CARACTERISTICI DEOSEBITE ALE APEI ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ ÎN

DOMENIU

Ioan JELEV

22 martie 2013

ANUL INTERNAŢIONAL AL COOPERĂRII ÎN DOMENIUL APEI

OBSERVÂND VREMEA PUTEM PROTEJA VIAŢA ŞI BUNURILE

Apa este o substanţă lichidă, o resursă vulnerabilă,

finită, care condiţionează şi restricţionează dezvoltarea economică şi socială a omenirii, factor de mediu, indispensabil vieţii pe pământ.

Conform directivei cadru 2000/60 a uniunii europene în domeniul apei: ”apa nu este un produs comercial ca oricare altul ci o moştenire care trebuie păstrată, protejată şi tratată ca atare”.

Aspectele relevante pentru apă din punct de vedere al gospodăririi acesteia sunt:

cantitatea (în exces sau în lipsă) calitatea (poluată / nepoluată) biodiversitatea (ridicată/scăzută)

APĂ DE IZVOR RÂU CURAT GHEAŢĂ

ANTARCTICĂ APĂ

DE FÂNTÂNĂ

LAC POLUAT RÂU POLUAT APĂ DISTILATĂ NETRATATĂ

PASTORALA BEETHOVEN

DANS POPULAR JAPONEZ

HEAVY METAL MULŢUMESC IUBIRE ŞI APRECIERE

Din suprafaţa planetei: 510 milioane km2 (70,8%) apă, 149 milioane km2 (29,2%), uscat.

Volum total apă pe Pământ: 1 400 milioane km3, din care:

•volumul total apă dulce: 37,8 milioane km3 (2,7%); •volumul total apă marină: 1362,2 milioane km3 (97,3%).

0,46% din volumul de apă dulce poate fi utilizat direct.

99,54%, se sustrage utilizării imediate, fiind reprezentat de:

•vaporii de apă din atmosferă (0,04%); •gheţari şi calote glaciare (77,2%); •apa lacurilor şi mlaştinilor (0,35%); •apele subterane şi umiditatea solului (22,41%); •cursurile de apă (0,01%).

Apă dulce disponibilă din total: 0,009%

Durata medie de înmagazinare a apei în diferite rezervoare

Rezervor Durată medie de înmagazinare a apei

Oceane 3.200 ani

Gheţari 20 – 100 ani

Strat sezonier de zăpadă 2 – 6 luni

Umiditate în sol 1 – 2 luni

Apă subterană de mică adâncime

100 – 200 ani

Apă subterană de mare adâncime

10.000 ani

Lacuri 50 – 100 ani

Râuri 2 – 6 ani

Atmosferă 9 zile

România dispune de o resursă specifică de 1948 de m3/an /loc.

566.666 m3/an /loc - Islanda, 102.262 m3/an /loc - Canada, 82.554 m3/an /loc - Norvegia, 68.395 m3/an /loc - Peru, 46.100 m3/an /loc - Venezuela, 44.166 m3/an /loc - Brazilia, 10.291 m3/an /loc -SUA, 31.410 m3/an /loc - Rusia, 23.187 m3/an /loc - Croaţia, 20.957 m3/an /loc -Finlada, 19.857 - Serbia şi Muntenegru,16.294 m3/an /loc - Slovenia, 11.881 m3/an /loc - Ungaria, 10.256 m3/an /loc - Austria etc.

◦ Ape de suprafaţă:

râuri interioare: 40 miliarde m3;

Dunărea: 87 miliarde m3. ◦ Ape subterane: 11 miliarde m3.

◦ Total resurse naturale: 138 miliarde m3.

Râuri interioare 29%.

Dunărea 63%.

Ape subterane 8%.

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

Vo

lum

ul

de a

pa (

mil

. m

3)

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Anul

RESURSELE DE APA ALE ROMANIEI DIN RETEAUA HIDROGRAFICA INTERNA

(1990-2008)

Media multianuala

Raportul Dezvoltării Umane 2006 constata că legăturile de cooperare transfrontieră în domeniul resurselor acvatice sunt tot mai prezente şi înregistrează succese, oferind multe soluţii pentru evitarea viitoarelor potenţiale dispute internaţionale în domeniul apei. 90% din populaţia de pe glob locuieşte în ţări care împart resursele de apă cu alte ţări.

În ultimii 50 de ani, au fost înregistrate 37 de cazuri de conflicte violente dintre ţări pentru apă; toate, cu excepţia a 7 cazuri, au avut loc în Orientul Mijlociu. Există în prezent peste 300 de tratate negociate în domeniul apei între ţări ce împart această resursă. Tendinţa de încălzire globală poate accentua aceste vulnerabilităţi.

Modificările climatice la nivelul apelor sunt cuantificate prin intermediul debitelor anuale ale râurilor. Acestea au crescut în unele regiuni ale Europei, incluzând Europa de Răsărit şi au scăzut în altele, incluzând sudul Europei. Se prognozează ca debitele anuale să scadă puternic în sudul şi sud estul Europei, dar să crească în nordul şi nord estul Europei, cu importante consecinţe pentru gradul de disponibilitate a apei.

Au fost deja afectate cunoscute lacuri şi fluvii. Lacul Ciad din Africa (95%), Marea Aral din Asia (4/5 din volum), Marea Galileei, Marea Moartă (nivelul a scăzut cu 25 de metri), lacurile Owens şi Mono din California. În China, din cele peste 4000 de lacuri din Provincia Qinhai străbătută de Fluviul Galben, mai mult de 2000 au dispărut. Lacul Dal din Kaşmir s-a redus de la 75 km2 la 12 km2. Lacul Chapala din Mexic s-a redus cu 80% ca volum. Fluviile Colorado şi Galben seacă în unele perioade, înainte de a ajunge la mare. Probleme deosebite ridică Nilul, Indul şi Gangele.

La nivel mondial, măsurile adoptate la nivel înalt

sunt sintetizate în Declaraţia Mileniumului, “Planurile de Implementare” de la Rio şi Johannesburg (WEHAB -Water, Energy, Health, Agriculture, Biodiversity), adoptate în 1992, 2002 şi 2012, conferinţele mondiale ale apei etc.

ParteneriatulStrategic între Uniunea Europeană,

Statele Europei de Răsărit, Caucaz, şi Asia Centrală în domeniul Apei pentru dezvoltare durabilă, lansat la Johannesburg în 2002, a vizat dezvoltarea Planurilor de Management Integrat ale resurselor de apă şi Planurilor de Eficienţă în toate ţările, incluzând unde era cazul, coordonarea pentru cursurile de apă transfrontieră.

Uniunea Europeană pe baza acestui parteneriat şi a angajamentelor luate la Monterey, a sporit şi asigurat resurse, ca răspuns la creşterea priorităţii acordate de ţări apei şi salubrizării în strategiile de dezvoltare durabilă naţionale şi reducere a sărăciei.

Parteneriatele de tip 1 şi 2 lansate la Johannesburg, precum şi cooperarea în cadrul convenţiilor bilaterale, regionale şi globale în domeniul apei.

În cooperarea internaţională va trebui să se ţină seama de noile concepte de gestionare durabilă a resurselor de apă şi anume:

◦ să vedem apa ca parte a unui întreg;

◦ să acumulăm apa;

◦ să lăsăm râurile să curgă;

◦ să fim conştienţi de pericol;

◦ să acţionăm integrat şi concertat pe întregul bazin hidrografic.

MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!