Revistã editatã de 1 Inspectoratul General al Poliåiei de ... · a efectuat-o în România, la...

1

l NR. 5/2006 l 36 PAGINIl NR. 5/2006 l 36 PAGINI

Revistã editatã deInspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

Revistã editatã deInspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

2

l Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920l Serie nouã - nr. 653

l PE SCURT l PE SCURT l PE SCURT l

REDACÅIA(E-mail: [email protected],

Intranet: [email protected])

Redactor-æefInspector principal Marius IONESCU(E-mail: [email protected])

Secretar de redacåieinspector Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: [email protected])

Redactori:inspector Alexandru BARBU

subinspector Ætefan ANDREESCUFotoreporter

agent-æef adjunct Iulian PUICÃAbonamente, difuzare

Elena URSACHI

Coperta I: Aeroportul Internaåional „Henri Coandã”

æi IV: Manifestãri de Ziua Eroilor la Floroaica, jud. Cãlãraæi

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Cont virament-abonamente IGPF Bucureæti, deschis sub nr.

RO81TREZ7005009XXX000252,la Direcåia de Trezorerie æi Contabilitate

Publicã a Municipiului Bucureæti.Cod fiscal: 4193222

Responsabil de numãrInspector Gabriel CRÃCIUN

Layout: Alexandru BARBUTipar

S.C. AMMA PRINT SRL-BucureætiTel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: [email protected]

Ediåia s-a încheiat la 5 iunie 2006

Preå: 3 lei (RON)

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711XImprimat în România

Ministrul administraåiei æi internelor, Vasile Blaga, s-a deplasat, în data de 1 mai a.c., în judeåul Dolj, pentru a evalua æi coordona activitatea desfãæuratã de foråele M.A.I. în aceastã zonã, precum æi pentru a verifica personal modul în care persoanele afectate de inundaåii beneficiazã de condiåiile necesare de cazare æi alimentaåie.

Ministrul Vasile Blaga a transmis cu aceastã ocazie persoanelor afectate de inundaåii cã, dupã retragerea apelor æi evaluarea situaåiei, oamenii vor fi sprijiniåi cu materiale de construcåii.

Ilkka Laitinen - directorul executiv al Agenåiei FRONTEX (Agenåia Europeanã pentru Managementul Frontierelor Externe al Uniunii Europene) – a transmis conducerii MAI o scrisoare prin care îæi exprimã aprecierea faåã de progresele înregistrate de åara noastrã pe linia securizãrii graniåelor.

Acest fapt vine ca urmare a vizitei pe care directorul Agenåiei FRONTEX a efectuat-o în România, la începutul lunii aprilie a.c., ocazie cu care s-a deplasat împreunã cu inspectorul general al PFR, chestorul principal Nelu Pop, la frontiera de Est a åãrii unde i-au fost prezentate mãsurile întreprinse de Poliåia de Frontierã Românã pentru securizarea æi controlul graniåelor, precum æi pentru alinierea activitãåilor specifice la standardele UE.

În scrisoarea sa, Ilkka Laitinen a subliniat faptul cã a fost „impresionat de atitudinea æi de înaltul profesionalism al prezentãrilor æi lucrãrilor desfãæurate la frontiere”, apreciind cã aceste progrese reprezintã „o bazã solidã pentru viitoarele colaborãri”.

Ministrul Vasile Blaga a semnat în data de 23 mai a.c., la Bratislava, alãturi de omologii sãi din statele membre ale Forumului Salzburg, o declaraåie comunã prin care acestea se angajeazã sã desfãæoare activitãåi de lobby în domeniul afacerilor interne, în cadrul diferitelor instituåii europene, pentru a-æi

susåine interesele comune. De asemenea, statele membre

ale Forumului Salzburg se angajeazã prin declaraåia semnatã sã realizeze schimburi de experienåã æi informaåii, inclusiv consultãri legate de implementarea la nivel naåional a reglementãrilor europene.

Directorul FRONTEX apreciazã profesionalismul poliåiætilor

de frontierã români

Ministrul Vasile Blaga a verificat personal condiåiile de cazare æi

alimentaåie ale sinistraåilor din Dolj

Declaraåie comunã în cadrul Forumului Salzburg

2

2 3

Fãrã îndoialã, mersul societãåii româneæti seamãnã din ce în ce mai mult cu o miæcare brownianã. Particule care se învârt, se cioc-nesc, înlocuindu-se una pe cealaltã cu o repe-ziciune ameåitoare. Din nefericire, „rocada particulelor” nu este generatã, pur æi simplu, din ineråie. Foråa care determinã schimbãrile cu pricina are la bazã modificãrile spirituale sau, mai bine zis, morale ale semenilor noætri.

În ultima vreme, tradiåionalismul este combãtut cu atâta ardoare, încât ajungem sã ne convingem cã tot ce am preluat de la înaintaæi trebuie schimbat. Dar ce ne facem cu valorile morale cãpãtate, de fiecare dintre noi, din tatã în fiu? Ce ne facem cu tenacitatea, corectitudinea, camaraderia – într-un cuvânt, cu MORALITATEA – ce stau la baza legiuitorului din trecut sau a poliåistului de astãzi? Diminuarea acestor deprinderi moætenite induce, obligatoriu, modificãri de substanåã în portretul real al celui care aplica legea.

Ne întrebãm unde a dispãrut „efectul de breaslã”, „sudura – unitatea” dintre poliåiæti, sigur, generatã de dificultatea profesiei?! Dificultatea a rãmas, poate a crescut doar în intensitate. Æi, totuæi, ce s-a întâmplat cu noi?

Un posibil rãspuns ar fi alimentarea în disoluåie – fisurã adusã atât din interiorul, cât æi din exteriorul structurii noastre.

Nu trebuie uitat, însã, cã poliåistul este cel care se aflã, permanent, „în slujba cetãåeanului”. Este cel care trebuie sã ofere un climat sigur, pentru ca cei de lângã el sã poatã dormi liniætiåi.

Componenta indispensabilã a unui lucrãtor de-al nostru este, fãrã doar æi poate, MORALITATEA. Oricât de capabil ar fi în aceasta meserie, lipsa moralitãåii anuleazã orice altã virtute.

Valorile morale bine împãmântenite în funcåionarul public reprezintã liantul obligatoriu dintre el æi cetãåean.

Important este sã ne însuæim, fiecare dintre noi, necesitatea unei astfel de conduite, ca sursã obligatorie de purificare spiritualã. Æi toate astea pentru a fi în stare sã venim în sprijinul celor pentru care muncim.

Sã nu lãsãm sã se producã ruptura totalã. Prin educaåie, principii, prin culturã profesionalã, avem foråa æi responsabilitatea sã refacem unitatea breslei atât de necesarã tuturor.

Nelu POP,inspector general

l DIN SUMAR l

„Efectul de breaslã”, ætirbit de individualismul iluzoriu

E D I T O R I A Lv - Interviu cu Directorul UMP-DISISF, subcomisar drd. ing. Florin - Marius DUMITRU

pag. 4

v Terorismul – ameninåãri curente æi tendinåe

pag. 5

v 24h/24 cu Poliåia de Frontierã

pag. 6

v Poarta României cãtre cele mai îndepãrtate colåuri ale lumii

pag. 14

v Poliåia de Proximitate în cadrul PFR .................................. pag. 12 v Crima organizatã æi traficul cu autoturisme de lux .. pag. 20 v Istorie ........................ pag. 26v Grigore Leæe ................ pag. 32v Divertisment ................ pag. 34-35

4 5

- Domnule director, vã rog sã prezentaåi, pe scurt, ce înseamnã UMP-DISISF.

- Unitatea de Management a Proiectului – Direcåia de Implementare a Sistemului Integrat de Securitate a Frontierei (UMP-DISISF) a fost înfiinåatã prin OMAI nr. I/0505 din 16.01.2006 în cadrul IGPF æi este subordonatã nemijlocit inspectorului general al Poliåiei de Frontierã.

În structura direcåiei funcåioneazã urmãtoarele servicii æi compartimente: Serviciul Suport Program; Serviciul Tehnic; Serviciul Echipamente Furnizate de Guvern; Serviciul Comercial; Financiar; Secretariat æi Documente Clasificate. Direcåia este organizatã æi are prevãzute un numãr de 50 de posturi (45 posturi de ofiåer æi 5 posturi de agent).

Principalele atribuåiile ale UMP-DISISF sunt stabilite prin prevederile H.G. nr. 1865/2005 pentru modificarea æi completarea H.G. nr. 943/2001 privind înfiinåarea Grupului interministerial român pentru managementul integrat al frontierei de stat (Anexa nr.1) æi OMAI nr. 1185/06.01.2006 privind managementul Programului “Sistem Integrat de Securitate a Frontierei” (SISF), acestea constând în coordonarea, monitorizarea, realizarea æi implementarea SISF.

În baza OMAI 1104/2005 directorul UMP-DISISF are calitatea de ordonator teråiar de credite. Prin Scrisoarea de Delegare a Autoritãåii, nr. 32778/17.04.2006, directorul UMP-DISISF a fost numit directorul subprogramului nr. 29 din cadrul Programului „Securitatea æi supravegherea frontierei de stat”.

– De ce a fost nevoie sã se înfiinåeze aceastã structurã în cadrul Poliåiei de Frontierã?

- Necesitatea înfiinåãrii unei astfel de structuri a rezultat din mai multe considerente: complexitatea proiectului æi a contractului, valoarea mare a investiåiei, importanåa socialã, economicã æi politicã a implementãrii cu succes a acestui proiect atât pentru România cât æi pentru UE, conætientizarea necesitãåii existenåei unei structuri specializate æi înalt profesionalizatã dedicatã exclusiv realizãrii æi implementãrii SISF.

UMP-DISISF asigurã interfaåa dintre IGPF, ca utilizator final æi firma European Defence and Space Company (EADS).

Sistemul integrat pentru securitatea frontierei reprezintã principalul instrument tehnic de exercitare a managementului integrat al frontierei de stat a României æi de susåinere a misiunilor de prevenire æi combatere a infracåionalitãåii transfrontaliere. SISF face parte din categoria sistemelor complexe æi are în componenåã subsisteme mari aflate în strânsã relaåionare. Subsistemele SISF sunt, conform contractului cu firma EADS, urmãtoarele: Control la frontierã, Supraveghere a frontierei, Infrastructurã (de comunicaåii æi sedii operative), Comunicaåii fixe, Comunicaåii voce – date, Comunicaåii mobile analogice æi digitale (în standard TETRA), Informatic on-line de bazã, Informatic on-line de rezervã (IT–Back-up), Suport logistic integrat (operare, mentenanåã, instruire).

– Având în vedere cã în paginile revistei am publicãm, în serial,

sistemul integrat de securizare a frontierei, vã rog sã precizaåi care este valoarea investiåiei æi cum va fi apreciatã frontiera României, dupã implementarea SISF, comparativ cu restul segmentelor din frontiera Uniunii Europene.

- Costurile aferente realizãrii SISF sunt estimate în jurul sumei de 1100 milioane euro, aceætia fiind repartizaåi astfel: 524,5 mil. euro credit guvernamental (contractul încheiat cu EADS); 180 mil. euro - programe PHARE; aprox. 400 mil. euro – programe Schengen Facility.

Aceste subsisteme vor integra æi componentele dezvoltate prin finanåare de la buget sau prin proiecte Phare cu care este exclusã suprapunerea investiåionalã.

La finalizarea acestui program frontiera României va fi cu siguranåã cea mai modernã æi probabil impenetrabilã frontierã a Europei.

- Ce reprezintã acest proiect pentru munca poliåistului de frontierã?

- Pentru poliåistul de frontierã SISF va reprezenta un ajutor extraordinar în îndeplinirea cu succes a misiunilor sale de bazã. În acelaæi timp este nevoie de instruire, de schimbarea unor mentalitãåi, de modificarea unor proceduri datoritã gradului înalt de tehnicizare al SISF. Poliåistul de frontierã va trebui sã se familiarizeze rapid cu tehnici, tehnologii, echipamente æi aplicaåii software noi æi performante.

A consemnatMarius IONESCU

Frontiera României va fi cea mai modernã- afirmã Directorul Unitãåii de Management al Proiectului –

Direcåia de Implementare a Sistemului Integrat de Securitate a Frontierei (UMP-DISISF), subcomisar Florin-Marius DUMITRU

4 5

Instantanee personale

Subcomisar drd. ing.

Florin-Marius DUMITRU

Data æi locul naæterii: 10 ianuarie 1968, Ploieæti.

Starea civilã: cãsãtorit, o fetiåã.

Studii:- Doctorand al Universitãåii

Politehnice Bucureæti;- Curs postuniversitar “Managementul

securitãåii informaåiilor æi al activitãåilor criptografice”, Academia Tehnicã Militarã, 2003;

- Academia Tehnicã Militarã, Facultatea de Electronicã æi Informaticã, Secåia Transmisiuni, promoåia 1992.

Carierã profesionalã:- aprilie 2006 – prezent – Director al

UMP-DISISF/MAI;- 2003 – aprilie 2006 – ofiåer

INFOSEC (securitatea informaåiilor din reåelele de calculatoare æi telecomunicaåii ) în DCI/MApN;

- 1996 – 2003 cercetãtor ætiinåific în Agenåia pentru Tehnici æi Tehnologii Militare/MApN;

- 1995 – 1996 inginer proiectant æi æef atelier interconectare centre – Baza191/MApN;

- 1993 – 1995 æef atelier fabricaåii electronice æi maæini de luptã – Baza191/MApN;

- 1992 – 1993 æef atelier reparaåii tehnicã militarã – B115Trs./MApN;

Experienåã profesionalã:- Proiectarea, instalarea, darea în

funcåiune æi up-grade-ul centrelor de telecomunicaåii din programul RTP-STAR al MApN (1995-2006);

- Coordonarea unor proiecte de telecomunicaåii æi informaticã: n Implementarea sistemul telefonic secretizat al MApN n Implementarea sistemului GSM criptat în SMG (Statul Major General) /MApN n Sistemul de criptare a comunicaåiilor de pe fregata “Regele Ferdinand” n Subsistemul de criptare al sistemului de video-teleconferinåã al MApN;

- Membru în diverse grupuri de lucru ale SMG/MApN æi ale unor structuri NATO;

- Fundamentarea æi elaborarea de hotãrâri de guvern, specificaåii tehnice, Dispoziåii æi Norme de exploatare pentru diverse echipamente æi soluåii software în domeniul telecomunicaåiilor æi INFOSEC;

- Elaborarea æi publicarea a peste 20 de articole æi lucrãri în reviste sau susåineri în sesiuni de comunicãri ætiinåifice în åarã æi în strãinãtate;

- Cursuri de specializare æi perfecåionare la instituåii æi firme din åarã æi din strãinãtate.

Limbi strãine: - Englezã - 3,3,3,2 STANAG 6001.

Terorismul æi în mod particular terorismul extremist islamic va rãmâne o ameninåare majorã asupra securitãåii Europei în viitorul imediat.

Statele membre ale Uniunii Europene sunt ameninåate de riscuri interne æi externe. Desigur cã nu peste tot în Europa riscurile sunt resimåite la fel iar caracteristicile ameninåãrilor sunt diferite. Datoritã posibilitãåii de a cãlãtori dintr-un stat în altul fãrã nici un control de frontierã în cea mai mare parte a Europei, fiecare stat membru UE poate fi afectat de cãtre activitãåi teroriste altele decât clasicele atentate.

Grupãrile internaåionale teroriste, astãzi în mare parte de sorginte extremist-islamicã, în legãturi strânse cu reåeaua Al-Quaeda, reprezintã ameninåarea externã pentru statele membre UE. Totodatã, interesele europene în afara graniåelor UE sunt luate drept åinte posibile de cãtre celulele teroriste de peste tot în lume, dovedind cã reåeaua Al-Quaeda æi organizaåiile simpatizante rãmân o foråã în plin dinamism, cu potentã teroristã. Deæi reåeaua Al-Quaeda însãæi nu a desfãæurat nici un atentat terorist în interiorul UE, atentatele sale au vizat interesele europene din strãinãtate æi totodatã, au inspirat celulele teroriste

locale din Europa, lucru demonstrat în chip tragic cu ocazia atentatelor din Madrid æi Londra.

La ora actualã existã numeroase grupãri teroriste naåionale, în mare parte dezvoltate pe miæcãrile separatiste, care reprezintã o ameninåare internã pentru unele state europene. Un astfel de fenomen, cu un impact variabil asupra celorlalte state membre UE, poate fi întâlnit în Franåa, Spania æi Irlanda de Nord. Dar o creætere a acestui

tip de ameninåare cauzatã de teroriætii de extremã stânga æi de dreapta (ex.: miæcãrile anarhice, violarea drepturilor animalelor, violenåele împotriva mediului înconjurãtor) este puåin probabilã astãzi. Totodatã, nu pot fi trecute cu vederea acåiunile unor persoane singulare dar care împãrtãæesc ideologii comune.

Terorismul, prin natura sa în permanentã schimbare æi evoluåie, presupune un nivel înalt de vigilenåã, alertã continuã din partea autoritãåilor însãrcinate cu apãrarea ordinii publice.

Gheorghe OSVAT Sursa: Europol 2006

Terorismul – ameninåãri curente æi tendinåe

În ziua de 27 aprilie a.c., la sediul Æcolii de Perfecåionare a cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova a fost semnat un protocol de colaborare între aceastã instituåie si Centrul de Prevenire, Evaluare æi Consiliere Antidrog Mehedinåi, cu aplicare pe tot cursul anului 2006. Aceastã colaborare a fost impusã de necesitatea unei munci comune în educarea tineretului pentru prevenirea consumului de droguri æi a altor substanåe æi produse care provoacã dependenåã, alcool, tutun.

Protocolul a fost deja pus în aplicare prin desfãæurarea în cadrul Æcolii Oræova a unei activitãåi educativ-informative cu elevii-viitori agenåi ai Poliåiei de Frontierã privind pericolul social al acestui flagel.

Psihologii celor douã instituåii prezente la activitate vor analiza reacåiile æi vor formula propuneri cãtre organizatorii acestor activitãåi pentru a fi cât mai atractive.

Dorin LÃCRARU

Colaborare antidrog

6 7

Anterior, autoritãåile din Serbia reåinuserã în flagrant trei cetãåeni sârbi, suspectaåi, de asemenea, de contrabandã cu åigãri. Atât cei trei sârbi reåinuåi în statul vecin, cât æi cele æapte persoane depistate la Caraæ Severin, fac parte dintr-un grup organizat ale cãrui activitãåi infracåionale erau monitorizate încã din toamna anului trecut, de autoritãåile ambelor state, prin intermediul Centrului SECI.

În urma cercetãrilor efectuate, s-a stabilit cã cei æapte cetãåeni români sunt angajaåi ai unor magazine “Duty-free”, situate în zona Portului Moldova Veche, iar åigãrile care fãceau obiectul contrabandei erau achiziåionate de la aceste magazine, dupã care erau introduse ilegal în åarã æi, apoi, valorificate.

La percheziåiile desfãæurate la domiciliile celor æapte români au fost gãsite æi ridicate: o armã de vânãtoare, mai multe telefoane mobile, documente contabile æi medii de stocare a datelor în format digital, peste 350 cartuæe de åigãri, bijuterii din aur æi aproximativ 33.000 euro.

Tribunalul Caraæ-Severin a dispus arestarea preventivã a celor æapte inculpaåi români pentru 29 de zile, sub acuzaåia de constituire a unui grup infracåional organizat æi contrabandã.

24h/24 cu 4.000 PACHETE DE ÅIGÃRI ARUNCATE DIN JEEP

PENTRU A SCÃPA DE CONTROL

ÆAPTE ANGAJAÅI DINTR-UN DUTY-FREE, ARESTAÅI PENTRU CONTRABANDÃ

Poliåiætii de frontierã au dat o nouã loviturã “amatorilor” de afaceri ilegale cu åigãri - 4.000 pachete de åigãri importate, descoperite în urma unei acåiuni desfãæurate de poliåiætii de frontierã în zona unui magazin duty-free din localitatea arãdeanã Turnu. Destinaåia lor finalã: comercializarea ilegalã pe piaåa “neagrã” din municipiul Arad.

Astfel, la începutul lunii mai, efective ale D.P.F. Oradea au desfãæurat o acåiune specificã, pe linia prevenirii æi combaterii traficului cu åigãri în zona magazinelor duty-free aflate în P.T.F. Turnu. Cu aceastã ocazie, a fost depistat Eduard Adrian P., în vârstã de 24 de ani, domiciliat în judeåul Arad, aflat la volanul unui autoturism de teren marca Nissan Patrol, înmatriculat în acelaæi judeå, care nu-æi putea justifica prezenåa în zonã.

Trecându-se la cercetarea zonei adiacente, la câåiva

metri depãrtare de autovehiculul respectiv, spre magazinele duty-free, au fost depistate 4.000 pachete de åigãri, marca “Marble”.

În urma verificãrilor demarate, arãdeanul a precizat cã a cumpãrat întreaga cantitate de åigãri de la unul dintre magazinele duty-free din zonã æi le-a transportat personal pânã la locul unde au fost descoperite, ulterior. Bãrbatul a susåinut cã intenåiona sã introducã marfa în România, în scopul revalorificãrii pe „piaåa neagrã” de desfacere din zonã.

Având în vedere cele constatate, poliåiætii de frontierã au sesizat reprezentanåii Gãrzii Financiare Arad, care au luat mãsura reåinerii åigãrilor în vederea confiscãrii æi efectuãrii unui control, ulterior, la respectivul magazin duty-free de unde au fost achiziåionate acestea. La finalizarea cercetãrilor în acest caz, se vor lua mãsurile legale ce se impun.

Poliåiætii de la Crimã Organizatã - Brigada Timiæoara æi IPJ Caraæ-Severin, sprijiniåi de lucrãtorii Poliåiei de Frontierã, au reåinut, în data de 15 mai a.c., æapte persoane suspectate de contrabandã cu åigãri atât pe piaåa Uniunii Serbia Muntenegru, cât æi pe cea din sud-vestul României.

În cadrul mai multor acåiuni desfãæurate pe liniaîn luna mai, au fost confiscate zeci de mii de pachete

6 7

AMENDÃ DE UN MILIARD, PENTRU UN „AFACERIST” DE OCAZIE

Poliåiætii de frontierã arãdeni au depistat, în cadrul unei acåiuni pe linia combaterii traficului ilegal de åigãri, desfãæuratã în zona de competenåã, un cetãåean român care transporta 17.890 pachete de åigãri netimbrate, în valoare de peste 715 milioane lei vechi, fãrã a poseda documente justificative de provenienåã.

Astfel, în seara zilei de 4 iunie a.c.,

poliåiætii de frontierã din cadrul S.P.F. Nãdlac au oprit pe comunicaåie, la intrarea în localitate, un autoturism înmatriculat în judeåul Arad, condus de cetãåeanul român Ioan B., în vârstã de 23 ani.

În urma controlului autoturismului, oamenii legii au descoperit în portbagajul acestuia, în portiere, în compartimentul motorului, în locaæul

rezervorului æi în locul banchetei din spate, cantitatea de 17.890 pachete de åigãri netimbrate marca „Marble”, pentru care tânãrul nu poseda acte de provenienåã.

„Afaceristul” a declarat, în timpul verificãrilor, cã åigãrile nu-i aparåin, ci a fost „delegat”, de cãtre o persoanã necunoscutã, sã conducã maæina “blindatã” cu åigãri, contra sumei de 20 euro, deoarece individul respectiv se aflã în stare de ebrietate.

Poliåiætii de frontierã au sesizat Serviciul de Investigaåii Fiscale Arad, luându-se mãsura confiscãrii mãrfii æi aplicându-se o amendã contravenåionalã în valoare de un miliard de lei vechi.

Totodatã, colegii noætri desfãæoarã activitãåi specifice în vederea identificãrii persoanei care a organizat transportul åigãrilor.

Pe 2 mai a.c., un echipaj al poliåiei de frontierã din cadrul S.P.F. Jimbolia, aflat în serviciu, pe comunicaåia Grabat-Jimbolia, a observat douã autoturisme care se îndreptau spre localitate.

La vederea poliåiætilor de frontierã, æoferii celor douã maæini, în mod nejustificat, au pãrãsit æoseaua pe care se deplasau, virând brusc pe un drum de åarã din apropiere æi continuându-æi deplasarea peste câmp.

Echipajul poliåiei de frontierã a pornit, în trombã, în urmãrirea celor douã autoturisme, iar în scurt timp acestea au fost ajunse din urmã, blocându-li-se deplasarea la marginea unei culturi cu grâu.

Vehiculele la volanul cãrora se aflau Gheorghe D. (30 ani) æi Constantin D. (34 ani), ambii din judeåul Timiæ, erau „blindate” cu åigãri netimbrate. Marfa a fost gãsitã în portbagaj, precum æi în diferite locaæuri greu accesibile din interiorul autoturismelor (în locul rezervorului de benzinã al uneia dintre maæini, alimentarea cu carburant realizându-se direct dintr-o canistrã de plastic plasatã în compartimentul motor).

Marfa a fost confiscatã, iar cei doi sancåionaåi contravenåional.

Poliåia de Frontierãcombaterii traficului ilegal de åigãri, destinate comercializãrii pe „piaåa neagrã”

GREA LOVITURÃ DATÃ TRAFICANÅILOR DE ÅIGÃRI, LA GRANIÅA DE VEST A ÅÃRII

• Dupã ce, cu numai câteva zile în urmã, poliåiætii de frontierã timiæoreni capturaserã peste 6.000 de pachete de åigãri, în în ziua de 3 mai a.c. a fost datã o nouã loviturã traficanåilor de åigãri;

• În urma unei acåiuni, au fost reperaåi doi români care se pregãteau sã introducã åigãri netimbrate pe piaåa neagrã de consum;

• Dupã o urmãrire ca-n filme, cei doi au fost prinæi, în maæinile lor gãsindu-se, ascunse în rezervor, mii de pachete de åigãri;

• Marfa a fost confiscatã, iar cei doi amendaåi conform prevederilor legale;

• De la începutul anului, poliåiætii de frontierã din cadrul DPF Timiæoara au confiscat åigãri de peste 5 miliarde de lei vechi.

8 9

Doi consumatori de droguri au furat patru kg de canabis pentru „joint-uri”

În dupã amiaza zilei de 19 mai a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Carei – judeåul Satu Mare au oprit pentru legitimare, chiar la intrare în oraæul Carei, doi tineri despre care existau informaåii cã sunt consumatori de droguri.

În timpul controlului, lucrãtorii noætri au gãsit, asupra lor, o pungã din plastic în care se afla substanåã vegetalã uscatã, de culoare maro deschis, cu un miros înåepãtor. Una dintre persoanele respective a recunoscut cã este vorba despre cânepã æi cã intenåiona sã o foloseascã ca stupefiant, pentru consum propriu.

Cei în cauzã – Cãlin S. (20 de ani) æi Andreea O. (22 de ani), ambii domiciliaåi în judeåul Cluj – au fost conduæi la

sediul Sectorului PF Carei, unde le-au fost verificate toate bagajele pe care le aveau asupra lor. În urma cercetãrilor, au mai fost descoperite alte æase pungi din plastic, ce conåineau acelaæi tip de substanåã vegetalã.

Cei doi au precizat anchetatorilor cã sunt consumatori de droguri de risc æi cã, în urma unor discuåii cu o persoanã necunoscutã din Cluj, au aflat cã, la o topitorie de cânepã de pe raza judeåului Satu Mare, pot gãsi inflorescenåe æi frunzã de cânepã, folosite la prepararea åigãrilor cu canabis. Dupa aflarea „pontului”, Cãlin æi Andreea au mers cu o maæinã de ocazie, pânã în apropierea societãåii respective æi au intrat, prin efracåie, în incinta firmei, de unde au

sustras aproximativ 4 kilograme de cânepã uscatã.

Verificãrile preliminare efectuate cu trusa Narcotest au confirmat faptul cã este vorba despre canabis.

Pe numele celor doi au fost întocmite actele premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii de furt calificat æi deåinere de droguri de risc pentru consum propriu fãrã drept. Cãlin S. æi Andreea O. au fost prezentaåi procurorilor DIICOT - Serviciului teritorial Oradea, în vederea dispunerii mãsurilor ce se impun.

Investigaåiile sunt continuate, sub coordonarea procurorilor DIICOT, de cãtre poliåiætii de frontierã, împreunã cu lucrãtori ai BCCOA Cluj.

Poliåiætii de frontierã sãtmãreni au depistat doi consumatori de droguri care au sustras dintr-o topitorie de cânepã aproximativ 4 kilograme de cânepã, folositã ca stupefiant pentru consum propriu.

În noaptea de 13/14 mai a.c., pe ecranele monitoarelor autospecialei cu termoviziune a apãrut o siluetã

care urma un traseu sinuos. Organizând echipa de intervenåie,

æeful turei de serviciu, sinsp. Adrian Dobre, a reuæit ca, dupã o urmãrire

de peste o orã æi jumãtate, sã-l reåinã pe cel în cauzã.

S-a stabilit, ulterior, cã individul era cetãåean din Kazakhstan æi cã a ajuns în zona respectivã dupã ce

trecuse râul Prut înot. Motivul pentru care el a apelat la aceastã metodã a fost cã intenåiona sã ajungã în Franåa pentru a se înrola în Legiunea Strãinã.

Poliåiætii de frontierã gãlãåeni i-au întocmit actele premergãtoare sãvâræirii infracåiunii de intrare

în åarã prin trecere ilegalã a frontierei de stat.

„Legionarul” din Kazakhstan, oprit la graniåã

8 9

~Suspecåi de complicitate la crimã æi tâlhãrie, reåinuåi la PTF Boræ

În data de 27 mai a.c., ora 22.15, la PTF Boræ s-au prezentat pentru a intra în åarã, cãlãtorind într-un microbuz, Ioan A. (47 de ani) æi Ion T. (55 de ani), ambii domiciliaåi pe raza judeåului Neamå. Acåionând în baza unor informaåii primite prin intermediul ofiåerului italian care îæi desfãæoarã

activitatea la Punctul de Contact de la Oradea, poliåiætii de frontierã bihoreni le-au întrerupt cãlãtoria celor doi nemåeni pentru verificãri amãnunåite.

La scurt timp, în acelaæi punct de trecere a frontierei, s-a prezentat pe sensul de intrare în România, un

autocar, fãrã pasageri, în care se aflau bagajele cãlãtorilor din microbuz. În urma controlului amãnunåit efectuat asupra unei genåi care aparåinea lui Ion T., au fost descoperite aproximativ 4 kilograme de bijuterii (ceasuri, lãnåiæoare, brãåãri, inele, cercei, butoni, broæe, agrafe etc.) din metal de culoare galbenã æi albã, majoritatea fiind fixate pe suporåi æi stative de expunere în magazin.

În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã Ioan A. era suspect de complicitate într-un caz de crimã æi tâlhãrie sãvâræit în localitatea Terracina – Italia, comise la data de 26 mai a.c. Victima, în vârstã de 76 de ani, era proprietara magazinului de bijuterii al cãrui nume se regãsea pe etichetele stativelor descoperite în bagajele românilor.

De asemenea, în urma schimbului de informaåii dintre ofiåerii care-æi desfãæoarã activitatea în Punctul de Contact Oradea æi autoritãåile austriece, s-a mai constatat cã principalul suspect al asasinatului comis în Italia – Daniel Ovidiu T., fiul lui Ion T. – a fost reåinut de poliåia austriacã, cu doar câteva ore înainte.

Ioan A. a fost prezentat procurorilor bihoreni, pe numele sãu fiind, ulterior, emis mandat de arestare preventivã pe o perioadã de 10 zile, pentru complicitate la comiterea infracåiunii de omor deosebit de grav æi tâlhãrie.

Cercetãrile sunt continuate împreunã cu autoritãåile italiene æi austriece, în vederea finalizãrii cazului æi luãrii mãsurilor legale.

~În urma schimbului de informaåii dintre autoritãåile române æi italiene, derulat prin Punctul de Contact Oradea, un suspect de complicitate într-un caz de crimã æi tâlhãrie comise în Italia a fost reåinut de poliåiætii de frontierã bihoreni, la numai câteva ore de la sãvâræirea faptelor.

10 11

Profilul internaåional al migraåiei ilegale

Provocãrile induse de procesul globalizãrii, precum æi suprapunerea acestuia cu tendinåele spre regionalizare æi fragmentare genereazã tensiuni æi factori de risc la nivel mondial, fapt ce conduce, inclusiv, la intensificarea fenomenului migraåionist contemporan.

Manifestarea fenomenului migraåiei ilegale la frontierele României

În prezent, România are æase zone în care se manifestã fenomenul migraåiei ilegale, la fiecare frontierã cu statele vecine æi la Marea Neagrã, având, în afara principiilor generale, anumite particularitãåi, determinate de specificul fiecãrei zone, metodele folosite, destinaåia æi scopul cãlãtoriei.

Cele mai active sunt:Zona de vest – frontiera cu R. UngarãMajoritatea celor care intenåioneazã sã treacã ilegal

frontiera din România spre R. Ungarã sunt cetãåeni moldoveni, intraåi legal pe la graniåa de est, dar æi cetãåeni români care intenåioneazã sã iasã ilegal în încercarea de a ajunge, în aceeaæi manierã, în statele U.E. (este vorba despre persoanele care au restricåionat dreptul la liberã circulaåie, ca urmare a returnãrii lor din strãinãtate).

În comparaåie cu anii anteriori, fenomenul migraåiei ilegale a scãzut considerabil, în special în privinåa cetãåenilor afro-asiatici care încercau sã treacã ilegal frontiera cu R. Ungarã æi cu Uniunea Serbia-Muntenegru.

Zona AeroportuarãSunt folosite vize Schengen falsificate (prin ætersãturi

chimice sau mecanice), paæapoarte falsificate prin înlocuirea fotografiei ori a anumitor pagini sau se folosesc paæapoartele altor persoane.

Principalele rute de migraåie

Dacã în anii anteriori, reåelele de migraåie acåionau, în special, la frontiera cu R. Moldova æi cu Bulgaria, începând din anul 2003, se constatã cã rutele folosite au fost schimbate, evitându-se teritoriul României.

Principalele motivaåii pentru care persoanele implicate în cãlãuzirea migranåilor au schimbat rutele sunt urmãtoarele :

• securizarea frontierelor României, cu accent pe frontiera de Nord æi Est – ca viitoare frontierã externã a

Uniunii Europene æi iniåierea unui acord de colaborare cu instituåia similarã din Federaåia Rusã a determinat persoanele implicate în activitatea de cãlãuzire a migranåilor sã nu mai considere România o rutã de tranzit

sigurã în drumul spre Occident;

• crearea unei frontiere sigure româno-ungare, care nu permite înaintarea grupurilor de migranåi spre Occident.

Acest fapt a fost posibil printr-o colaborare intensã desfãæuratã

între instituåiile de frontierã din România æi Ungaria, bazatã pe

un schimb operativ de date æi informaåii æi acåiuni comune de depistare a elementelor infractoare, precum æi prin

întreprinderea de mãsuri ferme – de ambele pãråi – pe linia securizãrii frontierei comune.

Provocãrile induse de procesul globalizãrii, precum æi suprapunerea acestuia cu tendinåele spre regionalizare æi fragmentare genereazã tensiuni æi factori de risc la nivel mondial, fapt ce conduce, inclusiv, la intensificarea fenomenului migraåionist contemporan.În contextul internaåional actual, România - åarã sud-est europeanã, situatã la confluenåa drumurilor care leagã estul de vestul continentului æi sudul asiatic de nordul æi vestul european - este inclusã pe “Ruta Balcanicã” a migraåiei ilegale, fapt ce afecteazã toate domeniile vitale ale societãåii. Aceastã poziåionare geograficã, precum æi perspectiva imediatã de aderare la Uniunea Europeanã, constituie unul din motivele de bazã pentru care România se va transforma, în viitorul apropiat, din åarã de tranzit în åarã de destinaåie pentru migranåii economici din Estul continentului æi Sudul asiatic.

Globalizarea migraåia

10 11

În perioada 1 ianuarie - 31 martie a.c., la nivelul structurilor teritoriale de combatere a traficului de persoane din cadrul Poliåiei de Frontierã au fost înregistrate 27 cazuri de trafic de persoane, în care au fost identificaåi 61 traficanåi æi 205 victime, dupã cum urmeazã: • 18 cazuri de exploatare sexualã (nouã cazuri în Spania, cinci în Italia, douã în Turcia, unul în Franåa æi un caz de trafic intern) • æapte cazuri de exploatare prin muncã (trei în Spania, trei în Grecia, unul în Turcia) • douã cazuri de exploatare prin ceræetorie în Italia æi Spania.

Modalitatea de exploatare se manifestã prin prestarea de cãtre victime a unor activitãåi lucrative în folosul traficanåilor sub falsa promisiune de obåinere a unor câætiguri bãneæti.

Ca principalã åarã de destinaåie pentru traficul de persoane este Spania, principala modalitate de trafic fiind exploatarea prin muncã, dar s-au înregistrat æi cazuri de exploatare sexualã. Italia se aflã pe locul secund ca åarã de destinaåie folositã de traficanåi.

Cazuri izolate au fost înregistrate în Grecia, Elveåia, Cipru, Turcia, Macedonia æi Olanda.

În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2006, la nivelul structurilor teritoriale de combatere a migraåiei ilegale din cadrul Poliåiei de Frontierã, au fost depistate:

- 17 filiere migraåie ilegalã, în care au fost implicate 172 persoane (52 traficanåi æi 120 migranåi)

- 24 cãlãuze /transpor-tatori (22 cetãåeni români æi 2 cetãåeni strãini)

- 279 persoane în tentativã de trecere ilegalã a frontierei (142 cetãåeni români æi 137 cetãåeni strãini);

În primele 3 luni ale anului 2006, s-au conturat urmãtoarele tendinåe în ceea ce priveæte

migraåia ilegalã la frontierele României:

- unii cetãåeni moldoveni, care intrã legal în åarã, încearcã ulterior sã iasã ilegal din România la frontiera de vest, peste frontiera verde, sau prin puncte de frontierã, utilizând documente / vize false / falsi-ficate, sau ascunæi în diverse mijloace de transport.

- anumiåi cetãåeni chinezi, dupã intrarea legalã în România prin P.T.F. "Henri Coandã" în baza unor vize de scurtã æedere eliberate în scop de afaceri, încearcã sã treacã ilegal frontierã româno-bulgarã, ruta fiind România-Bulgaria-Macedonia-Grecia.

Migraåia ilegalã

Documente de cãlãtorie false sau falsificateÎn primul trimestru al anului 2006, poliåiætii de frontierã

au descoperit 111 paæapoarte false ori falsificate. În ceea ce priveæte paæapoartele româneæti falsificate, în primele 3 luni ale anului 2006 s-au descoperit 83 astfel de documente.

Referitor la metoda de falsificare, se constatã o scãdere în ceea ce priveæte numãrul de paæapoarte falsificate prin înlocuirea fotografiei (de la 52 cazuri din 125 paæapoarte în primele 3 luni ale anului 2005, la 23 cazuri din 111 paæapoarte în primele 3 luni ale anului 2006) æi o creætere în privinåa numãrului substituirilor de persoanã, în special în cazul paæapoartelor româneæti model 2001 (de la 54 cazuri din 125 paæapoarte în primele 3 luni ale anului 2005, la 63 cazuri din 111 paæapoarte în primele 3 luni ale anului 2006).

Cu privire la persoanele implicate, cele mai reprezentative (pe cetãåenii) sunt: • în trimestrul I 2005 : 90 români, 21 moldoveni, 7 turci • în trimestrul I 2006: 74 români, 31 moldoveni, 2 pakistanezi, 1 apatrid, 1 bulgar, 1 somalez æi 1 turc.

Din punct de vedere al sensului de trafic, în primele 3 luni ale anului 2006, comparativ cu aceeaæi perioadã a anului 2005, se înregistreazã o scãdere semnificativã a numãrului de paæapoarte false sau falsificate, de la 44 la 24 pe fluxul de intrare æi o creætere, de la 81 la 87, pe fluxul de ieæire.

Totodatã, în perioada de referinåã, poliåiætii de frontierã au descoperit 500 ætampile de trafic (româneæti æi strãine), toate contrafãcute, aplicate în documentele de cãlãtorie ale cetãåenilor români (pentru a „demonstra” legalitatea æederii în strãinãtate).

Traficul de persoane

Globalizarea migraåia

12 13

În lunile noiembrie /decembrie 2005 doi reprezentanåi ai guvernului elveåian, Peter Schorer æi Christian Weidkuhn au efectuat o vizitã preliminarã în åara noastrã, în scopul clarificãrii unor aspecte. În acest sens s-au vizitat diferite puncte de trecere a frontierei æi s-au stabilit conåinuturile æi aspectele sprijinului din partea guvernului elveåian.

Planul prezentat în luna decembrie 2005 æi aprobat de conducerea IGPF prevedea: realizarea unor cursuri de management æi de analizã tranzacåionalã pentru managementul superior (cursuri de informare) æi pentru managementul de mijloc æi inferior (cursuri pentru formatori); efectuarea unui sondaj în rândurile cãlãtorilor în diferite puncte

de trecere a frontierei, pentru a evalua imaginea pe care o are instituåia în exterior); colaborarea cu IGPF pentru a îmbunãtãåi planificarea æi programele de instruire în ceea ce priveæte introducerea conceptului de Poliåie de Proximitate (PdP).

Obiectivul principal îl constituie îmbunãtãåirea imaginii Poliåiei de

Frontierã în percepåia cetãåenilor prin abordarea unei atitudini deschise æi amabile faåã de populaåie æi cãlãtori.

Deoarece Poliåia de Frontierã are alte atribuåii decât Poliåia Naåionalã, nu se vor transpune în practicã în aceeaæi mãsurã toate elementele ce åin de Poliåia de Proximitate. Nucleul conceptului îl reprezintã contactul cu populaåia æi cãlãtorii cât æi modul de relaåionare interinstituåional. De aceea s-a pus accentul pe cursul de analizã tranzacåionalã. Acest curs furnizeazã elemente de bazã în ceea ce priveæte comunicarea æi comportamentul interuman. În Elveåia cursul este predat de mai bine de 15 ani nu numai poliåiætilor din Poliåia Naåionalã ci æi poliåiætilor de frontierã, celor ce lucreazã în spitale æi în tribunale. Participanåilor li se cere sã se confrunte cu propria lor persoanã æi sã se cunoascã æi din alt punct de vedere. În acest fel dobândesc noi indicii preåioase cum sã evite stãrile conflictuale æi cum sã acåioneze în cazul unui

conflict de aæa naturã încât totul sã iasã bine.

Conducãtorul cursului de Analizã tranzacåionalã a fost Christian Weidkuhn, psiholog care lucreazã pentru poliåia din Elveåia.

• În perioada 20–25 martie a.c. au avut loc douã cursuri, a câte 5 zile, la Bucureæti, la care au participat 31 de persoane. Acestora li s-au prezentat noåiunile de bazã ale analizei tranzacåionale, primind totodatã de la Peter Schorer æi informaåii din domeniul managementului.

• În perioada 27-31 martie a.c. a avut loc la Timiæoara cursul AT 2 pentru managementul de mijloc. Sarcina celor 16 participanåi la curs este de a åine cursuri de analizã tranzacåionalã pentru colegii lor din managementul de mijloc.

• În perioada 17-21 aprilie a.c. æi 2- 5 mai a.c. au avut loc douã cursuri în Bãile Felix la care au participat 27 de persoane care au primit certificate de formator, prin care li se atestã dreptul de a åine cursuri de AT1 pentru poliåiætii de frontierã. IGPF va planifica desfãæurarea cursurilor pe plan naåional, va multiplica æi pune la dispoziåie materialul de curs æi va numi un coordonator pentru aceste cursuri. Obiectivul care trebuie atins este ca toåi angajaåii Poliåiei de Frontierã sã poatã absolvi în urmãtorii trei ani acest curs de analizã tranzacåionalã, care dureazã trei zile.

Christian WEIDKUHN,psiholog pentru poliåie

SDC Consultant

Poliåia de Proximitate în cadrul PFRÎn toamna anului 2005

Direcåia pentru Dezvoltare æi Cooperare (DEZA) din Elveåia a rãspuns pozitiv cererii venite din partea

Poliåiei de Frontierã Române pentru a sprijini introducerea

conceptului de Poliåiei de Proximitate æi în

cadrul acestei structuri. Un proiect similar se deruleazã

æi în cadrul Poliåiei Naåionale.

12 13

~~

Acåiunea promovatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã are drept scop principal dezvoltarea cooperãrii între România æi statele membre, considerate „åinte” în ceea ce priveæte combaterea migraåiei ilegale.

La dezbateri au participat 60 de experåi din cadrul structurilor de combatere a migraåiei ilegale din zece state, precum æi reprezentanåi ai organizaåiilor naåionale æi internaåionale implicate în prevenirea æi contracararea fenomenului.

Dezbaterile au fost prezidate de inspectorul general al Poliåiei de Frontierã Române, chestorul principal Nelu Pop, care a subliniat importanåa cooperãrii

internaåionale în vederea combaterii acestui fenomen. Inspectorul general al PFR a accentuat, în timpul sesiunii, faptul cã migraåia ilegalã afecteazã toate domeniile vitale ale societãåii, inclusiv siguranåa statului æi a propriilor cetãåeni. Æeful PFR a precizat cã pentru

contracararea procesului migraåionist este nevoie de promovarea unor schimburi de experienåã æi practici pozitive în ceea ce priveæte pregãtirea poliåiætilor de frontierã din statele participante, optimizarea cooperãrii poliåieneæti internaåionale prin eficientizarea schimbului direct de informaåii, organizarea unor grupuri de lucru æi acåiuni comune pentru combaterea migraåiei ilegale,

armonizarea procedurilor de lucru, a cãilor de comunicaåii între agenåiile de aplicare a legii cu atribuåii în acest domeniu.

Prin aceastã reuniune, s-a urmãrit definirea principalilor indicatori cu privire la procesul migraåionist, pentru a se realiza, astfel, o viziune de ansamblu care sã permitã eficientizarea combaterii în comun a acestui fenomen.

Pe parcursul sesiunii grupului de lucru au avut loc prezentãri ale structurilor implicate, privind dezvoltãrile recente în cadrul sistemelor de combatere a migraåiei ilegale, pentru stimularea æi eficientizarea cooperãrii interinstituåionale.

În ultima zi a conferinåei, concluziile Sesiunii de lucru au fost trasate în prezenåa ministrului administraåiei æi internelor Vasile Blaga, care æi-a arãtat, încã o datã, susåinerea faåã de desfãæurarea acestor activitãåi, menite sã demonstreze implicarea Poliåiei de Frontierã Române în menåinerea unei legãturi directe cu reprezentanåi ai instituåiilor similare din åarã æi strãinãtate, în vederea realizãrii unui schimb operativ de date æi informaåii æi a unui schimb de experienåã bilateral.

Conducerea Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã a organizat la Bucureæti, în perioada 18-19

mai a.c., Sesiunea Grupului de lucru privind migraåia ilegalã pe anul 2006, activitate desfãæuratã în cadrul lucrãrilor Conferinåei Internaåionale a Poliåiilor de Frontierã, la care România este parte.

Conferinåa Internaåionalã a Poliåiilor de Frontierã - Sesiunea Grupului de lucru privind combaterea migraåiei ilegale

Principalele subiecte abordate au cuprins aspecte privind factorii de risc, formele de

manifestare a fenomenului æi tendinåele sale, ocazie cu care au fost prezentate metodele æi mijloacele folosite de migranåi, precum æi mãsurile întreprinse

pentru combaterea lor.

Combaterea migraåiei ilegale - obiectiv prioritar

14 15

Scurt istoric Între anii 1940-1944, pe

actualul teren al Aeroportului Internaåional Bucureæti-Otopeni a funcåionat o bazã militarã a celui de-al III-lea Reich, apoi, pânã în 1965, infrastructura existentã (o pistã de 1200 m æi clãdirile anexe) a fost utilizatã de aviaåia militarã românã.

În 1965, creæterea traficului aerian, asigurat pânã atunci în exclusivitate de Aeroportul

Bãneasa, a impus construirea unui nou aeroport, fiind ales amplasamentul bazei aeriene Otopeni.

În 1969, pentru îmbarcarea pasagerilor s-a utilizat temporar Aerogara de Mãrfuri, iar pe 2 august a avut loc inaugurarea Salonului Oficial al aeroportului, cu ocazia vizitei preæedintelui american Richard Nixon. La 13 aprilie 1970 s-a inaugurat aerogara pentru pasageri, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane pasageri pe an. În 1986, aeroportul a început o nouã etapã de dezvoltare, ale cãrei obiective au vizat construirea celei de-a doua piste æi a sistemului de cãi de

POARTA ROMÂNIEI CÃTRE CELE MAI ÎNDEPÃRTATE COLÅURI ALE LUMII

Aeroportul Internaåional „Henri Coandã” Bucureæti este situat la 16,5 km nord de Bucureæti, pe DN1 – drumul naåional care leagã capitala României de una dintre cele mai pitoreæti zone turistice ale åãrii, Valea Prahovei. Cãi de acces modernizate, servicii prompte de transport (linii expres RATB, taxi, companii rent-a-car), fac din Aeroportul Internaåional „Henri Coandã” o destinaåie uæor de atins. În ce priveæte parcarea, acesta dispune de 500 locuri la Terminalul Plecãri Internaåionale, 900 locuri Terminalul Sosiri, în noua parcare supraetajatã. Faza a doua din Programul de Dezvoltare æi Modernizare al AIOB, a adus aeroportului începând din anul 2002, facilitãåi la standarde internaåionale: lifturi, sisteme automate de acces æi facilitãåi pentru persoanele cu mobilitate redusã.

14 15

rulare aferente, capacitatea operaåionalã a aeroportului crescând la 35-40 de miæcãri aeronave pe orã. Din 1993 aeroportul a devenit membru regulat al ACI (Airport Council International), iar în decembrie 1997 terminalul „Plecãri Internaåionale”, cu o capacitate de prelucrare de 1200 pasageri pe orã de vârf, obiectiv al primei faze de dezvoltare, æi-a deschis poråile, surprinzând prin farmecul sãu arhitectonic deosebit æi prin funcåionalitate; sala de îmbarcare este prevãzutã cu 5 burdufuri pentru accesul pasagerilor direct la sau de la aeronavã.

În mai 1999 a avut loc semnarea actului constitutiv al Bucharest Internaåional Cargo Center, centrul cargo menit sã rãspundã noilor solicitãri din domeniul transportului aerian de mãrfuri, iar în august 2001 a avut loc inaugurarea acestuia. Astãzi oferã o capacitate de prelucrare de cca. 30.000 tone pe an (cu posibilitãåi de extindere la 40.000). Terminalul dispune de depozite uscate, depozite speciale, echipamente pentru prelucrare coletãrie, echipamente speciale de manipulare mãrfuri, depozite frigorifice pentru mãrfuri perisabile cu o capacitate de 80 mc, 12 docuri de acces ajustabile, funcåionabile simultan, ateliere de întreåinere.

În noiembrie 2000 a fost inaugurat fluxul de pasageri „Sosiri Internaåionale”, iar un an mai târziu Parcarea Publicã aferentã Terminalului Sosiri (3 niveluri cu 900 locuri de parcare). În 2002 s-au finalizat lucrãrile de reamenajare æi reorganizare a terminalului vechi de pasageri, etaj 1 æi 2, cuprinzând zone destinate prelucrãrii fluxului de pasageri sosiri internaåionale

æi zonele destinate birourilor agenåilor economici æi instituåiilor statului care îæi desfãæoarã activitatea în aeroport.

Pe aeroport opereazã unele dintre cele mai prestigioase companii aeriene, deservind prin curse regulate æi charter peste 50 de destinaåii directe din întreaga lume, iar capacitatea de procesare este de peste 2500 pasageri pe orã de vârf. Aeroportul oferã pasagerilor servicii de înalt profesionalism cum ar fi: parcare publicã, servicii de informare, ticketing, transport pasageri de la æi la aeronavã cu autobuze sau burdufuri, transfer pasageri între Terminalele Sosiri æi Plecãri, control de securitate, control de frontierã æi vamal, cãrucioare bagaje, recuperare bagaje pierdute, servicii comerciale, servicii speciale (de protocol, saloane „mama æi copilul”, facilitãåi pasageri cu nevoi speciale, asistenåã medicalã de urgenåã, servicii sanitare de frontierã, veterinare

æi fito-sanitare), rent-a-car, restaurante, magazine de toate profilele, asigurãri medicale, farmacii, presã, schimb valutar, rezervãri hoteliere, internet, capelã etc. Pasagerii beneficiazã de servicii de handling (manipulare de bagaje) la cele ghiæeele check-in dotate cu echipamente moderne de procesare rapidã a documentelor de cãlãtorie æi a bagajelor. Prin punctele de informare, monitoarele video, panourile de afiæaj electronic, alãturi de informaåiile telefonice æi anunåurile audio, cãlãtorul gãseæte rãspuns la orice întrebare cu privire la zbor.

Punctul Poliåiei de Frontierã

Acesta este situat în cadrul aeroportului æi funcåioneazã din 1974. Discutând cu comisarul Ene Cristian, adjunctul æefului de punct (comandantul,

comisarul-æef Dumitru Haralabie se afla în concediu de odihnã), am putut afla cã în perimetrul aeroportului alãturi de Poliåia de Frontierã îæi desfãæoarã activitatea alte instituåii, cu care se colaboreazã: Biroul

În decurs de 24 ore se înregistreazã aproximativ 120 de curse - avioane

cu aproximativ 10.000 de cãlãtori.

16 17

vamal, Poliåia transporturi, Brigada antiteroristã, Departamentul securitãåii aeroportuare (departament din cadrul aeroportului), Security Tarom (aparåine Companiei Tarom), Biroul sanitar-veterinar, reprezentanåii de companii transportatoare, Compania Romprest (asigurã securitatea în afara clãdirilor æi în clãdiri pentru zona publicã).

În cadrul punctului PF îæi desfãæoarã activitatea 239 de lucrãtori, din care 39 de ofiåeri, 199 de agenåi æi un salariat civil. Serviciul se desfãæoarã în ture de serviciu - 12 cu 24/ 12 cu 48 ore, æefii de compartimente, cei care lucreazã la secretariat æi administrativ, æi o parte din oficiul de calcul lucrând la program de 8 ore. Un program deosebit îl au cei care lucreazã în zona de Supraveghere æi Control - Zona Cargo, ture de 12 cu 36 ore (10 poliåiæti de frontierã).

O turã de serviciu are aproximativ 45 de lucrãtori - un ofiåer æef de turã, un ofiåer æef de flux æi un alt ofiåer care îi ajutã æi îi suplineæte la nevoie. Activitatea de control al documentelor (în filtre) este asiguratã de 17-18 agenåi, iar pentru controlul vamal este desemnat un agent pe fiecare flux (intrare/ieæire) care face echipã cu lucrãtorii vamali. Unul sau doi agenåi îæi desfãæoarã activitatea pe pistã, unde asistã la îmbarcarea sau debarcarea cãlãtorilor, câte un agent la posturile de acces intrare-ieæire în punct, un agent în „finger” (tranzit) care supravegheazã zona de tranzit, câte un agent la supraveghere ieæire æi supraveghere intrare în filtre (orienteazã oameni æi îi supravegheazã).

Urmeazã, tot în cadrul turei de serviciu cei de la supraveghere æi control Zona Cargo, cei de la oficiul de calcul, dispeceratul, un conductor câine, câte doi lucrãtori la evidenåã operativã (numai ziua), compartimentul de cercetãri penale cu câte un ofiåer æi un agent pe fiecare turã, un ofiåer criminalist, compartimentele CIT æi CMI cu câte un ofiåer, æi alåi doi agenåi care

se ocupã de returnaåi.Problemele cu care se confruntã

poliåiætii de frontierã, din punct de

vedere al muncii specifice, în materie de contravenåii, se referã, în principal, la activitatea transportatorilor aerieni care aduc în România persoane fãrã documente, cu documente false sau falsificate (substituiri de persoane), fãrã vize etc. æi în general la încãlcãri ale ordinii publice.

Infracåiunile constatate de poliåiætii de frontierã din acest punct au ca obiect treceri frauduloase, falsuri, nerespectarea, regimului armelor æi muniåiilor, infracåiuni cu privire la instrumentele de platã electronice (cititoare de carduri, dispozitive în legãturã cu crima organizatã), trafic de droguri æi substanåe interzise, infracåiuni referitoare la patrimoniul naåional (monede), nerespectarea regimului juridic al metalelor preåioase, traficul de persoane sau migranåi.

Unul din cele mai importante cazuri a fost rezolvat în cooperare cu cei de la Proiectul Trident æi cu poliåiætii de la Combaterea Crimei Organizate, când s-a fãcut o livrare supravegheatã de cititoare de carduri æi alte dispozitive la Braæov. Un alt caz este cel în care cetãåeni români din estul åãrii æi din Republica

Moldova au plecat cu o firmã de turism în Egipt, iar de acolo voiau sã treacã în Israel (spunând cã vor sã se ducã sã se roage la Zidul Plângerii), sã presteze muncã la negru. S-a luat legãtura cu organele abilitate din åãrile respective æi aceætia au fost reåinuåi la frontiera dintre Egipt æi Israel. Alt caz a fost cu patru cetãåeni din Republica Dominicanã, care au falsificat cãråi de rezidenåã în Spania æi æi-au procurat vize de la Madrid pentru a intra în România. Au fost depistaåi la frontierã, cazul fiind rezolvat æi cu ajutorul ofiåerilor de legãturã spanioli.

Traficul prin punctul de frontierã a ajuns, în anul 2005, la peste trei milioane de cãlãtori, în decurs de 24 de ore înregistrându-se aproximativ 120 curse de avioane, cu aproximativ 10.000 de cãlãtori. Situaåia operativã

este cea similarã unei direcåii teritoriale a Poliåiei de Frontierã, PPF „Henri Coandã” ocupând locul doi, dupã DPF Oradea, în materie de constatãri de fapte ilegale. În cursul anului 2005 au fost înregistrate 584 de contravenåii æi 1749 de dosare penale. De asemenea, au existat 16.000 de returnaåi.

Personalul care deserveæte punctul este suficient în prezent, având în vedere cei 27 de noi agenåi din încadrare externã. Referitor la aceætia, adjunctul æefului de punct ne-a spus cã se descurcã „biniæor”. Dotarea nu este prea strãlucitã (cititoarele au cam început sã dea rateuri iar calculatoarele sunt cam depãæite) dar, se pare, cã pe viitor problemele acestea se vor reglementa. Pânã în luna decembrie se vor schimba, în cadrul realizãrii SISF, calculatoarele, se va crea o reåea æi un sistem informatic propriu, în prezent fiind folosite cele ale administraåiei aeroportuare.

La început de mileniu Aeroportul Internaåional „Henri Coandã” Bucureæti oferã lumii o nouã imagine, devenind astfel unul dintre cele mai moderne aeroporturi din Europa de Est, care beneficiazã de o infrastructurã aeroportuarã aliniatã la standardele internaåionale.

Ætefan ANDREESCUAlexandru BARBU

16 17

În actuala etapã a funcåionãrii Poliåiei de

Frontierã Române, a sarcinilor care stau în faåa acesteia,

æeful de turã, ca om de concepåie, are un rol deosebit

în organizarea misiunilor specifice pe timp de 12 ore, cât planificã personalul din

subordine în vederea obåinerii de rezultate optime.

În vederea organizãrii dispozitivului operativ, æeful de turã va avea în vedere urmãtoarele probleme:

1) concepåia æefului de sector privind îndeplinirea misiunii de supraveghere æi controlul trecerii frontierei de stat;

2) informaåiile primite de la eæaloanele superioare cât æi cele culese de personalul SPF;

3) activitãåile care se desfãæoarã în zona de competenåã, în special cele ocazionale sau temporare;

4) situaåia traficului în punctele de trecere;

5) valoarea foråelor æi mijloacelor avute la dispoziåie;

6) anotimpul æi starea vremii, comunicaåiile æi posibilitãåile de folosire a acestora;

7) caracteristicile zonei de competenåã;

8) situaåia operativã anterioarã, direcåiile æi locurile unde s-au produs cel mai frecvent evenimente de frontierã;

9) gradul de implicare a populaåiei locale în sprijinirea activitãåii poliåiei de frontierã;

10) relaåiile de cooperare cu organele de frontierã ale statului vecin;

11) gradul de pregãtire profesionalã a fiecãrui cadru din tura de serviciu pe care o conduce;

12) implicarea celorlalte structuri cu atribuåii la frontierã.

În funcåie de aceæti factori, care pot sã aibã o importanåã diferitã în activitatea æefului de turã, acesta va executa urmãtoarele activitãåi:

1) Îæi va însuæi concepåia æefului de sector privind realizarea dispozitivului operativ în urmãtoarele 12 ore de serviciu. Acest lucru se poate realiza atât prin consultarea directã cu acesta

cât æi în urma dispoziåiilor transmise sau a rezoluåiilor de pe diferite documente;

2) va studia ordinele æi dispoziåiile transmise de eæaloanele superioare;

3) va lua legãtura cu organele de cooperare din zonã pentru efectuarea unui schimb oportun de date æi informaåii;

4) se va documenta cu privire la situaåia traficului existent æi cu perspectivele acestuia în urmãtoarele 12 ore inclusiv, prin luarea legãturii cu organele de frontierã ale statului vecin, atât prin întâlniri directe cât æi prin intermediul dispeceratului de la IJPF (DPF);

5) se va consulta cu æefii de grupã din punctele de frontierã æi de la frontiera verde cu privire la necesarul de efectiv pentru fiecare loc în parte;

6) va stabili efectivele æi mijloacele necesare executãrii misiunilor specifice în funcåie de prioritãåi;

7) va avea în vedere planificarea personalului în funcåie de competenåa avutã de acesta începând cu locurile de serviciu cele mai solicitante din acest punct de vedere;

8) va åine cont de starea vremii, astfel încât sã nu se încalce alte prevederi legale, instrucåiuni privind timpul de staåionare, în vederea prevenirii unor îmbolnãviri sau accidente de muncã;

9) se va planifica efectiv fiecare post/ patrulã încât sã se execute, în special, misiuni combinate, realizându-se un dispozitiv mobil, evitând æablonismele atât la itinerarele de deplasare, orele de staåionare pe fiecare loc de serviciu cât æi mijloacele folosite;

10) o atenåie deosebitã se va acorda planificãrii autospecialelor cu termoviziune, locului, orelor de supraveghere æi asigurãrii mascãrii activitãåii;

11) se vor întocmi împreunã cu æefii de grupã dispoziåiunile de misiune;

12) organizarea controlului posturilor æi patrulelor cât æi instruirea acestora pe timpul executãrii misiunii;

13) va stabili unele variante de acåiune în cazul descoperirii unor persoane suspecte în zona de competenåã;

14) va numi eventualele echipe de intervenåie, atât din efectivul propriu cât

æi din alte ture de serviciu, cu aprobarea æefului SPF;

15) va hotãrî mijloace de rezervã pentru intervenåie în diferite situaåii.

Dupã stabilirea dispozitivului operativ, întocmirea documentelor de planificare, pregãtirea pentru plecare în misiune æi darea misiunii æeful de turã îæi va concentra efortul activitãåii în locurile cu o situaåie operativã mai activã, dar va avea în vedere sã aibã o legãturã permanentã cu toate elementele de dispozitiv, atât direct, cât æi prin æefii de grupã sau dispecerat.

Considerãm cã este necesar ca, minimum o datã pe lunã, æeful de sector sã aibã o întâlnire de lucru cu toåi æefii

de turã æi alåi factori de rãspundere de la sector în care sã se analizeze modul în care aceastã activitate importantã de organizare a dispozitivelor operative este realizatã, învãåãmintele rezultate, cât æi eventualele îmbunãtãåiri care se pot aduce.

Totodatã, propunem ca studiile de caz, învãåãmintele rezultate în urma rezolvãrii unor evenimente sã fie trimise æi la Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „AVRAM IANCU” Oradea pentru studiu æi pregãtirea personalului.

Gheorghe MOLDOVAN, Æcoala de Pregãtire a Agenåilor

Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea

Rolul æefului de turã în organizarea dispozitivului Sectorului P.F.

Documentar

#

ELEMENTE DE SECURIZARE ALE PAÆAPORTULUI PRIMA COPERTÃ EXTERIOARÃ ÆI FILA INFORMATIZATÃ

ALE E-PAÆAPORTULUI AMERICAN (PAÆAPORTUL DIPLOMATIC ÆI OFICIAL)

E-PASSPORTLOGO

LA PAGINA NR.3, CARE ESTE DESTINATÃ SEMNÃTURII TITULARULUI,

SE EVIDENÅIAZÃ, ÎN MICROTEXT, ÎNSCRISUL „SIGNATURE OF BEARER”;

FOLIA DE PROTECÅIE A FILEI INFORMATIZATE

PAGINA 28 - ultima paginã interioarã ae-paæaportului oficial

• Din punct de vedere al culorii de imprimare, înscrisurile de pe ultima paginã trebuie sã aibã aceeaæi culoare ca æi coperta e-paæaportului (e-

paæaport oficial-viæiniu).

PAGINA 52 - Ultima paginã interioarã ae-paæaportului diplomatic

• Din punct de vedere al culorii de imprimare, înscrisurile de pe ultima paginã trebuie sã aibã aceeaæi culoare ca æi coperta e-paæaportului (e-

paæaport diplomatic-negru).

18

Pagini realizate cu sprijinul Serviciului

Criminalistic al IGPF

Paginã din e-paæaportul oficial

Paginã din e-paæaportul diplomatic

Desenele reprezentând luna æi naveta „VOYAGER”

sunt tipãrite intaglio

Înscrisul „USA” reprezentat într-o imagine latentã

OFICIAL ÆI DIPLOMATIC AMERICAN (E-PASSPORT)

Numãrule-paæaportului

Înscrisul „USA” este realizat cu cernealã metalizatã (OVI)Microtext

Înscris ce trebuie sã aibã aceeaæi culoare ca æi coperta paæaportului, respectiv: • negru – paæaportul electronic diplomatic; • viæiniu – paæaportul electronic oficial; • albastru – paæaportul electronic simplu

Înscrisurile de fond sunt tipãrite odatã cu personalizarea e-paæaportului

PRIMA COPERTÃ INTERIOARÃÎNSCRISUL „USA”

ESTE REALIZAT CU CERNEALÃ

METALIZATÃ (OVI)

DESEN DE FOND TIPÃRIT OFFSET

DESEN STILIZAT TIPÃRIT INTAGLIO

19

20

Traficul cu autoturisme de lux furate s-a dovedit a fi o activitate în „vogã“ pentru lumea interlopã

transnaåionalã, fiind extrem de bine organizat la nivelul multor state

europene. Drept urmare, poliåiætii de frontierã se confruntã cu aceste

reåele internaåionale de traficanåi, organizate minuåios pentru ca obåinerea

profiturilor æi întreaga activitate ilegalã sã nu fie periclitatã prin depistarea

vreunuia dintre membrii reåelei. Ingeniozitatea traficanåilor, modurile

de operare, precum æi tehnicile folosite la falsificarea documentelor

sau a seriilor poansonate s-au perfecåionat, acest flagel fiind în strânsã

legãturã cu criminalitatea organizatã transfrontalierã.

Autoturismele de lux cele mai cãutate pe piaåã sunt mãrcile „Mercedes”, „BMW”, „Audi” æi „VW”. În topul persoanelor implicate în acest fenomen infracåional se menåin cetãåenii italieni, moldoveni, ucraineni, sârbi, bulgari æi români.

Tot mai multe reåele internaåionale de traficanåi de maæini de lux cu ramificaåii în Italia, Germania æi Ungaria aduc ilegal maæini furate din Occident pentru a fi vândute pe piaåa auto româneascã æi ruseascã.

Traficul cu autovehicule furate a luat o amploare deosebitã æi vizeazã, în special, furtul autoturismelor de lux din åãrile Uniunii Europene æi SUA, apoi valorificarea acestora pe diferite

filiere, în åãrile Europei de Est æi în Orientul Apropiat. România deåine o poziåie-cheie în ecuaåia traficului internaåional cu autoturisme furate, atât ca åarã de tranzit, cât æi ca piaåã de desfacere a autoturismelor care fac obiectul traficului ilegal. Mai mult, s-a observat ca fenomenul a înregistrat mutaåii, în ceea ce priveæte implicarea mai activã a cetãåenilor de origine arabã, turcã æi ucraineanã, în preluarea autoturismelor traficate pe filiera italianã æi comercializarea acestora pe pieåele Orientului Apropiat.

Din cazuistica înregistratã, din Rapoartele Interpol precum æi din informaåiile primite de la instituåiile cu care Poliåia de Frontierã coopereazã în contracararea acestei activitãåi infracåionale, au fost identificate mai multe filiere ce acåioneazã la nivelul åãrii noastre. Astfel, filiera italianã acåioneazã pe urmãtoarele rute: Italia (Spania, Portugalia) - Austria - Ungaria - România; Italia - Slovenia - Croaåia - Iugoslavia - România; Italia - Slovenia - Croaåia - Iugoslavia - Bulgaria - România; Germania - Italia - Grecia - Macedonia - Iugoslavia - România sau Macedonia - Bulgaria – România; filiera germanã activeazã pe ruta Germania – Austria – Ungaria – România; filiera esticã, pe traseul România – Republica Moldova – Ucraina – Rusia, în timp ce filiera transatlanticã îæi desfãæoarã activitatea infracåionalã pe ruta Canada – SUA – åãrile din fosta URSS. Cea mai activã filierã rãmâne în acest moment cea italianã, care acåioneazã pe ruta Italia

– Austria – Ungaria – România, precum æi pe ruta Italia – Grecia – Macedonia – Slovenia – Bulgaria – România.

Reåelele sunt organizate pe douã tipuri - specializate în furtul autoturismelor de lux æi specializate în sustragerea autoturismelor de categorie mijlocie. Acestea, la rândul lor, se organizeazã în entitãåi mai mici (specializate pe diverse activitãåi), care sunt divizate în subgrupuri cu un scop foarte clar: în cazul arestãrii unuia dintre membrii bandei sã nu existe posibilitatea descoperirii æi a altor persoane implicate æi, ulterior, a întregii reåele.

Primii paæi ai activitãåii infracåionale sunt fãcuåi de cãtre membrii grupei de recunoaætere, care au ca scop identificarea maæinilor corespunzãtoare cererii, locul de parcare æi perioadele de staåionare etc, precum æi firmele ce închiriazã astfel de autoturisme. Ulterior, informaåiile culese sunt transmise grupei tehnice, care are ca obiect de activitate confecåionarea documentelor false (acte de proprietate, taloane de înmatriculare etc.), a altor chei æi plãcuåelor de înmatriculare etc, intrând în rol grupa de transport, ce are ca principale atribuåii „toaletarea” maæinii (îi schimbã culoarea, aplicã numerele de înmatriculare, poansoneazã seria falsã a caroseriei), scoaterea maæinilor furate peste graniåã æi predarea acestora la destinaåia finalã grupei de valorificare – comercializare.

Ultima grupã este cea de siguranåã (de acoperire) æi este utilizatã cu precãdere de infractorii italieni sau bulgari, având ca sarcinã supravegherea æi derularea în toate fazele a faptelor infracåionale. Cu ajutorul acestei grupe, în situaåia în care unul din membrii oricãreia dintre grupãrile enumerate anterior este depistat sau interceptat de cãtre autoritãåile cu competenåã, imediat este anunåatã organizaåia criminalã cu privire la „cãderea verigii” respective.

Modurile de operare utilizate de traficanåi au cunoscut o diversificare deosebitã în ultimii ani. Astfel, a apãrut frauda la asigurãri – furtul maæinii este „aranjat” de comun acord cu proprietarul care, dupã „consumarea furtului” (contra unui comision de 20 – 30% din valoarea acestuia æi predarea cheilor, a actelor de proprietate, a unei procure de folosinåã a maæinii unui membru al reåelei), reclamã dispariåia æi apoi întocmeæte formalitãåile pentru încasarea asigurãrii. Furtul la comandã – grupa de valorificare „recruteazã” potenåialul

Crima organizatã æi traficul cu autoturisme de lux

20

20

client cu o ofertã generoasã, sub preåul pieåei æi ulterior obåinerii acceptului, „comandã” grupãrii care se ocupã cu furtul autoturismului cu marca æi anul de fabricaåie dorite. Deturnarea (frauda la firmele de asigurãri) – grupa de falsificare a documentelor racoleazã, de regulã, o persoanã de condiåie modestã, care contra unei sume modice acceptã sã deschidã pe numele sãu un cont bancar iar în baza acestuia æi a unui paæaport fals închiriazã de la firme de profil autoturismul cerut la comandã. Reabilitarea radierii – una dintre cele mai noi metode folosite – constã în cumpãrarea de la proprietarul unui autovehicul avariat a documentelor mijlocului de transport, care sunt folosite apoi pentru a introduce în circulaåie o altã maæinã cu aceeaæi marcã æi tip, modificând în prealabil elementele de identificare ale acesteia.

O altã modalitate des utilizatã este modificarea unei cifre din cele 17 caractere care formeazã seria caroseriei; cifrele respective se æterg prin poansonare æi, cu actele false pregãtite deja înainte de intrarea în åarã, se pot înscrie foarte uæor în circulaåie.

Modalitãåile în care elementele infractoare acåioneazã au creat convingerea cã existã anumite zone ale unui autovehicul care sunt supuse intervenåiei pentru a se putea crea o nouã identitate. Faptul cã un autovehicul a fost furat poate fi recunoscut æi ca urmare a studierii transformãrilor fizice ale aspectului exterior æi interior provocate prin acåiunea directã cu diferite obiecte tari.

Se acåioneazã cu precãdere în zona volanului, la contactul general, se scot firele æi se leagã pe direct, se deterioreazã carcasa, sistemul de siguranåã al volanului. De asemenea, cheia de contact poate fi uæor înlocuitã, însã nu va fi niciodatã ca cea originalã, prezentând un profil denaturat. Identificarea unei chei contrafãcute este relativ uæor de realizat, întrucât cele originale sunt purtãtoare ale semnului mãrcii producãtorului sau tipului de maæinã, care nu pot fi reproduse. Portierele pot fi uæor deschise cu ajutorul diferitelor lamele metalice, însã vor rãmâne urme ale deteriorãrii periei de la geam.

La æasiu se vor putea observa modificãri la seria caroseriei, totale sau paråiale. La unele maæini, de o parte æi de alta a caroseriei este ætanåatã sigla producãtorului (de exemplu „Mercedes”), care scapã de regulã infractorilor. Sunt observate urme de chituiri sau cositoriri lângã noua serie poansonatã iar acolo unde seria este prinsã în nituri se vor remarca urme de deteriorare.

Mãdãlina Florentina CORA, IJPF Arad, PTF Nãdlac

Apreciez iniåiativa revistei Frontiera æi colegului Vasile Morar de a publica opinii asupra soluåionãrii problematicii mai puåin lãmurite de unele actele normative în scopul îmbunãtãåirii muncii profesionale æi comunicãrii interne a poliåiætilor de frontierã.

Art. 38 din O.G.nr.2/2001, cu modificãrile æi completãrile ulterioare, prevede cã: ,,avertismentul se adreseazã oral atunci când contravenientul este prezent la constatarea contravenåiei æi sancåiunea este aplicatã de agentul constatator’’.

În cele mai multe cazuri, contravenientul este descoperit în flagrant, ocazie cu care agentul constatator analizeazã împrejurãrile sãvâræirii contravenåiei, modul æi mijloacele de sãvâræire, scopul urmãrit, urmarea produsã, circumstanåele personale ale contravenientului æi gradul de pericol social al faptei æi aplicã, dupã caz, amendã contravenåionalã sau avertismentul verbal.

Organele competente trebuie sã înteleagã cã orice sancåiune juridicã, inclusiv cea contravenåionalã, nu reprezintã un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile sã se aplice sancåiunea amenzii. Sancåiunile juridice nu constituie mijloace de rãzbunare ale societãåii, ci de prevenire a sãvâræirii faptelor ilicite, de educare a persoanelor vinovate.

Spre exemplu: Forma scrisã a avertismentului este necesarã în cazul unei tamponãri uæoare a unui autovehicul, document fãrã de care nu se pot efectua reparaåiile sau nu poate fi folositã asigurarea obligatorie ori Casco. De asemenea, sunt situaåii când forma scrisã a avertismentului sau a avertismentului publicat este cerutã expres de legi, precum: Legea nr. 33/1991, O.G. nr.24/1993 etc.

În concluzie, agentul constatator, atunci când constatã sãvâræirea unei contravenåii, completeazã un proces-verbal de constatare æi aplicã amendã contravenåionalã doar în cazul în care are

competenåã de aplicare conferitã de actul normativ respectiv. În caz contrar, agentul constatator va trimite procesul-verbal organului competent pentru aplicarea sancåiunii prin rezoluåie scrisã.

Dacã în urma analizei împrejurãrilor de sãvâræire a contravenåiei considerã cã este suficient aplicarea avertismentului verbal, îl va aplica, sens în care nu va mai întocmi proces-verbal.

Altfel spus, dacã în actul normativ nu se fac menåiuni despre avertisment (verbal, scris, publicat etc.) se va aplica regula generalã din O.G. nr.2/2001, adicã se va adresa avertismentul verbal, doar în situaåia când contravenientul este prezent la constatarea contravenåiei æi sancåi-unea este aplicatã de agentul constatator respectiv. În cazul când nu sunt îndeplinite aceste douã condiåii se va completa un proces-verbal ce va fi trimis organului

competent pentru aplicarea sancåiunii prin rezoluåie

scrisã. Dacã organul respectiv stabileæte drept sancåiune ,,avertisment’’, procesul-verbal se va comunica contravenientului æi va fi socotit avertisment executat în formã scrisã. Fac menåiunea cã în majoritatea cazurilor contravenienåii sunt descoperiåi chiar în momentul sãvâræirii faptelor de cãtre agenåii noætri constatatori, problema privind avertismentul scris fiind legatã de competenåa de aplicare a sancåiunii, care revine unui alt organ. Puåine la numãr sunt situaåiile când agentul de poliåie de frontierã are competenåã de aplicare a sancåiunii, iar contravenientul nu este prezent, caz în care varianta avertismentului scris poate fi dispusã æi de cãtre organele poliåiei de frontierã.

Neproductiv este faptul cã unele structuri operative ale P.F.R. menåin „obiceiul” de a îmbunãtãåi artificial indicatorii de performanåã cu avertismente consemnate în procese-verbale de contravenåie, epuizând astfel inutil formularele tipizate din carnetele de procese-verbale.

Dorel TUDOSE, æef Birou C.I.T./ D.P.F. Iaæi

Reacåii la articolul ,,Avertismentul - o sancåiune

contravenåionalã controversatã?’’ publicat în nr. 4/2006

21

22 23

CARTEA VERDE A AUTOTURISMULUISistemul „Carte Verde” (vezi æi

www.cobx.org, www.gruene-karte.de, www.gdv.de, www.cobx.org/public/country_links.htm), creat la 1 ianuarie 1953 sub egida Comisiei Economice pentru Europa a Naåiunilor Unite, este administrat de Consiliul Birourilor, organism internaåional înfiinåat la Londra în 1949.

Membrii Sistemului Carte Verde sunt cele 44 de Birouri Naåionale înfiinåate æi recunoscute în vederea îndeplinirii prevederilor Recomandãrii nr. 5 adoptatã în 25 ianuarie 1949, înlocuitã de Anexa 2 a Rezoluåiei Unificate cu privire la facilitatea transportului rutier adoptatã de Grupul de Lucru pentru transportul rutier al Comitetului pentru transport intern al Comisiei Economice pentru Europa a Naåiunilor Unite.

Rolul fundamental al Consiliului Birourilor este de a lua toate mãsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea în totalitate a Recomandãrii nr. 5 æi a recomandãrilor sau rezoluåiilor modificate ulterior, de a se asigura cã membrii respectã în totalitate convenåia „Regulamentul General” Al Sistemului „Carte Verde”.

De la înfiinåarea Sistemului Carte Verde, relaåiile dintre Birourile Naåionale s-au desfãæurat în baza Convenåiei Tip Inter-birouri. Acest document a fost

modificat prin hotãrârea Adunãrii Generale a Consiliului Birourilor din 30 mai 2002 la Rethymno (Creta), numindu-se Regulamentul General al Sistemului Carte Verde. Regulamentul General este o convenåie bilateralã semnatã între Birourile Naåionale æi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în 31.07.2003.

Documentul de asigurare internaåionalã auto tip „carte verde” Este echivalentul certificatului de asigurare auto valabil pentru fiecare åarã pe care mijlocul de transport o parcurge. Orice omisiune sau neregulã în completarea documentului de asigurare internaåionalã auto tip „carte verde” pot fi un indiciu cã autoturismul respectiv este furat sau radiat din circulaåie în Germania.

Din experienåã, un numãr însemnat de „cãråi verzi” germane false, prezintã omisiuni la rubrica 4 (seria poliåei de asigurare) sau nereguli în completarea rubricilor 5 (numãr de înmatriculare - serie de caroserie) æi 6 (categoria æi marca autovehiculului). Controlul documentului de asigurare internaåionalã auto tip „carte verde” implicã stabilirea concordanåei dintre denumirea firmei æi codul societãåii asigurãtoare, existenåa seriei poliåei de asigurare (la rubrica 4), completarea corectã, fãrã omisiuni sau nereguli a rubricilor 3 (perioada de valabilitate), 5 (numãrul de înmatriculare al mijlocului de transport æi (sau) serie de caroserie, 6 (categoria æi marca autovehiculului).

Constantin CRISTEACosticã CÎRJAN

Tabel cu codul de identificare æi numele societãåilor de asigurare

din Germania

5342 Aachener und Munchener Versicherung Aktiengesellschaft

5487ACE Insurance S.A.

– N.V., Brussel Direktion fur Deutschland

5581 ADLER VERSICHERUNG A - G

5595 AIG EUROPE S.A., Paris Direktion fur Deutschland

7066 AIG EUROPE (Netherlands) N.V.

5551AIOI Insurance Company of

Europe Limited Niederlassung fur Deutschland

5312 Allianz Versicherungs - Aktiengesellschaft

5405 Alte Leipziger Versicherung Aktiengesellschalt

5455 ARAG Allgemeine Versicherungs - AG

7366 ARISA Assurances S.A.

5397 ASSTEL Sachsversicherung Aktiengesellschaft

5052 AXA „die Alternative” Versicherung AG

5316 Badischer Gemeinde – Versicherungs - Verband

5317 Barmenia Allgemeine Versicherungs - AG

5633 Basler Securitas Versicherung - AG

5310BAYERISCHE BEAMTEN

VERSICHERUNG AKTIENGESELLSCHAFT

5325 Bayerische Versicherungsbank Aktiengesellschaft

5324Bayerischer

Versicherungsverband Versicherungsaktiengesellschaft

5098

BRUDERHILFE Sachversicherung Aktien gesellschaft im Raum der

kirchen

5338Concordia Versicherungs

– Gessellschaft auf Gegenseitigkeit

5339Condor Allgemeine

Versicherungs - Aktiengesellschaft

5340 Continentale Sachversicherung Aktiengesellschaft Gegr.1960

5552 COSMOS Versicherung Aktiengesellschaft

5529 D.A.S. Deutscher Automobil Schutz Versicherungs A.G.

5343DA Deutsche

Allgemeine Versicherung Aktiengesellschaft

5311DBV Deutsche

Beamten – Versicherung Aktiengesellschaft

5037 DBV – Winterhur Versicherungs AG

5549 Debeka Allgemeine Versicherung Aktiengesellschaft

5084 Deutsche internet versicherung aktiengesellschaft

5347DEUTSCHER HEROLD

Allgemeine Versicherung Aktiengesellschaft

Documentul de asigurare internaåionalã auto tip

„carte verde”

22 23

5513DEVK Allgemeine Versicherungs -

Aktiengesellschaft

5344

DEVK Deutsche Eisenbahn Versicherung Sach –u. HUK

– Versicherungs – verein a.G., Betriebliche Sozial

– einrichtung der Deutschen Bahn AG

5055 Direct Line Versicherung AG

7641 Euro Insurances Limited

5508 EUROPA Sachversicherung AG

5470 Fahrlehrerversicherung verein auf Gegenseitigkeit

5359 Feuersozietat Berlin Brandenburg

5364 Frankfurter Versicherungs - Aktiengesellschaft

5505 Garanta Versicherungs - AG

5365 GEGENSEITIGKEIT Versicherung Oldenburg

8609 Gemeinnutzige. Haftpflicht – Versicherungsanstalt Darmstadt

7253 GENERALI Assicurazioni Generali S.p.a.

7032 GENERALI BELGIUM S.A.

7067 Generali France Assurances

5368Gerling Honzem

Allgemeine Versicherungs – Aktiengesellschaft

5531 Gothaer Allgemeine Versicherung Aktiengesellschaft

7580 Great Lkes Reinsurance (UK) pic

5469 GVV Kommunalversicherung VVAGF

5585 GVV - Privatversicherung AG

5044

Haftpflichtgemeinschaft Deutscher Nahverkehrs – und

Versorgungsunternehven Allgemeine VVaG

8612 Haftpflichversicherungsanstalt Braunschweig

5420Hamburg – Mannheimer

Sachversicherungs - Aktiengesellschaft

5501 HanseMerkur Allgemeine Versicherung AG

5096 HDI IndustrieVersicherungs AG

5085 HDI Privat Versicherung AG

5384Helvetia Schweizerische Versicherungsgesellschaft Direktion

fur Deutschland

5521 HUK – COBURG Allgemeine Versicherung AG

5375

HUK – COBURG Haftpflicht – Unterstutzungs – Kasse Kraftfahrender Beamter

Deutschlands a.G. in Coburg

5086 HUK 24 Aktiengesellschaft

7587 Ineas Insurance Company NV

5401

Itzehoer Versicherung Brandgilde von 1691

Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit

5570 Karlsruher Beamten – Versicherung AG

5509 Karlsruher Versicherung AG

5562 KarstadtQuelle Versicherung Aktiengesellschaft

5058KRAVAG – ALLGEMEINE

Versicherungs – Aktiengesellschaft

5080KRAVAG – LOGISTIC

Versicherungs – Aktiengesellschaft

5362 Landesschadenhilfe Versicherung AG

0505 Lippische Landes - Brandversicherungsanstalt

7007 Lloyd s of London

5592 Lloyd s Versicherer London Niederlassung f. Deutschland

5402LVM Landwirtschaftlicher

Versicherungsverein Munster a.G.

7502 MACIF societe d Assurance Mutuelle

5061 Mannheimer Versicherung Aktiengesellschaft

5412 Mecklenburgische Versicherungs Gesellschaft a.G.

5078 MLP Versicherung AG

5414 MUNCHENER VEREIN Allgemeine Versicherungs - AG

5390 Nova Allgemeine Versicherung AG

5426 NURNBERGER Allgemeine Versicherungs-AG

5686 NURNBERGER Beamten Allgemeine Versicherungs - AG

0522 Offentliche Feuerversicherung Sachsen - Anhalt

0501 Offentliche Sachversicherung Braunschweig

0506 Oldenburgische Landesbrandkasse

5791 ONTOS Versicherungs-AG

5519 Optima Versicherungs- Aktiengesellschaft

5787OVAG – Ostdeutsche

Versicherungs- Aktiengesellschaft

5432 Patria Versicherung Aktiengesellschaft

7455 Probus Insurance Company Europe Ltd

5446 Provinzial Nord BrandKasse Aktiengesellschaft

5095Provinzial Rheinland Versicherung AG Die

Versicherung der Sparkassen

5438 R+ V Allgemeine Versicherung AG

5798 RheinLand Versicherungs AG

5051 S direkt Versicherungs AG

5773 Asaarland Feuerversicherung AG

5690Schwarzmeer UND

OSTSEE Versicherungs – Aktiengesellschaft SOVAG

5448

SCHWEIZER – NATIONAL Versicherungs

– Aktiengesellschaft in Deutschland

5451 SIGNAL Unfallversicherung a.G.

5781Sparkassen-Versicherung

Sachsen Allgemeine Versicherung AG

5036SV Sparkassen – Versicherung Gebaudeveresicherung Baden

– Wurttemberg AG

5385SV Sparkassen – Versicherung

Offentliche versicherungsanstalt Hessen – Nassau – Thuringen

5776 Telcon Allgemeine Versicherung AG

5456Thuringia Generali

Versicherungs Aktiengesellschaft

5458 TRANSATLANTISCHE Allgemeine Versicherung AG

5459Uelzener Allgemeine

Versicherungs – Gesellschoft a.G.

5462United Services Automobile Association Direktion fur

Deutschland

5463 UniVersa Allgemeine Versicherung AG

7754 UPS International Insurance Limited

7259 USAA LIMITED

7258 VAV Versicherung AG

5441 Vereinte Spezial v Versicherung AG

5042Versicherungskammer Bayern

Veresicherungsanstalt des offentlichen Rechts

5400 VGH Landschaftliche Brandkasse Hannover

5598 VHV Autoversicherungs - Aktiengesellschaft

5472 VICTORIA Versicherung AG

5473 Vollksfursorge Deutsche Sachversich AG

5484WOLKSWOHL-BUND

Sachversicherung Aktiengessellschaft

5093Westfalische Provinzial

Versicherung Aktiengessellschaft

5525 WGV – Schwabische Allgemeine Versicherung AG

5479 Wurttembergische Gemeinde – Versicherung a.G.

24 25

Comisar-æef Tache BocãnialãDPF Iaæi

În perspectiva iminentei aderãri a åãrii noastre la Uniunea Europeanã æi în conformitate cu tendinåa tot mai evidentã de aliniere a cadrului legislativ intern la acquis-ul comunitar, Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, care urmeazã sã intre în vigoare la 19.06.2006, a încercat sã corecteze o serie de imperfecåiuni ale Legii nr. 141/1997.

Astfel, deæi noile reglementãri în domeniu pãstreazã aceleaæi infracåiuni prevãzute æi de Codul vamal încã în vigoare, respectiv contrabanda, contrabanda calificatã, folosirea de acte nereale æi folosirea de acte falsificate, putem constata cã primele trei au suferit completãri de naturã sã asigure un plus de eficienåã mãsurilor de combatere a unui fenomen aflat în plinã expansiune.

Noul Cod vamal stipuleazã la art. 270 cã „introducerea în sau scoaterea din åarã, prin orice mijloace, a bunurilor sau mãrfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracåiunea de contrabandã æi se pedepseæte cu închisoare de la 2 la 7 ani æi interzicerea unor drepturi”.

Se poate observa cã faåã de conåinutul art. 175 din Codul vamal în vigoare, care încrimineazã contrabanda, legiuitorul a înlocuit expresia ,,trecerea peste frontierã” din vechiul text cu „introducerea în sau scoaterea din åarã prin orice mijloace”.

Apreciem cã s-a avut în vedere caracterul complex al elementului material al infracåiunii de contrabandã, care reuneæte un act de introducere sau scoatere din åarã a bunurilor sau mãrfurilor æi un act de sustragere de la aplicarea regimului vamal faåã de bunurile sau mãrfurile în cauzã.

Se deschide (timid – n.r.) astfel posibilitatea sancåionãrii penale a faptelor de sustragere de la vãmuire a unor mãrfuri sau bunuri care practic trec frontiera prin locurile destinate acestui scop dar care urmau a fi supuse controlului vamal la un punct vamal de interior (cum sunt de exemplu porturile de la Dunãrea interioarã).

Aceste fapte erau considerate contravenåii potrivit art. 386 lit. a din Hotãrârea Guvernului nr. 1114/2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României.

Din pãcate, constatãm cã nici noua reglementare nu a gãsit de cuviinåã sã introducã în sfera ilicitului penal fapta tipicã de contrabandã constând în sustragerea de la vãmuire sau încercarea de sustragere de la vãmuire a oricãror bunuri supuse regimului vamal ori care urmeazã

a fi supuse unui regim vamal.Astfel de fapte se comit frecvent atât

prin nedeclararea mãrfurilor sau bunurilor în cauzã, dar mai ales prin ascunderea sau disimularea lor în bagajele personale ori în locuri special amenajate în compunerea mijloacelor de transport auto, feroviare sau navale, cu ocazia efectuãrii operaåiunilor de vãmuire la intrarea în sau la ieæirea din åarã.

Ne exprimãm pãrerea cã tratarea în continuare a acestor fapte ca æi contravenåii, mai ales atunci când au în vedere cantitãåi mari de mãrfuri sau bunuri, ori cu valori substanåiale, nu este deloc de naturã a duce la descurajarea ilegalitãåilor transfrontaliere.

Datoritã creæterii tot mai substanåiale a traficului persoanelor prin toate punctele de trecere a frontierei, mai ales dupã

înlãturarea obligativitãåii vizelor pentru åãrile din Comunitatea Europeanã, fapt ce determinã un control tot mai redus, în principal pentru a nu se provoca blocaje, pe acest fond al neincriminãrii ca infracåiuni a acestor fapte, se încurajeazã cei care sãvâræesc astfel de încãlcãri ale legii, care aduc profituri substanåiale, tocmai prin creæterea posibilitãåilor de a se înmulåi numãrul acestora æi de a nu fi descoperiåi, datoritã gravitãåii reduse a sancåiunii pe care o riscã.

Pe de altã parte, alinierea åãrii noastre la standardele europene de securizare a frontierelor, încadrarea Poliåiei de Frontierã Române cu personal suficient æi calificat, precum æi dotarea acesteia cu tehnicã foarte performantã pentru supravegherea frontierei, determinã vizibil o descurajare a celor care ar putea încerca sã comitã infracåiunea de contrabandã în forma prevãzutã de art. 175 din Legea nr. 141/1997, respectiv de art. 270 din Legea nr. 86/2006.

De altfel, dacã facem o paralelã între reglementãrile penale din Codul vamal vizând, sigur, regimul juridic al bunurilor æi mãrfurilor la momentul trecerii frontierei, materializate în incriminarea contrabandei æi cele din Ordonanåa de urgenåã a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României vizând regimul juridic al persoanelor la trecerea frontierei, æi care în art. nr. 70 încrimineazã ca infracåiune intrarea sau ieæirea din åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat, fãrã a face distincåie dacã aceasta se sãvâræeæte prin punctele de trecere a frontierei ori prin alte locuri, constatãm cã avem de-a face cel puåin cu o inconsecvenåã legislativã.

Astfel, legiuitorul a considerat necesarã sancåionarea penalã a oricãrei forme de trecere ilegalã a frontierei de stat, fãrã a face distincåie dacã aceasta se comite prin punctele legal destinate trecerii frontierei æi unde se verificã îndeplinirea condiåiilor prevãzute de lege pentru intrarea sau ieæirea în/din åarã a persoanelor, ori se comite prin alte locuri decât punctele de trecere a frontierei aflate legal în funcåiune.

Constatãm însã cã nu se aplicã acelaæi tratament în referire la bunurile sau mãrfurile introduse în sau scoase din åarã care fac obiectul infracåiunii de contrabandã, astfel cum este aceasta încriminatã în cele douã coduri vamale sus-menåionate.

Fapta constituie infracåiune doar dacã se comite prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. Aceastã cerinåã a legii exclude, nejustificat æi neproductiv, de la tratamentul penal, acåiunea de sustragere de la vãmuire a bunurilor sau mãrfurilor dacã introducerea în sau scoaterea din åarã a acestora se comite prin locurile stabilite pentru control vamal, deæi ea este similarã cu sustragerea persoanei de la controlul îndeplinirii condiåiilor de trecere a frontierei – sancåionatã penal chiar dacã se comite prin punctul de trecere a frontierei.

Mai mult, putem constata cã, dacã o persoanã intrã sau iese ilegal din åarã trecând frontiera prin alte locuri decât cele prevãzute pentru control vamal æi având asupra sa bunuri sau mãrfuri, comite atât infracåiunea de trecere ilegalã a frontierei de stat cât æi pe cea de contrabandã.

Dacã, însã, intrarea sau ieæirea din åarã a persoanei în cauzã, cu tot cu mãrfuri sau bunuri, are loc printr-un punct de trecere a frontierei, prin sustragerea de la controlul îndeplinirii condiåiilor legale necesare persoanei pentru trecerea frontierei, vom avea de a face doar cu

Noutãåi în materia incriminãrii infracåiunilor la regimul vamal

24 25

Numele satului vine neîndoielnic de la acel obiect gospodãresc în care åãranii îæi luau apã la munca ogorului, la drum sau în altã parte.

Cine æi de ce a dat acest nume aæezãrii nu ætiu, poate pentru cã oamenii de acolo îæi fãureau ei aceste obiecte æi le vindeau pentru a-æi asigura traiul sau poate pentru alt motiv. În aræiåa verii æi istovit de muncã, orice åãran îæi dorea plosca plinã ochi cu apã; circula demult (acum a rãmas doar folclor) o urare pentru cei ce plecau la drum lung : „sã-åi fie drumul fãrã tinã (praf) æi plosca plinã”, dovadã a importanåei de care se bucura

obiectul cu pricina æi conåinutul lui.Cât de pline erau æi cât de des reuæeau

gospodarii sã-æi umple ploætile cu apã depindea de ei sau de noroc. Oricum, nu norocul a fost cel care anul acesta a fãcut ca „PLOSCA” sã se umple de apã. Ce urare strâmbã sau blestem a fãcut ca sute de oameni sã blesteme ei înæiæi apa ce i-a nãpãdit, apã pe care tot ei o binecuvântaserã pânã mai deunãzi îmbelæugându-le rodul muncii?

Cum vor reuæi ei sã treacã peste toate astea; unde vor sta, cum îæi vor creæte copiii; cum îæi vor reconstrui casele, sunt întrebãri pe care mulåi æi le pun dar puåini au æi rãspunsuri, inclusiv noi.

În schimb putem face câte ceva, mult sau puåin, depinde de noi. Noi, cei de la Æcoala Oræova, am pregãtit 150 colete cu hranã pentru douã zile æi am oferit-o celor nãpãstuiåi de soartã din douã sate: Plosca æi Brânduæa. Elevii, gest lãudabil, au renunåat la raåia pe trei zile de apã mineralã æi au donat-

o sinistraåilor. Cu sprijinul primarului municipiului Oræova au fost contactate æi alte instituåii precum æi agenåi economici dornici sã se implice în acåiune. Apelul a

fost receptat pozitiv, personalul primãriei, Poliåiei Comunitare æi fabricii de confecåii donând îmbrãcãminte æi cazarmament iar trei societãåi comerciale pâine æi alimente.

Darurile au fost primite cu multã cãldurã de cãtre cei cãrora le-au fost destinate, ceea ce ne face sã reînnoim apelul æi sã repetãm aceastã operaåiune pentru cã este nevoie æi sunt oameni care au nevoie de noi. Iar dacã nu-i ajutãm când este nevoie, atunci când?

În loc de încheiere: Un om înstãrit æi înåelept se plângea cã îl strâng cizmele æi cã îl dor

picioarele. Într-o zi vede un om fãrã

picioare care se târa pe pãmânt De atunci nu se mai plânge cã îl strâng cizmele æi cã îl dor picioarele. S-a bucurat cã are ce sã îl doarã.

Dorin LÃCRARU

Alãturi de sinistraåii din satul Plosca

infracåiunea la regimul frontierei de stat, fãrã a se mai putea reåine æi infracåiunea de contrabandã.

În ce priveæte infracåiunea de contrabandã calificatã prevãzutã de art. 271 din Legea nr. 86/2006, constând în introducerea în sau scoaterea din åarã fãrã drept, de arme, muniåii, materiale explozive, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanåe radioactive, substanåe toxice, deæeuri, reziduri ori materiale chimice periculoase, apreciem cã, din aceleaæi considerente ca cele expuse în cazul infracåiunii de contrabandã, legiuitorul a gãsit de cuviinåã sã înlocuiascã expresia trecerea peste frontierã fãrã autorizaåie din art. 176 al Legii nr. 141/1997, cu expresia introducerea în sau scoaterea din åarã, fãrã drept, a bunurilor sau mãrfurilor la care face referire norma.

Înlocuirea sintagmei „fãrã autorizaåie” cu cea de „fãrã drept” este, de asemenea, de naturã sã asigure o eficacitate sporitã a acestei încriminãri întrucât cerinåa esenåialã pentru existenåa laturii obiective a infracåiunii nu mai vizeazã doar absenåa unui înscris oficial prin care autoritãåile competente permit trecerea peste frontierã a produselor respective ci vizeazã efectuarea acestei operaåiuni fãrã drept, adicã prin nerespectarea dispoziåiilor legale.

Constatãm totodatã lãrgirea sferei mãrfurilor a cãror introducere în sau scoatere din åarã este sancåionatã, prin adãugarea deæeurilor, reziduurilor ori materialelor chimice periculoase.

Prin aceasta, practic, legiuitorul a procedat la înglobarea în noul text a prevederilor art. 302 alin.1 C. pen. privind infracåiunea de nerespectare a dispoziåiilor privind importul de deæeuri æi reziduuri, dar cu mãrirea pedepsei prevãzute de la 2 la 7 ani închisoare, în timp ce noul text prevede sancåiunea cu închisoare de la 3 la 12 ani æi interzicerea unor drepturi, dacã legea nu dispune altfel.

În cazul celei de-a treia infracåiuni prevãzutã de Legea nr. 86/2006 la art. 272 æi intitulatã „folosirea de acte nereale”, care constã în :,,Folosirea la autoritatea vamalã a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referã la alte mãrfuri sau bunuri ori la alte cantitãåi de mãrfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamã” constatãm cã legiuitorul a completat textul similar din Legea 141/1997 prin înserarea sintagmei ,,ori la alte cantitãåi de mãrfuri sau bunuri”.

Cea de a patra infracåiune prevãzutã de noul Cod vamal la art. 273, respectiv „folosirea de acte falsificate”, are un conåinut identic cu cel din art. 178 al Legii nr. 141/1997.

În fine, legiuitorul a gãsit de cuviinåã ca, la art. 274 din Legea nr. 86/2006 vizând formele agravate ale infracåiunilor incriminate de acest act normativ, sã punã capãt discuåiilor din doctrinã privind conåinutul noåiunii de bandã, prevãzut de teza a II- a, din art. 179 al Legii 141/1997, prin înlocuirea sintagmei ,,ori constituite în bandã” cu cea de ,,ori de douã sau mai multe persoane împreunã”.

26

Luna Iunie

n 4 IUNIE 105 - imperatorul Traian a pãrãsit Roma pentru a începe al doilea rãzboi de cucerire a Daciei.n 4 IUNIE 1920 - la Trianon puterile

învingãtoare din primul rãzboi mondial au semnat tratatul de pace cu Ungaria; prin el s-a recunoscut pe plan internaåional unirea cu România a Transilvaniei, Banatului, Criæanei æi Maramureæului, a Slovaciei æi Ucrainei Subcarpatice cu Ceho-Slovacia, a Croaåiei, Sloveniei æi pãråii de vest a Banatului cu Slovenia; tratatul a intrat în vigoare la 26 iunie 1921. n 5 IUNIE 1947 - La Universitatea

Harvard din statul Massachusets, generalul George C. Marshall, secretar de stat al USA a rostit un scurt æi cald discurs prin care propunea ajutorarea statelor europene. Astfel s-a nãscut PLANUL MARSHALL.n 5 IUNIE 1967 - Israel a declanæat

„rãzboiul de æase zile”.n 5 IUNIE 1446 - la Rákos, lângã

Buda, dieta Ungariei l-a ales guvernator al Regatului pe Iancu de Hunedoara; alegerea s-a fãcut în condiåiile minoratului regelui Ladislau V Postumul.n 6 IUNIE 1944 - trupele aliate au

debarcat în Normadia, Franåa; astfel s-a

deschis al doilea front în Europa.n 9/21 IUNIE 1848 - adunarea

popularã de la Islaz care anunåã începutul revoluåiei din Åara Româneascã.n 15 IUNIE 1389 - la Kossovopolje

s-a dat bãtãlia prin care cneazul sârb Lazãr, aliat cu bosniecii æi heråegovinezii a fost înfrânt de oætirile comandate de sultanul otoman; ca urmare pãråile de vest æi sud-vest ale Serbiei au fost cotropite de otomani.n 15 IUNIE 1989 - Mihail Sergheevici

Gorbaciov, la Berlin, într-un discurs în care s-a referit la zidul Berlinului, a declarat cã „nimic nu este veænic”, anunåând apropiata lui demantelare.n 16 IUNIE 1462 - atacul de noapte al

trupelor comandate de Vlad Åepeæ împotriva taberei sultanului Mehmed II el-Fatîh, cuceritorul Constantinopolului, care atacase

Åara Româneascã.n 20 IUNIE 1963

- semnarea unui acord între URSS-USA pentru crearea liniei „telefonului roæu” între Moscova æi Washington; în acest fel cei doi preæedinåi, prin contacte directe, puteau preîntâmpina

declanæarea unui rãzboi.n 24 IUNIE 1948 - restricåiile sovietice

asupra circulaåiei trupelor aliate – americane, britanice, franceze – cãtre Berlinul Occidental au devenit extrem de severe; începutul blocadei æi crizei Berlinului.n 25 IUNIE 1950 - trupele nord-coreene

au trecut paralela 38, invadând Coreea de Sud; astfel s-a declanæat rãzboiul din Coreea.n 28 IUNIE 1948 - aliaåii occidentali au

început sã foloseascã podul aerian pentru aprovizionarea populaåiei berlineze.n 28 IUNIE 1956 - a început rãscoala

muncitorilor din Poznan (Polonia), revendicând salarii mai mari.n 29-30 IUNIE 1521 - primul text

cunoscut redactat în limba românã, scrisoarea lui Neacæu din Câmpulung.

Materiale realizate de prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti

La 5 iunie 1947, în localitatea Cambridge (Massachusets), dependentã de cea mai frumoasã universitate din SUA, Harvard, la invitaåia, preæedintelui acesteia, James A. Conant, au sosit mai multe personalitãåi care urmau sã primeascã distincåii. Între oaspeåi erau semanticianul æi cercetãtorul englezei de bazã I. A. Richards, publicistul liberal Hodding Carter, preæedintele Universitãåii Chicago, Ernest C. Colwell, „generalul soldaåilor” Omar N. Bradley, fizicianul atomist director al proiectului bombei atomice J. Robert Oppenheimer, vestitul poet T. S. Eliot, secretarul de stat al SUA, generalul George C. Marshall etc.

Generalul Marshall mai fusese invitat la Harvard în anii 1945 æi 1946. Refuzase de douã ori consecutiv sã participe la festivitãåi, motivând cã este prea ocupat. În anul 1947, în noua conjuncturã politicã generatã de situaåia din Europa, unde „mareea sovieticã” înainta, precum æi de discuåiile cu preæedintele SUA, H. S. Truman, a venit la Harvard. A declarat cã va åine o scurtã cuvântare. A folosit schiåa punctaj formulatã de secretarul de stat Charles I. Bohlen æi a rostit un discurs devenit celebru, rãmas în istorie sub numele de PLANUL MARSHALL. Prin el a arãtat analiza fãcutã situaåiei din Europa de la Washington, demonstrând cã europenii au nevoie de ajutor æi cã SUA trebuie sã li-l

acorde. Apoi a fãcut o declaraåia des citatã: „politica noastrã nu este îndreptatã împotriva nici unei åãri sau doctrine, ci împotriva foamei, sãrãciei, dispersãrii æi haosului”.

Între cei care l-au sprijinit au fost secretarul de stat Dean Acheson, secretarul de stat al departamentului flotei militaro-maritime James V. Forrestal, consilierul Departamentului de Stat Charles I. Bohlen, asistentul secretarului de stat William Clayton etc.

În anul 1947, în SUA fusese înfiinåat Oficiul de Planificare Politicã, în fruntea cãruia, la data de 5 mai, a ajuns director George F. Kennan. Acesta a susåinut, prin raportul sãu, cã pentru însãnãtoæirea situaåiei Europei trebuie sã fie alcãtuite planuri de cãtre europeni, nu de cãtre specialiæti de la Washington: „programul trebuie desfãæurat în Europa æi europenii trebuie sã poarte principala responsabilitate pentru ei”. De asemenea, raportul preciza cã nu trebuie combãtut comunismul ca atare. Åãrile comuniste urmau sã fie privite ca apte pentru integrare în planul Marshall. Dar, pentru aceasta, erau obligate sã-æi schimbe atitudinea faåã de situaåia lor economicã.

Primul european care s-a aplecat atent asupra discursului generalului Marshall a

fost ministrul de externe al Angliei, Ernest Bevin. La trei sãptãmâni apoi, el æi omologii sãi din URSS æi Franåa s-au întâlnit la Paris pentru a discuta o eventualã acåiune. Curând, ministrul URSS, V. M. Molotov, a refuzat orice colaborare în aceastã direcåie. Imediat s-a interzis reprezentanåilor Poloniei æi Cehoslovaciei sã participe la aceste întruniri din iulie 1947. Popularul ministru de externe al Cehoslovaciei, J. Masaryk, a fost gãsit mort sub o fereastrã de unde cãzuse, fusese împins ori sãrise.

La 17 decembrie 1947 preæedintele USA a semnat legile ce prevedeau ajutor pe termen scurt. Cuplate cu veætile despre cele întâmplate în Europa de Est acestea au permis ca la 31 martie 1948 sã fie adoptat PLANUL MARSHALL, numit astfel, atunci, de preæedintele Truman. La 2 aprilie 1948 planul a fost pus în practicã.

El s-a înscris pe fondul creãrii, la 17 martie 1948, a Uniunii a zece state vest-europene, o urmare a iniåiativelor lui H. Truman, G. Marshall æi G. Kennan,

care voiau sã gestioneze utilizarea fondurilor trimise în Europa.

Rezultatele au fost spectaculoase. În patru-cinci ani Europa Occidentalã, care a beneficiat de ajutorul american, s-a refãcut, a început sã prospere, a blocat miæcarea comunistã æi a început sã-i arate adevãrata esenåã.

PILULE ISTORICE

PLANUL MARSHALL

26

26 27

Cinstirea memoriei celor care æi-au dat viaåa pentru România, pentru ca noi sã trãim astãzi liber, într-un stat democratic, este o datorie sacrã a fiecãrui cetãåean. La Æcoala de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã - Constanåa, Ziua de 1 Iunie a fost emoåionantã.

Grupele de cursanåi au organizat un program cultural-educativ, sub îndrumarea cms.-æef Ilie Vergil æi sinsp. Radu Gabriela, vizitând Muzeul de Istorie æi Arheologie Constanåa æi Acvariul, apoi s-a organizat o “masã rotundã” cu tema: “EROII NEAMULUI”, unde fiecare agent al Poliåiei de Frontierã, aflat la cursuri în aceastã æcoalã, a avut ocazia sã

omagieze eroii neamului.La final, un cursant, profund

entuziasmat de evenimentele istorice remarcante ale istoriei åãrii noastre, a rostit un frumos citat al lui Nicolae Iorga: “… Onestitatea profesionalã înseamnã a fi gata oricând, cu tot ce poåi, pentru serviciul societãåii din care faci parte, a neamului care te-a nãscut æi a åãrii care te-a hrãnit”...

Conducerea æcolii, împreunã cu o delegaåie a I.J.P.F. Constanåa, a depus coroane de flori în memoria eroilor neamului, la Cimitirul Central.

Gabriela RADU,S.F.I.C.P.P.F .- CONSTANÅA

De mai bine de douã milenii, românul, dreptmãritor creætin, vegheazã ca Înãlåarea Domnului, prãznuitã an de an, sã fie prilej de Înãlåare a gândurilor æi nãzuinåelor sale, de întãrire a convingerii în posibilitatea dobândirii fericirii æi mântuirii veænice. Biserica noastrã sãrbãtoreæte an de an, odatã cu marele praznic al Înãlåãrii Domnului æi Pomenirea Eroilor Neamului. Astfel, cultul eroilor, zidirea de biserici, ridicarea de monumente în satele æi comunele româneæti, pe locurile amintind de jertfele neamului, întru amintirea æi cinstirea eroilor a devenit o componentã fundamentalã a sufletului românesc.

Anul acesta, de 1 iunie, în Câmpia Bãrãganului, la Vâlcelele æi Floroaica, ca æi anul trecut æi acum doi, trei ... sau patru ani, câåiva generali æi colonei în rezervã sau retragere – anul acesta generalul de divizie Ioan Bãlãei æi contraamiralul Anatolie Zemba, cândva grãniceri la fruntariile åãrii, împreunã cu cei care

astãzi duc mai departe tradiåiile acestei nobile arme – poliåiætii de frontierã de la IJPF æi SPF Cãlãraæi, cu locuitorii acestor douã aæezãri æi cu colonelul farmacist (r.) Dumitru Rãducanu îæi amintesc de eroii satelor româneæti, între care eroul naåional grãnicer grenadier Constantin Muæat, cãzuåi pentru ca noi astãzi sã trãim liber într-un stat democratic.

Caporalul Muæat, unul din miile de români cãzuåi pentru idealul naåional, este cel despre care regele Ferdinand scria în „Monitorul Oastei”, în 1917: „Cu multã bãrbãåie æi însufleåit de cele mai frumoase sentimente de dragoste de åarã, numitul soldat a stãruit sã nu fie reformat æi sã fie retrimis pe front, ca aruncãtor de bombe, având mâna dreaptã în bunã stare”. Cea stângã îi fusese

retezatã în luptele de la Oituz.Într-o vreme în care viaåa ne este

permanent agresatã de nonvalori, în care se propagã nerespectarea tradiåiilor, în care se desfiinåeazã creaåiile strãmoæeæti, colonelul Dumitru Rãducanu are timp sã-æi aminteascã de cei care, cu preåul jertfei supreme, æi-au apãrat neamul æi glia strãbunã. A fost impresionant sã fi de 1 iunie, în Vâlcelele æi Floroaica, cu primarul comunei, Vasile Iliuåã, organizatorul acestor evenimente an de an, cu veteranii de rãzboi, cu profesorii æi învãåãtorii, cu preoåii aæezãrilor, cu bãtrânii æi tinerii satului æi sã-i asculåi cum vorbesc cu respect despre înaintaæi æi cu mândrie despre colonelul Dumitru Rãducanu, „om de onoare, cu inima reverberând la acordurile simfoniei dãruirii æi vitejiei neamului românesc”, fiu de åãrani din Vâlcelele, cel care a contribuit în cea mai mare mãsurã la ridicarea statuii eroului grãnicer Constantin Muæat.

Grigore RADOSLAVESCU

Ziua eroilor la Æcoala din Constanåa

LA ÎNÃLÅAREA UNUI EROU

29

În ultimii ani, pentru tot mai mulåi oameni, timpul a devenit un adevãrat duæman. Suntem într-o permanentã alergare æi, de obicei, traseul se face între cele mai importante obiective din viaåa noastrã: serviciul æi casa (familia). Ambele cer implicare, prezenåã æi, în funcåie de gradul de satisfacere al acestor cerinåe, se instaleazã homeostazia (echilibrul intern al organismului). Problemele apar atunci când unul din cele douã obiective ne solicitã prea mult æi, automat, balanåa timpului înclinã mai mult spre unul, în defavoarea celuilalt.

Lucrul peste program este frecvent întâlnit în munca poliåiætilor de frontierã, iar apariåia unor probleme de familie devine o adevãratã sursã de stres pentru poliåistul care nu are un “suplinitor” desãvâræit, înåelegãtor, în persoana soåiei, copiilor sau chiar pãrinåilor. Dedicarea în totalitate muncii ne face sã uitãm cã trãim cu adevãrat, sã neglijãm fiinåele dragi din viaåa noastrã, sã pierdem etape importante din evoluåia propriilor noætri copii.

Problema devine îngrijorãtoare, având în vedere evoluåia socialã: nevoi tot mai multe de confort, pretenåii tot mai mari ale copiilor, agresivitate tot mai multã în æcoli - locurile unde disciplina ar trebui sã domine, dar æi în familie, anturaje, consum de alcool, droguri etc.

Cum facem sã echilibrãm balanåa? Influenåeazã munca, profesia noastrã, procesul educativ al copiilor?

Departe de a cãuta rãspunsurile date de alåi specialiæti, am încercat sã cãutãm propriul nostru rãspuns, efectuând o aplicaåie pe un lot de 35 subiecåi - toåi poliåiæti de frontierã ce-æi desfãæoarã activitatea în sectorul operativ. S-a pornit de la urmãtoarele ipoteze:

- cele mai multe probleme apar la copii când, de regulã, lipseæte modelul parental autoritar (când tatãl lipseæte sau nu se implicã);

- cu cât unul dintre membrii grupului marital are o profesie cu grad ridicat de risc æi complexitate, cu atât celãlalt membru al grupului este nevoit sã-i preia atribuåiile, ceea ce face ca, o datã cu instalarea oboselii, sã aparã æi conflictul, iar copiii sã fie neglijaåi.

Din totalul de 35 subiecåi, 30 (85,7%) sunt cãsãtoriåi, 3 (8,6%) sunt recãsãtoriåi, iar 2 (5,7%) sunt divoråaåi. De asemenea, din totalul de 35 subiecåi, 15 (42,7%) au câte un copil, 18 (51,6%) au câte doi copii, iar 2 (5,7%) au câte 3 copii. Copiii subiecåilor au vârste cuprinse între 8 æi 21 ani.

Pentru aplicaåie, a fost conceput un chestionar cu 18 itemi (întrebãri), specificând subiecåilor care au copii cu vârste peste 18 ani cã este necesar sã facã referire în rãspunsuri la perioada æcolarã a acestora.

Astfel, la întrebarea nr. 1 - Sunteåi mulåumit de educaåia copiilor dumneavoastrã?, toåi subiecåii au rãspuns cã sunt mulåumiåi.

2. Dacã „da”, cine credeåi cã a avut contribuåia cea mai importantã la educaåia lor?, a fost întrebarea a doua, la care 51,4% din subiecåi au considerat cã ambii pãrinåi (familia), 37,2% cã soåia, 14,2 % cã æcoala, 5,7% cã bunicii, iar 5,7% din subiecåi æi-au atribuit meritul propriei lor persoane.

3. Dacã nu, cine credeåi cã este vinovat de nemulåumirile acumulate?

Nu s-a rãspuns, având în vedere faptul cã

100% sunt mulåumiåi.4. De câte ori v-aåi ajutat copii la teme?a) Niciodatã – au rãspuns 5,7% din

subiecåi;b) Rareori (când chiar nu a fost soåia acasã)

– au rãspuns 42,8%;c) Deseori – au rãspuns 45,8%;d) Permanent îi verific sã fiu sigur cã învaåã

– au rãspuns 5,7% din subiecåi.5. De câte ori aåi mers dumneavoastrã,

personal, la æedinåele cu pãrinåii organizate de instituåiile de învãåãmânt ale copiilor dumneavoastrã?

a) Niciodatã – au rãspuns 8,6% din subiecåi;

b) Rareori – au rãspuns 34,2%;c) Deseori – au rãspuns 40%;d) Totdeauna – au rãspuns 17,2%;6. De câte ori aåi mers la æcoalã din

proprie iniåiativã pentru a discuta cu dirigintele (învãåãtorul) copiilor dumneavoastrã? De ce?

a) Niciodatã – au rãspuns 14,2% din subiecåi. Motivele - „lipsa timpului”, „nu a fost cazul întrucât copii au învãåat” (æi-au vãzut de treaba lor), „a mers soåia”, „soåia lucreazã în învãåãmânt æi se ocupã ea mai mult” sau simplu... „nu-mi place”;

b) Rareori – au rãspuns 54,3% din subiecåi, invocând – „Program încãrcat la serviciu”, „Majoritatea timpului îl petrec la serviciu”, „Timp liber limitat”, „Obosealã multã dupã tura de serviciu”, „Nu a fost necesar”;

c) Deseori – au rãspuns 31,4% din subiecåi; De ce? – „Pentru a cunoaæte nivelul æi cum se comportã în colectiv”, „Pentru informare”, „Pentru a fi la curent cu situaåia disciplinarã æi æcolarã”, „Pentru a cunoaæte situaåia realã æi necesitãåile copiilor”, „Pentru a avea totul sub control”.

7. Consideraåi cã profesia de poliåist de frontierã influenåeazã educaåia copiilor dumneavoastrã?

a) Da – au considerat 62,9% din subiecåi;În ce sens? – 20% din subiecåii care au

rãspuns cu „Da” la acest item, considerã cã în sens negativ întrucât „ rãmâne prea puåin timp liber pentru educaåia copiilor”, „Le transmitem involuntar simåãmintele noastre æi starea psihicã tensionatã”. Ceilalåi 80% care au rãspuns cu „Da” la acest item, considerã cã în sens pozitiv, motivând alegerea: „Doresc sã mã urmeze”, li se inoculeazã mai bine sentimente de: „corectitudine, respect faåã de lege, adevãr, dreptate, educaåie antiinfracåionalã, disciplinã, seriozitate, cinste”

b) „Nu” – considerã 37,1% din subiecåi.8. Cunoaæteåi prietenii æi locurile frecventate

de copiii dumneavoastrã?a) „Da” – au rãspuns 68,6% din subiecåi;Care sunt acestea? – cei mai mulåi considerã

cã sunt: „colegii æi locuinåa colegilor”, urmat de „Discotecã”, apoi de „Internet” æi „Cluburi”. Mai rare sunt rãspunsurile: la cofetãrie, bibliotecã, parcuri, terenuri de sport sau de joacã, teatru, cinematograf – de regulã, aceste locuri sunt frecventate de copiii de peste 18 ani.

b) „Nu” – au rãspuns 31,4% din subiecåi;9. Care sunt materiile preferate de copiii

dumneavoastrã?Au fost înæirate aproape toate materiile

cuprinse în programa de învãåãmânt, însã cel mai mare punctaj l-a obåinut limba æi

literatura românã (considerã 40% din subiecåi cã este materia preferatã a copiilor lor), la egalitate procentualã cu limbile strãine (în special engleza), urmate de matematicã æi informaticã (considerã 34,3% din subiecåi). S-a mai menåionat, ca o raritate, „æofatul”, „artele plastice” æi „design vestimentar”

10. Care sunt rezultatele æcolare ale copiilor dumneavoastrã? (nivel æcolar, olimpiade etc)

Bune - considerã 48,6% din subiecåi;Foarte bune, specificând inclusiv participãri

la olimpiade judeåene – diferite discipline – considerã 37,1%;

Nu ætiu – au rãspuns 14,3%. 11. De câte ori ieæiåi cu familia la

plimbare?a) În fiecare weekend – au rãspuns peste

11% din subiecåi;b) o datã pe an – nici un subiect;c) de câteva ori pe an – au rãspuns 54,3%

din subiecåi;d) cu ocazia unor petreceri extraprofesionale

– au rãspuns 11,4% din subiecåi;e) cu ocazia petrecerilor organizate la

instituåie – nici un rãspuns;f) alte ocazii – au rãspuns 23,5% din

subiecåi;12. Cât din timpul dumneavoastrã zilnic

îl acordaåi:a) Profesiei - 30% - considerã 20% din

subiecåi; 40% - considerã 11,4%; 50% - considerã 2,8%; 60% - considerã 25,7%; 70% - considerã 20%; 80% - considerã 11,4%; 90% - considerã 8,5%;

b) Familiei, în general - 10% - considerã 17,1% din subiecåi; 20% - considerã 20%; 30% - considerã 22,8%; 40% - considerã 25,7%; 50% - considerã 8,5%; 70% - considerã 5,7%;

c) Copiilor , în special - 10% - considerã 37,1% din subiecåi; 20% din timp- considerã 22,8%; 30% - considerã 5,7%; 40% - considerã 11,4%; 50% - considerã 14,3%; 70% - considerã 5,7%; 80% din timp- considerã 2,8%;

d) Rezolvãrii problemelor personale (de familie) - 10% - considerã 40% din subiecåi; 20% - considerã 17,1%; 30% - considerã 8,5%; 40% - considerã 2,8%; 50% - considerã 14,3%; 60% - considerã 5,7%; 80% - considerã 5,7%; 90% - considerã 5,7%;

e) Pentru relaxarea personalã (sport, muzicã, citit) - 10% - considerã 60% din subiecåi; 20% - considerã 14,3%; 30% - considerã 5,7%; 40% - considerã 2,8%; 50% - considerã 11,4%; 60% - considerã 5,7%;

13. Cum vã petreceåi concediul de odihnã?a) de obicei într-o staåiune, cu familia – au

rãspuns 57,1% din subiecåi;b) cu pãrinåii – au rãspuns 25,7%;De ce? – s-a motivat prin suplimentarea

veniturilor prin muncile agricole, ajutor dat pãrinåilor pentru cã sunt prea bãtrâni, lipsa de fonduri;

c) acasã – au rãspuns 17,2% din subiecåi De ce? – s-a motivat tot prin lipsa de

fonduri sau datoritã faptului cã nu pot lua concediul atunci când îæi doresc.

d) în alt fel (descrieåi) - nu a fost cazul,14. Când veniåi foarte obosit de la serviciu,

dupã 12 – 13 ore de muncã, care este primul lucru care-l faceåi când intraåi în casã, când vã regãsiåi familia?

Influenåele profesiei de poliåist asupra procesului educativ - æcolar al copilului

28

29

48,6% din subiecåi discutã problemele de familie ivite în perioada cât au fost la serviciu; 25,7% îæi sãrutã copiii, soåia; 14,3% declarã simplu: „îi salut”; 11,4% - se odihnesc; 5,7% din subiecåi primul lucru care-l fac este sã mãnânce æi sã treacã la televizor, doar 2,8% din subiecåi se intereseazã de rezultatele æcolare, verificã temele. Tot 2,8% din subiecåi au rãspuns simplu: „un duæ” sau…„depinde de la caz la caz”

15. Ce metode utilizaåi (aåi utilizat) pentru a vã apropia de copiii dumneavoastrã?

Cea mai mare parte a subiecåilor (68,6%) utilizeazã ca metodã „Comunicare deschisã, prietenoasã”, ”discuåii”, urmatã de activitãåi în comun (plimbãri în parc, cu maæina, jocuri în comun pe calculator, cumpãrãturi în comun, filme) – 14,3% din subiecåi æi, în procente egale (5,7% din subiecåi) sunt utilizate ca metode: exemplul personal, abordarea comunã a tuturor problemelor, mici atenåii oferite, atenåia acordatã problemelor lor æi sprijin în rezolvare, stimulare materialã.

16. Pe ce anume consideraåi cã cheltuie copii dumneavoastrã cei mai mulåi bani?

40% din subiecåi considerã cã pe haine, 25,7% - pe CD-uri, componente de calculator, 22,9% - pe cãråi, 14,3% - pe dulciuri, 8,6% - pe parfumuri, la egalitate procentualã cu jucãriile, internetul, petrecerile, urmate în procent de 2,8% de cheltuieli pe telefoane, rechizite, mâncarea la æcoalã, echipament sportiv, meditaåii, dar æi „pe åigãri, discotecã”. În rãspunsuri æi douã excepåii: „Nu cunosc”, „Nu sunt cheltuitori”.

17. Care sunt principalele motive pentru care intraåi în conflict cu copii dumneavoastrã?

48,6% din subiecåi evitã în general conflictele cu copiii (soåiile sunt mediatori); 22,8% considerã cã cele mai multe conflicte se datoreazã divergenåelor de opinii; 14,3% au ca subiect de conflict situaåia æcolarã; 5,7% considerã cã apar conflicte datoritã calculatorului æi vorbitului exagerat la telefon. Lista motivelor de conflict este destul de numeroasã: hainele, tratarea cu superficialitate a problemelor æi neimplicarea în activitãåile gospodãreæti, muzica, cheltuielile exagerate æi inutile, lipsa posibilitãåilor materiale de

a le oferi tot ceea ce-æi doresc, dezordinea, nerespectarea programului de masã, nerespectarea programului stabilit în familie

18. Ce mãsuri consideraåi cã trebuie luate pentru a se reduce agresivitatea în æcoli æi de cãtre cine?

25,7% din subiecåi propun ca mãsurã educaåia copiilor de cãtre pãrinåi, controlul permanent asupra activitãåii desfãæurate de copii; 25,7% propun securizarea accesului în incinta æcolii, supraveghere din partea Poliåiei Comunitare; 25,7% propun mai multã exigenåã din partea pãrinåilor æi a profesorilor; 2,8% propun regulamente interne riguroase, uniforme obligatorii, monitorizare, disciplinã; 17,1% propun mai multã comunicare, colaborare între pãrinåi, profesori, elevi; 11,4% propun popularizarea cazurilor întâmpinate æi soluåionate de organele de ordine la orele de dirigenåie æi æedinåe cu tinerii, supravegherea mai atentã a elevilor, cunoaæterea mai bunã a lor, dezamorsarea conflictelor existente, creæterea nivelului de trai; 5,7% propun înãsprirea legii privind sancåionarea celor ce comit acte infracåionale asupra copiilor, la egalitate procentualã cu propunerile: crearea unor atribuåii pe aceastã temã pentru diriginåi, organizarea de cãtre profesori a unor activitãåi extraæcolare comune profesori - pãrinåi - copii, accesul în æcoli pe bazã de legitimaåie, cunoaæterea cercului de prieteni de cãtre pãrinåi æi neacceptarea prietenilor agresivi.

Mariana CENEA, psiholog IJPF Mehedinåi

Influenåele profesiei de poliåist asupra procesului educativ - æcolar al copilului

CONCLUZII

Deæi un procent de 62,9% dintre subiecåi considerã cã profesia de poliåist de frontierã influenåeazã pozitiv procesul educativ-æcolar al propriilor copii, aplicaåia evidenåiazã faptul cã timpul destinat relaåiei tatã - copil, tatã - instituåie de învãåãmânt, este insuficient în comparaåie cu cerinåele sociale, instituåionale æi familiale actuale. Rãspunsurile date de subiecåi verificã ipoteza potrivit cãreia, în cea mai mare mãsurã, atribuåiile ce le revin în educaåia copiilor sunt preluate de partenerii de viaåã, adicã de soåii, care devin un fel de mediatori între tatã æi copii, pentru satisfacerea nevoilor acestora din urmã sau chiar pentru aplanarea eventualelor conflicte ce apar.

Rãspunsurile date la itemul 12 sunt semnificative pentru aceastã concluzie: cele mai mari procente (60 - 70%) sunt alocate de subiecåi profesiei, iar cele mai mici (10 - 30%), familiei în general, copiilor în special, rezolvãrii problemelor personale. Timpul acordat refacerii dupã efort îndelungat, timpul acordat propriei lor relaxãri are, efectiv, cele mai mici procente (60% din subiecåi, doar 10% din timp îl dedicã refacerii). Prin urmare, stresul profesional este o cauzã importantã care influenåeazã relaåia poliåiætilor de frontierã cu proprii copii, relaåie care se reflectã apoi asupra procesului educativ al acestora . Astfel, rolul tatãlui - poliåist de frontierã, se reduce doar la a fi informat de soåie æi copii cu privire la problemele ivite, uneori doar la a-i saluta. Aceasta este modalitatea cea mai la îndemânã pentru a-æi menåine statutul, autoritatea în familie, însã, involuntar, devine un “instrument” folosit de soåie pentru a stãpâni copiii (ceva de genul: “când vine tata, am sã-i spun ce-ai fãcut”). Toate acestea influenåeazã percepåia copilului asupra modelului parental (tatãlui), percepåie ce este dependentã direct de reacåia tatãlui vizavi de informaåiile primite. Dacã åipã, se enerveazã, tatãl este perceput ca fiind rigid, autoritar, dacã trateazã problemele cu indiferenåã, lucrurile au o mai mare probabilitate de a scãpa de

sub control. Soluåia idealã este de a comunica deschis, de a se apropia de copiii lor - lucru pe care încearcã sã-l facã 68,8% din subiecåi.

Viaåa economicã este o altã cauzã ce face ca profesia sã influenåeze procesul educativ-æcolar al copilului. Doar 57,1% dintre poliåiætii de frontierã reuæesc sã-æi petreacã concediul cu familia, într-o staåiune. Restul - aproximativ 43%, din lipsã de fonduri, stau acasã sau muncesc în agriculturã, la åarã, alãturi de pãrinåi, pentru a-æi suplimenta veniturile.

Având în vedere aceste concluzii, existã riscul creæterii ratei divoråului în rândurile poliåiætilor de frontierã æi creæterii tulburãrilor de comportament în rândurile copiilor acestora - aspecte ce ar putea avea repercusiuni asupra randamentului în muncã. Se impun astfel, programe speciale la nivelul instituåiei PFR pentru eliminarea surselor de stres, pentru o mai mare implicare în activitãåi comune cu familiile poliåiætilor de frontierã, dar æi pentru educarea poliåiætilor în sensul acordãrii atenåiei maxime copiilor æi partenerilor de viaåã, pe perioada puåinului timp liber ce-l au la dispoziåie, având în vedere faptul cã, în relaåia cu familia, calitatea conteazã mai mult decât cantitatea.

Faptul cã agresivitatea în æcoli a devenit o problemã actualã îngrijorãtoare, propunerile fãcute de subiecåi pot constitui subiect de analizã æi chiar strategii de acåiune pentru instituåiile de învãåãmânt interesate sã-æi gestioneze ætiinåific activitatea proprie.

De altfel, studiul respectiv a fost prezentat cu ocazia sesiunii internaåionale de comunicãri ætiinåifice - ediåia I, organizatã de Ministerul Educaåiei æi Cercetãrii la Dr. Tr. Severin, sub genericul: “Æcoala - centru cultural comunitar”, secåiunea: “Implicarea familiei în viaåa æcolii”, unde propunerile au stârnit discuåii. Preocuparea ætiinåificã a conducerii IJPF Mehedinåi pentru relaåia poliåiætilor de frontierã cu familia a fost apreciatã de cãtre participanåi, existând un interes deosebit pentru încheierea unor parteneriate între æcoli æi inspectorat, în special pentru prevenirea evenimentelor infracåionale.

30 31

n Dumitru POPESCU Daniel BIC

Prin politica sa, România promoveazã relaåii de cooperare æi bunã colaborare cu toate åãrile Uniunii Europene, pe multiple planuri, inclusiv în problematica transfrontalierã. Aceastã laturã vizeazã combaterea criminalitãåii transfrontaliere organizate, schimbul de experienåã în domeniu, pregãtirea de specialitate vizând combaterea infracåionalitãåii, pregãtirea juridicã, cu accent pe armonizarea legislaåiei naåionale cu legislaåia åãrilor membre ale Uniunii Europene, cu precizarea aspectelor legate de specificul legislaåiei româneæti, pe probleme informatice, de suport logistic, atragerea de fonduri pentru securizarea frontierei, desfãæurarea în comun cu åãri vecine de acåiuni operative în cadrul centrelor, birourilor æi punctelor de contact, schimbul specializat de date æi informaåii privind migraåia ilegalã, traficul de autovehicule furate, falsuri în documentele de cãlãtorie, protecåia minorilor români aflaåi în dificultate pe teritoriul statelor europene, prevenirea traficului de copii, repatrierea minorilor români victime ale abuzurilor, constituirea æi întrebuinåarea unor baze de date în comun, dezvoltarea cooperãrii poliåieneæti æi vamale transfrontaliere, garantarea securitãåii, ordinii æi siguranåei publice în zona de frontierã æ.a.

Poliåia de Frontierã, instituåie cu responsabilitãåi directe în supravegherea æi controlul frontierei, a derulat æi deruleazã mai multe convenåii de înfrãåire instituåionalã cu structuri similare din åãri ale Uniunii Europene.

În cadrul acestei forme de cooperare se urmãreæte întãrirea capacitãåii instituåionale în ce priveæte controlul æi managementul frontierei, azilul, migraåia, analiza structurii informaåionale, aproximarea legalã a acquis-ului comunitar în domeniul managementului æi controlului frontierei, identificarea æi definirea mãsurilor pentru întãrirea structurilor poliåieneæti de frontierã æi adaptarea procesului de muncã operativã la noile cerinåe, îmbunãtãåirea selecåiei, educãrii, formãrii poliåiætilor de frontierã æi a celorlalåi lucrãtori din punctele

de trecere a frontierei, apropierea treptatã pânã la integrare a sistemului de instruire în domeniul transfrontalier din România la standardele Uniunii Europene, elaborarea de strategii pentru securitatea frontierelor, facilitarea circulaåiei persoanelor æi bunurilor, promovarea cooperãrii transfrontaliere, crearea bazei legale de cooperare internã æi externã la frontierã, întãrirea securitãåii la frontierã, îmbunãtãåirea cooperãrii inter-agenåii implicate în administrarea frontierei României, cât æi cu agenåiile similare din åãrile vecine, åãrile Uniunii Europene, îmbunãtãåirea schimbului de informaåii, elaborarea cadrului adecvat de cooperare inter-agenåii naåionale æi internaåionale, instruirea personalului pentru aplicarea bunelor practici comunitare, îmbunãtãåirea performanåelor manageriale de la toate nivelurile Poliåiei de Frontierã Române, dezvoltarea strategiei de instruire, administrarea

centrelor de pregãtire, cursuri æi vizite de studii, implementarea manualului Schengen, însuæirea documentelor aferente aderãrii la Uniunea Europeanã æi intrãrii în spaåiul Schengen, combaterea formelor de manifestare a criminalitãåii transfrontaliere organizate etc.

Aceastã formã modernã de cooperare constituie, în opinia noastrã, piatra de la temelia pregãtirii noastre în vederea armonizãrii legislative, aplicãrii bunelor practici din åãri ale Uniunii Europene, începutul procesului de schimbare etapizatã a mentalitãåii lucrãrilor din

domeniul transfrontalier. Este o formã de pregãtire modernã æi adecvatã scopului, care deschide fereastra spre lumea civilizatã. Ea trebuie propagatã în cadrul tuturor structurilor PFR æi este nevoie sã se insiste pe implementarea noilor principii æi precepte în activitatea transfrontalierã.

Cooperarea regionalã transfrontalierã este mai pregnantã la Marea Neagrã. Au fost încheiate acorduri de cooperare æi

înåelegeri între guverne vizând problemele de frontierã æi, anual, comandanåii Gãrzilor de Coastã/æefii poliåiilor de frontierã ai åãrilor riverane Mãrii Negre se reunesc æi analizeazã evoluåia criminalitãåii transfrontaliere, desfãæoarã analize de risc, stabilesc modalitãåi de prevenire, de combatere, de coordonare unitarã æi exploatare optimã a informaåiilor din domeniu.

Este de aæteptat ca, pe mãsura creæterii rolului regiunii în peisajul geopolitic æi geostrategic, sã asistãm la aprofundarea æi diversificarea

colaborãrii în aceastã regiune. Marea Neagrã faciliteazã legãturi de comunicaåii pe apã cu Marea Mediteranã æi apoi cu Oceanul Planetar. Prin intermediul fluviilor principale, Dunãrea, Volga æi Don - cu centrul Europei (æi mai departe, prin intermediul Canalului Dunãre Main cu Marea Nordului) æi, respectiv, cu interiorul teritoriului Rusiei, bogat în materii prime, iar prin coridoarele de uscat cu Europa Centralã æi de Vest, cu regiunea Caucazului, Asia Centralã, cu regiunea Balcanilor, cu a

SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA FRONTIEREI – o prioritate a integrãrii europene (V)

30 31

Orientului Mijlociu æi aæa mai departe. Aceste itinerarii vor fi, în opinia noastrã, preponderent utilizate pentru schimburi comerciale. Înainte de ridicarea „Cortinei de Fier”, aceastã zonã a Mãrii Negre se prezenta ca o interfaåã necompatibilã dintre cele douã sisteme politice æi tratate militare.

Este posibil sã asistãm la activarea, la o altã scarã, a legendarului „Drum al Mãtãsii”, în care Marea Neagrã æi regiunile adiacente sã constituie o zonã de care Occidentul, æi nu numai, are nevoie.

În cadrul reuniunii anuale, ce s-a desfãæurat la Odesa, în perioada 16-17.10.2003, s-a decis înfiinåarea Centrului de la Burgas (Bulgaria), cu rol în coordonarea unitarã a informaåiilor privind navele suspecte ce acåioneazã în zona Mãrii Negre.

În contextul geopolitic actual, dar mai ales în perspectiva integrãrii în structurile europene æi euro-atlantice, una din prioritãåile momentului este crearea unei imagini mai bune a åãrii noastre, conforme cu fondul realitãåilor româneæti.

Incidentele create de prezenåa æi/sau faptele ilegale sãvâræite de unii cetãåeni români în strãinãtate au avut rolul de a reitera, o datã în plus, necesitatea unor mãsuri ferme, energice, pe plan legislativ, procedural æi educaåional la nivel naåional.

Pentru limitarea æi înlãturarea pe viitor a unor astfel de fapte æi situaåii, Ministerul Administraåiei æi Internelor a luat mãsuri de trimitere în zonele „fierbinåi” a unor ofiåeri care sã evalueze situaåiile, sã participe la identificarea cetãåenilor români aflaåi în situaåie ilegalã æi sã caute soluåii concrete în acest sens.

În acest context, un rol important îl are instituåia ofiåerului de legãturã/ataæatul de afaceri interne. De aceea, s-a cãutat trimiterea, acolo unde a fost cazul, a unor poliåiæti cu pregãtire adecvatã, care sã ocupe aceste posturi.

De asemenea, în aceleaæi scopuri, la Bucureæti activeazã consilieri æi/sau ofiåeri de legãturã/ataæaåi de afaceri interne din Austria, Belgia, Franåa, Ucraina, Republica Federalã Germania, Republica Italianã, Regatul Spaniei, Republica Elenã.

Deplin conætiente cã una din cele mai importante componente ale managementului integrat al frontierei o reprezintã cooperarea internaåionalã, instituåiile române æi strãine cu atribuåii la frontierã æi-au reafirmat întreaga disponibilitate pentru lãrgirea domeniilor de cooperare æi pentru perfecåionarea calitativã a acesteia, în vederea creæterii eficienåei, transparenåei æi credibilitãåii activitãåilor desfãæurate la æi în legãturã cu frontiera.

În perioada 22-26 mai a.c., a avut loc la Târgu Jiu, etapa finalã a Campionatului de Tir al Ministerului Administraåiei æi Internelor, la care a participat un numãr de 35 de echipe reprezentând toate structurile MAI, bãrbaåi æi femei, armamentul folosit fiind pistolul „Carpaåi”de 7,65 mm.

Poliåia de Frontierã a participat cu un numãr de 19 concurenåi æi concurente, clasându-se pe un onorant loc 7.

La individual însã, poliåiætii de frontierã au strãlucit, Vasile Paraschiv, de la Æcoala Timiæoara, ocupând locul 3 iar Valentin Modoran, de la Æcoala Oræova, locul 4.

Cu aceastã ocazie, cu sprijinul firmei Glock, a avut loc æi o probã de pistol la care concurenåii au avut ocazia sã foloseascã renumitele „9mm”. Proba a

avut un lider incontestabil, în persoana lui Valentin Modoran, care, deæi a obåinut acelaæi numãr de puncte cu fostul sãu coleg de la Severin, Sergiu Coroamã (actualmente ofiåer în cadrul Academiei de Poliåie), s-a detaæat

prin grupare æi acurateåe. Câætigãtorul locului I, Valentin Modoran, a primit drept premiu un pistol, marca Glock de 9 mm.

În urma acestui concurs, cms. æef Dorin Lãcraru, de la Æcoala de Perfecåionare a cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova a åinut sã-i trimitã, prin intermediul revistei noastre, o scrisoare deschisã fostului sãu coleg Sergiu Coroamã.

Acelaæi Dorin Lãcraru are æi o propunere…

CÃTRE PRODUCÃTORUL DE PISTOALE GLOCK

Pe tot ce fabricaåi Timp de un an

Ca serie, ... marcaåi “Vali Modoran”

Iulian PUICÃ

Dragã Sergiu,

Aflã despre mine cã sunt bine-sãnãtos, ceea ce îåi doresc æi åie. Am auzit despre tine cã ai fost la Tg. Jiu la Concursul de tir æi cã la baraj ai pierdut “la mustaåã” în faåa colegului nostru VALI MODORAN. Pentru cã sunt coleg de serviciu cu el m-am bucurat enorm de mult dar, dacã ar fi fost sã câætigi tu m-aæ fi bucurat la fel de mult æi æti de ce ? Pentru cã în urmã cu æapte ani, pe când, eram colegi la Dr. Tr. Severin, voi doi aåi fãcut parte din aceeaæi echipã de trãgãtori la acelaæi concurs ca æi acum, faza pe IGPF.

Sunt sigur cã îåi aminteæti supãrãrile æi bucuriile concursului de atunci de la Timiæoara, reuæitele æi ratãrile dar æi promisiunile pe care le-ai fãcut æi åie însuåi æi întregii echipe. Vãd cã te-ai åinut de ele, iar acest lucru te onoreazã. Cã acum ai pierdut doar în faåa unui singur adversar, iar acesta este fostul tãu coleg de echipã, pentru asta nu trebuie sã fi dezamãgit. Nu-åi cer sã nu fi oarecum trist o vreme, e firesc dar supãrarea trece… Va veni æi timpul când TU vei fi numãrul UNU!

Ce zici, e puåin lucru cã doi foæti coechipieri din aceeaæi unitate au ajuns sã se batã pentru locul I pe minister ?

Eu închei aici dorindu-åi baftã æi succes !

Al tãu coleg æi bun prieten D.L.

Punct ochit, punct lovit

32

Oamenii de lângã noi

La data de 5 iunie 1991 a fost înfiinåatã Asociaåia Naåionalã a Cadrelor Militare în Rezervã æi în Retragere din MAI, persoanã juridicã apoliticã, cu scop nepatrimonial, constituitã prin libera voinåã a ofiåerilor, maiætrilor militari æi subofiåerilor proveniåi din structurile MAI în vederea desfãæurãrii în comun a unor activitãåi cu caracter educativ, cultural, de recreere æi odihnã æi pentru a le reprezenta drepturile æi interesele.

Rolul asociaåiei este de a apãra demnitatea de militar în rezervã sau în retragere, de sprijinire a unitãåilor MAI precum æi de promovare a drepturilor æi intereselor legitime ale membrilor sãi.

Asociaåia funcåioneazã sub patronajul MAI æi colaboreazã cu toate organele æi instituåiile de

stat, cu organizaåii apolitice sau alte persoane juridice particulare care-æi desfãæoarã activitatea potrivit legilor române æi realizeazã schimburi de experienåã æi documentare cu alte asociaåii similare din åarã æi strãinãtate.

În ziua de 6 iunie a.c., la Centrul Cultural al MAI, a fost marcat acest eveniment printr-o deosebitã organizare a unei festivitãåi care a inclus un bilanå al activitãåii asociaåiei, înaintãri în grad, înmânãri de diplome æi plachete, rostiri de mesaje æi o masã festivã.

Colonel (r.) Ovidiu DRANGA, Preæedinte al Filialei Bucureæti æi vicepreæedinte al ANCMRR-MAI

Aniversare: 15 ani de activitate

Subinspector Mirela Claudia Paæca

S-a nãscut în data de 2 noiembrie 1974 în Cãlãraæi, este absolventã a Facultãåii de Agronomie Bucureæti, specializarea Management Agricol æi a Facultãåii de Drept din cadrul Universitãåii Ecologice Bucureæti.

Începând cu 1 septembrie 2005 este ofiåer în cadrul Compartimentului Management Resurse Umane din cadrul IJPF Tulcea, unde este delegatã. Înainte de a lucra la Poliåia de Frontierã a lucrat la o firmã de pazã æi protecåie, în domeniul coordonãrii, apoi æase luni în industria alimentarã, în Occident. Alegerea meseriei actuale a fost determinatã, între altele, de uniforma de poliåist, care impune respect, viaåa de om al legii æi, nu în ultimul rând, de siguranåã respectiv salariul decent. Îæi doreæte sã lucreze în continuare la sediul inspectoratului, dar nu la resurse umane ci în domeniul relaåiilor publice. Noi am întâlnit-o în biroul purtãtorului de cuvânt, de la care încearcã sã „fure” meseria. Ca pasiuni, dupã ce s-a gândit preå de câteva clipe ne-a menåionat, în ordine, cãlãtoriile, natura, lectura. Însã pune cea mai puternicã pasiune în educaåia fetiåei sale, Bianca Maria, în vârstã de 10 ani.

Se considerã o fire puternicã æi spune cã a fost primitã foarte bine de colegi. De acum aæteaptã o viaåã mai bunã, pentru ea æi fetiåã.

Îæi doreæte sã fie sãnãtoasã æi sã fie fericitã, alãturi de Bianca Maria. Noi îi urãm sã i se împlineascã dorinåa æi sã aibã satisfacåii în noua profesie.

Grigore Leæe: „Ne aflãm în situaåia stranie în care artistul

doreæte sã fie asimilat åãranului, iar åãranul artistului”

„Ce este cântatul?...Cântatul este o necesitate. Omul dacã

nu ar cânta ar muri. Este un har, este un dar transcedental, este un noroc de la Dumnezeu.

Cântecelor li se spun hori: hore în grumaz, înturnatã, adâncatã, moroæeneascã. De ce cântã omul?... Pentru cã aæa îi vine: de pildã, de osteneala bãtrâneåilor. Când cântã omul?... Când îi vine. Care este diferenåa dintre muzica tradiåionalã româneascã æi muzica lãutãreascã åigãneascã?... Muzica româneascã exprimã un sentiment de dragoste, de dor, de jale; muzica de mahala exprimã exaltare trupeascã. Åãranul cântã pentru a-æi exprima un sentiment, lãutarii o fac pentru a câætiga bani. Unii se slujesc de folclor, alåii slujesc folclorul. Pe pãmânt avem douã æanse: credinåa æi arta.”

Invitatul „Conferinåei de Joi” de la Ministerul Administraåiei æi Internelor din 18 mai a.c. a fost Grigore Leæe, profesor-doctor asociat de etnomuzicologie la Universitatea Bucureæti, cel mai mare rapsod al Åãrii Lãpuæului æi unul dintre puåinii interpreåi care continuã sã cânte muzicã popularã „adevãratã”. În repertoriul lui gãsim melodii vechi, provenind din folcorul autentic al zonei æi marcând evenimente importante din viaåa omului (doine, cântece de dor, cântece de cãtãnie etc.) Pe lângã vocea deosebitã, interpretul cântã æi la diverse instrumente, cum ar fi fluierul, cavalul, tilinca æi toaca.

Pe parcursul conferinåei Grigore Leæe s-a referit

la ceea ce s-a întâmplat cu muzica åãrãneascã în anii comunismului, când a devenit fie un instrument de propagandã politicã, fie „muzicã de companie”, preluând rolul muzicii lãutãreæti.

Domnia sa, prin tema “Situaåia actualã a muzicii tradiåionale”, a dorit sã tragã un semnal de alarmã cu privire la “situaåia dezastruoasã în care se aflã muzica tradiåionalã româneascã æi mai ales asupra percepåiei æi receptãrii publice a actului folcloric tradiåional”, la faptul cã doina mai existã doar în câteva regiuni ale åãrii æi anume Bucovina, Oltenia, Muntenia subcarpaticã æi Maramureæ.

În încheiere, Grigore Leæe a spus cã „este esenåialã conservarea muzicii tradiåionale care, la fel ca arta plasticã, arhitectura æi folclorul literar, a individualizat opera unor muzicieni români deveniåi universali precum George Enescu sau Bela Bartok. Mai mult, în contextul procesului de globalizare pe care îl experimentãm, arta grefatã pe etnic va fi aceea care va asigura identitatea culturalã a popoarelor.

Ætefan ANDREESCU

32

32

Publicaåia trimestrialã de relaåii publice æi culturã profesionalã,

editatã de Direcåia Informare æi Relaåii Publice din MAI se

adreseazã cu prioritate æefilor de structuri centrale æi teritoriale ale

ministerului, ofiåerilor de relaåii publice sau cu atribuåii pe linie de

tradiåie æi educaåie, instructorilor æi educatorilor din unitãåile de

învãåãmânt. Pentru informaåii sau detalii, cititorii interesaåi pot suna

la nr. 021-313.05.19.

33

În ziua de 25 mai a.c., la sediul Centrului Cultural al MAI, a avut loc o festivitate prilejuitã de împlinirea a 15 ani de la înfiinåarea Revistei Veteranul. La acest eveniment au participat, pe lângã redactori æi colaboratori, reprezentanåi ai publicaåiilor din MAI æi MApN.

Revista a fost reînfiinåatã în urmã cu 15 ani de cãtre Asociaåia Veteranilor de Rãzboi din MAI, continuând o frumoasã tradiåie începutã în 1903 de ziarul Veteranul. Pornitã iniåial ca o publicaåie a ministerului, în paginile ei se regãsesc articole æi materiale ce prezintã veterani din toate asociaåiile din România.

Primul numãr al revistei a fost bãtut la maæina de scris æi înfrumuseåat pe marginea colii cu scris de mânã. Urmãtoarele numere au fost sub formã de caiete literare

(dactilografiate, copiate æi colorate de mânã). În urma unui raport fãcut de Asociaåia Veteranilor de Rãzboi din MAI, adresat conducerii ministerului, s-a început scoaterea unui ziar alb-negru la o tipografie cu ajutorul Revistei Poliåia Românã, iar în prezent cu ajutorul revistei Poliåia Capitalei.

La festivitatea prilejuitã de acest eveniment s-au acordat diplome, iar în încheiere s-a servit câte o cupã de æampanie.

Cu aceastã ocazie Redacåia Frontiera ureazã Revistei Veteranul „La mulåi ani!” æi cât mai multe apariåii, iar veteranilor cât mai multã sãnãtate.

Ætefan ANDREESCU

La Editura Economicã a apãrut cartea intitulatã „Acåiuni de luptã ale grãnicerilor români în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial”, al cãrui autor este colegul nostru, comisarul-æef dr. Iulian Licã.

Pentru elaborarea acestei lucrãri, autorul, format æi crescut la æcoala grãnicerilor români, a studiat un fond arhivistic bogat, lucrãri de specialitate, studii æi articole, publicate de-a lungul anilor, pe care le-a supus analizei cu metodele de lucru ale istoricului, în acord cu realitãåile perioadei când au fost date în circuitul cunoaæterii.

Lucrarea rãspunde pe deplin problematicii abordate, este echilibratã din punct de vedere al aspectelor prezentate, autorul folosind metoda cronologicã, descriptivã æi analiticã a evenimentelor din anii celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, la care grãnicerii români au participat din plin æi au dat un greu tribut de sânge.

Pentru achiziåionarea ei doritorii pot face comenzi la Editura Economicã – distribuåie: 010553, Bucureæti, sector 1, Calea Dorobanåilor nr. 33 A, tel./fax:210.73.10; 210.63.07; http: //www.e-economicshop.com

Când teii înfloresc, românilor le este dor de Eminescu…

Oraæul meu iubit*Iaæi – oraæ al credinåei române, Un clopot ce bate în mii de destine.Iaæi – oraæ al celor æapte coline,O Romã moldavã cu viåe creætine.

Iaæi – oraæ cu fruntea stropitã de cerIubit de Luceferi în amurg de mister.Iaæi – oraæ adorat de LuminãÎn ancestrale dimineåi cu lunã plinã.

Iaæi – oraæ al Teiului Sfânt, Cu rãdãcinile-nfipte adânc în pãmânt.Iaæi – oraæ cu plopi care plângAmintiri de iubire sub pale de vânt.

Iaæi – oraæ cu Bolta sa ReceÆi poeåi descântând timpul ce trece.Iaæi – oraæ cu popasuri la hanÆi hangiåe negruåe zâmbind diafan.

Iaæi – oraæ al paæilor mei Cu Copoul ucis de parfumul de tei.Iaæi – oraæ pãlmuit de aleiCe sãruta cu flori minunaåi ochii tãi.

Iaæi – oraæ de poveste cu zmeiÆi Ilene–mbrãcate în floare de tei.Iaæi – oraæ al iubirii de–o searãÎntre studenåi care–au vrut sã rãmânã pe varã.

Iaæi – oraæ ce toamna–æi sãrutãPe creætetul gingaæ, Botanica-i fiicã.Iaæi – oraæ ce surâde-a colinde de SoriPrevestind vremuri mai bune, fãrã de nori.

Iaæi – un oraæ ce iubeæte omul - Cu drag ce pragu-i pãæeæte.Iaæi – un oraæ cu suflet izvorSã revii te aæteaptã, iubit cãlãtor.

*Dedic aceastã poezie colegilor mei de la Sighet Viorel CREÅU - DPF Iaæi

15 ani - Revista „Veteranul”

34 35

ZÂMBEÆTE!

Regula cifrei unice:

Jocul de Sudoku presupune completarea careului de 81 de cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice coloanã æi orice pãtrat de 3x3 trebuie sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9. Nu este nevoie de matematicã. Sudoku este un joc logic: verificarea încruciæatã a rândurilor, coloanelor æi careurilor mici oferã indiciile necesare pentru gãsirea soluåiei.

2 5 68 1 94 7 3

7 4 91 8 36 2 5

7 6 8 414 2 5 9 738 9 1 3 26

9 13 546 82

7 4 3 82 6 79 5 1

1 6 3 2 852 4 7 6 597 3 9 4 185 3 9 2

8 1 65 7 4

18 7

3 4

7

35 1 86

1 2

319 3

9 55 71

7 8 69 8 6

4

34 35

S e z o n u l e s t i v a l

Ætefan ANDREESCU responsabil de paginã

23 ied!

Cântãreå de operã

Fâæie

AceætiaPe cal

Dupã LaUlcicã

Acesta Pãmânt

Ape!Aer!

Ulei sfinåit

Îngãduit

Doi!PetreceriLa revedere!

Bazin

Soaåa lui Manole

Iåe!As

Trecãtoare Timp liberSatu Mare

Vedetã

Dragoste

Numãr

Din naætere

Baå!

Concentrat

Aversiune

Loc de trecere

Epocã

Poem eroic

Fir

Test!

Premianåi

Haz

Sancåiune

UMOR

De când tu ai plecat în strãinãtate eu æi soåia ta ne-am ocupat de educaåia copiilor voætri, care au fost cuminåi æi nu æi-aufãcut rãu de cap. Am fost împreunã peste tot pe unde esteceva frumos de vãzut: muzee, teatre, nu, Doamne fereæte, în cele cudestrãbãlare curatã (baruri, moteluri). Acum a rãmas în sarcina voastrã sã vã ocupaåi de ei. Acum æi amica mea parcã este mai aten-tã cu mine. Sperãm din suflet sã ajungi acasã mãcar pânã la bo-boteazã. Sã-åi mai spun cât le este copiilor dor de tine, nici nu cu-tez. Am vrea sã mai ætim dacã ai preferinåe cumva pentru nume-rele pe care vrem sã le jucãm mâine la æase din patruzeciæinouã,sau sã alegem la întâmplare din calendar? Fata ta cea mare este bine, sãnãtoasã, doar cã e gra-bitã, învaåã nu zic nu, dar e împrãætiatã rãu. Acum învaåã mulåimeavidã de vreo trei luni cu un student eminent de la scara trei, iar altãu prieten bun, adicã eu, a gãsit de lucru æi ieri am montat unmic stâlp de cafenea æi, cum mã aæteptam, un beåiv æi drogat ordinarm-a necãjit. Am plâns toatã ziua de necaz. Sã mai ætii dragã al meu prieten, cã eu cred cã soa-rele care acum începe sã strãluceascã voios æi binevoitor æi în via-åa noastrã nemernicitã, pe care totuæi atât de mult o iubim, ne în-tinde, iatã, o speranåã. Eu închei pentru cã mã duc sã joc tenis la salã cu un alt bun prieten de-al nostru. Sãnãtate din partea mea, dra-gul tãu prieten credincios æi noro-cul sã te åinã de mânã toatã viaåa!

Dragã prietene,

Æi acum citiåi doar rândurile cu numãr impar de pe fiecare paragraf în parte (Dorin LÃCRARU)

Jack: “Vreau sã te însori cu o fatã pe care o aleg eu.”

Fiul: “Îmi voi alege singur mireasa.”Jack: “Dar fata este fiica lui Bill Gates.”

Fiul: “Ei bine, în acest caz...”Apoi, Jack se întâlneæte cu Bill Gates.

Jack: “Am un fiu pentru fiica ta.”Bill Gates: “Dar fata mea este prea tânãrã pentru cãsãtorie.”

Jack: “Dar tânãrul este vice-preæedinte la Banca Mondialã.”

Bill Gates: “Ah, în acest caz...”În sfâræit, Jack se duce sã se întâlneascã

cu preæedintele Bãncii Mondiale.Jack: “Îåi recomand un tânãr pentru

a fi vice-preæedinte.”Preæedintele: “Dar deja am mai mulåi

vice-preæedinåi decât am nevoie.”Jack: “Dar tânãrul este ginerele lui Bill Gates.”

Preæedintele: “Ah, în acest caz...”Acesta este un mod de a face afaceri.

Zece bãrbaåi se aratã în faåa poråii Raiului înaintea lui Sfântul Petru. Sfântul Petru le zice

bãrbaåilor: toåi care æi-au înæelat nevasta sã facã un pas în faåã. Æase oameni pãæesc, la care Sfântul Petru spune: voi æase veniåi cu

mine în Rai, restul de patru rãmâneåi aici. Cei patru protesteazã iar Sfântul Petru le spune cã

Dumnezeu iartã pãcatul, dar prostia nu. Asta a fost versiunea cu bãrbaåii.

Versiunea cu femeile: Zece femei se prezintã la poråile Raiului: - Toate care æi-au înæelat soåul sã facã un pas în faåã. Nouã femei fac un pas în faåã. Sfântul Petru zice: voi nouã urmaåi-mã æi

luaåi-o æi pe surda aia cu voi!

Iatã!

Iåã

Helios

Bade!

1Supliment Frontiera - nr. 5/2006

LEGIS

Textul iniåial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 352 din 30 iunie 2001. Aceasta este forma actualizatã pânã la data de 19 februarie 2003, cu modificãrile æi completãrile aduse de LEGEA nr. 243 din 29 aprilie 2002 æi de LEGEA nr. 39 din 21 ianuarie 2003.

CAP. 1Dispoziåii generaleART. 1În sensul prezentei ordonanåe de

urgenåã, expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaåii:

a) frontiera de stat - linia realã sau imaginarã care trece, în linie dreaptã, de la un semn de frontierã la altul ori, acolo unde frontiera nu este marcatã în teren cu semne de frontierã, de la un punct de coordonate la altul; la fluviul Dunãrea æi celelalte ape curgãtoare frontiera de stat este cea stabilitã prin acordurile, convenåiile æi înåelegerile dintre România æi statele vecine, cu luarea în considerare a faptului cã principiul general acceptat de dreptul internaåional fluvial este acela cã frontiera trece pe mijlocul æenalului navigabil principal, iar la apele curgãtoare nenavigabile, pe la mijlocul pânzei de apã; la Marea Neagrã frontiera de stat trece pe la limita exterioarã æi limitele laterale ale mãrii teritoriale a României;

b) culoar de frontierã - fâæia de teren situatã de o parte æi de alta a frontierei de stat, stabilitã în baza acordurilor æi convenåiilor de frontierã încheiate de România cu statele vecine în scopul evidenåierii æi protejãrii semnelor de frontierã;

c) fâæie de protecåie a frontierei de stat – fâæia de teren constituitã de-a lungul frontierei de stat în scopul protejãrii semnelor de frontierã æi asigurãrii controlului accesului în apropierea liniei de frontierã;

d) frontiere interne - frontierele comune terestre ale României cu fiecare dintre statele vecine cu care s-au încheiat acorduri, convenåii sau alte înåelegeri internaåionale privind delimitarea controlului la frontiera comunã, precum æi aeroporturile pentru zborurile externe, curse regulate æi neregulate, porturile maritime æi fluviale pentru liniile regulate de pasageri æi mãrfuri care au ca punct de plecare sau ca destinaåie exclusivã alte aeroporturi sau porturi de pe teritoriile statelor sau comunitãåilor de state cu care România a încheiat acorduri, convenåii sau alte înåelegeri internaåionale privind eliminarea controalelor la frontierã, fãrã escale în aeroporturi sau porturi din afara teritoriului acestora;

e) frontiere externe - frontiera terestrã æi maritimã, precum æi aeroporturile æi porturile maritime æi fluviale, dacã acestea nu reprezintã frontiere interne;

f) zbor intern - orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinaåie teritoriul României, precum æi orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinaåie exclusivã teritoriile statelor sau comunitãåilor de state cu care România a încheiat acorduri, convenåii sau alte înåelegeri internaåionale privind eliminarea controlului la frontierã, fãrã escalã pe teritoriul unui stat terå;

g) stat terå - orice alt stat decât statele cu care România a încheiat acorduri, convenåii sau alte înåelegeri internaåionale privind eliminarea controlului la frontierã;

h) strãin semnalat ca inadmisibil - persoanã care nu îndeplineæte condiåiile de intrare în åarã prevãzute de legislaåia în vigoare privind regimul strãinilor æi persoana care nu îndeplineæte condiåiile pentru acordarea unei forme de protecåie, conform dispoziåiilor referitoare la statutul æi regimul refugiaåilor;

i) punct de trecere a frontierei - orice loc organizat æi autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat;

j) punct de mic trafic æi punct destinat trecerilor simplificate - orice loc organizat æi autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor din zona de frontierã, într-o formã simplificatã, convenitã prin convenåii æi acorduri încheiate cu statele vecine;

k) control la frontierã - activitatea desfãæuratã de personalul autoritãåilor competente pentru asigurarea respectãrii condiåiilor prevãzute de lege pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor æi a altor bunuri;

l) infracåiune de frontierã - fapta prevãzutã de lege ca infracåiune, sãvâræitã în scopul trecerii ilegale peste frontiera de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor sau altor bunuri;

m) trecere ilegalã a frontierei de stat - trecerea peste frontiera de stat în alte condiåii decât cele prevãzute de legea românã;

n) transportator - orice persoana fizicã sau juridicã care asigurã, cu titlu profesional, transportul de persoane æi bunuri pe cale aerianã, navalã sau terestrã;

o) regim de control al poliåiei de frontierã - totalitatea normelor prevãzute de lege cu privire la verificãrile desfãæurate de poliåiætii de frontierã asupra persoanelor, activitãåilor sau imobilelor aflate în zonele de competenåã ale poliåei de frontierã, pentru constatarea æi sancåionarea faptelor de încãlcare a normelor prevãzute de lege.

CAP. 2Frontiera de stat a RomânieiART. 2(1) Frontiera de stat a României

delimiteazã teritoriul statului roman de

teritoriul fiecãruia dintre statele vecine æi marea teritorialã a României de zona contiguã. În plan vertical frontiera de stat delimiteazã spaåiul aerian æi subsolul statului român de spaåiul aerian æi subsolul fiecãruia dintre statele vecine.

(2) Frontiera de stat se stabileæte prin lege, în conformitate cu prevederile tratatelor internaåionale, convenåiilor sau înåelegerilor încheiate de statul român cu statele vecine.

(3) Frontiera de stat a României este marcatã, de regulã, în teren prin semne de frontierã, ale cãror date topogeodezice sunt prevãzute în documentele de demarcare bilaterale, încheiate de statul roman cu statele vecine.

ART. 3(1) Pentru protecåia frontierei de stat æi a

semnelor de frontierã se constituie culoarul de frontiera æi fâæia de protecåie a frontierei de stat.

(2) Culoarul de frontiera æi lãåimea acestuia se convine de cãtre statul roman cu fiecare dintre statele vecine, astfel încât sã asigure vizibilitatea æi protecåia semnelor de frontierã.

(3) Fâæia de protecåie a frontierei de stat se stabileæte de la linia de frontierã cãtre interior æi are o lãåime de 20 metri. La frontiera de apã sau în locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, în care terenurile sunt mlãætinoase, supuse erodãrilor sau avalanæelor, fâæia de protecåie a frontierei de stat se constituie mai în adâncime. Fâæia de protecåie a frontierei de stat se constituie æi se marcheazã prin grija administraåiei publice locale în colaborare cu Poliåia de Frontierã Românã.

(4) Nu se constituie fâæie de protecåie a frontierei de stat la frontierele interne, la åãrmul Mãrii Negre, la Dunãre, pe cãile de comunicaåie æi în zonele cu lucrãri hidrotehnice situate la frontierã.

ART. 4(1) Pentru asigurarea executãrii pazei

æi controlului trecerii frontierei de stat se constituie zonã de frontierã.

(2) Zona de frontierã cuprinde teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km faåã de frontiera de stat æi åãrmul Marii Negre, cãtre interior.

(3) În judeåele din interiorul åãrii unde funcåioneazã aeroporturi æi porturi deschise traficului internaåional suprafaåa aeroportului sau a portului cu platformele, imobilele æi instalaåiile aferente reprezintã zona supusã regimului de control al poliåiei de frontierã.

(4) Fâæiile de teren, situate pe o adâncime de 10 km de o parte æi de cealaltã a malurilor Dunãrii interioare, deschisã navigaåiei internaåionale, sunt supuse regimului de control al poliåiei de frontierã.

ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 105 din 27 iunie 2001- (actualizatã)

privind frontiera de stat a României

2 Supliment Frontiera - nr. 5/2006 3Supliment Frontiera - nr. 5/2006

CAP. 3Regimul juridic al frontierei de statSECÅIUNEA 1Dispoziåii generaleART. 5(1) Regimul juridic al frontierei de stat

cuprinde totalitatea normelor prevãzute de legislaåia internã care privesc frontiera de stat æi desfãæurarea diferitelor activitãåi în zona de frontierã, în zona aeroporturilor æi porturilor deschise traficului internaåional.

(2) Asigurarea respectãrii regimului juridic al frontierei de stat revine autoritãåilor care au atribuåii privind controlul la trecerea frontierei de stat æi autoritãåilor administraåiei publice locale.

ART. 6(1) Frontiera de stat a României poate

avea regim de frontierã internã sau frontiera externã.

(2) Regimul de frontierã internã se poate stabili pentru toate acåiunile de trecere a frontierei de stat sau numai pentru o parte din ele.

(3) În situaåia în care România semneazã un document internaåional privind eliminarea controlului la frontiera cu un stat sau cu o comunitate de state cu care nu are frontiere comune, se considerã cã are frontierã internã cu acel stat sau cu acea comunitate de state prin frontierele aeroportuare sau portuare, dupã caz.

ART. 7(1) Culoarul de frontierã æi fâæia de

protecåie a frontierei de stat fac parte din domeniul public al statului æi se administreazã de cãtre autoritãåile administraåiei publice locale, în condiåiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului.

(2) Administraåia publicã localã asigurã curãåarea æi întreåinerea culoarului de frontierã, întreåinerea æi repararea semnelor de frontierã sau, la nevoie, înlocuirea acestora, conform prevederilor documentelor bilaterale încheiate cu statele vecine. Aceste activitãåi se desfãæoarã la termenele stabilite prin acordurile, convenåiile sau înåelegerile de frontierã încheiate cu statele vecine sau, ori de câte ori este nevoie, la cererea æi sub supravegherea nemijlocitã a Poliåiei de Frontierã Române.

(3) În fâæia de protecåie a frontierei de stat poliåiætii de frontierã au dreptul sã instaleze mijloace de semnalare a trecerilor peste frontierã æi de supraveghere a liniei de frontierã. Dacã situaåia o impune, pentru termene limitate, pânã la dispariåia stãrii care determinã necesitatea, în fâæia de protecåie a frontierei de stat se pot face æi alte lucrãri necesare în vederea îndeplinirii atribuåiilor de cãtre poliåiætii de frontierã.

(4) Suprafeåele de teren cuprinse între fâæia de protecåie a frontierei de stat æi culoarul de frontierã sau malul apelor, dupã caz, se administreazã de cãtre persoanele fizice sau juridice cãrora le aparåin, cu respectarea normelor prezentei ordonanåe de urgentã.

(5) Accesul persoanelor în fâæia de protecåie a frontierei de stat pânã la culoarul de frontierã sau malul apelor, dupã caz, este permis în baza documentelor de identitate, cu aprobarea administraåiei publice locale æi cu avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei de frontierã.

(6) Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activitãåi dincolo de fâæia de protecåie a frontierei de stat, în situaåia în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum æi

în insulele æi ostroavele aparåinând statului român, situate în apele de frontierã, este permis numai prin locurile æi în condiåiile stabilite de administraåia publicã localã æi cu avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei de frontierã.

(7) Accesul persoanelor în insulele æi ostroavele de formaåiune nouã din apele de frontierã este permis numai dupã determinarea apartenenåei acestora, pe baza înåelegerilor încheiate între statul roman æi statul vecin.

ART. 8(1) Trecerea frontierei de stat a României

de cãtre persoane, mijloace de transport, mãrfuri æi alte bunuri se face prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaåional, denumite în continuare puncte de trecere.

(2) Trecerea frontierei de stat a României se poate face æi prin alte locuri, în condiåiile stabilite de comun acord prin documente bilaterale încheiate de România cu statele vecine.

(3) Trecerea frontierei de stat de cãtre persoane se face cu respectarea prevederilor prezentei ordonanåe de urgenåã.

(4) Trecerea frontierei de stat a mijloacelor de transport, mãrfurilor æi altor bunuri se face cu respectarea legilor ce reglementeazã regimul vamal.

ART. 9(1) Deschiderea de noi puncte de trecere

sau închiderea temporarã ori definitivã a celor existente se face prin hotãrâre a Guvernului.

(2) Guvernul României va da publicitãåii lista cuprinzând punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaåional, punctele de mic trafic æi de treceri simplificate.

(3) Denumirea punctului de trecere, suprafaåa pe care o cuprinde, specificul de activitate æi orarul de funcåionare se afiæeazã la loc vizibil, la intrarea în punctul de trecere.

(4) Deschiderea ocazionalã a unor puncte de trecere în vederea desfãæurãrii unor activitãåi cu caracter festiv sau religios æi orarul lor de funcåionare se efectueazã cu aprobarea inspectorului general al poliåiei de frontierã.

(5) Punctele de trecere, punctele de mic trafic æi cele destinate trecerilor simplificate funcåioneazã în subordinea Ministerului Administraåiei æi Internelor.

ART. 10(1) Administratorii aeroporturilor æi

porturilor în care funcåioneazã puncte de trecere, precum æi cei ai punctelor de trecere rutiere care au douã sau mai multe fluxuri pe sens vor asigura în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanåe de urgenåã separarea fluxurilor de pasageri prin amenajarea unor puncte de control separate, individualizate astfel:

a) pentru cetãåenii români sau aparåinând statelor cu care România a încheiat documente bilaterale de eliminare a controlului la frontierã, punctul de control va fi individualizat cu drapelul României æi al/ale statului/statelor parte la înåelegerea internaåionalã, urmate de denumirea în clar a acestora, în limba românã æi în limbile de circulaåie internaåionalã;

b) pentru cetãåenii altor state punctul de control va fi individualizat cu inscripåia “ALTE STATE”, în limba românã æi în limbile de circulaåie internaåionalã.

(2) Imobilele în care funcåioneazã punctele de trecere æi terenurile aferente acestora, care constituie domeniu public al statului ori domeniu privat æi se administreazã de cãtre una dintre autoritãåile sau instituåiile prevãzute la art. 12 alin. (1) ori de alte persoane juridice, se pun în mod gratuit la dispoziåie celorlalte autoritãåi cu competenåe de control la trecerea frontierei de stat.

(3) În situaåia în care trecerea frontierei se efectueazã temporar prin alte puncte de trecere care nu sunt deschise traficului internaåional de persoane æi mãrfuri, solicitantul asigurã, dupã aprobarea deschiderii temporare a punctului de trecere, condiåii corespunzãtoare de efectuare a controlului pentru trecerea frontierei, respectiv: punerea la dispoziåie a spaåiilor de lucru æi a utilitãåilor, transportul personalului, spaåii de cazare æi îndemnizaåiile de deplasare, conform legii.

ART. 11(1) În punctele de trecere se organizeazã

æi se efectueazã controlul de frontierã al persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor æi al altor bunuri atât la intrarea, cât æi la ieæirea din åarã.

(2) Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat are ca scop verificarea æi constatarea îndeplinirii condiåiilor prevãzute de lege pentru intrarea æi ieæirea în/din åarã a persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor æi altor bunuri.

ART. 12(1) În punctele de trecere îæi desfãæoarã

activitatea personalul tuturor autoritãåilor publice care au, potrivit legii, competenåe pe linia controlului la trecerea frontierei de stat.

(2) Atribuåiile personalului prevãzut la alin. (1) se stabilesc de autoritãåile publice în structura cãrora acesta funcåioneazã, potrivit prevederilor legale.

(3) Autoritãåile publice prevãzute la alin. (1) colaboreazã æi rãspund, în limita competenåelor legale, de desfãæurarea în bune condiåii a traficului de cãlãtori, mijloace de transport, mãrfuri æi de alte bunuri.

ART. 13(1) În baza documentelor bilaterale

încheiate de statul român cu statele vecine se pot organiza puncte de trecere comune pe teritoriul uneia dintre pãråile semnatare ale acestora.

(2) Regulile de lucru ale personalului fiecãreia dintre pãråi æi modul de cooperare în punctul de trecere comun se stabilesc prin documentul de înfiinåare a acestora.

(3) Funcåionarii români care îæi desfãæoarã activitatea în punctele de trecere comune aplicã prevederile legii române cu privire la controlul trecerii frontierei de stat.

ART. 14(1) Æeful punctului de trecere este poliåist

de frontierã æi coordoneazã întreaga activitate din punctul de trecere; acesta împreunã cu æefii unitãåilor tuturor autoritãåilor care au, potrivit legii, competenåe de control privind trecerea frontierei de stat organizeazã modul de desfãæurare a activitãåii echipelor de control.

(2) Æeful punctului de trecere verificã æi ia mãsurile corespunzãtoare pentru respectarea legalitãåii, pe timpul îndeplinirii atribuåiilor de serviciu, de cãtre personalul propriu æi al celorlalte autoritãåi cu competenåe de control pentru trecerea frontierei care îæi desfãæoarã activitatea în punctul de trecere.

(3) Poliåistul de frontierã care îæi


desfãæoarã activitatea în punctul de trecere este obligat sã se sesizeze din oficiu asupra încãlcãrii prevederilor legale referitoare la trecerea frontierei de stat æi la controlul trecerii frontierei de stat de cãtre participanåii la traficul de frontierã æi personalul prevãzut la art. 12 alin. (1).

(4) Æeful punctului de trecere poate dispune efectuarea supracontrolului dupã încheierea controlului de frontierã, atât la intrarea, cât æi la ieæirea din åarã.

(5) Accesul persoanelor în punctul de trecere, altele decât persoanele aparåinând autoritãåilor publice care au, potrivit legii, competente de control privind trecerea frontierei de stat, se stabileæte de æeful acestuia.

ART. 15Regulile de exploatare æi întreåinere

privind podurile, cãile ferate æi rutiere, liniile de comunicaåii æi apele care intersecteazã linia frontierei de stat ori au ax comun cu aceasta sunt stabilite prin acorduri, convenåii æi înåelegeri încheiate de statul român cu statele vecine.

ART. 16(1) Pentru soluåionarea problemelor

rezultate din înåelegerile bilaterale de frontierã se numesc, prin hotãrâre a Guvernului, reprezentanåi/împuterniciåi de frontierã æi locåiitori ai acestora, precum æi delegaåi în comisiile mixte interguvernamentale, din rândul funcåionarilor Poliåiei de Frontierã Române, precum æi al altor reprezentanåi ai unor autoritãåi interesate.

(2) Atribuåiile æi modul de lucru ale funcåionarilor prevãzuåi la alin. (1) se stabilesc prin acordurile, convenåiile æi înåelegerile de frontierã încheiate de România cu statele vecine.

SECTIUNEA a 2-aEfectuarea controlului pentru trecerea

frontierei de statART. 17(1) Controlul pentru trecerea frontierei

de stat române se efectueazã, de regulã, în echipa constituitã din personalul autoritãåilor prevãzute la art. 12 alin. (1). Æeful echipei de control este poliåist de frontierã.

(2) În punctele de trecere portuare, din echipa de control face parte æi reprezentantul cãpitãniei portului. O datã cu echipa de control au acces pe navele de mãrfuri æi reprezentanåii agenåiei de navlosire, precum æi alte persoane autorizate, conform legii.

(3) În punctele de trecere aeroportuare echipa de control va fi însoåitã de un reprezentant al companiei aeriene reprezentate pe aeroport.

(4) În situaåiile în care controlul nu se poate efectua în echipa constituitã potrivit alin. (1), personalul autoritãåii care trebuie sã îæi desfãæoare activitatea separat de restul echipei îl va informa, la terminarea controlului, pe æeful de turã al poliåiei de frontierã despre rezultatul controlului.

ART. 18(1) Controlul paæapoartelor æi al celorlalte

documente pentru trecerea frontierei de stat române, eliberate de autoritãåile române, precum æi al celor eliberate de autoritãåile strãine, recunoscute sau acceptate de statul roman, potrivit legii, se face de câtre poliåistul de frontierã.

(2) La controlul de frontierã cetãåenii strãini sau apatrizii care intrã în România trebuie sã facã dovada cã îndeplinesc condiåiile æi formalitãåile de intrare æi de

æedere stabilite de statul român.(3) În cazurile în care se constatã cã

documentele de cãlãtorie prevãzute la alin. (1) nu întrunesc condiåiile prevãzute de lege pentru a da dreptul titularului acestora sã intre ori sã iasã în/din åarã sau existã suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, æeful punctului de trecere va dispune clarificarea situaåiei æi luarea mãsurilor prevãzute de lege.

(4) Æeful punctului de trecere poate dispune întreruperea cãlãtoriei unei persoane dacã s-a constatat cã aceasta nu îndeplineæte cerinåele prevãzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române.

ART. 19La trecerea frontierei de stat, dupã

efectuarea controlului documentelor privind identitatea persoanelor autoritatea vamalã efectueazã controlul vamal, potrivit reglementãrilor vamale.

ART. 20(1) În punctul de trecere a frontierei de

stat controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar, fitosanitar æi cel privind protecåia mediului se organizeazã æi se executã potrivit normelor stabilite de legislaåia în vigoare, în condiåiile prevãzute de prezenta ordonanåa de urgenåã, înainte de efectuarea celorlalte tipuri de control.

(2) Controlul pentru protecåia sanitarã a teritoriului României æi cel privind protecåia mediului se executã, potrivit legii, asupra persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor æi altor bunuri, indiferent de provenienåa æi destinaåia lor. Persoanei care nu se supune controlului sanitar nu i se permite trecerea frontierei de stat.

(3) Autoritãåile publice centrale care rãspund de administraåia publicã, agriculturã, alimentaåie æi silviculturã, de transport æi de protecåia mediului stabilesc prin ordin comun al miniætrilor punctele de trecere a frontierei de stat prin care se efectueazã importul, exportul æi tranzitul de animale æi produse animale, vegetale æi produse vegetale, deæeuri æi substanåe chimice periculoase. Trecerea mijloacelor de transport destinate acestor transporturi prin alte puncte de trecere este interzisã.

(4) În funcåie de volumul traficului, de situaåia epizootiilor, epifitilor æi de convenåiile încheiate cu alte state, în punctul de trecere se pot executa numai controlul documentelor de trecere a frontierei, al documentelor însoåitoare ale mãrfii æi controlul fizic al mijloacelor care transporta animale sau produse animale, vegetale ori produse vegetale æi deæeuri sau substanåe chimice periculoase. Controlul sanitar-veterinar, fitosanitar æi pentru protecåia mediului în detaliu se efectueazã la locul de destinaåie al transportului, potrivit legii.

(5) În situaåia în care punctul de trecere este deschis æi pentru trecerea persoanelor, a altor mijloace de transport, mãrfuri æi bunuri, pentru efectuarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar æi pentru protecåia mediului se stabileæte în perimetrul punctului de trecere un spaåiu anume destinat. Acesta va fi situat în lateral sau separat de spaåiul pentru controlul persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor æi bunurilor care nu fac obiectul acestui tip de control.

(6) În situaåia în care animalele æi produsele animale sau vegetalele æi produsele vegetale, deæeurile sau substanåele chimice periculoase nu corespund standardelor prevãzute pentru trecerea frontierei de stat,

personalul specializat al Politiei Sanitare-Veterinare, al Politiei Fitosanitare sau al autoritãåii de protecåie a mediului va interzice trecerea acestora peste frontierã, informându-i despre aceasta pe æeful punctului de trecere æi pe æeful biroului vamal de control æi vãmuire la frontierã.

(7) În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situaåii care nu suferã amânare, autoritatea publicã centralã care rãspunde de sãnãtate æi/sau autoritatea publicã centralã care rãspunde de agriculturã, alimentaåie æi silviculturã iau/ia primele mãsuri de prevenire æi combatere a acestora, potrivit legii, pe care le comunicã de îndatã celorlalte autoritãåi interesate. În aceste cazuri controlul sanitar de specialitate æi mãsurile de prevenåie sanitarã se efectueazã în detaliu asupra tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor æi bunurilor. Cu sprijinul administraåiei publice locale se stabilesc spaåiile în care se aplicã mãsurile de profilaxie sanitarã, sanitar-veterinarã æi fitosanitarã.

(8) În spaåiul destinat controlului sanitar-veterinar se organizeazã æi se aplicã mãsurile de prevenire a rãspândirii bolilor de la animale la om, stabilite de inspectorii sanitari veterinari, conform legii. În acest spaåiu agenåii economici autorizaåi sã efectueze serviciile prevãzute de legea sanitarã veterinarã organizeazã æi dispun instalaåiile necesare.

ART. 21(1) Trecerea peste frontiera de stat de

cãtre persoane fizice a armelor de vânãtoare, de tir æi muniåiilor aferente acestora, a armelor cu aer comprimat, precum æi a armelor de panoplie este permisã numai dacã acestea sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei, de cãtre autoritãåile care au eliberat aceste documente sau au acordat vizã românã.

(2) Persoanele care la intrarea în România au asupra lor arme æi muniåii, altele decât cele prevãzute la alin. (1), au obligaåia sã le depunã la poliåia de frontierã, urmând sã fie restituite proprietarului, potrivit legii.

(3) Însoåitorii delegaåiilor strãine la nivelul æefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum æi militarii pot avea asupra lor æi pot introduce în åarã arme de autoapãrare æi muniåiile aferente, pe bazã de reciprocitate, dacã acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe æi, respectiv, Ministerul Apãrãrii Naåionale sau Ministerul de Interne.

(4) La trecerea frontierei de stat militarii români participanåi la operaåiuni în sprijinul pãcii sau în scopuri umanitare, la exerciåii militare comune cu unitãåi din alte state, precum æi foråele militare strãine care participã la activitãåi ce implicã intrarea, staåionarea sau tranzitarea teritoriului României conform tratatelor æi înåelegerilor internaåionale la care România este parte, pot avea asupra lor armamentul, tehnica de lupta æi muniåiile necesare, daca acestea sunt notificate prin Ministerul Apãrãrii Naåionale sau Ministerul Administraåiei æi Internelor.

ART. 22(1) Armele de vânãtoare, de tir, cu aer

comprimat, muniåiile pentru acestea, precum æi armele de panoplie aflate asupra cãlãtorilor în tranzit, pe care aceætia le-au declarat, se sigileazã la intrarea în åarã de cãtre personalul poliåiei de frontierã.

(2) Pe timpul tranzitãrii teritoriului României cãlãtorilor le este interzis sã


înstrãineze armele æi muniåiile sau sã rupã sigiliile aplicate. La ieæirea din åarã se verificã integritatea æi autenticitatea sigiliilor æi dacã datele de identificare a armelor æi muniåiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacã sigiliile nu sunt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat sau armele æi muniåiile au fost înstrãinate integral ori în parte, cãlãtorilor în cauzã li se întrerupe cãlãtoria pânã la clarificarea situaåiei de cãtre autoritãåile competente.

(3) Tranzitarea prin România a armelor de vânãtoare sau de tir æi a muniåiilor corespunzãtoare, aparåinând unor persoane juridice strãine, se face cu aprobarea prealabilã a æefului direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente.

ART. 23(1) Armele æi muniåiile prevãzute la art.

21 alin. (1) æi (2), care nu au fost declarate, precum æi alte arme æi muniåii descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat se reåin în vederea confiscãrii æi se predau pe bazã de proces-verbal autoritãåilor competente.

(2) Persoanele în cauzã se reåin æi se predau autoritãåilor competente în vederea clarificãrii situaåiei lor.

ART. 24Dispoziåiile art. 21 æi 23 se aplicã æi în

cazul substanåelor explozive, al materialelor biologice cu potenåial de contaminare în masã, al substanåelor stupefiante sau psihotrope æi al medicamentelor care conåin substanåe stupefiante sau psihotrope în cantitãåi mai mari decât cele necesare pentru tratamentul personal, precum æi al dispozitivelor sau recipientelor încãrcate cu substanåe toxice sau radioactive aflate asupra persoanelor sau, dupã caz, în mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale ori aeriene care trec frontiera de stat românã.

ART. 25(1) La autoturismele, autobuzele,

autocarele, automarfarele æi celelalte mijloace de transport rutiere care intrã sau ies din åarã controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã în punctele de trecere rutiere.

(2) În punctele de trecere, în cazul transporturilor multimodale, controlul mijloacelor prevãzute la alin. (1) se efectueazã înainte de îmbarcarea/debarcarea în/de pe mijlocul de transport naval, aerian sau feroviar.

ART. 26Controlul pentru trecerea frontierei al

trenurilor se efectueazã în staåia de frontierã sau, pe parcurs, între staåia de frontierã æi o staåie interioarã.

ART. 27(1) La navele care intrã sau ies din

porturile româneæti în/din curse externe controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã în punctele de trecere portuare.

(2) La navele care urmeazã sã opreascã în porturile situate pe Dunãre, în care nu funcåioneazã puncte de trecere, controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã în primul port, situat în amonte sau în aval de acest port, în care funcåioneazã un punct de trecere. La ieæirea din åarã controlul se efectueazã în portul de unde pleacã nava în cursã externã, în situaåia în care în acesta existã un punct de trecere; în caz contrar, navele respective sunt obligate sã opreascã pentru control în unul dintre porturile Galaåi, Sulina, Tulcea,

Constanåa-sud sau Moldova Veche.(3) La navele sub pavilion strãin care

navigheazã în sectorul Dunãrii de Jos, între porturile Sulina æi Brãila, controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã la intrare în portul Sulina, iar la ieæire, în unul dintre porturile Brãila, Galaåi, Tulcea sau Sulina, dacã din aceste porturi navele pleacã direct în cursele externe. Controlul navelor care navigheazã prin canalul Dunãre-Marea Neagrã se efectueazã la intrare în portul Constanåa-sud, iar la ieæire, în ultimul port românesc din care navele pleacã în cursã.

(4) În portul Cernavoda se controleazã numai acele nave care sosesc sau pleacã în cursã externã din portul Basarabi, Poarta Alba, Medgidia sau Cernavodã.

(5) Controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã în portul Sulina asupra tuturor navelor care navigheazã prin acesta spre porturile Reni sau Ismail; în portul Sulina nu sunt supuse controlului navele româneæti æi strãine care vin din aceste porturi æi nu se opresc într-un port românesc, precum æi navele de mãrfuri æi pasageri sub pavilion românesc care navigheazã între porturile Constanåa, Sulina, Galaåi æi Brãila, la intrarea æi la ieæirea din sectorul Dunãrii de Jos.

(6) Navele sub pavilion strãin care navigheazã în aval pe Dunãrea interioarã æi urmeazã sã o tranziteze cu oprire efectueazã controlul la intrarea în åarã în portul Cãlãraæi, iar pentru ieæirea din åarã, în ultimul port din care pleacã, dacã este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Galaåi. Pentru navigaåia în amonte de acest sector al Dunãrii controlul la intrarea în åarã se efectueazã în portul Galaåi, iar pentru ieæirea din åarã, în ultimul port din care pleacã nava, dacã este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Cãlãraæi.

(7) Navele sub pavilion strãin care navigheazã în tranzit fãrã oprire pe Dunãrea interioarã sau pe canalul Dunãre - Marea Neagrã sunt supuse controlului în portul Cãlãraæi, respectiv în portul Galaåi.

ART. 28(1) În cazul în care în rada portului

a eæuat o navã sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare sau cele desemnate sã intervinã pentru salvare pot sã iasã în rada pentru acordare de ajutor, fãrã a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situaåii se aduc la cunoætinåa æefului punctului de trecere, de îndatã, de cãtre cãpitãnia portului.

(2) Când în port a izbucnit un incendiu sau a apãrut un pericol iminent care afecteazã siguranåa navelor ori care pune în pericol siguranåa navelor, acestora li se permite ieæirea din port în radã, fãrã a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei.

ART. 29(1) Activitatea de cãutare æi salvare a vieåii

omeneæti în marea teritorialã se organizeazã æi se desfãæoarã pe baza acordurilor bilaterale dintre statele riverane Mãrii Negre, încheiate în conformitate cu prevederile Convenåiei internaåionale (SAR) din 1979 privind cãutarea æi salvarea pe mare, adoptatã la Hamburg la 27 aprilie 1979.

(2) Delimitarea regiunilor de cãutare/salvare între statele riverane Mãrii Negre nu este legatã de delimitarea liniei de frontierã.

(3) Serviciile de cãutare æi salvare se desfãæoarã în conformitate cu principiul primului sosit la locul unde are loc activitatea de cãutare æi salvare, dacã prin acordurile bilaterale ale României cu statele

riverane Mãrii Negre nu se stabileæte altfel. Salvatorul este obligat sã îæi anunåe prezenåa æi motivul acesteia în apele teritoriale ale României sau deasupra acestora, prin staåia radiocoastã care va informa imediat cãpitãnia portului în a cãrei zonã de jurisdicåie se aflã salvatorul æi inspectoratul judeåean al poliåiei de frontierã.

(4) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1) æi numai în scopul cãutãrii locului de producere a accidentelor maritime æi al salvãrii supravieåuitorilor, cu excepåia cazurilor în care statele riverane Mãrii Negre convin altfel, se autorizeazã intrarea imediatã în/deasupra mãrii teritoriale a României a unitãåilor de salvare aparåinând celorlalte state riverane.

ART. 30(1) Controlul documentelor privind

identitatea strãinilor, membri ai echipajelor navelor care executã voiaje internaåionale, æi a pasagerilor pentru trecerea frontierei se efectueazã cu respectarea prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 1.335/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Convenåiei privind facilitarea traficului maritim internaåional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965, cu modificãrile æi completãrile ulterioare.

(2) La navele româneæti de transport de mãrfuri care, din motive justificate, sunt obligate sa staåioneze în rada portului, accesul la uscat al membrilor echipajelor este permis cu aprobarea æefului punctului de trecere. În acest caz controlul navelor se executã dupã intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectueazã la coborârea pe uscat.

ART. 31(1) Membrilor echipajelor navelor aflate

în rada portului, asupra cãrora la sosire nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistenåã medicalã cu accesul medicului la bord, la cererea comandanåilor de navã æi cu aprobarea æefului punctului de trecere.

(2) În baza avizului organelor sanitare competente debarcarea marinarilor strãini în vederea internãrii în unul dintre spitalele oraæului portuar se aprobã de æeful punctului de trecere, la cererea cãpitãniei portului.

ART. 32(1) Marinarii rãmaæi pe teritoriul

României dupã plecarea navei se vor prezenta la agenåia companiei de navigaåie de care aparåine nava, pentru a li se rezolva situaåia. Dacã în localitatea portuarã nu existã agenåie de navigaåie, æeful punctului de trecere permite marinarilor plecarea din åarã cu altã navã.

(2) Marinarilor strãini aflaåi pe nave în porturile româneæti, care urmeazã sã se deplaseze în interes de serviciu într-un alt port sau într-o altã localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legãtura cu misiunea diplomaticã sau cu oficiul consular al statului ai cãrui cetãåeni sunt, li se acordã, la cerere, viza de intrare. Cererea de vizã se rezolvã prin agenåia de navlosire sau prin agenåia de navigaåie a statului de care aparåine nava ori de cãtre æefii punctelor de trecere. În cazul deplasãrii marinarilor spre alte state li se acordã vize de tranzit.

(3) Trecerea oricãrui membru al echipajului unei nave strãine în echipajul altei nave strãine, aflatã în unul dintre porturile româneæti, se face prin modificarea corespunzãtoare de cãtre comandanåii celor douã nave a listelor cuprinzând echipajul


acestora, cu acordul agenåilor navelor. Listele cuprinzând echipajele sunt prezentate la cãpitãnia portului, la æeful punctului de trecere a frontierei la biroul vamal æi la biroul direcåiei de sãnãtate publicã din port de cãtre agenåii navelor.

ART. 33(1) La navele de pasageri sub pavilion

românesc sau sub pavilion strãin, precum æi la pasagerii aflaåi pe navele de mãrfuri care vin sau pleacã în/din România controlul documentelor la trecerea frontierei se efectueazã asupra persoanelor æi bunurilor la debarcarea æi, respectiv, îmbarcarea la/de pe nave.

(2) Accesul pasagerilor strãini la uscat este permis numai dupã îndeplinirea formalitãåilor legale pentru trecerea frontierei de stat.

ART. 34Æefii misiunilor diplomatice, oficiilor

consulare, precum æi æefii reprezentanåelor organizaåiilor internaåionale aflate pe teritoriul României, în limitele convenåiilor la care statul român este parte, au acces la bordul navelor de comerå strãine aflate în porturile sau apele teritoriale româneæti, în baza cãråilor de identitate eliberate de Ministerul Afacerilor Externe.

ART. 35Accesul la bord al membrilor de familie

ai marinarilor strãini îmbarcaåi pe navele aflate în porturile româneæti care navigheazã între porturile Constanåa, Sulina æi Moldova Veche se face pe baza paæapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei æi cu avizul æefului punctului de trecere.

ART. 36(1) În aeroporturi controlul pentru trecerea

frontierei se face la plecarea æi la sosirea aeronavelor în/din curse internaåionale. Când din cauze de foråã majorã o aeronavã de transport internaåional nu îæi poate continua cursa æi cãlãtorii în tranzit nu au legãturi imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în localitate pânã la îmbarcarea în prima aeronavã sau tranzitarea teritoriului României cu alte mijloace de transport, în baza vizei de tranzit acordate în punctul de trecere, potrivit legii.

(2) În cazul în care aeronavele care efectueazã curse internaåionale aterizeazã din cauze de foråã majorã pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului internaåional, situate în afara zonei de frontierã, controlul pentru trecerea frontierei se asigurã de cãtre unitatea de poliåie æi autoritatea vamalã cele mai apropiate.

(3) Cãlãtorilor în tranzit, cu escalã în România, nu li se efectueazã controlul paæapoartelor dacã nu pãrãsesc aerogara, cu excepåia situaåiilor deosebite ce reclamã efectuarea acestui control.

ART. 37Avioanele militare româneæti æi strãine

æi echipajele lor, atunci când aterizeazã sau decoleazã de pe aeroporturi româneæti deschise traficului internaåional, se supun regulilor prevãzute la art. 36.

SECÅIUNEA a 3-aAccesul, circulaåia æi alte activitãåi ce se

desfãæoarã în zona de frontierã æi în punctele de trecere a frontierei de stat.

ART. 38(1) Zborurile aeronavelor civile care

executã operaåiuni aeriene în spaåiul aferent zonei de frontierã vor fi comunicate Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã

de cãtre operatorii aerieni care efectueazã zborurile respective, cu cel puåin o orã înainte de decolare, cu precizarea tipului æi înmatriculãrii aeronavei, a itinerarului æi a orarului de zbor.

(2) Zborurile având drept scop acordarea asistenåei medicale sau a ajutorului umanitar de urgenåã, efectuate în spaåiul aerian aferent zonei de frontierã, se comunicã Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã de cãtre operatorii aerieni care executã zborurile respective, înainte de decolare, cu precizarea tipului æi înmatriculãrii aeronavei, a itinerarului æi a orarului de zbor.

(3) Zborurile menåionate la alineatele precedente, pentru care, conform reglementãrilor aeronautice în vigoare, este necesarã obåinerea unei autorizaåii de survol, se comunicã Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã de cãtre Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã în momentul emiterii autorizaåiei respective.

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplicã în cazul zborurilor efectuate pe cãile aeriene alocate traficului aerian internaåional.

ART. 39În zona de frontierã, pe adâncimea de

500 metri de la linia de frontierã cãtre interior, cu avizul direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente, se pot executa activitãåi cum sunt: mineritul, exploatãrile de åiåei, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatãrile forestiere, balastiere sau de cariere, lucrãrile de îmbunãtãåiri funciare æi irigaåii, îndiguirile, lucrãrile sau construcåiile pe cursurile de apã, lucrãri de asigurare a condiåiilor de navigaåie, construcåiile æi amenajãrile turistice, de agrement sau de altã naturã, cercetãrile sau prospectãrile geologice.

ART. 40Pescuitul industrial æi sportiv în apele

de frontierã, apele maritime interioare æi în marea teritorialã se efectueazã, în condiåiile legii, în locurile æi sectoarele stabilite de autoritãåile competente, cu avizul prealabil al æefului inspectoratului judeåean al poliåiei de frontierã.

ART. 41Bãrcile æi ambarcaåiunile înmatriculate

potrivit legii, aflate pe apele de frontierã æi apele maritime interioare, se pãstreazã în locurile stabilite de cãpitãniile de port sau, dupã caz, de autoritãåile administraåiei publice locale, cu avizul æefilor sectoarelor poliåiei de frontierã, luându-se mãsuri de cãtre cei care le deåin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegalã a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activitãåi ilicite.

Art. 41 a fost modificat de LEGEA nr. 243 din 29 aprilie 2002 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 302 din 8 mai 2002.

ART. 42(1) Activitãåile de agrement æi sportive

în apele de frontierã se pot desfãæura cu aprobarea cãpitaniei de port sau, dupã caz, a administraåiei publice locale æi cu avizul æefului sectorului poliåiei de frontierã.

(2) În apele de frontierã, în marea interioarã æi în marea teritorialã navele cu excursioniæti, precum æi orice altã navã sau ambarcaåiune nu au voie sã acosteze decât în porturi sau în alte locuri special amenajate în acest scop. În caz de foråã majorã acostarea se poate face în orice punct de pe malul românesc, anunåându-se cea mai apropiatã formaåiune localã a poliåiei de frontierã

sau, în lipsa acesteia, a poliåiei. Dispoziåiile acestui alineat nu se aplicã cetãåenilor români posesori de bãrci.

(3) Avizul direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente este obligatoriu pentru navele æi ambarcaåiunile strãine care navigheazã pe Dunãrea interioarã, pe braåul Tulcea æi braåul Sulina.

ART. 43Pãæunatul animalelor este permis în

timpul zilei pânã la fâæia de protecåie a frontierei de stat, la frontiera externã, sau pânã la culoarul de frontierã, la frontiera internã, iar noaptea, pânã la 500 metri faåã de acestea, cãtre interior, în locurile stabilite de autoritãåile administraåiei publice locale æi cu avizul æefului sectorului poliåiei de frontierã.

ART. 44(1) Vânãtoarea de-a lungul frontierei de

stat pe adâncimea de 500 metri de la fâæia de protecåie a frontierei de stat, la frontiera externã, sau de la culoarul de frontierã, la frontiera internã, cãtre interior, pentru frontiera de uscat, æi de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apã, este interzisã.

(2) Vânãtoarea organizatã a animalelor de pradã, pe adâncimea prevãzutã la alin. (1), este admisã numai ziua æi numai de la fâæia de protecåie a frontierei de stat, la frontiera externã, sau de la culoarul de frontierã, la frontiera internã, cãtre interior, pe baza hotãrârilor consiliilor locale æi cu avizul prealabil al æefului sectorului poliåiei de frontierã.

ART. 45(1) Orice activitate în punctele de trecere

a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de frontierã, se poate desfãæura numai dupã obåinerea prealabilã a avizului din partea æefului direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente sau a æefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, a autoritãåilor administraåiei publice locale æi a altor autoritãåi prevãzute de lege, dupã caz.

(2) Încãlcarea condiåiilor prevãzute în avizul eliberat conform alin. (1) poate duce la retragerea avizului æi la sancåionarea contravenåionalã a titularului acestuia.

ART. 46(1) Persoanelor care se deplaseazã sau

care desfãæoarã diferite activitãåi în apropierea frontierei de stat le este interzis:

a) sã tragã cu arma peste frontiera de stat;

b) sã deterioreze sau sã distrugã semnele de frontierã, instalaåiile sau mijloacele tehnice de pazã ale poliåiei de frontierã;

c) sã utilizeze focul deschis fãrã luarea mãsurilor pentru împiedicarea propagãrii focului la vecinãtãåi;

d) sã fixeze pe bandã magneticã, pe hârtie sau alt suport imagini care sã redea poråiuni din teritoriul statelor vecine;

e) sã facã schimb de obiecte sau corespondenåã peste frontiera de stat, în alte puncte decât cele destinate prin lege acestui scop;

f) sã desfãæoare activitãåi care pot polua apele, marea, aerul sau solul în zona de frontierã, precum æi apele maritime aflate sub jurisdicåia statului român;

g) sã poarte convorbiri neautorizate peste linia de frontierã;

h) sã comitã fapte, gesturi sau sã profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetãåenilor acestuia.


(2) Restricåiile prevãzute la alin. (1) lit. d), e) æi g) sunt aplicabile doar în situaåia în care acestea sunt prevãzute în acordurile sau convenåiile privitoare la frontierã încheiate de România cu statele vecine.

ART. 47În situaåii deosebite, pe timpul unor

acåiuni ale poliåiei de frontierã, se poate opri temporar accesul æi desfãæurarea unor activitãåi în apropierea frontierei de stat în afara localitãåilor. Aceste mãsuri vor fi aduse la cunoætinåã autoritãåilor administraåiei publice locale æi populaåiei în timp util.

CAP. 4Sistemul de Informare Naåional privind

circulaåia persoanelor æi bunurilor prin frontierã (SIF)

SECÅIUNEA 1Dispoziåii privind înfiinåarea, scopul

funcåionãrii æi gestionarea SIFART. 48Se înfiinåeazã Sistemul de Informare

Naåional privind circulaåia persoanelor æi bunurilor prin frontierã, denumit în continuare SIF, sistem unitar la nivel naåional, prin care se åine evidenåa, se prelucreazã æi se valorificã informaåiile cu privire la criminalitatea transfrontalierã æi infracåiunile de frontierã, la persoane æi bunuri.

ART. 49(1) Scopul funcåionarii SIF constã în

sprijinirea acåiunilor de menåinere a ordinii publice æi siguranåei naåionale æi aplicarea prevederilor legale cu privire la circulaåia persoanelor æi bunurilor pe teritoriul României.

(2) Autoritatea publicã centralã care gestioneazã æi rãspunde de SIF este Ministerul Administraåiei æi Internelor.

ART. 50(1) SIF cuprinde acele categorii de

date referitoare la persoane fizice æi bunuri care sunt furnizate de autoritãåile publice, denumite în continuare autoritãåi semnalate, necesare asigurãrii respectãrii regimului juridic al frontierei de stat, precum æi altor interese legitime ale statului.

(2) Autoritãåile semnalate rãspund de veridicitatea datelor introduse sau transmise pentru a fi introduse în SIF.

ART. 51Utilizarea SIF se face cu respectarea

dispoziåiilor legale privind protecåia datelor, precum æi protecåia persoanei împotriva prelucrãrii automate neautorizate a datelor referitoare la persoane.

SECÅIUNEA a 2-aFuncåionarea SIF

ART. 52În SIF pot sã introducã date, sã le

modifice, sã le æteargã æi sã le prelucreze autoritãåile cu atribuåii în domeniul apãrãrii naåionale, ordinii publice æi siguranåei naåionale, cele cu atribuåii în domeniul respectãrii regimului juridic al frontierei de stat, precum æi autoritatea judecãtoreascã, potrivit competenåelor legale, pe baza protocoalelor încheiate de Ministerul Administraåiei æi Internelor cu fiecare autoritate.

ART. 53(1) Cu privire la persoane sunt introduse

urmãtoarele date:a) numele æi prenumele, numele anterior,

pseudonimele sau poreclele care au fost

eventual înregistrate separat;b) semnele fizice particulare, obiective

æi inalterabile;c) prima litera a celui de-al doilea

prenume;d) data æi locul naæterii;e) sexul;f) cetãåenia;g) menåiunea cã persoanele în cauzã sunt

înarmate, dupã caz;h) menåiunea cã persoanele în cauzã sunt

violente, dupã caz;i) motivul semnalãrii;j) mãsura care trebuie luatã.(2) Includerea altor date cu privire la

persoane se face potrivit legii.ART. 54Datele privind strãinii semnalaåi ca

inadmisibili sunt introduse în SIF în temeiul unei comunicãri fãcute de o autoritate administrativã sau judecãtoreascã, potrivit legii.

ART. 55(1) Datele privind persoanele cãutate în

vederea extrãdãrii sau expulzãrii se introduc sau se transmit de cãtre autoritatea care a dispus mãsura, potrivit legii.

(2) În situaåia în care motivul semnalãrii este sãvâræirea unei infracåiuni, autoritatea semnalatã comunicã, o datã cu semnalarea, documentele æi urmãtoarele informaåii care privesc cazul:

a) autoritatea care a emis cererea;b) începerea urmãririi penale, existenåa

unui mandat de arestare, a unui mandat de aducere ori a unei hotãrâri judecãtoreæti executorii;

c) natura æi calificarea juridicã a infracåiunii;

d) descrierea circumstanåelor sãvâræirii infracåiunii, inclusiv momentul, locul, gradul de participare la infracåiuni a persoanei semnalate;

e) consecinåele infracåiunii, în mãsura posibilitãåilor.

ART. 56(1) Datele privind persoanele dispãrute se

introduc de organele abilitate ale Ministerului Administraåiei æi Internelor æi ale Ministerului Justiåiei.

(2) În SIF pot fi introduse, de cãtre autoritãåile autorizate sau la solicitarea autoritãåilor interesate, æi date referitoare la persoanele care necesitã o formã de protecåie, potrivit legii.

ART. 57(1) Pentru a preveni sãvâræirea

infracåiunilor de frontierã æi ameninåãrilor la ordinea publicã în SIF pot fi introduse date provizorii referitoare la persoane sau bunuri, în scopul urmãririi lor æi al controlului la frontierã, dacã:

a) exista indicii temeinice cã persoana în cauzã intenåioneazã sã comitã sau comite infracåiuni;

b) aprecierea persoanei în cauzã permite, în temeiul faptelor sancåionate de lege, comise pânã în prezent, sã se presupunã cã aceasta va comite æi în viitor alte asemenea fapte.

(2) O semnalare poate fi introdusã în SIF de cãtre sau la cererea autoritãåilor responsabile pentru siguranåa naåionalã, dacã permite sã se presupunã cã informaåiile prevãzute la alin. (4) sunt necesare pentru prevenirea unei ameninåãri grave din partea persoanei în cauzã sau a altor ameninåãri grave pentru siguranåa internã æi externã a României.

(3) În cadrul supravegherii sub acoperire urmãtoarele informaåii pot fi culese æi introduse în SIF, în totul sau în parte, cu ocazia controlului la frontierã sau a altor controale poliåienesti æi vamale efectuate în interiorul åãrii:

a) faptul ca persoana sau vehiculul semnalat a fost gãsit;

b) locul, momentul sau motivul verificãrii;

c) itinerarul æi destinaåia cãlãtoriei;d) persoanele care însoåesc persoana în

cauzã sau ocupanåii vehiculului;e) vehiculul utilizat;f) obiectele transportate;g) circumstanåele în care a fost gãsitã

persoana sau vehiculul.(4) Cu ocazia culegerii informaåiilor

se iau mãsuri pentru a nu pune în pericol caracterul discret al supravegherii.

(5) În cadrul controlului specific menåionat la alin. (1) persoanele, vehiculele æi bunurile transportate pot fi percheziåionate, pentru realizarea scopului prevãzut la alin. (2) æi (3); dacã controlul specific nu este autorizat, acesta se va transforma, în mod automat, în supraveghere.

ART. 58(1) Datele privind bunurile cãutate

pentru a fi confiscate sau pentru a fi utilizate ca probe într-un proces penal se introduc în SIF.

(2) Dacã în urma unei cãutãri se descoperã existenåa unei semnalãri privind un bun gãsit, poliåia de frontierã contacteazã autoritatea semnalatã pentru a conveni asupra mãsurilor necesare; în acest scop pot fi transmise æi date cu caracter personal, cu respectarea prevederilor legale privind protecåia datelor cu caracter personal.

(3) În SIF se introduc date referitoare la urmãtoarele categorii de bunuri:

a) vehiculele cu motor cu o capacitate cilindricã mai mare de 50 cmc, furate sau pierdute;

b) remorcile æi rulotele care au o masã netã mai mare de 750 kg, furate sau pierdute;

c) armele de foc furate sau pierdute;d) formulare cu regim special, în alb,

furate sau pierdute;e) documentele care atestã identitatea

persoanei (documente de identitate, paæapoarte, permise de conducere), care au fost furate sau pierdute;

f) bancnotele sau titlurile de valoare suspecte;

g) alte bunuri cu regim special, potrivit legii, furate sau pierdute.

ART. 59(1) În afara autoritãåilor prevãzute la

art. 52 alin. (1) pot avea acces la datele introduse în SIF æi alte autoritãåi publice, în baza protocolului încheiat cu Ministerul Administraåiei æi Internelor.

(2) Autoritãåile prevãzute la alin. (1) æi cele prevãzute la art. 52 alin. (1), stabilite sã utilizeze baza de date a SIF, vor comunica Ministerului Administraåiei æi Internelor, pentru autorizare, structurile proprii desemnate sã utilizeze SIF. Autorizarea va cuprinde datele care se pot cãuta æi scopul pentru care poate fi efectuatã cãutarea.

(3) Mijloacele tehnice æi costurile necesare realizãrii accesului se asigurã de fiecare autoritate interesatã, cu respectarea cerinåelor de naturã tehnicã impuse de gestionarul SIF.


SECÅIUNEA a 3-aControlulART. 60(1) Orice autoritate dintre cele prevãzute

la art. 52 alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) poate reproduce date introduse în SIF de altã autoritate numai cu acordul acesteia æi numai pentru îndeplinirea atribuåiilor legale.

(2) Semnalãrile autoritãåilor altor state, care au un sistem similar de informare, la care Poliåia de Frontierã Românã, Poliåia Românã sau Direcåia Generalã a Vãmilor are acces conform unui document bilateral, se utilizeazã în conformitate cu prevederile acelui document.

ART. 61(1) Orice modificare a scopului utilizãrii

datelor din SIF se face cu acordul autoritãåii Române sau strãine semnalate æi numai pentru a preveni o ameninåare gravã æi iminentã pentru interesul public, ordinea publicã æi siguranåa naåionalã ori sãvâræirea altor fapte grave.

(2) Datele nu pot fi utilizate în scopuri administrative; fac excepåie datele privind strãinii semnalaåi ca inadmisibili.

ART. 62(1) Autoritãåile prevãzute la art. 52 alin.

(1) æi la art. 59 alin. (1) sunt responsabile pentru exactitatea, actualitatea æi legalitatea introducerii datelor în SIF. Numai autoritatea în cauzã are dreptul sã modifice, din proprie iniåiativã sau la solicitarea gestionarului SIF, sã adauge sau sã æteargã datele pe care le-a introdus.

(2) Dacã o altã autoritate, un alt organ al administraåiei de stat sau o altã persoanã, alta decât cea semnalatã, deåine probe ca unele date introduse în SIF nu corespund stãrii de fapt, informeazã fãrã întârziere gestionarul SIF, care are obligaåia sã cearã autoritãåii semnalate corectarea sau ætergerea datelor în cauzã.

ART. 63Fiecare autoritate prevãzuta la art. 52

alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) desemneazã un organ de control însãrcinat sã verifice corectitudinea introducerii datelor proprii în SIF sau dacã prelucrarea æi utilizarea acestor date nu încalcã drepturile persoanei la care se referã. În acest scop organul de control are acces la secåiunea de date proprii introduse în SIF.

ART. 64(1) Datele introduse în SIF, referitoare la

persoanele prevãzute la art. 56, se pãstreazã numai pe durata necesara atingerii scopului pentru care au fost furnizate. Necesitatea pãstrãrii acestor date se examineazã periodic, la un interval de cel mult 3 ani de la introducerea lor, de cãtre autoritatea semnalatã. Datele referitoare la bunuri æi obiecte se examineazã periodic, la un interval de cel mult 1 an.

(2) Organul de control poate stabili, dupã caz, termene de examinare mai scurte, dacã împrejurãrile sau faptele semnalate permit acest lucru.

(3) Gestionarul SIF informeazã autoritãåile prevãzute la art. 52 alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) despre ætergerile de date programate în sistem, acordând un preaviz de o lunã.

(4) Autoritatea semnalatã poate decide în termenul de examinare sã menåinã semnalarea, dacã menåinerea ei este necesarã scopurilor pentru care a fost fãcutã. Orice prelungire fãcutã trebuie comunicatã gestionarului SIF. Dispoziåiile alin. (1) sunt aplicabile æi pentru

semnalãrile care au fost prelungite.ART. 65(1) Celelalte date, altele decât cele

prevãzute la art. 64, sunt pãstrate cel mult 10 ani, datele referitoare la documentele de identitate eliberate æi la bancnotele înregistrate cel mult 5 ani, iar cele referitoare la vehiculele cu motor, remorci æi rulote cel mult 3 ani.

(2) Dupã intervalul de timp prevãzut la alin. (1) datele respective se mai pãstreazã timp de un an într-o arhivã constituitã la gestionarul SIF. Arhiva se va putea consulta numai în scopul verificãrii ulterioare a exactitãåii æi legalitãåii introducerii datelor în SIF. Dupã trecerea acestui interval datele vor fi distruse.

ART. 66Fiecare autoritate prevãzuta la art. 52

alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) rãspunde pentru orice prejudiciu cauzat unei persoane prin utilizarea fiæierului SIF.

ART. 67(1) Fiecare autoritate prevãzuta la art. 52

alin. (1) æi art. 59 alin. (1) adoptã, în ceea ce priveæte domeniul sãu de responsabilitate din cadrul SIF, mãsurile necesare pentru:

a) a preveni accesul oricãrei persoane neautorizate la instalaåiile utilizate pentru prelucrarea datelor personale;

b) a preveni citirea, copierea, modificarea sau eliminarea suporturilor de date de cãtre persoane neautorizate;

c) a preveni introducerea neautorizatã a unor date în fiæier æi orice consultare, modificare sau ætergere neautorizatã a unor date personale introduse în fiæier;

d) a preveni utilizarea sistemului de prelucrare automatã a datelor de cãtre persoane neautorizate prin intermediul echipamentelor de transmitere a datelor;

e) a garanta cã, în ceea ce priveæte utilizarea unui sistem automat de prelucrare a datelor, persoanele autorizate au acces numai la datele pentru care sunt responsabile;

f) a garanta cã se pot controla æi stabili autoritãåile cãrora li s-au transmis date personale prin echipamentul de transmitere a datelor;

g) a garanta cã se poate controla æi stabili, ulterior, care date personale au fost introduse în sistemul de prelucrare automatã a datelor, precum æi momentul æi persoanele care le-au introdus;

h) a preveni citirea, copierea, modificarea sau ætergerea datelor personale în timpul transmiterii lor sau al transportului suporturilor de date.

(2) Pentru prelucrarea datelor în Secåiunea sa, fiecare autoritate poate desemna numai persoane cu calificare specialã, supuse controalelor de securitate la accesul în spaåiile de lucru æi la instalaåiile utilizate pentru prelucrarea datelor personale.

CAP. 5Rãspunderi æi sancåiuniART. 68Încãlcarea dispoziåiilor prevãzute în

prezenta ordonanåa de urgenåã atrage, dupã caz, rãspunderea penalã, civilã, contravenåionalã sau administrativã a persoanei vinovate.

ART. 69Pentru faptele prevãzute la art. 46 lit. f)

poliåiætii de frontierã æi organele specializate ale administraåiei publice centrale æi locale aplicã prevederile dispoziåiilor legale privind protecåia mediului.

ART. 70(1) Intrarea sau ieæirea din åarã prin

trecerea ilegalã a frontierei de stat constituie infracåiune æi se pedepseæte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

(2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) a fost sãvâræitã în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepseæte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(3) Tentativa faptelor prevãzute la alin. (1) æi (2) se pedepseæte.

Alin. (3) al art. 70 a fost introdus de LEGEA nr. 39 din 21 ianuarie 2003 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 29 ianuarie 2003.

ART. 71(1) Racolarea, îndrumarea sau cãlãuzirea

uneia sau mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum æi organizarea acestor activitãåi constituie infracåiunea de trafic de migranåi æi se pedepseæte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) este de naturã a pune în pericol viaåa sau securitatea migranåilor ori a-i supune pe aceætia unui tratament inuman sau degradant, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani.

(3) Dacã fapta prevãzutã la alin. (2) a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani.

(4) Tentativa faptelor prevãzute la alin. (1) æi (2) se pedepseæte.

Art. 71 a fost modificat de LEGEA nr. 39 din 21 ianuarie 2003 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 29 ianuarie 2003.

ART. 72Abrogat.Art. 72 a fost abrogat de LEGEA nr. 39 din

21 ianuarie 2003 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 29 ianuarie 2003.

ART. 73Bunurile æi valorile care au servit sau care

au fost destinate sã serveascã la sãvâræirea infracåiunilor prevãzute la art. 70 æi 71 ori care au fost obåinute prin sãvâræirea acestor infracåiuni, dacã sunt ale infractorului, se confiscã.

ART. 74Orice utilizare a datelor din SIF care nu

este conformã cu dispoziåiile legii constituie abuz în serviciu contra intereselor persoanelor æi se pedepseæte conform Codului penal.

ART. 75Sunt contravenåii, dacã potrivit legii

penale nu constituie infracåiuni, urmãtoarele fapte:

a) tragerea cu arma peste frontierã de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de frontierã, a instalaåiilor sau mijloacelor tehnice de pazã, supraveghere æi control ale Poliåiei de Frontierã Române, utilizarea focului deschis fãrã luarea mãsurilor pentru împiedicarea propagãrii focului la vecinãtãåi, în apropierea liniei de frontierã;

b) aducerea în România de cãtre transportatorii aerieni, navali sau tereætri a cetãåenilor strãini sau apatrizi fãrã documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate, sau ascunæi în mijloacele de transport;

c) refuzul sub orice formã de a permite autoritãåilor de frontierã vizitarea aeronavelor, navelor, mijloacelor de transport rutiere sau feroviare, a magaziilor, hambarelor æi a altor locuri ce prezintã interes pentru controlul de frontierã;

8 Supliment Frontiera - nr. 5/2006

d) refuzul unei persoane de a da relaåii pentru stabilirea identitãåii sale, de a se legitima cu actele de identitate ori de a prezenta la control bagajele sau mijloacele de transport, la cererea organelor poliåiei de frontierã sau ale poliåiei;

e) accesul la uscat fãrã aprobarea æefului punctului de trecere al membrilor echipajelor navelor româneæti de transport de mãrfuri care din motive justificate sunt obligate sã staåioneze în raza portului; neprezentarea dupã plecarea navei a marinarilor rãmaæi pe teritoriul României, la agenåia companiei de navigaåie de care aparåine nava, pentru a li se rezolva situaåia; accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor strãini îmbarcaåi pe navele aflate în porturile româneæti care navigheazã între porturile Constanåa, Sulina æi Moldova Veche fãrã paæaport ori alte documente de trecere a frontierei sau fãrã avizul æefului punctului de trecere; desfãæurarea oricãrei activitãåi în punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de frontierã, fãrã avizul æefului direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente, al æefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, al administraåiei publice locale sau al altei autoritãåi prevãzute de lege, dupã caz;

f) accesul persoanelor în fâæia de protecåie a frontierei de stat pânã la culoarul de frontierã sau malul apelor, dupã caz, fãrã documente de identitate sau fãrã aprobarea administraåiei publice ori fãrã avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei de frontierã; accesul persoanelor pentru efectuarea unor activitãåi dincolo de fâæia de protecåie a frontierei de stat, în situaåia în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum æi în insulele æi ostroavele aparåinând statului român, situate în apele de frontierã, prin alte locuri sau în alte condiåii decât cele stabilite de administraåia publicã localã sau fãrã avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei de frontierã; accesul persoanelor în insulele æi ostroavele de formaåiune nouã din apele de frontierã înainte de determinarea apartenenåei acestora; desfãæurarea activitãåilor prevãzute la art. 39 fãrã avizul direcåiilor teritoriale ale poliåiei de frontierã; efectuarea pescuitului în apele de frontierã în alte locuri sau în alte sectoare decât cele stabilite de autoritãåile competente; pãstrarea bãrcilor æi ambarcaåiunilor aflate pe apele de frontierã sau pe apele maritime interioare în alte locuri decât cele stabilite de autoritãåile competente sau neluarea de cãtre cei care le deåin a mãsurilor necesare pentru a preveni folosirea acestora la trecerea ilegalã a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activitãåi ilicite; desfãæurarea activitãåilor de agrement æi sportive în apele de frontierã fãrã aprobarea cãpitãniei de port sau, dupã caz, a administraåiei publice locale ori fãrã avizul æefului sectorului poliåiei de frontierã; acostarea fãrã drept a navelor, ambarcaåiunilor cu excursioniæti în alte locuri decât porturile sau locurile special amenajate în acest scop sau lipsa avizului direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente în cazul navelor æi ambarcaåiunilor strãine care navigheazã pe Dunãrea interioarã pe braåul Tulcea æi braåul Sulina; pãæunatul animalelor în timpul zilei dincolo de fâæia de protecåie a frontierei de stat, la frontierã externã sau dincolo de culoarul de frontierã, la frontiera internã; pãæunatul animalelor în

timpul nopåii în alte locuri decât cele stabilite de autoritãåile administraåiei publice locale sau fãrã avizul æefului sectorului poliåiei de frontierã; vânãtoarea de-a lungul frontierei de stat, pe adâncimea de 500 metri de la fâæia de protecåie a frontierei de stat, la frontierã externã, sau de la culoarul de frontierã, la frontierã internã, cãtre interior, pentru frontierã de uscat, æi de la limita terenului inundabil, pentru frontierã de apã; desfãæurarea vânãtorii, prevãzutã la art. 44 alin. (2), fãrã avizul prealabil al æefului sectorului poliåiei de frontierã; fixarea pe bandã magneticã, pe hârtie sau pe alt suport a imaginilor care redau poråiuni din teritoriul statelor vecine, de cãtre persoanele care se deplaseazã sau care desfãæoarã diferite activitãåi în apropierea frontierei de stat, dacã acest lucru este prevãzut în acordurile sau convenåiile privitoare la frontierã încheiate de România cu statele vecine; purtarea de convorbiri neautorizate peste linia de frontierã, dacã acest lucru este prevãzut în acordurile sau convenåiile privitoare la frontierã încheiate de România cu statele vecine; comiterea sau proferarea de cãtre persoanele care se deplaseazã sau desfãæoarã activitãåi în apropierea frontierei de stat de fapte, gesturi sau expresii jignitoare la adresa statului vecin ori a cetãåenilor acestuia, dacã acestea sunt prevãzute în acordurile sau convenåiile privitoare la frontierã încheiate de România cu statele vecine.

Partea introductiva æi litera f) ale art. 75 au fost modificate de LEGEA nr. 243 din 29 aprilie 2002 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 302 din 8 mai 2002.

ART. 76(1) Contravenåiile prevãzute la art. 75 se

sancåioneazã dupã cum urmeazã:a) cu închisoare contravenåionalã de la 15

zile la 3 luni sau cu amenda de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei cele de la lit. a);

b) cu amenda de la 30.000.000 lei la 150.000.000 lei cele de la lit. b);

c) cu amenda de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei cele de la lit. e);

d) cu amenda de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei cele de la lit. c) æi d);

e) cu amenda de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei cele de la lit. f).

(2) Sancåiunea prevãzutã la alin. (1) lit. b) se aplicã transportatorului pentru fiecare persoanã transportatã.

(3) Prevederile prezentei ordonanåe de urgenåã se completeazã cu dispoziåiile Ordonanåei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenåiilor.

(4) Cuantumul amenzilor se actualizeazã prin hotãrâre a Guvernului.

Alin. (3) al art. 76 a fost modificat de LEGEA nr. 243 din 29 aprilie 2002 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 302 din 8 mai 2002.

ART. 77(1) Contravenåiile prevãzute la art. 75

se constatã æi sancåiunile se aplicã, potrivit legii, dupã caz, de cãtre personalul Poliåiei de Frontierã Române, al Poliåiei Române sau de cãtre împuterniciåii autoritãåilor administraåiei publice locale.

(2) În cazul sancåiunilor cu amenda contravenientul poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenåiei æi de aplicare a sancåiunii, la instanåa de judecatã, potrivit legii.

(3) În cazul contravenåiilor prevãzute la art. 75 lit. a), dacã agentul constatator apreciazã ca sancåiunea amenzii este îndestulãtoare, aplica amenda. În caz contrar procesul-verbal de constatare a contravenåiei se trimite de îndatã judecãtoriei în a cãrei raza teritorialã a fost sãvâræitã contravenåia, pentru judecarea cauzei æi aplicarea sancåiunii. Participarea procurorului este obligatorie. Împotriva hotãrârii instanåei se poate face cerere de reexaminare de cãtre contravenient sau procuror în termen de 24 de ore de la pronunåare, pentru procuror æi contravenientul prezenåi, sau de la comunicare, când contravenientul a lipsit la dezbateri.

(4) Sancåiunea închisorii contravenåionale poate fi aplicatã minorilor numai dacã au împlinit vârsta de 16 ani; în acest caz limitele sancåiunii prevãzute în prezenta ordonanåã de urgenåã se reduc la jumãtate.

(5) În cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 16 ani se aplicã prevederile legii privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.

Alin. (2) æi (3) ale art. 77 au fost modificate de LEGEA nr. 243 din 29 aprilie 2002 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 302 din 8 mai 2002.

ART. 78Din sumele rezultate din amenzile

aplicate conform art. 76, precum æi din valorificarea bunurilor de contrabandã sau a altor bunuri supuse confiscãrii, conform legii, o cota de 50% va reveni Poliåiei de Frontierã Române, Poliåiei Române sau autoritãåii publice locale din care face parte agentul constatator. Aceasta suma se reåine integral ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, æi va fi repartizatã astfel: 20% pentru premierea persoanelor care au descoperit sãvâræirea faptei æi au aplicat sancåiunea, iar 80% pentru finanåarea cheltuielilor materiale æi de capital; sumele rãmase necheltuite la sfâræitul fiecãrui an se reporteazã în anul urmãtor, având aceeaæi destinaåie.

ART. 79Amenzile aplicate persoanelor fizice sau

juridice strãine pot fi plãtite æi în valutã liber convertibilã, prin transformarea amenzilor din lei în valutã convertibilã, la cursul valutar oficial în vigoare la data sãvâræirii contravenåiei.

CAP. 6Dispoziåii finale æi tranzitoriiART. 80Dispoziåiile prezentei ordonanåe de

urgenåã se completeazã cu prevederile acordurilor, convenåiilor æi altor înåelegeri internaåionale în materie, încheiate de România cu teråe state, ratificate potrivit legii.

ART. 81Ministerul Administraåiei æi Internelor

va elabora normele de aplicare a prezentei ordonanåe de urgenåã, pe care le va supune Guvernului spre adoptare în termen de 40 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanåe de urgenåã.

ART. 82La intrarea în vigoare a prezentei

ordonanåe de urgenåã se abrogã Legea nr. 56/1992 privind frontierã de stat a României, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 24 august 2000, precum æi orice alte dispoziåii contrare.

Revistã editatã de 1 Inspectoratul General al Poliåiei de ... · a efectuat-o în România, la...

Documents

Transcript of Revistã editatã de 1 Inspectoratul General al Poliåiei de ... · a efectuat-o în România, la...