, prestareade servicii sau scopuri administrative, ºi cele deþinuteîn scopul valorificãrii capitalului, pentru care se aplicãIAS 40.

b) Recunoaºtere

IAS 40.57 trateazã problema transferurilor dintr-oclasã în alta:

Dacã încep ocuparea ºi utilizarea de cãtre pro-prietar, se transferã din investiþii imobiliare în imobi-lizãri corporale;

Dacã se pregãteºte (dezvoltã) pentru vânzare,se transferã din investiþii imobiliare în stocuri;

Dacã nu se mai utilizeazã de cãtre proprietar,se transferã din imobilizãri corporale în investiþii imo-biliare;

Dacã s-a terminat construirea sa ºi va fi deþi-nut pentru a valoriza capitalul, se transferã din imobi-lizãri corporale în curs (conform IAS 16) în investiþiiimobiliare;

Dacã se începe un contract de leasing opera-þional, se transferã din stocuri în investiþii imobiliare.

Construcþiile clãdite sau dezvoltate pentru o utili-zare viitoare ca investiþie imobiliarã intrã sub incidenþaIAS 16 pânã la îndeplinirea criteriilor de recunoaºtereconform IAS 40 (IAS 16.5).

Exemplul 1

Sã analizãm urmãtoarele cazuri ºi sã decidem care elemente sunt recunoscute ca investiþii imobiliare:a) un teren achiziþionat pentru care nu s-a stabilit utilizarea viitoare;


c) Evaluarea iniþialã (la recunoaºtere)

Evaluarea iniþialã se realizeazã la cost (IAS 40.20).Costul unei investiþii imobiliare achiziþionate esteformat din preþul de cumpãrare al acesteia plus oricecheltuieli direct atribuibile (IAS 40.21). Costul uneiinvestiþii imobiliare produse de întreprindere estecostul de la data la care construcþia sau îmbunãtã-þirea este finalizatã. Pânã la aceastã datã, societateaaplicã standardul IAS 16 (IAS 40.22). În costul uneiinvestiþii imobiliare nu intrã: costurile de înfiinþare,pierderile din exploatare apãrute înainte ca investiþiaimobiliarã sã atingã nivelul planificat de ocuparesau valori neobiºnuite ale risipei de materiale, for-þei de muncã sau alte pierderi de resurse apãrute(IAS 40.23).

d) Evaluarea ulterioarã

Evaluarea ulterioarã a investiþiilor imobiliare serealizeazã fie la valoarea justã, fie la cost (IAS 40.30).O entitate va aplica modelul de evaluare ales tuturorinvestiþiilor imobiliare, cu urmãtoarele observaþii:

Se poate alege fie modelul valorii juste, fiemodelul costului istoric pentru ansamblul investiþiilorimobiliare legate de datorii, al cãror randament depin-de direct de valoarea justã a activelor identificate carecuprind investiþii imobiliare. Pentru celelalte investiþiiimobiliare se poate alege fie modelul valorii juste, fieal costului, indiferent de alegerea fãcutã pentru inves-tiþiile imobiliare legate de datorii (IAS 40.32A);

Pentru imobilele care fac obiectul unui contractde leasing operaþional ºi care sunt clasificate ca investiþiiimobiliare, se va utiliza modelul valorii juste (IAS 40.34).

Exemplul 2

O entitate a achiziþionat la începutul exerciþiului N un teren la preþul de cumpãrare de 18.000 u.m.,comisioanele datorate agenþiei imobiliare fiind de 2.000 u.m. Scopul achiziþionãrii este de a-l închiria terþilor.Imediat dupã momentul achiziþiei, terenul este închiriat, valoarea justã fiind la acest moment de 21.000 u.m.La 31.12.N, valoarea justã a terenului devine 22.000 u.m., iar la 31.12.N+2 este de 17.000 u.m.

Conform IAS 40, costul de achiziþie al terenului este de 20.000 u.m. Dacã se utilizeazã modelul costului,terenul va apãrea în situaþiile financiare la 20.000 u.m. (valoare care apare ºi dacã se aplicã OMFP nr. 3.055/2009).Dacã se alege modelul valorii juste, variaþia valorii juste afecteazã rezultatul perioadei. La închiriere se evalueazãinvestiþiile imobiliare la valoarea justã ºi se recunoaºte diferenþa dintre valoarea justã ºi valoarea contabilã:

Investiþii imobiliare = Venituri din investiþii 1.000imobiliare

La 31.12.N se recunoaºte variaþia valorii juste:


La 31.12.N+1 se recunoaºte variaþia valorii juste:

Cheltuieli privind = Investiþii imobiliare 5.000investiþiile imobiliare

b) o clãdire în curs de construcþie care va fi închiriatã terþilor;c) o clãdire care este parþial închiriatã terþilor, parþial utilizatã de proprietar.

a) Terenul este investiþie imobiliarã pânã la data stabilirii utilizãrii sale deoarece presupune o valorificarea capitalului.

b) Chiar dacã în momentul terminãrii lucrãrilor clãdirea va fi consideratã o investiþie imobiliarã, peperioada construcþiei nu este inclusã în aceastã structurã.

c) Dacã cele douã componente pot fi vândute separat, atunci partea închiriatã este investiþie imobiliarã,iar cea utilizatã este imobilizare corporalã. Dacã nu pot fi vândute separat, se recunoaºte ca investiþie imobiliarãdoar dacã partea utilizatã de proprietar este nesemnificativã.


În cazul în care o entitate utilizeazã modelul cos-tului, transferurile între investiþii imobiliare, bunuriimobiliare ocupate de proprietar ºi stocuri nu modificãvaloarea contabilã a proprietãþii imobiliare transferateºi nu modificã nici costul respectivei proprietãþi în scopulevaluãrii sau al prezentãrii informaþiilor (IAS 40.59).În cazul în care un activ este transferat la investiþiiimobiliare evaluate la valoarea justã, diferenþa dintrevaloarea justã ºi valoarea contabilã este tratatã diferitîn funcþie de originea activului:

Dacã o proprietate imobiliarã utilizatã de pro-prietar (o imobilizare corporalã) se transferã la inves-

tiþii imobiliare, pentru care se va utiliza modelul valoriijuste, entitatea va aplica IAS 16 pânã la data modifi-cãrii utilizãrii. Entitatea va trata orice diferenþã de laacea datã dintre valoarea contabilã a proprietãþii imo-biliare ºi valoarea sa justã la fel ca pe o reevaluare, înconformitate cu IAS 16 (IAS 40.61);

Pentru un transfer de la stocuri la investiþiiimobiliare pentru care se va utiliza modelul valoriijuste, orice diferenþã între valoarea justã a activului laacea datã ºi valoarea contabilã anterioarã va fi recu-noscutã în rezultatul perioadei (IAS 40.63).

Exemplul 3

O entitate are o clãdire, A, achiziþionatã la începutul anului N-2 la un cost de 30.000 u.m., pentru care apracticat o amortizare linearã pe o duratã de 30 de ani. De asemenea, a achiziþionat (la începutul exerciþiului N)în scopul revânzãrii sale o clãdire, B, la un cost de achiziþie de 25.000 u.m. La 01.07.N, entitatea închiriazãambele clãdiri ºi va utiliza modelul valorii juste. La aceastã datã, valoarea justã pentru clãdirea A este de31.000 u.m., iar pentru clãdirea B este de 25.500 u.m. La 31.12.N, valoarea justã pentru clãdirea A este de32.000 u.m., iar pentru clãdirea B este de 24.500 u.m.

Clãdirea A este consideratã activ ocupat de proprietar în perioada 01.01.N-2 – 01.07.N ºi se aplicã IAS 16,calculându-se o amortizare anualã de 30.000/3 = 1.000 u.m. Anual se înregistreazã amortizarea:

Cheltuieli privind = Amortizarea clãdirilor 1.000amortizarea imobilizãrilor

Valoarea contabilã la 01.07.N este de 30.000 – 1.000 (N-2) – 1.000 (N-1) – 1.000/2 (N) = 27.500 u.m. La01.07.N, clãdirea se transferã în categoria investiþiilor imobiliare, iar diferenþa dintre valoarea justã (31.000 u.m.)ºi valoarea contabilã (27.500 u.m.) se va trata ca o reevaluare (IAS 40.61).

Se anuleazã amortizarea:

Amortizarea clãdirilor = Clãdiri 2.500

Transferul activului se contabilizeazã astfel:

Investiþii imobiliare = % 31.000Clãdiri 27.500

Rezerve din reevaluare 3.500

Variaþia valorii juste la 31.12.N se contabilizeazã astfel:


Clãdirea B este consideratã stoc la data achiziþiei, iar transferul la investiþii imobiliare se contabilizeazãastfel:

Investiþii imobiliare = % 25.500Stocuri 25.000

Venituri din investiþii 500imobiliare


a) Modelul valorii juste

Politicile aplicabile sunt urmãtoarele:

Dupã recunoaºterea iniþialã, o entitate carealege modelul valorii juste trebuie sã evalueze toateinvestiþiile sale imobiliare la valoarea justã, cu excep-þia cazurilor descrise la punctul 53 (IAS 40.33). Uncâºtig sau o pierdere generat(ã) de o modificare a va-lorii juste a investiþiei imobiliare trebuie recunoscut(ã)în profitul sau în pierderea perioadei în care apare(IAS 40.35).

Valoarea justã a investiþiei imobiliare este pre-þul la care proprietatea imobiliarã ar putea fi tranzac-þionatã între pãrþi interesate ºi aflate în cunoºtinþã decauzã, în cadrul unei tranzacþii desfãºurate în condiþiiobiective (a se vedea punctul 5) (IAS 40.36). O entitatedeterminã valoarea justã fãrã a deduce costurile detranzacþionare pe care le poate suporta în cadrul vân-zãrii sau al unui alt tip de cedare (IAS 40.37). Valoa-rea justã a unei proprietãþi imobiliare trebuie sã reflectecondiþiile de piaþã la data bilanþului (IAS 40.38).

Prezentul standard impune tuturor entitãþilorsã determine valoarea justã a investiþiilor imobiliarefie în scopul evaluãrii (dacã entitatea foloseºte mode-lul valorii juste), fie în scopul prezentãrii informaþiilor(dacã foloseºte modelul bazat pe cost). O entitate este

încurajatã, dar nu obligatã sã determine valoarea jus-tã a unei investiþii imobiliare pe baza unei evaluãrirealizate de un evaluator independent care deþine ocalificare profesionalã relevantã ºi recunoscutã ºi careare o experienþã recentã în ceea ce priveºte loca-lizarea ºi categoria investiþiei imobiliare în curs deevaluare.

În cazul în care un activ este transferat la in-vestiþii imobiliare evaluate la valoarea justã, diferenþadintre valoarea justã ºi valoarea contabilã este tratatãdiferit în funcþie de originea activului:

Dacã o proprietate imobiliarã utilizatã de pro-prietar (o imobilizare corporalã) se transferãla investiþii imobiliare, pentru care se va uti-liza modelul valorii juste, entitatea va aplicaIAS 16 pânã la data modificãrii utilizãrii. En-titatea va trata orice diferenþã de la acea datãdintre valoarea contabilã a proprietãþii imobi-liare ºi valoarea sa justã la fel ca pe o reeva-luare, în conformitate cu IAS 16 (IAS 40.61);

Pentru un transfer de la stocuri la investiþii imo-biliare pentru care se va utiliza modelul valoriijuste, orice diferenþã între valoarea justã a acti-vului la acea datã ºi valoarea contabilã ante-rioarã va fi recunoscutã în rezultatul perioadei(IAS 40.63).

Clãdirea A este consideratã activ ocupat de proprietar în perioada 01.01.N-2 – 01.07.N ºi se aplicã IAS 16,calculându-se o amortizare anualã de 60.000/3 = 2.000 u.m. Anual se înregistreazã amortizarea:


Valoarea contabilã la 01.07.N este de 60.000 – 2.000 (N-2) – 2.000 (N-1) – 2.000/2 (N) = 55.000 u.m.La 01.07.N, clãdirea se transferã în categoria investiþiilor imobiliare, iar diferenþa dintre valoarea justã(62.000 u.m.) ºi valoarea contabilã (27.500 u.m.) se va trata ca o reevaluare (IAS 40.61).


Cheltuieli privind = Investiþii imobiliare 5.000investiþiile imobiliare

Exemplul 4

O entitate deþine o clãdire, A, achiziþionatã la începutul anului N-2 la un cost de 60.000 u.m., pentru carea practicat o amortizare linearã pe o duratã de 30 de ani. De asemenea, a achiziþionat (la începutul exerciþiului N)în scopul revânzãrii sale o clãdire, B, la un cost de achiziþie de 50.000 u.m. La 01.07.N, entitatea închiriazãambele clãdiri. La aceastã datã, valoarea justã pentru clãdirea A este de 62.000 u.m., iar pentru clãdirea B estede 51.000 u.m. La 31.12.N, valoarea justã pentru clãdirea A este de 64.000 u.m., iar pentru clãdirea B este de51.500 u.m. Care sunt implicaþiile asupra situaþiilor financiare în cazul în care aplicã:

a) modelul valorii juste;b) modelul costului.


N N-1

La 1 ianuarie 0 X

Intrãri 0 X

Transfer de la imobilizãri corporale 55.000 X

Transfer de la stocuri 50.000 X

Câºtig din ajustarea valorii investiþiilor imobiliare 10.500 X

La 31 decembrie 115.500 X

b) Modelul costului

În cazul în care o entitate utilizeazã modelul cos-tului, transferurile între investiþii imobiliare, bunuri

imobiliare ocupate de proprietar ºi stocuri nu modificãvaloarea contabilã a proprietãþii imobiliare transferateºi nu modificã nici costul respectivei proprietãþi în scopulevaluãrii sau al prezentãrii informaþiilor (IAS 40.59).




Investiþii imobiliare = % 62.000Clãdiri 55.000

Rezerve din reevaluare 7.000




Investiþii imobiliare = % 51.000Stocuri 50.000

Venituri din investiþii 1.000imobiliare


Investiþii imobiliare = Venituri din investiþii 500imobiliare

Prin urmare, în situaþia poziþiei financiare clãdirile apar la valoarea justã, adicã 64.000 + 51.500 = 115.500 u.m.

Rezultatul perioadei este afectat de variaþia valorii juste, înregistrându-se un venit de 3.500 u.m.

În note, conform IAS 40.75, se prezintã urmãtoarele informaþii:

Dupã recunoaºterea activelor ca investiþii imobiliare, acestea sunt evaluate la valoarea justã. Valoareajustã este bazatã pe o piaþã activã, ajustatã dupã caz pentru diferenþele date de natura, locaþia ºi condiþiilespecifice activelor. În cazul în care aceastã informaþie nu este disponibilã, societatea utilizeazã metode alternativede evaluare bazate pe preþuri recente pe pieþe mai puþin active sau pe actualizãri ale fluxurilor de trezorerie.Aceste evaluãri sunt verificate anual de un evaluator independent.

Conform IAS 40.76, se prezintã informaþiile:


Valoarea justã a construcþiilor determinatã prin raportare la piaþã (stabilitã pe baza preþurilor recentepentru active comparabile pe o piaþã mai puþin activã) este de 112.000 u.m.

Cost Construcþii

1 ianuarie N 0

Intrãri de active -

Transfer de la imobilizãri corporale 55.000

Transfer de la stocuri 50.000

31 decembrie N 105.000

Amortizãri ºiConstrucþii

deprecieri

Amortizarea exerciþiului 1.833

Valoarea netã la 01.01.N 0

Valoarea netã la 31.12.N 103.167

e) Prezentarea în situaþiile financiare

Conform OMFP nr. 3.055/2009, informaþiileprezentate sunt aceleaºi ca pentru imobilizãrile cor-porale. IAS 40 solicitã prezentarea unor informaþii

specifice, în special dacã se aplicã modelul valoriijuste (trebuie prezentate tehnicile de estimare utilizateîn determinarea valorii juste ºi, dacã aceasta a fostestimatã de un evaluator independent, sumele careau afectat rezultatul perioadei) (IAS 40.75).

Clãdirea A este consideratã activ ocupat de proprietar în perioada 01.01.N-2 – 01.07.N ºi se aplicã IAS 16,calculându-se o amortizare anualã de 60.000/3 = 2.000 u.m. Valoarea contabilã la 01.07.N este de 60.000 –2.000 (N-2) – 2.000 (N-1) – 2.000/2 (N) = 55.000 u.m. La 01.07.N, clãdirea se transferã în categoria investiþiilorimobiliare, la nivelul costului.




Investiþii imobiliare = Clãdiri 55.000

Amortizarea investiþiei imobiliare pânã la 31.12.N se înregistreazã astfel:



Investiþii imobiliare = Stocuri 50.000

Amortizarea investiþiei imobiliare pânã la 31.12.N se înregistreazã astfel:

Cheltuieli privind = Amortizarea clãdirilor 833amortizarea imobilizãrilor

Prin urmare, în situaþia poziþiei financiare clãdirile apar la cost, adicã 54.000 + 49.167 = 103.167 u.m.

Rezultatul perioadei este afectat de cheltuielile cu amortizarea, înregistrându-se o cheltuialã de 1.833 u.m.

În note, conform IAS 40.75, se prezintã urmãtoarele informaþii:

Dupã recunoaºterea activelor ca investiþii imobiliare, acestea sunt evaluate la cost.

Conform IAS 40.77, se prezintã informaþiile:

Clãdirile sunt amortizate prin metoda linearã pe o duratã de 30 de ani.


BIBLIOGRAFIE

1. CECCAR, Ghid de întocmire a raportului anual ºi interimar în conformitate cu Standardele Interna-þionale de Raportare Financiarã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2009.

2. CECCAR, Studiu comparativ între reglementãrile contabile naþionale ºi Standardele Internaþionalede Raportare Financiarã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2009.

3. Feleagã N., Feleagã L., Albu N., Bunea ªt., Sãcãrin M., Coman N., Gîrbinã M.M., Gorgan C.,Morariu C.M., Diaconu P., Avram V., Politici ºi opþiuni contabile, Editura Infomega, Bucureºti,2008.

4. Gîrbinã M.M., Bunea ªt., Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS,vol. 1 ºi 2, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

5. IASB, Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie2009, traducere realizatã de CECCAR, Editura CECCAR, Bucureºti, 2009.

6. Raffournier B., Les normes comptables internationales (IAS/IFRS), 3e édition, Economica, Paris,2006.

7. OMFP nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene,publicat în Monitorul Oficial nr. 766/10.11.2009.

Aceastã carte este o culegere de acte normative, ce prezintãcele mai importante prevederi legislative din domeniul

financiar-fiscal, care conþin sancþiuni, atât de naturã contravenþionalã,cât ºi penalã. Lucrarea nu trateazã exhaustiv sancþiunile contraven-þionale sau penale din legislaþia din domeniul contractual, economicsau financiar-fiscal, ci se opreºte asupra principalelor sancþiunipe care autorul, din experienþa sa practicã în domeniul controluluifiscal, le considerã a fi importante.

Cartea doreºte sã vinã în întâmpinarea tuturor celor implicaþiîn activitatea financiar-fiscalã, respectiv economiºti, contabili, ma-nageri ai societãþilor comerciale, organe de control, ºi a tuturorcelor care doresc sã cunoascã sancþiunile pe care persoanelefizice sau juridice le pot suporta în cazul nerespectãrii legislaþieifinanciar-fiscale.

Lucrarea poate fi procuratã de cãtre cei interesaþi de la toate filialele teritoriale ale CECCAR.

Principalele sanctiuni prevãzute în legislatia financiar-fiscalã

Autor: Cristian MARINESCU

Noutãtieditoriale

,

, ,

Piete de capital,


Performanþa bursierã înevaluarea întreprinderii cotate– partea a II-a –

Silvia PETRESCU, prof. univ. dr.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi

Key terms: quoted performance through classic indicators, valuation, accounting methods,financial methods, value, economic added value, added market value, added liquid value

ABSTRACT

Performance of the Listed Enterprise Evaluation

The performance of the listed companies involves a special professional financialanalysis through the methodology concerning both classical and modern indicators.For this reason, in financial accounting diagnosis for the enterprise evaluation, inorder to evaluate the performance for its investors, besides classical indicators, somespecific ones must be utilized.

Firstly, there is one fundamental analysis what utilizes some ratios calculatedat the stock level, and the others concerning the capital market.

Secondly, both owners and stockholders can be interested in the value createdby the firm where they invested their capital, in order to appreciate if the firm hascreated the worth for him or it has destroyed it. This is the problem concerning themanagement based on value in the domain of the entity’s evaluation both or notlisted on the capital market.

3. Metode bursiere de evaluare pe bazãde rentabilitate ºi randament

Deºi au un oarecare grad de subiectivism, meto-dele bursiere oferã entitãþii evaluate o dimensiune maiapropiatã de realitatea zilei în confruntarea cu concu-renþa prin intermediul cursului bursier, ca modalitatede exprimare realistã a valorii unei acþiuni.

Metodele bursiere sunt aplicabile pentru piaþaplasamentelor de capital corespunzãtoare tranzacþio-nãrii unei pãrþi din întreprindere pe baza unui pachetde acþiuni care însã nu pot oferi putere de decizie deter-minantã pentru cumpãrãtor.

Valoare bursierã au doar întreprinderile cotateºi care îndeplinesc criteriile de evaluare specifice pie-þei de capital, ºi aceastã valoare depinde de cotaþiile

acþiunilor în raport cu cererea-oferta de titluri la unmoment dat. De aceea, valoarea bursierã a întreprin-derii se apreciazã pe estimãri externe în situaþia în carecotaþiile pe piaþa de capital pot evolua sub influenþaunor factori exogeni independenþi de entitate, uneoriºi subiectivi.

Unele metode utilizate în evaluarea bursierã sebazeazã pe rentabilitate ºi vizeazã douã modalitãþide definire a valorii întreprinderii:

a) una în sens restrictiv, pe baza capitalizãriibursiere la momentul evaluãrii sau media pe o anumitãperioadã;

b) una în sens larg, prin prisma indicatorilor ofe-riþi de piaþa bursierã (PER, rata de distribuire a divi-dendelor º.a.) sau în funcþie de criteriile impuse de


piaþa bursierã (lichiditatea acþiunilor, atomicitatea in-vestitorilor º.a.).

Conceptele care fundamenteazã valoarea între-prinderii pe bazã de rentabilitate ºi randament se în-temeiazã pe premisa unei pieþe eficiente a acþiunilorcare sã permitã investitorilor obþinerea unor dividendeviitoare sperate ºi eventual un preþ optim de revânzarea acþiunilor.

3.1. Evaluarea prin capitalizare bursierã

Capitalizarea bursierã (Cb) exprimã valoarea pecare bursa o acordã întreprinderii ºi, conform teorieifinanciare moderne privind piaþa eficientã, defineºtevaloarea actualã a entitãþii emitente, fiind rezultatulunei corecte evaluãri pe baza actualizãrii fluxurilorviitoare generate de acþiunile deþinute.

De exemplu, pe baza datelor din tabelul din primaparte a articolului (Revista nr. 1/ianuarie 2010) se con-statã o creºtere a valorii acordate de bursã entitãþii luateîn studiu, exprimatã prin valoarea ascendentã a capitali-zãrii bursiere, care a cunoscut o creºtere de 125,23%.

În condiþiile în care valoarea de piaþã a întreprin-derii determinatã prin capitalizarea bursierã este influ-enþatã de gradul de volatilitate a acþiunilor întreprinderiiîn raport cu piaþa ºi de evoluþia sectorului de activitate,ce se reflectã în cursul bursier curent al acþiunii, carepot altera valoarea realã a întreprinderii, în locul cursu-lui actual se poate utiliza un curs bursier mediu pe oanumitã perioadã.

De exemplu, în cazul prezentat în tabelul din primaparte a articolului, cursul mediu al acþiunii (Ca mediu)în perioada analizatã are valoarea de:

Capitalizarea bursierã care exprimã valoarea en-titãþii în exerciþiul financiar curent are valoarea de:

Cb = Na1 ×

Ca mediu

= 454.897.291 ×

0,724 = 329.346.000 lei

În condiþiile în care capitalizarea bursierã exprimãvaloarea de piaþã a unui pachet minoritar de acþiuni,valoarea întreprinderii va trebui sã includã ºi o even-tualã primã de control datã de deþinerea în totalitate acontrolului asupra acesteia în ipoteza tranzacþionãriiîntregului pachet de acþiuni (100%).

În acest caz, valoarea de piaþã recomandatã pentruîntreaga întreprindere (Vp) trebuie majoratã cu primade control (Pc):

Vp = Cb ×

(1

+

Pc)

De exemplu, dacã în condiþiile preluãrii contro-lului asupra întreprinderii se estimeazã o primã decontrol (Pc) de 25%, se va majora capitalizarea bur-sierã a acesteia pânã la valoarea de piaþã (Vp):

Vp = Cb ×

(1

+

Pc)

= 329.346.000 ×

1,25 = 411.683.000 lei

Comparaþia capitalizãrii bursiere cu valoareacontabilã a întreprinderii reflectã fie subestimareaafacerii (plusvalori latente), dacã valoarea contabilãeste inferioarã capitalizãrii bursiere, fie supraestima-rea acesteia (minusvalori latente), dacã valoarea con-tabilã este superioarã capitalizãrii bursiere.

Metoda de evaluare prin capitalizare bursierã pre-zintã interes prin faptul cã prin intermediul ei se constatãmodul în care coteazã piaþa cifra de afaceri a entitãþii,indicând cu cât se cumpãrã pe piaþã cifra ei de afaceriprin intermediul indicatorului P/S (Price on sales), careevolueazã direct proporþional cu capitalizarea bursierãºi invers proporþional cu cifra de afaceri.

Capitalizarea bursierã influenþeazã indicato-rul P/S, care trebuie sã aibã o valoare mai mare de 0,5pentru ca entitatea sã nu fie subevaluatã, ceea ce arputea fi consecinþa unei solvabilitãþi reduse sau a uneiprofitabilitãþi în scãdere.

De exemplu, în cazul analizat mai sus, indicato-rul P/S, determinat prin raportarea capitalizãrii bursieremedii la cifra de afaceri medie din perioada analizatã,are valoarea de:

Valoarea astfel obþinutã confirmã faptul cã piaþaevalueazã corespunzãtor cifra de afaceri a entitãþii.

Principalul inconvenient al acestei metode constãîn faptul cã valoarea astfel determinatã este fluctuan-tã ºi influenþabilã de factori psihologici ºi economiciconjuncturali.

= 0,724 lei/acþiuneCa mediu =0,482

+

0,965

2

316.937.052

149.763.131

P/S =(194.898.217

+

438.975.886)/2

(136.028.515 +

163.497.747)/2

= = 2,11


3.2. Evaluarea prin metoda PER(Price to Earning Ratio)

În condiþiile în care indicatorul PER, numit coefi-cient de capitalizare bursierã, este un multiplu bursiercare indicã de câte ori este capitalizat beneficiul peacþiune ºi aratã câþi ani de beneficiu actual costã fiecareafacere cotatã, el este un indicator al atracþiei pieþeide capital ce permite aprecierea randamentului unuiplasament în acþiuni.

Raportul curs/beneficiu variazã în timp ºi spaþiuºi pe piaþa de capital poate avea valori cuprinse între15 ºi 25, în funcþie de condiþiile economice ale ramu-rilor industriale. El depinde de mai mulþi factori: bene-ficiile anticipate ale operatorilor, ratele dobânzii ºiinflaþiei. Valorile standard pe care le poate avea lanivel de întreprindere depind de tipul de activitate ºide gradul de risc. Întreprinderile comparabile ca struc-turã de producþie ºi nivel de activitate ar trebui sã aibãvalori PER apropiate, care permit evaluarea lor prinaplicarea multiplului PER cu valori medii între 8 ºi 15la profitul previzionat.

De aceea, acest raport stã la baza unei metodede evaluare a întreprinderii cotate de cãtre piaþã carepermite o estimare a beneficiilor întreprinderii pentruanul în curs sau pentru anul urmãtor pornind de lavaloarea PER, care mãreºte interesul potenþialilor in-vestitori pe piaþa de capital, nu atât în obþinerea dedividende, cât mai ales în perspectiva creºterii plus-valorii în capital prin capitalizarea beneficiilor.

Pe baza unui PER0 de referinþã specific ramurii,

valoarea întreprinderii în anul t poate fi estimatã în func-þie de profitul net aºteptat (previzionat) (Pt) al anului t:

Vt = PER0 ×

Pt

De exemplu, valoarea întreprinderii luate în stu-diu în ultimul an al diagnosticului financiar-contabil,determinatã pe baza metodei PER, are la bazã datelebursiere din tabelul menþionat mai sus, din care se con-statã cã valoarea medie a PER în perioada de analizãeste egalã cu:

În aceeaºi perioadã, profitul net mediu a fostegal cu:

Valoarea întreprinderii estimatã pe baza valorilormedii ale perioadei de diagnostic este apreciatã la:

V = PER mediu ×

Pnet mediu

= 19 ×

16.052.000 = 304.988.000 lei

În condiþiile unei creºteri estimate de 15% a pro-fitului net în anul urmãtor, valoarea întreprinderii arputea fi egalã cu:

V1 = PER mediu ×

Pn1

= 19 ×

16.052.000

×

1,15 = 350.736.000 lei

Se constatã cã entitatea are o valoare relativ ridi-catã ca urmare a unui PER mediu de 19, comparativcu entitãþi similare care au un PER maxim de 15.

Valoarea de rentabilitate obþinutã prin multi-plicarea beneficiului (media beneficiilor recente sausperate) cu coeficientul de capitalizare sau PER-ul în-treprinderilor comparabile, de exemplu, cu valori între8 ºi 15, aratã cât pot plãti investitorii pentru a obþineun beneficiu sperat în viitor. Într-o asemenea evaluare,beneficiul trebuie diminuat cu impozitul pentru a re-flecta beneficiul curent normal dupã impozitare ºitrebuie avut în vedere cã beneficiul pe acþiune luat încalculul PER este estimat la valoarea contabilã, în timpce cursul acþiunii este exprimat la valoarea de piaþã.

La un PER scãzut investitorii se aºteaptã la o creº-tere mai mare a beneficiilor viitoare decât în cazul unuiPER crescut. Totuºi, PER-ul în sine nu trebuie luat cabazã pentru potenþialii investitori în vederea evaluãriiacþiunilor unei entitãþi; este de preferat sã se urmã-reascã trendul acestuia prin comparaþii cu alte firmedin acelaºi sector sau cu PER-ul pieþei, deoarece fiecaresector poate avea perspective diferite de creºtere.

În plus, se cunoaºte cã rata de plasament aferentãunui PER se aflã în relaþie inversã cu acesta, exprimãrentabilitatea acþiunii, ºi aceasta trebuie comparatãcu rata medie a pieþei acþiunilor sectorului în vedereadeciziei de investire în acþiunile întreprinderii, dacãdobânda pieþei este superioarã.

Metoda de evaluare prin PER ca multiplu bursiereste supusã unor critici care decurg din faptul cã va-loarea raportului care îl determinã poate fi majoratãmatematic fie prin creºterea capitalizãrii bursiere, res-pectiv a cursului acþiunii, fie prin scãderea beneficiuluinet, respectiv a beneficiului pe acþiune. Or, din punctde vedere financiar, pe o piaþã eficientã reducerea

= 19,0PER mediu =15,70

+

22,30

2

= 16.052.000

leiPnet mediu

=

12.424.687 +

19.678.661

2


beneficiului pe acþiune are ca efect scãderea cursuluiacþiunii, dupã cum o acþiune cu un curs mai ridicatpoate fi consecinþa unei rentabilitãþi mai mari.

Preþul acþiunii va fi mai mic pe piaþa bursierã dacãse anticipeazã o degradare a performanþei financiareviitoare, chiar dacã în prezent existã o rentabilitateaparent bunã apreciatã pe baza profitului net pe acþiu-ne. Acest indicator nu reflectã profitabilitatea realãpentru acþionari, interesaþi mai mult de fluxul de lichi-ditãþi ce le va reveni ca remunerare.

Variaþia cursului acþiunii influenþeazã valoareaPER ºi modificã valoarea întreprinderii.

Datoritã faptului cã valoarea PER se calculeazãpe fiecare întreprindere, chiar pe produs, ºi se schimbãzilnic, fiind publicatã de bursã, atunci când se recurgela evaluarea entitãþii pe baza multiplului bursier PEReste necesar sã se utilizeze un PER mediu pe un eºan-tion de întreprinderi omogene ºi comparabile ca obi-ect de activitate ºi perspective de creºtere, precum ºidin punct de vedere al regulilor de amortizare ºi decorectare a beneficiului.

3.3. Evaluarea prin fluxurile de dividende

Metodele de evaluare bazate pe valoarea de ran-dament au în vedere actualizarea fluxurilor de divi-dende previzionate a fi obþinute de acþionari de-a lungulperioadei pentru care se realizeazã evaluarea, în ipotezaunei rate de actualizare constante pe întreaga perioadã.

În acest caz, valoarea entitãþii este privitã prinprisma acþionarilor, pe baza veniturilor pe care aceºtiale pot primi prin intermediul randamentului acþiunilorpe care le deþin. Asemenea evaluãri sunt utile mai alesîn cazul în care posesorii de acþiuni minoritare nu potdeþine dreptul de control asupra gestiunii activitãþiiviitoare a entitãþii ºi, în consecinþã, valoarea entitãþiiare drept criteriu mãrimea fluxului de dividende ºi creº-terile cursului bursier, care pot amplifica valoarea depiaþã a acesteia.

Evaluarea entitãþii pe baza valorii de randamentse bazeazã pe indicatori bursieri cum ar fi: rata de dis-tribuire a dividendelor (POR), dividendele pe acþiune(Dpa), randamentul acþiunii (Ra) pe piaþa tranzacþiilorbursiere ºi rata rentabilitãþii acþiunii (Rra).

a) Rata de distribuire a dividendelor exprimãpolitica întreprinderii privind cointeresarea acþionarilor

vizavi de capitalizarea rezultatelor în vederea rein-vestirii ºi prezintã importanþã pentru cei interesaþi înachiziþia de acþiuni în scopul obþinerii unui venit subforma dividendelor sau pentru realizarea unei plus-valori de capital.

b) Dividendele pe acþiune (Dpa) depind de ratade distribuire a dividendelor ºi de numãrul de acþiuni.

c) Randamentul acþiunii (Ra) mãsoarã rentabili-tatea plasamentului ºi depinde de dividendul pe ac-þiune ºi de cursul acþiunii.

Valoarea de randament a întreprinderii poate fideterminatã prin actualizarea fluxului de dividendesperate pentru investiþia în acþiuni ordinare deþinute operioadã de timp finitã sau nedeterminatã.

În ipoteza unei rate constante de actualizare, va-loarea estimatã a unei întreprinderi prin actualizareafluxului de dividende se determinã pe baza relaþiei luiIrving Fisher:

în care:Dt = dividendele nete distribuite acþionarilor

în anul t;k = rata de actualizare = randamentul acþiunii

(Ra);Cbn = capitalizarea bursierã în anul n (valoarea

de piaþã a întreprinderii în anul n);n = ultimul an pânã la care se pãstreazã ac-

þiunile.

De exemplu, dacã în raport cu ultimul an al diag-nosticului entitãþii evaluate se estimeazã stabilitateaprofitului ºi a dividendelor distribuite pe urmãtorii 3 ani(t = 3) ºi o duratã de viaþã a acþiunilor deþinute limitatãla 5 ani (n = 5), valoarea de randament a entitãþii de-terminatã pe baza datelor din tabelul menþionat maisus va fi egalã cu:

În cazul unei perioade de timp nelimitate (n = ∞)ºi în situaþia unor dividende constante, valoarea derandament a întreprinderii devine egalã cu raportuldintre dividende ºi randamentul acþiunii:

V0 = ΣDt

(1 +

k)t

+Cbn

(1 +

k)n

n

t=1

V0 =6.743.137

1 +

0,0153

+6.743.137

(1 +

0,0153)2

+6.743.137

(1 +

0,0153)3

= 426.510.000 lei+438.975.886

(1 +

0,0153)5

=Vr =D

k= 440.728.000 lei

6.743.137

0,0153


BIBLIOGRAFIE

1. Dumitrescu D., Dragotã V., Ciobanu A., Evaluarea întreprinderilor, ediþia a II-a, Editura Economicã,Bucureºti, 2002.

2. Levinson M., Guide to Financial Markets, The Economist (Profile Book), Londra, 2009, disponibilla http://en.wikipedia.org/wiki/Beta/finance

3. Petrescu S., Diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, Editura CECCAR, Bucureºti,2008.

4. Robu V., Anghel I., ªerban E.C., Þuþui D., Evaluarea întreprinderii, Editura ASE, Bucureºti,2003.

5. Tchemeni E., L’évaluation des entreprises, Ed. Economica, Paris, 1993.

6. Toma M., Iniþiere în evaluarea întreprinderilor, Editura CECCAR, Bucureºti, 2005.

Ipoteza unui dividend constant nu este una rea-listã în cazul în care întreprinderea are o evoluþie viitoa-re estimatã favorabilã care poate determina creºtereadividendului pe acþiune. În acest caz se impune deter-minarea valorii de randament în funcþie de rata decreºtere perpetuã (g) a dividendelor ce urmeazã a firepartizate acþionarilor în primul an de previziune (Dt):

De exemplu, dacã se estimeazã o creºtere a divi-dendelor în urmãtorul an cu rata g = 0,5%, la acelaºirandament al acþiunii (1,53%), valoarea de randamentse estimeazã la suma:

Concluzii

Metodele bursiere de evaluare au fost introdusede teoria financiarã conform cãreia piaþa eficientã decapital impune încorporarea în preþul de piaþã, respec-tiv în cursul bursier al acþiunii a tuturor informaþiilordisponibile referitoare la situaþia trecutã, prezentã ºiperspectiva întreprinderii ºi evaluarea acesteia prinraportare la preþul tranzacþiilor unor întreprinderi si-milare apreciat prin intermediul cotaþiei la bursã.

În acest sens, prin prisma teoriei financiare apieþelor eficiente se poate considera cã dimensiuneacea mai realistã a valorii unei acþiuni o constituie cursulbursier al acþiunii, care reprezintã un referenþial pu-

blic ce permite efectuarea de comparaþii între între-prinderi similare din punct de vedere al domeniuluide activitate ºi relevante din punct de vedere al riscu-rilor preluate de potenþialul cumpãrãtor. În acestecondiþii, valoarea actualã a unei întreprinderi estedatã de capitalizarea bursierã a acesteia, care esterezultatul unei evaluãri corecte pe baza actualizãriifluxurilor viitoare de lichiditãþi generate de deþinereaacþiunilor existente.

Cu toate acestea, se considerã cã PER ca multi-plu bursier constituie un indicator mai bun pentru eva-luarea acþiunii, deoarece reflectã optimismul pieþeiprivind perspectivele de creºtere a entitãþii, dar acestatrebuie comparat cu valoarea medie pe ramurã indus-trialã sau sector de activitate, þinând cont ºi de faptulcã nivelul lui poate scãdea în condiþiile unei inflaþiiridicate.

Evaluarea prin metode bursiere implicã alegereaunor rate de actualizare adecvate fluxurilor de rezul-tate estimate de cãtre investitor pentru investiþia înacþiunile unei întreprinderi, care sã exprime rentabili-tatea aºteptatã de investitor, cu atât mai mare cu cât ºiriscul economic ºi financiar aferent investiþiei este maimare. Aceastã ratã poate fi apreciatã, pe de o parte,ca fiind costul capitalurilor investite în prezent pentrua obþine venituri (profituri) în viitor, iar pe de altã parte,ca un cost de oportunitate care penalizeazã încasãrileviitoare pentru faptul cã acelaºi capital ar fi putut fivalorificat mai bine în aceleaºi condiþii de risc al pla-samentului, ceea ce implicã abordarea problematiciilegate de crearea de valoare.

Vr =Dt

k –

g

Vr1 =

6.743.137 ×

1,05

0,0153 –

0,005

=7.080.000

0,0103=

687.379.000

lei

Audit


Utilizarea procedurilor analitice pentruobþinerea probelor de audit. Studiulanalizei discriminant sub SPSS 15.0– partea a II-a –

Elisabeta JABA, prof. univ. dr.

Ioan-Bogdan ROBU, ec. masterand

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi

Key terms: discriminant analysis, audit sample, analytical procedures

ABSTRACT

Use of Analytical Procedures in Order to Obtain Audit Samples.Discriminant Analysis Study under SPSS 15.0

In the present-day economic environment, the accounting information is essentialfor the development of the Romanian business environment. In order to benefit froma true to life, attested piece of information, able to characterize the condition of anentity at a given moment, the users of this piece of information need the independent,objective and professional assurance of a financial auditor. Within his/her demarche,the professional can use a series of methods, proceedings and instruments to facilitatehis/her work, by efficiently obtaining the necessary answers. One of the analyticalproceedings at the disposal of the auditor is the discriminant analysis whose applicabilitycan be met in order to indicate the condition of an entity at a given moment, bytaking into account certain factors that can impact on that condition, as compared tothe economic environment to which it is reported.

5. Discuþii asupra rezultatelor

În urma demersului efectuat asupra bazei de date,în SPSS se vor obþine anumite rezultate, care vor sta labaza exprimãrii unor interpretãri valide ce vor fi utilizateapoi în luarea de decizii. Dintre principalele rezultateobþinute, cele mai importante sunt constituite de coefi-cienþii funcþiilor discriminant, iar interpretarea lor estefoarte asemãnãtoare cu cea din cazul analizei regresieimultiple. Aceºti coeficienþi sunt calculaþi þinându-secont de variabilele independente analizate, variabilece vor sta la baza obþinerii modelului matematic.

Un alt aspect deosebit de important în construireafuncþiilor discriminant este acela al multicoliniaritãþii,

fenomen întâlnit în cazul variabilelor independente,motiv pentru care nu se poate realiza o mãsurare clarãa importanþei relative a acestora în discriminarea func-þiilor. Pentru a se obþine o imagine asupra importanþeirelative a variabilelor independente, se va putea exa-mina mãrimea absolutã a coeficienþilor standardizaþiai funcþiilor discriminant. În cele mai multe cazuri,coeficienþii standardizaþi ale cãror valori sunt mai marideterminã importanþa ºi gradul de contribuþie ale varia-bilei echivalente la capacitatea de discriminare a func-þiilor. Parcurgând în ordinea stabilitã totalitatea paºilorindicaþi în SPSS, se vor obþine o serie de rezultate,grupate într-un output ce va surprinde totalitatea ana-lizelor comandate.


Figura 1. Abaterea medie standard aferentã variabilelor independente

1,2E9

9,0E8

6,0E8

3,0E8

0,0E8

95%

CI

Datoriide pânãla 1 an

Cifra deafacerinetã

Rezultatedin

exploatare

Rezultatcurent

Venituritotale

Impoziteneplãtitela termen

Activecirculante

În Figura 1 sunt prezentate mediile aferente va-riabilelor numerice independente, precum ºi distribuþia

abaterilor de la medie aferente, conforme intervaluluide încredere de 95%.

Tabelul 1. Testul ANOVA în cazul analizei discriminant

Testul Lambda Testul F df1 df2 Sig.

Capital social 0,960 1,179 2 57 0,315Regiune þarã 0,969 0,903 2 57 0,411Numãr angajaþi 0,957 1,283 2 57 0,285Obiect de activitate 0,994 0,161 2 57 0,852Active imobilizate 0,929 2,184 2 57 0,122Active circulante 0,970 0,892 2 57 0,416Datorii de pânã la 1 an 0,949 1,518 2 57 0,228Datorii de peste 1 an 0,964 1,069 2 57 0,350Capitaluri proprii 0,931 2,115 2 57 0,130Creanþe 0,967 0,959 2 57 0,389Cifra de afaceri netã 0,948 1,577 2 57 0,215Venituri în avans 0,909 2,860 2 57 0,066Venituri din exploatare 0,948 1,565 2 57 0,218Cheltuieli de exploatare 0,949 1,526 2 57 0,226Rezultate din exploatare 0,944 1,686 2 57 0,194Venituri financiare 0,968 0,942 2 57 0,396Cheltuieli financiare 0,947 1,600 2 57 0,211Rezultat financiar 0,996 0,113 2 57 0,893Rezultat curent 0,947 1,598 2 57 0,211Venituri extraordinare 0,944 1,681 2 57 0,195Cheltuieli extraordinare (a)Rezultat extraordinar 0,944 1,681 2 57 0,195Venituri totale 0,950 1,496 2 57 0,233Cheltuieli totale 0,951 1,478 2 57 0,237Rezultat brut 0,949 1,522 2 57 0,227Rezultat net 0,949 1,536 2 57 0,224Impozite neplãtite la termen 0,982 0,514 2 57 0,601

(a) Statisticile-test nu pot fi calculate deoarece variabila este o constantã.

Testarea egalitãþii mediilor grupelor


Tabelul 2. Testarea semnificaþiei variabilelor (a)

Varianþa intragrupe Toleranþa Toleranþa minimã

Capitaluri proprii 2900048183821881000,000 0,000 0,000Cifra de afaceri netã 2522770638443084000,000 0,000 0,000Venituri din exploatare 2605920570572308000,000 0,000 0,000Cheltuieli de exploatare 1865654717605735000,000 0,001 0,001Cheltuieli financiare 1790668159047039,000 0,004 0,001Rezultat financiar 752871239862320,000 0,010 0,001Rezultat curent 76532024740431100,000 0,001 0,001Cheltuieli extraordinare 0,000 0,000 0,000Rezultat extraordinar 3710022,122 0,000 0,000Venituri totale 2817637062059048000,000 0,000 0,000Cheltuieli totale 1983299755031166000,000 0,001 0,001Rezultat brut 76498973267031700,000 0,000 0,000Rezultat net 52412923776389400,000 0,000 0,000

Toate variabilele pentru care toleranþa este superioarã valorii-prag sunt incluse simultan.

(a) Nivelul minim de toleranþã este de 0,001.

Tabelul 2 indicã variabilele independente care nu au trecut testul de toleranþã, pentru un nivel maximadmis de 0,001.

Tabelul 3. Corelaþia canonicã: Valorile proprii

Funcþia Valoarea Varianþa explicatã Varianþa explicatã Corelaþiadiscriminant proprie (%) cumulatã (%) canonicã

1 0,348 (a) 62,6 6,6 0,5082 0,208 (a) 37,4 100,0 0,415

(a) Primele douã funcþii discriminant canonice folosite în analizã.

În Tabelul 3 sunt prezentate distribuþiile valorilorproprii, procentajul varianþei, procentajul cumulat ºicorelaþia canonicã pentru fiecare variabilã canonicãsau funcþie discriminant. Valorile proprii reprezintãraportul dintre suma pãtratelor dintre grupe ºi sumapãtratelor din interiorul grupelor, iar valoarea maximãa acestui indicator corespunde vectorului propriu acãrui direcþie de dispersie este maximã. A doua valoa-re corespunde vectorului urmãtor, iar rãdãcina pãtratãa fiecãrei valori proprii oferã indicii asupra direcþieiºi întinderii vectorului propriu. Valori proprii mici re-zultã în vectori a cãror lungime nu este semnificativãla nivelul dispersiei totale. Coloana a treia a tabelului

oferã posibilitatea evaluãrii dispersiei valorilor varia-bilelor canonice. Procentajul cumulat reprezintã va-loarea cumulatã a dispersiei calculate a variabilelorcanonice, iar pentru prima funcþie valoarea acesteiaeste de 62,6% din totalul întregii dispersii. Coloanacorelaþiei canonice mãsoarã asocierea dintre scoruldiscriminant ºi grupele impuse spre analizã, iar pentrufuncþia 1 se poate observa o valoare superioarã a coe-ficientului, ceea ce indicã o legãturã puternicã întrescorul discriminant ºi grupele asociate. Valorile cetind spre 1 indicã o puternicã corelaþie între scoruldiscriminant ºi grupele de distribuþie, iar valorile cetind spre 0 indicã o slabã corelaþie.

Tabelul 1 prezintã testul Lambda al lui Wilks,testul statistic F, gradele de libertate asociate variabile-lor, precum ºi nivelul de semnificaþie. Testul lui Wilksreprezintã raportul dintre suma pãtratelor valorilorvariabilelor la nivel de grupã ºi suma pãtratelor varia-bilelor la nivel de eºantion (WL

=

SSR/SST), acest

raport putând lua valori în intervalul [0,1]. O valoareapropiatã de zero sau un Sig

<

0,05 aratã cã existã dife-

renþe semnificative între nivelurile medii ale variabileiconsiderate pe grupe, iar o valoare apropiatã de unusau un Sig

>

0,05 aratã cã nu existã diferenþe semnifica-

tive între nivelurile medii ale variabilei consideratepe grupe.

Testul F prezintã raportul dintre suma abaterilormedii pãtratice dintre grupuri ºi suma abaterilor me-dii pãtratice din interiorul acestora. Testului F îi suntasociate df1 ºi df2 grade de libertate, unde df1

=

k

–

1

ºi df2 =

n

–

k, acestea fiind utilizate spre obþinerea nive-

lului de semnificaþie. Dacã valoarea lui Sig. este maimicã de 0,05, aceasta indicã faptul cã diferenþele degrup sunt semnificative; în caz contrar, acestea nu suntsemnificative.


Tabelul 4. Statistica Lambda a lui Wilks

Testarea funcþiilor Testul Lambda Testul Chi-square df Sig.

1 cu 2 0,614 24,617 28 0,6492 0,828 9,542 13 0,731

Tabelul 5. Impactul fiecãrei variabile asupra modelului

Funcþia

1 2

Capital social -1,402 -1,773Regiune þarã 0,265 0,215Numãr angajaþi -1,524 4,215Obiect de activitate 0,164 -0,273Active imobilizate 2,409 3,500Active circulante -6,291 -1,626Datorii de pânã la 1 an 4,122 -4,945Datorii de peste 1 an 2,623 -0,090Creanþe -0,874 3,477Venituri în avans -1,587 0,108Rezultate din exploatare 3,237 -2,109Venituri financiare 1,324 -0,401Venituri extraordinare -0,339 0,551Impozite neplãtite la termen -0,095 -0,232

Coeficienþii standardizaþi ai funcþiilor discriminant canonice

Impactul variabilelor asupra modelelor matema-tice propuse este prezentat în Tabelul 5, dupã standar-dizarea acestora, deoarece variabilele se cuantificauprin diferite unitãþi de mãsurã. Amploarea influenþeieste evidenþiatã prin valoarea în modul a coeficienþilor,semnul explicând totodatã ºi sensul influenþei. Dintabel se poate observa cu uºurinþã cã o influenþã sem-

nificativã asupra funcþiei 1 o au Activele circulante,Datoriile de pânã la 1 an, dar ºi Rezultatul din exploa-tare. Asupra funcþiei 2, o influenþã semnificativã auNumãrul de angajaþi, Activele imobilizate, Datoriilede pânã la 1 an ºi Creanþele. Aceºti coeficienþi ai varia-bilelor canonice permit compunerea scorului pentrufiecare caz în parte.

Tabelul 6. Corelaþia dintre fiecare variabilã ºi funcþia discriminant

Funcþia

1 2

Venituri în avans 0,532 (*) 0,093Active imobilizate 0,464 (*) 0,087Capitaluri proprii (a) 0,459 (*) 0,087Rezultate din exploatare 0,408 (*) 0,079Rezultat curent (a) 0,400 (*) 0,061

Matricea de structurã

Testul Lambda indicã proporþia din totalul vari-anþei scorului discriminant care nu se explicã prin dife-renþele dintre grupuri, iar o valoare Lambda minimãindicã faptul cã centroizii scorurilor discriminante di-ferã. Prima coloanã a tabelului testeazã ipoteza potrivitcãreia centroizii funcþiilor prezentate sunt egali pe în-treaga întindere a grupurilor. Testul Lambda reprezintãproporþia totalului varianþei din scorul discriminant

care nu se explicã prin diferenþele dintre grupe, acestindicator luând valori cuprinse între 0 ºi 1. TestulChi-square indicã existenþa semnificativã sau nu aunor diferenþe dintre centroizii grupelor de clasificaþie,iar dacã valoarea Sig. este mai micã decât 0,10 (încazul de faþã aceasta este 0,649

>

0,10), atunci centroizii

grupelor nu diferã semnificativ. ªi în cazul funcþiei 2se poate observa o asemãnare între centroizi.


Funcþia

1 2

Rezultat net (a) 0,396 (*) 0,066Rezultat brut (a) 0,394 (*) 0,066Cifra de afaceri netã (a) 0,390 (*) 0,053Datorii de pânã la 1 an 0,388 (*) 0,067Venituri din exploatare (a) 0,388 (*) 0,055Cheltuieli de exploatare (a) 0,383 (*) 0,049Venituri totale (a) 0,379 (*) 0,067Cheltuieli totale (a) 0,374 (*) 0,067Cheltuieli financiare (a) 0,363 (*) 0,016Numãr angajaþi 0,354 (*) 0,085Capital social 0,342 (*) 0,060Venituri financiare 0,307 (*) 0,034Active circulante 0,257 (*) 0,199Rezultat financiar (a) 0,163 (*) 0,055Venituri extraordinare -0,221 0,449 (*)Rezultat extraordinar (a) -0,221 0,449 (*)Datorii de peste 1 an 0,053 0,419 (*)Regiune þarã 0,100 0,368 (*)Impozite neplãtite la termen -0,070 -0,280 (*)Creanþe 0,243 0,251 (*)Obiect de activitate 0,019 -0,163 (*)

(*) Corelaþia cea mai puternicã dintre variabilele analizate ºi funcþiile discriminant.

(a) Variabilele excluse din analizã.

Corelaþia dintre fiecare variabilã independentãºi funcþia discriminant este reprezentatã în Tabelul 6.Aceastã matrice propune o alternativã în a studia im-pactul ºi importanþa fiecãrei variabile independenteasupra funcþiei discriminant, fiecare variabilã cu aste-risc indicând o corelaþie superioarã asupra uneia saualteia dintre funcþii. Totodatã, variabilele marcate sunt

ordonate dupã mãrimea corelaþiei ºi putem observacum primele 19 variabile din tabel au o influenþã sem-nificativã asupra funcþiei 1, iar urmãtoarele 7 variabileinfluenþeazã semnificativ cea de-a doua funcþie. Astfel,putem constata cã Veniturile în avans au o influenþãmajorã asupra primei funcþii, iar Veniturile extraordi-nare au o influenþã majorã asupra funcþiei 2.

Tabelul 7. Coeficienþii funcþiei discriminant canonice

Funcþia

1 2

Capital social 0,000 0,000Regiune þarã 0,309 0,250Numãr angajaþi 0,000 0,001Obiect de activitate 0,076 -0,127Active imobilizate 0,000 0,000Active circulante 0,000 0,000Datorii de pânã la 1 an 0,000 0,000Datorii de peste 1 an 0,000 0,000Creanþe 0,000 0,000Venituri în avans 0,000 0,000Rezultate din exploatare 0,000 0,000Venituri financiare 0,000 0,000Venituri extraordinare 0,000 0,000Impozite neplãtite la termen 0,000 0,000(Constant) -1.276 -0,173

Coeficienþii nestandardizaþi


Fiecare coloanã conþine estimaþiile coeficienþilorpentru clasificarea funcþiilor pentru o singurã grupã,funcþiile fiind utilizate pentru a clasifica cazurile îngrupe (Leader, Middle, Least), rezultând o funcþie pentrunivelul Leader de tipul: Capital social ××××× 8,12E-009+ Regiune þarã ××××× 3,295 + Numãr angajaþi ××××× 0,000+ Obiect de activitate ××××× 0,809 + Active imobilizate××××× 5,14E-010 – Active circulante ××××× 7,93E-009 +Datorii de pânã la 1 an ××××× 2,92E-008 + Datorii de

peste 1 an ××××× 2,08E-008 – Creanþe ××××× 1,98E-008 –Venituri în avans ××××× 1,53E-007 – Rezultat din ex-ploatare ××××× 6,78E-009 – Venituri financiare ×××××6,19E-009 + Venituri extraordinare ××××× 0,000 – Im-pozite neplãtite la termen ××××× 1,47E-006 – 6,982 =SCOR LEADER.

Asemãnãtor se va proceda pentru a estima cla-sificarea funcþiilor ºi pentru celelalte categorii dediagnostic din acest tabel. Pentru a obþine un scor

Coeficienþii canonici ai funcþiei discriminant suntprezentaþi în Tabelul 7 ºi sunt utilizaþi pentru a compunescorul discriminant aferent fiecãrui caz, pentru fiecarefuncþie în parte. De exemplu, pentru prima funcþiecanonicã, scorul este: scorF1 = 0,309 ××××× Regiune þarã

+ 0,076 ××××× Obiect de activitate – 1,276. Scorul func-þiei 2 se compune asemãnãtor, utilizând coeficienþiicorespunzãtori: scorF2 = 0,250 ××××× Regiune þarã +0,001 ××××× Numãr angajaþi – 0,127 ××××× Obiect de activi-tate – 0,173.

Tabelul 8. Funcþiile la nivelul centroizilor grupelor

Diagnostic firmãFuncþia

1 2

Leader -0,559 0,680Middle 0,775 0,090Least -0,337 -0,457

Funcþiile discriminant canonice nestandardizate pentru mediile grupelor

Centroizii variabilelor canonice aferente celortrei grupuri de clasificare sunt evidenþiaþi în Tabe-lul 8. Centroizii din interiorul grupelor sunt compuºipentru fiecare variabilã canonicã ºi se poate observa

cum pentru prima funcþie media discriminantã sauscorul pentru variabila canonicã Leader este -0,559,pentru cele Middle este 0,775, iar pentru cele Leasteste -0,337.

Diagnostic firmã

Leader Middle Least

Capital social 8,12E-009 6,99E-009 1,04E-008Regiune þarã 3,295 3,560 3,080Numãr angajaþi 0,000 -0,001 -0,001Obiect de activitate 0,809 0,985 0,969Active imobilizate 5,14E-010 1,06E-009 -1,11E-009Active circulante -7,93E-009 -1,91E-008 -7,25E-009Datorii de pânã la 1 an 2,92E-008 5,40E-008 4,84E-008Datorii de peste 1 an 2,08E-008 3,43E-008 2,34E-008Creanþe -1,98E-008 -3,00E-008 -3,29E-008Venituri în avans -1,53E-007 -2,28E-007 -1,69E-007Rezultate din exploatare -6,78E-009 1,52E-008 5,55E-009Venituri financiare -6,19E-009 2,49E-008 5,44E-009Venituri extraordinare 0,000 -0,001 -0,001Impozite neplãtite la termen -1,47E-006 -1,38E-006 5,49E-007(Constant) -6,982 -8,498 -6,842

Tabelul 9. Coeficienþii funcþiilor de clasificare

Funcþiile discriminant liniare Fisher


de clasificare pentru fiecare grup, se va asocia valoriifiecãrei variabile coeficientul corespunzãtor cu carese va înmulþi, iar produsele calculate se vor aduna ºila final se va adãuga ºi variabila constantã pentru aforma scorul. Se va prezice apartenenþa unui caz laun anumit grup, în mãsura în care valoarea funcþiei

de clasificare va fi maximã, într-unul dintre cele treicazuri (Leader, Middle, Least). De exemplu, pentrudatele unei anumite întreprinderi se vor construi celetrei modele, iar valoarea maximã a scorului pentruunul dintre cele trei cazuri va determina ºi încadrareaîntreprinderii.

Figura 2 ilustreazã harta teritorialã a discriminan-tului bazatã pe scorurile funcþiei membrilor grupurilor,aceastã hartã descriind regiunile asociate fiecãrui grup.Se poate observa din figurã cum fiecare teritoriu defi-neºte un spaþiu unde este cel mai probabil ca membriiunui grup sã fie alocaþi. Trebuie, totodatã, sã se þinãcont de fiecare dimensiune ce reprezintã un set devariabile care diferenþiazã grupurile între ele, acesta

fiind modul în care sunt repartizate cazurile în teritoriu.Deficienþa semnificativã a hãrþii constã în faptul cãnu aratã mãrimea relativã a grupului ºi nici cât demult se suprapun grupurile, ci accentueazã diferenþeledintre grupuri. Totodatã, în interiorul hãrþii sunt prezen-taþi ºi centroizii grupurilor, iar prin scorurile funcþieidiscriminant înºirate de-a lungul graniþelor va indicaaria stãpânitã de fiecare grup.

Figura 3. Reprezentarea graficã a distribuþiei firmelor pe cele trei clase

Funcþia 1

Fun

cþia

2

Funcþii discriminant canonice

Diagnostic firmã

Leader

Middle

Least

Centroidulgrupului

Leader

Middle

Least

4

2

0

-2

-2 0 2 4

Figura 2. Harta teritorialã

Funcþia discriminant canonicã 1

Simbolurile utilizate în harta teritorialã:

Simbol Grup Nivel

1 1 Leader

2 2 Middle

3 3 Least

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

-2-0 -1-0 0 1-0 2-0 3-0

-3-0 -2-0 -1-0 0 1-0 2-0 3-0

3-0

2-0

1-0

0

-1-0

-2-0

-3-0

1 1

1

1

1

1

2

1 1

1

1

1

1

1

1

3

3

3

3

3

3

3

2

1 1

1

1

1

1

1

1

1

3

3

3

3

3

3

3

3

1 1

1

1

1

1

1

1

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3 3

3

3

3

3

3

3

3 23

2

3 23

23

23

23

2

3 23

23

23

23

23

2

3 23

23

23

23

2

-3-0

Fun

cþia

dis

crim

inan

t ca

no

nic

ã 2


BIBLIOGRAFIE

1. Arens A., Loebbecke J., Audit – O abordare integralã, Editura Arc, Chiºinãu, 2006.

2. Chan Y.C., Biostatistics 303, Singpore, 2005.

3. Dãnescu T., Proceduri ºi tehnici de audit financiar, Editura Irecson, Bucureºti, 2007.

4. Dãneþiu T., Metode multivariate utilizate în analiza datelor de marketing asistatã de calculator, tezãde doctorat, Bucureºti, 2005.

5. Desbois D., Une introduction à l’analyse discriminante avec SPSS pour Windows, La RevueMODULAD, 2003.

Figura 3 prezintã repartiþia elementelor eºantio-nului supus analizei pe cele trei cazuri de clasificareºi pe total combinat, având în vedere scorurile obþinuteîn urma calculãrii celor douã funcþii discriminant rezul-tate. Tot în aceste grafice sunt evidenþiaþi ºi centroiziifiecãrei clase. Se poate observa cu uºurinþã influenþape care o determinã variabilele independente asupracelor douã funcþii în ceea ce priveºte reprezentareafirmelor de tip Leader (scorurile iau valoare pozitivãdupã funcþia 2 ºi valoare negativã dupã funcþia 1),Meadle (scorurile iau valoare pozitivã atât dupã func-þia 1, cât ºi dupã a doua) ºi Least (valori negative dupãambele funcþii).

Validarea analizei discriminant

Ultima etapã din cadrul analizei discriminanteste reprezentatã de validarea acestei analize, lucrucare este facilitat în cazul de faþã prin utilizarea softuluiinformatic, realizându-se o validare încruciºatã prinreestimarea funcþiilor discriminant pentru toate eºan-tioanele obþinute prin eliminarea, pe rând, a câte unuicaz. În cazul eºantioanelor mari se recomandã dublavalidare încruciºatã atunci când se recurge la divizareaeºantionului-sursã în douã subeºantioane. Un subeºan-tion va fi utilizat pentru estimarea coeficienþilor, iarcelãlalt va fi folosit pentru validarea acestora.

6. Concluzii

Deºi aceastã metodã nu este suficient de multutilizatã în contabilitate sau în analiza financiarã, ease poate constitui ca un instrument eficient în obþinereaunor probe de audit adecvate ºi suficiente în auditulfinanciar. Aceastã analizã poate constitui una dintrecele mai sigure metode prin care se poate obþine ocertificare pertinentã cu privire la poziþia ºi performanþafinanciarã a unei întreprinderi, þinându-se cont de prin-

cipalele elemente care pot influenþa rezultatele finan-ciare. Mai mult decât atât, se vor analiza ºi eventualelecorelaþii ce se vor stabili între variabilele indepen-dente ºi, în plus, prin funcþiile discriminant calculatese va putea determina uºor (previziona) apartenenþaunei întreprinderi la o categorie sau alta.

În cadrul analizei se va þine cont totodatã ºi degraficele rezultate, care vor prezenta o imagine deansamblu asupra eºantionului, dar ºi a grupelor declasificaþie. În acelaºi timp, trebuie precizat faptul cãmetoda, cel puþin în SPSS 15.0, permite determina-rea eventualelor corelaþii dintre variabilele principale,lucru ce ar putea influenþa negativ modelul matematicpropus.

Extensiunile metodei nu se pot limita numai laaceste clasificãri în funcþie de performanþa întreprinde-rilor, ci rãmân ca soluþie pentru a determina, în funcþiede criterii bine stabilite, clasificarea rapoartelor de auditîn ceea ce priveºte opiniile emise (raport fãrã rezerve,raport fãrã rezerve cu explicaþii, raport cu rezerve,imposibilitatea emiterii unei opinii sau refuzul de aemite o opinie).

Aplicarea acestei metode poate constitui premisaaprofundãrii influenþei domeniului statistic în teoriaºi practica auditului financiar, tehnicile statistice des-chizând noi domenii de cercetare. În contextul unuimediu economic complex ºi dinamic, aplicarea aces-tor tehnici ºi procedee statistice în diferitele etape aleauditului financiar, ca instrumente de validare, prog-nozã sau de pregãtire a misiunii, va naºte în viitor undomeniu nou de interes ce va îmbina auditul, statisticaºi analiza economico-financiarã, pe care l-am puteanumi ipotetic audiometria (audiometrics). Acest do-meniu va presupune analiza ºi studiul ansambluluimecanismelor ºi proceselor de la nivelul auditului fi-nanciar pe baza tehnicilor ºi procedeelor statistice, încorelaþie cu diferiþi indicatori economico-financiari.


6. Florea I., Florea R., Macovei I.-C., Berheci M., Introducere în expertiza contabilã ºi în auditulfinanciar, ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2008.

7. IFAC, Audit financiar 2006. Standarde. Codul etic, Editura Irecson, Bucureºti, 2007.

8. Jaba E., Statisticã, ediþia a III-a, Editura Economicã, Bucureºti, 2002.

9. Jaba E., Grama A., Analiza statisticã cu SPSS sub Windows, Editura Polirom, Iaºi, 2004.

10. Jaba E., Jemna D., Econometrie, Editura Sedcom Libris, Iaºi, 2006.

11. Jaba E., Jemna D., Vioricã D., Balan C., Discriminant Analysis in the Study of Romanian RegionalEconomic Development, Analele ºtiinþifice ale Universitãþii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi, tomul LIV,ªtiinþe Economice, Iaºi, 2007.

12. Mironiuc M., Analizã economico-financiarã. Elemente teoretico-metodologice ºi aplicaþii, EdituraSedcom Libris, Iaºi, 2006.

13. Pintilescu C., Analizã statisticã multivariatã, Editura Universitãþii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi, 2007.

14. Rusovici Al., Farmache S., Rusu Gh., Manager în misiunea de audit, Editura Monitorul Oficial,Bucureºti, 2008.

15. Tabãrã N., Aplicarea metodei corelaþiei în analiza economicã pe bazã de bilanþ la nivel de întreprindere(contribuþii metodologice), Tezã de doctorat, Iaºi, 1984.

TALON DE ABONAMENTla revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ºi AUDITUL AFACERILOR

editatã de Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România– CECCAR –

Numele ______________________________

Prenumele ___________________________

Funcþia ______________________________

Firma _______________________________

Adresa ______________________________

Localitatea ___________________________

Str. __________________________________

Nr.____ Bl.____ Sc.____ Et.____ Ap.____

Codul poºtal ________ Jud./Sect. ________

Tel. _________________

Numãrul de abonamente _______________

Suma viratã ____________________________

Plãtit prin:

Mandat poºtal nr. ______________________

Ordin de platã nr. _______________________

Cont CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384RAIFFEISEN Bank – Agenþia Brãtianu

Atenþie! Trimiteþi talonul deabonament numai împreunã cu

o copie a documentului de platã,prin fax sau prin poºtã.

Preþuri pentru anul 2010:

Anual (12 ex.) -------------------------------- 180 lei

Semestrial (6 ex.) ----------------------------- 90 lei

Trimestrial (3 ex.) ----------------------------- 45 lei

021 -

330.88.69 / 70 / 71

021 - 330.88.88

[email protected]

Editura CECCARBucureºti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4

Audit


Eºantionarea în audit. Proiectareaeºantionului, dimensiunea ºiselectarea elementelor de testat

Gabriela Cristina JINGA, conf. univ. dr.ASE Bucureºti

Pornind de la faptul cã probele de audit suntobþinute în urma:

procedurilor de evaluare a riscului; testelor controalelor; procedurilor de fond,

este cunoscut faptul cã procedurile de evaluare a ris-cului, în mod obiºnuit, nu implicã folosirea eºantio-nãrii. În schimb, pentru testele asupra controalelor,eºantionarea este în general adecvatã. În anumite si-tuaþii, în contextul procedurilor de fond, aceasta arelegãturã numai cu testele detaliilor pentru a verificauna sau mai multe afirmaþii despre o anumitã valoaredin situaþiile financiare (exemplu: existenþa conturilorde creanþe) sau pentru a face o estimare independen-tã a unor valori (exemplu: valoarea stocurilor uzatemoral).

Potrivit Standardului Internaþional de Audit 530Eºantionarea în audit, eºantionarea în audit presu-pune aplicarea procedurilor de audit pentru mai puþin

de 100% din elementele din cadrul unei populaþii curelevanþã pentru audit, astfel încât toate unitãþile deeºantionare sã aibã posibilitatea de a fi selectate, cuscopul de a furniza auditorului o bazã rezonabilã înfuncþie de care sã formuleze concluzii cu privire laîntreaga populaþie.

Procedurile de audit pe care le aplicã auditorulcu privire la fiecare element selectat trebuie sã fie adec-vate scopului propus. Aceste proceduri pot fi:

inspecþia; observarea; confirmarea externã; recalcularea; reefectuarea; proceduri analitice; interogarea.

Alegerea procedurilor adecvate este o problemãde raþionament profesional.

Key terms: sampling in auditing, audit evidence, tests of controls, substantive procedures,detail tests, statistical sampling, non-statistical sampling, sampling risk, deviation rate,sampling range

ABSTRACT

Sampling in Auditing. Sample Design, Size and Selection of Test Items

In performing audit procedures the auditor may decide to use sampling inauditing. This method of sampling and selection of the audit sampling to obtain auditevidence may be applied by the auditor by using either statistical or non-statisticalsampling. Also the sampling may be applied in performing tests over controls and forthe detail tests.

The results of the sampling, as well as the extent to which using the sampling inauditing has provided a reasonable basis for the conclusions concerning the testedpopulation has to be verified by the auditor.


Eºantionare statisticã

Elementele eºantionului sunt selectate astfel încâtfiecare unitate de eºantionare sã prezinte oprobabilitate cunoscutã de a fi selectatã.

Eºantionare nestatisticã

Elementele eºantionului sunt selectate prin utilizarearaþionamentului.

Asemãnãri între sondajul statistic ºi cel nestatistic

Ambele sunt procese ce se deruleazã în trei paºi:

1. Planificarea sondajului;

2. Selectarea eºantionului, eºantionarea ºi efectuareatestelor;

3. Evaluarea rezultatelor.

Deosebiri între cele douã categorii

a) În sondajul statistic, datoritã folosirii formulelormatematice, este permisã cuantificarea riscului deeºantionare în cursul planificãrii sondajului ºi alevaluãrii rezultatelor.

b) În sondajul nestatistic, auditorul nu cuantificã un riscde eºantionare, ci alege pentru analizã acele elementeale eºantionului care vor furniza cele mai utile informaþii.Concluziile privind populaþia pe ansamblu se stabilescpe baza unui raþionament subiectiv.

1 Riscul de eºantionare apare ca urmare a faptului cã existã posibilitatea ca auditorul sã ajungã la o concluzie, în baza unuieºantion, care este diferitã de concluzia la care s-ar fi ajuns în situaþia în care întreaga populaþie ar fi fost supusã unei proceduride audit identice (ISA 530 Eºantionarea în audit).

În lucrarea Audit. O abordare integratã, AlvinA. Arens ºi James K. Loebbecke prezintã metodeleutilizate în sondajul de audit ca fiind clasificate în douãcategorii:

1. cercetare prin sondaj statistic;2. cercetare prin sondaj nestatistic.Sunt prezentate asemãnãrile ºi deosebirile im-

portante ce existã între aceste categorii:

1. Planificarea sondajului. Scopul planificãriisondajului este de a se asigura cã testele de audit suntrealizate într-un mod care va garanta atingerea riscu-lui de eºantionare1 dorit ºi va minimiza probabilitateaapariþiei de erori de observare.

2. Eºantionarea presupune determinarea meto-dei prin care vor fi selectate ºi extrase din populaþieelementele incluse în eºantion.

Efectuarea testelor constã în examinarea docu-mentelor ºi aplicarea altor proceduri de audit.

În selectarea elementelor de testat pentru obþinereade probe de audit, auditorul poate aplica unul dintreurmãtoarele mijloace:

selectarea tuturor elementelor (100%); selectarea unor elemente specifice; eºantionarea în audit.

Examinarea întregii populaþii este mai frec-ventã în cazul testelor de detaliu.

Exemple: Examinarea tuturor elementelor se realizeazã

atunci când populaþia este formatã dintr-un numãrmic de elemente cu valoare mare.

Natura repetitivã a calculului sau a altui procesefectuat automat de un sistem informaþional efectueazão examinare 100% eficientã în ceea ce priveºte costul.

Auditorul selecteazã elemente specifice dintr-opopulaþie pornind de la factori cum ar fi:

înþelegerea entitãþii de cãtre auditor; riscurile evaluate de denaturare semnificativã; caracteristicile populaþiei ce urmeazã a se testa.

Elementele specifice selectate pot fi:

elemente cu valoare sau elemente-cheie.

Exemple: elemente cu valoare mare; elemente care genereazã suspiciuni; elemente asupra cãrora au fost depistate erori

în trecut;

toate elementele care depãºesc o anumitã sumã;

elemente pentru obþinerea de informaþii.Exemplu:Prin examinarea anumitor elemente, auditorul

poate obþine informaþii despre afacerea clientului,natura tranzacþiilor ºi sistemul de control intern.

De reþinut este faptul cã examinarea selectivã aelementelor specifice nu furnizeazã probe de auditcu privire la restul populaþiei.

Eºantionarea în audit poate fi aplicatã de audi-tor folosind metoda de eºantionare statisticã sau ne-statisticã.


Pentru proiectarea unui eºantion de audit, au-ditorul trebuie sã ia în considerare scopul proceduriide audit, combinaþia de proceduri de audit cu proba-bilitatea cea mai mare de a atinge acest scop ºi caracte-risticile populaþiei din care va fi extras eºantionul.

Dacã auditorul nu poate aplica procedurile deaudit proiectate cu privire la un element selectat, acestatrebuie sã trateze acel element drept o deviaþie de lacontrolul prescris în cazul testelor controalelor saudrept o denaturare în cazul testelor de detaliu.

Exemplu:Auditorul nu poate sã aplice procedurile de audit

proiectate unui element selectat deoarece documen-taþia referitoare la acel element a fost pierdutã.

În luarea în considerare a caracteristicilor uneipopulaþii, în cazul testelor controalelor, auditorul efec-tueazã o evaluare a ratei de deviaþie preconizate pebaza înþelegerii de cãtre acesta a controalelor relevantesau pe baza examinãrii unui numãr redus de elementedin cadrul populaþiei. Evaluarea are ca scop proiecta-rea unui eºantion de audit ºi determinarea dimensiuniieºantionului.

Exemplu:Dacã rata de deviaþie este inacceptabil de ridi-

catã, auditorul va decide sã nu efectueze teste alecontroalelor.

În cazul testelor de detaliu, auditorul efectueazão evaluare a denaturãrii preconizate din cadrul po-

pulaþiei. Dacã aceasta este ridicatã, examinarea în pro-porþie de 100% sau a unui eºantion de dimensiunemare poate fi adecvatã.

În ceea ce priveºte dimensiunea eºantionului,aceasta trebuie sã fie suficientã astfel încât riscul deeºantionare sã se reducã la un nivel acceptabil descãzut. Cu cât este mai scãzut riscul pe care auditoruleste dispus sã îl accepte, cu atât mai mare va trebuisã fie dimensiunea eºantionului. Aceasta din urmãse determinã prin aplicarea unei formule pe bazãstatisticã sau prin exercitarea raþionamentului pro-fesional.

Auditorul trebuie sã selecteze elementele eºan-tionului astfel încât fiecare unitate de eºantionare dincadrul populaþiei sã poatã fi selectatã.

Principalele metode de selectare a eºantioanelorsunt:

1. selectarea întâmplãtoare – metodã ce utilizea-zã generatoare de numere întâmplãtoare;

2. selectarea sistematicã;3. selectarea aleatorie;4. selectarea în bloc.

1. Generarea computerizatã a numerelor în-tâmplãtoare

Majoritatea eºantioanelor întâmplãtoare constitui-te de auditori sunt obþinute prin utilizarea computerelor.

Cei trei paºi ai metodelorutilizate în sondajul de audit

1. Planificarea sondajului

2.a) Eºantionarea

2.b) Efectuarea testelor

3. Evaluarea rezultatelor

Exemplu – paºii de urmat

Un auditor selecteazã un eºantion de 100 de copii alefacturilor de vânzare dintr-o populaþie totalã, testeazãfiecare facturã pentru a determina dacã un documentde livrare este ataºat acesteia ºi determinã cã existãtrei abateri:

1. Luarea deciziei privind necesitatea constituirii unuieºantion din 100 de elemente;

2.a) Luarea deciziei privind cele 100 de elemente deextras din populaþie pentru a fi incluse în eºantion;

2.b) Aplicarea procedurii de audit asupra fiecãruia dincele 100 de elemente ºi determinarea faptului cãexistã trei abateri;

3. Formularea concluziilor privind ponderea probabilãa abaterilor în totalul populaþiei când în eºantion existãabateri în proporþie de 3%.

3. Evaluarea rezultatelor presupune formularea concluziilor pe baza testelor de audit realizate.

Exemplu:


Metoda cuprinde parametrii de introdus ºi for-mularul imprimat dintr-un program de calcul tabelaratunci când se utilizeazã funcþia de generare a nu-merelor întâmplãtoare integratã în acest program.În acest exemplu, auditorul doreºte sã constituie uneºantion de 50 de unitãþi dintr-o populaþie de facturi

de vânzare cu numere cuprinse între 3.773 ºi 9.452.Programul îi cere auditorului sã introducã parametriinecesari pentru selectarea eºantionului. Acesta oferãºi posibilitatea de a prezenta rezultatul prelucrãrii atâtîn ordinea selecþiei, cât ºi în ordine ascendentã (ordinenumericã).

Existã trei tipuri principale de mijloace informa-tice folosite în acest scop2:

programele de calcul tabelar;

generatoarele de numere întâmplãtoare; aplicaþiile generice de audit.

Aceastã metodã este exemplificatã în continuare.

2 Alvin A. Arens, James K. Loebbecke, Audit – O abordare integratã, ediþia a 8-a, Editura Arc, Chiºinãu, 2003, p. 507.

Generare de numere întâmplãtoare? X

Numãr de variabile 1

Numãr de numere întâmplãtoare 50 Anuleazã

Distribuþie Uniformã Ajutor

Parametri

Între 3773 ºi 9452

Numere întâmplãtoare selectate Sortate în ordine ascendentã

3.951 5.419 3.773 5.841

3.787 4.117 3.787 5.890

5.832 6.635 3.876 6.037

7.127 8.338 3.924 6.145

3.773 3.997 3.951 6.375

8.664 8.395 3.997 6.376

5.666 4.058 4.058 6.496

5.749 6.496 4.117 6.635

5.890 5.440 4.269 6.880

5.101 6.376 4.488 7.127

6.375 3.924 4.635 7.752

4.269 9.312 4.833 8.012

4.488 9.294 4.955 8.159

5.738 5.841 5.019 8.338

8.871 9.402 5.101 8.395

6.145 5.019 5.166 8.664

8.787 5.166 5.332 8.787

8.935 9.371 5.419 8.871

4.635 5.715 5.440 8.935

9.213 9.174 5.666 9.174

6.880 5.754 5.715 9.213

6.037 7.752 5.738 9.294

4.955 8.159 5.749 9.312

3.876 8.012 5.754 9.371

5.332 4.833 5.832 9.452


2. Selectarea sistematicãAuditorul calculeazã un interval de eºantionare

(pas de numãrare), iar apoi selecteazã elementele eºan-tionului în funcþie de dimensiunea intervalului (pasu-lui). Intervalul de eºantionare (pasul) se calculeazãastfel:

Exemplu:Dacã o populaþie de facturi de vânzare se înca-

dreazã în intervalul de numere 510 ºi 3.040 (volumulpopulaþiei), iar mãrimea eºantionului dorit este de110 facturi, pasul de numãrare (intervalul de eºan-tionare) va fi de:

În continuare, auditorul trebuie sã aleagã un nu-mãr aleatoriu între 0 ºi 22 pentru a determina punctulde pornire pentru constituirea eºantionului. Dacã nu-mãrul selectat la întâmplare este 16, atunci primul ele-ment din eºantion va fi factura numãrul 526 (510 +16). Urmãtoarele 109 elemente vor fi: (526 + 23) adicã549, (549 + 23) adicã 572, ºi aºa mai departe pânã lafactura numãrul 3.033.

Avantajul acestei metode este facilitatea utilizã-rii ei.

În timp ce primele douã metode de selectare aeºantioanelor se folosesc în eºantionarea statisticã,selectarea aleatorie ºi selecþia în bloc se utilizeazã îneºantionarea nestatisticã.

3. Selectarea aleatorie (arbitrarã)De data aceasta, auditorul alege eºantionul fãrã

a urma o tehnicã structuratã. Selectarea elementelorpopulaþiei se realizeazã de auditor fãrã a exista o pre-ferinþã din partea acestuia, fãrã a þine cont de dimen-siunea elementelor, de sursa lor sau de alte trãsãturispecifice. Cel mai grav neajuns al selectãrii arbitrareeste dificultatea menþinerii unei imparþialitãþi perfecteîn cursul selectãrii elementelor.

4. Selectarea în bloc (serie)Aceasta reprezintã selectarea unui bloc de ele-

mente învecinate din cadrul populaþiei (sau a unor blo-curi de elemente). Dupã selectarea primului elementdin bloc sau serie, restul elementelor blocului suntextrase automat.

Exemplu:Selectarea unei succesiuni de 100 de operaþiuni

de vânzãri din Jurnalul de vânzãri întocmit pentrua treia sãptãmânã a lunii mai. Un eºantion de 100de elemente ar putea fi constituit ºi prin selectareaa 5 blocuri de câte 20 de elemente, a 10 blocuri decâte 10 elemente sau a 50 de blocuri de câte 2 ele-mente.

Aceastã metodã nu poate fi folositã în mod obiº-nuit la eºantionarea în audit deoarece este probabilca elementele unui bloc sã aibã caracteristici similareunul faþã de altul, dar caracteristici diferite faþã deelementele din altã parte a populaþiei.

BIBLIOGRAFIE

1. Arens Alvin A., Loebbecke James K., Audit – O abordare integratã, ediþia a 8-a, Editura Arc, Chiºinãu,2003.

2. Camera Auditorilor Financiari din România, Audit financiar 2006. Standarde, Codul etic, EdituraIrecson, Bucureºti, 2007.

3. Camera Auditorilor Financiari din România, Reglementãri internaþionale de audit, asigurare ºi eticã.Audit financiar 2008, Editura Irecson, Bucureºti, 2009.

4. Camera Auditorilor Financiari din România, Manual de standarde internaþionale de audit ºi controlde calitate. Audit financiar 2009, Editura Irecson, Bucureºti, 2009.

5. Camera Auditorilor din România, Norme minimale de audit, Editura Economicã, Bucureºti, 2001.

6. Curtea de Conturi a României, Manual de audit financiar, Bucureºti, 2002.

7. Dãnescu Tatiana, Proceduri ºi tehnici de audit financiar, Editura Irecson, Bucureºti, 2007.

8. Dobroþeanu Laurenþiu, Dobroþeanu Camelia, Audit. Concepte ºi practici, Editura Economicã,Bucureºti, 2002.

Pasul de numãrare =

Volumul populaþiei

Nr. de unitãþi de eºantion dorite

Pasul de numãrare =

3.040 –

510

110= 23

Opinii


Contabilitatea avansurilordin dividende

Doru PLEªEA, prof. univ. dr.Universitatea „George Bariþiu”, Braºov

În ultima vreme, de nenumãrate ori s-a pus pro-blema în revistele de specialitate ºi nu numai asupralegalitãþii ridicãrii de avansuri din dividende. Considerãmcã este o problemã de actualitate, de interes deosebitpentru agenþii economici organizaþi în diferite formede societate, ºi de aceea vom încerca sã enumerãmcâteva argumente pro ºi contra ºi de asemenea vomdesprinde unele concluzii.

În primul rând, termenul de dividend vine de lalatinescul „dividendus” ºi poate fi definit ca partedin profitul unei societãþi pe acþiuni care revine fiecãruiacþionar în raport cu acþiunile pe care le posedã. Bine-înþeles, acest termen se referã nu numai la societãþilepe acþiuni, ci ºi la celelalte forme de societate regle-mentate de Legea nr. 31/1990 privind societãþile co-merciale, republicatã.

Potrivit prevederilor art. 7 pct. 12 din Legeanr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, prin dividend se înþelege „odistribuire în bani sau în naturã, efectuatã de o per-soanã juridicã unui participant la persoana juridicã,drept consecinþã a deþinerii unor titluri de participarela acea persoanã juridicã, exceptând urmãtoarele:

a) o distribuire de titluri de participare suplimenta-re care nu modificã procentul de deþinere a titlurilor departicipare ale oricãrui participant la persoana juridicã;

b) o distribuire efectuatã în legãturã cu dobândi-rea/rãscumpãrarea titlurilor de participare proprii decãtre persoana juridicã, ce nu modificã pentru parti-cipanþii la persoana juridicã respectivã procentul dedeþinere a titlurilor de participare;

c) o distribuire în bani sau în naturã, efectuatãîn legãturã cu lichidarea unei persoane juridice;

d) o distribuire în bani sau în naturã, efectuatãcu ocazia reducerii capitalului social constituit efectivde cãtre participanþi;

e) o distribuire de prime de emisiune, proporþio-nal cu partea ce îi revine fiecãrui participant.

Se considerã dividend din punct de vedere fiscalºi se supune aceluiaºi regim fiscal ca veniturile dindividende:

– suma plãtitã de o persoanã juridicã pentru bu-nurile sau serviciile achiziþionate de la un participantla persoana juridicã peste preþul pieþei pentru astfelde bunuri ºi/sau servicii, dacã suma respectivã nu afãcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pevenit sau pe profit;

Key terms: dividend, dividend advances, balance sheet, profit

ABSTRACT

Accounting of Advances from Dividends

Lately, in numerous professional journals was discussed a lot, and not only,about the legality of cashing in advance the dividends. We feel this to be a currentproblem, of high interest for the economic agents organized in different types ofcompanies and for that reason we will try to list a few pro and cons arguments anddraw up some conclusions. According to the facts mentioned in this article it isconfirmed the fact that our fiscal legislation is still uncertain and characterized byinconsistency, vagueness which creates the opportunity for arbitrary interpretationsboth by the control bodies as well as by the taxpayers.


– suma plãtitã de o persoanã juridicã pentru bunu-rile sau serviciile furnizate în favoarea unui participantla persoana juridicã, dacã plata este fãcutã de cãtrepersoana juridicã în folosul personal al acestuia.”

În situaþia în care suma plãtitã de o persoanãjuridicã pentru bunurile ºi/sau serviciile furnizate cãtreun participant la persoana juridicã depãºeºte preþulpentru astfel de bunuri sau servicii, diferenþa se tratea-zã ca dividend.

În al doilea rând, pânã astãzi niciun act normativnu reglementeazã posibilitatea plãþii în cursul anuluia unor avansuri din dividende, ci numai determinareadividendelor, care se calculeazã în mod imperativ pebaza situaþiilor financiare anuale; potrivit art. 28 dinLegea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã, situaþiilefinanciare anuale se întocmesc obligatoriu anual, pre-cum ºi în cazul fuziunii sau al încetãrii, potrivit legii,a activitãþii.

Bilanþul, ca parte a situaþiilor financiare anuale,reprezintã documentul contabil de sintezã prin carese prezintã activul ºi pasivul patrimoniale la încheiereaexerciþiului, precum ºi în celelalte situaþii prevãzutede lege.

Considerãm cã în aceste alte situaþii prevãzutede lege nu se încadreazã ºi întocmirea bilanþului încazul ridicãrii de avansuri din dividende, ci numaisituaþia fuziunii sau a încetãrii activitãþii societãþii.

De aceea nu ne însuºim punctul de vedere al unorspecialiºti potrivit cãruia agenþii economici pot încheiabilanþ contabil oricând în cursul anului în scopul dea-ºi ridica partea de profit ce li se cuvine.

În continuare vom reda din actualul text de legecuprins în Legea societãþilor comerciale1:

„Se pedepseºte cu închisoare de la 2 la 8 anifondatorul, administratorul, directorul sau reprezen-tantul legal al societãþii, care:

[...]2. încaseazã sau plãteºte dividende, sub orice

formã, din profituri fictive ori care nu puteau fi distri-buite, în lipsã de situaþie financiarã sau contrarii celorrezultate din aceasta.”

Un asemenea text de lege pune în imposibili-tate o serie de societãþi comerciale de a mai distribuiaºa-zisele avansuri din dividende sau, în cazul în careo fac, existã posibilitatea pedepsirii cu închisoare dela 2 la 8 ani a administratorilor, fondatorilor, directori-lor sau reprezentanþilor legali ai societãþilor respective.

Într-adevãr, din practica unor societãþi comer-ciale rezultã cã asociaþii ridicã din casieria societãþiiîn cursul anului sume mari de bani pe care, neexistândposibilitatea legalã de a-i înregistra în debitul contului457 „Dividende de platã”, îi înregistreazã în debitulcontului 461 „Debitori diverºi”.

Bineînþeles, este vorba despre situaþia în caresoldul contului 457 „Dividende de platã” la începutulanului, ca urmare a repartizãrii profitului obþinut înexerciþiul precedent, este zero. Sumele de bani astfelridicate sunt folosite mai apoi în interes personal pen-tru satisfacerea unor nevoi particulare ale asociaþilor.

Singurul text de lege care prevede aceastã posibi-litate este cel cuprins în art. 81 referitor la societãþileîn nume colectiv din Legea nr. 31/19902 privind socie-tãþile comerciale, unde se prevede:

„(1) Niciun asociat nu poate lua din fondurilesocietãþii mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielilefãcute sau pentru cele ce urmeazã sã le facã în inte-resul societãþii.

(2) Asociatul care contravine acestei dispoziþiieste rãspunzãtor de sumele luate ºi de daune.

(3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv,cã asociaþii pot lua din casa societãþii anumite sumepentru cheltuielile lor particulare.”

De reþinut este faptul cã legea nu limiteazã acestesume ºi nici termenul pentru care se ridicã, nu punecondiþia înregistrãrii de profit de cãtre societatea res-pectivã, nu precizeazã din ce surse se pot ridica acestesume (împrumutate sau proprii), în ce perioadã a exer-ciþiului financiar sau îndeplinirea unor condiþii impe-rative cum ar fi întocmirea de bilanþ contabil, pentrujustificarea sumelor etc.

Posibilitatea de a ridica anumite sume de banipentru cheltuielile particulare ni se pare justificatã încazul societãþilor în nume colectiv, societãþi în careasociaþii ºi toþi cei care înainte de constituirea legalã asocietãþii au lucrat în numele ei rãspund direct, solidarºi nelimitat pentru operaþiunile societãþii la care auluat parte.

De altfel, cu toate cã prin Ordonanþa de urgenþãa Guvernului nr. 32/1997, aprobatã ºi modificatã prinLegea nr. 195/1997, publicatã în Monitorul Oficialnr. 335/28.11.1997, au fost aduse importante modifi-cãri ºi completãri Legii nr. 31/1990, art. 51 nu a fostmodificat ºi nici abrogat. Odatã cu republicarea Legiinr. 31/1990 în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004,

1 Art. 2721 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

2 Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.


art. 51 devine art. 81, prin renumerotarea textelor. Înaceste condiþii, considerãm cã prevederile art. 2721

din Legea nr. 31/1990 republicatã nu afecteazã cunimic prevederile art. 51 din Legea nr. 31/1990 (deve-nit art. 81 dupã republicare), pentru cã, dupã cum amarãtat, în cazul societãþilor în nume colectiv ºi al celorîn comanditã simplã pentru asociaþii comanditaþi, aso-ciaþii rãspund solidar ºi nelimitat pentru obligaþiilesociale, iar creditorii societãþii se pot îndrepta ºi împo-triva asociaþilor ºi a averilor lor personale.

Suntem de acord cu opinia unor specialiºti cãprevederile art. 2721 din Legea nr. 31/1990 republicatãsunt prevederi de sancþionare a unor abateri ce trebuiedovedite ca atare în virtutea unor texte legale exprese,ºi nu prevederi de calificare a unor fapte ca fiind aba-teri de la normele legale, dar nu putem fi de acord cupãrerea cã textul art. 81 din Legea nr. 31/1990 repu-blicatã, referitor la posibilitatea folosirii unor sumede bani de cãtre asociaþi pentru satisfacerea unor ne-cesitãþi particulare, poate fi aplicat ºi societãþilor peacþiuni, în comanditã pe acþiuni sau cu rãspunderelimitatã. S-ar încãlca o regulã a logicii formale în inter-pretarea textului de lege mai sus amintit, ºi anumeaceea cã „exceptio est strictissimae interpretations”(excepþiile sunt de strictã interpretare), acestea nepu-tând fi aplicate ºi la alte cazuri decât cele strict arãtate.

Deci, în mod legal, în practicã, problema ridicã-rii avansurilor din dividende se pune pentru societã-þile pe acþiuni, în comanditã pe acþiuni ºi cu rãspunderelimitatã. Am arãtat mai ales cã din punct de vederecontabil sumele de bani ridicate de cãtre acþionari sauasociaþi din casieria societãþii se contabilizeazã distinctîntr-un analitic al contului 461 „Debitori diverºi”. Poatecã pe considerentul cã dacã bilanþul contabil se întoc-meºte anual, pe baza balanþelor de verificare lunare,a rapoartelor semestriale, în cazul în care contul 121„Profit sau pierdere” ar prezenta sold creditor ºi deciprofit net, s-ar accepta ideea ca asociatul sau acþionaruldintr-o societate comercialã sã beneficieze de profitîn cursul anului, întrebarea care se pune este ce se

întâmplã în cazul în care la sfârºitul anului se înregis-treazã pierderi ºi din ce se acoperã în acest caz o sumãridicatã de asociaþi ºi cheltuitã în mod personal, multmai mare decât rezervele societãþii ºi capitalul social.

O altã întrebare este ce se întâmplã cu asociaþiicare au ridicat avansuri în cursul anului, le-au cheltuitîn folos propriu ºi chiar în momentul ridicãrii acestoraerau peste profitul net înregistrat lunar ºi cumulat.

Suntem de pãrere cã, la un eventual control alorganelor de specialitate, acestea pot sesiza organelede urmãrire penalã pentru sãvârºirea infracþiunii pre-vãzute de art. 2721 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 repu-blicatã.

Considerãm cã problema poate fi rezolvatãprintr-un demers legislativ care sã acorde posibilitatearidicãrii de avansuri din dividende în timpul anului,asemenea prevedere impunând sã se stabileascã precisurmãtoarele aspecte:

cazurile concrete în care se pot ridica pãrþi dinprofitul net efectiv realizat lunar sub formã de avansdin dividende;

procentul maxim din profitul net efectiv rea-lizat lunar ce se poate ridica sub formã de avans dindividende;

restrângerea numãrului ºi a calitãþii persoanelorcare s-ar face vinovate de încãlcarea legii, în sensulpedepsirii numai a administratorului ºi a directorilorsocietãþii;

reglementarea situaþiilor în care la sfârºitulanului profitul net contabil se situeazã sub nivelulavansurilor din dividende ridicate sau când societateaînregistreazã pierderi;

stabilirea prin lege a obligaþiei de a plãti impo-zit prin stopaj la sursã în momentul ridicãrii de avansuridin dividende în timpul exerciþiului.

Cele prezentate mai sus confirmã faptul cã legis-laþia noastrã fiscalã se caracterizeazã încã prin incon-secvenþã ºi incertitudine, prin neclaritate, ceea ce lasãloc de interpretãri arbitrare atât din partea organelorde control, cât ºi a contribuabililor.

BIBLIOGRAFIE1. Pleºea D., Contabilitatea financiarã a agenþilor economici, Editura Romprint, Braºov, 2008.

2. Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008.3. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioare.

4. HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privindCodul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial nr. 112/06.02.2004, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

5. OMFP nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene,publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009.

Lista articolelor publicate în revistãîn cursul anului 2009


Cãtãlin-Nicolae ALBUNadia ALBU

Cãtãlin-Nicolae ALBUSimona ALEXE

Nadia ALBUCãtãlin-Nicolae ALBU

Nadia ALBUSorina UDROIU

Titus ASLÃU

Maria BERHECI

Ionel BOSTANVeronica GROSUEugenia IANCU

Chiraþa CARAIANICamelia Iuliana LUNGUCornelia DASCÃLURaluca Gina GUªE

Lucian CERNUªCA

Lucian CERNUªCABogdan Cosmin GOMOI

Lucian CERNUªCABogdan Cosmin GOMOIBogdan Virgil CONDEA

Ionela-Corina CHERSAN

Gavril CHIª

Marius CIOCÃNEL

Boby COSTI

Andrei COZOª

Ioan CRISTU

Cornel CRIªAN

Adela DEACONUPaul VAN GEYT

Sorin-Constantin DEACONU

Elena DIACONULucian POPESCU

Consideraþii generale privind imaginea contabilului în societate

Rolul învãþãrii organizaþionale în managementul performanþei

Relaþia cost – preþ în diferite contexte organizaþionale. Implicaþii asuprautilitãþii informaþiei de tip cost

Managementul performanþei – Studiu de caz privind gestiunea relaþiilor cuclienþii

Utilizarea tabloului de bord în auditul intern

Mãsurile de simplificare a regimului TVA pentru materialele lemnoase înnoul context normativ

Aspecte privind aprecierea eficienþei investiþiilor

Riscurile în viaþa întreprinderii ºi variabilitatea rezultatului contabil

Orientãri antifraudã ale sistemului de audit intern

Performanþa globalã verde – model al raportãrii sustenabile

Politici contabile privind reevaluarea imobilizãrilor corporale

Tratamentul contabil ºi fiscal al relaþiilor dintre entitate ºi salariaþi în Portugalia

Manipularea rezultatelor ºi fraudã în contabilitate

Definiþia, obiectivele ºi principiile fundamentale ale controlului intern

Demersul auditorului financiar în aprecierea controlului intern

Calitatea auditului financiar – un compromis între normalizare ºiraþionamentul profesional!

Abordãri contabile ºi fiscale privind reevaluarea imobilizãrilor corporale

Pragul de 100.000 euro cifrã de afaceri pentru o microîntreprindere

Contabilitatea, principal furnizor de informaþii cu caracter financiar

Unele aspecte contabile ale depozitãrii subterane a gazelor naturale

Înregistrarea în contabilitate a operaþiunilor de leasing

Unele repere ale activitãþii de audit public intern din perspectiva cerinþelorUniunii Europene

Simplificãri europene ale contabilitãþii IMM-urilor. Analizã comparativãRomânia – Belgia

O problemã acutã în „contabilitatea silvicã”: descãrcarea de gestiune încazul vânzãrii materialului lemnos

Contabilitatea salariilor în anul 2009


ªtefan DOBADorel BABA

Mihaela DUMITRANAVioleta SIN (CAZACU)

Maria Mãdãlina GÎRBINÃªtefan BUNEA

Bogdan Cosmin GOMOIRonela LASCULucian CERNUªCA

Virginia GRECEANU

Nicolae GRIGORIE-LÃCRIÞA

Gina Raluca GUªECornelia DASCÃLUChiraþa CARAIANICamelia Iuliana LUNGU

Raymonda HAGIU

Radu HARAGA

Petru HORGA

Emil HOROMNEAGeorgiana-Alexandra RUSU

Maria Carmen HUIAN

Corina IOANÃªMirela NICHITA

Luiza IONESCU

Luminiþa IONESCU

Costel ISTRATE

Iulia JIANUVioleta SIN (CAZACU)

Gabriela Cristina JINGA

Doina LEUªTEAN

Doina LEUªTEANLoredana BOYÈRE

Consideraþii privind regulile de evaluare a activelor financiare deþinute desocietãþile de investiþii financiare

Controlling social – controlling funcþional (misiune, instrumente ºiindicatori)

Obþinerea controlului prin achiziþii succesive de titluri – Tratamentecontabile conform IFRS 3 (revizuit în 2008)

Politici contabile privind contractele de construcþii

Prevederile Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2009 pentrupersoanele juridice ºi fizice care desfãºoarã o activitate economicã

Aspecte generale privind accizele

Reglementarea accizelor prin Codul fiscal al României

Consecinþe în plan practic ale aplicãrii impozitului minim

Impozitarea muncii în România în anul 2009

Cererea ºi oferta de informaþii contabile privind eco-costurile ºiexternalitãþile

Politici contabile privind practicile specifice de recunoaºtere ºi evaluare aactivelor biologice

Studiu de caz privind analiza financiarã comparativã a unor societãþicomerciale

Cultura organizaþionalã, ca bazã pentru acceptarea principiului „substanþeiîn faþa formei”

Imaginea fidelã – criteriu de performanþã al contabilitãþii

Criza financiarã globalã ºi perspectivele profesiei contabile într-o nouãabordare

Standardele contabile ºi raportãrile financiare, vinovate de criza actualã?

Recunoaºterea ºi evaluarea fondului comercial. Reglementãri contabileinternaþionale

Gestiunea strategicã a costurilor prin metoda Target-Costing

Auditul statutar al situaþiilor financiare anuale ºi importanþa acestuia încondiþiile crizei economice internaþionale

Influenþa IPSAS 13 Contracte de leasing cu privire la contabilitateaentitãþilor publice

Implicaþii contabile ºi fiscale actuale în reevaluarea imobilizãrilor corporale

Ce reprezintã sistemul de bugetare ºi planificare strategicã pentrucontrolling?

Importanþa auditului financiar în reducerea riscului informaþional

Responsabilitatea auditorului de a analiza frauda într-un audit al situaþiilorfinanciare

Proceduri de fond în auditul instrumentelor financiare derivate

IAASB: transparenþã ºi progres în dezvoltarea profesiunii contabile

Impactul globalizãrii asupra pregãtirii contabile

Rolul profesiei contabile în procesul de raportare financiarã globalã

Coordonate europene privind misiunea de audit legal

Rolul profesiei contabile în procesul dezvoltãrii durabile


Maria MANOLESCUAureliana Geta ROMAN

Dorel MATEªDoru GROZI

Dorel MATEªDoru GROZIVeronica GROSU

Dorel MATEªDanciu ROMANAdriana PUªCAª

Ivona Gabriela MICA

Mihaela MINU

Mihaela MOCANU

Tatiana MOLICO

Ioan MOROªAN

Ioan MOROªANIoan HURJUI

Ioan MOROªANªtefan OPREA

Dumitru MOTREA

Alexandru NEDERIÞAIurie SAJIN

Cristina NICOLAESCUMioara Florina PANTEA

Paraschiv NIÞÃ

Camelia OBREJAIoan HURJUIIoan MOROªAN

Doru PLEªEA

Felicia POP

Adriana Florina POPA

Adriana PUªCAªDanciu ROMAN

Gheorghe RAICU

Adriana -

Sofia RÃILEANU

Vasile RÃILEANUCristina Lidia MANEACristian RAPCENCU

Politicile contabile ale entitãþilor – conþinutul ºi rolul acestora

Deprecierea activelor imobilizate. Evaluarea valorii recuperabile

Reguli specifice privind reluarea unei pierderi din depreciere

Tratamentul contabil al ajutoarelor de stat

Importanþa raportãrilor financiare în managementul firmei

Construirea tipologiilor contabile pornind de la obiective ºi baze deevaluare ºi efectele asupra informaþiilor din situaþiile financiare

Procesul decizional ºi mecanismul schimbãrii în raportarea non-financiarãa companiilor

Impozitul pe dividende în dreptul fiscal român ºi internaþional

Expertul contabil ºi dezvoltarea IMM-urilor

Lucrãrile contabile preliminare întocmirii situaþiilor financiare anuale

Studii de caz: Contabilitatea ºi fiscalitatea profitului

Consideraþii privind înregistrarea în contabilitate a diferenþelor de cursvalutar la decontarea creanþelor ºi a datoriilor în valutã

Planul de dezvoltare a contabilitãþii ºi auditului în sectorul corporativ peanii 2009-2011 în Republica Moldova

Abordãri privind auditul datoriilor comerciale în Republica Moldova

Rolul contabilitãþii în comunicarea financiarã

Contabilitatea creativã, asul din mâneca managerilor

Studiu de caz privind contabilitatea de gestiune la o unitate care fabricã unsingur produs

Contabilitatea reducerilor practicate între agenþii economici

Analiza indicatorilor specifici proiectelor finanþate prin fonduri structurale– Sisteme comparative de evaluare

Tratamentul contabil al schimburilor de active sau servicii

Fluxurile de trezorerie – bazã de evaluare a capacitãþii întreprinderii de agenera numerar ºi echivalente de numerar

Particularitãþi privind analiza ºi controlul costurilor, precum ºi aleperformanþelor entitãþilor nonprofit

Bani murdari ºi finanþarea terorismului

Spãlarea banilor – componentã a economiei subterane

Reflectarea în contabilitate a elementelor de natura imobilizãrilorcorporale pe componente

Convieþuirea eticii profesioniºtilor contabili cu practicile de contabilitatecreativã


Mulþumim tuturor colaboratorilor noºtri care, prin articolelepublicate ºi opiniile exprimate, au contribuit la creºtereaprestigiului revistei Corpului ºi implicit al profesiei contabile.

RedacþiaRedacþiaRedacþiaRedacþiaRedacþia

Utilizarea funcþiei „quality function deployment” în perfecþionareamanagementului calitãþii din instituþiile medico-sanitare

Evaluarea fondului comercial pozitiv ºi a intereselor minoritare în viziuneaStandardelor Internaþionale de Raportare Financiarã

Reglementãrile contabile conforme cu Directiva a VII-a a CEE– Particularitãþi ale primei consolidãri

IFRS pentru întreprinderile mici ºi mijlocii: avantaje ºi aplicare. Diferenþeîntre acest standard ºi IFRS-urile complete

De la contabilitatea în partidã simplã la contabilitatea ca bazã de date

Profeþii din viitorul internaþional al instrumentelor de controlling

Studii de caz privind activitatea de construcþii-montaj

Monografii contabile

Contabilitatea operaþiilor legate de capital

Contabilitatea veniturilor ºi cheltuielilor transpusã în contabilitatea degestiune

Bugetul de vânzãri – instrument al controlului de gestiune în contextulcrizei economice actuale

Înregistrarea în contabilitatea instituþiilor de credit a operaþiunilor privindcreditarea clientelei

Cauze care amplificã criza economico-financiarã ºi duc la falimentulIMM-urilor

Contabilitatea operaþiunilor economice privind aprovizionarea, distribuireaºi consumul carburanþilor, lubrifianþilor, lichidelor speciale pentruautomobile ºi mijloace tehnice din patrimoniul instituþiilor publice

Contabilitatea operaþiunilor economice privind materialele de naturaobiectelor de inventar aflate în patrimoniul instituþiilor publice

Rata rentabilitãþii economice – indicator de eficienþã a capitaluluieconomic

Rata rentabilitãþii financiare – mãsurã a eficienþei capitalurilor investite înîntreprindere

Natura, specificul ºi raþionalitatea tranzacþiilor de tip fuziuni ºi achiziþii

Mihai RISTEAViorel BÂTCÃGraziella Corina DUMITRU

Marian SÃCÃRIN

Marian SÃCÃRINMihaela MINU

Violeta SIN (CAZACU)

Constantin ªerban STÃNESCU

Neculai TABÃRÃSimona ElenaDRAGOMIRESCU

Alexandru TAMBA

Ionel TIRPEMihaela BUHARU

Mircea Adrian TRAMONTINI

Vasile VASILACHE

Demetra Lupu VIªÃNESCU

Biblioteca de specialitateLucrãri editate de CECCAR, destinate vânzãriiLucrãri editate de CECCAR, destinate vânzãrii

1. Nadia Albu, Cãtãlin Albu – Soluþii practice de eficientizare a activitãþilor ºi de creºtere aperformanþei organizaþionale – Gestiunea dezvoltãrii durabile prin Balanced Scorecard,2005 – 8 lei

2. Mircea Boulescu, Marcel Ghiþã, Valericã Mareº – Controlul fiscal ºi auditul financiar-fiscal,2003 – 12 lei

3. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beþianu – Contabilitate degestiune, 2007 – 45 lei

4. Iuliana Cenar, Sorin-Constantin Deaconu – Viaþa contabilã a întreprinderii de la constituirela faliment, 2006 – 20 lei

5. Alberta Gisberto-Chiþu, Corina Ioanãº – Auditul în instituþiile publice, 2006 – 12 lei

6. Alberta Gisberto-Chiþu, Mihai Pitulice, Andrei Chiþu – Studii de caz privind auditul publicintern, 2005 – 10 lei

7. Horia Cristea, Nicolae ªtefãnescu – Finanþele întreprinderii, 2003 – 8 lei

8. Cornelia Dascãlu, Ileana Niºulescu, Chiraþa Caraiani, Aurelia ªtefãnescu, Cosmina Pitulice– Convergenþa contabilitãþii publice din România la Standardele Internaþionale de Conta-bilitate pentru Sectorul Public, 2006 – 32 lei

9. Adriana Duþescu, Lavinia Olimid – Financial accounting, 2004 – 4 lei

10. Adriana Duþescu – Politici contabile de întreprindere, 2003 – 3 lei

11. Niculae Feleagã, Liliana Malciu – Recunoaºtere, evaluare ºi estimare în contabilitatea internaþionalã,2004 – 10 lei

12. Ion Florea, Ionela-Corina Macovei, Radu Florea, Maria Berheci – Introducere în expertiza contabilã ºiîn auditul financiar, ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã, 2008 – 25 lei

13. Ion Florea, Ionela-Corina Macovei, Radu Florea – Controlul economic, financiar ºi gestionar, 2007 – 30 lei

14. Marcel Ghiþã, Marin Popescu – Auditul intern al instituþiilor publice: teorie ºi practicã, Colecþia SectorulPublic, 2006 – 30 lei

15. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite)– IFRS, ediþia a IV-a, revizuitã, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate, volumul 1, 2009– 35 lei

16. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite)– IFRS, ediþia a III-a, revizuitã, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate, volumul 2, 2007– 30 lei

17. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite)– IFRS, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate, volumul 3, 2008 – 38 lei

18. Maria Carmen Huian – Instrumente financiare: tratamente ºi opþiuni contabile, 2008 – 40 lei

19. Iulia Jianu – Evaluarea, prezentarea ºi analiza performanþei întreprinderii. O abordare din prisma Stan-dardelor Internaþionale de Raportare Financiarã, 2007 – 45 lei


20. Camelia Iuliana Lungu – Teorie ºi practici contabile privind întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare,2007 – 30 lei

21. Liliana Malciu, Niculae Feleagã – Reglementare ºi practici de consolidare a conturilor, 2004 – 11 lei

22. Cristian Marinescu – Principalele sancþiuni prevãzute în legislaþia financiar-fiscalã, 2010 – 20 lei

23. Silvia Petrescu – Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediþia a II-a, revizuitãºi adãugitã, 2008 – 35 lei

24. Andreea Ponorîcã, Oana Stãnilã, Adriana Popescu – Practice guide of basic, financial and managementaccounting, 2006 – 9 lei

25. Petre Popeangã, Gabriel Popeangã – Control financiar ºi fiscal, 2004 – 15 lei

26. Mihai Ristea, Lavinia Olimid, Daniela Artemisa Calu – Sisteme contabile comparate, 2006 – 21 lei

27. Marin Toma, Jacques Potdevin – Elemente de doctrinã ºi deontologie a profesiei contabile, ColecþiaDoctrinã – Deontologie, 2008 – 50 lei

28. Marin Toma – Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, ediþia a III-a, revizuitã ºi adãugitã,2009 – 35 lei

29. Marin Toma – Iniþiere în evaluarea întreprinderilor, ediþia a III-a, revizuitã, 2009 – 35 lei

30. Marin Toma – Reorganizarea întreprinderilor prin fuziune ºi divizare, 2003 – 7 lei

31. CECCAR – Standardul profesional nr. 21: Misiunea de þinere a contabilitãþii, întocmirea ºi prezentareasituaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a III-a, revizuitã, Colecþia Standarde Profesionale, 2008– 25 lei

32. CECCAR – Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitãþii, întocmirea ºi prezen-tarea situaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a III-a, revizuitã, Colecþia Standarde Profesionale,2008 – 25 lei

33. CECCAR – Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societãþile comerciale, ediþia a III-a,revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Standarde Profesionale, 2008 – 25 lei

34. CECCAR – Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar ºi Cadrul conceptual privindmisiunile standardizate ale expertului contabil, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 45 lei

35. CECCAR – Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare, ediþia a III-a, revizuitã,Colecþia Standarde Profesionale, 2009 – 25 lei

36. CECCAR – Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experþii contabili. Ghidde aplicare, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 30 lei

37. CECCAR – Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanþã pentru crearea întreprinderilor,Colecþia Standarde Profesionale, 2006 – 20 lei

38. CECCAR – Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obþinerii calitãþii de expertcontabil, Colecþia Pregãtirea Stagiarilor, 2010 – 16 lei

39. CECCAR – Cartea expertului contabil ºi a contabilului autorizat. Culegere de acte normative ºi reglementãriale profesiei contabile elaborate de CECCAR în perioada 1994-2009, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã,Colecþia Doctrinã – Deontologie, 2009 – 40 lei

40. CECCAR – Programul Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, ediþia a III-a, revizuitã, 2008 – 8 lei


41. CECCAR – Ghidul experþilor contabili ºi al contabililor autorizaþi în activitatea de prevenire ºi combaterea spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de terorism, ediþia a III-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Doctrinã– Deontologie, 2009 – 20 lei

42. CECCAR – Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili, ediþia a IV-a, revizuitã, Colecþia Doctrinã– Deontologie, 2007 – 15 lei

43. CECCAR – Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediþia a III-a, revizuitã ºi adãugitã,Colecþia Calitatea Serviciilor Contabile, 2009 – 20 lei

44. CECCAR – Cartea expertului evaluator. Norme profesionale, ediþia a II-a, revizuitã, 2005 – 18 lei

45. CECCAR – Întrebãri ºi studii de caz privind accesul la stagiu pentru obþinerea calitãþii de expert contabilºi de contabil autorizat (cadrul general), ediþia a II-a, revizuitã, Colecþia Ghidul Expertului Contabil,2009 – 75 lei

46. CECCAR – Congresul Profesiei Contabile din România – „Profesia contabilã între reglementare ºi interesulpublic”, Bucureºti, 1-2 septembrie 2008 – 25 lei

47. CECCAR – Din lucrãrile celui de-al XVII-lea Congres al Profesiei Contabile din România – „Profesiacontabilã între reglementare ºi interesul public”, Bucureºti, 1-2 septembrie 2008 – 35 lei

48. CECCAR – Standardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii – 2009(IFRS pentru IMM-uri), Bazã pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri, Situaþii financiare ilustrative. Listapentru prezentarea ºi descrierea informaþiilor privind IFRS pentru IMM-uri (trei broºuri), 2010 – 50 lei

49. CECCAR – Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie2009, 2009 – 200 lei

50. CECCAR – Manualul de Standarde Internaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public – 2009,vol. 1 ºi 2, 2009 – 120 lei

51. CECCAR – Actualizare suplimentarã a Standardelor Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRSs),inclusiv Standardele Internaþionale de Contabilitate (IASs) ºi Interpretãrile lor publicate între martie2007 ºi ianuarie 2008, 2009 – 50 lei

52. CECCAR – Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRSs®), incluzând Standardele Interna-þionale de Contabilitate (IASsTM) ºi Interpretãrile lor la 1 ianuarie 2006, 2006 – 60 lei

53. CECCAR – Ghid de utilizare a Standardelor Internaþionale de Audit în auditarea întreprinderilor mici ºimijlocii, 2009 – 50 lei

54. CECCAR – Manualul pentru Standarde Internaþionale de Audit, Certificare ºi Eticã, 2007 – 45 lei

55. CECCAR – Standarde Internaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, 2005 – 72 lei

În afara acestor titluri, CECCAR publicã revistalunarã CONTABILITATEA, EXPERTIZA ºi AUDITULAFACERILOR, la care se pot face abonamente.

Pentru comenzi, adresaþi-vã la CECCAR,sediul central – Bucureºti,tel.: 021

-

330.88.69

/

330.88.70

/

330.88.71,

fax: 021 -

330.88.88, sau la filialele teritoriale

ale Corpului.


Revista februarie 2010 Ceccar

Documents

Transcript of Revista februarie 2010 Ceccar