Alimedia

Alimedia (online) = ISSN 2247 – 8078

ISSN – L = 2247 – 8078

2

Acest număr al Revistei Alimedia

este dedicat în exclusivitate publicării celor mai reuşite lucrări ale elevilor participan ţi la

S.O.S. PRODUCŢIA DE ALIMENTE ! CONCURS DE EDUCAŢIE CIVIC Ă ŞI SĂNĂTATE

cuprins în CALENDARUL ACTIVIT ĂŢILOR EDUCATIVE NA ŢIONALE – C.A.E.N. 2013, domeniul A10 – Educaţie civică, voluntariat, proiecte caritabile,

poziţia 17, aprobat prin nota M.E.N. nr. 35266 / 1 / 06.03.2013

Ediţia a III - a Baia Mare, 2013

Coordonator publicaţie:

• prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Tehnoredactare:

• prof. ing. Bonaţ Ioan Gheorghe • prof. ing. Fodo Daniela Claudia

Ilustra ţie copertă:

• ing. Chiş Eugenia - lucrare prezentată în cadrul Concursului de Educaţie Civică şi Sănătate “S.O.S. PRODUCŢIA DE ALIMENTE!”, Edi ţia a III-a

3

Ini ţiator şi coordonator proiect educaţional “SOS – PRODUCŢIA DE ALIMENTE!”:

• prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Comitetul de coordonare:

• prof. Ana Lucreţia Maria Moldovan – inspector şcolar general la

Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş • prof.ing. Mihaiela Abraham – inspector şcolar, managementul

resurselor umane • prof.ing. Livia Pop – inspector şcolar de specialitate pentru

învăţământul profesional şi tehnic • prof. Amelia Bănică - inspector şcolar pentru proiecte educaţionale

– activitate formală şi nonformală • prof.ing. Cărăuşan Mircea – director, Colegiul Tehnic

„Transilvania” Baia Mare • prof.ing. Orha Ioan – director adjunct, Colegiul Tehnic

„Transilvania” Baia Mare • prof. Doina Dumitra şcu – coordonator programe şi proiecte

educative şcolare şi extraşcolare, Colegiul Tehnic „Transilvania” Baia Mare

• prof. ing. Bonaţ Ioan Gheorghe – şeful Catedrei de Industrie Alimentară, Colegiul Tehnic „Transilvania” Baia Mare

Comitetul ştiin ţific:

• conf.univ.dr. Zoiţa Berinde – director Departamentul de Chimie –

Biologie, Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare

• prof.univ.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuţa – Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare

• şef lucrări dr.ing. Giurgiulescu Liviu – Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare

• dr.ing. Boltea Florin – inspector la DIRECŢIA SANITAR VETERINAR Ă ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR MARAMURE Ş

• prof. dr. Frânc Sorin Mihai - Colegiul Tehnic „Tran silvania” Baia Mare

Realizatorii acestei publicaţii nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea

lucrărilor publicate, aceasta revenind în exclusivitate autorilor/coordonatorilor lor !

4

Din sumar:

SIGURANŢA ALIMENTAR Ă – O PROBLEMĂ ACTUAL Ă CE AŞTEAPTĂ SOLUŢII NOI prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe, Colegiul Tehnic “Transilvania”, Baia Mare

7

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIA ŢA Elev: Albişoru Carmen Ioana, Liceul Teoretic „Ioan Jebelean”Sânnicolau Mare, jud. Timiş Prof.coordonator: Bozsitz Andreea-Maria, Liceul Teoretic „Ioan Jebelean”Sânnicolau Mare, jud. Timiş

8

CONFLICTUL ÎNTRE APAREN ŢĂ ŞI REALITATE Elev: Pop Doris, Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” Baia Mare Profesor coordonator Pop Adrian Ioan, Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” Baia Mare

9

O VIA ŢĂ FRUMOASĂ ÎNTR-UN CORP SĂNĂTOS Cozma Alina - Clasa a X-a A, Colegiul Tehnic „ Transilvania” Baia Mare Prof. coordonator Ghiras Dănuţ Cornelica, Colegiul Tehnic „ Transilvania” Baia Mare

10

BANANA Elev: Căciulă Teodora, clasa a V-a, Colegiul Naţional Emil Racoviţă Cluj-Napoca Profesor: Szekely Sandor, Colegiul Naţional Emil Racoviţă Cluj-Napoca

12

ELOGIU ALIMENTA ŢIEI SĂNĂTOASE Elev: Banciu Roxana-Elena, Liceul Teoretic „Ioan Jebelean”Sânnicolau Mare, jud. Timiş Prof.coordonator: Bozsitz Andreea-Maria, Liceul Teoretic „Ioan Jebelean”Sânnicolau Mare, jud. Timiş

12

O ALIMENTA ŢIE ECHILIBRAT Ă ŞI SĂNĂTOASĂ Elev: Aţurcăniţei Alexandra, Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni - jud. Argeş Prof. coordonator: Bănuţă Amalia, Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni - jud. Argeş

13

ALIMENTA ŢIA POTRIVIT Ă PENTRU UN STIL DE VIA ŢĂ SĂNĂTOS Nuszer Rajmond, clasa a XIII-a B, Colegiul Tehnic “Transilvania”, Baia Mare Prof. coordonator Boloş Milica, Colegiul Tehnic “Transilvania”, Baia Mare

15

UN ASPECT AL UNEI ALIMENTA ŢII NESĂNĂTOASE elev Marco Orban clasa a IX-a A, Liceul Pedagogic Regele Ferdinand, Sighetu Marmaţiei Profesor coordonator: Beatrix Negrea, Liceul Pedagogic Regele Ferdinand, Sighetu Marmaţiei

16

VARZA MURAT Ă-PRODUS CU ADEVĂRAT SĂNĂTOS elev: Voicu Răzvan-George, prof. coordonator Stătescu Violeta, Grup Şcolar Forestier, Curtea de Arges

17

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIA ŢA! Autor: elev Petruş Diana Violeta, clasa a X- a B, Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş Coordonator: prof. ec. Haneş Mihaela Ramona, Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş

19

MÂNCÂND SĂNĂTOS NE PROTEJĂM VIA ŢA Boantă Denisa Alexandra-clasa a XI-a, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj -Napoca profesor coordonator Szekely Ştefania, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj -Napoca

20

UN ALIMENT MIRACOL – MAGIUNUL DE PRUNE Eleva: Boroş Loredana clasa a IX-a seral, Colegiul Tehnic Transilvania - Baia Mare Coordonator: prof. ing. Barbur Maria, Colegiul Tehnic Transilvania - Baia Mare

20

MÂNCÂND SĂNĂTOS NE PROTEJĂM VIA ŢA Elev Măcicăşan Georgiana, clasa a XI-a, Liceul Teoretic Mihai Eminescu , Cluj - Napoca Profesor coordonator : Ştefania Szekely Liceul Teoretic Mihai Eminescu , Cluj - Napoca

22

UN MĂR PE ZI, O VIA ŢĂ SĂNĂTOASĂ! Elevul Bayram Kadir - clasa a VI-a C, Şcoala Gimnazială”T. Vladimirescu”, Călăraşi Prof. Vasilica Popescu, Şcoala Gimnazială”T. Vladimirescu”, Călăraşi

23

5

MÂNCÂND SĂNĂTOS NE PROTEJĂM VIA ŢA Elev: Pisica Victoria clasa a XI-a, Liceul: ,,Mihai Eminescu” Cluj-Napoca Profesor: Szekely Ştefania, Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu” Cluj-Napoca

25

„VIA ŢA SĂNĂTOASĂ ÎNCEPE LA MAS Ă” Elev: Din Ionela clasa a XII a, Liceul Tehnologic Nr.1, Com. Mărăcineni, jud.Argeş Profesor coordonator: Maricica Ţenea, Liceul Tehnologic Nr.1, Com. Mărăcineni, jud.Argeş

26

POŢI RENUNŢA LA PRODUSELE FAST-FOOD? Dinu Loredana, clasa aXa C, Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate Craiova, prof. îndrumător: Botezatu Laurenţia-Monica, Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate Craiova,

28

MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS Autor: Hîncu Dana-Georgiana, clasa a XI-a N, Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna”, Galaţi Coordonator: Prof. Pătraşcu Aura, Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna”, Galaţi

28

TREBUIE SĂ CONSUMĂM PRODUSE ECOLOGICE ŞI BIO? Eleva: Birta Roberta clasa a IX-a, Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare Prof. coord. Tatiana Cauni Coc, Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare

29

„ALIMENTA ŢIA ALCALIN Ă” Elev: Negru Aurora, clasa a X-a, calificarea Tehnician în industria alimentară Liceul Tehnologic “Ion Mincu” Vaslui Profesor coordonator: Stoian Gabriela, catedra de industrie alimentară, Liceul Tehnologic “Ion Mincu” Vaslui

30

DE CE O ALIMENTA ŢIE SĂNĂTOASĂ? elev: Rezmiveş Ionuţ Marin, clasa a XIII-a A, Colegiul Tehnic Transilvania – Baia Mare coordonator: prof.ing. Miclăuş Dorina Carmen, Colegiul Tehnic Transilvania – Baia Mare

32

PERICOLELE CONSUMULUI DE DULCIURI ŞI DE BĂUTURI elev: Stoleru Ana-Maria, Colegiul Tehnic ”Petru Poni”, Oneşti prof. coordonator: ing. Radu Daniela, Colegiul Tehnic ”Petru Poni”, Oneşti

34

MÂNCÂND SĂNĂTOS , NE PROTEJĂM VIA ŢA Vultureanu Cristina Flavia, Vanţa Laura, Liceul Teoretic “Emil Racovita”, Baia Mare Coordonator : prof. Mihaela Chiş, Liceul Teoretic “Emil Racovita”, Baia Mare

35

DIETA MEDITERANEAN Ă Elev: Irimuş Alina, Colegiul Economic “ Nicolae Titulescu “ Baia Mare. prof. coordonator: Morariu Călin, Colegiul Economic “ Nicolae Titulescu “ Baia Mare

36

ALIMENTE NOCIVE PENTRU S ĂNĂTATE Oana Ovidiu Vasile – elev clasa a IX –a C – Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare profesor coordonator Raţa Livia Natalia, Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare

38

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIA ŢA Gavrilă Teodor, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Sf. Gheorghe, Covasna Profesor coordonator: Tordai Carmen, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Sf. Gheorghe, Covasna

39

LAPTELE – AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE UTILIZ ĂRII ÎN ALIMENTA ŢIE Elev: Rizescu Cătălina, Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni, Jud. Argeş Prof. coordonator: Bănuţă Amalia, Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni, Jud. Argeş

40

DE CE SĂ ŢINEM CONT PENTRU O ALIMENTA ŢIE SĂNĂTOASĂ Elev: Trinţalin Sergiu, Liceul Pedagogic “Regele Ferdinand” Sighetu Marmaţiei Profesor coordonator: Negrea Beatrix, Liceul Pedagogic “Regele Ferdinand”, Sighetu Marmaţiei

42

SĂNĂTATEA TRUPEASCĂ PRIN ALIMENTA ŢIE NATURAL Ă elev: Cincă Hagi, Liceul Tehnologic Forestier, Curtea de Argeş

43

6

prof. coordonator: Stătescu Violeta, Liceul Tehnologic Forestier, Curtea de Argeş MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIA ŢA! elev Popa Larisa Ioana, clasa a X- a B, Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş Coordonator: prof. ec. Haneş Mihaela Ramona, Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş

44

MÂNCÂND SĂNĂTOS NE PROTEJĂM VIA ŢA Autor: Moraru Maxim, clasa a XI-a, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca Profesor coordonator: Szekely Ştefania, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca

45

IZVORUL DE SĂNĂTATE Elev Gherman Adela Iulia, coordonator Lazar Mureşan Alisa, profesoară la Clubul Copiilor, Cehu Silvaniei, Sălaj

46

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIA ŢA! Autor: elev Nicodin Raul, clasa a X- a B, Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş Coordonator: prof. ec. Haneş Mihaela Ramona, Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş

47

ALIMENTA ŢIA ŞI SĂNĂTATEA elev: Picior Daniela, clasa a XI-a B, Colegiul Tehnic „Danubiana”, Roman prof. coordonator: Constantinescu Mirela, Colegiul Tehnic „Danubiana”, Roman

48

MÂNCA ŢI SĂNĂTOS ! Elev: Mureşan Denis, Liceul Teologic Penticostal, Baia Mare Prof. coordonator: Luca Magdalena, Liceul Teologic Penticostal, Baia Mare

49

POVESTEA BOBULUI DE GRÂU Eleva Lăutaru Dana, clasa a XII-a H, Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” Focşani Prof. ing. dr. Vişan Carmen Corina, Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” Focşani

50

„MÂNCÂND S ĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIA ŢA!” Eleva: Rădulescu Silvia, Liceul Tehnologic Oltchim Profesor coordonator : Popescu Ionela Simona, Liceul Tehnologic Oltchim

51

LUMEA ALIMENTELOR Elev: Coman Roxana Florentina Profesor coordonator: Mişoc Adela-Mariana, Liceul Teoretic ”Nicolae Cartojan”Giurgiu

54

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIA ŢA Elev : Bugeac Diana Cristina, Liceul teoretic ,,Nicolae Cartojan”Giurgiu Profesor coordonator : Mişoc Mariana Adela, Liceul teoretic ,,Nicolae Cartojan”Giurgiu

54

SUNTEM CEEA CE MÂNC ĂM elev: David-Bolintiş Ionela-Daniela, Liceul Teoretic “Nicolae Cartojan”Giurgiu profesor coordonator: Mişoc Mariana Adela, Liceul Teoretic “Nicolae Cartojan”Giurgiu

55

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIA ŢA! Elev : Bunea Catalina-Alexandra, Liceul teoretic ,,Nicolae Cartojan”Giurgiu Profesor coordonator: Mişoc Mariana Adela, Liceul teoretic ,,Nicolae Cartojan”Giurgiu

56

ALIMENTE NES ĂNĂTOASE Elev Dinel Cristi, Liceul Tehnologic « Mihai Viteazul » Piteşti Profesor coordonator: Pleşa Maria Carmen, Liceul Tehnologic “Mihai Viteazul” Piteşti

57

7

SIGURANŢA ALIMENTAR Ă – O PROBLEMĂ ACTUAL Ă CE AŞTEAPTĂ SOLUŢII NOI

prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

coordonator proiect “SOS – PRODUCŢIA DE ALIMENTE!”

Atmosfera din spaţiul public naţional dar şi cel european, a fost în ultima perioadă perturbată de informaţii alarmante privind conţinutul sau problemele de inocuitate ale anumitor produse alimentare de origine animală. Atât isteria creată de carnea de cal livrată cu etichetă “carne de vită” cât şi psihoza generată de “aflatoxinele” din laptele provenit de la anumite ferme de vaci demonstrează faptul că societatea modernă este vulnerabilă şi uşor de manipulat dacă nu este instruită corespunzător în domeniul acesta. Cu toţii suntem conştienţi de faptul că între calitatea produselor alimentare consumate şi propria sănătate este o legătură foarte strânsă, de aceea avem datoria de a face tot ce ne stă în putinţă pentru a informa tânăra generaţie de copii şi tineri cu privire la pericolele reprezentate de o anumită categorie de alimente dar şi de a sensibiliza autorităţile resposabile cu reglementarea producţiei alimentare şi producătorii de alimente, cu privire la acest aspect. Desfăşurat în cadrul săptămânii “Să ştii mai multe să fii mai bun!”, Concursul de Educaţie Civică şi Sănătate “SOS – PRODUCŢIA DE ALIMENTE!”, edi ţia a III-a, 4 aprilie 2013, a fost şi este o tribună educativă care permite lansarea de mesaje ce îndeamnă la responsabilizare civică şi socială. Acestea sunt transmise de către copii şi tineri preocupaţi de sănătatea lor şi a celor din jur. Este îmbucurător faptul că preocuparea legată de siguranţa alimentară a găsit ecou în rândul tuturor categoriilor de copii şi tineri, de la preşcolari la elevii din ciclul primar, gimnazial şi liceal şi este la fel de îmbucurător faptul că o mare parte din judeţele ţării au avut reprezentare în acest proiect educativ. “Mâncând sănătos, ne protejăm viaţa!” este motto-ul sub care elevi din ciclul gimnazial sau liceal au realizat eseuri ce scot în evidenţă preocuparea lor şi a profesorilor care i-au îndrumat, de a găsi soluţii pentru o dietă

sănătoasă şi echilibrată care să ne ofere tuturor comoara de mare preţ, sănătatea. “Alimentele – prieten sau duşman?!” este a doua provocare a proiectului educativ “SOS – PRODUCŢIA DE ALIMENTE!”, activitate ce a reuşit să mobilizeze talentele creatoare ale multor copii, concretizată în lucrări ce au rolul de a încuraja sau reduce consumul unor anumite categorii de alimente. Desenele sau afişele realizate cu acest prilej, reprezintă reclame sau antireclame, după caz, pentru alimentele cu care aceştia interacţionează în fiecare zi. Globalizarea lanţului alimentar determină apariţia constantă de noi ameninţări şi riscuri pentru sănătatea consumatorilor din ţara noastră. De aceea, obiectivul principal al politicii naţionale în ce priveşte siguranţa alimentară trebuie să fie atingerea celui mai înalt grad de protecţie a sănătăţii consumatorilor de alimente. În acest sens, proiectul educativ “SOS – PRODUCŢIA DE ALIMENTE!” are ca obiectiv găsirea şi propunerea unor soluţii din partea celor implicaţi, atât în ceea ce priveşte latura educaţională, cât şi în ceea ce priveşte implementarea în activitatea de producţie alimentară a unor tehnologii ce au în vedere sănătatea consumatorilor. Din punct de vedere “cantitativ”, proiectul “SOS – PRODUCŢIA DE ALIMENTE!”, edi ţia a III-a, 2013, a reuşit să adune împreună 230 de autori de lucrări la toate cele 3 activităţi educative propuse şi 49 profesori coordonatori, aria de colectare a lucrărilor fiind cele 19 judeţe ale ţării enumerate mai jos: Maramureş, Cluj, Sălaj, Bihor, Timiş, Gorj, Dolj, Călăraşi, Giurgiu, Tulcea, Vrancea, Neamţ, Vaslui, Vâlcea, Bucureşti, Argeş, Galaţi, Bacău şi Covasna.

Felicitări tuturor participanţilor şi mult succes în activitatea şcolară viitoare.

Să ştim mai multe, să fim mai buni !!!

Autor desen: ABABEI MĂDĂLINA Coordonator: prof. Stoian Gabriela

Liceul Tehnologic “Ion Mincu”, Vaslui

8

Autor desen: Cătună Ştefania, clasa a V-a

Coordonator: prof. Cătună Daniela Şcoala Gimnazială Nr.18, Baia Mare

Jud. Maramureş

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIA ŢA

Elev: Albişoru Carmen Ioana

Prof.coordonator: Bozsitz Andreea-Maria Liceul Teoretic „Ioan Jebelean”Sânnicolau

Mare, jud. Timiş

V-aţi întrebat vreodată cum ne influenţează alimentaţia nesănătoasă viaţa ? Interesul pentru o alimentaţie corectă, care să asigure organismului în mod natural toate nutrimentele de care are nevoie, nu mai reprezintă de mult timp un capriciu, ci a devenit un adevărat stil de viaţă. Trebuie să conştientizăm că înainte de activităţile pe care le desfăşurăm zilnic, alarmaţi de un ritm din ce în ce mai rapid, avem un corp care reflectă stilul nostru de viaţă.

Hrănitul la ore necorespunzătoare, cu alimente necorespunzătoare, creează un stil de viaţă nesănătos, trăgând după sine si alte probleme mult mai grave.

Obezitatea a devenit deja o problemă mondială. Aceasta nu este doar o problemă estetică, ci în primul rând este o tulburare de nutriţie, determinată de creşterea greutăţii corporale, cu multe consecinţe asupra stării de sănătate. Pe lânga toate acestea, boala afectează şi psihicul persoanei afectate. Pentru însănătoşire persoana obeză trebuie să aibă în vedere schimbarea modului de viaţă şi dorinţa de a respecta un plan riguros. Suportul emoţional oferit de cei din jur este deasemenea foarte important.

Dar de ce să ne gândim cum ne putem vindeca de obezitate, atâta timp cât putem face ceva să nu ajungem în acea situaţie ?

Diete drastice de slăbit ? Ca şi îngrăşarea bruscă, la fel de dramatică este şi slăbirea bruscă. Orice om alege calea uşoară, însă calea uşoară nu este de multe ori şi cea bună. Folosirea îndelungată de medicamente pentru slăbit creează dependenţă si provoacă edeme, boli de rinichi, tulburări psihice şi mărirea ritmului cardiac. Aceste cure de slăbire restrictive au mare dezavantaj deoarece regimul alimentar necorespunzător, nu este înlocuit cu unul mai bun, iar greutatea iniţiala revine la doar cateva saptămâni de la începerea „dietei minune“.

Frumuseţea şi sănătatea se dobândesc şi se întreţin, acestea fiind expresii directe ale regimului alimentar pe care îl urmăm în viaţa de zi cu zi. Nu este suficient să ştim ce alimente trebuie să evităm să mâncăm, ci este foarte important să consumăm şi alimente de care are nevoie organismul nostru. Problemele financiare, lipsa timpului, stresul, ne determină de multe ori să mâncăm la ore tărzii, de prea puţine ori, sau în cantităţi prea mari. Astfel, ar trebui să adaptam o poziţie de responsabilitate faţă de alimentaţie şi să conştientizăm expresia: „ Eşti ceea ce mănânci “ . Regimul pe termen lung, este o metodă eficace de îmbunătăţire a modului de viaţă. Pentru a slăbi într-un mod sănătos pe termen lung, există un principiu care nu dă greş niciodată: programul alimentar potrivit, îmbinat cu un program de sport.

O hrană sănătoasă este o hrană proaspătă, variată, bogată în substanţe vitale, cu multe vitamine. Ştim din fragedă pruncie că fructele şi legumele sănătoase, că au multe vitamine şi minerale care pot feri sau chiar îndepărta de noi diferite afecţiuni. De asemenea, ştim ca şi carnea, consumată în mod responsabil, conţine proteine necesare organismului, iar unele condimente sunt remedii pentru mici probleme de sănătate. Evitând sedentarismul, stresul, hrănitul cu alimente necorespunzătoare, pline de chimicale, ne facem în primul rând nouă un bine; ne facem cel mai mare bine.

Vreţi să schimbaţi soarta lumii? Începeţi prin a vă schimba pe voi înşivă, prin a vă schimba meniul cu unul sănătos. Ieşiţi pentru câteva ore din acest ritm alert în care trăim şi folosiţi-l gătind cu grijă şi suflet.

Viaţa noastră este cea mai importantă, aşa că, haideţi să o trăim frumos !

9

CONFLICTUL ÎNTRE APAREN ŢĂ ŞI REALITATE

Elev: Pop Doris, Colegiul Naţional „Gheorghe

Şincai”, Baia Mare Profesor coordonator Pop Adrian Ioan

Unii spun că trăim în secolul XXI, ne

recunoaştem după gadget-uri, plastic, ingineria construcţiilor, viteza de circulaţie a datelor. Eu completez: ne recunoastem în modernitate prin cerinţele exigente faţă de alimente. Toate cerinţele sunt dominate de GUST, apoi vin culoarea, producătorul, distribuitorul, preţul. Puteţi să mă contraziceţi, dar dacă ar fi să alegeţi între prăjitura preferată şi un măr, ce aţi alege? Răspunsul sincer duce la concluzia conform căreia vrem să ne simţim bine! Da! Vrem, din tot sufletul, să ne simţim bine! Acest factor ne conduce viaţa, fie că ştim sau nu. Stă la baza dorinţelor noastre, a temerilor şi a alegerilor. Toţi oamenii deţin instinctul de autoconservare, adică fug de durere şi aleargă după plăcere. Freud a fost psihologul care a pus în discuţie această idee. Ne descoperim, aşadar, în faţa propriei naturi, care ne domină.

Fireşte, dacă ne rezumăm la sănătate, putem spune că adesea oamenii confundă starea de bine cu cea de vigoare. A ne simţi bine nu e sinonim cu a fi sănătos, e doar o stare dată de confort, care ne aduce prejudicii. Spre exemplu, este confortabil să găsim mâncare semi-preparată, consumăm fast-food, şi bem sucuri carbogazoase, dar nu este şi sănătos. Ne-am obişnuit, pur şi simplu, ca totul să se rezolve facil şi în viteză. Cum să facem faţă activităţii intense, timpului care se scurge cu rapiditate, orarelor încărcate. Sunt familii în care părinţii au două job-uri şi doi copii. Cum să le spui unor oameni ca ei că e mai sănătos să caute trei ore în piaţa de alimente pe acelea care sunt potrivite pentru ei; este normal ca ei să aibă o listă gata făcută şi să caute ce doresc într-un supermarket, care are la intrare şi un loc unde pot servi o cafea.

Da, cafeaua s-a transformat într-un remediu universal pentru oboseală, o vrem, o bem, o privim, o savurăm, o gustăm în fugă, pentru că ne place gustul, mirosul, efectul. Dar s-a făcut un adevărat monopol pe baza acesteia, aşa că nu mai contează de ce o bem ci că o bem. Ne ajută la socializare. Dacă mai adăugăm şi ţigara suntem deja sociabili, deschişi relaţiilor ce se pot contura în astfel de împrejurări. Ceea ce

am observat din proprie experienţă este că oamenii se împrietenesc la o cafea, o ţigară, un fum. De ce? Pentru că îi leagă aceeaşi slăbiciune, aceeaşi pasiune, acelaşi mod de a refula.

Avem nevoie de curaj pentru a putea ieşi din această ordine care ne-am format-o. Da, curaj! Dar de ce să ne schimbăm viaţa când putem să ne plăngem de ea. Ei, zona asta de confort, la ce ne aduce? Ne asumăm rolul de victimă a societăţii, dar de fapt suntem responsabili pentru alegerile noastre, pentru şansele folosite şi cele ratate, pentru greşeli şi pentru succese. Este adevărat că sunt lucruri care nu ţin de noi, cum ar fi evoluţia economiei, hazardurile naturale, dar munca noastră şi atitudinea dau altitudinea. Putem sta la televizor mai puţin cu o jumătate de oră şi să folosim timpul obţinut pentru a găti acasă, pentru a ne informa.

Da, pateu este la magazin, dar putem să-l preparăm acasă, din linte, năut, o pastă de brocoli, avocado. Eu fac aceasta şi mă simt mai sănatoasă, inclusiv mai bine. În loc de sucul sifonat obişnuit am ales sucul stors proaspăt, care îmi dă energie dimineaţa, sau în orice moment al zilei. O supă caldă ajută la digestie, puteţi face un vas mare de supă care să fie consumată pe parcursul a trei, patru zile, căci între timp s-au inventat frigiderele.

Fructele sunt dulciurile naturale, dacă cineva obiectează că iarna nu găseşte fructe de pădure, prezint o soluţie : culese sau cumpărate, fructele se aşează în congelator şi se scot la nevoie, când vă e poftă, când vreţi să vă delectaţi. Îngheţata se poate face în casă, este un desert simplu şi uşor de realizat, nu trebuie să fi master chef ca să îţi reuşească reţeta.

O altă problemă a secolului este că informaţia trasmisă prin media prezintă cantitate, iar nu calitate. Cum să ştiu ce să aleg dacă sunt dezinformat. E-urile nu mai sunt scrise pe ambalaj ca fiind E, ci cu nume ca orice alte substanţe. Mâncăm produse care în trei ani nu se degradează, deci mâncăm plastic. Pe de altă parte, ne reducem la reclame şi la propaganda facută de cei care au ca scop profitul, fără a încerca să ne informăm corespunzător. Dacă în reclamă se afirmă că produsul este natural, scris mare, deşi are o steluţă mică lângă şi, jos, la notă scrie că e doar de prezentare, nu luăm în seamă. Suntem prea grăbiţi să mergem în centrul comercial unde îl găsim, să îl luăm, să îl savurăm şi să ne continuăm viaţa. Dar ce am mâncat nu ştim. Nu

10

ne interesează, este o zicală care spune că ce nu ştim, nu ne doare. Oare aşa să fie şi în cazul discutat anterior? Ba ne doare, peste cinci ani, când timpul câştigat din mizarea pe nişte alimente cu o calitate şubredă, va fi alocat spitalelor, cu analize, proceduri, tratamente, pastile de trei ori pe zi, restricţii la mâncare, obligativitatea de a face sport, chestiune la care nu ne-am gândit până să ne spună doctorul, domnule sunteti supraponderal, vă recomand mişcare.

Lăsaţi televizorul şi fugiţi până în parc. Nu zice nimeni să nu vă uitaţi, doar reduceţi volumul de ore alocat lui şi faceţi ceva util, cu familia, prietenii, vecinii. De ce să stai cu o cutie când poţi sta cu cei care vor fi lângă tine în clipe grele. Este confortabil pentru momentele în care ne relaxăm în folotiu cu sucul sau berea, dar nu şi atunci când va trebui să comunicăm cu ceilalţi, sau când vor cumpăra impulsionaţi de spoturile publicitare.

Închei cu ideea conform căreia trăim ca să mâncăm. Deşi nu recunoaştem suntem la fel de gurmanzi ca romanii sau ca boierii, căci vrem gust, savoare, satisfacere şi adesea, le împlinim prinr-un buchet de arome ce ne farmecă simţurile şi sănătatea. A fost demonstrat că nu este bine să combinăm carne cu lactate şi cu legume la aceeaşi masă, informaţiile le găsim, doar să vrem să le căutăm. Căutăm noutăţi, brânza cu mucegai, fructele de mare cu brânzeturi fine, salamuri în camembert etc.

Vrem să ne schimbăm, avem aceasă idee, dar ne trebuie voinţa, curajul, perseverenţa pentru a face câte o mică schimbare, treptat. Nu-i critic pe oameni, pentru că sunt unul dintre ei, şi ştiu ce înseamnă. Deci, dacă ne-am accepta şi am începe să lucrăm cu noi înşine, în loc să luptăm cu noi, am ajunge mai departe. Acest eseu e doar o mică picătură într-un ocean. Consider că măsurile aplicate practic sunt mai eficiente.

Autor desen: Mica Zoltan

Coordonator: prof. Mihiş Mariana Colegiul Economic „Pintea Viteazul”, Cavnic

Autor desen : Tămăşan Damiana

Coordonator: prof. Couţi Maria Nicoleta Liceul Teoretic “Emil Racoviţă”, Baia Mare

O VIA ŢĂ FRUMOASĂ ÎNTR-UN

CORP SĂNĂTOS

Cozma Alina - Clasa a X-a A prof. coordonator Ghiras Dănuţ Cornelica, Colegiul Tehnic „ Transilvania” Baia Mare

„O viaţă frumoasă într-un corp sănătos”

este citatul după care ar trebui să ne ghidăm toţi, deoarece viaţa este mai importantă ca orice alt lucru care este etichetat „valoros”. Însă dacă viaţa noastră se rezumă doar la un meniu mare de la McDonald sau KFC atunci trăim în zadar deoarece pe lângă aripioarele picante de pui mai există şi alte lucruri pentru care merită să trăim, iar ca să trăim avem nevoie de o alimentaţie sănătoasă. Când spun o alimentaţie sănătoasă mă refer la legumele din grădina bunicii care îmi oferă energie pe parcursul unei zile întregi şi la alte alimente care aparţin de alte grupuri alimentare de bază care oferă energie şi poftă de viaţă, cum ar fi: carnea, ouăle, legumele, lactatele, fructele şi cerealele, precum pâinea – proaspăt scoasă din cuptor – şi dulciurile, consumate în cantităţi mici nu excesive. Deşi de obicei consumăm mai mult dintr-un singur grup alimentar – cel preferat – şi evităm consumarea altora. Un lucru greşit care ne afectează chiar dacă noi nu simţim asta. Un exemplu de „mâncare neesenţială” în viaţa noastră sunt chipsurile pe care noi, elevii, le cumpărăm zilnic de la chioşcul de la şcoală, refuzând sau uitând să ne luăm sandvişul pe care mama cu drag ni-l pregăteşte în fiecare dimineaţă. Nu ştim, sau nu vrem să ştim că aceste chipsuri nu ne oferă nici proteine, nici

11

lipide şi nici glucide. Oferă doar senzaţia de saturaţie pentru câteva ore. Bineînţeles că din alimentaţia noastră şcolară nu lipsesc nici băuturile carbogazoase sau energizantele care pur şi simplu ne „ dau aripi”, aripi spre o viaţă dezechilibrată, cu înclinaţii spre violenţă, consum de droguri şi o viaţă sexuală riscantă. Cu o cantitate de trei ori mai mare de cofeină decât cafeaua, cu componente chimice precum glucoronolactona, acesta este deja interzis în multe ţări. La noi este în vogă. Un corp sănătos se bazează pe o alimentaţie sănătoasă deoarece astfel evităm să luăm în greutate şi toţi dorim să arătăm bine indiferent de vârsta pe care o avem dar pentru asta trebuie să depunem un mic sacrificiu. Să înlocuim punga de chips cu un măr sau orice alt fruct preferat. Să nu sărim peste micul dejun care este masa cea mai importantă din zi şi să urmăm un „plan” stabilit de noi. Putem să facem un plan al meselor şi a gustărilor zilnice în funcţie de activităţile noastre de peste zi, aşa încât să avem timp mereu de trei mese şi de două gustări pe zi. Putem învăţa modalităţi uşoare de a pregăti mâncarea, deasemenea putem fi şi foarte creativi astfel încât ceea ce avem în farfurie să ne stimuleze pofta de mâncare. A mânca sănătos nu înseamnă să pregătim mâncăruri complicate şi greu de pregătit putem să ne rezumă la ceva simplu şi totodată apetisant.Dacă ne-am făcut o obişnuinţă în a mânca mult şi prost să o înlocuim, deoarece putem. Putem să mâncăm puţin, sănătos şi consistent astfel încât senzaţia de foame să dispară pentru câteva ore. Alimentaţia şi sportul sunt cheia unei vieţii sănătoase. Ele ne crează o stare de bine, de energie reducând riscul bolilor. La mijloc este doar decizia noastră. Putem alege singuri ce anume dorim să mâncăm şi ce anume să excludem. Putem alege într-o viaţă lipsită de evenimente, deoarece anumite mâncăruri nu ne oferă energie ci ne privilegează de ea astfel încât nu mai dorim să facem nimic sau putem alege într-o viaţă cu evenimente frumoase, însă pentru asta ai nevoie de toţi nutrienţii de care are nevoie organismul tău. Aşa te vei putea bucura de viaţă. Dacă într-o după amiază vă simţiţi obosiţi şi lipsiţi de vlagă, puteţi apela la fructe, legume sau gustări bogate în proteine, şi nu la dulciuri care vă secătuiesc organismul de energie. Deasemenea trebuie să îţi cunoşti foarte bine corpul. Să şti cât este suficient şi cât este

prea mult. Să mânânci atât cât îţi cere nu cât doreşti tu. Un secret, pe care îl ştiu de la bunica mea şi pe care doresc să îl împărtăşesc cu voi este acela că cele mai bune legume sunt cele care au o culoare puternică deoarece ele conţin mai multe vitamine. Astfel ai grijă de sănătatea ta şi vei avea o siluetă de invidiat, o viaţă frumoasă de care te vei putea bucura deoarece vei avea suficientă energie.

„F ără FAST – FOOD !!!” Autor desen: Modure Rareş

Coordonator: prof. SZEKELY SANDOR CSABA

COLEGIUL NAŢIONAL ”EMIL RACOVIŢĂ ” CLUJ-NAPOCA

Autor desen : DROSU ALINA - GEORGIANA

Coordonator: prof. Pătraşcu Aura COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

,,ELENA DOAMNA”, Galaţi

12

Autor desen : Chiţan Alexandra-clasa IXA

Coordonator: prof. Ocean Cristina Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”

Baia Mare

BANANA

Elev: Căciulă Teodora, clasa a V-a Profesor: Szekely Sandor

Colegiul Naţional Emil Racoviţă Cluj-Napoca

- Off ! Parcă stau aici de o veşnicie, vreau sa mă cumpere cineva odată !

- Stai liniştit o să ne cumpere cineva, odată şi odată.

- Bine, bine dar de ce oamenii cumpără saci întregi de cartofi şi nu nişte banane frumoase, sănătoase?

- Din păcate cred că oamenii nu ştiu cât de importante suntem noi bananele în alimentaţia corectă.

Pe când bananele vorbeau aşa se auzi o voce:

- Mircea, scumpule vino aici, hai să cumpăram nişte banane, doar ştii ce a spus domnul doctor despre importanţa lor în alimentaţia tuturor.

- Da ştiu!A spus că trebuie sa mănânc fructe si legume, dar nu vreau banane, mai bine să cumpărăm un pachet de chipsuri!

- Îmi pare rău, dar trebuie să consumi şi fructe. - Un kilogram de banane vă rog!

- Poftiţi, vă costă 4 lei - Multumim! La revedere!

Nu după mult timp banana ajunse intr-un bol pe o masa împreuna cu alte fructe şi legume. Deodată se auzi uşa deschizându-se:

- Scumpo, am venit! - Ce ţi-a spus doctorul? - Mi-a spus că Mircea

nu are destul potasiu în corp şi mi-a mai spus să consume apă în loc de sucurile acidulate. Şi să-i dăm sa mănânce mult peşte.

- Bine, am înţeles. Băieţelul intră, iar mama îi puse în faţă bolul cu fructe. La început nu a vrut să consume dar la insistenţele părinţilor a început să mănânce, aşa că,.încet, încet toate fructele au dispărut din bol.

- Mamă, mamă îmi plac bananele! - Foarte bine pentru că, acum v-a trebui

să te obişnuieşti cu ele, daca vrei să ai o viaţă lungă şi sănătoasă!

Autor desen: IONUŢAŞ MĂDĂLINA

cls.a XIII-a Coordonator: prof. MĂRIEŞ ADORA

Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

ELOGIU ALIMENTA ŢIEI SĂNĂTOASE

Elev: Banciu Roxana-Elena

Prof.coordonator: Bozsitz Andreea-Maria Liceul Teoretic „Ioan Jebelean”Sânnicolau

Mare, jud. Timiş Se scriu zeci, sute, mii de articole despre

mâncarea sănătoasă, despre importanţa unei diete echilibrate în viaţa noastră. Cu toţii scriem, avem opinii, care din păcate se reduc, de cele mai multe ori la partea teoretică, uitând să le aplicăm cu adevărat. Noi ne dorim să ne protejăm viaţa, ne dorim să avem “o minte sănătoasă într-un corp sănătos”, ne dorim un stil de viaţă sănătos, însă

13

rutina, stresul, comoditatea de multe ori înving determinarea de a trăi sănătos. Trăim într-o lume cu mai multe cunoştinte, dar mai puţină judecată, cu mai mulţi experţi, şi totuşi mai multe probleme, o lume cu mai multă medicină, dar mai puţină sănătate. Poate că am învăţat cum să ne câştigăm existenţa, dar nu şi cum sa ne facem o viaţă, poate că am reuşit, prin anumite metode să adăugăm ani vieţii, însă nu şi viaţă anilor... Suntem generaţia fast-food-urilor, semi-preparatelor, generaţia calculatoarelor şi a vitezei, suntem generaţia prea ocupată pentru a da importanţa unei alimentaţii sănătoase. Stă în puterea noastră să ne schimbăm atitudinea faţă de modul în care ne hrănim şi să ne mai întrebăm uneori ”Mâncăm pentru a trăi sau trăim pentru a mânca?” Poate că sănătatea nu e totul, dar fără sănătate totul este nimic...Oare chiar nu ne pasă de sănătatea noastră? Corpul nostru are nevoie, pentru a creşte şi primi energia necesară muncii, învăţăturii, de alimente diverse, de substanţe nutritive, dar în cantităţi potrivite. Ceea ce face ca fiecare masă să fie cu adevărat plină de semnificaţie este conţinutul ei de vitamine şi minerale. Şi da, chiar suntem ceea ce mâncăm. Trăim într-o lume în care mâncăm oricând şi la orice oră: acasă, la serviciu, pe stradă, în parcuri, la cinema, în maşină. Peste tot reclame, meniuri, fluturaşi care anunţă deschiderea altor restaurante. Tentaţiile sunt la orice pas. Uităm că mâncarea are rolul de a ne hrăni, înainte de a ne satisface poftele culinare. Vom trăi în ignoranţă, cu iluzia unei vieţi perfecte până când vom înţelege că doar mâncând sănătos ne protejăm viaţa!

Autor desen : Ciuple Valentin

Coordonator: prof.ing. Culic Liliana Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

“Fructele şi legumele proaspete ajută la

menţinerea siluetei !!!” Autor desen : Demeter Timea – clasa XIIC

Coordonator: prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

Autor desen : HOGAŞ LAVINIA

Coordonator: prof. MERA DANIELA COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

,,ELENA DOAMNA”, Galaţi

O ALIMENTA ŢIE ECHILIBRAT Ă ŞI SĂNĂTOASĂ

Elev: Aţurcăniţei Alexandra

Prof. coordonator: Bănuţă Amalia Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni - jud. Argeş

Aproape în fiecare zi auzim expresii de

genul: „să ne alimentăm sănătos”, „să ne hrănim natural”, „utilizaţi alimentele eco”, „mâncaţi legume şi fructe, renunţaţi la carne şi grăsimi”, „nu mai mâncaţi fast-food”, etc.

Mă întreb în mintea mea de adolescent: oare de ce acum a te hrăni sănătos este o aşa problemă importantă?

Bunica mea îmi povestea că furau roşii din grădină şi le mâncau direct, nespălate, şi nu se mai îmbolnăveau de diverse.... Culegeau

14

cireşele din pom şi le mâncau, şi nu aveau alergie... şi multe sunt exemplele pe care le înşiră şi oamenii nu erau atât de bolnavi, mai ales copiii.

Deci persist cu întrebarea: cum te poţi hrăni azi sănătos?

Să vedem: eu sunt elev în clasa a-XI-a la un liceu tehnologic cu profil Resurse naturale şi protecţia mediului, domeniul pregătirii Industrie alimentară. Am învăţat la biochimie că toate alimentele conţin apă şi substanţă uscată, care la rândul ei conţine principiile nutritive de bază, adică proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale. Acum să analizăm puţin fiecare grupă de alimente, vorba ceea, nu ne-a stresat doamna profesoară degeaba cu piramida aliementaţiei.

Am învăţat de asemenea că niciun aliment luat aparte, nu poate oferi toate principile nutritive de care organismul nostru are nevoie. De aceea, dieta noastră trebuie să includă o varietate raţională de produse alimentare. Piramida alimentaţiei sănătoase arată in ce proporţie trebuie să se afle în masa noastră, diferitele tipuri de mâncare.

• Alimentele din grupa 1 - A se manca din belşug

Baza alimentaţiei noastre trebuie să fie construită din alimente din prima grupa: fructe, cereale, (integrale pe cât se poate) şi zarzavaturi. Aceste alimente pot şi trebuie folosite în cantitate îndestulatoare, atât cât se doreşte. Singura limită in ceea ce priveşte cantitatea maximă de fructe, de cereale sau de zarzavaturi pe care le poate consuma o persoană zilnic este determinată de totalul caloriilor care trebuie ingerate in raport cu activitatea sa.

Fructele şi zarzavaturile proaspete oferă o cantitate considerabilă de fibră vegetală, hidraţi de carbon simpli (zaharuri) şi complecşi (amidon), vitamine si minerale. Fructele constituie sursa principală de vitamina C, în special citricele (portocale, lămâi, grepfrut, etc.), kivi şi coacăze. Toate fructele conţin proteine de o mare valoare biologică, deşi în mici cantităţi. De asemenea sunt legume care conţin proteine în cantităţi ce nu sunt de dispreţuit când se compară cu carnea, care are de la 18 la 22 de grame la suta de grame: cartofii (2 g), anghinarea (2,4 g) sau mazărea verde (6,7 g).

Vegetalele intens colorate ca morcovul, spanacul, roşiile şi ardeii, conţin cantităţi importante de vitamina A (caroten), care exercită o acţiune preventivă impotriva formării

tumorilor maligne, aşa cum s-a putut dovedi cu animalele de expeienţă.

Cerealele constituie baza alimentaţiei in cea mai mare parte a lumii. Grâul, originar din ţările mediteraneene, care s-a extins acum în alte regiuni temperate ale planetei; orezul în Asia; porumbul în America, meiul în Africa. Cerealele sunt izvorul principal de energie, prin conţinutul lor de hidraţi de carbon şi glucide simple sau complexe ca amidonul.

• Alimente din grupa a doua - A se manca cu moderaţie

Alimentele din grupa a doua sunt acelea care conţin o proporţie importantă de proteine, ca leguminoasele, fructele oleaginoase uscate, laptele şi derivatele lui, peştele şi carnea.

Aceste alimente trebuie folosite cu moderaţie. Adică în cantităţi controlate. Trebuie să tindem să nu mărim consumul acestor produse, ci mai degrabă să-l reducem. Insăşi în cadrul acestei grupe trebuie să tindem a inlocui carnea şi peştele cu alimente vegetale. Acest schimb trebuie să se facă gradat în acord cu modelul care este indicat.

Cea mai cunoscută necesitate de proteine este cea din timpul perioadei de creştere. Cea mai mare parte din adulţi din ţările dezvoltate consumă exagerat mai multe proteine. Incă sunt unii care se gândesc că proteinele de origine vegetală, ca cele pe care le oferă leguminoasele sunt de slabă calitate. Totuşi, astăzi ştim că leguminoasele, ca soia de exemplu, oferă proteine de înaltă calitate biologică, compatibile cu cele din carne sau din lapte, având toţi aminoacizii esenţiali. Altele, fără a fi atat de complete prin ele însele (lintea, fasolea, mazărea etc.) devin complete atunci când se consumă împreună cu cerealele (orez, grâu, ovăz).

Combinarea acestor două feluri de alimente (leguminoasele şi cerealele), oferă o proteină completă, asemanatoare în ceea ce priveşte calitatea cu cea din carne.

Fructele şi zarzavaturile de asemenea conţin proteine, cum am mai spus-o deja, astfel că este uşor de a suplini necesităţile zilnice de proteine, atunci când se foloseşte o dietă variată pa bază de vegetale.

• Alimentele din grupa a treia - A se mânca în cantitate mică

Grăsimile de origine animală (unt, brănzeturi grase, şunca, mezeluri), sunt unele din alimentele cele mai dăunătoare şi în dieta occidentală. Ele măresc nivelul de colesterol şi favorizează ateroscleroza (intărirea şi îngustarea

15

diametrului arterelor), care împreună cu cancerul, este cauza celui mai mare numar de morţi din ţările dezvoltate. Acestea nu sunt alimente necesare în dietă şi pot fi înlocuite în mod avantajos cu grăsimi vegetale: uleiuri de măsline, de germeni de porumb sau soia.

Zaharul rafinat este o sursă de calorii pe care nu le oferă nici un aliment. De aceea se spune că zaharul oferă „calorii goale”. Dimpotrivă, fructele şi cerealele conţin zaharuri nerafinate şi hidraţi de carbon complecşi, în afară de vitamine, minerale şi fibra vegetală.

Deci ca o concluzie: Secretul unei alimentaţii sănătoase este să faceţi trecerea de la stilul de viaţă pe care îl aveţi acum, la o alimentaţie după principiile enunţate mai sus cu paşi mici, treptat, pentru a nu percepe transformarea ca pe ceva negativ, impus. Fiecare mică victorie ne va da un surplus de încredere, rezultatele pozitive asupra sănătăţii fizice şi mentale nu vor întarzia să apară şi astfel vom fi convinşi că suntem pe drumul cel bun.

Evitaţi excesul caloric !!!

Autor desen : Demeter Timea – clasa XIIC Coordonator: prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

Autor desen : Pop George

Coordonator: prof. Mezei Simona Liceul Teoretic “Emil Racoviţă”, Baia Mare

Autor desen: Mihuţ Georgiana – cls. aV-a

Coordonator: prof. Dorca Livia Liceul Tehnologic “Traian Vuia” Tăuţii Măgherăuşi, Maramureş

ALIMENTA ŢIA POTRIVIT Ă PENTRU UN STIL DE VIA ŢĂ

SĂNĂTOS

Nuszer Rajmond, clasa a XIII-a B Prof. coordonator Boloş Milica

Colegiul Tehnic “Transilvania”, Baia Mare Alimentaţia sănătoasă şi sportul sunt cheia unei vieţi sănătoase. Ele îşi vor crea o stare de bine, de energie, reducând riscul unor boli precum hipertensiunea, diabetul, osteoporoza, colesterolul şi anumite tipuri de cancer. Îţi poţi stabili propria alimentaţie sănătoasă, aşa încât să decizi singur ce anume vrei sa mânânci şi ce vrei să excluzi. Alimentaţia zilnică trebuie să conţină cereale: grâul, orezul, ovăzul, porumbul, toate îţi asigură necesarul de carbohidraţi pentru a te putea bucura de energie. Cerealele integrale sunt mult mai sănătoase şi mai bogate în nutrienţi decât cele rafinate. Legumele trebuie alese cele cu o culoare puternică. Cu cât este mai colorată o legumă, cu atât conţine mai multe vitamine, minerale şi antioxidanţi. Alegeri foarte bune sunt şi broccoli, cartofii dulci, salată din gradină. Dacă nu poţi mânca legumele ca atare, fă un suc din ele. Fructele pot fi mâncate în mai multe feluri: crude, la conservă, în compoturi, uscate, în salate. Pe lângă fructele cele mai des întâlnite (banane, mere, piersici, pere) încearcă să consumi şi prune, mango, papaya, avocado si mult pepene. Laptele şi produsele lactate, de preferinţă din cele cu un conţinut scăzut de grăsimi sunt importante în regimul alimentar

16

zilnic. Pentru persoanele cu intoleranţă la lactoză există şi brânzeturi sau iaurturi fără lactoză. Unii specialişti recomandă chiar înlocuirea laptelui, care poate conţine multe grăsimi saturate, cu suplimente de calciu. Carnea recomandată este cea slabă. În această grupă intră peştele, puiul, ouăle. Medicii recomandă să renunţăm la carnea roşie (porc si vită), căci aceasta conţine grăsimi saturate. Grăsimile pe care organismul le extrage din uleiuri sunt recomandate uleiul de porumb şi cel de măsline. Locuitorii ţărilor mediteraneene au o viată mai lungă şi mai sănătoasă tocmai pentru că ei consumă mult ulei de măsline. În Italia si Grecia, mulţi oameni beau ulei de măsline dimineaţa, înainte de micul dejun. Acesta conţine acizi graşi omega 3, care protejeaza inima, dar si antioxidanti care previn cancerul.

O greşeală pe care foarte mulţi oameni o fac este neglijarea micului dejun. Ne grăbim, preferăm să dormim o jumătate de oră în plus, nu putem mânca imediat ce ne trezim, astfel că “uităm” să luăm micul dejun înainte să plecăm spre serviciu sau spre şcoală. Dimineaţa, când în mod normal ar trebui să luăm micul dejun, corpul nostru tocmai a trecut printr-o perioadă destul de lungă de înfometare. Dacă nu îşi primeşte “combustibilul” la trezire, glicemia scade foarte mult, ceea ce înseamnă că în câteva ore vom simţi o poftă de ceva dulce pe care nu o vom putea ignora. În drum spre serviciu, mulţi oameni se opresc la patiserie şi cumpără o gogoasă plină de grăsimi saturate şi zahăr rafinat, când ar fi putut foarte bine să mănânce acasă un bol de lapte cu cereale. Dacă rezistăm impulsului şi renunţăm la acea gogoaşă mâncată pe fugă, masa de prânz va fi mult mai mare şi mai consistentă pentru că şi foamea este mai mare. Mesele bogate si “grele” luate după perioade lungi de înfometare pot să provoace ulcer şi indigestie. În plus, copiii care nu mânâncă dimineaţa au rezultate mai slabe la şcoală şi în timp, tind să asimileze mai greu cunoştinţele noi, deoarece creierul lor nu primeşte energia de care are nevoie pentru a funcţiona normal. O altă mare greşeală este aceea de a ne chinui ficatul cu tot felul de substanţe pe care el le procesează greu şi de care corpul nostru nu are nevoie. Coloranţii şi conservanţii din mâncare îl fac să lucreze în plus pentru a elimina toxinele. La fel se întâmplă şi cu alcoolul. De fapt ficatul nostru este o mică

minune, căci îndeplineşte mai multe funcţii decât oricare alt organ intern şi se poate regenera de la sine în caz de nevoie. Dar asta nu înseamnă că trebuie să-i testăm rezistenţa în fiecare zi. Pentru a-l proteja trebuie să renunţăm la grăsimile saturate, la alcool şi la medicamentele care nu sunt indispensabile.

Autor desen: NEDELCU ANDREEA Coordonator: prof. MALINAS LIVIA

ANTONINA Gradinita cu P.P. „I.C. Brătianu”

Drăgăşani, Jud. Vâlcea

Autor desen: GHIRAS ALESSANDRA

cls. a III-a Coordonator: prof. VELEA EUGENIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “LUCIAN BLAGA” BAIA MARE

UN ASPECT AL UNEI

ALIMENTA ŢII NESĂNĂTOASE

Autor: elev Marco Orban clasa a IX-a A, profesor coordonator: Beatrix Negrea

Liceul Pedagogic Regele Ferdinand Sighetu Marmaţiei

Oamenii sunt nişte fiinţe care vor tot ce îşi propun. La fel şi cu alte aspect care îl privesc pe om. Gândim datorită creierului.. Un mecanism care ne face deştepţi, sau aşa credem noi că suntem.

17

Fiecare om sau persoană, are o gândire aparte, şi vede lumea într-o direcţie proprie... Pe lângă aceste “calităţi” ale omului, el depinde de o anumit lucru care se numeşte mâncare... “Trăim pentru a mânca, sau mâncăm pentru a trăi”. A şa spunea Socrate sau, mă rog, aşa afirmă Plutarh că ar fi spus Socrate. Încă din cele mai vechi vremuri omul trăia pentru a mânca. Din nefericire această problemă există încă şi astăzi. După cum spune şi citatul, putem afirma că în mentalitatea noastră, sau a unora mai bine zis, mâncarea şi plăcerile trupeşti sunt mai presus de orice. Desigur, unii bărbaţi spun că un bărbat nu e bărbat dacă nu are burtă, aşa cum femeia nu ar avea sânii atrăgători. Deşi suntem inconştienţi că orice aliment mâncat de noi ne influenţează într-un anumit fel, suntem tot inconştienţi... Părerea mea e că mâncarea e magnetul sufletului, şi se bazează şi pe sentimentele şi emoţiile trăite zi de zi. Fast Food-ul sau junk food-ul produc shimbări în creier, iar atunci când oprim consumul apar simptome de anxietate şi depresie, potrivit studiilor americane. "Orice schimbare în dietă produce o sensibilitate mai mare la situaţii stresante, creând un cerc vicios şi o revenire la mâncarea plină de grăsimi şi zahăr” spune unul dintre cercetători, dr. Stephanie Fulton în Internaţional Journal of Obesity. Noi avem tentaţii mari să încercăm tot felul de mâncăruri care arată bine... dar ne fac şi bine?... Din păcate răspunsul la această întrebare e negativ, acele produse arată doar bine dar nu sunt nici pe departe sănătoase. De ce ne plac nouă aceste alimente? Sau ce ne face să le încercăm? Imaginea în primul rând apoi gustul... Arată foarte bine în imaginile din fast-food. Mai ales când sunt lucruri noi, neîncercate până acum. Cum se fac aceste imagini? Sunt făcute într-un program special, nu dau nume, poze ale alimentelor. Tot în acel program se şlefuiesc foarte bine micile greşeli după care imaginea este apoi prelucrată în Photoshop, unde i se accentuează culorile şi se corectează imperfecţiunile rămase. Aşa, duşmanul nostru numărul unu, se lansează. Întâi în marile fastfood-uri iar apoi în toată lumea... Până când ne vor distruge pe toţi. Nu mai avem nici măcar puţin respect faţă de noi şi nu ne gândim la toate suferinţele pe care le vom parcurge pe viitor.

Pe sfârşitul eseului, vreau să vă spun că nu trebuie să trăiţi pentru a mânca, şi să mâncaţi puţin şi sănătos pentru a trăi cât mai mult.

Autor desen: POP TIMEEA LAURA

cls. a III-a Coordonator: prof. VELEA EUGENIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “LUCIAN BLAGA” BAIA MARE

VARZA MURAT Ă-PRODUS CU

ADEVĂRAT SĂNĂTOS

Elev: Voicu Răzvan-George prof. coordonator Stătescu Violeta

Grup Şcolar Forestier, Curtea de Arges

Acum, la început de anotimp, când organismul are nevoie, mai mult ca oricând de vitamine şi minerale ca să funcţioneze normal şi să facă faţă cu bine schimbărilor atmosferice, mulţi dintre noi, uităm în totalitate noţiunea de “a mânca sănătos”. Ar fi foarte bine dacă am putea răspunde la următoarele întrebări : “Ce înseamnă hrana corectă?” şi “Ce pericole se ascund în hrana noastră?” Alimentaţia este un obicei necesar supravieţuirii, dar, în acelaşi timp, atât de periculos dacă este realizată în mod necorespunzător. În acest sens, să ne amintim de un proverb egiptean: “Jumătate din ceea ce mănînci te ajută să trăieşti; cealaltă jumătate, îl ajută pe doctorul tău să trăiască “. Trebuie, astfel, să înţelegem că în farfuria din faţa noastră se ascunde atât secretul tinereţii şi sănătăţii, cât şi demonul îmbătrânirii şi îmbolnăvirii . În ciuda alternativelor de mâncare sănătoasă, proaspătă, de cele mai multe ori suntem atraşi de fast food-uri, pieţe şi magazine pline cu produse modificate genetic sau abundând de aditivi alimentari. De ce nu putem face diferenţa dintre o mâncare estetică şi una sănătoasă ? Ar trebui să

18

învăţăm acest lucru deoarece ne-ar aduce mari “cantităţi” de beneficii. Pentru a face şi mai uşor de înţeles tot ce am afirmat mai sus, voi scoate în evidenţă beneficiile pe care le aduce un produs cu adevărat sănătos. Despre ce ar putea fi vorba?... În niciun caz despre un sandwich încărcat cu sosuri grase şi multă pâine care poate transforma un simplu prânz într-o bombă calorică, ci, chiar dacă pare o glumă, este vorba despre varza murată… Puţine persoane ştiu, însă că, atât varza murată, cât şi zeama sau moarea, cum i se mai spune prin diferite părţi ale ţării, sunt adevărate depozite de medicamente naturale care pot preveni şi vindeca diferite boli. Varza murată este mai bogată în vitamina C, chiar mai bogată decât varza crudă, vitamină antioxidantă care ajută la fortifierea sistemului imunitar al organismului. Este singurul aliment de natură vegetală în care se găseşte vitamina B12 din belşug, dar şi minerale ca magneziu, acid folic, potasiu, fier, iod.

Datorită conţinutului său de vitamina B12, varza murată încetineşte procesul de îmbătrânire, protejează sistemul nervos şi împiedică pierderile de memorie. Studiile cercetătorilor arată că varza murată este un inhibitor al cancerului. În timpul fermentaţiei, produce o substanţă numită isotiocianat, care previne răspândirea cancerului în organism. S-a dovedit, de asemenea, că este un leac împotriva gripei aviare! Pentru că are fier în compoziţie este recomandată celor care suferă de anemie, dar şi persoanelor care au stări depresive. Deoarece conţine puţine calorii, 20 de calorii la suta de grame, poate fi consumată cu încredere în curele de slăbire deoarece înlesneşte arderea grăsimilor. Pe lângă faptul că în organism acţionează exact ca o perie aspră la curăţarea şi eliminarea toxinelor, varza murată mai este consumată şi pentru efectul său de stabilizare a tensiunii arteriale. Pe lângă acestea, datorită faptului că suntem la hotarul dintre două anotimpuri, când poate imunitatea noastră nu e tocmai într-o formă optimă, e bine de ştiut că moarea ne

fereşte şi de răceală. Unul, două pahare de zeamă murată băute zilnic, ţin la distanţă răcelile, gripa şi virozele de sezon. Şi ca să încheiem într-o notă optimistă, dar şi cu îndemnul de a nu ignora butoiului cu varză murată, chiar dacă nu miroase prea plăcut, se spune că undeva, într-un spital, era un bolnav de cancer căruia medicul de salon nu-i mai dădea zile multe. La vizita zilnică nici nu se mai oprea la patul lui. Dădea a lehamite din mână, spunând: ”moare!” şi trecea mai departe. Cunoscând verdictul medicului, familia a venit şi l-a luat ca să moară acasă. Mai mult din obişnuinţă, dar şi ca încurajare, medicul i-a recomandat să vină la control peste 6 luni, deşi ştia că va muri. Dar surpriză! Exact la 6 luni, medicul se trezeşte în cabinet cu cel pe care deja îl credea mort. L-a întrebat cum, ce a făcut de încă mai este în viaţă şi arată aşa de bine, la care fostul muribund îi răspunde: ─Păi de câte ori treceaţi pe lângă patul meu, spuneaţi „moare” si eu, acasă, am băut două butoaie de moare. Din fericire, varza nu este singurul aliment minune de care dispune planeta noastră, ci alături de aceasta, celelalte sute de alimente benefice organismului, formează o adevărată armată care poate combate funcţionarea anormală a proceselor din corpul nostru. Nu ar fi ideal să nu ne mai lăsăm ispitiţi de orice este crocant, de prăjiturele, de biscuiţi, de îngheţată şi de băuturile carbogazoase care ne fac cu ochiul din fundul cămării sau al frigiderului? Oare aceste calorii goale, care se ocupă doar cu îngroşarea arterelor şi a taliei, nu pot fi înlocuite, de exemplu, cu acele extraordinare fructe al căror gust incomparabil nu l-am savurat până acum? Ar trebui să nu ne mai lăsăm atraşi de toate produsele estetice (ambalate frumos,colorate cât mai apetisant) sau bogate în E-uri şi aditivi, ci să învăţăm să ne respectăm pe noi înşine printr-o alimentaţie sănătoasă. Aceste reguli, odată îndeplinite, promit deschiderea porţilor către o existenţă în care suntem mereu în plină formă, departe de stres, de boli, de îmbatrânire. „Alimentele să vă fie medicamente!”, spunea Hipocrate acum 2400 de ani. Aşadar, să ne informăm mai mult cu privire la ceea ce mâncăm, iar apoi să îi informăm şi pe cei din jurul nostru pentru un viitor mai bun, mai echilibrat şi implicit mai sănătos!

19

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIA ŢA!

Autor: elev Petruş Diana Violeta, clasa a X- a B Coordonator: prof. ec. Haneş Mihaela Ramona

Instituţia: Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş

Sanatatea nu e totul, dar fara sanatate totul este nimic!

Aceasta ar trebui să fie premisa de viaţă a nostră a tuturor, dar o premisă care ar trebui pusă în aplicare în viaţa de zi cu zi, de la ceea ce facem până la ceea ce băgăm în gură. Aşadar în cele ce urmează o să încerc în câteva cuvinte să scot în evidenţă câteva obiceiuri culinare specifice judeţului Bihor, obiceiuri pe care în ziua de azi, noi tineri ar trebui să ne străduim să le ducem mai departe, aşa originale, cum le-am primit de la străbunica şi străbunicul nostru, fără adăugiri şi fără combinaţii dăunătoare!

După părerea mea, dacă în ziua de astăzi, noi tinerii moderni, am folosi doar pe jumatate sfaturile, poveţele şi ingredientele pe care bunicii noştri le foloseau în prepararea hranei lor am fi cu mult mai imuni la boli şi mult mai rezistenţi la factorii de risc care ne atacă în fiecare zi!

Pe dealurile bihorene, bunicul şi strabunicul meu munceau de zor şi cu drag pământul, fără a adăuga azot, complex, dolomită sau cine mai stie ce invenţie vestită a vreunui român dornic să scoată bani şi din piatră, iar la urmă, toamna, ei îşi recoltau roadele de-a dreptul ecologice. Aduceau apoi acasă grâul, porumbul, cartoful şi fructele din livezi, pe care le transformau în materii prime din care, bunicile noastre făceau cea mai buna pâine coaptă pe vatră, cea mai buna placintă cu varză, şi cei mai buni “ boţi cu pisat”, cele mai bune “pancove”!

Aşadar, după cum am promis, am scormonit de la bunici şi vecini, de la “femeile satului” câteva reţete originale pe care doresc să le împart cu dumneavostră:

Pancove • 1\2 kg făină • 3 ouă, sare, zahar • drojdie • lapte

Se face un aluat din toată această compoziţie şi se lasă la loc cald ca să dospească. După care se fac plăcinţele mici şi care se coc în ulei încins sau untură.

Boţi cu pisat • 500g pisat (porumb măcinat fin)

• 500g carne de porc • 2 cepe • varză • sare, piper după gust, cimbru,

boia. Se spală pisatul în mai multe ape reci şi

se opăreşte varza. Separat se căleşte ceapa tăiată mărunt, se adaugă pisatul, carnea tocată mărunt, sarea, piperul şi boiaua. Amestecul astfel obţinut se înveleşte în foi de varză şi se fac sărmăluţe mici, care se dau la foc potrivit, servindu-se cu smântână.

Pâine de mălai • 1 kg de mălai • circa 3 litri de apă • 1 căuş de sare • 2-3 linguri de untură

Mălaiul se opăreşte cu apă clocotită cu sare, se amestecă bine cu două linguri de untură, apoi se potriveşte într-o oală bine unsă cu untură şi se dă la cuptor încins, pe foc potolit, o oră- o oră şi ceva, până se coace bine. Când se scoate din cuptor, ea se întoarce pe un „fund” de lemn, servindu-se caldă sau rece. Când s-a răcit, pentru a nu se întări se păstrează într-un ştergar.

Plăcintă de mălai în foi de varză Aceasta poate fi dulce sau sărată, după

preferinţe: • 1 kg de mălai • bucată de brânză (dulce sau

sărată) • sare sau zahăr • dacă se doreşte cu brânză dulce,

aceasta se amestecă cu miere • 10-20 foi de varză

Pe o tipsie pentru cuptor se întind foile de varză, peste care se pune amestecul de mălai şi brânză (dulce sau sărată). Pe deasupra se pun iarăşi foi de varză, pentru a cuprinde tot amestecul şi se dă la cuptor pentru o jumătate de oră. Se scoate şi se serveşte caldă.

Placinta cu cartofi (varza)

20

Ingrediente: 1 kg cartofi , 1 kg făină de calitate superioară, sare, ulei .

Mod preparare: Umplutura: cartofii curăţaţi se fierb în

apă cu sare. Se face un pireu cu puţin ulei şi se potriveşte de sare. Se lasa sa se raceasca.

Făina se amestecă cu 1 linguriţă rasă sare şi apă călduţă cât cuprinde să fie o cocă moale. Se framântă bine-bine 20 de min, timp în care se adaugă 30 ml ulei ca la maioneza. Aluatul se răstoarnă pe masa presărată cu faină şi se porţionează în bucăţi cât un măr care se lasă la dospit 15 min. Se ia o bucată, se presează puţin cu mâna, se unge toată foaia cu ulei şi apoi sa întinde cu mâna cât se poate de subţire. Pe o margine a foii întinse se aşează un rând de piure, se rulează foaia şi se strânge în formă de spirală (rotund). Se apasă cu mâna până se face de forma tigăii . Se încinge uleiul şi se coace pe ambele părţi. Se poate umple şi cu varză călită dar numai cu varză murată pentru iarnă, nu cu varza proaspată călită! Acestea sunt doar câteva din tradiţiile culinare din Bihor, pentru a descoperi mai multe vă aşteptăm în zona nostră şi vă dorim poftă bună!

MÂNCÂND SĂNĂTOS NE

PROTEJĂM VIA ŢA

Boantă Denisa Alexandra-clasa a XI-a Szekely Ştefania-profesor coordonator

Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj -Napoca

Alimentaţia nesănătoasă ridică mari probleme in zilele noastre.

Problema cea mai mare este informaţia eronată pe care noi o primim din mass-media.Toate mijloacele de promovare promovează,in defavoarea produselor sănătoase,produsele nesănătoase care creează numeroase probleme de sănătate.

Dacă începând de pe băncile şcolii am fi mult mai bine informaţi,să putem face diferenţa între ceea ce este benefic si între ceea ce este dăunător pentru organismul nostru,am reuşi la maturitate sa ne întocmim un plan alimentar echilibrat,care să ne ajute sa avem un mod de viaţă corect şi sănătos.

Un plan alimentar incorect duce la diferite boli,cum ar fi obezitate,diabet,ulcer etc. Apariţia oricărui tip de boală poate fi evitată prin adoptarea unui stil alimentar corect.

Trebuie să fim conştienţi de faptul ca produsele sănătoase nu vor fi niciodata atât de promovate precum cele dăunătoare având în vedere ca în joc sunt afaceri foarte costisitoare şi renumele a marii companii.

Gusturile alimentelor nesănătoase nu trebuie să fie un factor în alegerea alimentaţiei deoarece aromele sunt artificiale, fără a conţine ingrediente naturale. O alimentaţie corecta trebuie să se bazeze pe elemente naturale, preparate cât mai simplu, pentru a putea beneficia cu adevărat de atribuţiile alimentelor sănătoase.

Pentru a evita problemele de alimentaţie, ar trebui să fim informaţi mai bine şi mai corect, fără a urmări interesele marilor companii care promovează alimentele nesănătoase.

Interesul fiecărui consumator pentru alimentaţia personală este singura cale de a adopta un stil de viaţă sănătos, fără a cădea în plasa delicioaselor pericole.

În concluzie, fiecare dintre noi trebuie să fie conştient de ceea ce consumă deoarece fiecare este responsabil pentru alegerile făcute.

Autor desen: Bonaţ Elida Carmen Maria

cls. a III-a Coordonator: prof. Man Loredana

Liceul de Arte, Baia Mare

UN ALIMENT MIRACOL – MAGIUNUL DE PRUNE

Eleva: Boroș Loredana clasa a IX-a seral

Coordonator: prof. ing. Barbur Maria Colegiul Tehnic Transilvania - Baia Mare

După Sfântă Mărie (15 august), când

toamna începe să-şi facă simţită respiraţia în noaptea răcoroasă iar primele brume fac dulceaţa să se strângă zgribulită în poame, focurile se aprind prin curţile gospodăriilor şi ceaunele

21

prind viaţa. Aplecate deasupra ceaunului, cu urechea la vorba lumii şi gândul la cocăturile pe care le-o face de Crăciun, fac femeile de sute de ani dulceaţa asta specială al cărei farmec e tocmai simplitatea ei absolută, de început de lume. Pentru că producţia magiunului nu e o reţetă culinară ci mai degrabă una socială, realizată doar din două ingrediente: prune şi multă răbdare împărţită cu ceilalţi.

Căci nu există sat de deal, în interiorul dar şi de pe marginea exterioară a arcului carpatic, care să nu

cunoască magiunul, cum îl

numesc ţăranii de la sud de Sibiu, povidla cum îi zic moldovenii, după numele dat de leşii care au ajuns aici urmărind bourul, sau silvoiţa (silvoiz) cum îi spun ardeleni, din ungurescul szilva (prună).

Gemul ăsta special, făcut doar din prune roşii-brumării, în special din cele din soiul Bistriţa (bistriţe, cum le mai numesc ţăranii), fără zahăr sau altceva, va fi baza prăjiturilor de Crăciun şi a altor sărbători.

Preparat în mod tradiţional exclusiv la ceaun (căldare), magiunul se poate realiza şi în bucătăria unui apartament. Până nu demult, credeam că tot ceea ce este bun ori este imoral, ori ilegal ori îngra�ă. Însă, când am (re)descoperit magiunul, mi-am schimbat părerea. În sfârşit, putem să ne bucurăm papilele gustative cu un produs 100% natural, delicios, slab caloric şi care întăreşte sănătatea.

Dacă un cetăţean străin aflat în vizită pe plaiuri mioritice mă întreba cu ceva timp în urmă ce produs alimentar 100% românesc (cu care să ne mândrim) îi recomand să cumpere, eram pusă în dificultate. Am făcut o pasiune pentru magiun (în sfârşit, nu mai am mustrări de conştiinţă când mănânc ceva dulce!) şi recomand în stânga şi în dreapta delicioasa pastă preparată din 3 tipuri de prune.

Excelent din punct de vedere nutriţional, 100 g magiun conţine:

• 27 mg magneziu, • 27 mg fier, • 45 mg calciu, • 5,3 g fibre.

Magiunul poate fi folosit cu succes și la prepararea dulciurilor de casă. Pe bună dreptate se poate afirma că Magiunul: Prelungește tinere�ea!

Consumul de magiun are numeroase efecte benefice, cum ar fi:

� reduce riscul constipației (o lingură de magiun mâncată dimineața, pe stomacul gol);

� determină scăderea colesterolului, � previne apariția maladiilor

cardiovasculare, � previne obezitatea.

Dintre beneficiile magiunului care este considerat o delicatesă, putem aminti:

� menținerea sănătății oaselor, � efect în scăderea apariției unor

maladii grave, � stimulează sistemele imunitar și

nervos, � diminuează stresul.

În plus, poate fi consumat și de către persoanele suferinde de diabet, deoarece are un indice glicemic scazut (39). Este recomandat chiar și bebelușilor de peste 6 luni, în momentul începerii diversificării alimentației.

Magiunul natural de prune Topoloveni Magiunul natural de prune Topoloveni este

un aliment 100% natural, autentic românesc, produs după o reţetă tradiţională veche din 1914, care are excelente calităţi nutriţionale. Prin testele realizate s-a demonstrat că Magiunul Natural de Prune de Topoloveni nu are zahăr adăugat şi niciun alt aditiv alimentar. Produsul este puternic vitaminizant, mineralizant şi energizant, ingredintele sale fiind prunele proaspete româneşti, 1 kg de magiun obţinandu-se din 4 kg de prune.

Magiunul natural de prune Topoloveni are caracteristici organoleptice deosebite care păstrează aroma, gustul şi savoarea produselor tradiţionale, produse care reamintesc candoarea copilăriei, când bunica pregătea asemenea bunătăţi.

Acesta se prepară în perioada 15 august – 15 octombrie, cel târziu, prunele fiind atent selecţionate în vederea obţinerii unui magiun de calitate, cu o aromă puternică şi plăcută de prune, gust dulce-acrişor plăcut, aciditate mică şi consistenţă bună.

Reţeta este păstrată cu sfinţenie de directoarea fabricii, care a spus că secretul constă în combinarea a patru soiuri de prune din livezi împânzite în mai toată ţara, din Argeş, Olt,

22

Dolj, Bistriţa şi până în Bacău. Mai mult decât atât, utilajele moderne din fabrică permit mărunţirea pieliţei, astfel încât aceasta devine parte integrantă în compoziţia produsului.

Iată, ce trebuie să mai ştim despre Magiunul natural de prune Topoloveni, considerat de prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi "Un dulce sănătos":

♦ este indicat în alimentaţia bebeluşilor, pe post de piure de fructe;

♦ este recomandat pentru diabetici deoarece conţine pectină, o fibră alimentară naturală, ce

♦ are acţiune antioxidantă de 20 de ori mai puternică decât broccoli;

♦ 100 g magiun îi oferă consumatorului o cantitate de potasiu necesară susţinerii efortului, mai mare decât cea pe care o găseşte într-o banană;

♦ scade riscul de apariţie a diabetului de tip II, ateroscleroză, cancer de colon, maladii neurodegenerative, Parkinson şi Alzheimer, previne îmbătrânirea precoce;

♦ conţine potasiu şi seleniu, două elemente foarte rar întâlnite în alimentaţie;

♦ are în compoziţie vitamine, fier, calciu, magneziu (în compoziţia lui există şi pieliţa prunelor, mărunţită fin).

Doamna Dolores Stanciulov, directoarea fabricii a afirmat că: “Ceea ce rezultă în urma prelucrării e un produs care nu se dezlipeşte decât cu mare greutate de lingură sau de borcan. Magiunul natural de prune de Topoloveni poate fi consumat de oricine, tânăr sau bătrân, diabetic sau nu. Inclusiv de cei care sunt fani ai curelor de slăbire”

Magiunul natural de prune Topoloveni a fost premiat la Bruxelles cu distincţia "Superior Taste Award", fiind primul produs alimentar tradiţional din România care primeşte o astfel de distincţie.

Magiunul de Topoloveni este singurul brand românesc recunoscut de UE.

Chiar dacă e un produs românesc tânăr, magiunul şi-a câştigat un loc special în preferinţele stăinilor, iar acum a ajuns să fie pentru mulţi dulceaţa bio. Sursa: http://www.cevabun.ro/magiun-de-prune/

http://www.bucatarmaniac.ro/2010/10/magiun-de-prune.html

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/magiunul-de-topoloveni-te-fereste-de-boli-244154.html#ixzz2OwZD2LwG

MÂNCÂND SĂNĂTOS NE PROTEJĂM VIA ŢA

Elev Măcicăşan Georgiana, clasa a XI-a Profesor coordonator : Ştefania Szekely

Liceul Teoretic Mihai Eminescu, Cluj - Napoca

O alimentaţie sănătoasă înseamnă consumarea a diferite alimente aparţinând grupurilor alimentare de bază: proteine, precum carnea, ouăle şi legumele; lactate; fructe şi legume; cereale, precum pâinea şi pastele făinoase; grăsimi şi dulciuri. O alimentaţie sănătoasa nu necesită mult timp pentru preparare. Aceasta se poate găti la fel de repede ca o dietă obişnuită, mai puţin sănătoasă. Trebuie doar planificată din timp, astfel încât toate ingredientele să fie la îndemână. Se pot cere sfaturi prietenilor, colegilor de serviciu, despre modul în care se poate găti şi mânca sănătos. De asemenea, cărţile de bucate pot fi o sursă de inspiraţie.

Pentru o viaţă sănătoasă se pot consuma cereale integrale, fructe şi legume. Astfel se recomandă : 6 până la 11 gustări din categoria cereale integrale (orez, pâine, paste făinoase, cereale) , 2 până la 4 gustări din categoria fructe, 3 până la 5 gustări din categoria legume , 2 până la 3 gustări din categoria lactate (lapte, iaurt, brânza), 2 până la 3 gustări de carne, pui, paste, fasole uscata, nuci sau ouă, o cantitate mică de grăsimi, uleiuri şi dulciuri.

Se recomandă citirea etichetelor înainte de cumpărarea unui produs, pentru a afla cantitatea de nutrienţi pe care o conţine acesta. Alimentele gen fast-food conţin de obicei puţine sau chiar deloc fructe şi legume, deci trebuie avută în vedere consumarea fructelor şi legumelor în cantităţile recomandate. Alimentaţia incorectă este una din principalele cauze ale apariţiei bolilor.

23

Cantitatea de hrană consumată trebuie să fie adaptată nevoilor organismului. Dacă aportul de hrană este exagerat sau insuficient, el poate cauza îmbolnăvirea. Când este depăşit necesarul de elemente nutritive vor fi afectate splina şi stomacul, se va acumula flegma şi vor stagna elementele nutritive în interiorul corpului. Vor apărea următoarele simptome: eructaţii însoţite de regurgitări, dureri în epigastru şi în tot abdomenul, diaree, vărsături. O alimentaţie sănătoasa reduce, de asemenea, riscul de: infarct miocardic şi accidente vasculare cerebrale, hipercolesterolemie: reducerea grăsimilor saturate şi hidrogenate şi a colesterolului din dietă, scade riscul de apariţie a hipercolesterolemiei si a bolilor coronariene, hipertensiunea arterială: consumarea legumelor şi fructelor din belşug (8 până la 10 gustări pe zi), reducerea grăsimilor din dietă şi consumarea produselor lactate degresate (3 gustări pe zi) scade presiunea sanguină şi reduce riscul apariţiei bolilor cardiace şi a accidentelor vasculare cerebrale, osteoporoza: o cantitate suficienta de calciu protejează împotriva apariţiei osteoporozei; calciul se găseşte in produsele lactate, în anumite legume verzi şi în alimente îmbogăţite cu calciu, spina bifida: femeile însărcinate ar trebui să consume folati sau acid folic înainte şi in timpul sarcinii, acesta protejând copilul de apariţia acestei malformaţii. Hrana conservată, congelată sau cea excesiv de gătită, poate fi, în cel mai fericit caz, neutră pentru om, oferind, eventual satisfacţie doar papilelor gustative. Nu este obligatoriu să se recurgă la o dietă strict vegetariană şi nici la una alcătuită exclusiv crudităţi, căci de-a lungul istoriei locurilor în care ne-am născut, acest mod de hrănire nu a fost încetăţenit, iar, pe de altă parte, şi acest mod de hrănire prezintă neajunsurile ei.

Însă, o alimentaţie lipsită de orice naturaleţe, care de altfel şi-a dovedit pe deplin nocivitatea, ar trebui exclusă din meniul oamenilor care urmăresc să fie şi să rămână sănătoşi.

Considerăm că regulile unei hrăniri sănătoase trebuie să urmărească un comportament alimentar chibzuit, simplu şi cât mai natural.

UN MĂR PE ZI, O VIA ŢĂ SĂNĂTOASĂ!

Elevul Bayram Kadir - clasa a VI-a C, Şcoala Gimnazială”T. Vladimirescu”, Călăraşi, jud.

Călăraşi, Prof. Vasilica Popescu

Trăim într-o epocă în care cele mai nocive alimente pentru sănătatea şi dezvoltarea unui copil sunt ambalate şi prezentate în cel mai frumos mod cu putinţă. Trăim într-o societate în care se promovează intens alimente de proastă calitate şi în care copiii sunt încurajaţi să consume alimente de tip fast-food sau alimente bogate în zaharuri şi grăsimi. O alimentaţie sănătoasă şi adecvată necesităţilor organismului este cheia asigurării unei creşteri şi dezvoltări armonioase somatice, dar şi psihice, emoţionale şi afective. Dieta potrivită are un rol determinant în îmbunătăţirea calităţii vieţii, în menţinerea unei bune stări de sănătate şi creşterea duratei medii de viaţă. Dieta copiilor are un rol determinant în ceea ce priveşte starea de sănătate, reflectată prin creşterea şi dezvoltarea armonioasă şi conformă vârstei. Ea trebuie să se adapteze în permanenţă nevoilor calorice ale organismului copilului şi adolescentului. O dietă echilibrată este bazată pe toate principiile alimentare din piramida alimentelor, un copil putând avea acelaşi meniu ca şi un adult, însă, în cazul lui diferă cantitatea de alimente consumată, precum şi numărul de porţii. Părinţii copiilor află de la medic restricţiile din punct de vedere al continuţului în lipide care ar trebui aduse în dieta copiilor după vârsta de 2 ani. O dietă hipercalorică poate asocia încă de la această vârstă un risc crescut de apariţie al obezităţii , cu toate riscurile pe care aceasta le implică: tulburări metabolice, tulburări cardio-circulatorii, etc. O dietă nesănătoasă poate expune copilul unor carenţe polivitaminice sau minerale grave, cel mai frecvent fiind în cantităţi insuficiente nevoilor vitamina C, vitamina A, vitamina B6, acidul folic, calciul şi fierul. Consumul în cantităţi limitate de produse lactate va determina un aport insuficient de calciu, ceea ce va afecta direct procesul de creştere şi mineralizarea osoasă. Alte produse precum brocoli, legumele gătite sau somonul (cu oase) au un important conţinut în calciu, însă copiii sunt greu de convins să le consume.

24

În ceea ce priveşte necesarul de fier al organismului, acesta depinde de vârstă, sex, rata de creştere şi dezvoltare, depozitele minerale preexistente, dar şi de capacitatea de absorbţie a tractului digestiv. Surse importante de fier sunt carnea, peştele, cerealele, spanacul, mazărea şi fasolea uscată. Performanţa şcolară a unui copil în clasele primare este foarte mult influenţată de alimentaţia corectă a acestuia şi de activitatea zilnică. Micul dejun este foarte important, de asemenea. Unii şcolari sunt pretenţioşi sau mici gurmanzi, mofturoşi când vine vorba de micul dejun, însă o mică gustare este sănătoasă pentru menţinerea energiei. Mâncarea servită în familie, atunci când este posibil, este un moment important care merită împărtăşit cu membrii familiei. Elevii au nevoie de un aport bogat de alimente pentru a avea o alimentaţie sănătoasă. Ca atare, noi, elevii, trebuie să luăm în fiecare dimineaţă, micul dejun. Un somn odihnitor pe timpul nopţii, urmat de un mic dejun bogat, ne va ajuta să fim activi şi să ne putem concentra la şcoală. Mergând la şcoală, unii elevi pot servi masa la cantina şcolii sau pot cumpăra ceva de la chioşcul amplasat în incinta şcolii. Dacă, la cantină pot găsi un meniu mai bogat sau mai sărac din care să facă o alegere, elevul nu poate şti dacă ea are un conţinut corespunzător de substanţe nutritive. Mai bine ar fi un pacheţel luat de acasă care, poate fi, de exemplu un sandviş cu brânză topită, o feliuţă de salam şi o frunză de salată verde, etc. Cu multă grijă ar trebui să studiem dacă aceste alimente pe care le consumăm conţin mulţi conservanţi, adaos de zahăr sau prea multă sare. Printre alimentele pe care elevii trebuie să le evite în timpul pauzei de masă sunt: • Chipsurile, biscuiţii dulci, batoanele de

musli sau batoanele cu pandişpan; • Energizantele, sucurile şi băuturile

nonalcoolice. Perioada şcolii este cea mai potrivită pentru ca elevii înveţe despre alimentele sănătoase, despre reacţiile organismului la nutriţie şi despre activităţile sportive. Este perioada optimă pentru a-ţi alege propriul stil de viaţă. Guvernul României a elaborat Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi.

În sensul prezentei legi, prin alimentaţie sănătoasă se înţelege acel mod de alimentaţie dovedit ştiinţific a fi optim creşterii, dezvoltării şi menţinerii stării de sănătate a copiilor şi adolescenţilor în colectivităţi. Astfel, se dă elevilor şansa să îşi educe corpul şi mintea, să facă alegeri sănătoase. Combinația sănătate, sport şi educație este menită a crea un stil de viață sănătos. În acest sens, există o hotărâre a Guvernului prin care este încurajat consumul de fructe proaspete în şcoli. Se are în vedere faptul că, la o vârsta la care se formează obiceiurile alimentare, hotărârea poate contribui la reducerea cheltuielile destinate tratării diferitelor afecţiuni, cum ar fi obezitatea şi diabetul, cauzate de o alimentaţie nesănătoasă. Să fii sănătos înseamnă să nu te doară nimic, să fii plin de energie, să creşti şi să te dezvolţi sănătos. Un proverb spune: "un măr pe zi ţine doctorul departe”. Luând în serios acest lucru şi încercând să convingem şi pe alţi colegi din şcoală, să consume măcar un măr pe zi, colectivul clasei mele a realizat un material publicitar, intitulat „Un măr pe zi, o viaţă sănătoasă!”, sub forma unei prezentări PowerPoint, care apoi a fost multiplicat şi distribuit celorlalte colective de elevi din şcoală. Am dorit să atragem atenţia că alimentaţia este un factor important în dezvoltarea noastră armonioasă. „Consumă şi tu măcar un măr pe zi pentru că te ajută să te hidratezi şi să-ţi încarci organismul cu vitamine şi minerale!” "Mens sana in corpore sano" – este un dicton ce ne călăuzeşte din timpuri străvechi. O minte sănătoasă poate sta doar într-un corp sănătos. Frumuseţea însăşi derivă din sănătate, iar sănătatea poate fi dobândită doar dacă eliminăm din alimentaţia noastră produsele ce ne fac rău.Odată ce adoptăm o alimentaţie sănătoasă, corpul şi mintea noastră vor funcţiona mult mai bine. Un alt citat spus de către Will Rogers sună astfel: "O ceapă îi poate face pe oameni să plângă, dar încă nu s-a descoperit o legumă care să îi facă să râdă."De aici ne dăm seama că oamenii nu preferă legumele, cele mai sănătoase alimente. Aceasta este cea mai mare greşeală pe care o poate face un om în alimentaţia sa. Voltaire a spus: "Îngheţata este excelentă. Ce păcat că nu e ilegală."Autorul vrea să arate faptul că unii oameni consumă produse, doar

25

dacă acestea au un gust excelent, nu şi dacă sunt sănătoase. În cele mai multe cazuri, indiferenţa faţă de alimentaţie pune în pericol sănătatea individului. “Nu există dragoste mai mare decât dragostea faţă de mâncare’’ a spus George Bernard Shaw. Scriitorul pune în evidenţă faptul că omului îi place să mănânce, indiferent de calitatea produselor alimentare. În concluzie, dacă ne dorim o viaţă sănătoasă şi un corp sănătos nu trebuie decât să adoptăm alimentaţia ecologică şi sportul. Iată un catren pe care cu toţii ar trebui să îl repetăm zilnic:

“Şi sportul e bun Încearcă-l acum! Legume doreşti?

Sănătos să trăieşti!”

Bibliografie folosită www.sfatulmedicului.ro/arhiva.../o-alimentatie-sanatoasa-pentru-copii... www.imparte.ro › Cum sa donezi inteligent › Utile http://www.empower.ro/docs/un_mar_pe_zi_si_greutatea_perfecta.pdf http://www.sanatatesiviata.ro/familie-si-educatie

Autor desen: Maxim Helga Rebeca – clasa XC Coordonator: prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare MÂNCÂND SĂNĂTOS NE

PROTEJĂM VIA ŢA

Elev: Pisica Victoria clasa a XI-a

Profesor: Szekely Ştefania Liceul : ,,Mihai Eminescu” Cluj-Napoca

Mâncăm pentru a trăi şi nu trăim pentru a

mânca, această sintagmă o auzim din ce in ce mai des in ultimii ani, rostită cu insistenţă de nutriţioniştii care par să fie din ce in ce mai mulţi în ultimul timp şi din ce in ce mai puşi pe sfaturi, declanşându-se o avalanşă. Să fie oare o întâmplare? Să fie o modă? Nicidecum! Se ştie, populaţia din ţările occidentale se ingraşă tot mai mult. Pentru unii, a devenit chiar o problemă de sănătate naţională.

Însă,din păcate acest fenomen ajunge accelerat şi la noi.Ne ingrăşam pe zi ce trece si nu facem nimic. Recunoaştem, desigur, că nu e bine şi incepem sa căutăm reţete de slăbit de la care ne abatem îngăduitori cu noi înşine, găsindu-ne scuze : ,,Viaţa îi scurtă, o mică bucurie între atâtea griji zilnice merit şi eu, doar nu ma îngraş dintr-un cartof prăjit sau o prăjitură”sau mai rău noua modă a fast-foodului. Şi uite aşa ajungem sa ne cumpărăm

haine cu un număr mai mare, mai lărgim cureaua şi...dăm vina pe alţii. Şi avem iarăşi o tentativă de a face o cură de slăbire, ne mai uităm la televizor si mai notăm o reţetă de slăbire oferită cu generiozitate de către un nutriţionist. Şi cam la atât se rezumă la cei mai mulţi dintre noi măsurile pe care le luăm pentru a ne proteja silueta dar si organismul.

Ajungem apoi să gâfâim din ce in ce mai tare când urcăm nişte trepte, inima devine ,,zburdalinică” după cel mai mic efort, apare hipertensiunea şi cam aşa incepe lista cu problemele de sănătate.

Cel mai grav este că ni le provocăm chiar noi şi realizăm prea târziu că sănătatea nu are preţ. Mâncând sănătos ne protejăm pe noi inşine de un şir de boli. Paradoxal, cu toate că găsim peste tot informaţie, avertismente şi sfaturi despre o alimentaţie cumpătată şi cât mai naturală, oamenii zilelor noastre nu vor sau amână să ia o hotărâre pentru sănătatea lor. Se trezesc la vârsta a treia sau mai devreme, cu tot felul de boli cauzate chiar de această alimentaţie greşită. Să nu uitam că insăşi Biblia ne indrumă să mâncăm cu măsură şi cumpătat.

Ar trebui să apucăm taurul de coarne şi să incepem să ne elaborăm meniuri, să uităm de mesele în oraş sau de măncatul pe când şi pe unde apucăm, să încercăm să gândim raţional şi să incepem să analizăm orice aliment, să ne orientăm spre produsele bio, să alternăm carnea

26

cu legumele şi bineînţeles să nu uităm de fructe, la fel să nu privăm organismul de lactate deoarece cum mâncăm aşa trăim, mâncăm bine trăim bine şi invers.

Autor desen : Zoicaş Nicoleta – clasa XIIC

Coordonator: prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

„VIA ŢA SĂNĂTOASĂ ÎNCEPE LA

MASĂ”

Elev: Din Ionela clasa a XII a Profesor coordonator: ing. Maricica Ţenea,

Liceul Tehnologic Nr.1, Com. Mărăcineni, jud. Argeş

1. Grupele de alimente

Fără o aprovizionare regulată cu hrană, care se utilizeză drept combustibil, corpul şi-ar înceta repede funcţionarea. Diferitele tipuri de hrană îndeplinesc diferite funcţii, cum ar fi furnizarea energiei sau asigurarea creşterii. Pentru a rămâne sănătos, este nevoie de o alimentaţie echilibrată, cu toate tipurile de hrană. Din alimentaţie nu trebuie să lipsească laptele şi brânzeturile; carnea, peştele şi ouăle; legumele şi fructele; cerealele; produsele zaharoase; grăsimile.

- Pâine, Cereale, Paste - sunt foarte importante pentru alimentaţie deoarece asigură jumătate din nevoia zilnică de hrană a organismului, furnizează glucide complexe şi conţin vitaminele B1, B2, B6, potasiu, fibre. Sunt de preferat produsele pe bază de cereale întregi. Zilnic trebuie consumate 300+400 g de produse din cereale (mălai, orez, pâine, paste făinoase etc.) - Legume, Fructe - Conţin foarte multe vitaminele: C, A, B1, B2, B6; fier, calciu, iod; 400g cartofi, 300g legume, 400 g fructe. - Grăsimi, Uleiuri, Zahăr - Produsele zaharoase aduc energie în corp: trebuie consumate cu grijă pentru că, în cantităţi mari, pot provoca îmbolnăvirea organismului (diabet); - provoacă apariţia cariilor dentare, dacă sunt consumate în cantităţi mari şi mai ales seara, înainte de culcare; - se recomandă maxim 80 g de produse zaharoase pe zi; - este de preferat consumul fructelor care conţin suficient zahar; - zahărul trebuie consumat fiert, nu doar dizolvat într-un lichid. Grăsimile aduc multă energie în organism: - conţin vitamina A şi vitamina D; - este recomandat consumul de unt; - uleiul, untura, slănina se vor consuma în cantităţi potrivite pentru a nu duce la obezitate şi/sau afecţiuni ale ficatului. 2. Ce conţin alimentele? • Copii au nevoie de o alimentaţie completă şi

variată, deoarece sunt în creştere şi consumă destulă energie în activitatea lor. O alimentaţie completă trebuie să cuprindă alimente din toate grupele, deoarece acestea conţin:

• proteine - asigură creşterea; • grăsimi – dau energie; • zaharuri – sursă de energie; • săruri minerale – calciu, fier etc.; • vitamine – previn îmbolnăvirile.

Proteinele: Sunt necesare in procesul de creştere; Surse de proteine: carnea, peştele, brânza, ouăle, laptele, nucile, fasolea. Glucidele: Sunt alcătuite din diferite zaharuri (inclusiv glucoza) şi dau cea mai mare parte din energia de care este nevoie. Se pot consuma glucide fie direct din alimente, cum ar fi fructe sau gem, fie sub forma de amidon din cartofi, orez şi pâine. Dacă se consumă mai multe glucide decât necesarul, excesul este transformat în grăsime. Este bine să se evite glucidele din băuturi şi din alimente cum ar fi prăjiturile, biscuiţii, ciocolata.

27

Grăsimile: Ca şi glucidele, grăsimile furnizează energie. Grăsimea este depozitată în organism şi ajută la menţinerea căldurii.Grăsimile provin fie de la animale, în alimente cum ar fi carnea, laptele, untul si brânza, fie din plante, în uleiurile vegetale şi nuci. Excesul de grăsimi este dăunător în bolile inimii. Mineralele: sunt implicate în procesele chimice vitale în organism.

• Calciul şi fosforul, întîlnite în alimentare cum ar fi laptele şi brânza, ajută la întărirea oaselor şi dinţilor.

• Fierul este necesar pentru celulele roşii din sânge şi se găseşte în alimente cum ar fi ficatul şi legumele verzi.

• lipsă de zinc, întîlnit în nuci, peşte şi legume proaspete, poate produce erupţii ale pielii.

• Clorura de sodiu (sare), în general, oamenii din ţările dezvoltate mănâncă mai multă sare decît este necesar. Acest fapt poate fi asociat cu creşterea presiunii sîngelui.

3. Ce sunt caloriile? • Cantitatea de energie care poate fi obţinută

din diferite alimente se măsoară în kilojouli sau kilocalorii. Unele alimente au mai multe kilocalorii decât altele (friptura -650 kilocalorii, paste-250 kilocalorii, ou-80 kilocalorii, măr-50 kilocalorii).

• Numărul de calorii de care este nevoie depinde de cât de multă energie se consumă. De exemplu, într-o oră de înot se consumă 600 de kilocalorii, o oră de dans-300 kilocalorii, o oră de somn -70 de kilocalorii. Dacă mănânci cu regularitate mai multe calorii decât consumi, te îngraşi. Unii oameni consumă caloriile mai rapid decât alţii, în mod natural, astfel că ei pot mânca mai mult fără să se îngraşe.

Cum ne îngrăşăm? • Excesul de hrană este transformat în grăsime şi stocat în celule speciale adipoase. Celulele pot creşte în mărime şi astfel se creşte în greutate.

• Dacă manânci mai puţin decât ai nevoie, rezervele de grăsime sunt utilizate ca energie şi slăbeşti.

• În medie, persoanele grase trăiesc mai puţin decât cele slabe. Este mai probabil ca aceste persoane să sufere de boli, inclusiv boli de inimă.

4. Sănătatea ...alimentelor • Alimentul este unul din factorii de mediu cu

influenţă majoră asupra sănătăţii omului, de

calitatea, cantitatea şi felul produselor alimentare consumate depinzând starea de bine, de confort sau apariţia unor boli: de nutriţie, digestive, toxiinfecţii, intoxicaţii etc. De la procurarea alimentului şi până la consumarea lui trec uneori ore sau zile în şir. In acest interval de timp, alimentele trebuie păstrate în condiţii adecvate, în funcţie de forma lor de prezentare.

• Dacă nu se respectă aceste condiţii, alimentele se alterează, adică îşi modifică proprietăţile organoleptice şi devin dăunatoare pentru om.

• Alterarea este favorizată de temperatură, de acţiunea luminii şi a oxigenului din aer, de prezenţa microorganismelor.

Sfaturi • Nu servi masa în picioare sau în grabă

deoarece stomacul face un efort mare şi se poate îmbolnavi;

• Serveşte masa la aceeaşi oră, fii lini ştit la masă, nu citi, nu vorbi, nu privi la televizor în timp ce mănânci;

• Nu mânca foarte mult la o singură masă, nu-ţi încărca stomacul şi nu bea prea multă apă sau suc dintr-o dată pentru că aşa îţi vei obosi stomacul şi el se va îmbolnăvi;

• Nu vorbi în timp ce mănânci; • Bea apă sau suc numai după ce ai mâncat.

Reguli • Alimentele consumate trebuie să fie

proaspete, spălate sau preparate igienic, în vase curate.

• Alimentele trebuie acoperite şi păstrate în locuri speciale pentru a se evita contactul cu insecte, rozătoare şi alte elemente care le pot infecta. Dacă doriti să fiţi sanătoşi şi să trăiţi mult,

consumaţi o varietate de alimente cu conţinut redus de grăsimi, în special de grăsimi saturate (animale) şi colesterol. Consumaţi din belşug fructe, legume, verdeţuri, cereale integrale şi cantităţi minime de zahăr, sare şi alte alimente rafinate. Nu folosiţi alcool sau cafea. � Bibliografie:

Rădulescu Emil - 2007„Alimentaţia inteligentă”- Editura Viaţă şi sănătate, Bucureşti

POŢI RENUNŢA LA PRODUSELE FAST-FOOD?

Dinu Loredana, clasa aXa C,

prof.îndrumător: Botezatu Laurenţia-Monica

28

Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate Craiova, jud. Dolj

Sunt mulţi tineri care consideră că e mult

mai uşor şi mai convenabil să consume produse fast-food, decît să mănînce mîncare gătită în casă. Cu siguranţă că mulţi dintre ei nu realizează ce consecinţe pot să apară şi cum vor acţiona aceste acese produse alimentare asupra organismului lor.

Majoritatea persoanelor care consumă produse fast food, o fac pentru că timpul nu le permite să îşi pregătească mîncarea acasă. Aş vrea să vă povestesc despre nişte buni prieteni, frate şi soră, din grupul meu de prieteni. De cînd îi cunosc, de aproximativ 3 ani, ei consumă aproape zilnic produse fast-food.

Într-o zi, i-am întrebat de ce preferă să mănînce mereu de la fast -food şi nu îşi găsesc timp să-şi pregătească mîncare gătită acasă. Mi-au mărturisit că nu au timp, că este mult mai comod să consume aceste produse pe care le găsesc gata preparate şi în plus, au mărturisit că s-au obişnuit cu gustul de cartofi prăji ţi în combinaţie cu multă maioneză şi mai ales, foarte mult ketchup; plus celelalte ingrediente. Un alt argument al lor, a fost acela că atunci cînd ies cu prietenii, toţi consumă produse fast food şi ei nu ar putea face excepţie pentru că ar fi marginalizaţi în grup şi mai ales, ar fi consideraţi „învechiţi” sau „fiţoşi”.

Din discuţia purtată cu prietenii mei, am înţeles că odată ce ai gustat din mîncarea fast food şi te-ai obişnuit cu ea, devii dependent şi nu mai poţi renunţa la acest tip de hrană. Am înţeles apoi, cît de bine este pentru sănătatea mea, regimul de hrană cu care m-am obişnuit: supe, brînzeturi, salate, fructe foarte multe, alte preparate de mama în casă.

Am hotărît să spun şi prietenilor mei adevărul despre regimul de hrană sănătos şi să îi îndemn să se informeze din mai multe surse şi să înţeleagă care este mai bun pentru sănătatea şi viaţa lor.

Chiar dacă reprezintă o opţiune ieftină şi rapidă, consumul de produse fast –food nu este cea mai bună variantă de regim de hrană. Aceste produse conţin multe calorii şi grăsimi nesănătoase şi mulţi dintre cei care le preferă, nu înţeleg că aceste produse le sunt dăunătoare pentru sănătate. Tinerii care le consumă acum, nu ştiu şi nici nu vor să creadă că produsele fast- food sunt dăunătoare pentru sănătate şi susţin că ei nu se pot îmbolnăvi, mai ales pentru că sunt

tineri şi sănătoşi. De aceea, sfatul meu este următorul: oricît de ocupaţi am fi, este mult mai bine să ne găsim puţin timp pentru a ne prepara mîncarea acasă, bazată pe fructe şi legume, totul fiind spre binele şi sănătatea noastră. Şi pentru că eu deja, aplic acest sfat şi

pentru mine şi pentru prietenii mei, vă propun o reţetă pentru un desert sănătos, bogat în vitamine, foarte bun şi pe care îl puteţi prepara foarte uşor acasă. Este vorba de o salată de fructe pentru care aveţi nevoie de o cutie de compot de ananas bucăţi, la care adăugaţi o portocală, un măr şi o banană. Portocala, mărul şi banana se curăţă şi se taie bucăţele şi se amestecă într-un bol mare cu compotul de ananas. Dacă mai adăugaţi şi 2-3 picături de esenţă de rom, obţineţi un desert delicios! Dacă sunteţi foarte pofticioşi şi nu vă gîndiţi la siluetă, puteţi adăuga şi puţină frişcă.

Autor desen: Sălăgean Gabriela cls.aVIII-a

Coordonator: prof. Dorca Livia Şcoala Generală “I.L.Caragiale”

Baia Mare

MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS

Autor: Hîncu Dana-Georgiana, clasa a XI-a N

Coordonator: Prof. Pătraşcu Aura, Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna”, Galaţi

În societatea actuală, unora le este greu să mănânce sănătos. Din ce cauză? Pentru că mâncarea sănătoasă a ajuns să coste mult mai mult decât cea nesănătoasă, dar să ne gândim şi la sănătatea noastră, doar una avem, iar ea trebuie să ocupe primul loc în priorităţile noastre. Un regim de viaţă sănătos, consumând mâncăruri gustoase şi sănătoase, nu este imposibil, dar aici depinde şi de ambiţia

29

fiecăruia, aceasta putând schimba multe, iar de se va întâmpla aşa cu fiecare, lumea va fi mai bună, într-o formă de invidiat şi perfect sănătoasă. Ştiţi cum se spune: ”Minte sănătoasă în corp sănătos” , citatul după care cu toţii ar trebuie să ne ghidăm, dar mai întâi avem nevoie de o îndrumare corectă pentru a ne hrăni cum trebuie, iar lichidele nu trebuie să ne lipsească, cel puţin doi litri de apă pe zi, ceea ce mulţi nu respectă. Nu ne dăm seama cât de important este acest îndemn, deoarece corpul nostru este alcătuit din 62% apă, suntem o masă întinsă de apă. Cum ne poate ajuta acest îndemn? Vedem peste tot persoane care nu sunt mulţumite de aspectul fizic, ei bine, apa este cea care ne ajută pielea să respire, să fie umedă şi transpirând, eliminăm o parte din toxinele din organism. Dar nu putem uita hrana! Mâncarea, mereu trebuie alimentat organismul, altfel ne îmbolnăvim. Nu suntem roboţi, suntem entităţi cu raţiune şi cu nevoi energetice şi plastice. Aici vine şi ideea principală, cum mâncăm? Cumpătat, preparate specifice micului dejun, dejunului şi cinei, fiecare cum vrea, dar să nu uitam şi de gustările dintre mese. Să facem o analiză a meselor principale. Micul dejun este ce mai importantă masă din zi şi este alcătuit din produse cu valoare energetică relativ mare, cum ar fi: pâine, produse din carne, brânzeturi, ouă, legume ce pot fi asociate cu băuturi precum ceai, lapte, cafea, suc. Dejunul, a doua masa din zi, este considerată masa principală a zilei. Se consumă supe, ciorbe sau borşuri întâi, urmate de mâncăruri diverse pe bază de carne de pui, porc, vită sau peşte cu un conţinut mare de proteine, servite cu legume sau produse din cereale, cartofi şi, de ce nu, un sos delicos. Se consumă la masă pâine sau mămăliguţa mult iubită la români, iar la final desertul. Cina este masa de seară care trebuie să cuprindă alimente uşor digerabile şi în cantităţi mai mici. Aici mulţi greşesc. Cu toţii ne dorim un corp sănătos, frumos şi o minte sănătoasă, dar trebuie să muncim pentru a le avea. De ce să nu mâncăm un fruct în loc de o prăjitură cu ciocolată între mese, sau să ne pregătim o salată delicioasă de roşii şi castraveţi, gustoasă, sănătoasă şi la îndemâna tuturor, mai ales vara. De vom urma paşii aceştia, sănătatea ni se va îmbunătăţi, vom fi sigur şi mult mai bine dispuşi, şi nu în cele din urma mai atrăgători. Să lăsăm ţigările deoparte şi mâncarea fast-food, să

devenim una cu natura în tot ceea ce facem. În fond suntem ceea ce mâncăm şi asta contează. Corpul nostru este un templu, este cel în care tu ca persoană stai, gazda ta pe care trebuie să o respecţi aşa cum se cuvine, hrănindu-te corespunzător, consumând zilnic fructe şi legume, iar el îţi va mulţumi că îi acorzi atenţie, oferindu-ţi sănătate. Mâncarea nesănătoasă şi băuturile alcoolice ne produc peste ani boli ale ficatului, ciroze, obezitate, hipertensiune arterială, etc, aşa numitele boli ale zilelor noastre de care, chiar şi cu operatii costisitoare, nu există scăpare. Dar tentaţia este mare în jurul nostru. Uneori oamenii, înconjuraţi fiind de gândiri deşarte şi de critici, pot ceda şi se pot refugia în mâncare sau băutură, dar noi, cei mici încă, nu trebuie să urmăm astfel de exemple negative, ci trebuie să ne raportăm la cei înţelepti, care ne arată o cale bună de urmat, au un sfat, un îndemn în tot ceea ce facem, deoarece cu paşi mărunţi şi doar prin perseverenţă vom trăi frumos, ca un stejar, puternici si sănătoşi.

TREBUIE SĂ CONSUMĂM PRODUSE ECOLOGICE ŞI BIO?

Eleva: Birta Roberta clasa a IX-a

Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare Prof. coord. Tatiana Cauni Coc

Odată cu creşterea interesului populaţiei

pentru un stil de viaţă cât mai corect şi conştientizarea importanţei unei alimentaţii sănătoase, produsele ecologice au început să înlocuiască o parte din produsele convenţionale în dieta multor persoane. Agricultura ecologică este un sector dinamic în România şi a cunoscut în ultimii ani o evoluţie ascendentă. Una din condiţiile esenţiale pentru dezvoltarea agriculturii ecologice o reprezintă promovarea conceptului eco în vederea conştientizării consumatorilor asupra avantajelor consumului de produse ecologice, astfel încât aceştia să ofere un preţ mai mare pentru produse curate, a căror calitate este garantată de un sistem de inspecţie şi certificare. Produsele bio-organice sunt compuse strict din plante şi din ingrediente organice, care nu au fost modificate genetic şi cărora nu li s-au adăugat alte produse chimice. Aceste produse, fie că sunt alimente bio, produse cosmetice bio, de îngrijire bio, de curăţenie bio sau suplimente nutritive, reprezintă cea mai nouă

30

tendinţă în ceea ce priveşte modul de a trăi sănătos.

“Alimentele ecologice”, denumite şi organice sau bio sunt produse de origine animală sau vegetală care au fost obţinute: •fără utilizarea substanţelor chimice cum ar fi pesticidele, •fără adaosuri de substanţe sintetice la procesarea lor, •fără adaosuri de stimulatori şi regulatori de creştere, •nemodificate genetic, •nu au fost expuse iradierii.

Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman, în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este obţinerea de produse agricole şi alimentare proaspete şi autentice, prin procese create să respecte natura şi sistemele acesteia. Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă. Se ştie că alimentaţia nesănătoasă, care conţine aditivi, coloranţi de sinteză, amelioratori şi alte tipuri de E-uri este frecvent implicată în apariţia unor afecţiuni grave. Produsele ecologice sunt naturale şi nu conţin E-uri, de aceea consumul acestora poate preveni boli grave precum cancerul sau boli cardiovasculare. Beneficiile sunt deopotrivă pentru sănătatea consumatorului şi pentru mediul înconjurător, care nu are de suferit în urma proceselor tehnologice. Datorită faptului că la obţinerea produselor ecologice nu s-au folosit pesticide, aditivi sau alte substanţe chimice, materiile prime vegetale nu provin din culturi modificate genetic, acestea sunt produse sănătoase, lipsite de reziduuri toxice; au un conţinut echilibrat de vitamine şi minerale; impactul asupra mediului înconjurător este minim. Înainte de a obţine produse ecologice ce pot fi comercializate cu menţiunea ,,produs ecologic”, cultura trebuie să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani. Pe durata întregului lanţ de obţinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie să respecte permanent regulile stabilite în legislaţia comunitară şi naţională. Ei trebuie să-şi supună activitatea unor vizite de inspecţie, realizate de organisme de inspecţie şi certificare, în scopul controlului conformităţii cu prevederile legislaţiei în vigoare privind producţia ecologică.

Pe eticheta unui produs ecologic sunt obligatorii următoarele menţiuni: numele şi adresa producătorului sau prelucrătorului,

denumirea produsului, inclusiv metoda de producţie ecologică, siglele, numele şi marca organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs ecologic.

O diferenţă între produsele natural şi produsele alimentare convneţionale e că produsele naturale provin din agricultura convenţională, dar la obţinerea lor nu se utilizează aditivi alimentari de sinteză şi produsele alimentare sunt obţinuţe din materie primă provenită din agricultura convenţională (normală), în care s-au folosit şi substanţe chimice de sinteză, şi, de asemenea, aditivi artificiali alimentari.

Noi ar trebui să consumăm aceste produse bio şi ecologice deoarece sunt bune pentru sănătatea noastră. După cum spune proverbul “O minte sănătoasă într-un corp sănătos”, deci trebuie să consumăm produsele ecologice şi bio. Bibliografie: http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_bio_organic www.Regielive.ro www.naturallmall.ro

„ALIMENTA ŢIA ALCALIN Ă”

Elev: Negru Aurora, clasa a X-a, Liceul Tehnologic “Ion Mincu” Vaslui

Profesor coordonator: Stoian Gabriela, Liceul Tehnologic “Ion Mincu” Vaslui

Ce este alimentaţia alcalină? Motivele pentru care unele dintre

alimentele din zilele noastre au devenit dăunătoare sănătăţii sunt la fel de multe ca şi varietatea alimentelor periculoase. Multe alimentele au caracter pronunţat acid, iar acest lucru duce la un dezechilibru al celulelor, metabolismului, afectând sănătatea şi frumuseţea corpului uman.

Când se vorbeşte despre mâncărurile şi băuturile acide sau alcaline, nu este vorba despre gustul acestora şi de asemenea nu este vorba nici despre reacţia pe care acestea o produc în cazul în care sunt testate cu o hârtie pH în momentul în care ele se află în starea lor naturală, în afara organismului. Mâncărurile şi băuturile acidifiante sunt cele care, odată intrate în sistemul digestiv şi apoi în tot organismul, produc în interiorul acestuia o reacţie de acidifiere iar mâncărurile şi băuturile

31

alcalinizante sunt cele care, odată ingerate, vor produce o reacţie de alcalinizare în organism.

Reacţia acidifiantă sau alcalinizantă nu se referă aşadar la gustul care se simte în gură când alimentele sunt gustate sau mestecate.

Pentru a înţelege acest concept de hrană alcalinizantă/acidifiantă, este foarte important a nu se confunda gustul alimentelor cu reacţia pe care acestea o lasă în corp după ce au fost consumate si digerate. Aşadar, un gust ce produce impresia de acid nu este sinonim cu o reacţie acidifiantă după cum un gust lipsit de impresia de acid nu este sinonim cu o reacţie alcalinizantă după digerare.

Alimentaţia alcalină înseamnă a consuma zi de zi alimente alcaline, cu un nivel al PH-ului mai mare de 7. Pentru aceasta însă, trebuie sa ştim care alimente sunt acide şi care sunt alcaline.

Care sunt alimentele alcaline? Alimentele alcalinizante sunt în principiu

formate din legume verzi, colorate (în afară de roşii) şi cartofi. Aceste alimente sunt alcalinizante pe de-o parte deoarece sunt bogate în baze şi nu conţin deloc sau aproape deloc substanţe acide şi, de altă parte, pentru că ele nu produc acizi atunci când sunt procesate de organism. Chiar dacă vor fi consumate în cantităţi importante, nu se va produce niciun acid, indiferent de capacitatea de metabolizare a persoanei care le consumă. Aşa cum alimentele acidifiante sunt acidifiante pentru toată lumea, aşa şi alimentele alcalinizante sunt alcalinizante pentru toţi. Ele sunt, înainte de toate, alimentele pe care persoanele cu probleme de echilibru acido-bazic trebuie să le consume cu precădere.

Legumele verzi şi colorate sunt sursa principală de baze a organismului. Ele ar trebui să fie prezente la fiecare masă principală – că este vorba de salata, de verdeaţă, legume preparate, suc sau supă – dacă vrem să ne găsim şi să ne păstrăm echilibrul acido-bazic. Singura excepţie este roşia, care este foarte acidifiantă atât proaspată, cât şi pregatită. Din punct de vedere botanic, ea nici nu este legumă, ci fruct.

Cartoful este foarte bine cunoscut pentru virtuţile sale antiacidifiante, de aceea sucul său este recomandat în cazuri de ulcere şi aciditate a stomacului. Cantitatea mare de baze pe care o conţine face din el alimentul numarul unu în lupta împotriva acidificării organismului. Fiind un aliment făinos, este foarte hrănitor şi înlocuieşte foarte bine cerealele, care sunt

acidifiante. Astfel spus, regimul de dezacidifiere trebuie să conţina mai mulţi cartofi decât cereale.

Un alt aliment hrănitor, foarte interesant pentru a combate aciditatea, este castana. Ca şi cartoful, este o făinoasă, deci un aliment ce furnizează carburant energetic. Dar acest carburant nu este acidifiant, asa cum este cel al cerealelor.

Dintre toate fructele, banana este singura care este cu adevarat alcalinizantă, căci conţinutul său acid este atât de slab încât nu acidifică niciodată, chiar şi atunci când sunt consumate în cantităţi mari sau regulate. Celelalte fructe, dimpotrivă, chiar şi cele care sunt foarte puţin acide, precum pepenele galben, tot conţin acizi, de aceea efectul va fi cu atât mai acidifiant, cu cât vom mânca o cantitate mai mare.

Zahărul integral propriu-zis nu este alcalinizant, adică nu alcalinizează Ţesuturile organice dacă este consumat în cantităţi mari, însă consumat în mod moderat nu-l acidifică aşa

cum fac celelalte zaharuri. Aceeaşi remarcă este valabilă şi pentru porumb, lapte, brânză proaspată, smântană, unt etc. care, consumate într-o cantitate moderată, nu

acidifică organismul.

Apa are, în general, un pH de 7. Dacă ea conţine o cantitate mare de clor, devine acidă. Apa minerală gazificată este de asemenea acidă, căci gazul folosit este acidul carbonic.

Care sunt beneficiile alimentaţiei alcaline?

O alimentaţie care include proteine animale scade ph-ul urinei şi creşte riscul de pietre la rinichi - în acest caz, o dietă alcalină ajută categoric. Cercetătorii apreciază că o dietă alcalină ar încetini şi pierderea densităţii osoase şi a masei musculare, ar încetini procesul de îmbătrânire şi ar scădea riscul apariţiei unor boli cronice.

Pentru a menţine starea optimă de sănătate, dieta zilnică ar trebui să conţină 60% alimente preponderent alcaline şi 40% alimente acide. Însă, pentru a ne recupera sănătatea, proporţia se modifică notabil. Aproximativ 80%

32

din alimente trebuie să aibă origine alcalină, iar restul acidă!

Bibliografie 1. BaroOdy, Theodore, 2011, Formula

sănătăţii perfecte. Dieta alcalină, Editura Vidia, Bucureşti

2. Radu, Olinescu, 2000, Alimenta�ia sănătoasă, Editura Niculescu, Bucure�ti

Trăieşte sănătos ! Mănâncă inteligent !

Autor desen: Horon Alina Coordonator: prof. SZEKELY ŞTEFANIA

Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” Cluj-Napoca

DE CE O ALIMENTA ŢIE

SĂNĂTOASĂ?

elev: Rezmiveş Ionuţ Marin, clasa a XIII-a A coordonator: prof.ing. Miclăuş Dorina Carmen

Colegiul Tehnic Transilvania – Baia Mare

O hrană sănătoasă reprezintă materialul de construcţie al celulelor şi elementele chimice care participă la procesele corpului, este mai mult decât combustibilul care ne pune în mişcare. Un stil de viaţă sănătos se referă la alimentaţie, în primul rând, se referă şi la tot ce înseamnă mişcare în viaţa noastră, la hidratare, la lipsa exceselor de tot felul. Nici un aliment nu

asigură tot ce avem nevoie, de aceea este important să mănâncăm o varietate de alimente în fiecare zi, incluzând:

� fructe şi legume; � pâine, cereale şi alte produse din grâu; � lactate; � carne, ouă şi proteine.

Alimentaţia reprezintă domeniul în care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrăneşte într-un mod nesănătos, mănâncă mult şi prost. Aşa se face că o persoană din două suferă de exces de greutate. Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului şi asupra aparatului motor. O hrană sănătoasă este o hrană proaspătă, variată, bogată în substanţe vitale, alcalină, cu multe vitamine, cu săruri minerale şi oligoelemente.

Trebui să ştim că valoarea nutriţională a alimentelor proaspete se păstrează cel mai bine dacă sunt preparate chiar înainte de a fi servite. Produsele organice sunt alimente produse din plante sau animale care au crescut fără fertilizatori chimici, pesticide, antibiotice, hormoni de creştere sau aditivi alimentari.

Nu sunt conservate prin iradiere şi nu au fost obţinute prin inginerie genetică. Preocuparea pentru o alimentaţie sănătoasă ne face să ne îndreptăm privirea către produsele bio - rezultate fără a fi folosite pesticide, fertilizatori sintetici sau alte organisme modificate genetic.

Mâncarea organică este produsă de fermieri, care folosesc resurse naturale şi conservanţi obtinuţi din natură pentru a furniza calitatea produselor.

Carnea organică, produsele avicole şi laptele provin de la animale cărora nu li s-au administrat antibiotice sau hormoni de creştere şi care au fost hrănite cu produse netratate la rândul lor.

În cazul fructelor şi legumelor organice ar trebui, în general, să curăţam cât mai puţin din

33

coajă. Iar atunci când este vorba despre fructe şi legume nonorganice, acestea trebuie spălate cu o atenţie sporită, deoarece insecticidele, fungicidele sau erbicidele se află în coajă sau frunze. Conţinutul de vitamine şi minerale al fructelor se păstrează, cel mai bine dacă acestea sunt fierte cât mai puţin. Pentru o alimentaţie sănătoasă trebuie să cunoaştem care sunt alimentele ce conţin proteinele, carbohidraţii complecşi, dar şi de ce trebuie să ne ferim în alimentaţie.

În mod obişnuit efectele adverse ale mâncării se văd după un timp mai mult sau mai puţin îndelungat, după ani şi chiar zeci de ani, în funcţie de sensibilitatea personală a fiecăruia şi de perioada de timp în care consumăm alimente nesănătoase. Cu cât se începe mai devreme consumul alimentelor nesănătoase efectele adverse apar la vârste mai tinere. Alimentaţia omului reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali a construcţiei sale. Sănătatea şi echilibrul fiecăruia, se află în corelaţie directă cu hrana. Deprinderea unei alimentaţii adecvate, aduce, împreună cu alte elemente corecte de comportament, o viaţă sănătoasă.

Din punct de vedere al efectului pozitiv pe care diferitele alimente îl au asupra sănătăţii, piramida alimentelor trebuie privită de la bază - alimentele benefice ce pot fi consumate în cantităţi mai mari, câtre vârf - alimente ce trebuie consumate cu prudenţă şi în cantităţi mici. Urcarea fiecărui etaj al piramidei se corelează cu scădere cantităţii alimentelor, dar trebuie înţeles faptul că nu este interzis nici un aliment, ci doar recomandată consumarea acestuia cu moderaţie. Cu alte cuvinte, principiul de bază este echilibrul.

Iată care sunt cele 6 grupe de alimente, începând din vârful piramidei: � dulciurile, grăsimile - se află în vârful

piramidei pentru că trebuie să fie consumate foarte rar;

� carnea - de pui, peştele, carnea roşie trebuie consumate moderat, pentru o dietă echilibrată;

� lactatele - sunt importante pentru sănătatea noastră şi este bine şi le consumăm în mod regulat;

� fructele - proaspete au toate vitaminele de care avem nevoie, trebuie însă să ne ferim de cele în conserve, pentru că acelea conţin mai mult zahăr;

� legumele - nu ar trebui să lipsească din alimentaţia noastră zilnică;

� cerealele - sunt de nelipsit din alimentaţia noastră zilnică.

Alimentele din fiecare grupă au fost împărţite pe categorii, în funcţie de cantitatea de fibre şi de grăsimi pe care o conţin (categoria I la fiecare grupă conţine alimentele cele mai sănătoase, bogate în fibre şi sărace în grăsimi saturate).

În ceea ce priveşte actul hrănirii, nu este important doar ce mâncăm, ci şi cât, când şi cum ne alimentăm. După cum se ştie, nu numai hrana nesănătoasă dăunează corpului uman, ci şi un mod de hrănire necorespunzător, derivat din deprinderea unui comportament alimentar greşit. Cele mai grave greşeli în ceea ce priveşte stilul de viaţă sănătos sunt făcute din punct de vedere alimentar şi anume prin ceea ce punem în lingură sau în furculiţă, dar şi prin felul în care combinăm alimentele.

O mâncare variată şi echilibrată, un consum cât mai mare de alimente neprocesate termic şi de alimente bogate în fibre, minim de sare, zahar şi grăsimi sunt câteva din principiile care ne asigură o ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ. "Alimentele să fie medicamentele voastre, iar medicamentele voastre să fie alimentele voastre." (Hipocrat)

Autor desen: Mătieş Medeea Diana

Coordonator: prof. SZEKELY SANDOR CSABA

COLEGIUL NAŢIONAL ”EMIL RACOVIŢĂ ” CLUJ-NAPOCA

PERICOLELE CONSUMULUI DE DULCIURI ŞI DE BĂUTURI

Elev: Stoleru Ana-Maria

Profesor coordonator: ing. Radu Daniela

34

Colegiul Tehnic ”Petru Poni”, Oneşti Deşi nu sunt foarte sănătoase, deserturile fac parte din viaţa noastră. Din păcate, pentru mulţi dintre noi deserturile au devenit o obişnuinţă şi le consumăm de mai multe ori pe zi. Cu cât mâncăm mai mult zahăr, cu atât am vrea să mai mâncăm. Zahărul slăbeşte organismul, privându-l de elementele nutritive necesare unui metabolism corect şi când aceste elemente lipsesc, organismul simte nevoia de ceva dulce. Alimentele bogate în zahăr, oferă organismului glucide pe care acesta le poate asimila repede şi care ne anihilează pofta de mâncare. Senzaţia noastră de foame este satisfăcută, dar lipsa de fibre din alimentele dulci nu aduce o senzaţie sănătoasă de saţietate, de aceea avem tendinţa să mâncăm şi mai multe dulciuri. Acest lucru este valabil mai ales pentru copii, care adesea nu fac efortul să mestece ceea ce mănâncă. Consumul de zahăr în exces provoacă o slăbire a sistemului imunitar, creşte concentraţia de lipide din sânge şi de acid uric, este responsabil de apariţia problemelor de memorie şi comportamentale la adulţi si la copii, a gutei, a diabetului, obezităţii, hipertensiunii, candidozei, problemelor de digestie etc. Dacă simţiţi nevoia irezistibilă de a mânca zahăr sau dacă credeţi că problemele voastre de sănătate se datorează consumului excesiv de zahăr, cereţi sfatul unui nutri�ionist. Începeţi prin a reduce zahărul din alimentaţie. Luaţi şi anumite suplimente alimentare: zincul, cromul, magneziul, biotina şi vanadiul, care vă vor ajuta. Zincul este o substanţă nutritivă importantă, deoarece de el depinde buna funcţionare a papilelor gustative. Dacă aveţi o carenţă de zinc, este posibil să puneţi în mâncare mai mult zahăr sau mai multă sare decât este normală din cauza slăbirii simţului gustativ. De asemenea, ar fi bine să creşteţi consumul de proteine (carne roşie, peşte, carne de pasăre, ouă, tofu) la fiecare masă şi chiar la fiecare gustare (încercaţi să consumaţi nuci, seminţe �i iaurt, în funcţie de grupa de sânge pe care o aveţi). La început s-ar putea să vi se pară complicat să reduceţi consumul de zahăr, dar mineralele şi proteinele suplimentare vă vor potoli curând nevoia de ceva dulce. Deserturile pe care vi le propunem sunt preparate cu o cantitate foarte mică de zahăr. Am folosit zahăr brun, miere şi sirop de arţar,

deoarece au o savoare deosebită. Trebuie totuşi să admitem că nu există nici o substanţă dulce care să fie benefică pentru sănătate. Zahărul, sub toate formele, nu trebuie consumat decât în cantităţi foarte mici. Melasa, bună pentru toate grupele sangvine, poate fi folosită ca îndulcitor; în plus, ea conţine o cantitate apreciabilă de fier şi de calciu.

Vinul este o băutură alcoolică obţinută exclusiv prin fermentarea completă sau parţială a strugurilor proaspeţi ori a mustului de struguri proaspeţi (băuturile alcoolice din alte fructe, inclusiv din stafide nu pot purta denumirea de vin). Culoarea trebuie să corespundă tipului, sortimentului şi vârstei vinului. La vinurile albe, gama culorilor începe de la aproape incolor şi merge până la galben închis cu nuanţe portocalii. La vinurile roşii se apreciază intensitatea şi nuanţa culorii.

Vinul alb, consumat în cantităţi mari, poate agresa mult mai puternic dinţii decât cel roşu. Evitaţi micile înghiţituri de vin din timpul mesei şi mâncaţi imediat după paharul de vin o bucătică de brânză pentru a echilibra nivelul PH-ului din gură!

Alcoolul rafinat este un produs obţinut, în cea mai mare parte prin fermentaţia alcoolică a lichidelor zaharoase cu ajutorul drojdiei, operaţie urmată de distilare şi rectificare. Deoarece componenta principală a acestuia este alcoolul etilic, produsul finit obţinut din fabricile de alcool, poartă denumirea de alcool etilic rafinat. Alcoolul rafinat consumat în cantităţi mari devine toxic pentru organism, fapt pentru care nu trebuie considerat, în primul rând ca aliment, ci ca materie primă mult mai utilă pentru fabricarea unor produse în unele ramuri ale economiei naţionale. Alcoolul rafinat este materie primă pentru următoarele produse:

� băuturi alcoolice, oţet, borhot pentru hrana animalelor;

� esteri pentru esenţe cu arome de fructe, eteri, dizolvant pentru lacuri, antigel, carburant în combinaţie cu benzina, cauciuc sintetic, insecticide;

� medicamente, cloroform, iodoform, dezinfectant medical;

� parfum, apă de toaletă, spray transparent.

35

Din punct de vedere chimic, alcoolul rafinat este un amestec de alcool etilic, apă şi alte elemente volatile.

Alcoolul rafinat este un lichid limpede, incolor, transparent cu miros caracteristic, cu gust arzător şi care prin diluare cu apă nu trebuie să formeze o tulbureală sau să prezinte opalescenţă.

Amintiţi-vă că alimentaţia voastră trebuie să fie alcătuită în principal din carne de vită şi de pasăre, peşte, legume, fructe, seminţe, leguminoase şi produse lactate, toate consumate în funcţie de grupa voastră sangvină. Veţi avea mai multă energie dacă veţi face din desert o plăcere rară. Dacă vă obişnuiţi copiii cu ideea că deserturile sunt o plăcere rară (şi nu o obişnuinţă zilnică), le veţi transmite una dintre cele mai sănătoase şi avantajoase practici alimentare. Bibliografie Berechet, Gabriela, 2006, Manualul practic al bucătarului, Editura THR, Bucureşti. Pîrjol, Gabriela, ş.a., 1999, Tehnologie culinară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Rădulescu, E., 2005, Alimentaţie inteligentă, Casa de Editură Viaţă şi Sănătate, Bucureşti. ,,Food & Drinks Globus” - Revista Industriei Alimentare Româneşti, 2007, numărul 112. *** Internet.

Autor desen: Fodor Victor

Coordonator: prof. SZEKELY SANDOR CSABA

COLEGIUL NAŢIONAL ”EMIL RACOVIŢĂ ” CLUJ-NAPOCA

Autor desen : ŢICLEA DENISA - Cls. IXB

Coordonator: prof. Luca Magdalena Liceul Teologic Penticostal, Baia Mare

MÂNCÂND SĂNĂTOS , NE

PROTEJĂM VIA ŢA

Elevi: Vultureanu Cristina Flavia, Vanţa Laura Profesor. coordonator : Mihaela Chiş

Liceul Teoretic “Emil Racovita”, Baia Mare De multe ori, oamenii sunt puşi în dificultate atunci când sunt puşi să aleagă între mâncărurile sănătoase şi mai puţin sănătoase. Este adevărat faptul că, de multe ori alimentele nesănătoase au de obicei un gust mai plăcut decât cele sănătoase, însă ar trebui să punem pe primul loc sănătatea noastră. În principiu, alimentaţia noastră ar trebui să fie bogată în consum de cereale integrale, fructe, legume, produse lactate, ouă, peşte şi pui. Binenţeles, organismul nostru are nevoie pe lângă aceste alimente atât de zaharide cât şi de grăsimi, însă acestea trebuie consumate într-o cantitate mai mica decât cele principale . De asemenea, pentru a duce o viaţă cât mai sănătoasă, este importantă menţinerea unei greutăţi normale prin alimentaţie echilibrată şi exerciţiu fizic. Din pacate, întâlnim din ce în ce mai des persoane care suferă de anumite boli digestive precum diabetul zaharat, pancreatita, ulcerul gastro-duodenal (aproape toate ulcerele având ca şi cauză infecţia cu Helicobacter pylori ), holera, cancer rectal, icter, bulimie, hepatită şi altele. Cancerul este considerat maladia secolului, având la bază mai mulţi factori, printre care şi consumul anumitor alimente nesănătoase. Orice aliment prăjit este nociv pentru organism deoarece uleiul preparat termic îşi schimbă compoziţia, singurul ulei acceptat pentru a se praji este cel de palmier deoarece acesta are

36

punctul termic foarte înalt şi nu îşi modifică proprietatea la prăjire.

De asemenea, există persoane care nu sunt mulţumite de greutatea lor, de aceea ţin anumite diete severe, ceea ce pot duce la diferite boli, precum si scăderea excesivă în greutate (sub limita normalului) ce poate duce la anorexie în majoritatea cazurilor, pe când alte persoane simt nevoia din diferite motive să consume o cantitate cât mai mare de alimente bogate în grăsimi şi glucide, ceea ce duce în majoritatea cazurilor la obezitate. Cancerul este considerat maladia secolului , având la bază mai mulţi factori, printre care şi consumul anumitor alimente nesănătoase precum mâncărurile de la fast food . Orice aliment prăjit este nociv pentru organism deoarece uleiul preparat termic îşi schimbă compoziţia, singurul ulei acceptat pentru a se prăji este cel de palmier deoarece acesta are punctul termic foarte înalt şi nu îşi modifică proprietatea la prăjire. Trebuie amintit faptul că, cele trei mese pe zi sunt necesare pentru un organism sănătos . De preferat este a se consuma o masă copioasă dimineaţa, iar seara se recomandă consumul alimentelor sărace în grăsimi şi glucide. În concluzie, este necesar să mâncăm sănătos pentru a ne putea menţine sănătatea, evitând astfel alimentele dăunătoare organismului, precum şi consumul de alcool şi tutun.

Autor desen: Robaş Ramona, Cls.aX-a Coordonator: prof. TALPOŞ ELENA

Colegiul Economic „Nicolae Titulescu” Baia Mare

DIETA MEDITERANEAN Ă

Elev: Irimuş Alina,

Profesor coordonator: Morariu Călin, ing. Colegiul Economic “ Nicolae Titulescu “

Baia Mare

Dieta mediteraneană este considerată a fi mai degrabă un model sănătos de alimentaţie, în special pentru persoanele cu probleme cardiace, decât o dietă de slăbire. Iar asta se datorează în principal cantităţilor de grăsimi nesaturate (grăsimi bune) incluse în meniul zilnic. Se bazează pe stilul alimentar specific zonei mediteraneene, cu precădere Creta. Meniul zilnic tinde sa fie bogat în grăsimi. Cu toate acestea, incidenţa bolilor cardio-vasculare şi a cancerelor este foarte scăzută. Fapt destul de ciudat, având în vedere că alimentaţia bogată în grăsimi este asociată cu o rată mare a bolilor de inimă. Explicaţia ar fi că uleiul de măsline şi măslinele sunt folosite ca principala sursă de grăsimi. Acizii graşi esenţiali si polifenolii (cu efect antioxidant) din măsline protejeaza vasele de sânge şi inima. Regimul alimentar în dieta mediteraneană, pe scurt: • Un aport zilnic de: fructe, legume si

zarzavaturi, pâine şi cereale integrale, cartofi, fasole, oleaginoase.

• Uleiul de măsline extravirgin si măslinele ca surse principale de grasimi.

• Cantităţi moderate de lactate, peste şi carne de pasăre; rar carne roşie.

• Ouă (maxim 4 pe săptămâna). • Vin roşu consumat în cantităţi

moderate (1-2 pahare). Vinul roşu conţine polifenoli (antioxidanţi puternici) şi are efecte relaxante asupra vaselor de sânge. Băut in cantităţi mici scade tensiunea arterială. Beneficiile dietei mediteraneene • Scade incidenţa bolilor de inimă: Acest tip de alimentaţie bogată în acizi graşi omega 3 şi 9, protejează inima împotriva bolilor şi scade riscul atacurilor cerebrale. • Previne şi tratează alergiile şi astmul: În 2007, un grup de cercetatori din Creta a realizat un studiu pe două grupuri de copii cu probleme astmatice şi alergii. Copiii cu alimentaţia bogată în oleaginoase, citrice, mere şi roşii au înregistrat o scădere a problemelor respiratorii comparativ cu cei care au mâncat normal. • Reduce simptomele bolilor de metabolism (în special diabet de tip 2) chiar dacă nu sunt scăderi semnificative de greutate. • Scade greutatea corporală: Acest regim de alimentaţie poate fi uşor transformat într-o dietă de slăbire. Este

37

eficient datorită varietaţii de alimente permise şi poate fi ţinut pe perioade de timp mai lungi fără efecte adverse. Totuşi, pentru o slabire eficientă este necesară o atenţie sporită la aportul caloric. Ne referim in principal la uleiul de măsline care trebuie inclus zilnic în meniu, dar în cantităţi limitate. De asemenea produsele lactate sunt de preferat să fie cu conţinut scăzut de grăsime. • Creşte fertilitatea la femei: Conform unui studiu publicat în 2010 în revista Fertility and Sterility femeile care urmau un tratament împotriva infertilităţii şi au introdus în alimentaţia zilnică meniuri mediteraneene şi-au marit cu 40% şansele de a rămâne însărcinate. Ajutorul a venit din partea acidului linoleic (acid gras omega 6) ce se găseşte în uleiul de măsline, oleaginoase, gălbenuş de ou. Precauţii • Nu există riscuri de sănătate pentru

persoanele care adoptă acest tip de alimentaţie. Un consult la medicul curant este indicat pentru a exclude orice posibile probleme de sănătate.

• Persoanele care sunt pe medicaţie antidepresivă (inhibitori ai monoaminoxidazei) trebuie să se consulte cu medicul specialist. Acest tip de medicamente interacţionează cu tiramina (conţinută în vinuri şi brânzeturi fermentate) şi cresc brusc tensiunea arterială.

Bibliografie • Mencinicopschi, Gheorghe, 2010, Şi noi ce mai mâncăm?, Editura Coreus, Bucureşti. • Mencinicopschi, Gheorghe; Mencinicopschi, Ioana Claudia; Cîmpean, Cristina, 2012, Adevărul despre alimente, nutriţie sănătoasă şi diete, Editura Medicală, Bucureşti.

Autor desen: BOTA MIHAI CRISTIAN Coordonator: prof. NEGREA BEATRIX Liceul Pedagogic “Regele Ferdinand”

Sighetu Marmaţiei, Maramureş

Autor desen: MANOLACHE MĂDĂLINA, clasa

a IX-a Coordonator: prof. Stoian Gabriela

Liceul Tehnologic “Ion Mincu”, Vaslui

Autor desen: Andreica Amos Coordonator: prof. SZEKELY

SANDOR CSABA COLEGIUL NAŢIONAL ”EMIL RACOVIŢĂ ”

CLUJ-NAPOCA

38

ALIMENTE NOCIVE PENTRU SĂNĂTATE

Oana Ovidiu Vasile – elev clasa a IX –a C –

profesor coordonator Raţa Livia Natalia, Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare

„Cu excepţia maladiilor provenind din cauze accidentale, otrăvire, din microorganisme extrem de virulente, malformaţiile congenitale, majoritatea bolilor cunoscute îşi au originea direct sau indirect într-o alimentaţie incorectă”.

Dr. W. Kollath

Instinctul de alimentaţie este primul instinct care apare în viaţa omului. Format ca o necesitate încă de la naştere, el lasă odată cu trecerea timpului o amprentă tot mai adâncă în fiecare dintre noi, alcătuind una dintre cele mai bogate şi mai complexe experienţe din viaţa noastră. Zi de zi trupul nostru se formează, creşte şi este susţinut de toate acele substanţe hrănitoare (vitamine, minerale, enzime, oligoelemente etc.) pe care le extragem din alimentele consumate. Fiecare aliment sau tip de aliment, are un mod specific de a interacţiona cu corpul nostru, imediat după ingerare, determinând formarea anumitor substanţe hrănitoare specifice. Pentru fiecare tip de aliment este necesar ca organismul nostru să depună un anumit efort pentru a-l putea descompune şi prelucra, pentru a-l face asimilabil. Cea mai simplă şi accesibilă metodă de a evita fenomenele majore de intoxicare a corpului este aceea de a ştii care alimente trebuie să fie evitate şi de a acţiona în sensul eliminării sau reducerii lor din alimentaţie. Deşi mulţi oameni cunosc efectele nocive ale unor produse, sunt foarte puţini cei care iau măsuri şi îşi modifică în mod firesc alimentaţia. Ritmul alert de desfăşurare a vieţii în marile oraşe, reclamele ”ultimele apariţii” îm domeniul gastronomic, filmele toate sunt în măsură să-ţi spună să trăieşti clipa, dar de foarte puţine ori, aproape niciodată ele nu menţionează că sănătatea ta depinde de renunţarea la hrana toxică şi contează şi calitatea vieţii nu numai intensitatea ei.

Analizând cu sinceritate efectele apărute în urma unei astfel de experienţe, vom înţelege că putem să fim mai puţin dependenţi, că putem să alegem ce este mai bun pentru sănătatea noastră şi vom reuşii să ne transformăm viaţa într-o stare de bine.

Dintre alimentele nocive pe care ar fi bine să le evităm pentru a duce o viaţă mai bună sunt:

a. Zahărul – este fără îndoială, una dintre cele mai periculoase substanţe de pe piaţa alimentară fiind tratat ca agent străin şi toxic de către sistemul imunitar, datorită structurii sale chimicale nenaturale ca şi datorită contaminării industriale cu alţi compuşi reţinuţi în procesul de purificare. Astfel, zahărul declanşează un răspuns imunitar inutil şi în acelaşi timp inhibă funcţia imunitară, acţionând ca o sabie cu două tăişuri.

Zahărul este principalul acuzat în multe boli şi stări degenerative. El poate cauza cu uşurinţă diabetul, este un factor major în apariţia candidozei. Provoacă de asemenea reducerea constantă a cantităţii de substanţe nutritive din organism, apariţia cariilor nu atât prin contactul cu dinţii, cât prin mobilizarea calciului din organism, sărăceşte totodată organismul de potasiu, magneziu elemente necesare unei funcţii cardiace normale.

b. Zaharina şi aspartanul – au fost introduse ca hrana ideală pentru diabetici şi supraponderali, fiind de 200-250 de ori mai dulci decât zahăul şi foarte sărace în calorii. În urma unor studii s-a demonstrat că acestea au un efect foarte nociv asupra organismului provocând diferite forme de cancer.

c. Margarina – provoaca apariţia bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative. Atunci cănd sunt asimilate de către organism, aceste grăsimi afectează sistemul imunitar, determina o sensibilitate mai mare la infecţii, la intoxicaţii şi chiar la cancer. Margarina poate dezvolta şi rezistenţa la insulina, în cazul diabeticilor.

Când grăsimile aşa-zis vegetale din margarină sunt încorporate în membrana celulelor sistemului imunitar, ele împiedică activitatea acestora. Aceasta înseamna că se ajunge, treptat, la o sensibilitate mai mare la infecţii, la intoxicaţii, la cancer. Nutriţioniştii spun, cu o glumă amară, că nu există mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decăt consumul de margarină şi de alimente prăjite.

Aceleaşi grăsimi iau locul anumitor substanţe naturale care au rolul de a curăţa

39

pereţii vaselor de sânge, ceea ce conduce, până la urma, la sclerozarea vaselor, cu efecte nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator în ansamblu. De asemenea, margarina favorizeaza formarea de depozite de grăsime pe talie şi pe fese, determina apariţia celulitei şi solicită excesiv ficatul pentru a fi metabolizată.

d. Aditivi alimentari – cunoscuţi în limbaj uzual şi ca E-uri, reprezintă orice substanţă naturală sau chimică care nu este consumată ca aliment în sine şi nu este folosită ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva şi care se adaugă intenţionat, cu un scop tehnologic (incluzând modificări organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării, tratării, împachetării, ambalării, transportului, stocării, sau în timpul altei modificări aplicate unui aliment, devenind un component sau afectând într-un fel sau altul caracteristicile alimentelor.

Dintre efectele nocive amintim: cancerul, afectarea vaselor de sânge, boli ale pielii, ale sistemului nervos, tulburări digestive, creşterea nivelului de colesterol.

e. Alcoolul – interzicerea lui a fost imposibilă deoacere e foarte simplu de produs, iar obiceiurile legate de folosirea lui au fost prea adânc înrădăcinate.

Nocivitatea sa se reflectă în mai multe aspecte: alcoolul se comportă ca un drog, folosirea lui creând dependenţă în timp; folosirea sa regulată, chiar şi în doze mici, generează în timp intoxicaţie alcoolică cronică cu efecte devastatoare mai ales asupra sistemului nervos. Prin aciditatea creată în organism, demineralizează corpul provocând osteoporoză, deteriorând dantura, perturbă grav organele vitale:ficatul, rinichi; crează riscul biolilor de inimă şi circulaţie

A mânca, la fel cu ce a mânca, este o artă ce se însuşeşte printr-o autocunoaştere şi observare profundă. Deşi hrănirea este un proces realizat aproape zilnic de fiecare dintre noi, lipsa cunoaşterii principiilor de bază prin care hrana ne influenţează sau ignorarea lor, poate să aducă multă suferinţă, dezechilibre şi boli. Odată ce realizăm că un act atât de simplu în aparenţă, cum este hrănirea, are implicaţii inimaginabil de ample în toate planurile fiinţei noastre şi în exteriorul ei, putem face încă un pas important spre trăirea unor stări din ce în ce mai ample de bucurie şi minunare, în faţa acestei taine care este Viaţa.

Noţiunile de bază ale unei alimentaţii sănătoase ar trebui însuşite încă din familie, apoi la grădiniţă şi la şcoală. Starea de sănătate a populaţiei este o problemă naţională şi de aceea statul ar trebui să intervină mult mai mult în problemele alimentaţiei, pentru a nu se ajunge la îmbolnăviri în masă şi cheltuieli mai mari în sistemul sanitar. Bibliografie 1.Gheorghe Liviu, ş.a., 2001 – Vindecarea şi purificarea prin alimentaţie şi post – Editura Kamala 2. Surse Internet

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE

PROTEJĂM VIA ŢA Gavrilă Teodor, Liceul Tehnologic „Constantin

Brâncuşi” Sf. Gheorghe, Covasna Profesor coordonator: Tordai Carmen, Liceul

Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Sf. Gheorghe, Covasna

La începutul sec. XIX se introduc în alimentaţia omului cantităţi din ce în ce mai mari de produse rafinate şi semirafinate preparate industrial ca Zahărul şi produsele zaharoase, concentratele alimentare, făinurile de diverse extracţii,etc.

Această alimentaţie creează dezechilibre grave de nutriţie, atât din punct de vedere al raportului dintre substanţele nutritive cât şi din cel al necesităţilor calorice. Astfel se ajunge la dezechilibre metabolice care se găsesc la originea multor boli degenerative cronice caracteristice civilizaţiei actuale.

Prin simpla acţiune de a mânca, putem să ne protejăm viaţa foarte uşor. Putem să ne protejăm viaţa prin a înceta să mâncăm alimente tip fastfood şi alte tipuri de alimente nesănătoase (pizza, hot dog, hamburger, cartofi prăji ţi, cârnaţi, etc.) deoarece aceste feluri de mâncare sunt dăunătoare pentru organism. Odată ce introducem aceste alimente în organismul nostru, ar trebui să ne gândim cât este de greu pentru acesta să lupte cu grăsimile, aditivii alimentari (E-urile) şi substanţele toxice pe care unele alimente le conţin .

Alimentaţia reprezintă domeniul în care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrăneşte într-un mod nesănătos, mănâncă prost şi mult. Aşa se face că o persoană din două suferă de exces de greutate (depăşirea cu peste 10% a

40

greutăţii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului şi asupra aparatului motor, în special asupra părţii inferioare a corpului.

Ca să putem evita acest lucru şi să trăim o viaţă cât mai curată şi sănătoasă ar trebui să ne întoarcem privirea către alimentele cele sănătoase cum ar fi legumele, fructele, alimentele vegetale care nu conţin grăsimi sau coloranţi artificiali sau uleiuri. O alimentaţie sănătoasă ne poate feri de foarte multe boli cum ar fi angina pectorală, infarctul miocardic, ateroscleroza sau de afecţiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinal. Statisticile arată că peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari decât cei cu greutate normala in cazul unor interven�ii chirurgicale.

Cea mai mare greşeală făcută în domeniul nutriţiei, priveşte absorbţia excesivă a hidraţilor de carbon, care sunt lipsiţi de valoare nutritivă şi care se găsesc în: zahăr, dulciuri, făină, băuturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism în depuneri de grăsimi. Alimentele cu calorii negative sunt cele

consumatoare de grăsimi. În cea mai mare parte

sunt reprezentate de legume,

fructe şi condimente şi sunt bogate în săruri minerale, vitamine, conţin puţine proteine şi hidraţi de carbon, iar procentul lor caloric va fi de 90 de calorii la 100 de grame. Pe de altă parte aceste alimente au în compunerea lor peste 90-95% apă. Consumarea în mod regulat a acestor alimente produce un efect caloric negativ, care duce la o pierdere în greutate . O hrană sănătoasă este o hrană proaspătă, variată, bogată în substanţe vitale, alcalină, cu multe vitamine, cu săruri minerale şi oligoelemente. Este recomandat ca de trei ori pe săptămână să nu se consume carne, aceasta fiind înlocuită cu preparate din soia.

În concluzie mâncarea sănătoasă ne poate prelungi viaţa.

LAPTELE – AVANTAJELE ŞI

DEZAVANTAJELE UTILIZ ĂRII ÎN ALIMENTA ŢIE

Elev: Rizescu Cătălina,

Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni, Jud. Argeş Prof. coordonator: Bănuţă Amalia

Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni, Jud. Argeş

Laptele este produsul de secreţie al glandelor mamare la femelele mamiferelor. Când nu are altă specificaţie se referă la laptele de vacă. Fiind un produs biologic, compoziţia şi proprietăţile sale variază în

anumite limite în funcţie de o serie de factori, mai importanţi fiind: specia, aria geografică, hrana, perioada de lactaţie şi starea de sănătate. Calitatea laptelui trebuie apreciată atât din punct de vedere al compoziţiei sale chimice (îndeosebi componentele sale valoroase), cât şi din punct de vedere al însuşirilor igienico – sanitare şi tehnologice. Pentru a ne pronunţa asupra calităţii şi autenticităţii unui lapte trebuie să prelevăm în mod corect probele pentru analiză şi să cunoaştem compoziţia medie a laptelui din zona respectivă. Laptele este unul din produsele alimentare care se pretează la diverse falsificări ce se pot grupa în două categorii:

� substituirile totale sau parţiale, directe şi indirecte, ale unuia sau mai multor componenţi valoroşi, cele mai reprezentative fiind adaosul de apă şi extragerea grăsimii, inclusiv amestecul laptelui de la diferite specii.

� mascarea, prevenirea unor defecte sau instalarea unor stări de alterare, cea mai cunoscută fiind acidifierea laptelui.

41

Aprecierea autenticităţii laptelui ca şi depistarea unor fraude se realizează prin analiză senzorială completată de analiza fizico – chimică. Prin analiza senzorială se apreciază culoarea, opacitatea, mirosul şi gustul. Se efectuează în incăperi bine luminate, lipsite de mirosuri şi gusturi străine, cu temperatura de 16 – 20˚C. Pentru aprecierea mirosului şi gustului, laptele se aduce la 50 – 60˚C. Analiza fizico – chimică urmăreşte determinarea unor indici şi a unor componente ale laptelui cum sunt: densitatea, substanţa uscată totală şi degresată, conţinutul în grăsime, proteinele şi lactoza.

Avantajele utilizării laptelui în alimentaţie

Beneficiile laptelui sunt de necontestat, cel puţin pentru primele faze ale vieţii.

Deoarece conţine toţi aminoacizii esenţiali, laptele poate completa o alimentaţie mai săracă în proteine. Laptele posedă, într-o oarecare măsură, proprietăţi antitoxice şi protectoare asupra organismului, crescând rezistenţa la infecţii şi la diverse toxine. De asemenea produsul acţionează ca un calmant uşor. Laptele mai prezintă avantajul unui conţinut ridicat de calciu (o cană cu lapte asigură o treime din doza zilnică recomandată de calciu).

Laptele prezintă un raport echilibrat, apropiat de cel existent în oase, între calciu şi fosfor (Ca/P=1,4).

Grăsimile din lapte se găsesc fin emulsionate, ceea ce creşte digestibilitatea şi absorbţia lor. Pentru copii mici, laptele este esenţial, lipsa acestui aliment putând duce la rahitism şi la întârzierea creşterii.

Laptele chiar dacă nu e consumat ca aliment în sine, poate aduce beneficii organismului, prin faptul că interacţionează cu alte produse, neutralizând unele substanţe sau toxine dăunătoare. De exemplu, când se gătesc plante cu mult acid oxalic (spanac, măcriş, ştevie) se recomandă adăugarea de lapte pentru "blocarea" acestui compus iritant. Se mai ştie că ficatul ţinut sau fiert în lapte înainte de a se gătii, pierde o mare cantitate din toxinele acumulate.

Laptele se utilizează şi în fitoterapie, înlocuind în unele reţete apa extractelor hidrice.

Dezavantajele folosirii laptelui în alimentaţie

Laptele este un mediu propice de dizolvare a unor substanţe nocive din furaje sau din apa de adăpat (dioxină, nitriţi, etc.).

Pentru numeroase microorganisme patogene, laptele reprezintă un mediu nutritiv ideal (prin lapte se poate transmite hepatita epidemică (A), holera, poliomielita, bruceloza, etc.). Pentru a preîntâmpina infectarea omului prin lapte, industria alimentară foloseşte metode de procesare corespunzătoare (pasteurizarea), cu dezavantajul unor pierderi importante de nutrienţi.

Consumul îndelungat şi în cantitate mare a laptelui, poate determina anemie prin deficit de fier şi chiar hipocalcemie, din cauza conţinutului redus de magneziu, element care stimulează absorbţia şi activitatea calciului (vezi stimularea reciprocă dintre calciu şi magneziu). S-a observat că cei care suferă de ulcer şi au o dietă bazată pe lapte, suferă mai mult de tetanie decât persoanele care consumă lactate în cantităţi moderate.

Deficitul de magneziu se poate completa apelând la laptele cu cacao. Am întâlnit persoane care sufereau de insuficienţă minerală dublă (magneziu şi calciu), stare carenţială care nu ceda la o alimentaţie bogată în cele două elemente, chiar dacă era completată cu suplimente farmaceutice, dar care şi-au normalizat nivelul calciului şi a magneziului în câteva zile, după consumul de lapte cu cacao. Însă şi acest tip de aliment prezintă unele neajunsuri (conţine purine, acid oxalic, substanţe excitante), având indicaţii şi contraindicaţii.

Unele proteine din lapte pot determina la persoanele sensibile alergii, în timp ce lactoza poate declanşa fenomene de intoleranţă alimentară (intoleranţă la lactoză). În general, toleranţa la lapte şi la lactate scade odată cu înaintarea în vârstă, atât la om cât şi la animale, existând persoane sau chiar populaţii întregi (locuitorii ţărilor nordice, locuitorii din zonele montane), care sunt adaptate pentru consumul în cantităţi mari a acestui aliment, pe parcursul întregii vieţi. În celălalt sens, sunt destui de numeroşi şi aceia, care după o anumită vârstă nu mai tolerează laptele şi derivatele, fiind nevoite să evite aceste produse.

Laptele este un produs de secreţie a glandei mamare a animalului şi în consecinţă este încărcat cu hormoni. Există azi, din ce în ce mai multe voci, care consideră că hormonii din laptele animalelor dăunează organismului uman. Această problemă este discutabilă, mai ales în

42

cazul laptelui fiert (majoritatea hormonilor se distrug la temperaturi înalte). Nu se ştie, de asemenea, cum ar reacţiona organismul uman, dacă totuşi, hormonii de origine animală ar trece prin pereţii intestinali ajungând în sânge.

Autor desen: POP BOGDAN, Cls.aVI-a Coordonator: prof. CĂTUNA DANIELA ŞCOALA GIMNAZIALA

NR. 18, Baia Mare

DE CE SĂ ŢINEM CONT PENTRU O ALIMENTA ŢIE SĂNĂTOASĂ

Elev: Trinţalin Sergiu, Liceul Pedagogic “Regele Ferdinand” Sighetu Marmaţiei

Profesor coordonator: Negrea Beatrix, Liceul Pedagogic “Regele Ferdinand”

Jud. Maramureş Legumele şi fructele sunt hrana de bază care menţine celulele tinere şi vitale. Prin marea lor bogăţie în fibre alimentare, ele sunt stimulente de prim ordin ale tranzitului intestinal, tranzit cu implicaţii esenţiale atât în echilibrul somatic cât şi în cel psihic.

Ele, legumele şi fructele, ar trebui să ocupe un loc primordial în alimentaţia noastră Fii conştient de importanţa nutri ţiei sănătoase

Acesta este, probabil, unul dintre cele mai importante aspecte - să ştii de ce o faci. E simplu, doar gândeşte-te la rezultate - vei fi mai activ, te vei simţi mai bine şi vei avea o piele mai curată. Reduci riscurile incidenţei vreunei boli şi, nu în ultimul rând - te bucuri de o talie mai suplă.

Când şi cum? Mănâ

ncă atunci când îţi este foame şi fă diferenţa între foame şi poftă de mâncare. Opreşte-te din a mânca înainte de a resimţi senzaţia de saţietate. Este mult mai bine să mănânci alături de alte persoane decât în faţa televizorului sau calculatorului. Acest lucru duce, de obicei, la suprasaturaţie inconştientă. Evită gustările târzii şi nu uita să mănânci încet şi cu plăcere. Concluzia mea este că dacă avem un sistem digestiv care funţionează corect, ne putem perminte daca avem o alimentaţie spre 80-90% raw, să facem combinări mai puţin corecte cum ar fi la reţetele de deserturi precum tort din frişcă de caju cu vişine sau cu mure (deja salivez), laptele de migdale cu seminţe de chia si fructe uscate sau miere etc.

Un studiu făcut recent a adus la cunoştinţa publicului că un bărbat ajuns la varsta medie duce in sistemul său digestiv in jur la 2.5 kg de carne roşie nedigerată sau in stadiul de putrefacţie. Acum găsiţi explicaţia tuturor bolilor care apar cum spunem noi, din nimic? Pentru combaterea acestor urmări nefaste pentru organismul nostru, trebuie să fim mereu cu ochii in patru cand ne pregătim masa. Vă prezint mai jos o sumarizare a informaţiilor găsite pe internet, iar sursele se află mai jos. Există 4 grupe de alimente Carbohidraţii şi amidonul – grupa 1 Proteinele – grupa 2 Legumele – grupa 3 Fructele – grupa 4 Combinările corecte Grupa 1 – grupa 3 Grupa 2 – grupa 3 Grupa 4 se combină doar cu frunzele (nu sunt legume)

43

VS

Alimentaţie sănătoasă Alimentaţia sănătoasă a devenit din ce în

ce mai populară în ultimii ani. Se pare că vremurile gustărilor nesănătoase şi al mâncării luate la pachet încep să dispară, făcând loc unui mod mult mai conştiincios de a mânca. Întrebarea este ce înseamnă să mănânci sănătos. Să fie vorba de un simplu clişeu pe care-l folosim şi pe care-l auzim în fiecare zi, fără a-i conştientiza cu adevărat importanţa? O dietă sănătoasă poate reduce riscul de apariţie a unor boli. Nutriţioniştii americani recomandă pentru evitarea bolilor, consumarea unei diete bogate in fructe, legume, cereale si produse lactate degresate. De asemenea, se recomandă atenţie la numărul de calorii consumate, pentru a reduce riscul apariţiei obezităţii , limitarea consumului de alcool si eliminarea din alimentaţie a produselor cu un conţinut crescut de sare, grăsimi saturate, colesterol si zahăr. Un program de exerciţii fizice cu durata de 30 pană la 90 de minute zilnic este suficient.

Alimentaţie nesănătoasă Stiati că? Mâncarea nesănătoasă ucide 14 milioane de oameni în fiecare an. În România, o treime din femei are probleme cu greutatea în exces. "Românii sar peste micul dejun, de multe ori prânzul este doar o parodie şi se răzbună pe ei şi pe mâncare seara, când sosesc acasă. E vorba de un abuz de grăsimi, mai ales saturate,

care rezultă din procesare, abuz de sare şi abuz de dulciuri", explică prof. dr. Nicolae Hâncu, medic nutriţionist.”Decizia o luăm însă, în funcţie de numărul de calorii pe care trebuie să îl consumăm zilnic. De exemplu, un bărbat de 30 de ani, care face mişcare moderată zilnic are nevoie de 2.600 de calorii, în timp ce o femeie de aceeaşi vârstă are nevoie de numai 2000. Din acestea însă, numai o treime le putem lua din grăsimi.

În concluzie, asocierea unui regim de viaţă activ cu o dieta sănătoasă, va imbunătăţi şi mai mult starea de sănătate. Exerciţiile fizice regulate reduc semnificativ riscul apariţiei bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale, a accidentelor vasculare cerebrale, a diabetului tip 2, a obezităţii, a anxietăţii , depresiei si a cancerului de sân, colon şi a sistemului reproductiv feminin.

Nu este nevoie de cantităţi mari şi de un efort financiar crescut pentru o viaţă sănătoasă.

SĂNĂTATEA TRUPEASCĂ PRIN

ALIMENTA ŢIE NATURAL Ă

elev: Cincă Hagi, Liceul Tehnologic Forestier, Curtea de Argeş

prof. coordonator: Stătescu Violeta, Liceul Tehnologic Forestier, Curtea de Argeş

Trăim într-o lume marcată de fenomenul

numit globalizare; acest substantiv poate să fie definit prin confiscarea a ceea ce omul are mai scump în el şi anume viaţa, care este de două feluri: trupească şi sufletească.

Globalizarea înseamnă nu numai moarte spirituală, ci însăşi esenţa rasei umane este pusă în pericol, asemănându-se cu o celulă canceroasă, care se dezvoltă treptat până când acaparează întregul organism.

În istoria postmodernistă vedem cum „ oamenii deştepţi” f ăuresc anumite lanţuri de restaurante şi de magazine alimentare de tip fast-food în care vând produse, cele mai multe modificate genetic, dar şi tratate cu diverse substanţe chimice, care să le păstreze într-o formă nedegradabilă pentru o perioadă destul de lungă, lucru pe care-l vedem pe etichetele de valabilitate în care se arată că au o durată, la unele produse poate chiar de ani de zile.

Dacă am păstra acele produse în stare naturală, acestea nu ar rezista foarte mult timp . De exemplu, merele culese toamna, fără a fi

44

tratate chimic, nu rezistă foarte mult timp, pe când cele găsite în comerţ, dar tratate corespunzător cu substanţe chimice rezistă vreme îndelungată, însă consumate duc la apariţia diverselor boli. Nu este mult timp de când a izbucnit scandalul citricelor şi legumelor injectate.

Din cele prezentate vedem că lumea modernă este o lume, numită pe bună dreptate consumatoristă, pe care nu o mai interesează ceea ce mănâncă, dacă mâncarea respectivă este sau nu sănătoasă, lucru ce duce la îmbolnăvirea prematură a organismului.

Acum 50 de ani nu vorbeam de infarcturi miocardice la vârsta tinereţii, lucru care vedem că se întâmplă astăzi, când mulţi tineri mor datorită bolilor de inimă, boli pe care ei înşişi le-au provocat, căci „au uitat” să mănânce sănătos, să facă mişcare.

Factorii esenţiali care contribuie la menţinerea sănătăţii, la prevenirea bolilor şi încetinirea procesului de îmbătrânire sunt hrana corectă si stilul de viaţă pentru care optăm.

Omul poate învăţa de la animale să găsească în natură tot ce are nevoie; de exemplu, pe câine îl vede că atunci când îl doare stomacul mănâncă iarbă pentru a se vindeca, iar pe urs, că atunci când are răni mestecă răşina bradului pe care o pune apoi peste rană şi se vindecă.

Nu existăm şi nu vom exista decât prin natură.

Să ne hrănim sănătos înseamnă să reducem absorbţia de grăsimi. Prea multe grăsimi nocive provenite din uleiuri de proastă calitate, mâncăruri prăjite, alimente procesate şi de tip fast-food, cartofi sub formă de chips, alimente coapte, carne grasă, etc., conduc la un dezechilibru al acizilor graşi esenţiali în organism. Cei mai zeloşi combatanţi condamnă chiar şi alimentele nutritive bogate în uleiuri, cum ar fi nucile, seminţele şi avocado. Aceste alimente bogate în uleiuri conţin grăsimi sănătoase necesare pentru scăderea în greutate, diminuarea colesterolului, întărirea sistemului imunitar. Acestea sunt grăsimi bune, grăsimi de o importanţă vitală, nesecare pentru viaţă în sine.

Dacă grăsimea a fost „incriminată” în ultimii ani, se pare că zahărul este pe locul imediat următor. Naturiştii occidentali îl numesc „moartea albă” , pentru că zahărul dereglează întreg metabolismul, oboseşte şi uzează organismul, epuizând în acelaşi timp sistemul nervos. Cel mai potrivit înlocuitor al zahărului este mierea de albine.

În perioada de vară, un înlocuitor şi mai bun sunt fructele proaspete consumate ca atare sau sub formă de sucuri ori salată de fructe. Iarna, fructele uscate precum stafidele, smochinele, curmalele, caisele deshidratate, etc. sunt un excelent înlocuitor al zahărului.

Există anumite plante care au proprietate de a corecta într-o bună măsură efectele nedorite ale consumului de zahăr. Cele mai la îndemână antidoturi de acest fel sunt: tijele şi frunzele proaspete de păpădie, de dud, de afin, de nuc, consumate fie sub formă de salată, suc sau pulbere de plantă uscată.

Sintagma :” Mănâncă-ţi porţia de vegetale” , ar trebui să ne însoţească pe fiecare dintre noi.

Între hotarele mierii si ale laptelui, între adânc de mare şi vârf de munte, există o lume pe care trebuie, desigur să ne-o apropiem.

„Natura nu minte niciodată” , spunea marele Eminescu. Important este s-o studiem şi s-o înţelegem în toată complexitatea ei, întru binele şi echilibrul nostru.

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE

PROTEJĂM VIA ŢA!

elev Popa Larisa Ioana, clasa a X- a B Coordonator: prof. ec. Haneş Mihaela Ramona

Instituţia: Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş

Persoanele din ziua de astăzi, nu mai ţin cont de ceea ce mănâncă, nu se gândesc la sănătatea lor deloc.

Majoritatea oamenilor consumă tot felul de alimente care le dăunează grav sănătăţii. Atunci când se îmbolnăvesc se miră cum de s-au ales cu o astfel de boală. Foarte mulţi medici recomandă consumul de fructe în fiecare zi, iar oamenii ignoră acest lucru. Fructele şi legumele sunt

45

sănătate curată pentru organismul uman, deoarece conţin multe vitamine şi ajută corpul ca să-şi întărească imunitatea.

Pentru un organism rezistent ar trebui să consumăm fructe, legume, să facem mult sport, să evităm mâncărurile nesănătoase de la fast food si să mâncăm mâncare sănătoasă, care să nu ne facă rău.

Nu este recomandat consumul alimentelor după depăşirea termenului de valabilitate.

Pentru o încetinire a îmbătrânirii, îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, scăderea riscului de boli de inimă, mai puţine inflamaţii în organism şi catifelarea pielii acum le putem obţine dacă o să consumăm ulei de nuci.

Cele mai importante 10 alimente ideale pentru o viaţă sănătoasă sunt: nucile, sparanghelul, usturoiul, fasolea uscată, anghinarea, somnul, păstrăvul, sardele ori sardine,

căpşuni, ouăle si coacăzele. Un factor important ce ajută la

menţinerea unei vieţi sănătoase este igiena personală.

Aceasta cuprinde: igiena cavităţii bucale (spălarea dinţilor în mod regulat, după recomandarea stomatologului), igiena mâinilor şi unghiilor, igiena părului, corpului, vestimentaţiei şi încălţămintei.

Lipsa mişcării alături de poluare şi stres ne deteriorează prematur corpul. Sportul ajută la încetinirea procesului de îmbătrânire fizică, dar şi mentală sporind oxigenarea ţesuturilor şi întărind sistemul imunitar.

Factorii nocivi care ne influenţează sănătatea :

• Stresul • Poluarea • Grăsimile • Lipsa relaxării şi insuficienţa somnului • Medicamentele in exces.

MÂNCÂND SĂNĂTOS NE PROTEJĂM VIA ŢA

Autor: Moraru Maxim, clasa a XI-a

Profesor coordonator: Szekely Ştefania Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca

Omul este o fiinţă pe cât de puternică, pe atât şi de vulnerabilă. Începând din Evul Mediu, s-a constatat că, de fapt, el este centrul universului. De-a lungul timpului, lumea a depăşit anumite limite, observându-se un considerabil progres, datorită evoluţiei omului ca fiinţă raţională. Chiar dacă creierul uman are o complexitate bine structurată şi cei între 85 şi 100 miliarde de neuroni pot genera apariţia unor fenomene extraordinare, organismul nostru mai are nevoie şi de materie, pentru a fi mai pregătit în crearea inovaţiilor. Într-adevăr, noi, oamenii, suntem foarte vulnerabili în faţa unui mediu gata să strângă în pumni de titan sănătatea noastră, dar odată ce înaintăm spre o accelerată modernizare, avem nevoie şi de o pregătire corectă a fizicului, pentru a forma un fel de corelaţie între trup şi cuget. Deşi pare prea simplu, chiar dacă este adevărat, o armonie în viaţa noastră este creată de felul cum ne alimentăm. Puţini sunt cei care cunosc faptul că a şti să mănânci sănătos este şi asta o artă. Un disconfort fizic impunător, cauzat de lipsa atitudinii faţă de ceea ce mâncăm, poate fi factorul principal ce ne determină să ne îndreptăm spre nicăieri pentru a nu face nimic. De cele mai multe ori, o alimentaţie incorectă duce la descreşterea imunităţii organismului nostru, la o epuizare totală. Adesea noi complicăm prea mult lucrurile, pentru că aşa e firea noastră. Cred că fiecare om a fost protagonistul unui episod al vieţii, când a trebuit să prindă coadă la medic din pricina unei probleme de sănătate, iar după ore-n şir de aşteptări în faţa cabinetului, nu a primit decât o foaie bătătorită cu denumirea anumitor preparate farmaceutice. Păcat că există asemenea situaţii, deorece ele pot fi evitate, dacă se ţine cont de faptul că: „mâncând sănătos ne protejăm viaţa”. Dacă ne-am face fiecare un fel de „Abecedar de Nutriţie”, am deveni mult mai rezistenţi şi mai plini de viaţă, am uita mirosul din cabinetele medicilor şi am cunoaşte mirosul unei primăveri candide şi energice. Aş putea spune că, suntem ceea ce mâncăm şi cu atât mai mult, ceea ce mâncăm ne dirijează

46

activitatea organismului, iar cei care vor să cunoască productivitatea, ar trebui să fie atenţi la fiecare fărâmă.

Autor desen : Stan Cristian – clasa aX-a Coordonator: prof. STRUŢĂ VIOLETA

COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ “ELENA DOAMNA”, GALAŢI

IZVORUL DE SĂNĂTATE

Elev. Gherman Adela Iulia, coordonator Lazar Mureşan Alisa, profesoară

la Clubul copiilor, Cehu Silvaniei, judeţul Sălaj Singur pe un pat de spital , cu ochii aţintiţi în tavan se gândea la mama lui. Doamne ce dor ii era de ea...Acum nu-i mai foloseau la nimic banii mulţi pe care-i trimitea lunar. O vroia pe ea şi nimic mai mult.

Mihai era un băiat de 13 ani , cu ochii căprui, părul şaten tuns scurt, înăltuţ şi destul de slăbuţ. Era timid. I se părea ca nu prea are cu ce să iasă în evidenţă mai ales că se îmbrăca modest din lipsa banilor. Mama, că numai pe ea o avea, muncea din greu, dar banii abia le ajungeau pentru un trai modest. În urmă cu 3 ani a plecat la muncă în Italia, pentru a reuşi să iasă din sărăcie. A fost şi el de acord. Mama i-a promis mulţi bani , lucruri interesante pe care altfel nu şi le-ar fi putut permite. Era încântat de idee.

-Ce cool! Să nu te bată nimeni la cap , să fii liber, să faci ce vrei , şi pe deasupra să ai şi bani. Ce-ţi puteai dori mai mult!

Aşa a şi fost . Banii curgeau , destul cât să-şi cumpere toate ,,bunătăţile”.Cine să-i pună pacheţel pentru şcoală? Dar cine are nevoie de sandwich când la fast food găseai tot ce pofteai. Şi cine-şi mai permitea ce-şi permitea el. Zilnic

hotdog, hamburger ,cipsuri, cola...se credea în rai.

Fără să îşi dea seama a început să pună în greutate, kilogram după kilogram , până când abia mai putea alerga la orele de educaţie fizică. Când i se atrăgea atenţia că se poate îmbolnăvi dacă nu-şi schimbă regimul alimentar , zâmbea ironic şi zicea:

-Sunteţi cumva invidioşi? Sunt atât de bune că nu mă pot abţine şi restul chiar nu mai contează. Era ca un drog pentru el. ,,Bunătăţile” au reuşit să-l prindă în mrejele lor şi nu i-au mai dat drumul. Multele kilograme în plus îl făceau să obosească foarte repede. Respira greu , ameţea şi se simţea din ce în ce mai rau. Într-o zi mergând agale pe stradă , i s-a făcut rău şi a căzut jos. Când s-a trezit era pe un pat de spital înconjurat de mai multe persoane îmbrăcate în alb. La început nu şi-a amintit nimic , era speriat. Asistenta l-a mângâiat pe frunte.

După un timp , rămas singur cu ochii aţintiţi în tavanul alb , cu lacrimile şiroindu-i pe obraz murmura: -Mama , vino la mine! Am nevoie de tine nu de banii tăi! Te iubesc ,mamă! Şi ea a apărut . Într-o rochie albă de

mătase , cu părul negru răsfirat pe umeri , faţa luminoasă şi cu ochii blânzi îl privea cu drag. Parcă era un înger. L-a luat în braţe şi au plutit prin văzduh. S-au oprit într-o frumoasă grădină de legume în care erau toate bunătăţile. Roşiile mari şi coapte , castraveţii lunguieţi , vinetele proaspete , gogoşarii graşi... toate iţi făceau cu ochiul şi te îmbiau să le guşti. După ce şi-au desfătat privirea prin această minunată grădină de legume şi-au luat zborul iar şi s-au oprit într-o livadă înmiresmată în care fructele atârnau ca nişte podoabe colorate. Merele roşii zemoase , perele galbene, parfumate, te îmbătau cu mirosul lor. Senzaţia de foame şi de poftă iî făceau pe Mihai să saliveze.

-Serveşte-te, ia tot ce-ţi pofteşte inima , sunt izvorul tău de sănătate! îi spuse îngerul său păzitor.

Atât a aşteptat Mihai şi a început să înfrupte din ele cu poftă. Ce frumos , parcă era un paradis!

Bătaia din uşa salonului l-a trezit la realitate. S-a uitat în jur la pereţii albi şi goi şi tristeţea i-a cuprins tot trupul. Uşa s-a deschis şi a apărut Irina, mama lui Mihai. Din ochi îi şiroiau lacrimile iar faţa îi era obosită şi îmbâtranită parcă înainte de vreme. A alergat speriată spre băiatul ei . L-a îmbrăţişat şi nu îi

47

mai dădea drumul, parcă voia să-l tină aşa pentru totdeauna.

-Mamă, te rog să nu mai pleci , ne vom descurca noi.Te rog nu mă mai lăsa singur. Mama se uita la el pierdută.

-Ce s-a întâmplat, dragul meu? -Nu ştiu mama. Produsele de la fast food

sunt atât de gustoase, de ce mâncam de-aia simţeam că vreau mai mult. Am vrut să mă opresc, dar nu am putut, a şoptit Mihai cu o mare tristeţe în glas.

-O să luptăm împreună şi o să te faci bine ,puiul meu! îi zicea mama încercând să-i zâmbească.

-Mamă, înainte să vii am avut un vis interesant şi mi-a venit o idee. Ştii grădina bunicii care a rămas în paragină? Ce-ar fi dacă am începe să o lucrăm împreună? M-a învăţat cineva că pot să fac din ea un ,,izvor de sănătate”.

Analizele nu au ieşit prea bune. Medicul a tras semnalul de alarmă în ceea ce îl priveşte pe Mihai. A subliniat faptul că făra o dietă sănătoasă se poate întoarce oricând pe un pat de spital şi poate chiar mai grav. Mama i-a ramas alături şi au început o viaţă nouă.

Au mers împreună la grădina bunicii. Ce priveliste mohorâtă! Buruienile împânzise grădina.

Eu ştiu cum trebuie să arate grădina noastră, mamă! O am aici în minte! S-au apucat de treabă cu mult entuziasm. Mihai trebuia să facă pauze mai dese pentru că obosea foarte repede, dar era foarte ambiţios şi-şi dorea foarte mult să reuşească. Având-o pe mama alături simţea că prinde aripi. După câteva zile a început să se simtă mai sprinten. Efortul depus nu a intarziat să-şi arate roadele. Plantele creşteau şi se dezvoltau foarte bine pentru că erau îngrijite cu mult drag. Aveau multe sortimente de legume.

În ceea ce îl priveşte pe Mihai revenirea a fost spectaculoasă. Dupa un an aproape nu-l mai recunoşteai. Munca în grădină şi alimentaţia sănătoasă l-au ajutat să slăbească mult şi să fie într-o formă de invidiat. Avea visuri mari. Toamna s-a apucat de plantat . Îşi dorea propria livadă.Împreună cu mama sa au pus pe picioare o frumoasă afacere. Legumele lor erau foarte apreciate.

,,Izvorul de sănătate”, le-a adus multă prosperitate. Erau fericiţi.

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIA ŢA!

Autor: elev Nicodin Raul, clasa a X- a B

Coordonator: prof. ec. Haneş Mihaela Ramona Instituţia: Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş

Sănătatea este bunul cel mai de preţ al

omului. Cel mai de seamă medic al antichităţii, Hipocrat, a spus: “A dobândi vindecarea este mai presus de orice în ştiinţa medicală; mai multe căi, însă, ducând către aceasta ţinta, trebuie s-o alegem pe cea mai puţin vătămătoare.“ Referitor la acest citat tragem concluzia că nu orice mâncăm contează, ci doar cât bine ne poate aduce.

Azi, o mare problemă de sănătate publică legată de alimentaţia necorespunzătoare, este obezitatea. Până nu de mult obezitatea nu era considerată o boală ci o caracteristică fizică personală.

Cred că, cu toţii am întâlnit afirmaţii de genul: ‘’de mic am fost gras sau toată familia este aşa’’, iar de regulă nici medicii nu ii acordă importanţa necesară.

Alături de obezitate, începând din sec XX a apărut o altă problemă legată de viaţa noastră, numită sedentarism, adică o lipsă totală de activitate fizica.

În zilele noastre accesul la hrană este mult mai mare, dar din păcate noi nu cunoaştem îndeajuns de bine semnificaţia cuvântului ‘’hrană’’. Daca ar fi să-mi exprim eu opinia, pentru mine ‘’hrana’’ este mâncarea pe care dau banii, pentru a îmi satisface cele mai mari nevoi omeneşti, însă nu tot ce mâncăm este benefic sănătăţii noastre.

Făcând cercetări, am descoperit că multe alimente pe care le mâncăm zi de zi nu ne sunt deloc

favorabile. De exemplu: mancarea renumita de la fast-food, alimentele ce conţin îndulcitori, fel şi fel de arome, coloranţi, excesul de grăsime (carnea grasă şi prăjită), excesul de condimente, pastele făinoase (deoarece conţin gluten) si aşa mai departe…

48

Digestia este unul dintre cele mai complexe procese care au loc în

organism. Aceste

alimente nepotrivite,

mult prea procesate şi pentru ca

mâncşm prea mult, au ca efect probleme grave de digestie.

Aşa se face că este bine să cunoşti măcar pe jumatate alimentele ce ne fac bine organismului: fructele de padure (care în exces produc tulburări intestinale), ardeiul iute (în exces poate produce iritaţii ale esofagului şi a mucoasei gastrice), lactatele - principala sursă de calciu (interzise persoanelor care suferă de intoleranţă la lactoză), porumbul şi făina de porumb - sursă sănătoasă de fibre şi vitamin (din cauza conţinutului mare de celuloză, în exces determină dureri intestinale, balonare, constipaţie).

Dacă am şti toate acestea, sunt sigur că

mulţi dintre noi am fi foarte atenţi la ce mâncăm şi mai ales cât mâncăm, astfel, ar dispărea multe efecte grave ale alimentaţiei necorespunzătoare.

‘’Sănătatea este ca banii, niciodată nu vom avea o adevarată idee despre valoarea sa, până când nu o vom pierde’’, ‘’Alimentaţia raţională constituie cel mai bun medicament; Niciodată nu m-am ridicat sătul de la masă … totdeaună am mai lăsat un gol’’ Hipocrat.

Citind cu atenţie aceste citate, putem să tragem şi un semnal de alarmă, benefic sănătăţii noastre!!!

ALIMENTA ŢIA ŞI SĂNĂTATEA

elev: Picior Daniela, clasa a XI-a B, Colegiul

Tehnic „Danubiana”, Roman prof. coordonator: Constantinescu Mirela,

Colegiul Tehnic „Danubiana”, Roman Alimentaţia constituie una dintre cele mai importante necesităţi fiziologice ale omului, iar alimentele reprezintă factori de mediu cu o importanţă deosebită în asigurarea sănătăţii acestuia. Orice organism viu, inclusiv organismul uman, este strâns legat de mediul său înconjurător printr-un schimb permanent de substanţe. Alături de aer şi apă, alimentele constituie factori de mediu esenţiali pentru asigurarea substanţelor necesare desfăşurării în bune condiţii a tuturor proceselor vitale. Aceste substanţe, cunoscute sub denumirea de nutrienţi, reprezentanţi de proteine, glucide, lipide, săruri minerale, vitamine se găsesc în cantităţi variabile în diferitele alimente consumate de om şi îndeplinesc o serie de roluri ca: ● rol energetic prin furnizarea energiei necesare desfăşurării oricărui proces vital ● rol plastic prin asigurarea sintezei substanţelor proprii organismului şi reînnoirea continuă a acestora ● rol catalitic prin favorizarea desfăşurării normale a proceselor biologice care se petrec în organism. Pentru o bună asimilare a hranei şi o funcţionare optimă a organismului este necesară aprovizionarea acestuia cu toate substanţele nutritive în proporţii bine stabilite între ele. O alimentaţie corectă presupune o mare varietate de alimente. Excluderea unui produs sau a mai multor produse privează organismul de posibilitatea unei selecţii optime a componenţilor necesari sintezei compuşilor proprii, deoarece fiecare produs alimentar are compoziţia sa caracteristică şi, în consecinţă, conţine substanţe care nu se repetă în alte produse. Aceste substanţe, chiar în cantităţi foarte mici, pot influenţa starea de dezvoltare şi de sănătate a omului. Pentru a-şi îndeplini rolul de hrănire şi menţinere a stării de sănătate a oamenilor, produsele alimentare trebuie să îndeplinească în mod obligatoriu condiţia de salubritate (inocuitate), deci să corespundă din punt de vedere igienico-sanitar. Produsele alimentare sunt considerate ingerabile, bune de consum, dacă prin caracteristicile lor de calitate nu au efect nociv asupra sănătăţii consumatorilor ci,

49

dimpotrivă, au rol nutritiv şi pot fi consumate cu plăcere. Calitatea actului alimentar este determinantă pentru starea de sănătate a omului. Dieta alimentară poate determina transformări fiziologice care predispun indivizii la o serie de boli cronice. De aceea, este foarte importantă interacţiunea dintre alimentaţie şi sănătate şi, cunoaşterea posibilului caracter nociv al hranei asupra organismului. Cînd organismul primeşte toate substanţele nutritive în cantităţile adecvate nevoilor sale, alimentaţia este „corectă”. În acest caz, ea constituie una din principalele căi prin care se poate influenţa favorabil starea de sănătate a individului sau a colectivităţii, sub multiple aspecte: creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor şi tinerilor, menţinerea în limite normale a unor parametrii ai funcţionării organismului, sporirea capacităţii de muncă, de adaptare şi de rezistenţă la factorii nefavorabili ai mediului ambiant. Când nu se realizează un permanent echilibru între trebuinţele nutritive ale organismului şi aportul de nutrienţi, starea de sănătate se degradează, iar când dezechilibrul se accentuează sau se prelungeşte, se poate ajunge la boli de nutriţie (malnutriţii). Acestea pot fi determinate pe de o parte, de consumul alimentar insuficient (boli carenţiale), iar pe de altă parte sunt efectul abuzurilor alimentare (boli prin hiperconsum). Manifestările deficitului de nutrienţi din hrană apar după un timp îndelungat de adoptare a unui regim necorespunzător sau de utilizare a unor alimente cu aport nutritiv scăzut. Unele din aceste carenţe se pot rezolva prin administrarea prin alimentaţie a factorilor nutritivi deficitari. Pentru altele, soluţionarea este extrem de dificilă deoarece cele mai frecvente dezechilibre metabolice sunt cauzate de un deficit în compuşi biologic activi din alimentaţie. Tendinţa de a se consuma produse rafinate, concentrate, în general intens prelucrate, generează dereglări metabolice care nu se manifestă direct la început, dar care produc efecte negative asupra sănătăţii, imunităţii şi capacităţii de muncă. Această situaţie se asociază cu urbanizarea, sedentarismul, suprasolicitarea nervoasă şi poluarea mediului, inclusiv a alimentelor. Aceste dezechilibre nutriţionale se află la originea multor boli ale civilizaţiei industriale: obezitate, diabet, afecţiuni cardiovasculare, cancer etc. Acoperirea optimă a nevoilor energetice şi nutritive ale organismului se realizează printr-o

alimentaţie supravegheată. Aceasta se realizează prin: -cunoaşterea cât mai exactă a trebuinţelor alimentare în raport cu particularităţile de sex, vârstă şi activitate -cunoaşterea conţinutului în calorii şi factori nutritivi ai produselor alimentare consumate. De asemenea, în stabilirea alimentaţiei corecte trebuie cunoscute procentul absorbit din cantitatea ingerată şi aspectul psiho-afectiv al alimentelor, datorat proprietăţilor lor senzoriale. Un ultim aspect al unei alimentaţii corecte este reprezentat de repartizarea meselor de-a lungul unei zile. În general, această distribuţie cuprinde 3-4 mese pe zi, şi anume: -în cazul a 3 mese pe zi distribuţia este egală cu 25-30% dimineaţa; 45-50% la prânz şi 20-25% seara; -în cazul a 4 mese pe zi se introduce gustarea, care reprezintă 10% din raţia calorică şi se reduce proporţional masa de prânz şi de seară.

Autor desen : Ciocotişan Sefora – clasa XC

Coordonator: prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

MÂNCA ŢI SĂNĂTOS !

Elev: Mureşan Denis, Liceul Teologic Penticostal, Baia Mare

Prof. coordonator: Luca Magdalena, Liceul Teologic Penticostal, Baia Mare

În acest eseu vreau să vă demonstrez că mâncând de la fast – food anumite produse care dăunează sănătăţii, viaţa nu este în siguranţă dar mâncând fructe, legume şi alte produse naturale viaţa dumneavoastră este în deplină siguranţă. Pentru a demonstra acest lucru o să mă folosesc de următoarele argumente :

50

- produsele fast food sunt dăunătoare sănătăţii

- un fruct pe zi e sănătate pură - costurile mâncării de la fast food sunt

ridicate - legumele din supă sunt foarte importante

Produsele fast food sunt dăunătoare pentru sănătatea noastră, datorită modificării genetice a produselor şi grăsimilor. Consumul repetat de produse fast food poate duce la apariţia unor boli. După procesul de depozitare şi preparare a produselor, ar trebui ca nici să nu mâncăm în asemenea locuri . Credeţi că în spatele tejghelei se află o persoană care curaţă cartofii sau credeţi că puiul şi viţelul sunt tranşaţi pe loc ? Nu ! Înainte de a ajunge în faţa dumneavoastră, produsele sunt deshidratate, congelate sau îmbuteliate, pentru a părea proaspete pe când fructele, sunt foarte sănătoase. Nu vreau să zic că fructele sunt foarte curate, şi ele sunt stropite cu tot felul de substanţe pentru nimicirea insectelor sau a ierburilor, dar orice fruct, după cum ştim din buna educaţie se spală înainte de a-l consuma. Din punct de vedere al costurilor, produsele fast food sunt foarte scumpe. Ce înseamnă asta ? Poate v-aţi dat seama, noi platim bani pentru a ne distruge sănătatea. Intenţia mea nu a fost să fac antireclamă fast food - ului, ci să vă prezint riscul la care vă supuneţi dacă consumaţi produse de la fast food. Încă un caz pe care l-am vazut în multe familii, este faptul că orice persoană sau orice copil, depinde de caz, se feresc a consuma legumele care se află prin supă, în general morcovul. Ne întrebam de ce atâţi români şi atâţia tineri au probleme cu vederea. Cum să nu fie probleme cu ochii când, dis-de-dimineaţă, tânărul se află în faţa calculatorului, stând toată ziua, iar când vine vorba de masă, primeşti o supă care conţine morcovi, care favorizează vederea, iar tu, tânăr cu fiţe, nu îl mănânci şi în timp vederea ta scade. Aş vrea ca după ce citiţi acest eseu, în viaţa dumneavoastră, cât şi în frigider, să se găsească o groază de fructe şi legume, pe care să le consumaţi, iar mâncarea de la fast food să încercaţi să nu o consumaţi în exces, pe cât posibil să o evitaţi total. Încă odată, eu nu am dorit să fac antireclamă fast food - ului, doar să vă ajut să înţelegeţi că o viaţă fără produse fast food este o viaţă mai curată şi mai sănătoasă. Pentru înlocuirea produselor fast food, vă propun să mâncaţi legume şi fructe, care se pot consuma şi în exces. În concluzie mâncaţi sănătos şi trăiţi cu zece ani mai mult !

POVESTEA BOBULUI DE GRÂU

Eleva Lăutaru Dana, clasa a XII-a H, Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu”

Focşani Prof. ing. dr. Vişan Carmen Corina,

Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” Focşani

“ Pâinea proaspătă şi caldă sărăceşte până

şi pe cel mai bogat sătean !” Pâinea este considerată ca fiind un aliment

de bază în alimentaţia de zi cu zi. Pâinea a fost unul dintre însoţitorii tuturor

civilizaţiilor, din neolitic până în prezent, fie că vorbim despre o ofrandă adusă zeilor, o valoare însemnată ca monedă de schimb, sclavii care au ajutat la ridicarea piramidelor din Egipt fiind plătiţi în pâini, sau despre cel mai răspândit aliment din zilele noastre.

Dezvoltarea agriculturii a început acum aproximativ 10.000 de ani în Orientul Mijlociu, o dată cu sfârşitul erei glaciare. Arheologii au descoperit, de-a lungul timpului, cavităţi umplute cu boabe de grâu în zonele în care înfloreau civilizaţiile anilor 8000 î.Hr. Primele dovezi fizice ale existenţei pâinii, datează de acum 5000 de ani.

După mai bine de 3000 de ani apăreau primele bresle ale brutarilor, de data aceasta în Imperiul Roman. Aceştia produceau pâine pentru toate păturile sociale, inclusiv pentru săraci şi pentru cei care duceau lipsă de hrană în vremuri de foamete. Însă, ca şi în Antichitate, bogaţii consumau pâinea cea mai albă, obţinută din cea mai scumpă făină de grâu, acest aliment fiind considerat mult mai important decât carnea. Sute de ani mai târziu, în timpul Evului Mediu, pâinea făcea parte din serviciul de masă, sub formă de farfurie absorbantă. Astfel, mâncărurile erau servite pe un blat rotund din aluat, care la finalul ospăţului putea fi consumat sau dat hrană câinilor. În secolul al XV-lea, acest blat din făină a fost înlocuit cu unul confecţionat din lemn.

În secolul al XX-lea cercetătorii au atras atenţia asupra beneficiilor consumului pâinii integrale dar, preferinţele alimentare ale celor mai mulţi consumatori s-au îndreptat către pâinea albă.

A mânca pâine este foarte bine pentru sănătate deoarece, pâinea aduce organismului un aport substanţial de proteine vegetale, vitamine (B1, B2, B6, PP şi E), elemente minerale (fier, fosfor, magneziu, calciu), fibre alimentare şi

51

acizi graşi. Aşadar, suficiente motive care să te facă să nu renunţi la pâinea din meniul zilnic, deşi multe guri „rele” susţin că îngraşă. Pâinea în sine nu îngraşă, dar acest lucru depinde în primul rând de alimentele cu care este combinată. Pâinea trebuie să fie consumată cu moderaţie, însă nu trebuie să lipsească cu desăvârşire.

Pentru a demara ziua în formă, este foarte important să se introducă pâinea în meniul micului dejun. Pâinea acoperă peste 35% din necesarul zilnic de calorii şi circa 45% din necesarul de proteine.

Pe grupe de populaţie, necesarul zilnic de pâine este prezentat în tabelul 1: Tabel 1. Necesarul de pâine, pe grupe de populaţie

Copii 4-6 ani

7-11 ani

Adolescenţi Adul ţi Bătrâni

30-150 g

200-300 g

300-500 g 300-500 g

250-300 g

În magazinele de specialitate, rafturile abundă de tot soiul de sortimente de pâine (fig. 2). De la clasica franzelă, la baghete sau pâine împletită, de la pâinea albă, la cea neagră, de la pâinea simplă la cea cu diferite adaosuri, cum ar fi: seminţe oleaginoase, seminţe aromatice, grăsimi, lapte praf, zer, legume (roşii, ceapă, cartof) - toate te atrag ca un magnet.

Oferta fiind atât de bogată nu-ţi rămâne decât să cântăreşti bine avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de pâine, pentru a putea face alegerea corectă pentru alimentaţia zilnică.

Specialiştii nutriţionişti sunt de părere că, cea mai potrivită este pâinea din făină integrală sau cea din diferite amestecuri de cereale, deoarece conţine o cantitate sporită de fibre alimentare, acestea având rolul de a diminua absorbţia nutrienţilor în intestinul subţire, uşurând astfel tranzitul intestinal şi conţine mai puţine calorii: 100 g pâine obişnuită furnizează 280 de kcalorii, pe când aceeaşi cantitate de

pâine integrală – 240 de kcalorii. Pâinea albă este mult mai săracă în elemente nutritive, atât de necesare dezvoltării organismului la copii.

În cazul în care apelaţi la pâinea din comerţ, ar fi bine să citiţi mai întâi eticheta, pentru a alege un sortiment cât mai natural, fără prea mulţi aditivi alimentari. Însă, cea mai bună soluţie rămâne pâinea făcută în casă, care este sută la sută (sau aproape) naturală. Nu aveţi nevoie decât de făină integrală, drojdie, sare, apă şi puţin ulei şi, în numai câteva ore, veţi avea pe masă o pâine proaspătă, cu miros îmbietor, ce va face deliciul familiei tale. Bibliografie Web:

1. http://codrudepaine.ro/2013/02/pentru-prieteni-paine-integrala-cu-seminte-de-in/

2. http://www.bonduelle.ro/cate-calorii-sunt-in-paine

3. http://www.divahair.ro/diete_si_slabire/alimente_a-z/painea_integrala_-_informatii_nutritionale_si_proprietati_terapeutice

4. http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup-minte-suflet/pledoarie-pentru-painea-integrala-115767.html

„MÂNCÂND S ĂNĂTOS, NE

PROTEJĂM VIA ŢA!”

Eleva: Rădulescu Silvia, Liceul Tehnologic Oltchim

Profesor coordonator : Popescu Ionela Simona, Liceul Tehnologic Oltchim

“Hrana corespunzătoare este adevăratul

tău medicament" (Hipocrate) Alimentaţia descrie procesul prin care o

persoană consumă alimente, din care organismul absoarbe nutrienţii de care are nevoie pentru buna funcţionare. Alimentaţia corectă în rândul adolescenţilor, şi nu numai, contribuie la prevenirea anumitor afecţiuni, îmbunătăţeşte starea generală de sănătate şi ajută la creşterea şi dezvoltarea normală a organismului.

Asimilarea adecvată de vitamine si minerale este poate cel mai important segment al alimentaţiei. Vitaminele sunt substanţe organice prezente în organism. Organismul necesită cantităţi mici de vitamine, deoarece rolul acestora este de a regla metabolismul şi de a asigura dezvoltarea si funcţionarea normala a organismului. Mineralele sunt substanţe vitale pentru organism, acestea fiind considerate nişte

52

"cărămizi" cu ajutorul cărora se construiesc: sistemul muscular, articulaţiile şi oasele. De asemenea, acestea sunt esenţiale şi pentru activitatea altor sisteme din organism, cum ar fi: hormonii, transportul de oxigen, sistemul enzimatic.

Lista nutrienţilor absorbiţi din alimente este lunga, de fapt, fiecare grupă de alimente consumate furnizează cel puţin un nutrient vital pentru buna funcţionare a organismului. De exemplu, cereale integrale din ovăz furnizează organismului fibre şi mineralul numit magneziu. Un regim alimentar echilibrat presupune consumarea moderată a alimentelor din diferite categorii de produse, oferind astfel posibilitatea organismului de a asimila substanţele nutritive necesare din fiecare grupa.

Nici un aliment singur nu poate furniza toţi nutrienţii esenţiali organismului. Astfel este important să se consume alimente din toate categoriile, pentru aportul lor, necesar si diferit, în vitamine, substanţe minerale şi fibre.

Alimentaţia reprezintă domeniul în care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrăneşte într-un mod nesănătos, mănâncă prost si mult. Aşa se face că o persoană din două suferă de exces de greutate (depăşirea cu peste 10% a greutăţii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului şi asupra aparatului motor, în special asupra părţii inferioare a corpului. Cu cat excesul în greutate este mai mare cu atât creşte şi procentajul persoanelor care suferă de maladii coronariene (angină pectorală, infarct miocardic, arteroscleroză), sau cu afecţiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arată că peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari decât cei cu

greutate normală în cazul unor intervenţii chirurgicale. Există cinci grupe de alimente, diferite din punct de vedere biologic (chimic si fizic):

� Alimente de natura animala - oua, lapte si produse lactate; produse din carne provenita de la peste si animale domestice , organe precum ficat si creier;

� Alimente de natură vegetală – fructe , legume si cereale;

� Alimente microbiologice - ciuperci, drojdie, băuturi fermentate ,alimente fermentate (sos de soia);

� Apă; � Dulciuri - zahăr, dulceată, băuturi

racoritoare, prăjituri si biscuiţi. Numeroase sistematizări ale grupelor de

alimente sunt utilizate în nutriţie. O sistematizare larg acceptată este aceea în 5 grupe de alimente, utilizată şi în recomandările nutriţionale ale USDA (United States Department of Agriculture), care a redactat piramida alimentară cea mai cunoscută (myPyramid) şi recomandările nutriţionale pentru americani (Dietary Guidelines for Americans).

Grupa cerealierelor cuprinde pâinea, orezul, pastele făinoase, cerealele pentru micul dejun – muesli, anumite tipuri de biscuiţi de cereale, şi alte produse similare. Există două tipuri de derivate cerealiere: cele integrale şi cele rafinate. Cerealele integrale cuprind „miezul” intact, cu cele 3 componente vegetale: endosperma, germenele şi tărâţele. Prin morărit, cerealele pierd germenele şi tărâţele, devenind prin acest procedeu ‚rafinate’. Procedeul permite achiziţia unor calităţi, dar şi pierderea unor nutrienţi (fier, vitamine B) sau a unor subsanţe nenutritive dar cu roluri benefice în organism (fibrele). Diferenţa dintre aceste două subtipuri de cereale explică şi diferenţele nutriţionale dintre păinea albă (rafinată) şi cea din făină

Fig. 2. Sortimente de pâine

53

integrală, dintre orezul brun (integral) şi cel alb (rafinat) şi chiar dintre fulgii de porumb (rafinaţi) şi floricelele de porumb – popcorn (integrale) etc. Pastele făinoase (spaghetti, cus-cus) sunt produse rafinate. De obicei, în industrie are loc fortificarea cerealelor rafinate cu vitamine din grup B (B1, B2, niacina, acid folic) şi fier, pentru a compensa pierderile din procesul de fabricare. În schimb, pierderea fibrelor este ireversibilă. Fibrele alimentare sunt parţi comestibile sau glucide analoage, care sunt rezistente la digestie si absorbţie în intestinul subţire, cu fermentare completă sau parţială la nivelul intestinului gros.

Fibrele dietetice sunt acea parte din alimente care nu este digerată şi care este eliminată fără să aducă nici o contribuţie calorică consumatorului, dar care are efecte benefice pentru sănătatea acestuia. Amidonul rezistent (~10 % amidon) acţionează ca fibrele, deşi în mod tradiţional nu a fost încadrat în categoria fibrelor. Se găseşte în cereale neprocesate, cartofi şi linte şi este adăugat în cerealele pentru micul- dejun sub formă de Hi-Maize. Consumul de fibre vegetale ar trebui mărit cu 50%, de la 20g la 30g/zi. Este indicat să consumi produse naturale şi să nu adaugi mâncărurilor produse conservate care, în urma preparării, nu prea mai conţin vitamine şi minerale . Grupa legumelor cuprinde 5 subgrupe, determinate de conţinutul în nutrienţi, şi identificabile prin culoare: legumele cu frunză verde închis (salată verde, spanac, broccoli, muştar), cele portocalii (morcovi, dovleac, cartofi dulci), subgrupa ce cuprinde mazărea şi fasolea (şi alte vegetale înrudite: lintea, soia boabe), legumele amidonoase (cartofi, porumb, mazărea verde), şi o categorie eterogenă: alte legume (ceapă, roşii, castraveţi, ciuperci, conopidă, ţelină, varză, vinete, sfeclă etc.). Grupa fructelor cuprinde fructele propriu-zise (mere, pere, banane, struguri, lămâi, portocale, pepene galben, pepene roşu, căpşuni, zmeură, coacăze, kiwi, piersici, prune etc.), sub orice formă (proaspete, compot, congelate etc.) dar şi sucurile 100% din fructe. Alegeţi diferite tipuri de fructe si legume şi consumaţi-le împărţite in 5 porţii pe zi. Grupa lactatelor cuprinde laptele (integral, degresat, cu sau fără lactoză), brânzeturile solide (caşcaval, parmezan, mozzarella) sau moi (brânza de vaci), iaurturile şi deserturile pe bază de lapte (îngheţată, shake, budinci). Alegeţi

produsele cu conţinut scăzut de grăsime (lapte semidegresat , iaurt cu conţinut redus in grăsime). Grupa ce reuneşte carnea, peştele, ouăle şi fructele oleaginoase este o grupă complexă, ce cuprinde numeroase categorii:

carnea de porc, vită, viţel, organele (ficat), (carnea de pasăre): pui, curcan, raţă, (mazărea şi fasolea uscată, şi alimente similare – soia boabe etc.),

oleaginoasele : nuci, alune, arahide, fistic, seminţe de dovleac, floarea-soarelui; peştele (ton, somon, sardine, mackerel, herring etc.) crustaceele (crab, homar, creveţi, calamar) şi ouăle. Grupa alimentelor care conţin grăsime si zahăr: margarina, unt, alte grăsimi tartinabile, uleiuri de prăjire, uleiuri, dressing-uri pe bază de ulei pentru salate, maioneza, smântâna, alimente prăjite (inclusiv: chips-iri prăjite, ciocolată, biscuiţi, produse de patiserie, produse de cofetărie, checuri, pudding-uri, ingheţata, sosuri cu grăsime, băuturi cu zahăr se recomandă să se consume cât mai puţin.. ,, Sănătatea necesită cunoaşterea constituţiei omului şi puterea diferitelor alimente, atât naturale cât şi cele făcute de om. Dar consumarea acestora nu este suficientă pentru a fi sănătos. Este nevoie de exerciţii fizice, ale căror efecte trebuie de asemenea cunoscute. Combinaţia acestor doua lucruri: consumul de alimente si exerciţiile fizice compun regimul de viaţa, acordând o atenţie adecvată anotimpului, schimbărilor vânturilor, vârstei individului şi situaţiei personale. Dacă există o carenţă alimentară sau lipsa exerciţiului fizic, corpul se va îmbolnavi.” (Hipocrate, anul 480 I.C.)

Autor desen: Borz Teodora

Coordonator: prof. SZEKELY ŞTEFANIA Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu”

Cluj-Napoca

54

LUMEA ALIMENTELOR

Autor: Coman Roxana Florentina Profesor coordonator: Mişoc Adela-Mariana,

Liceul Teoretic ”Nicolae Cartojan”Giurgiu

Fără apă, hrană şi odihnă omul nu poate trăi. Povestea aceasta se petrece în zilele noastre si are ca personaj principal pe Kiki, o adolescentă efeminată, supraponderală si capricioasă. Kiki este o fată care are o alimentaţie nesănătoasă si un stil de viaţă specific contemporaneităţii.

Într-o zi, Kiki merge spre bucătărie în căutare de hrană, dar când intră în această încăpere trăieşte un moment tensionant deoarece bucătăria ei era total transformată. Fructele nu mai erau la locul lor în fructieră, pizza nu se mai găsea în tavă, toată bucătăria era răvăşită, între alimentele sănătoase şi celelalte având loc un adevărat război, o adevărată confruntare.

Kiki se opreşte din drumul ei către frigider si ascultă părerile opuse ale celor două ”tabere”. Mărul privind-o pe Kiki îi spune: -Dacă mă consumi pe mine, ai parte de vitamine, sănătate o să primeşti şi tu mare o să creşti!

Acadeaua ţipă de cealaltă parte: -Dacă mă vei alege pe mine,vei simţi mai multa dulceaţă si prietenii tăi te vor simpatiza.

Kiki nu-i ascultă si mai face un pas pentru a ajunge la tava de pizza care era pe masă, însă nu poate înainta deoarece doamna salată se certa cu domnul hamburger, domnişoara gulie purta o discuţie cu domnul hot-dog, atmosfera din bucătărie era aprinsă. Kiki supărată înaintează şi aude fel de fel de replici, din stânga cineva spune: -Eu îţi ofer necesarul de nutrienţi.

În dreapta se aude: -Consumându-mă pe mine vei avea o siluetă frumoasă.

Kiki văzând situaţia aceasta rămâne pe loc si le ascultă în continuare. Pe de o parte legumele afirmă că ele conţin multe vitamine, minerale şi antioxidanţi, iar pe de altă parte hamburger-ul şi pizza susţin că sunt gustoase şi uşor de pregătit. Fata întinde mâna să ia o felie de pizza, dar în palma ei apare un măr. Aceasta îl aruncă şi ia o nouă o felie de pizza, însă în palma ei apăre o roşie lucioasă şi bogată în vitamine. Văzând acestea, fata încearcă să fugă, dar nu poate pentru că alimentele nesănătoase o ţin pe loc. Fata încearcă...încearcă...şi tot încearcă, dar nu reuşeşte, se lupta continuu, însă

într-un final aceasta se trezeşte şi se bucură că totul a fost doar un coşmar.

Aşadar dacă nu vreţi vreodată să trăiţi visul lui Kiki, alegeţi alimentele sănătoase, deoarece acestea împreună cu sportul sunt cheia unei vieţi lungi.

„Alege Eco, alege din ţara ta !!!”

Autor desen: Colceag Geanina Nicoleta, clasa a VII-a

Coordonator: prof. Popescu Vasilica Şcoala Gimnazială „T. Vladimirescu”

Călăraşi, Jud. Călăraşi

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIA ŢA

Elev : Bugeac Diana Cristina, Liceul teoretic

,,Nicolae Cartojan”Giurgiu Profesor coordonator: Mişoc Mariana Adela,

Liceul teoretic ,,Nicolae Cartojan”Giurgiu Alimentaţia a devenit în zilele noastre o adevărată problemă şi nu doar în rândul adulţilor, dar şi în rândul copiilor, care au din ce în ce mai multe dereglări în ceea ce priveşte hrana zilnică.

Astfel, mulţi adulţi sunt antrenaţi în lupta împotriva alimentelor în exces din cauza bolilor de care suferă, diabetul sau cancerul fiind doar două dintre acestea.

Însă există şi o altă categorie de oameni ,care se declară ,,duşmanii” alimentelor, consumând doza necesară pentru a fi capabili să supravieţuiască. În acest fel se ajunge la anorexie şi bulimie, care strâng din ce în ce mai mulţi membri în rândul lor. Acestea sunt dereglări care secătuiesc corpul de toată energia specifică vârstei, dar şi de frumuseţea şi forţa corpului.

55

În urma unui sondaj realizat pe 100 de femei de diferite vârste, s-a dovedit că 87% dintre ele sunt nemulţumite de greutatea actuală, dorind să slăbească.

Din păcate, aceste boli sunt întâlnite şi în rândul copiilor, în special al adolescenţilor, obsedaţi de atingerea idealului în ceea ce priveşte propriul corp, fiind deseori împinşi de gândul că nu sunt la fel de buni precum vedetele editate în Photoshop.

În acestă perioadă, corpul adolescenţilor se dezvoltă foarte mult, iar privarea organismului de alimentele necesare dezvoltării armonioase poate duce la dereglări, atât somatice, cât şi psihice. Astfel, mai ales în rândul fetelor, anorexia este o problemă importantă din cauza faptului că, în concepţia unor adolescente, alimentele au numai rolul de a le îngrăşa, medicamentele părând singurii prieteni care le pot ajuta.

Dacă evitarea alimentelor este o problemă importantă, consumul de alimente în exces este o problemă care se cere urgent soluţionată. Nu numai că aspectul fizic este serios afectat de sutele de celule grase care se lipesc de corp şi care aseamănă corpul uman cu o bilă uriaşă de grăsime, dar sănătatea individului are de suferit din cauza colesterolului care afectează bătăile normale ale inimii.

Astfel, obezitatea a afectat deja America într-un procent alarmant, numărul persoanelor obeze din România nefiind de neglijat .

Ce este mai îngrijorător este că elevii români, de diferite vârste, sunt obezi, dar nimeni nu pare că ia vreo măsură ameliorativă sau cel puţin de stopare a procesului prin interzicerea amplasării fast-food-urilor în apropierea unităţilor de învăţământ. Principiul ,, mâncăm ca să trăim şi nu trăim ca să mâncăm’’ pare că este privit în oglindă din perspectiva unora şi aplicat în acest sens.

Dacă ar fi să enumerăm toate lucrurile care sunt făcute prost în acest process, ne-am întinde mai mult decât ne este permis. Ne vom limita ,însă, la enumerarea şi argumentarea succintă a câtorva soluţii în ceea ce priveşte combaterea obezităţii .

Astfel,trăind într-o lume în care, pentru unii, mişcarea se reduce la mutarea mouse-ului dintr-o parte a biroului în alta, mişcarea în aer liber trebuie mai mult decât susţinută prin argumentul că viitorul se vede unul destul de static.

Şi în al doilea rând, dar la fel de important ca orice alt argument, susţinerea alimentaţiei sănătoase şi echilibrate, alături de hidratarea optimă a organismului, reprezintă principii de viaţă , care nu numai că asigură un viitor mobil, dar şi unul strălucit.

Alimentaţia sănătoasă reprezintă baza unei vieţi frumoase şi, doar pentru că ignorăm neajunsurile provocate de o alimentaţie necorespunzătoare, asta nu înseamnă că ele nu există şi că nu ne afectează.

Autor desen: Tecar Cătălin – clasa IXA Coordonator: prof.ing. Hudin Natalia

Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

SUNTEM CEEA CE MÂNC ĂM

Elev: David-Bolintiş Ionela-Daniela, Liceul Teoretic “Nicolae Cartojan”Giurgiu

Profesor coordonator: Mişoc Mariana Adela, Liceul Teoretic “Nicolae Cartojan”Giurgiu

Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, alimentaţia presupune asigurarea organismului cu hrană, iar cuvântul ”sănătos” are ca sinonim cuvântul ”adecvat”. Aşadar, o alimentaţie sănătoasă presupune asigurarea organismului cu hrană într-un mod corespunzător, prin consumarea diferitelor alimente care aparţin grupurilor alimentare de bază şi anume proteine, lipide şi glucide. Deseori greşim, crezând că dacă mâncăm mai mult dintr-un singur grup alimentar, vom înlocui automat şi pe celelalte, dar marea dezamăgire apare atunci când constatăm că lucrurile nu stau chiar aşa, uneori existând foarte multe carenţe în corp. Alimentaţiei trebuie să îi acordăm atenţia necesară şi să încercăm pe cat posibil să fim

56

chibzuiţi în ceea ce priveşte hrana de zi cu zi, evitând produsele bogate în grăsimi şi zaharuri. Dacă putem merge pe sloganul ”O minte sănătoasă,intr-un corp sănătos”, atunci hrana trebuie să fie foarte bine aleasă, cât se poate de naturală, baza fiind fructele şi legumele care au o savoare deosebită, au o foarte mare atracţie datorită diversităţii de culori şi care, de asemenea, ajută la o bună funcţionare a psihicului. Vorbim tot mai des de boli foarte greu de vindecat sau uneori chiar imposibil, dar nu punem niciodată preţ pe ceea ce, conştient sau nu, numim hrană, rostul acesteia fiind cel de a ne hrăni şi nu cel de a ne ucide. O veche vorbă din popor spunea:”te hrăneşti pentru a trăi, nu trăieşti pentru a te hrăni” şi nu de foarte multe ori ne este dat să întălnim, în jurul nostru, persoane cu un regim alimentar adecvat, cumulat şi cu ceva ce este la fel de important precum hrana şi anume căteva minute de sport care ajută la menţinerea unui echilibru constant al stării de sănătate. Aşadar, la cele câteva idei relatate, nu putem decât să tragem un semnal de alarmă pentru persoanele care nu iau în calcul importanţa hranei şi să aducem mesaje de felicitare celor care ştiu că de fapt” suntem ceea ce mâncăm !”

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE

PROTEJĂM VIA ŢA! Elev : Bunea Catalina-Alexandra, Liceul teoretic

,,Nicolae Cartojan”Giurgiu Profesor coordonator: Mişoc Mariana Adela,

Liceul teoretic ,,Nicolae Cartojan”Giurgiu

Sănătatea nu este totul, dar totul fără sănătate este nimic! Sănătatea trebuie concepută ca un factor important în determinarea acelui concept complex pe care îl denumim „calitatea vieţii”. Pe plan biologic, sănătatea are la baza un echilibru al tuturor funcţiilor organismului, al compoziţiei chimice a umorilor şi ţesuturilor corpului omenesc. Acest minunat echilibru este permanent întreţinut şi controlat printr-un mecanism complex în care intra numeroşi factori: chimici, fizici, psihici, sociali. Definiţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este : “Sănătatea este acea stare perfecta de bine în care se găseşte un individ din punct de vedere organic, spiritual şi social.”

În secolului XXI o adevărata problema şi o reala provocare pentru fiecare individ în parte, apare atunci când trebuie sa se decidă asupra ceea ce intenţionează sa consume, astfel majoritatea persoanelor aleg din nefericire sa isi satisfacă poftele chiar daca ele sunt o reala catastrofa pentru buna funcţionare a propriului organism…decât sa satisfacă nevoile reale ale acestuia.

Fast foodul o reala problema a secolului în care trăim!

Trăim în secolul vitezei. Viata noastră se desfasoara pe repede-înainte, de foarte multe ori nu avem timp sa mâncam. Aşa ca alegem cea mai uşoara dar în acelaşi timp cea mai nociva varianta de a alunga senzaţia de foame:fast foodul!Adică excesul de grăsimi, de zahar, caloriile şi intoxicaţiile alimentare sunt riscurile minime cărora mi şi mi de oameni se supun voit zilnic. Potrivit oamenilor de ştiinţa, persoanele care mananca frecvent produse fast-food sau dulciuri prelucrate industrial (gogoşi, prăjituri, croissant) risca sa ajungă la depresie. Conform studiului, citat de Psych Central, în cazul celor care consuma des acest produse, riscul de a dezvolta depresie creste cu 51% fata de cei care mananca hrana sănătoasa. Cercetarea a fost realizata pe un grup de 8.964 subiecţi, care nu au avut niciodată probleme de depresie. Ei au fost monitorizaţi timp de 6 luni şi la finalul testului, 493 sufereau de aceasta tulburare psihica.

Oamenii sunt, de asemenea slab informaţi cu privire la alimentele benefice pentru organismul lor de exemplu:soia, proteina de soia, prelucrată corect, este singurul aliment vegetal care oferă corpului toţi aminoacizii esenţiali. Fiind o sursă bogată în antioxidanţi, ea protejează vasele sanguine, previne ruperea arterelor şi reduce incidenţa bolilor de inimă şi hipertensiunea întărind sistemul imunitar. Soia reduce colesterolul şi, datorită betacarotenului (provitamina A) pe care îl conţine, s-a demonstrat că previne cancerul de sân. O sursă la fel de importantă de energie ce combate atrofierea muşchilor şi îmbătrânirea pielii este uleiul de seminţe de în care are calităţi deosebite, conţinând de 2 ori mai mulţi acizi graşi Omega 3 decât uleiul de peste şi un amestec de acizi esenţiali Omega 3 şi Omega 9. Toţi aceşti aminoacizi având rol primordial în refacerea celulara, fiind foarte utili în diverse afecţiuni. Proteina din uleiul de seminţe de în este uşor digerabila şi conţine toţi aminoacizii necesari pentru menţinerea unui organism puternic şi

57

sănătos. Omul este rezultatul acţiunilor sale. Faptele sale, gândurile sale,

comportamentul său, prietenii săi, chiar şi ceea ce mănâncă sunt oglinda sa, reflexia sa în exterior. Nutriţioniştii afirmă că suntem ceea ce mâncam iar neurologii afirmă că suntem ceea ce gândim ...ambele afirmaţii sunt adevărate şi depind în totalitate una de cealaltă astfel...ceea ce consumam influenţează fie ca vrem fie ca nu în primul rând aspectul nostru exterior apoi capacităţile noastre intelectuale, deciziile şi comportamentul nostru iar ceea ce gândim sau modul în care gândim îşi pune amprenta asupra alegerilor noastre în privinţa a ceea ce intenţionam sa consumam. Mâncând sănătos ne protejam pe noi, viata noastră, sănătatea noastră şi pe cei dragi noua! Din păcate insa mulţi oameni ajung sa preţuiască sănătatea şi sa aibă grija cu privire la tot ceea ce consuma atunci când este destul de târziu,boala instalându-se deja în organismele lor.

Aşadar mâncând sănătos ne protejam viata şi o facem mai frumoasa!Iar pentru aceasta este nevoie sa învăţăm sa ne educam gusturile!

Arma principală în educarea lor fiind nimeni alta decât voinţa!

ALIMENTE NES ĂNĂTOASE

Elev Dinel Cristi, Liceul Tehnologic “Mihai

Viteazul ’’ Piteşti Profesor coordonator: Pleşa Maria Carmen, Liceul Tehnologic “Mihai Viteazul ’’ Piteşti

Probabil că ai auzit de câteva ori că eşti

ceea mănânci, iar asta este cât se poate de adevărat, căci tipul alimentaţiei tale se va "citi" pe faţă şi pe piele.

Iată ce nu este bine să consumi, dacă vrei să ai o piele sănătoasă, radiantă şi atrăgătoare:

Alimente procesate, de proastă calitate Persoanele care consumă tot timpul

alimente semi-preparate, care trebuie doar încălzite în microunde, vor avea un deficit nutritiv, ceea ce va afecta în mod clar şi epiderma.

Daca nu consumi fructe şi legume crude, care au multă apă, organismul nu va fi hidratat, detoxifierea nu se va produce şi uleiurile naturale se vor dezechilibra.

Carne de origine incertă

Fermele industriale cresc animalele într-un mod departe de cel traditional, cu o mulţime de steroizi, hormoni de creştere şi antibiotice. Asta înseamnă că puii de găină nu sunt hrăniţi cu cereale, cum ar fi normal, ideea fiind ca ei să crească mai repede, şi nu neapărat mai sănătos.

Dacă nu consumi suficiente fibre, carnea poate să rămană blocată în sistemul digestiv şi chiar să intre în putrefacţie acolo, contribuind la creşterea toxicităţii.

Produsele lactate Dacă laptele provine de la animale

crescute tot în interior şi hrănite impropriu, de fiecare dată cand bei un pahar de lapte vei primi şi o porţie de hormoni, care poate să ducă la inflamarea ţesuturilor, la apariţia bacteriilor rele în corp, la îngrăşare şi o mulţime de probleme de sănătate, inclusiv ale pielii. Cu atâtea indicaţii şi sfaturi despre nutriţie, este dificil să alegi ceea ce este cu adevărat bun şi să elimini din dietă alimentele pe care nu trebuie să le mănânci niciodată. După cum există alimente pe care le poţi mânca oricând, pentru că sunt bune şi aduc beneficii pentru sănătate, există şi alimente pe care este recomandat nu doar să le eviţi, ci să nu le consumi niciodată. Dacă îţi pasă de sănătatea ta, iată care sunt alimentele pe care nu trebuie să le consumi niciodată. Pâine albă şi făină rafinată Prin definiţie, pâinea albă si făinuri rafinate sunt toxice pentru sănătatea ta pentru că toate mineralele, vitaminele, fibrele şi alte elemente nutritive importante sunt eliminate în procesul de rafinare. Din această cauză, organismul nu ştie cum să digere produsele făcute din făină albă şi nici să le asimileze corespunzător ceea ce duce la probleme de sănătate. În plus în cursul procesului de rafinare şi de albire a făinii se folosesc substanţe chimice cum sunt clorul şi bromura, două substanţe chimice otrăvitoare care sunt responsabile de apariţia afecţiunilor tiroidei şi ale altor organe ale tubului digestiv. Preparatele congelate Se pot mânca după ce sunt coapte sau prăjite, altele decât fructele sau legumele congelate. Cele mai multe dintre preparatele congelate - pizza, burgeri, şi altele din această categorie sunt super încărcate cu sare,

58

conservanţi, uleiuri hidrogenate şi alte ingrediente artificiale. Miturile legate de nutriţie sunt printre cele mai periculoase pentru că ne pot influenţa sănătatea, adică cel mai de preţ bun al nostru. Dietele drastice sau pur şi simplu dezinfomarea au dus la apariţia multor neadevăruri legate de alimente. Nu e de mirare de alimentele aşa-zis sănătoase încă se menţin în preferinţele multora tocmai pentru faptul că nu se cunosc toate detaliile legate de proprietăţile lor nutritive. Prevention a făcut un clasament al celor mai consumate 10 alimente despre care se crede că sunt sănătoase, deşi lucrurile nu stau deloc aşa. Burgerii cu carne de curcan E adevărat că burgerii cu carne de curcan sunt delicioşi şi au mai puţine grăsimi saturate decât cei din carne de vacă, însă conţin cea mai mare cantitate de sodiu. O alternativă ar putea fi burgerii din ton, întrucât aceştia au mai puţine grăsimi şi 0 sodiu. Asta, dacă chiar ai poftă de burgeri. Lapte din orez Mulţi aleg laptele din orez în ideea că această variantă este net superioară celui simplu, de vacă. Cu toate astea, află că laptele din orez (cu excepţia celui din orez fortifiat) este bogat în carbohidraţi şi scăzut în proteine şi calciu. Din ce în ce mai mulţi oameni aleg sa trăiască sănătos, ceea ce include mişcare, dar şi o alimentatie adecvată. Unii dintre aceştia, însă, se păcălesc singuri, fără să-şi dea seama, căci consumă alimente despre care cred că le fac bine, dar care, în realitate, sunt nesănătoase.

Iată la ce trebuie să ai grijă atunci când mănânci:

Uleiurile de gătit Uleiurile provin din plante, aşa că teoretic

ar trebui să fie sănătoase. Multe restaurante folosesc însă ulei de palmier, aproape pur saturat (ceea ce înseamnă nesănătos). El este semi-solid la temperatura camerei şi devine lichid atunci când este încălzit. Dacă încerci să îl eviţi, încearcă să mănânci mai rar la restaurant şi să îţi gateşti singur, acasă, folosind mai ales uleiul de măsline.

Pastele Deşi există nenumărate variante, câteva tipuri de paste sunt preferate de mai toată lumea. Spaghetele, tăieţeii ori carbonara sunt printre cele mai comune, însă toate au la bază făina albă, amestecată cu apă şi ouă. Nu au vitamine, minerale şi abia dacă vei găsi câteva fibre în ele.

Constau mai ales în carbohidraţi sau, ce e mai rău, sare şi grăsimi nesănătoase.

În concluzie, trebuie să avem mare grijă la alimentele pe care le consumăm şi este de datoria noastră să ne informăm. Poftă bună şi o sănătate îndelungată !

Autor desen : Dascălu Timea – clasa a VIII-a Coordonator: prof. Dorca Livia

Şcoala Gimnazială “Ion Luca Caragiale” Baia Mare

Autor afiş: Achim Mariana Coordonator: prof. Beşleagă Anca

Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare

59

Elevii şi profesorii participan ţi la

S.O.S. – PRODUCŢIA DE ALIMENTE ! CONCURS DE EDUCAŢIE CIVIC Ă ŞI SĂNĂTATE şi

SESIUNE NAŢIONAL Ă DE COMUNICĂRI ŞTIIN ŢIFICE cuprinse în

CALENDARUL ACTIVIT ĂŢILOR EDUCATIVE NA ŢIONALE 2013, domeniul A10 – Educaţie civică, voluntariat, proiecte caritabile, poziţia 17, aprobat prin nota M.E.N. nr. 35266/1 /06.03.2013 şi CALENDARUL NA ŢIONAL AL SESIUNILOR DE REFERATE ŞI COMUNIC ĂRI PENTRU ELEVI 2013, poziţia 10, aprobat prin nota M.E.N. nr. 26463/18.01.2013

Ediţia III, Baia Mare, 2013

Nr. crt.

Nume prenume elev / autor lucrare secţiunea

3

Secţiunea

Coordonator Şcoala

1 Banciu Roxana Elena 1 2 ALBISORU

CARMEN-IOANA 1

3 Prof. BOZSITZ ANDREEA-MARIA

3

BOZSITZ ANDREEA-MARIA

Liceul Teoretic “IOAN JEBELEAN”

Sânnicolau-Mare JUD.TIMIŞ

4 BAYRAM KADIR 1 5 Colceag Geanina

Nicoleta 2

6 Nicu Elena 2

Popescu Vasilica

Şcoala Gimnazială „T. Vladimirescu”

Călăraşi, Jud. Călăraşi

7 Din Ionela 1 8 Prof.Ţenea Maricica 3

ŢENEA MARICICA

Lic. Tehnologic Nr.1, Com. Mărăcineni,

judeţul Argeş 9 Picior Daniela 1 10 Prof. Constantinescu

Mirela 3

Constantinescu Mirela

Colegiul Tehnic „Danubiana” Roman

Jud. Neamţ 11 Prof. CRĂIŢĂ MARIN 3 CRĂIŢĂ MARIN

Colegiul “Brad Segal” Tulcea judeţul Tulcea

12 Prof. PAUL DIANA GABRIELA

3 Paul Diana Gabriela

13 ARDELEAN LUMINI ŢA DOINA

3 ARDELEAN LUMINIŢA DOINA

14 Mureşan Adriana 3 Mureşan Adriana 15 Frânc Sorin Mihai 3 Frânc Sorin Mihai 16 Buftea Anuţa 3 Buftea Anuţa

Colegiul Tehnic “Transilvania”

Baia Mare, jud. Maramureş

17 Zoicaş Ramona Nicoleta 2 18 Demeter Timea 2 19 Danciu Delia 3 20 Ciocotişan Sefora

Sabina 2

21 Nagy Thomas 2 22 Florean Roxana 2 23 Grigor Florin 2 24 Maxim Helga Rebeca 2

BONAŢ IOAN GHEORGHE

25 Doboeş Gheorghe 2 SABOU GHEORGHE

Colegiul Tehnic “Transilvania”

Baia Mare, jud. Maramureş

60

26 Pop Doris 1 POP ADRIAN IOAN Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai”,

Baia Mare, jud. Maramureş

27 CICALO IZABELA Cls. VII B

2

28 GNANDT ALEXANDRA

Cls. VII B

2

29 BERCIU IZABELA MIHAELA Cls. VII B

2

30 GEREBENEŞ LIA Cls. VIII D

2

31 COARDOŞ ŞTEFANIA 2 32 VARGA AMALIA

Cls. VIII D 2

33 DRAGOMIR ANDREI 2 34 GEREBENEŞ

CODRUŢA Cls. VIII D

2

MOIS OLIMPIA

35 Pitforodeschi Adela 2 36 Spătar Diana 2 37 Fozecaş Raul 2

CERNEŞTEAN FLORICA LIA

Şcoala Gimnazială “Vasile Alecsandri”

Baia Mare, jud. Maramureş

38 NICODIN RAUL MIHAI

1

39 PETRUS DIANA VIOLETA

1

40 POPA LARISA IOANA 1 41 PASCA ANDREEA

VALERIA 2

42 SFERLE BIANCA MARIA

2

43 SIMEA ADELA FLORINA

2

HANEŞ MIHAELA RAMONA

COLEGIUL TEHNIC “IOAN

CIORDAŞ” BEIUŞ JUD. BIHOR

44 GRIGORE STELIAN 3 Student / Controlul şi Expertiza produselor alimentare

45 DĂRĂBAN MARIANA

3 Studentă/Ingineria produselor alimentare

46 FĂT ANA- MARIA

3 Studentă/Ingineria produselor alimentare

47 RAŢIU OANA- MARIA

3 Studentă/Ingineria produselor alimentare

48 KEIZER ERIKA DENISA

3 Studentă/Ingineria produselor alimentare

49 ROMAN CAMELIA 3 Studentă / Controlul şi Expertiza produselor alimentare

50 DOHI GABRIELA RENATA

3 Studentă/Ingineria produselor alimentare

51 MÎRZA IOANA 3 Studentă/Ingineria produselor

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord din Baia Mare

61

ALEXANDRA alimentare 52 TIMIS VIOLETA

CLAUDIA 3 Studentă/Ingineria produselor

alimentare 53 VINŢ DANIELA-

ALEXANDRA 3 Studentă/Ingineria produselor

alimentare 54 MURESAN

ANDREEA-RAMONA 3 Studentă/Ingineria produselor

alimentare 55 BUDA

ANDREEA-MARIA 3 Studentă/Ingineria produselor

alimentare 56 VLASIN

CATALINA 3 Studentă/Ingineria produselor

alimentare 57 BANIANSCHI

ROXANA-CLAUDIA 3 Studentă/Ingineria produselor

alimentare 58 DALE SEBASTIAN 3 Student/Ingineria produselor

alimentare 59 DIMA LUCIA 3 DIMA LUCIA 60 DIMA IONEL 3 DIMA IONEL

Colegiul Tehnic „ Ion Mincu” Timişoara

61 FARCAS MARIANA 3 FARCAS MARIANA

62 PAMPU TAMARA 3 PAMPU TAMARA

Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I”

Timisoara Jud. Timiş

63 TOTH OLIVER 2 64 STANA MĂDĂLINA 2 65 Prof. TODICA

MARCELA 3

TODICA MARCELA

66 BOŞCA GABRIEL 2 67 MAGHIAR DARIUS 2 68 Prof. CIPLEU LILIANA 3

CIPLEU LILIANA

Liceul Tehnologic „George Bariţiu” Oradea, jud. Bihor

69 GROSARU CLAUDIA ANDREEA

3 Grosaru Claudia Andreea

Colegiul Tehnic “Armand Călinescu” PITEŞTI, jud. Argeş

70 STAN CRISTIAN 2 71 MUNTEANU

VASILE 2

72 Prof. STRUŢĂ VIOLETA

3

STRUŢĂ VIOLETA

Colegiul de Industrie Alimentară “Elena

Doamna” Galaţi, judeţul Galaţi

73 Irimuş Alina 1 Morariu Călin Teodor

Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”

Baia Mare 74 Mureşan Ioana Aurelia 3 Mureşan Ioana Aurelia Lector Proiecte

Europene, AJOFM Maramures

75 Moholea Maria 3 Moholea Maria 76 Fodo Daniela 3 Fodo Daniela 77 Bodnar Daniela 3 Bodnar Daniela

Colegiul Tehnic “Transilvania”

Baia Mare 78 STROESCU

PERSIDA GABRIELA 3 STROESCU PERSIDA Liceul Tehnologic

Bîlteni – Şcoala Primară Vlăduleni,

jud. Gorj 79 Şuşman Cătălin 1 80 Horţ Diana 2 81 Dragoş Georgiana

Flavia 2

Magdău Andreea Cristina Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”

Baia Mare Jud. Maramureş

62

82 Ţineghe Bianca Maria 3 82 Horinkar Ioana

Minodora 3

83 Magdău Vasile 1 Nechita Selena 1

84 Achim Mariana 1

Petcu Ştefan

85 Achim Mariana 2 Beşleagă Anca 86 Gândac Lavinia 2 87 Achim Mariana 2

Nagy Laura

Colegiul Tehnic “Transilvania”

Baia Mare

88 Paşka Cristian 3 89 Bocuţ Oana 3

Nagy Laura Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai”,

Baia Mare 90 Ciuple Valentin 2 Culic Liliana 91 Băbuţ Nicoleta 2 92 Csernak Cristina 3

Csernak Cristina

93 Tecar Cătălin 2 Hudin Natalia

Colegiul Tehnic “Transilvania”

Baia Mare

94 Bonaţ Elida Carmen Maria – clasa III B

2 Man Loredana Liceul de Arte din Baia Mare

95 Chiţan Alexandra-clasa IXA

2

96 Fărcaş Raluca-clasa IXA 2

Ocean Cristina Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”

Baia Mare 97 Dale Camelia 3 Dale Camelia Colegiul Tehnic

“Transilvania” Baia Mare

98 CĂCIULĂ TEODORA-clasa aVa

1

99 Andreica Amos 2 100 Fodor Victor 2 101 Iepure Bogdan 2 102 Mătieş Medeea Diana 2 103 Modure Rareş 2 104 Nicoara Titus 2 105 Pisaltu Daria 2 106 Fustos Grete Andreea 2

SZEKELY SANDOR CSABA

COLEGIUL NAŢIONAL ”EMIL

RACOVIŢĂ ” CLUJ-NAPOCA Jud. Cluj

107 RĂDULESCU SILVIA

1

108 Prof. POPESCU IONELA SIMONA

3

POPESCU IONELA SIMONA

Liceul Tehnologic Oltchim, Râmnicu Vâlcea, Jud. Vâlcea

109 NEGRU AURORA clasa a X-a

1

110 ABABEI MĂDĂLINA 2 111 MANOLACHE

MĂDĂLINA, clasa IX 2

Stoian Gabriela

Liceul Tehnologic “Ion Mincu” Vaslui

jud. Vaslui

112 RIZESCU CĂTĂLINA

1

113 AŢURCĂNIŢEI ALEXANDRA

1

114 Prof. BĂNUŢĂ AMALIA

3

BĂNUŢĂ AMALIA

LICEUL TEHNOLOGIC

NR.1 MĂRĂCINENI

jud. ARGEŞ 115 LASCĂR VIOREL 2 116 TRIFAN CLAUDIU 2 117 HOGAŞ LAVINIA 2

MERA DANIELA

Colegiul de Industrie Alimentară “Elena Doamna”,Galaţi,

judeţul Galaţi

63

118 Prof. BIZĂU RODICA 3 BIZĂU RODICA,

Şcoala Gimnazială Săcel, jud.Maramureş

119 Prof. MARINESCU GINA

3 MARINESCU GINA

Colegiul de Industrie Alimentară “Elena Doamna”,Galaţi,

judeţul Galaţi 120 Prof. Tinc Luminiţa 3 Prof. Tinc Luminiţa Liceul Teoretic „Emil

Racoviţă”, Baia Mare 121 Prof. Oşan Mirela 3 Prof. Oşan Mirela Şcoala Gimnazială

„Alexandru Ivasiuc”Baia Mare

122 RUS MARINA 2 123 BLEDEA FLORICA 2

ŞANDRU MIRELA

COLEGIUL TEHNIC “C.D. NENIŢESCU” BAIA MARE

124 CHINDRIS MARIA 1 125 SUSTIC MARIA 1 126 NAGY OVIDIU 3

TERHEŞ ALINA

LICEUL TEORETIC SANITAR

BAIA MARE 127 ARMA� CĂTĂLIN 2 128 POP VLAD 2

HRENIUC LAURA

COLEGIUL ECONOMIC

”Nicolae Titulescu” Baia Mare

129 TODORUŢ VICTOR 3 TODORUŢ VICTOR 130 IONUŢAŞ

MĂDĂLINA cls.a XIIIa 2

131 Prof. MĂRIEŞ ADORA 3

MĂRIEŞ ADORA

Colegiul Tehnic “Transilvania”

Baia Mare

132 ARDELEAN DARIA cls.IIIC

2

133 GHIRAS ALESSANDRA cls.IIIC

2

134 MUREŞAN GEORGIANA cls.IIIC

2

135 POP TIMEEA LAURA cls.IIIC

2

VELEA EUGENIA

ŞCOALA GIMNAZIAL Ă

“LUCIAN BLAGA” BAIA MARE

136 GHIRAS-DĂNUŢ DARIA cls.IA

2

137 HAIMANA LUANA MIHAELA cls.IA

2

138 MERCAŞ MELANIA IOANA cls.IA

2

MOŞ ILEANA

ŞCOALA GIMNAZIAL Ă

“LUCIAN BLAGA” BAIA MARE

139 Vultureanu Cristina Flavia

1

140 Vanţa Laura 1

CHIŞ MIHAELA

141 Trifan Sorina Adriana 3 142 Rus Mădălina Claudia 3

KATO GABRIELA

143 Şteţco Diana 3 Mic Valeria 144 Laza Iulia 3 Glodean Dana

Liceul Teoretic “Emil Racoviţă”, Baia Mare

145 VASILE IONUŢ 2 146 DINU LOREDANA

clasa aXa C 1

147 Prof. BOTEZATU 3

BOTEZATU LAURENŢIA - MONICA

LICEUL TEHNOLOGIC

TRANSPORTURI CĂI FERATE

64

LAURENŢIA MONICA CRAIOVA, Jud. Dolj 148 STOLERU

ANA-MARIA 1

149 GAVRILĂ ANDREEA 2 150 IGNAT ALEXANDRA

CRISTINA 3

RADU DANIELA

Colegiul Tehnic ,,Petru Poni”, Oneşti,

Jud. Bacău

151 Prof.MALINAS LIVIA ANTONINA

3

152 POPA ALEXANDRA 2 153 NEDELCU ANDREEA 2

MALINAS LIVIA ANTONINA

Gradinita cu P.P. „I.C. Brătianu” Drăgăşani, Jud.

Vâlcea 154 Gherman Adela 1 Lazar Mureşan Alisa Clubul Copiilor Cehu

Silvaniei, jud. Sălaj 155 Borz Teodora 2 156 Copaciu Paula 2 157 Dura Adriana 2 158 Horon Alina 2 159 Boantă Denisa 1 160 Măcicăşan Georgiana 1 161 Moraru Maxim 1 162 Pisica Victoria 1

SZEKELY ŞTEFANIA

Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu”

Cluj-Napoca Jud. Cluj

163 HÎNCU DANA - GEORGIANA

1

164 DROSU ALINA - GEORGIANA

2

165 GRIGORAŞ ANDREEA

2

166 STANCIU BOGDAN - GEORGIAN

2

167 Prof. PĂTRAŞCU AURA

3

PĂTRAŞCU AURA

Colegiul de Industrie Alimentară “Elena

Doamna” Galaţi, judeţul Galaţi

168 CINCĂ HAGI 1 169 VOICU

RĂZVAN-GEORGE 1

STĂTESCU VIOLETA

Liceul Tehnologic Forestier, Curtea de Argeş, jud. Argeş

170 REZMIVEŞ IONUŢ MARIN

1 MICLĂUŞ DORINA CARMEN

171 BOROŞ LOREDANA 1 BARBUR MARIA 172 COZMA ALINA 1 173 BEŞICUŢĂ CRISTINA 2 174 GHERASIM MARIA 2 175 BONTA LORIN 2 176 LAZIN DENIS 2 177 PALENCSAR

ROXANA 3

GHIRAS-DĂNUŢ CORNELICA

COLEGIUL TEHNIC

“TRANSILVANIA” BAIA MARE

178 Rad Lăcrimioara 3 RAD LACRIMIOARA

Colegiul Naţional ,,Gheorghe Şincai”

Baia Mare 179 DASCALU TIMEA

Cls. VIII 2

180 SALAGEAN GABRIELA cls. VIII

2

DORCA LIVIA

Scoala Gimnazială I.L.Caragiale, Baia Mare

181 Prof. DORCA LIVIA 3 182 MIHUT GEORGIANA

Cls. V 2

DORCA LIVIA

Lic. Tehnologic „Traian Vuia” Tăuţii

Măgherăuş, jud.

65

Maramureş 183 OROSZ ANTONIA

Cls.VA 2

184 CĂTUNA ŞTEFANIA Cls.VA

2

185 POP BOGDAN Cls.VIA

2

CATUNA DANIELA

ŞCOALA GIMNAZIALA

NR. 18, Baia Mare

186 IOSIF LORENA 2 187 Prof. LIBER ANA 3

LIBER ANA

Şcoala Gimnazială “V. Alecsandri”

Baia Mare 188 Andor Adelina 2 189 Gîrboan Alexandra 2 190 Stoica Ana Manuela 2 191 Ţuţuraş Licia 2 192 Stoica Ana Manuela 1 193 Nuszer Rajmond 1

Boloş Milica

194 Chiş Eugenia 2 Chis Eugenia-bibliotecar

Colegiul Tehnic „Transilvania”

Baia Mare

195 Dologa Bogdan 2 196 Marco Adelin 2

Talpoş Elena Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”

Baia Mare 197 GAVRILĂ TEODOR 1 198 TIMAR PAULA 2 199 TONIE LAURENŢIU 2

TORDAI CARMEN

Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”

Sf. Gheorghe Jud. Covasna

200 Pop George 2 201 Opriş Ionatan Cristian 2

Mezei Simona

202 Tămăşan Damiana 2 203 Pricop Alexandra 3

Couţi Maria Nicoleta

204 Nica Anda 2 205 Achim Bianca 3 206 Birta Roberta 1

Cauni Coc Tatiana

Liceul Teoretic “Emil Racoviţă”, Baia Mare

207 Gyorfy Maria 2 208 Mica Zoltan 2 209 Paşca Alexandra 2

Mihiş Mariana

Colegiul Economic „Pintea Viteazul”

Cavnic, jud. Maramureş

210 ORBAN MARCO 1 211 TRINŢALIN SERGIU 1 212 BOTA MIHAI

CRISTIAN 2

NEGREA BEATRIX

Liceul Pedagogic “Regele Ferdinand” Sighetu Marmaţiei,

jud. Maramureş 213 Mureşan Denis Cls.IXB 1 214 Hereş Debora Flavia

Cls. XC 3

215 ŢICLEA DENISA Cls. IXB

2

Luca Magdalena

Liceul Teologic Penticostal, Baia

Mare

216 Hauler Coralia 3 Hauler Coralia 217 CRISAN G. VOICHITA

INGRID, cls. XIB 3 POP AUREL

218 OANA OVIDIU VASILE, IXC

1 RAŢA LIVIA NATALIA

219 Botiş Ramona 3 Botiş Ramona 220 Rogojan Zorica 3 Rogojan Zorica

Colegiul Tehnic „Transilvania”

Baia Mare

221 LĂUTARU DANA 1 VIŞAN Colegiul Economic

66

222 FARCAŞ ANDRADA 3 CARMEN CORINA

“Mihail Kogălniceanu”,

Focşani, jud. Vrancea 223 BUGEAC DIANA

CRISTINA 1

224 BUNEA CĂTĂLINA ALEXANDRA

1

225 COMAN ROXANA FLORENTINA

1

226 DAVID-BOLINTIS IONELA-DANIELA

1

MIŞOC MARIANA ADELA

LICEUL TEORETIC „N.CARTOJAN”

Giurgiu

227 MIŞOC IRINA 3 MIŞOC IRINA

WEBHELP-ROMANIA-

Bucuresti 228 DINEL CRISTI 1 229 PLEŞA MARIA

CARMEN 3

PLEŞA MARIA CARMEN

Liceul Tehnologic “Mihai Viteazul” Piteşti, Jud. Argeş

230 FINTEUŞAN PERSIDA 2 Pop Viorel Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

din Baia Mare

Autor desen: TONIE LAURENŢIU Coordonator: prof. TORDAI CARMEN

Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Sf. Gheorghe, Jud. Covasna

67

“Sănătatea este darul cel mai frumos şi cel mai bogat pe care natura ştie să-l facă.”

Michel de Montaigne

Alimedia (online) = ISSN 2247 – 8078 ISSN – L = 2247 – 8078