LICEUL TEHNOLOGIC ,,LIVIU REBREANU’’ MOZĂCENI

PROIECT

PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENȚE PROFESIONALE

NIVEL:4

SPECIALIZARE: Tehnician ecolog în protecția calității mediului

Îndrumător Absolvent Profesor: Lăcătușu Claudia Ioana Saru Florina

IUNIE 2016

TEMA

Resursele de apă din județul Argeș.

Cuprins

Capitolul I.-Resursele de apa din judetul Arges-generalitati.

Capitolul II. Calitatea apelor de suprafata si subterane din judetul Arges. 1.1 Apele curgatoare. 1.2. Apele statatoare. 1.3. Apele subterane.

Capitolul III. Calitatea apei, debitelor, nivelul de potabilitate in judetul Arges.

Capitolul IV. Poluarea apelor. 4.1. Surse de poluare . 4.2 Efectele poluarii apelor 4.3 Masuri de protectie si de refacere a calitatii apelor.

Concluzii.

Bibliografie.

Anexe.

1

Argument

Relieful judeţului Argeş coboară în trepte de la N la S şi cuprinde toate unităţile geomorfologice carpato - transdanubiene, de la altitudinea de peste 2500 m (crestele Făgăraşilor) până la altitudinea de 160 m (în Câmpia Română).

Din punct de vedere al gospodăririi apelor acestea sunt în administrarea SGA Argeş 64 – localităţi (SH Bascov – 21 localităţi, SH Câmpulung – 27 localităţi, SH Mărăcineni – 4 localităţi, SH Goleşti – 12 localităţi), SHI Olt – 32 localităţi şi DA Olt – SGA Vâlcea – 6 localităţi.

Reţeaua hidrografică este reprezentată în principal prin cursul superior al râului Argeş al cărui bazin hidrografic are o suprafaţă de 12550 kmp şi o lungime de 350 km.

Alături de cursul principal, judeţul Argeş este brăzdat de afluenţi importanţi precum Vîlsanul, Râul Doamnei, Răul Târgului şi Dâmboviţa. Partea de NV a judeţului este drenată de un sector de vale al râului Topolog, în partea de S judeţul este străbătut de cursurile superioare ale râurilor Cotmeana, Teleorman, Dâmbovnic, Neajlov, iar în partea de NE, de cursul superior al râului Dâmboviţa.

Caracteristicile b.h. Argeş este faptul că pe râurile cu bazine de recepţie mici, ploile torenţiale produc debite deosebit de mari, în timp ce în subbazinele cu suprafeţe mari, efectul ploilor scade sensibil.

Pe sectorul mijlociu (intre Curtea de Arges si Gaesti), Argesul dreneaza impreuna cu afluentii sai zona dealurilor subcarpatice, zona colinara si de piemont – cu o altitudine medie de circa 800 m, unde densitatea retelei hidrografice este de 0,3 – 0,5 km / km2 si panta medie are valori de 10 – 15%o.

Bazinul hidrografic al raului Vedea are o retea formata din 78 cursuri de apa ce totalizeaza 2036 km, dnsitatea medie fiind de 0,37 km/km2. Calmatuiul are 11 cursuri de apa, totalizand 331 km, cu o densitate medie de 0,23 km/km2.

2

Capitolul I. Resursele de apa din judetul Arges-generalitati.

Judeţul Argeş este situat în partea central - sudică a României, în bazinul superior al râului Argeş, între 44º 83’ şi 45º 37’ latitudine nordică şi 24º 25’ şi 25º 20’ longitudine estică, între judeţul Sibiu şi Braşov la (N), Dâmboviţa (E), Teleorman (S), Olt (SV) şi Vâlcea (V şi NV) având o suprafaţă de 6826 kmp.

Judeţul Argeş este unul din cele mai bine echipate judeţe din punct de vedere al lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, principalele fiind :

§ 12 lacuri de acumulare totalizând un volum brut de 705,3 mil. mc, cele mai importante fiind: Vidraru, Vâlcele, Budeasa, Goleşti pe râul Argeş, Râuşor pe râul Răul Târgului şi Pecineagu pe râul Dâmboviţa. Volumul total de atenuare a viiturilor este de 135,6 mil. mc, inclusiv acumularea nepermanentă Mărăcineni de pe Răul Doamnei şi incinta nepermanentă Gălăşeşti a barajului Budeasa.

§ 10 derivaţii de tip “galerie” cu rol de asigurare a debitelor hidroenergetice, dintre care cele mai importante sunt : derivaţia r. Doamnei -Vîlsan - Vidraru (L=19,2 km, Qi=15 mc/s) şi Topolog - Vidraru (L=7,65 km, Qi=5,85 mc/s.

§ regularizări şi apărări de maluri cu rol de apărare împotriva inundaţiilor ;Amenajările de gospodărirea apelor din judeţul Argeş au avut în vedere în principal :§ acoperirea cerinţei de apă pentru centre populate, industriale;§ combaterea efectelor distructive ale apelor mari;§ valorificarea potenţialului hidroenergetic al principalelor cursuri de apă din

bazin;§ protecţia calităţii surselor de apă;§ asigurarea cerinţelor de sănătate şi ecologice ale populaţie.§

Zona de obarsie a Argesului o formeaza muntii Fagaras unde densitatea retelei hidrografice este mare, depasind de multe ori 1,4 km/km2. Altitudinea medie in aceasta zona montana variaza intre 1200 si 1000 m, astfel ca si panta medie are valori mari (150 – 80 %o). Pe sectorul mijlociu (intre Curtea de Arges si Gaesti), Argesul dreneaza impreuna cu afluentii sai zona dealurilor subcarpatice, zona colinara si de piemont – cu o altitudine medie de circa 800 m, unde densitatea retelei hidrografice este de 0,3 – 0,5 km / km2 si panta medie are valori de 10 – 15%o.

3

Harta fizica a judetului Arges

4

Capitolul II. Calitatea apelor de suprafata si subterane din judetul Arges.

Monitorizarea calităţii apelor din judeţul Argeş cuprinde următoarele: -ape curgătoare de suprafaţă; -lacuri naturale şi de suprafaţă: -ape subterane: -surse de poluare:

Din punct de vedere biologic şi bacteriologic gradul de curăţenie relativă încadrează apa majorităţii râurilor din bazinul hidrografic Argeş din punct de vedere al saprobităţii în zona β- saproba, apă de calitate bună. Excepţie fac apele râului Dambovnic, Neajlov şi Cotmeana care din punct de vedere biologic au o calitate medie spre bună αβ-mezosaproba. Referitor la calitatea apei lacurilor de acumulare din judeţ, expertizele efectuate arată faptul că majoritatea acestora s-au încadrat în limitele categoriei I de calitate, cu un grad de trofie caracteristic tipurilor oligo–mezotrof.

Totodată pentru evaluarea calităţii apei în reţelele de canalizare menajeră şi pluvială a municipiilor Piteşti şi Câmpulung, precum şi a apelor evacuate în diverse cursuri de apă de pe raza acestor municipii, s-au realizat campanii de recoltare şi analize fizico-chimice şi biologice – bacteriologice cu scopul de a determina aportul de impurificare asupra râului Argeş şi Târgului. În urma acestor evaluări s-au dispus măsuri de conformare cu termene şi responsabilităţi precise impurificatorilor direcţi şi indirecţi.

Foraje de alimentare: -SC APA CANAL 2000 SA Piteşti cu forajele din zonele Mărăcineni I şi II şi Valea Mare; -SC Edilul CGA Câmpulung - două foraje în exploatare, Topliţa şi Lereşti; -SC ARO SA Câmpulung-sase foraje în ezploatare; -RA pentru Activităţi Nucleare-Sucursala Cercetări Nucleare Piteşti: un puţ la Davideşti; -SA Automobile Dacia SA. 5

Foraje de observaţie :-SA Arpechim SA :13 foraje; -SC Automobile Dacia SA: 1 foraj.

Calitatea acestora a fost corespunzătoare conform STAS 1342/1991, cu excepţia substanţelor organice, iar la forajele de observaţie situate la sud de SC Arpechim SA Piteşti s-au înregistrat depăşiri la NH4 şi la fier.

Volum de ape evacuate în receptorii naturali în anul 2001: 89213 mii metri cubi prin 56 restituţii; 1331mii metri cubi nu necesită epurare prin 6 restituţii; 87882 mii metri cubi necesită epurare prin 50 restituţii.

1.1.Apele curgatoare.

RAURI

Argesul impreuna cu afluentii sai formeaza unul dintre cele mai importante bazine hidrografice ale tarii, avand in vedere potentialul hidroenergetic si alimentarile cu apa a centrelor populate si industriale , precum si irigarea terenurilor agricole.

Raul Arges are o lungime de 350 km avandu-si izvoarele sub creasta Muntilor

Fagaras, de unde izvorasc cele doua rauri Capra si Buda care prin unirea lor dau nastere raului Arges.

Principalii afluenti, in ordinea formarii bazinului hidrografic sunt : Valsanul (L=79 km, F=348 km2), Raul Doamnei, care are si cel mai mare aport de debit (L=107 km, F=1836 km2), Raul Targului (L=72 km, F=1096 km2), Carcinovul (L=43 km, F=184km2), Neajlovul (L=186 km, F=3720 km2), Dambovnicul (L=110 km, F=639km2), Calnistea (L=112 km, F=1748 km2), Glavaciocul ( L=120 km, F=682 km2), Sabarul (Rastoaca) (L=174 km, F=1346 km2) si Raul Dambovita - cu cea mai mare lungime (L=286 km, F=2824km2). Argesul este alimentat asimetic, afluentii de pe stanga avand un aport de debit de peste 6 ori mai mare decat cei de pe dreapta. Principalii afluenti de pe stanga (Valsanul, Raul Doamnei, Dambovita) isi formeaza bazinele de receptie din zona subalpina, unde alimentarea este mixta –pluvionivala si subterana – aceasta din urma cu un regim mai uniform pe anotimpuri. Pe dreapta, singurul afluent mai important este Neajlovul, care are scurgere sezoniera, cu diferente mari in timpul anului.

Panta medie a raului principal este de 6% , pe cand cea a afluentilor principali se incadreaza intre 6%(Dambovita) si 25%(Valsanul).

Coeficientul sau de sinuozitate este de 1,52. Din totalul de 174 afluenti, 113 prezinta un regim de curgere nepermanent.

6

Densitatea retelei hidrografice este de cca. 1,4 km/km2 in zona de munte (cursul superior al Argesului), unde o serie de izvoare si rauri mici converg catre colectorii principali, micsorandu-se treptat catre 0,4 -0,5 km/km2 in zona de campie.

Resursele teoretice de apa de suprafata din spatiul hidrografic Arges – Vedea sunt de 2365 milioane m3. Acestea sunt distribuite total inegal intre bazinele hidrografice (Arges - 1960, Vedea– 363 si Calmatui – 42). Apa de suprafaţă reprezintă circa 72% din totalul resurselor teoretice din acest spatiu hidrografic (3282 milioane m3).

Având in vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului Arges (circa 70% - ceea ce reprezinta un volum acumulat de 1.080.000 mil. m3), acesta dispune si de cele mai mari resurse utilizabile, respectiv aproape 1672 milioane m3. Intregul bazin hidrografic al Argesului are un grad inalt de utilizare a resurselor de apa, indicelele specific de utilizare fiind de cca. 600 m3/locuitor/an numai din surse de suprafata. Acest lucru este favorizat si de prezenta unor importante orase care concentreaza mari consumatori industriali si cu o populatie numeroasa: municipiile Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş.

Bazinul hidrografic Vedea este intr-o situatie opusa, avand resurse de suprafata reduse si nu dispune de lucrari hidrotehnice; acest fapt implica ca asigurarea alimentarilor cu apa sa fie facuta in exclusivitate din surse subterane.

Din punct de vedere biologic şi bacteriologic gradul de curăţenie relativă încadrează apa majorităţii râurilor din bazinul hidrografic Argeş din punct de vedere al saprobităţii în zona β- saproba, apă de calitate bună. Excepţie fac apele râului Dambovnic, Neajlov şi Cotmeana care din punct de vedere biologic au o calitate medie spre bună .

Raul Capra Raul Buda

7

Râul Argeș

Râul Argeș este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Oltenița. Are 350 km iar suprafața bazinului hidrografic este de 12.550 km2. Izvorăște din partea central-vestică a culmii principale a Munților Făgăraș prin doi afluenți: Buda și Capra.

Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat sub vârful Vânătoarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor și până în zona municipiului Pitești, râul Argeș are o direcție de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și Dealurile Argeșului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din Câmpia Română. Debitul mediu multianual variază între 19,6 m3/s în cursul superior, 40 m3/s la ieșirea din zona piemontană și 73 m3/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeș, Cerbureni, Oești,Albești, Curtea de Argeș, Zigoneni, Băiculești, Budeasa, Merișani etc.).

8

Pe cursul inferior al râului Argeș a fost construit barajul Mihăilești, situat la aproximativ 20 km de București, în județul Giurgiu, la intrarea în localitatea Mihăilești. Lacul de acumulare are lungimea de 8 km, lățimea maximă de 3 km și adâncimea maximă de 22 de metri.

Caracteristicile regimului hidrologic

Nr.crt.

Raul Statia hidrometrica

Lungimea raului

(km)

Suprafata

(km2)

Debit mediu

multianual

(m3/s)

Debitul lunar cu asigurarea

(m3/s)

Qm/QM

(m3/s)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9B.H. ARGES

1. Valsan Bradet 38,9 123 2.38 0.67 0.53 0.455

0.011/108

2. Valsan Malureni 68,2 257 3.18 0.83 0.7 0.62 0.013/1773. Doamnei Bahna Rusului 42,9 355 6.9 2.5 2 1.65 0.168/2074. Doamnei Darmanesti 85,6 554 8.77 2.7 2.2 1.8 0.136/3055. Doamnei Ciumesti 98,0 1.737 20.4 2.55 2.23 2 0.839/5406. Targului Voina 8,00 65 2.48 0.64 0.5 0.41 0.338/75.07. Targului Voinesti 22,0 156 4.29 1.38 1.23 1.27 0.030/32.68. Targului Piscani 76,5 843 8.28 3.25 2.9 2.6 0.160/54.39. Rausor Rausor 18,0 60 1.07 0.16 0.11

60.08

60.022/98.0

10. Bratia Rausor Pod 25,0 118 2.32 0.62 0.58 0.53 0.082/15311. Bratia Balilesti 49,0 340 4.39 0.33 0.30

50.28 0.278/185

12. Argesel Namaiesti 20,0 49 0.64 0.2 0.17 0.15 0.023/48.013. Argesel Mioveni 70,0 242 1.4 0.44 0.34 0.27 0.019/40314. Dambovita Podu

Dambovitei40,0 260 4.66 0.8 0.71 0.65 0.039/107

1.2. Apele statatoare.

LacuriIn judeţul Argeş, în bazinul râului Argeş exista 7 lacuri de acumulare cu

folosinta complexa, din care cel mai important este cel de la Vidraru, urmand apoi lacurile Zigoneni, Valcele, Budeasa, Bascov, Prundu şi Golesti. De asemenea, importanta este si acumularea Rausor situata pe raul Targului. In bazinul raului Dambovita este de interes lacul de acumulare Pecineagu, principalul scop al acestuia fiind de a suplimenta volumele de apă necesare alimentării cu apă a municipiului Bucureşti.

9

Acumularea Vidraru este principala acumulare din bazinul hidrografic Arges, avand urmatoarele caracteristici: suprafata de 870 ha, lungimea de 12 km, volumul total la NNR de 450,62 mil.m3. Barajul este din beton in dubla curbura cu o lungime a frontului de de 307 m si inaltimea de 165 m.

Acumularea Valcele are si suprafata de 442 ha, un volum total la NNR de 41,6 mil. m3, o lungime de 4,85 km si o adancime maxima de 20 m; prezinta un deversor etajat cu inaltimea de 35,3 m.

Acumularea Golesti este cea mai mare pe raul Arges dupa Vidraru; are o suprafata de 634 ha, un volum total la NNR de 55 mil. m3, o lungime de 7,0 km si o adancime maxima de 16,5 m. Prezinta acelasi tip de baraj ca si Valcele si anume deversor etajat cu inaltimea de 19,5 m.

Pe raul R.Targului se gaseste acumularea Rausor cu o suprafata de 160 ha, o lungime de 5,5 km o adancime maxima de 102 m si un volum la NNR de 52,4 mil. m3; barajul este din anrocamente, cu nucleu de argila.

Acumularea Pecineagu este situata pe cursul superior al Dambovitei. Are o suprafata de 183,84 ha , un volum total la NNR de 63 mil. m3, o lungime a lacului de 5,5 km si o adancime maxima de 108 m; prezinta un baraj din anrocamente cu masca din placi de beton armat.

De menţionat că toate lacurile de acumulare din administrarea ABA Arges Vedea de pe teritoriul judeţului Argeş sunt dotate cu centrale hidroelectrice, excepţia făcând acumulare nepermanentă Mărăcineni, scopul principal al acesteia fiind de atenuare a undelor de viitură de pe raul Doamnei în vederea evitării inunării municipiului Piteşti.

In bazinul hidrografic Vedea nu există lacuri de acumulare.De asemenea în judeţul Argeş se află un număr de 40 lacuri de categoria C şi

D cu folosinţă piscicolă,, care in majoritate sunt realizate prin bararea cursurilor de apa si nu au incinte indiguite. Pe unele cursuri de apa din judeţul Arges aceste lacuri sunt realizate în cascadă.

Referitor la calitatea apei lacurilor de acumulare din judeţ, expertizele efectuate arată faptul că majoritatea acestora s-au încadrat în limitele categoriei I de calitate, cu un grad de trofie caracteristic tipurilor oligo–mezotrof.

Totodată pentru evaluarea calităţii apei în reţelele de canalizare menajeră şi pluvială a municipiilor Piteşti şi Câmpulung, precum şi a apelor evacuate în diverse cursuri de apă de pe raza acestor municipii, s-au realizat campanii de recoltare şi analize fizico-chimice şi biologice – bacteriologice cu scopul de a determina aportul de impurificare asupra râului Argeş şi Târgului. În urma acestor evaluări s-au dispus măsuri de conformare cu termene şi responsabilităţi precise impurificatorilor direcţi şi indirecţi.

10

Lacul Vidraru

Lacul Vidraru este un lac de acumulare creat în anul 1965 de Barajul Vidraru în județul Argeș,pe râul Argeș, pentru producția de energie electrică, irigații și prevenirea inundațiilor. De asemenea, lacul și instalațiile adiacente sunt folosite pentru recreere, turism și sporturi.

Situat între Munții Frunții și Masivul Ghițu, lacul adună apele râurilor Capra, Buda și ale câtorva afluenți direcți (Râul Doamnei, Cernatul și Vâlsanul, Topologul, râul Valea lui Stan șiLimpedea), cu un debit total de cca 5,5 m 3 /s .

Suprafața totală a lacului este de 893 ha, lungimea de 10,3 km, lațimea maximă de 2,2 km în zona Valea Lupului – Călugărița și o circumferință de 28 km.Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465 milioane mł. Nivelul normal de retenție este de 830,00 metri deasupra nivelului mării (mdM). Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani și jumătate începând în anul 1960 [1] . Pentru această realizare au fost necesare 42 km de tunel subteran, au fost excavate 1.768.000 dem 3  de rocă, din care aproximativ 1 milion în subteran, s-au turnat 930.000 m3 de beton din care 400.000 de m3 în subteran și, de asemenea, au fost instalate 6300 de tone de echipament electromecanic.

11

1.3 Apele subterane.

Apele subterane iau naștere din precipitațiile care se înfiltrează în pământ, sau înfiltrațiile de apă din albia apelor curgătoare și stătătoare (râuri, fluvii, lacuri), această pătrundere a apei prin straturile permeabile (lat. Aquifer) va fi oprită de o rocă impermeabilă (Aquiklud) care joacă rolul unui canal acest sistem de canale poate să fie supraetajat.

Nivelul sau oglinda apei freatice se poate observa în fântâni fiind un indicator al cantității de apă subterană (potențialul hidrologic). Frecvent apele subterane se află sub presiune, ceea ce explică formarea fântânilor arteziene.Apele subterane, la fel ca cele de la suprafață, curg sub acțiunea forței gravitaționale, însă viteza de scurgere a apelor subterane este mai redusă, fiind influențată de natura rocii (mărimea granulelor sau porilor) care joacă și rolul de filtru, poziția apelor fiind schițată pe hărți hidrografice.Apele subterane ies la suprafață sub formă de izvoare, a căror apă este filtrată și are o concentrație diferită în minerale.

Regimul natural al apelor subterane a suferit, in timp, o serie de modificari cantitative si calitative. Aceste modificari sunt datorate atat folosirii lor ca sursa de alimentare cu apa potabila si industriala pentru populatie, executarii unor lucrari hidrotehnice si hidroameliorative, cat si factorilor poluatori (naturali si antropogeni).

Forajele monitorizate in 2007 au fost urmarite dupa noul Sistem de monitoring pentru ape subterane, implementat in anul 2006, care urmareste o supraveghere mai atenta si mai concreta in ceea ce priveste calitatea apei.

In anul 2007 au fost monitorizate un numar de 1939 foraje, din care 1687 sunt foraje care fac parte din reteaua hidrogeologica nationala (din care 28 sunt izvoare) si 252 sunt foraje de urmarire a poluarii amplasate in jurul marilor centre industriale.

Au mai fost monitorizate, prin intermediul Directiilor de Sanatate Publica Judetene, in bazinul hidrografic Arges, 129 de fantani a caror apa este este nepotabila din cauza depasirilor inregistrate la amoniu, azotati si indicatorii bacteriologici, fantani care sunt in general infestate din cauza amplasarii grupurilor sanitare nehidroizolate in vecinatatea acestora.

12Din analiza datelor prelucrate in urma monitorizarii parametrilor fizico-chimici la

forajele situate in stratul freatic, cele mai multe depasiri s-au inregistrat la indicatorii: substante organice, azotati, amoniu, duritate totala, fier.

Majoritatea hidrostructurilor au suferit in timp procese de contaminare a apei cu azotati. In ceea ce priveste contaminarea apelor subterane freatice cu azotati, depasiri ale concentratiei admise la acest indicator s-au inregistrat in 234 foraje, ceea ce reprezinta 12,06% din totalul forajelor monitorizate. Poluarea se resimte insa diferentiat, existând zone in care in acvifer sunt concentratii ce se situeaza cu mult peste limita de 50 mg/l (Legea 458/2002) admisa pentru acest indicator, distribuite in majoritatea bazinelor hidrografice.

Cauzele contaminarii acviferului freatic cu azotati sunt multiple si au un caracter cumulativ. Cele doua surse majore, cu pondere importanta in contaminarea cu azotati sunt: spalarea permanenta a solului impregnat cu oxizi de azot de catre precipitatiile atmosferice si apa de la irigatii si apa de suprafata (râuri, lacuri) in care s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati.

La aceste doua surse, ce au un caracter cvasipermanent, se adauga sursele cu caracter aleator generate de aplicarea ingrasamintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile. In aceste ultime zone concentratiile azotatilor se situeaza frecvent in jurul valorii de 100 mg/l, putând atinge, valori si de peste 1000 mg/l.

Exploatarea apei in special pentru utilizari casnice si agricole a contribuit la mentinerea suprafetelor contaminate, in general in zona ruralului.

Circuitul apei in natura

13

Capitolul III. Calitatea apei, debitelor, nivelul de potabilitate din judetul Arges.

Informatii  aprovizionarea  cu apa potabila a populatiei din judetul  Arges.  

1. Populatia din mediul urban este aprovizionata cu apa potabila astfel:

a). Municipiul Pitesti---are asigurata apa potabila prin Uzina de apa  de la Budeasa , folosind ca sursa de apa pentru potabilizare ,apa din lacul Budeasa.Monitorizarea de control  a apei este efectuata prin laboratorul propriu care este acreditat RENAR si inregistrat la M.S. -ca sursa de apa alternativa la apa de la retea se poate folosi apa furnizata de izvoarele forate la peste 100m adincime.Calitatea apei furnizata de acestea ,corespunde  valorilor parametrilor stabiliti prin Legea 458/2002, conform ultimelor buletine de analiza de la laboratoareleD.S.P.

b). Municipiul  Curtea de Arges---are asigurata apa potabila prin Uzina      de apa de la Cerbureni, folosind ca sursa de apa pentru potabilizare apa din laculCerbureni.  Monitorizarea de control a calitatii apei este asigurata prin laboratorul propriu  -- ca sursa de apa alternativa la apa de la retea  se poate folosi apa furnizata de  fintini publice de pe raza Municipiului.Calitatea apei furnizata de acesta  este potabila.

c). Municipiul  Cimpulung Muscel: are asigurata aprovizionarea cu apa potabila prin Uzina de apa   dela Calea Pietroasa folosind ca sursa de apa pentrupotabilizare apa din riul Riusor. Monitorizarea de control a apei furnizata populatiei este asigurata prin laboratorul propriu care este in curs de acreditare - ca sursa de apa alternativa la apa furnizata prin reteaua de distributie de la uzina de apa , exista   fintini publice  carefurnizeaza apa potabila conform ultimelor buletine de analize efectuate de laboratrul D.S.P.

d). Orasul  Topoloveni- are asigurata aprovizionarea cu apa din puturi de profunzime  iar monitorizarea calitatii apei este efectuata de catre laboratorul D.S.P.

e). Orasul  Costesti-are asigurata apa potabila  din puturi de profunzime  iar monitorizarea calitatii apei este efectuata de catre laboratorul D.S.P.

14

f). Orasul  Mioveni-are asigurata aprovizionarea cu apa potabila prin uzina de apa de la Mioveni , folosind ca sursa pentru potabilizare apa din riulTirgului. Monitorizarea de control a calitatii apei potabile este efectuata prin laboratorul propriu-ca sursa de apa alternativa la apa furnizata prin reteaua de distributie de la uzina de apa ,exista  fintini publice care furnizeaza apapotabila conform ultimelor buletine de analize efectuate in laboratorul D.S.P.

g). Orasul Stefanesti:are asigurata apa potabila din puturi de profunzime , calitatea apei fiind monitorizata prin laboratorul uzinei de apa Budeasa.

2. Populatia din mediul rural este aprovizionata cu apa ptabila astfel:a). prin sistem public- ( microcentrale de apa cu sursa de profunzime) Calitatea apei furnizata de aceste microcentrale este monitorizata de catre D.S.P. sau alte laboratoare inregistrate la M.S.

b).fintini publice  a caror caliatate a apei este verificata la solicitarea primariilor

c). fantanilor particulare

Nivelul de potabilitate.

Regimul natural al apelor subterane a suferit, in timp, o serie de modificari cantitative si calitative. Aceste modificari sunt datorate atat folosirii lor ca sursa de alimentare cu apa potabila si industriala pentru populatie, executarii unor lucrari hidrotehnice si hidroameliorative, cat si factorilor poluatori (naturali si antropogeni). Forajele monitorizate in 2007 au fost urmarite dupa noul Sistem de monitoring pentru ape subterane, implementat in anul 2006, care urmareste o supraveghere mai atenta si mai concreta in ceea ce priveste calitatea apei.

In anul 2007 au fost monitorizate un numar de 1939 foraje, din care 1687 sunt foraje care fac parte din reteaua hidrogeologica nationala (din care 28 sunt izvoare) si 252 sunt foraje de urmarire a poluarii amplasate in jurul marilor centre industriale.

Au mai fost monitorizate, prin intermediul Directiilor de Sanatate Publica Judetene, in bazinul hidrografic Arges, 129 de fantani a caror apa este este nepotabila din cauza depasirilor inregistrate la amoniu, azotati si indicatorii bacteriologici, fantani care sunt in general infestate din cauza amplasarii grupurilor sanitare nehidroizolate in vecinatatea acestora.

15

Din analiza datelor prelucrate in urma monitorizarii parametrilor fizico-chimici la forajele situate in stratul freatic, cele mai multe depasiri s-au inregistrat la indicatorii: substante organice, azotati, amoniu, duritate totala, fier.

Majoritatea hidrostructurilor au suferit in timp procese de contaminare a apei cu azotati. In ceea ce priveste contaminarea apelor subterane freatice cu azotati, depasiri ale concentratiei admise la acest indicator s-au inregistrat in 234 foraje, ceea ce reprezinta 12,06% din totalul forajelor monitorizate. Poluarea se resimte insa diferentiat, existând zone in care in acvifer sunt concentratii ce se situeaza cu mult peste limita de 50 mg/l (Legea 458/2002) admisa pentru acest indicator, distribuite in majoritatea bazinelor hidrografice.

Cauzele contaminarii acviferului freatic cu azotati sunt multiple si au un caracter cumulativ. Cele doua surse majore, cu pondere importanta in contaminarea cu azotati sunt: spalarea permanenta a solului impregnat cu oxizi de azot de catre precipitatiile atmosferice si apa de la irigatii si apa de suprafata (râuri, lacuri) in care s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati.

La aceste doua surse, ce au un caracter cvasipermanent, se adauga sursele cu caracter aleator generate de aplicarea ingrasamintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile. In aceste ultime zone concentratiile azotatilor se situeaza frecvent in jurul valorii de 100 mg/l, putând atinge, valori si de peste 1000 mg/l.

Sursa apa potabila

16

Capitolul IV. Poluarea apelor.

4.1. Surse de poluare.

Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de:

a. Aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzătoare de colectare şi eliminare a nămolului din staţiile de epurare, precum şi localităţile care au depozite de deşeuri menajere neconforme. b. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare a dejecţiilor, comunele identificate ca fiind zone vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, unităţi care 7% 16% 2% 18% 1% 56% zone urbane+industriale teren arabil culturi perene pașuni păduri ape+zone umede - 63 - utilizează pesticide şi nu se conformează legislaţiei în vigoare, alte unităţi/activităţi agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative.

c. Industria: depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deşeuri neconforme, unităţi ce produc poluări accidentale difuze, situri industriale abandonate.

În continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare difuze: Surse de poluare urbane/aglomerări umane În spaţiul hidrografic Argeş Vedea, fenomenul de poluare difuză este accentuat datorită faptului că la sfârşitul anului 2006, numai un procent de 55,6 % din populaţia echivalentă (a aglomerărilor >2000 l.e.) este racordată la sistemele centralizate de canalizare. Din cele 318 aglomerări (>2000 l.e.) identificate în spaţiul hidrografic Argeş - Vedea, un număr de 41 aglomerări sunt dotate cu sisteme de canalizare însă niciuna dintre ele nu este conformă cu cerinţele Directivei 91/271/EEC. De asemenea, modul de colectare/eliminare al nămolului provenit de la staţiile de epurare poate conduce la poluarea resurselor de apă. Dezvoltarea zonelor urbane necesită o mai mare atenţie din punct de vedere al colectării deşeurilor menajere prin construirea unor depozite de gunoi ecologice şi eliminarea depozitării necontrolate a deşeurilor, întâlnită deseori pe malurile râurilor şi a lacurilor. Agricultura Pe lângă presiunile punctiforme exercitate, activităţile agricole pot conduce la poluarea difuză a resurselor de apă. Căile prin care poluanţii (în special nutrienţii şi pesticidele, dar şi alţi poluanţi) ajung în corpurile de apă sunt diverse (scurgere la suprafaţă, percolare, etc.).

17

Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special de:

Stocarea şi utilizarea îngrăşămintelor organice şi chimice Creşterea animalelor domestice; Utilizarea pesticidelor pentru combaterea dăunatorilor. De asemenea, în Raportul Naţional 2004, s-a evidentiat faptul că cele mai importante surse de poluare difuză sunt situate în perimetrele localităţilor din zonele vulnerabile şi potenţial vulnerabile, identificate în conformitate cu cerinţele Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

Sursa de poluare care produce degradarea râului Cotmeana este S.N.P.Petrom-Schela Petrol Piteşti, secţiile Sămara, Cocu, Poiana Lacului. Din punct de vedere biologic şi bacteriologic gradul de curăţenie relativă încadrează apa majorităţii râurilor din bazinul hidrografic Argeş din punct de vedere al saprobităţii în zona β- saproba, apă de calitate bună.

Excepţie fac apele râului Dambovnic, Neajlov şi Cotmeana care din punct de vedere biologic au o calitate medie spre bună αβ-mezosaproba. Referitor la calitatea apei lacurilor de acumulare din judeţ, expertizele efectuate arată faptul că majoritatea acestora s-au încadrat în limitele categoriei I de calitate, cu un grad de trofie caracteristic tipurilor oligo–mezotrof.

Totodată pentru evaluarea calităţii apei în reţelele de canalizare menajeră şi pluvială a municipiilor Piteşti şi Câmpulung, precum şi a apelor evacuate în diverse cursuri de apă de pe raza acestor municipii, s-au realizat campanii de recoltare şi analize fizico-chimice şi biologice – bacteriologice cu scopul de a determina aportul de impurificare asupra râului Argeş şi Târgului. În urma acestor evaluări s-au dispus măsuri de conformare cu termene şi responsabilităţi precise impurificatorilor direcţi şi indirecţi.

Foraje de alimentare:

-SC APA CANAL 2000 SA Piteşti cu forajele din zonele Mărăcineni I şi II şi Valea Mare; -SC Edilul CGA Câmpulung - două foraje în exploatare, Topliţa şi Lereşti; -SC ARO SA Câmpulung-sase foraje în ezploatare; -RA pentru Activităţi Nucleare-Sucursala Cercetări Nucleare Piteşti: un puţ la Davideşti; -SA Automobile Dacia SA. Foraje de observaţie -SA Arpechim SA :13 foraje; -SC Automobile Dacia SA: 1 foraj.

18

Sursele potenţiale de poluare a apelor sunt: -staţii de epurare orăşeneşti: Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş; -staţii de epurare ape uzate industriale a societăţilor: SC Arpechim SA Piteşti, SC Automobile Dacia SA Colibaşi şi Sucursala de Cercetări Nucleare Colibaşi. Apa din precipitaţii se analizează în punctele: sediul IPM Piteşti şi Fundata.

Staţia automată instalată la sediul IPN Piteşti, determină următorii poluanţi: oxizii de azot, oxizii de sulf şi monoxidul de carbon. Determinări gaz-cromografice pe probe de 30 minute în punctele: sediul IPM Piteşti, Oarja, Căteasca, Mioveni pentru indicatorii din grupa BTX (benzen, toluen, xilen) şi grupa PAHurilor (hidrocarburi policiclice aromatice). Unitatea mobilă (autolaboratorul) face determinări pentru indicatorii: oxizi de azot şi sulf, monoxidul de carbon, ozon, pulberi în suspensie, în cazuri speciale (sesizări, etc.).

4.2.Efectele poluarii apelor.

În anul 2005, în principalul lac de acumulare din judeţul Argeş cu rol de

atenuare a viturilor (Goleşti), au fost atenuate aproximativ 60 mil. mc de apă, debitele maxime evacuate în aval fiind de 320 mc/s, în condiţiile în care debitele afluente au fost de 800 mc/s. În aceste fel, în barajul Goleşti s-a înregistrat un nivel maxim istoric de 254.85 mdMN > 1.85 m NNR.

În toate perioadele de viituri, personalul specializat din cadrul ABA Arges Vedea a urmărit din punct de vedere al UCC comportarea barajelor, valorile înregistrate fiind în limitele acceptate de către regulamente.

Un rol important în apărarea împotriva inundaţiilor l-au avut şi celelate lacuri de acumulare din administrarea ABA Arges Vedea (Vâlcele, Budeasa, Bascov, Râuşor, Mărăcineni) şi SC Hidrocentrale Curtea de Argeş (Vidraru, Oeşti, Zigoneni).

În luna august 2005, datorită precipiaţiilor mari înregistrate într-o perioadă scurtă de timp, nivelurile în toate lacurile de acumulare erau situate peste NNR (în limitele acceptate de către regulamentele de exploatare). Avându-se în vedere progozele meteo şi hidrologice din acea perioadă, precum şi faptul că pe r. Argeş, se tranzitau debite de peste 500 mc/s, s-a pus în discuţie (pentru prima dată în istorie) inundarea dirijată a acumulării nepermanente Mărăcineni. ABA Arges Vedea a anunţat imediat Prefectura judeţului Argeş şi ISUJ Argeş despre această posibilitate, toţi factorii direct implicaţi fiind pregătiţi de o eventuală alarmare şi evacuare a populaţiei precum şi de intervenţia imediată în zonele posibil afectabile. Din fericire, prognoza hidrologică de înregistrare a unei cantităţi de precipitaţii de peste 50 l/mp într-un timp scurt, precum şi apariţia unui volum afluent în acumularea Mărăcineni de peste 70 mil. mc , nu s-a adeverit.

19

O parte din lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotrva inundaţiilor (apărări de mal, regularizări, praguri de fund, etc.) atât din administrarea ABA Arges Vedea cât şi din administratea terţilor au fost afectate de inundaţii. ABA Arges Vedea a reuşit prin planul propriu de surse de investiţii şi prin planul de gospodărire a apelor 2005 şi 2006 să refacă o parte din aceste lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, deasemenea prin Hotărâri de Guvern în regim de urgeţă fiind alocate sume pentru refacerea altor lucrări.

Consiliile Locale, sprijinite de Consiliul Judeţean Argeş, Prefectura judeţului Argeş, ABA Arges Vedea, populaţia neafectată de inundaţii şi unităţile economice, au acţionat împreună la refacerea drumurilor, podurilor şi podetelor, consolidărilor de maluri şi ajutorarea populaţiei afectate cu materiale de constructii si bani.

Principalele probleme privind activitatea de apărare împotriva din judeţul Argeş din anul 2005 au fost cauzate de modul de întreţinere şi de exploatare a lacurilor de acumulare cu folosinţă piscicolă aflate în administrarea terţilor În luna iulie 2005, datorită cantitaţilor mari de precipitaţii înregistrate în partea de sud a judeţului Argeş, 2 acumulări (Ac. Urluieni – vl. Maracinis şi . Mozaceni Vale – pr. Tecuci ) aflate în administrarea primriei Bârla au acumulat volume mari de apă, acestea depăşind capacităţile maxime ale acumulărilor.

Datorită depăşirii volumului maxim de apă din acumulări, acestea au început să deverseze necontrolat peste descarcătoarele de suprafaţă, producându-se fisuri în corpurile centrale ale barajelor, ceea ce a dus la distrugerea lor.

În timpul perioadelor de inundaţii, dar şi după trecerea acestora, specialişti din cadrul prefecturii judeţului Argeş, Consiliul Judeţean Argeş, ISU Argeş, ABA Arges Vedea precum şi alte instituţii judeţene s-au deplasat în localităţile afectate de inundaţii pentru a se constata şi a se găsi soluţii în vederea remedierii.

În ultimul timp s-au identificat multe zone în care au apărut alunecări de teren, persoanele posibil afectabile fiind evacuate la ordinul prefectului judeţului Argeş.

In perioada 2010 – 2013, teritoriul judetului Arges a fost afectat de inundatii normale am putea spune, cele mai semnificative fiind inregistrate in perioadele 3 – 5 iulie 2010 și 6 -8 august 2010 când au fost afectat mai multe lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor din administrarea ABA Argeș Vedea.

În toate perioadele de viituri, a existat o colaborare permanent între reprezentanții CJSU Argeș – IJSU Argeș – ABA Argeș Vedea – CLSU, informațiile transmițîndu-se reciproc conform fluxului informational. La nivel județean la emiterea Atenționărilor meteorologice / hidrologice COD GALBEN a fost activat mereu Centrul de Conducere și Coordonare a Intervențiilor la nivel județean, toate instituțiile implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații având reprezentanți permanenți la sediul IJSU Argeș pentru colectarea, centralizarea datelor și luarea măsurilor de intervenție. Pe baza datelor centralizate aici, ABA Arges Vedea a transmis permanent Rapoartele Operative către MMSC și AN Apele Române, iar IJSU Argeș și CJSU Argeș pe linie ierarhică conform fluxului informational.

20

Principalele probleme privind poluările accidentale pe cursurile de apă din judeţul Argeş sunt datorate spargerii conductelor de transport apă sărată şi ţiţei aflet în administrarea PETROM OMV sau CONPET Ploieşti. Astfel de mici poluări accidentale ale cursurilor de râu se întâlnesc frecvent pe raza judeţului Argeş datorită vechimii conductelor.

În data de 27 februarie 2006 pe raza judeţului Argeş a avut loc cea mai mare poluare pe un curs de râu – Dâmbovnic, datorată avarierii echipamentului hidrotehnic al acumulării Suseni aflată în administrarea OMV – Punct de lucru ARPECHIM.

Echipele de intervenţie ale ABA Arges Vedea, ISU Argeş şi cele ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Argeş au lucrat permanent timp de aproximativ 1 săptămână pentru diminuarea şi limitarea efectelor negative ale poluării produse, costurile intervenţiilor ABA Arges Vedea fiind de 125.441,57 RON.

Unda de poluare a râului Dâmbovnic a fost resimţită şi pe teritoriul judeţelor Teleorman şi Giurgiu, dar la o intensitate mult mai mică. În luna octombrie a anului 2013 a fost o altă mare poluare în județul Argeș, produsă urmare a deversării de produse petroliere (păcură) în rețeaua de canalizare a municipiului Câmpulung și apoi în r. Târgului de către SC NC Selmetal ROM SRL. În perioada 22 – 23 octombrie 2013, urmare a deversării de produse petroliere (păcură) în rețeaua de canalizare a municipiului Câmpulung și apoi în r. Târgului de către SC NC Selmetal SRL, Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea a intervenit cu materiale absorbante pentru stoparea undei poluante, curățirea zonei afectată și evitarea întreruperii alimentării cu apă a Uzinei de autoturisme DACIA RENAULT și a orașului Mioveni din barajul de priză de la Clucereasa.

Planurile de Apărare Împotriva Inundațiilor:

— la nivelul județului Argeș, în luna decembrie 2013, au fost reactualizate, avizate și aprobate toate cele 102 Planuri Locale de Apărare Împotriva Inundațiilor, planuri realizate de către primarii cu sprijinul reprezentanților ABA Argeș—Vedea;

— pe baza datelor cuprinse în Planurile Locale de Apărare, împreuna cu cele ale Sistemelor Hidrotehnice din cadrul ABA Argeș-Vedea și cel al Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Arges, până la data de 01 februarie 2014 va fi realizat Planul Județean de Apărare Împotriva Inundațiilor.

— în Planul Județean de Apărare Împotriva Inundațiilor, vor fi introduse, pentru prima dată și Hărțile de Hazard la Inundații, limitele de inundabilitate urmând a fi delimitate pe bază de date tehnice și nu doar bazate pe date istorice cunoscute;— pentru prima dată, în Planurile Locale de Apărare Împotriva Inundațiilor a fost nominalizată câte o persoana (pentru fiecare sat component al comunei) responsabilă de avertizarea — alarmarea populației în situații de urgență.

21

4.3. Masuri de protectie si de refacere a calitatii apelor. Masuri de refacere a calitatii apelor.

Statia de Epurare Pitesti, o uzina de sanatate pentru raul Arges.

Apele deversate in raul Arges, dupa tratarea lor in statia de epurare, nu pun in pericol ecosistemul. Singurele probleme tin tot de noi, oameniiIn 1964 a fost pusa in functiune prima treapta mecanica de epurare a Statiei de Epurare Pitesti, iar facilitatile de lucru au fost completate pana in 1978. Echipamentele vechi si depasite nu permiteau insa realizarea unui proces de tratare eficient din punct de vedere al costurilor pentru a respecta standardele nationale, dar mai ales cele europene, dupa ce Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene privind calitatea apei uzate tratate si deversate in raul Arges.

Treapta tertiara de epurare.

Pentru a se atinge standardul european referitor la tratarea apelor reziduale orasenesti, a fost nevoie de introducerea treptei tertiare de epurare care, practic, permite incadrarea indicatorilor de calitate (in special azot si fosfor) in limitele maxime admise de legislatia in vigoare. De la specialistii statiei am retinut ca, pentru corecta functionare a procesului, se efectueaza analize de laborator, monitorizandu-se 21 indicatori de calitate, astfel incat, in cazul unor depasiri ale limitelor, sa se faca toate manevrele necesare incadrarii in valorile indicatorilor de calitate.

22

Linii de epurare.

Procesul de epurare se deruleaza pe trei linii: a apei, a namolului si a biogazului. Inceputul procesului pe linia apei este partea mecanica (gratare si deznisipator/separator de grasimi), unde are loc degrosisarea, adica inlaturarea din apa uzata a materialelor grosiere (lemn, textile, pungi, peturi etc), nisip si grasimi. Urmeaza decantarea primara, tratarea biologica cu namol activ, tratarea chimica cu clorura ferica (pentru eliminarea fosforului) si decantarea secundara. Tratarea chimica se poate face pe toata linia apei, atat la intrarea in decantoarele primare, la intrarea in bazinele de aerare (unde se realizeaza nitrificarea-denitrificarea), cat si la intrarea in decantoarele secundare. In linia namolului, namolul primar si cel activ in exces sunt ingrosate si pierd pana la 4% din continutul de apa in ingrosatoare gravitationale, respectiv dinamice. Apoi sunt amestecate in doua bazine de amestec namol ingrosat si pompate in trei fermentatoare, unde namolurile sunt fermentate anaerob la temperatura de 35 grade Celsius si astfel se ajunge la cea de a treia linie, unde se obtine biogazul.

Calitatea apei, importanta si pentru mediu, si pentru oameni.

Reabilitarea statiei de epurare permite realizarea unui proces eficient din punct de vedere al costurilor, alinierea la standardele de deversare in ape sensibile.Dupa toate cele spuse pana aici, ne-am permite, dragi pitesteni, sa va facem o recomandare foarte importanta: nu aruncati in canal nici carpe, nici vata, nici pampers etc, fiindca nici nu stiti cu cat ridicati costul operatiunilor de epurare/tratare a apei. Costuri care se intorc in factura de utilitati platita de noi toti.

La jumătate din staţiile de epurare cu capacitatea mai mare sau mai mică de 400 m3/zi au loc deversări de ape reziduale cu un conţinut sporit de poluanţi, astfel încât micşorarea la minimum a cantităţii de poluanţi se impune ca una din măsurile radicale de prevenire a poluării apelor naturale.

Această măsură poate fi aplicată doar pentru apele uzate organizate. Problema epurării apelor reziduale neorganizate (pluviale, de drenaj, apele provenite de la gunoişti organizate şi neautorizate, etc.) în centrele urbane cu sistem centralizat de canalizare poate fi soluţionată prin acumularea şi epurarea lor la staţiile orăşeneşti, dacă volumul lor nu depăşeşte capacitatea de proiect. Cât priveşte epurarea apelor meteorice neorganizate de pe terenurile agricole, din localităţile rurale, de la gunoişti, etc. este şi rămâne în continuare o problemă fără alternativă pentru a fi soluţionată.

23

Masuri de protectie a calitatii apelor.

Fiind unul din principalii componenţi ai mediului, resursele de apă necesită şi măsuri eficiente de protecţie prin :

implementarea tehnologiilor de producere nonpoluante şi cu un volum minim de consum al apei;

implementarea sistemelor de filtrare sau tratare a apelor uzate pentru reciclarea lor;

implementarea în practică a tehnologiilor moderne cu un volum minim de evacuare a apelor uzate în mediul înconjurător;

implementarea staţiilor moderne de epurare a apelor uzate şi remodernizarea celor vechi, ţinându-se cont de gradul lor de impurificare;

realizarea măsurilor de protecţie a afluenţilor mici de poluarea accidentală provocată de torentele de apă în urma precipitaţiilor abundente;

Instituirea zonelor de protecţie, plantarea fâşiilor silvice de-a lungul râurilor mari şi afluenţilor săi, interzicerea depozitării deşeurilor şi lichidarea tuturor gunoiştilor în luncile râurilor şi afluenţilor săi conform legislaţiei de mediu în vigoare;

Identificarea punctelor de stocare a pesticidelor şi aducerea lor în corespundere cu cerinţele, normele şi standardele de păstrare a pesticidelor şi îngrăşămintelor minerale;

Utilizarea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor; Instituirea cerinţelor speciale de perfecţionare, instruire şi educaţie ecologică a

fermierilor şi în general a populaţiei.

24

Concluzii

Ca o concluzie, putem spune că în ultimii ani, judeţul Argeş s-a confruntat aproape cu toate toate situaţiile de urgenţă generate de gospodărirea resurselor de apă (inundaţii, poluări accidentale, secetă hidrologică), dar nici unul din aceste fenomene nu a avut o amploare aşa de mare astfel încât să apară probleme ce nu puteau fi gestionate de către reprezentanţii ABA Argeș Vedea împreună cu cei ai instituţiilor judeţene implicate în gestionarea a astfel de fenomene.

Acest lucru s-a datorat faptului că judeţul Argeş este unul din cele mai bine dotate judeţe din România din punct de vedere al lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (lacuri de acumulare cu folosință complexă), dar şi datorită personalului ABA Argeș Vedea care a ştiut să gestioneze cu bună ştiinţă toate fenomenele apărute.

Având o reţea hidrografică vastă şi desfăşurându-se într-un spaţiu hidrografic care cuprinde toate formele de relief, Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea benefeciază de cea mai bună amenajare hidroenergetică dintre toate Administraţiile Bazinale de Apă din ţară.

25

Bibliografie:

- EDITURA TEHNICA: ,, SINTEZE SI REGIONALIZARI HIDROLOGICE ’’ ; - EDITURA UNIVERSITARA: ,,ORGANIZARE SI DEZVOLTARE RURALA.APLICATIE PENTRU BAZINUL HIDROGRAFIC ARGES’’-Ilinca Valentina Stoica ; -EDITURA UNIVERSITATII ,,AL. I. CUZA’’ IASI : ,,HIDROLOGIE’’- Ioan Stanescu;

-www.Wikipedia.org/Raul Arges ;

-EDITURA UNIVERSITARA: ,,HIDROLOGIE’’- Daniel Diaconu, Liliana Zaharia;

-EDITURA UNIVERSITARA: ,,Managementul apelor de suprafata ’’-Mihaela Vasilescu ;

-EDITURA UNIVERSITARA: ,,Managementul apelor subterane ’’-Vladimir Rojanschi, Florian Grigore-Radulescu.

26