PROIECT DE ABSOLVIRE A CURSURILOR DE PERFECIONARE DIN CADRUL PROIECTULUI DENTAL TRAINING

CURSANT: Dragomir Madalina

COORDONATORI: Prof. Univ. Dr. Alexandru Bucur Prof. Univ. Dr. Corneliu Amariei

GRUPA: 3 JUDE: BRASOV

Braov 2012

1

EXTRAC IA DENTAR LA UN PACIENT CU DIABET ZAHARAT Insulono-dependent

2

CUPRINS

CAPITOLUL I. Introducere..........................................................................................4 CAPITOLUL II. Prezentarea cazului clinic si stabilirea diagnosticului........5 Conduita n cabinetul stomatologic a unui pacient diabetic...............8 CAPITOLUL III. Descrierea planului de tratament si a manoperelor efectuate n cabinet....................................................................................................................10 Etapa de igienizare....................................................................................11 Etapa tratamentului propriu-zis..............................................................12 Atributiile asistentei medicale in etapele tratamentului14 Indicatii postextractionale........................................................................15 CAPITOLUL IV . Etapele de pregatire a instrumentarului reutilizabil prespalarea-precuratirea.....................................................................16 dezinfectia instrumentarului................................................................16 curatarea instrumentarului..................................................................16 impachetarea.........................................................................................17 Sterilizarea si depozitarea instrumentarului.......................................17 CAPITOLUL V. Concluzii..................................................................................18 Bibliografie....19

3

CAPITOLUL I INTRODUCERE Stomatologia, sub o forma rudimentara a fost practicata inca din Epoca Antica. Urme ale practicarii acestei ramuri a medicinei dateaza din anul 7000 i. Cr, cand popoarele de pe Valea Indului din Pakistan practicau o forma incipienta a stomatologiei, folosind pentru tratarea problemelor danturii un fel de burghiu pe post de instrument. Cu toate acestea, Mesopotamia si Egiptul antic sunt considerate leaganul stomatologiei. Primul stomatolog cunoscut venea din Egipt si a fost identificat ca existand in jurul anului 3000 I Cr. sub numele de Hesi-Re. Mai mult, se considera ca egiptenii practicau interventii chirurgicale dentare inca din anul 2500 I Cr. , cu toate ca nu exista dovezi serioase care sa sustina aceste presupuneri. Dovezi ale practicarii stomatologiei in Epoca Antica au fost gasite si in scrierile lui Hipocrate si Aristotel care fac referire la tratamente impotriva deteriorarii dintilor, impotriva gingivitei si a ceea ce mai tarziu au fost numite boli parodontale, extractia dintilor cu forcepsul sau stabilizarea cu fire a celor care se miscau sau a maxilarelor fracturate.Primele incercari de inlocuire a dintilor (implant dentar) dateaza din jurul anului 600 i. Cr. in Phoenicia, Libanul de azi, unde dintii lipsa erau inlocuiti cu dinti de animale si fixati cu un snur. In Evul Mediu stomatologia nu a fost o profesie in sine, procedurile stomatologice fiind adesea facute de calugari, cele mai educate persoane ale inceputului de Ev Mediu, iar mai apoi de catre bariberi sau medici generalisti. O serie de edicte papale le-au interzis calugarilor, in jurul anilor 1130-1160, sa mai faca vreun fel de interventie stomatologica, moment din care barbierii au preluat aceste atributii. Ei ii asistau adesea pe calugari, mai ales ca veneau in manastiri pentru a ingriji barbile calugarilor, dar si pentru ca printre ustensilele lor se gaseau o serie de instrumente ascutite, folositoare la procedurile stomatologice. Barbierii se limitau, in general, la extractia dintilor insa acestea provocau dureri si erau urmate in multe cazuri de infectii serioase. Prima carte dedicata domeniului a aparut in 1530 si se numea Artzney Buchein in Germania si servea drept un ghid pentru barbieri si medicii care se ocupau de problemele 4

cavitatii bucale, acoperind probleme practice asa cum ar fi igiena orala sau procedeul de extragere a dintilor. Stomatologia ca stiinta moderna s-a dezvoltat intre 1650 si 1800. Parintele stomatologiei moderne, asa cum o stim noi astazi este considerat a fi Pierre Fauchard. Printre descoperirile sale se numara folosrea protezelor dentare, insa titlul de parinte al stomatologiei modern si-l trage mai mult datorita faptului ca a fost primul care a descris intr-un mod inteligibil un sistem medical complex ce cuprindea aspecte de baza ale anatomiei si fiziologiei orale, tehnici operative si reconstructive. Inainte de descoperirea anestezicelor, interventiile dentare erau chinuitoare pentru pacienti, iar substantele folosite pe vremuri pentru ameliorarea durerii, asa cum era opiumul, nu aveau prea mare efect. In 1772 chimistul Joseph Priestley a obtinut protoxidul de azot, ale carui efecte anestezice au fost sesizate la scurt timp, insa acesta nu a fost folosit pana in 1844. Acesta a fost inceputul tratamentului dentar fara durere. Medicina dentara astazi este mult mai specializata. Cariile nu mai sunt de multa vreme o problema, implantul dentar si-a perfectionat tehnicile, iar accentul s-a mutat dinspre ameliorarea unor probleme de sanatate catre reducerea lor totala si intretinerea cosmetica a danturii. Nu putini sunt cei care apeleaza la tratamentele de albire dentara, ba mai mult tatuajele pe dinti si piercingul oral devin mai mult decat o moda.

5

CAPITOLUL II. PREZENTAREA CAZULUI CLINIC SI STABILIREA DIAGNOSTICULUI

Pacientul M.D., n varsta de 53 ani, se prezinta n cabinet pentru efectuarea unui tratament de specialitate si anume pentru extractia unui molar la nivelul lui 4.6. n urma consultului realizat de ctre medicul de medicin dentar i al anamnezei, s-a stabilit c pacientul are nevoie de tratament de specialitate. Pacientul se afl n evidena Clinicii de diabet zaharat, nutritie si boli metabolice Prahova, fiind suferind de diabet zaharat de tip I (insulino-dependent). Tratamentul actual al pacientului consta in administrare de insulina, in functie de necesitatile organismului si mentinerea unei diete sanatoase in care carbohidratii sa fie distribuiti pe parcursul unei zile astfel incat sa fie evitate cresterile bruste ale glicemiei imediat dupa mese. Dieta poate sa varieze, dar cu respectarea stricta a repartitiei carbohidratilor (zaharurilor), care au cel mai puternic efect de crestere a glicemiei. Medicul de medicina dentara va cere o radiografie pentru a observa cu exactitate zona ce va fi operata : daca urmeaz o extractie simpla, va fi nevoe de radiografia dintelui respectiv (retroalveolara), daca se va efectua extracia unui molar de minte, atunci va fi nevoie de o radiografie panoramica. Informatiile oferite de radiografiile panoramic si respectiv retroalveolara sunt legate in principal de : 1. Situarea sinusurilor maxinare in raport cu dentitia,cat de aproape sunt situati (sinusurile maxilare sunt umplute cu aer situat in osul maxilar facand legatura cu caile aeriene) 2. In partea inferioara (mandibula) observam pe radiografie apropierea radacinilor dintilor de canalul ce contine nervul pentru osul, gingia, buza si barbie 3. De asemeni ne sunt oferite informatii despre numarul, forma radacinilor si eventualele infectii din os.

6

In functie de tipul de extractie, de starea de sanatate a pacientului sunt indicate administrarea de antibiotice inaintea interventiei, pentru evitarea anumitor infectii.De asemeni sunt necesare anumite indicatii preoperatorii.

FI DE OBSERVATIE NUME MATEI PRENUME DUMITRU SEX M VRSTA 53 ani DOMICILIUL Prahova TELEFON 07321516141 ANTECEDENTE Diabet zaharat tip I (insulino-dependent) In urma realizari examenului stomatologic se observa urmatoarele: Examenul exobucal: a) Inspecia: faa simetric, culoarea normal a tegumentelor, deschiderea cavitii bucale n limite normale. b) Palpare: contur osos integru, temperatur i sensibilitate local normale, puncte sinusale nedureroase ( maxilare, frontale,etmoidale), ganglioni(in special cei submandibulari) nepalpabili i nedureroi. Examenul endobucal: Buze de aspect, coloraie i volum normale, treapt labial normal. Mucoasa labiojugal integr , normal colorat. Vestibul bucal maxilar suplu, nedureros, fr prezena de inflamaii. Vestibul bucal mandibular prezena jenei dureroase n dreptul lui 4.4 Planeu bucal nedureros, fr formaiuni patologice. Musculatura fara declansare de spasme musculare.

7

Examenul odontal

1.8 1.7 1.6 4.8 4.7 46 x

1.5 4.5

1.4 4.4

1.3 1.2 4.3 4.2

1.1 4.1

2.1 2.2 3.1 3.2

2.3 3.3

2.4 3.4

2.5 3.5 x

2.6 2.7 2.8 3.6 3.7 3.8

X = rest radicular Examinri complementare: Radiologic: O.P.T. a evideniat focare odonto-parodontale Retroalveolar: nu s-a efectuat

Pacientul prezint multiple focare dentare: - 4.6 rest radicular - 3.7 distrucie coronar cu evidenierea unui granulom perapical - 3.6 rest radicular - 1.5 distructie coronara La pacientii cu diabet zaharat se va alege cu prudenta momentului interveniei, ntotdeauna numai prin consult si acord cu medicul specialist. Dup cum am precizat pacientul este suferind de diabet zaharat. Acesta este un sindrom 8

caracterizat prin valori crescute ale glucozei n snge (hiperglicemie) si dezechilibrarea metabolismului. Se caracterizeaz prin : Tulburri metabolice induse hormonal Microangiopatie difuza Complicatii tardive la nivelul organelor tint (rinichi, sistem nervos, retina, cristalin,sistemul cardiovascular,imun) Exist cel putin dou tipuri de diabet zaharat : Diabetul zaharat tip 1 (insulinodependent) -Diabetul zaharat este o afectiune endocrina caracterizata prin anomalii metabolice, in special ale metabolismul glucidic. Diabetul zaharat apare cand pancreasul secreta cantitati insuficiente de insulina sau cand modul in care organismul utilizeaza insulina este deficitar. Insulina este hormonul care asigura necesarul energetic celular, prin utilizarea zaharului (glucozei) de catre celule. Daca secretia de insulina este deficitara sau in cazul in care exista rezistenta la actiunea acesteia in tesuturile tinta, nivelul zaharului din sange (glicemia) este mult prea mare, iar tesuturile nu mai pot utiliza glucoza pentru producerea de energie. Daca nivelul glicemiei este persistent crescut apar complicatii la nivelul ochilor, inimii, vaselor de sange, nervilor si rinichilor. Daca glicemia atinge valori foarte mari se produce un dezechilibru metabolic sever ce caracterizeaza cetoacidoza diabetica (CAD). -Diabetul zaharat tip 1 apare la orice varsta, insa predomina la copii si adulti tineri, motiv pentru care este numit de catre unii autori diabet juvenil. De asemenea, un termen sinonim folosit adesea pentru diabetul zaharat tip 1 este diabetul zaharat insulino-dependent (diabetul zaharatid). O forma de diabetul zaharat tip 1 este diabetul latent autoimun al adultului, cu debut la varsta adulta, adesea confundat cu diabetul zaharat tip 2. -Diabetul zaharat tip 1 reprezinta 5%-10% din totalul cazurilor de diabet. Cea mai frecventa forma de diabet este diabetul zaharat tip 2 (diabet insulino-independent); alte forme de diabet zaharat includ diabetul gestational si diabetul secundar. -La diabeticii insulino-dependenti medicul specialist va institui o dieta echilibrata, va prescrie un tratament individualizat cu insulina si un program regulat de exercitii fizice pentru a mentine glicemia la un nivel de siguranta. In special la copii, aceste trei modalitati importante de reglare a glicemiei vor fi adecvate in functie de activitatea desfasurata. Tratamentul zilnic al diabetului cuprinde:

9

-injectii repetate cu insulina sau folosirea unei pompe de insulina -dieta echilibrata cu repartizarea carbohidratilor pe parcursul unei zile -activitate fizica -glicemia sa fie verificata de cateva ori pe zi, la nevoie si in timpul noptii Diabetul zaharat tip II se datoreaz rezistentei crescute la insulin a tesuturilor, nsotita de scaderea secretiei de insulina. Lipsa de raspuns la insulina a tesuturilor se datoreaza cel mai probabil modificarii de pe membrana celulara. Tipul II este tratat prin : doar regim igieno-dietetic regim igieno-dietetic asociat cu unul sau mai multe antidiabetice orale.

Acestea actioneaza prin reducerea absorbtiei intestinala a glucidelor, ameliorarea raspunsului periferic la insulina sau prin cresterea secretiei pancreatice de insulina, si regim igieno-dietetic si insulina Factori care pot cauza diabetul tip 2 includ: regimul sedentar de viata si abundenta calorica a dietei moderne, fapt concertizat n obezitate sau macar indici ai masei corporale ridicati, fumatul de tutun, o marire a nivelului de colesterol, tensiune (presiunea) arteriala nalta. Atat antidiabeticele orale, cat si insulina pot produce hipoglicemie daca dozele nu sunt corect coordinate cu starea pacientului si consumul de glucide. Complicatiile diabetului zaharat care pot interfera tratamentului stomatologic sunt : -hiperglicemia perioperatorie care poate duce la vindecarea tardiva a plagilor si deprimarea functiei leucocitara, -neuropatia diabetica poate creste riscul de lezare a trunchiurilor nervoase la efectuarea anesteziei locale Conduita n cabinetul stomatologic a unui pacient diabetic se face dup cum urmeaz : nainte si dup efectuarea tratamentelor programate pacientul va efectua controale de specialitate si si va adapta tratamentul de fond n vederea mentinetii glicemiei ntre 80 120 mg /Dl. In cazul urgentelor stomatologice, se va rezolva urgenta, apoi pacientul va fi indrumat catre medicul nutritionist pentru reevaluarea terapiei. Programarea se va face n asa fel ncat dieta normala si insulina sa nu suporte modificari orale la pacientul insulino-dependent. Indiferent de tipul de tratament al pacientului, acesta nu se va intrerup e si nici nu v-a fi

10

modificat, decat cu acordul medicului nutritionist. Daca pacientul nu se poate alimenta, nu va fi administrata nici doza de antidiabetice orale sau insulina corespunzatoare mesei eliminat (risc de hipoglicemie). Sedintele vor fi scurte pentru a reduce la minimum interferentele cu regimul alimentar Nu vor fi utilizate solutii de anestezic local cu concentrtii crescute de vasoconstrictori > 1/200000. Zaharul si solutia perfuzabil de glucoz vor fi la ndemn pentru a putea fi administrate prompt n cazul aparitiei semnelor de hipoglicemie. Pacientul la care s-a efectuat o interventie va fi urmrit 7 zile postoperator in functie de amploarea interventiei, atat de catre medicul stomatolog, ci si de medicul nutritionist care va adapta tratamentul diabetului la modificarile metabolice postoperatorii. Pentru stabilirea etiologiei s-au fcut examinri complementare i interdisciplinare. Caracteristici morfologice comune molarilor Molarii sunt dispusi pe arcadele dentare in serie descendenta (primul molar este mai voluminos decat al doilea, la randul sau mai mare decat al treilea).Volumul coronar este cel mai mare de pe arcade. Coroanele prezinta trei, patru sau cinci lobi din care cel putin doi sunt dispusi intotdeauna vestibular si au fata ocluzala mai intinsa decat a celorlalti dinti laterali. Fetele vestibulare si orale sunt sediul unor santuri de descarcare. Pe fetele ocluzale molarii prezinta mai multe santuri principale si mai mult de doua fose. Fetele vestibulare si orale ale molarilor sunt sediul unor santuri de descarcare. Molarii sunt dinti pluriradiculari, avand doua sau trei radacini.

11

CAPITOLUL III Descrierea planului de tratament Tratamentul stomatologic, cuprinde 2 etape: etapa de profilaxie a cavitati bucale etapa extractiei restului radicular din zona d 46.

Pregatirea cabinetului pentru efectuarea tratamentului se refera la: - controlul incarcaturii microbiene a atmosferei din cabinetul stomatologic; - pregatirea pacientului pentru sedinta de lucru; - respectarea P.U.; - dezinfectia suprafetelor; - recircularea instrumentarului. Pregatirea zonei operatorii: - operarea sistemului de apa al unitului timp de 30 de secunde si a dispozitivului de detartraj ultrasonic (in caz de utilizare) timp de 3 minute inainte de atasarea partii active (bacteriile de pe conductele de apa se multiplica in perioadele de inactivitate); - acoperirea cu folii protectoare a urmatoarelor echipamente: unit-ul dentar (in afara pieselor de mana), tetiera, sursa de lumina fotopolimerizabila, manerul lampii unitului, intrerupatoarele de control al luminii, tubulatura aparatului de detartraj ultrasonic, tastatura si mouse-ul calculatorului, amalgamatoarele; - acoperirea tuturor suprafetelor orizontale si verticale cu bariere fizice (hartie impermeabile, folii de aluminiu, folii transparente sau saci), eliminand necesitatea dezinfectiei acestor suprafete dupa fiecare sedinta de tratament; - atasarea aspiratorului de saliva si a pieselor de mana sterile; - aplicarea unei folii pe masa de instrumente care se dezinfecteaza dupa fiecare pacient. Pregatirea pacientului: - asezarea pacientului pe fotoliu si aplicarea bavetei - clatirea gurii cu solutii de clorhexidina (15-30 sec.) pentru reducerea incarcaturii microbiene; - aplicarea de ochelari de protectie (reduce riscul de accidentare prin alunecarea instrumentarului, stropire cu substante chimice sau alte reziduuri in cursul manoperelor terapeutice); - adaptarea fotoliului/tetierei in pozitia corespunzatoare manoperei ce va fi efectuate; - operarea si ajustarea sursei de lumina a unit-ului;

12

- spalarea mainilor dupa tehnica recomandata; - aplicarea manusilor, dupa care nu se mai ating suprafete care nu sunt necesare in cursul manoperelor clinice sau nu sunt acoperite cu bariere fizice, - alegerea si asezarea in ordinea de lucru a partilor active si fixarea primului instrument de lucru - piesa de mana a aparatului. - aplicarea aspiratorului de saliva care este obligatorie la detartrajul cu ultrasunete. Asezarea instrumentarului adecvat pe masa de lucru i anume: -instrumentarul obinuit de consultaie (sond, pens, oglind, spatula); -instrumente special de extracie (elevatoare, clesti pentru radacini,ciupitor de os etc) , -port-ac pentru sutura pagii, o forfecuta pentru sectionarea firului si o chiureta pentru curatare a alveolei - instrumentarul pentru anestezia loco-regional(seringa,ac si fiola cu anestezic) ;

Dup pregtirea pacientului are loc etapa de profilaxie a cavitati bucale care consta n indepartarea placii bacteriene si a eventualelor resturi alimentare de pe suprafetele dentare.

Procedura clinica de profilaxie este numita periaj gingivo-dentar. Placa bacterian Placa dentara este un depozit moale, neuniform si aderent la structurile cavitatii orale. Clinic, se pot ntalni urmtoarele cazuri: Putem ntalni placa dentara la nivelul coroanelor dentare, unde autocuratirea se realizeaza mai greu: subecuatorial, interdentar sau la nivelul fosetelor si santurilor coronare. Formarea si acumularea placii bacteriene depinde de corectitudinea i frecventa periajelor dentare, de alimentatie, de tipul masticatiei, prezena retentivitatilor naturale sau artificiale, de mobilitatea partilor mor peridentare, actiunea sistemului imunitar etc. Exista si cazul n care depozitele de placa bacteriana sunt acoperite la randul lor de alte tipuri de depozite moi (resturi alimentare sau materie alba), de obicei albicioase. Acestea pot fi ndepartate prin clatire sau prin utilizarea jetului de apa. Placa bacteriana formata de mult timp i nendepartata, poate capata diverse culori, datorita pigmentilor alimentari, a fumatului, a microorganismelor cromogene sau a unor medicamente. Culorile variaza de la galben la portocaliu, rosu, brun, negru etc.

13

Dup formare, pelicula dobandita este colonizata cu bacterii, devenind plac bacteriana. Bacteriile gasesc n aceasta pelicula elementele nutritive necesare supravietuirii. Exemplu: proteinele salivare bogate n prolina pot fi degradate n peptide, aminoacizi liberi i mucina, care sunt metabolizate de actinomicete i spirochete. Mecanismul colonizarii primare include: - aderenta bacteriilor la filmul salivar sau la suprafata smaltului - adeziunea de bacterii de aceeasi specie sau de specii diferite - nmultirea consecutiva a bacteriilor din micile defecte de smalt i din celulele legate initial de structurile dentare. Formarea placii continu cu aparitia lanturilor de polimeri extracelulari prin fragmentarea zaharozei n glucoza i fructoza. Lanturile de glucoza sunt numite glucani, iar cele de fructoza, fructani. Glucanii sunt substante gelatinoase care favorizeaza aderarea bacteriilor la dinte, i totodata, influenteaza patrunderea salivei n placa n scopul de a neutraliza aciditatea i a opri procesul de demineralizare. Resturile alimentare Sunt particule (alimentare) ce se depun n zonele interdentare sau mecanic n placa bacteriana, fiind degradate prin actiune enzimatica. Se pot ndeparta prin miscari musculare sau prin clatire cu apa. Sunt ntalnite cel mai des n treimea cervicala a dintilor i la nivelul spatiilor interdentare. Pot determina halena, producerea cariilor dentare sau a complicatiilor parodontale. Placa bacteriana are un rol important n aparitia parodontitelor i a cariei dentare. Germenii din placa sunt responsabili de aparitia cariei dentare. Factorii etiologici ai cariei sunt placa, zaharul, gazda i timpul. Durata contactului substratului alimentar cu microorganismele determina evolutia leziunii iniiale spre una evident, vizibila clinic. Tratamentul propriu zis consta in : Descrierea procedurii(a tratamentului proptiu-zis) : extractia rest radicular din zona d 46. Extractia dentara este o intervenie sangeranda, care deschide o plaga mucoasa i osoasa, pregatirea medicului stomatolog va fi n concordanta cu aceasta situatie. Medicul isi alege o pozitie cat mai adecvata, astfel ncat s aiba acces asupra regiunii i sa poata executa liber, cu precizie i sub control permanent manoperele de executie. n principiu, n mna dreapt se tin instrumentele cu care se face extractia, fixandu-le foarte bine n podul palmei i limitand eventualele derapari, care ar sfasia mucoasa sau miscarile exagerate, care ar fractura peretii alveolei sau chiar maxilarele. Mana stanga asigura, pe langa ndepartarea i protejarea buzelor, obrajilor i a planseului bucal, si ghidarea eventuala a falcilor clestelui n jurul dintelui extras i fixarea capului pacientului. 14

Se evita adrenalina in solutia de anestezic local la pacientul insulino-dependent, care prin efect -activ creste glicemia, astfel incat se va efectua anestezia plexal cu solutie injectabila, mepivastesin 3% ,3M, fara vasoconstrictori. n cazul de fata se recurge la extractia cu ajutorul elevatoarelor , deoarece restul radicular este situat sub nivelul marginii libere a alveolei. Se foloseste elevatorul curb. Lama elevatorului se aplica cu fata plana spre radacina, se decoleaza gingia de pe dinte, sectionandu-se ligamentul circular. Prin miscari de presiune se se cauta sa se insinueze lama elevatorului ntre radacina si peretele alveolei. Dup ce s-a patruns suficient de adanc se exercita o serie de miscari de rotatie si de basculare. n acest fel, radacina se mobilizeaz, permitand lamei elevatorului sa se insinueze catre fundul alveolei. Pe masura ce lama patrunde mai profund, mobilitatea radacinii se accentueaza putand fi enucleata din alveola. Dupa extractia propriu zisa, se trece la chiuretajul alveolar riguros cu ajutorul chiuretei pentru ndepartarea resturilor patologice . Se sutureaza plaga sangeranda cu un fir de sutura 3/0, dupa care pacientul este urmarit timp de 7 -10 zile postoperator, atat de medicul stomatolog, pentru indepartarea firelor de sutura cat si de medicul nutritionist, care va adapta tratamentul diabetului la modificarile metabolice postoperatorii. Se aplica pe plaga sangeranda comprese sterile si se dau indicatiile postextractionale ce vor fi prezentate mai jos. Dupa sedinta de tratament: - ndepartarea manusilor printr-o tehnica ce evita atingerea suprafetelor contaminate de pielea neacoperita si depozitarea lor in containerele pentru deseuri medicale infectioase; - spalarea mainilor (metoda standard rapida), clatire si uscare cu jet de aer sau prosop de hartie; - completarea documentatiei privind tratamentul pacientului; Asistenta va trebui sa : - indeparteze ochelarii de protectie si a bavetei pacientului; - sa plaseze instrumentele contaminate in recipiente rigide speciale (marcate risc biologic) si transportul acestora in zona de curatare. - sa depoziteze dispozitivele de unica folosinta (aspiratoare, conuri de hartie, pahare, etc.), a foliilor de protectie, a compreselor si rulourilor in containerele pentru reziduuri infectioase; - sa actioneze piesele de mana (deasupra sistemului de evacuare) timp de 30 de secunde inainte de indepartare, pentru circularea apei din sistemul unitului;

15

- sa indeparteze piesele de mana, sa se curete de reziduurile organice si sa seplaseze in recipientele de transport spre zona de sterilizare; - indepartarea tuturor barierelor de protectie de pe suprafata unitului si a echipamentului adiacent, depozitarea acestora in saci de plastic pentru deseuri si apoi in containerele pentru reziduuri; - decontaminarea tuturor suprafetelor care nu au fost acoperite cu bariere de protectie; Procesul de vindecare a plagii postextractionale este complex, ntrucat prin ndepartarea dintelui alveola goala va suferi un proces de remaniere osoasa, iar gingia din vecinatate va acoperi defectul rmas. Factori locali sunt cei care influienteaza procesul de cicatrizare dar intervin si factori generali ducand astfel la o vindecare rapida sau va intarzia vindecarea. Indicatiile post-extractionale La sfarsitul sedintei de tratament se explica pacientului cateva notiuni foarte importante privind igiena orala. Este foarte important sa explicam pe ntelesul fiecarui pacient cativa pasi foarte simpli care pot sa conteze enorm n vindecarea postextractional:

1. Timp de 2 ore dupa extractie, nu indepartati compresele puse pe locul extractiei pentru a impiedica sangerarea si a permite formarea cheagului sangvin. Acesta reprezinta un bandaj natural care va contribui la vindecarea ranii.Nu ignorati sangerarea prelungita a plagi. 2. Dupa ce indepartati compresele, nu sugeti din acel loc pentru a nu indeparta cheagul; 3. Nu se cltete gura cu apa pentru cel puin 12 ore, astfel nct s nu se inlature acel cheag format in alveola dintelui lipsa; 4. Nu consumati alimente foarte calde sau foarte reci(de la frigider), n primele 2 zile de dupa extractie; 5. In primele 24-48 de ore de la extractie se evita consumul de alimente care necesit o masticaie foarte intens; 6. Se recomanda sa intrerupeti fumatul pentru cel putin 24 de ore(daca sunteti fumator), pentru ca tutunul poate distruge cheagul format si se poate infecta locul; 16

7. Este bine sa nu consumati bauturi alcoolice pana la vindecarea ranilor; 8. Igiena orala (periajul dintilor) trebuie reluata, dup 24 de ore, asigurandu-va ca periuta de dinti nu atinge rana; 9. 24 de ore de la extractie, se recomanda sa clatiti gura de dou ori pe zi (dimineata si seara), cu apa de gura cu Clorhexidina; 10. Pentru a reduce cat mai mult inflamatia care se poate produce dupa extractie se recomanda aplicarea de gheata pe zona interesata; 11. Luati toate medicamentele pe care le prescrie (de obicei prescrie antibiotice, medicamente anti-inflamatorii si analgezice); 12. Veniti la vizita medicala la 7 zile de la extracie pentru nlturarea firelor de sutura.

17

CAPITOLUL IV Etapele de pregatire a instrumentarului Etapele parcurse de instrumentarul reutilizabil sunt: - precuratare, dezinfectie, curatarea, clatirea, uscarea, verificarea; - impachetarea si sigilarea instrumentarului; - sterilizarea acestuia; - depozitarea in vederea reutilizarii. PRESPALAREA - PRECURATIREA : - are loc intr-o zona special amenajata (separata de celelalte zone ale cabinetului prin pereti despartitori sau doar spatial adecvat) si destinata curatirii si pregatirii instrumentarului pentru sterilizare; - este o etapa scurta, de 30 minute; - instrumentarul este strans in recipiente ce contin solutii dezinfectante (detergent-dezinfectant bland) sau in cosul aparatului de curatat ultrasonic introdus intr-un recipient cu solutie dezinfectanta; Etapele de pregatire a instrumentarului Etapele parcurse de instrumentarul reutilizabil sunt: - precuratare, dezinfectie, curatarea, clatirea, uscarea, verificarea; - impachetarea si sigilarea instrumentarului; - sterilizarea acestuia; - depozitarea in vederea reutilizarii. PRESPALAREA - PRECURATIREA : - are loc intr-o zona special amenajata (separata de celelalte zone ale cabinetului prin pereti despartitori sau doar spatial adecvat) si destinata curatirii si pregatirii instrumentarului pentru sterilizare; - este o etapa scurta, de 30 minute; - instrumentarul este strans in recipiente ce contin solutii dezinfectante (detergent-dezinfectant bland) sau in cosul aparatului de curatat ultrasonic introdus intr-un recipient cu solutie dezinfectanta;

18

- are drept scop indepartarea resturilor de materiale stomatologice si organice retentionate in cursul tratamentelor. DEZINFECTIA INSTRUMENTARULUI sau mentinerea instrumentarului precuratat in solutia dezinfectanta si anume solutie Orocid Multisept, fiind eficient mpotriva bacteriilor (inclusiv TBC), ciupercilor, virusurilor (inclusiv HBV, HCV, HIV), Rota-virus, Papova-virus, Adeno-virus, Helicobacter Pylori, MRSA solutie utilizata n concentratie 4% avnd un spectru de actiune asupra instrumentarului de 30 minute, dupa care va avea loc curatarea. CURATIREA INSTRUMENTARULUI poate fi realizata prin 2 metode: a. curatarea ultrasonica; b.curatarea manuala. n cazul de fata s-a procedat la curatarea manuala care s-a realizeazat cu ajutorul unei perii si a unei solutii dezinfectante; - implica purtarea obligatorie a echipamentului de protectie: manusi (casnice, rezistente la intepare), ochelari de protectie, halat; - instrumentele sunt curatate cu peria si detergent sub jet de apa, cat mai aproape de fundul chiuvetei, astfel incat sa se evite imprastierea aerosolilor contaminati; - instrumentarul curatat este apoi clatit si uscat. Instrumentele sunt controlate, sortate, impachetate sau plasate direct in casolete/cuti in vederea sterilizarii. IMPACHETAREA INSTRUMENTARULUI - urmareste protejarea instrumentarului dupa sterilizare; - se realizeaza in functie de metoda de sterilizare utilizata, astfel: - pentru sterilizare uscata: pungi de hartie, folii de aluminiu, suluri din plastic, casete metalice perforate, recipiente din sticla; - pentru sterilizare umeda (instrumentarul este tratat in prealabil cu inhibitor de rugina - nitrat de sodiu 1%): hartie, plastic, materiale textile, sticla, casete perforate; STERILIZAREA este o manopera de distrugere, prin metode fizice sau chimice, a tuturor formelor de viata (ale microorganismelor saprofite i patogene), inclusiv a sporilor bacterieni, rezultatul acestei operatiuni fiind starea de sterilitate (starea unui produs liber de microorganisme viabile). n cabinet utilizm un autoclav Faro 18 litri , cu ciclu complet automat controlat prin microprocesor 6 programe de sterilizare, sterilizare in vid fractionat.

19

CLDURA UMED (VAPORI) SUB PRESIUNE (AUTOCLAV) - efectul bactericid are loc prin inactivarea enzimelor si proteinelor esentiale ale microorganismelor; caldura umeda produce coagularea proteinelor; - autoclav: 134 grade \ 2 atmosfere. - rcirea: reducerea lent a presiunii i deschiderea usii, sau ncet, cu autoclavul nchis, dupa ntreruperea funcionarii; - sterilizarea este obinut prin cldur i abur (vapori); presiunea este util numai pentru atingerea temperaturii; - sterilizarea depinde de puterea de penetrare a vaporilor; - sunt necesare spatii ntre obiecte, pentru a permite penetrarea vaporilor; - nainte de sterilizare este necesara curatarea i uscarea materialelor; - durata mentinerii sterilitatii: 24h pentru instrumentarul din casoletele mentinute nchise, 2 luni pentru instrumentarul sigilat n pungi de hrtie/plastic; - este aplicabila tuturor materialelor (sub forma solida sau lichida) i instrumentarului (instrumentar metalic, endodontic, sticla, portelan + material moale, cauciuc; campuri, halate, comprese, vata, tuburi de dren, seringi, manusi din cauciuc); - Avantaje: metoda eficienta si rapida, utilizabila pentru majoritatea materialelor. - Dezavantaje: nu poate steriliza materialele sub forma de pudra si uleiurile, deterioreza instrumentarul metalic. DEPOZITAREA INSTRUMENTARULUI - zona speciala, necontaminata de depozitare: sertare, dulapuri prevazute cu usi; - aceasta zona trebuie sa fie necirculata, la distanta de podea dar si de tavan, niciodata lipide de peretii exteriori si la distanta de sursele de caldura; - zona se mentine uscata, fara praf si dezinfectata periodic; - instrumentele raman impachetate in aceasta zona pana la utilizare; - desfacerea pachetelor se face in zona de tratament, utilizand pachetul ca si camp steril; - pachetele sunt datate si utilizate prin rotatie, in functie de data sterilizarii.

20

CAPITOLUL V CONCLUZII Acest caz clinic are la baza sustinerea pacientului sa vina sa isi rezolve si celelalte tratamente care trebuiesc realizate cat mai curand: Trebuie sa tinem cont atat de afectiunile locale cat mai ales de cele generale care pot influienta decizia de extractie. Inainte si dup efectuarea tratamentelor pacientul va efectua controale de specialitate si si va adapta tratamentul de fond n vederea mentinetii glicemiei ntre 80 120 mg /Dl. Programarile se va face in asa fel incat dieta normala si insulina sa nu suporte modificari orale la pacientul insulino-dependent. Indiferent de tipul de tratament al pacientului, acesta nu se va intrerup e si nici nu v-a fi modificat, decat cu acordul medicului nutritionist

21

BIBLIOGRAFIE

1. BURLIBASA CORNELIU Extractia dentara Ed. Medicala, Bucuresti, 1971 2. BUCUR ALEXANDRU si colaboratorii CARLOS NAVARRO VILA, JOHN LOWRY, JULIO ACERO , Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala VOL I si VOL II Bucuresti, 2009 3. N . GANUTA, I. CANAVEA, A.GARFUNKEL, A. BUCUR, R.CIOACA, C.MALITA, Chirurgie oro-maxilo-faciala vol I, EDITURA National. 4. MAXIM A., BALAN A., PASAREANU M., NICA M., Stomatologie comportamental pediatric Editura Contact International- Iasi, 2004. 5. SABAU M., "Ocluzologie - curs" Editura Univ. "L. Blaga" Sibiu, 2005 6. GRAHAM I. MOUNT, W. R. HUME "Conservarea si restaurarea structurii dentare" Editura ALL, 2005. 7. ILIESCU A. "Curs de odontologie", Curs Universitar 1996-1997 8. TANDARA A., DRAGOMIRESCU C.: Lecia de educaie stomatologic, Congresul Studenesc Thalassa Dent, Constana, 2001 9. OLTEAN D., PATROI G., CUCULESCU M.: Stomatologie preventiv Ed. Anotimp, 1996 10.PAMBUCCIAN GRIGORE - Morfopatologie stomatologica Ed. Medicala 1980 11. HARRIS D. N., CHRISTEN G. A.- Primary Preventive Dentristy, Appleton Lange, Norwalk, Conneticut, 2005 12. COCARLA E. - Stomatologie pediatrica, Ed. Universitara Medicala Iuliu-Hateganu, Cluj-Napoca, 2000 13. BADEA M. E., AVRAM R.: Actualiti n profilaxia cariei dentare, Ed. Universitara Medicala Iuliu Hateganu Cluj-Napoca, 2002 14. BADEA M. E., DUDEA D., : Premisele necesare unei igiene individuale optime, Arta Stomatologica, 1, 12-14 (1997) 15. DEVA V., BANITA M., "Organul dentar", Editura Alma- Craiova, 2006. 16. LUCA R. "Pedodonie", Editura Cerma, Bucuresti. 2003, vol. I. 17. LUCA R. "Pedodonsie", Editura Cerma, Bucuresti. 2003, vol.II. 18. 0'MULLANE D.E., TURNER D.M. "Factors predisponding to injury of incisors", Dental Abstracts, U.S.A., 2000.

22

19. HOLLOWAY P.J., SWALLOW J.N. "Child Dental Health", 3th Edition, Wright. PSG, Bristol London Boston, 2001. 20. SUPORT CURS DE PERFECTIONARE A ASISTENTELOR DE GENERALA IN MEDICINA DENTARA MODULELE VII, VIII. MEDICINA

23