UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI BACAU

FACULTATEA DE STIINTE ALE MISCARII, SPORTULUI SI SANATATII

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNI REUMATISMALE

GUTA

Profesor coordonator: Conf.univ.dr. Ochian Gabriela

Student: Burghelea (Grigoras) Madalina-Nicoleta

(KMS an III gr. 304 B)

I.DATE CLINICE

Guta este una dintre cele mai frecvente forme de artrita, inflamatie a unor articulatii,

provocata de cresterea nivelului de acid uric, in sange, sub forma unor depozite de urati, calculi

renali,nefropatie urica, cristale care se depun pe incheieturi, tendoane si tesuturile din jurul lor.

provocand la nivelul articulatiilor inflamatie, edem si durere. Este denumita si "podagra",atunci

cand afecteaza degetul mare de la picior, articulaia dintre metatarsiene i falange de la baza

degetului mare fiind cel mai des afectat (n aproximativ 50% din cazuri), aparand in jurul

varstei de 40-50 de ani, iar in trecut era cunoscuta drept boala regilor" sau "boala oamenilor

bogai".

Cauze

Guta apare n principal atunci cnd exist un nivel crescut de acid uric n sange,

hiperuricemie.De asemenea, guta poate fi cauzata si de urmatorii factori:

sex barbatii fac mai frecvent guta decat femeile

varsta riscul creste dupa varsta de 65 de ani

rasa

supraalimentatia

factori genetici

chimioterapia (medicamente folosite in tratamentul cancerului, provoaca moartea rapida a

celulelor maligne)

sedentarismul

obezitatea

alcoolismul

intoxicatii cu plumb

tratament cronic cu aspirina sau produse care contin niacin (acid nicotinic)

hemopatii (maladia Vaquez, leucemie, tratamente citolitice);

anemii hemolitice; arsuri pe suprafete intinse;

tratamente cu diuretice sau corticoizi;

insuficienta renala.

Efortul fizic intens

expunerea la frig sau umiditate

reactii alergice

traumatisme repetate

surmenaj

Conform clinicii Mayo (SUA), guta poate fi declanat de anumite afeciuni, ntre care

hipertensiunea netratat i boli cronice precum diabetul, hiperlipidemia (nivel ridicat de grsimi

i colesterol n snge) i arterioscleroza (ngroarea pereilor arterelor).

Simptome

Din cauza nivelului crescut de acid uric din sange, mici cristale de urat se depoziteaza in

diferite regiuni ale corpului, in special la nivelul articulatiilor, halucele fiind cel mai adesea

afectat, insa pot fi atinse si alte articulatii precum articulatiile piciorului, articulatia mainii, a

genunchiului, degetelor sau a coatelor. Guta prezinta urmatoarele simptome:

- primele simptome ale gutei pot fi nodulii (tofii gutosi), cu localizare la nivelul mainilor,

coatelor sau urechilor. Acesti noduli nu sunt insa caracteristici atacului de guta.

- cresterea temperaturii locale, durere, si sensibilitate crescuta la nivelul articulatiei, de cele mai

multe ori la nivelul halucelui;

- durere nocturna intensa;

- disconfort care se intensifica pe parcursul noptii, ca apoi sa cedeze in intensitate pe parcursul

urmatoarelor 2-7 zile ;

- prurit tegumentar (mancarime a pielii) si exfolierea pielii aparuta dupa remitarea atacului de

guta.

- culoare rosie a tegumentului in regiunea articulatiei afectate, asemanatoare unei infectii

tegumentare locale ;

- febra;

- limitarea miscarilor normale a articulatiei;(redoare)

Simptomele gutei pot varia, astfel incat simptomele pot recidiva dupa o boala

intercurenta sau dupa o interventie chirurgicala , iar unele persoane pot sa nu prezinte atacuri

recurente de guta, dar pot dezvolta o forma cronica a bolii, care este o forma mai putin dureroasa

care apare la adulti .

Nu putem preveni ceea ce este nnscut, dar un stil de via sntos i controlul medical

cu recomandrile corespunztoare vor fi de mare folos in prevenirea reaparitiei atacurilor

gutoase.

Stadii

In evolutia gutei se prezinta 4 stadii si anume:

Primul dintre aceste 4 stadii se numeste hiperuricemia asimptomatic, este caracteristica

barbailor care sunt predispui la guta si care prezint valori crescute ale uratului n snge fr

alte elemente clinice( artrit,tofi)., iar in functie de valoarea concentratiei de urat din sange apare

primul atac de guta.

Urmatorul stadiu este artrita acuta gutoasa, ce incheie primul stadiu, atacul gutos acut

fiind in marea majoritate a cazurilor monoarticular, fiind afecatata preponderant articulatia

metatarsofalangiana, putandu-se produce si la nivelul dorsului piciorului, gleznei, clciului,

genunchiului, pumnului, degetelor minii i coatelor.Atacul gutos apare exploziv, noaptea,

intensitatea durerii fiind foarte mare, articulatia se inroseste, incalzeste, tumefiaza, putand sa

apara si febra. Dupa cateva ore sau zile, fenomenele regreseaza, bolnavul recuperanduse total,

insa ramanand cu pielea de pe suprafata articulatiei afectata descuamata.

Perioada intercritic este perioada asimptomatic dintre atacurile acute de guta si

reprezinta al treilea stadiu.Conform statisticilor, aproape toti pacientii in primul an prezinta un al

doilea episod de artrita acuta gutoasa, rareori evolutia ulterioara a primului atac de gut s fie

cronic cu apariia de tofi.

Guta cronic tofacee reprezinta ultimul stadiu al gutei, fiind urmare a acumulrii

progresive n organism de acid uric care se depune sub forma de tofi, nedurerosi i cu consisten

elastic, localizarea lor fiind la nivelul helixului si antehelixului, picioare, la degetele minii, la

bursa olecranian i tendonul lui Achile precum i la nivelul suprafeei ulnare antebraului, iar de

la primul atac de guta si pana la aparitia tofilor pot trece 10-11 ani de evolutie fara tratament

Diagnostic pozitiv

Asociiind urmatoarele elemente putem da un diagnostic pozitiv de guta:

-monoartrita acuta in special la membrele inferioare, la barbatii care sufera de obezitate,

hipertensiune;

-aparitia tofilor la nivelul epifizei osoase, burselor i tendoanelor, interstiiul renal,

dermului,

discului intervertebral;

-Rspuns terapeutic la colchicin;

-Hiperuricemie si/sau hiperuricozurie;

II.EVALUARE

Anamneza:

Date personale

Nume: B.E.

Vrst: 53 ani

Sex: M

Ocupatie: mecanic auto

- durere intensa la nivelul halucelui,mai ales pe timpul noptii, articulatia se inroseste;

- aceste dureri au inceput in urma cu putin timp, din cauza conditiilor de munca: frig,

umezeala.

Afectiuni asociate: varice

Diagnostic clinic: guta

Evaluarea functionala

1.Convorbire

- durere ce apare noaptea, insuportabila, violenta la nivelul articulatiei metatarsofalangiana

a halucelui;

- disconfort in timpul mersului

2. Evaluare vizuala

- tumefactia halucelui

- culoare rosie a tegumentului

- mers deficitar, cu timp de sprijin scurt pe partea dreapta

- postura deficitara a halucelui

3.Evaluare palpatorie

- tegument cald

- miscarile halucelui se realizeaza cu usoare dureri din cauza inflamatiei

III. DIAGNOSTIC FUNCTIONAL:

- durere la nivelul halucelui;

- mers usor ingreuiat;

- tumefactia halucelui;

- postura usor deficitara a halucelui

IV. OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE RECUPERARE

- combaterea durerilor articulare si a inflamatiei

- prevenirea deformarilor articulare

- mentinerea mobilitatii si stabilitatii articulare

- combaterea redorilor articulare

- mentinerea fortei musculare

- imbunatatirea mersului si a echilibrului

V.PROGRAM KINETOTERAPEUTIC

1 Pentru scaderea inflamatiei si a durerii se aplica comprese reci locale, crioterapie la nivelul

halucelui.

2.Pentru a preveni deformarile articulare se va utiliza posturarea prin aplicarea unor separatoare

intre haluce si urmatorul metatarsian.

3. Masaj local,relaxator cu efect calmant la nivelul articulatiei metatarso-falangiana, evitand

bineinteles zona cu varice.

4. Mobilizari pasive, pasivo active ale halucelui, articulatiei metatarso-falangiena, usoare

mobilizari cu rezistenta

5. Din decubit dorsal, adductia si abductia metatarsienelor timp de un min, miscarea se va face

lent.

6. Din asezat ,rularea picioarelor dinspre calcai spre varfuri si inapoi pe o minge-se repeta de 10

ori

7. Mers pe varfuri cu bratele sus,1 minut, apoi mers pe calcaie, 1minut

8. La scara fixa, sa urce si sa coboare folosind metatarsienele 4,5 urcari si coborari

9. Mers pe diferite suprafete-nisip, saltea, suprafete inclinate pe stepper, peste obstacole, banda

de mers

10. Pedalare la bicicleta ergometrica, 5-7 minute

Tratamentul medicamentos:

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), colchicina ,corticosteroizii Pe cale oral sau ca soluie

injectabil.

VI.INDICATII METODICE

- edina de kinetotarapie va fi realizata de 1,2 ori pe sptmna, cate 20-30minute.

Pe durata procesului de recuperare s-a tinut cont de urmatoarele aspecte:

exercitiile au fost insotite de comenzi verbale ale kinetoterapeutului

exerciiile au fost gradate n funcie de progresul realizat de pacient n cursul edintelor.

n realizarea tratamentului, s-a tinut cont de starea fizic i psihic a pacientului la

momentul respectiv.

exerciiile au fost alternate cu pauze corespunztoare.

s-au urmarit in permanenta tensiunea arteriala si frecventa respiratorie a pacientului.

i s-a explicat pacientului ce alimente trebuie sa evite

VII.CONCLUZII

Pe durata intregului program de recuperare pacientul a colaborat permanent, respectand

indicatiile kinetoterapeutului, astfel ajungandu-se la urmatoarele rezultate:

amelioararea durerii

reducerea inflamatiei

reeducarea mersului si a echilibrului

prevenirea deformarilor articulare

Bibliografie

1. Dimitriu, Gh., Bolile reumatismale(1982)

2. Stroescu, I., Recuperarea functionala in practica reumatologica(1979) .Ocheana.G.

3.Kinetoterapia in afectiuni rematismale-suport curs

4. http://bodygeek.ro/guta-boala-de-tip-reumatic

5. Antoaneta Cretu ghid clinic si terapeutic fizical-kinetic in bolile reumatice, Editura BREN,

Bucuresti, 2003