CALCULUL BILANŢULUI

HIDROLOGIC AL RÂULUI ARGEŞ

Facultatea de Ingineria Materialelor și a Mediului

Calitatea mediului si dezvoltare durabilaStudent: BOGDAN CARAMAN

Râul Argeș este un curs de apa din S-SE Romaniei, afluent al Dunarii la Oltenita. Are 350 km iar suprafața bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. Izvorăște din partea central-vestică a culmii principale a Muntilor prin doi afluenți: Buda și Capra. Numele raului este de origina indoeuropeana. El este format din cuvantul arg-areg-arg, argu - stralucilor, albicios si sufixul es din eis (tot indoeuropean) - a se misca, a curge repede, impetuos. Deci : rau sau apa curgatoare, rece si limpede, stralucitoare, albicioasa.

Râul Argeș la lacul de acumulare Vidraru

Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Arges) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la 2030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat sub vf. Vânătoarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor și până în zona municipiului Pitesti, râul Argeș are o direcție de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și Dealurile Argeșului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândești (în E), intră în campie, unde udă multe subunități din Câmpia Română.

Debitul mediu multianual variază între 19,6 mc/s în cursul superior, 40 mc/s la ieșirea din zona piemontană și 73 mc/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit un

sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Arges, Cerbureni, Oesti, Albesti,

Curtea de Arges, Zigoneni, Baiculesti, Budeasa etc.) Valea superioară a râului Argeș se încadrează într-o interesantă și neasemuită zonă turistică

străbătută de șoseaua națională Transfagarasan.

• Pe cursul inferior al râului Argeș a fost construit barajul Mihăilești, situat la aproximativ 20 km de București, în județul Giurgiu, la intrarea în localitatea Mihăilești. Lacul de acumulare are lungimea de 8 km, lățimea maximă de 3 km și adâncimea maximă 22 de metri.

• Afluenți principali: Valsan, Raul Doamnei, Sabar, Dambovita, Neajlov.

Râul Argeș la lacul de acumulare Mihăilești-Cornetu

Râul Argeș

Principalele judete si localitati traversate de râul Arges

• Judete: Dambovita, Ilfov, Giurgiu, Calarasi• Localitati: Capatânii Ungureni, Capatânenii

Pamânteni, Poienari, Corbeni, Bucsenesti, Rotunda, Albestii Ungureni, Albestii Pamânteni, Curtea de Arges, Zigoneni, Baiculesti, Argesani, Stejari, Manicesti, Vâlcelele, Malu Vânat, Merisani, Borlesti, Varzaru, Dobrogostea, Schiau, Bascov, Pitesti, Golesti, Catanele, Coseri, Cateasca, Baloteasca

•Distributia precipitatiilor in bazinul hidrografic Arges este puternic influentata de relieful din regiune; se inregistreaza valori ale precipitatiilor medii anuale ce variaza intre 400 mm/an si 1400 mm/an dupa cum urmeaza:• 500 – 600 mm/an in zonele de campie,• 500 – 700 mm/an in zona de Piemont, cu valori mai mari regiunea dealurilor nordice si valori mai scazute in sud, • 600 – 900 mm/an in zonele inalte de deal, si • 1000 – 1400 mm/an in zonele de munte (Muntii Fagaras). Cateva valori caracteristice ale precipitatiilor inregistrate in diferite sectiuni ale bazinului hidrografic Arges sunt date in Tabel

Precipitatiile medii anuale

Precipitatiile medii anuale si precipitatiile inregistrate in anul

2002 in bazinul hidrografic Arges.

Sectiune Precipitatii medii anuale (mm)

Precipitatiile inregistrate in anul 2002 (mm)

Câmpulung 793 730Curtea de Arges 755 682Pitesti 669 739Titu 604 668

Bucuresti – Filaret 628 572

Oltenita 579 637

Scurgerea medie anuala

Rau Lungimea totala(km) Sectiune Lungime

(km)Suprafata bazin(km2)

Scurgere medie anuala (m3/s)

Debit cu asig. 95% (m3/s)

Arges 340Cateasca 143 3480 22.4 7.2

Malu Spart 233 3799 40.8 7.2

Vâlsan 79Bradet 37 123 2.38 0.45

Malureni 62 239 3.18 0.62

R. Doamnei 107

Bahna Rusului 44 355 6.9 1.65

Darmanesti 86 566 8.77 1.8

Ciumesti 90 1730 20.4 2

R. Târgului 72

Voina 12 65 2.48 0.41

Voinesti 30 156 4.29 1.27

Piscani 69 843 8.28 2.6

Neajlov 186

Moara din Groapa 102 379 0.8 0.19

Vadu Lat 132 1284 3.99 0.55

Calugareni 166 3392 8.82 0.65

Sabar 174 Poenari 111 883 2.38 0.26

Dâmbovita 286

Podu Dâmbovitei 86 260 4.66 0.65

Malu cu Flori 119 668 9.84 1.08

Lunguletu 202 1105 11.7 1.3

Caracteristicile scurgerii pentru raul Arges si afluenti

Bilantul de apa

Bilanţul de apa se poate defini ca fiind diferenta dintre cantităţilor de apă care intră şi ies dintr-un sistem definit în spaţiu şi timp.

Fenomenul continuu al ciclului apei se poate schematiza, după cum urmează:•precipitaţiile•scurgerile de suprafaţă şi curgerea subterană•evaporarea etc.

• S-a realizat calcul fluxului lateral subteran in regiunea Corbeni – Oestii Pamanteni.

• Latimea limitei prin care apa este introdusa in zona care intersecteaza este de 5443 m.

• Grosimea aquiferului in lungul limitei este de 27 m.• Gradientul hidraulic este de 0,0025.• Permeabilitatea solului este de 0,000105 m/s.• Q = KIA = 0,000105m/s x 0,0025 x 5443m x 27 m =

0,0385 m³/s

Bilantul de apa

• Pentru un an : V = Qt = 0,0385 x 31536000 = 1214136 m³• Infiltratiile laterale: Qi = 0,000105 x 0,001 x 5443 x 27=

= 0,0154 m³/sVi = Qt = 0,0154 x 31536000 =

485654,4m³

Total bilant flux lateralVt = V – Vi = 1214136 m³– 485654,4m³= 728481,6 m³

BIBLIOGRAFIE

• Ujvari I, Geografia apelor Romaniei, 1972, Editura stiintifica, Bucuresti

• Administrația Națională Apelor Române, Cadastrul Apelor, Bucuresti

• http://www.rowater.ro/default.aspx• www.wikipedia.com• www.cjarges.ro