8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 1/22

Introducere

Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri. Organizaţia 

Mondială a Turismului ( O.M.T. ) defineşte turiştii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în

locuri din afara zonei lor de reşedinţă permanentă pentru o durată de minimum douăzeci şi patru

(24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate deexercitarea unei activităţi remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a devenit o activitate de

recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai puternică pe plan mondial. În

2004 s-au obţinut în acest sector, conform Organizaţiei Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde

de U.S. $. În 2008, s-au consemnat peste 922 milioane de sosiri la nivel internaţional, cu o creştere

de 1,9% faţă de anul 2007. Încasările internaţionale din turism au crescut în 2008 la 944

 bilioane US$ (642 bilioane euro), ceea ce corespunde la o creştere în termeni reali de 1,8%. Cu

aproximativ 100 milioane de angajaţi la nivel mondial, turismul se evidenţiază şi ca cel mai

important angajator. Călătoriile transfrontaliere se ridică la un procent de 25 până la 30

din comerţul mondial în domeniul serviciilor.

Ca rezultat al recesiunii ce a afectat economia mondială după anul 2000, cererea

turistică internaţională a suferit o puternică încetinire începând cu iunie 2008, ce s-a manifestat

 printr-o scădere a creşterii sosirilor pe plan mondial cu 2% în timpul lunilor de vară boreală. Acest

trend negativ s-a intensificat în anul 2009, în unele ţări exagerat de mult datorită virusului H1N1, şi

a dus la un declin mondial de 4% în 2009 cu 880 milioane de sosiri la nivel internaţional, şi o cădere

estimată a încasărilor din turism de 6%.

Turismul este vital pentru foarte multe ţări, cum ar fi Egipt, Grecia, Liban, Spania şi Tailanda, şi

 pentru unele naţiuni-insule (Bahamas, Fiji, Maldive) datorită aportului financiar consistent obţinut

din afacerile cu bunuri şi servicii şi oportunităţilor de angajare în industria serviciilor asociată

turismului. Industria serviciilor include serviciile de transport (transportul aerian,croazierele, 

taxiurile) şi serviciile de ospitabilitate (cazarea, inclusiv hotelurile şi staţiunile, veniturile

din divertisment, cum ar fi parcurile, cazinourile, mall-urile, veniturile din muzică şiteatrele).

1

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 2/22

Capitolul I – Informatii generale

1.1.GEOGRAFIEAsezare. Judetul Arges face parte dintre judetele de munte. El se gaseste în coltul de N-V alMunteniei, pe valea superioara a Argesului si pe vechiul drum care, venind din Ardeal, pe la Turnu-Rosu, ajungea la fosta resedinta a voievozilor, Curtea-de-Arges. Si azi acest drum este cel mai scurtîntre Sibiu si actuala capitala a tarii.Suprafata. 4.216 km².Înfatisarea pamântului. În nordul judetului Arges se gasesc cei mai înalti munti, ( Fagarasii ) cuvârfurile Negoiu siMoldoveanu (peste 2540 m). Ei sunt formati din doua lanturi orientate de la E laV. Primul, cel de pe vechea granita dinspre Transilvania, este înalt de peste 2000 m si neîntrerupt.Pe vârfurile lui, ghetarii de pe vremuri au lasat urme însemnate ( circuri, creste si piscuri ascutite,

îngramadiri de morene, lacuri glaciale, etc.). Celalalt lant e mai marunt si-i despartit în mai multefragmente printr-o serie de chei (vai strâmte si adânci), mai importante fiind cele ale Argesului siale Topologului. Fragmentele acestui lant muntos poarta fiecare câte un numedeosebit : Cozia, Ghitu, etc. Între lantul înalt si cel mai coborât, se gaseste un fel de albie larga siînalta (depresiune) care se termina spre Olt cu un bazin deluros plin de sate (vechea tara a Lovistei ).Ultimul sir muntos (cel fragmentat de ape) se ridica semet deasupra unei regiuni de muscele (culmideluroase, la început peste 800 m). Acestea coboara, alungite printre vai, pâna la cca 400 m, ( pelinia Pitesti- Gura Topologului). De aici urmeaza spre Sud a treia regiune de relief a judetului :o  serie de terase  pe dreapta Argesului si o  platforma înalta (  platforma Cotmeana), un fel decâmpie de sub munte pe care numeroase ape au desfacut-o în culmi subtiri dispuse divergent întreOlt si Arges. De aici greutatea de a circula de la E la V. Vaile în schimb, largi si cu terase, sunt

 primitoare. În lungul lor au coborât populatia si drumurile spre câmpie.Clima si ape. In munti, zapada se pastreaza, prin locurile adapostite, pâna în august, iar  precipitatiile se apropie de 1000 mm anual. În muscele, iernile si verile sunt mai potolite (contrasteîntre 20° - 23° fata de 26° la Bucuresti), desi ploile se mentin înca abundente (700 – 900 mm anual).În partea cea mai joasa a judetului, reapar caracterele climatului de stepa (constraste termice de 24°-26°) si ploi mai putine, care se pierd în adâncul depozitelor de pietrisuri ale câmpiei de sub munte.În afara celor doua râuri principale ( Topologul si Argesul ) în partea de Sud a judetului curgnumeroase pâraie, cea mai mare parte dintre ele seaca însa în timpul verii. Lipsa apei în cuprinsulteraselor din dreapta Argesului a silit pe locuitori sa sape gropi mari în care strâng, peste vara, apade ploaie ( benturi ).Vegetatia. Muntii se termina prin pasuni alpine întinse. Urmeaza apoi codrii de brad, fag si stejar 

cu atât mai restrânsi ca suprafata cu cât coborâm spre câmpia de sub munte. În acesta ultimaregiune, mai mult din cauza structurii subsolului decât din cauza climei, padurea se amesteca cuvegetatia de stepa, fara însa ca aceasta din urma sa fie predominanta.Bogatii naturale. Exploatari minerale sunt putine. Pe sub munte se întinde însa linia de fracturi înlungul careia apar izvoare minerale înrudite cu cele de la Calimanesti si Caciulata ; iar dupacercetarile Institutului Geologic al României, bazinul de lignit exploatat în judetul vecin spre E.(Muscel), se prelungreste prin Nordul Curtii-de-Arges pâna la valea Topologului.

2

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 3/22

1.2. ISTORIE

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul Arges si-a luat numele de la râul care-l strabate si pe care

Herodot – sec V a. Chr. - îl transcrie Ordessus.Asemanarea lui cu actualul nume este vadita, desi legile fonetice nu pot explica o derivatie directadin el. Numele real ar fi avut – dupa Pârvan- un aspect în legatura cu alt nume dacic, cum ar fi Argidava. În acesta regiune se afla, la 1247, întâia fromatiune politica româneasca : voievodatullui Seneslau. La 1330, Basarab I si-a mutat capitala de la Câmpulung pe Arges în orasul care s-anumit Curtea-de-Arges. Aici a fost începând din 1359 resedinta primei episcopii ortodoxe – maitârziu mitropolie - a Ungrovlahiei si a unei episcopii catolice.Monumente istorice.  Biserica domneasca din Curtea de Arges, construita la începutul sec XIV, încel mai pur stil bizantin. Legenda a atribuit-o lui Radu Voda Negru. În interior se pastreazaminunate fresce din epoca de construire a bisericii. Tot aici au fost descoperite 14 morminte ale principilor din familia Basarab. Unul dintre ele apartine lui Basarab I. El a fost gasit îmbracat în

 bogate haine de cavaler, cu nasturi de argint aurit, decorati cu proria-i stema, cu maragaritare sigiuvaeruri de mare pret, între care o pafta de aur reprezentând un castel medieval. Era singurulmormânt neprofanat. În curtea bisericii sunt urmele unui întins palat domnesc.  Biserica Sân Nicoaradin Curtea de Arges, ruinata, construita pe un deal, e din aceeasi epoca.Turnul înalt, construit tot din caramida aparenta ca si biserica, este o dovada ca întreaga constructieavea si un scop militar. Biserica episcopala din Curtea de Arges, ctitorie alui Neagoe Basarab la începutul sec XVI, e biserica legendara a lui Manole si a celor noua mesteri mari. De o frumusete vestita în tot rasaritul,ea a fost restaurata la începutul sec XIX de catre arhitectul francez Leconte de Nouy, în asa fel încâtnumai mormintele lui Neagoe, al sotiei sale si al mitropolitului Anania au scapat neatinse. Tot aiciau fost înmormântati Regele Carol I, Regina Elisabeta si Regele Ferdinand I.

 Biserica Sf. Gheorghe ( sau Biserica Domneasca) din Pitesti, înaltata de Constantin Serban Basarabsi de sotia sa, doamna Balasa, în anul 1656. Biserica Sf. Fecioara (Mavrodolu) din Pitesti, vestita prin bogata ei catapeteasma.Schitu Trivalea din Pitesti, ctitorie a Mitropolitului Varlaam din sec XVII. Biserica din Valea Danului, construita în sec XVIII din piatra, are iconostasul original al bisericiiepiscopale din Curtea de Arges. Biserica din Tutana, înaltata de Mihai Viteazul în 1577, pe când era simplu boier. Biserica Cotmeana –Veche a fost construita în sec XIV de Mircea cel Batrân. Usile împaratesti dela altar se pastreaza la Muzeul de Arta Religioasa de la Bucuresti. Biserica a fost reconstruita deConstantin Brâncoveanul. Ruinele cetatii Poenari, numita la început Curtea Argesului, considerata apoi ca cetate a lui Vlad

Tepes, îsi înalta si azi o chindie pe o culme de deal. Este, probabil, o asezare înaintata a cavalerilor teutoni stabiliti în Tara Bârsei, în sec XIII. Biserica din Golesti, înaltata în sec XVII.“Masa lui Traian », este o imensa lespede rotunda, pe malul Oltului, unde legenda spune ca ar fi poposit Traian si apoi Mihai Viteazul.

3

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 4/22

1.3.POPULATIE

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul A. numara259.305 locuitori.Populatia judetului este repartizata astfel:a) Pe orase si plasi, dupa sexUnitati administrative Numarul locuitorilor

  Total Barbati Femei

Total judet 259.305 123.225 135.08

Total urban 26.461 13.581 12.88

1. Orasul Pitesti 19.63 9.998 9.632

2. Orasul Curtea de Arges 6.831 3.583 3.248

Total rural 231.844 109.644 122.2

1. Plasa Arges 59.607 27.902 31.705

2. Plasa Dâmbovnic 35.588 17.0221 18.566

3. Plasa Oltul 38.82 8.588 20.332

4. Plasa Teleorman 52.14 24.746 27.394

5. Plasa Uda 45.589 21.386 24.203

b) Pe grupe de vârsta

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori

Toate vârstele 258.3 30-49 de ani 59.59

0- 9 ani 69.37 50-69 de ani 25.75

10-29 ani 98.25 70 de ani si peste 4.036

Vârsta nedeclarata 1.319

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul A., dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:

Anual

Cifraprobabila apopulatieii  judetului la1 iulie înfiecare an

Cifre absoluteProportii la 1.000 delocuitori

  Nascuti Morti Excedent natural Nascuti Morti Excedent

4

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 5/22

vii vii natural

1930 -1935(medieanuala)

- 9.445 5.243 4.202 35,1 19,5 15,6

1931 260.3 9.387 5.343 4.044 36,1 20,5 15,61932 264.8 10.21 5.279 4.935 38,6 19,9 18,7

1933 269 9.002 4.923 4.079 33,5 18,3 15,2

1934 273.5 9.334 5.283 4.071 34,2 19,3 14,9

1935 277.1 9.267 5.385 3.882 33,4 19,4 14,0

1936 281.3 9.374 5.497 3.877 33,3 19,5 13,8

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Arges a fost de 248.994 locuitori. Fatade populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 258.305 locuitori, cifra aflata la 1 iulie1937 reprezinta un spor natural de 26.685 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespundeunei cresteri medii de 10,3%

1.4. ÎNFĂŢIŞARE SOCIALĂ

Între numirile tipice cu privire la râuri si judete, care au ramas nelamurite ca origini în cercetarilefilologice, figureaza si Argesul. Faptul ca aceasta straveche denumire s-a impus, rezistând vreuneiîncercari de a fi tradusa sau înlocuita prin o alta, din partea popoarelor alogene ce s-au scurs prinaceasta regiune, nu poate ramânea nerelevat macar din punct de vedere etic si etnografic. Primaasezare masiva de populatie eterogena cu care tânarul popor român a venit în contact din ce în cemai intens, mai adânc, mai complet, a fost cea a Slavilor. Se stie însa ca slavii se caracterizeaza prinaceea ca, în directia toponimica, impuneau numiri noi, adesea traducând pe cele stravechi, care nu puteau fi decât autohtone sau latine. Alaturi de numele mai tuturor râurilor din România si Argesula înfruntat asemenea vitregii, documentându-ne prin aceasta pe de o parte continuitate neîntreruptaîn existenta vietii romane în nordul dunarean, chiar dupa prabusirea imperiului roman, iar pe de alta parte, rolul etnografic, ca si în vechime, îl juca o importanta apa curgatoare.Cunoscând aspectul geografic, nu va fi greu ca cineva sa-si poata face o idee fie cu privire la bogatia judetului, fie la ocupatiunile populatiei, fie la structura ei sufletesca.În timp de vara, viata ce pulseaza în însoritii munti ai Argesului din mai pâna în octombrie eexclusiv pastorala. Platourile si plaiurile lor line, vaile ca si caldarile lor fac sa rasara în cararilecutreieratorului, dese adaposturi lumesti, care sunt fie simple colibe la mari înaltimi, fie stâni, carese afla în general la margine de paduri. Dat fiind si faptul ca pasunatul acestor munti e nu numailesnicios ci si bogat, stânile sunt relativ mai numerose decât în muntii altor judete. Si, ca si înîntreaga tara, tocmai aceasta bogatie de pasunat contribuie ca turmele ovine, ca si cirezile de boi, sanu fie duse la pascut niciodata în timpul noptilor - asa cum se constata bunaoara la Aromâni.Aceasta viata pastoreasca respira o atmosfera în general identica cu cea din muntii Sibiului si eaeste, mai ales a fost, un nestimat contact sufletesc între fratii de acelasi sânge, pentru care frontierade state pe care o forma creasta carpatina pâna în 1916 era strapunsa de multe trecatori eminamente pastoresti.Din anumite puncte de vedere Argesul are o personalitate proprie, mentinându-se la un loc de frunteca port, manifestari culturale, etc., precum si ca asezari omenesti : sat si locuinta. Nu e de prisos sa

5

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 6/22

amintim ca, în creatia poetica populara, pentru anumite motive el detine întâietatea : dintre toatevariantele frumoasei legende Mânastirea Argesului, credem ca cea mai remarcabila apartine acestui judet. Dar poezia populara are strânse raporturi cu muzica populara care, astazi, în buna parte emonopolul lautarilor tigani – o constatare nu tocmai fericita. În adevar, nu se pot contesta urmele deinfluenta orientala, respectiv turceasca, în muzica populara bunaoara a Munteniei si Olteniei. Doar muzica vietii pastoresti, a fluierului si cavalului, a ramas necontaminata.

1.5. ECONOMIA  Judetul Argesare un caracter economic variat, însa cu predominarea celui agricol si pastoral :cresterea extensiva si traditionala a vitelor (mai ales oi) în pasunile si fâneata de munte si dinmuscele ; pometuri ( în special pruni) si porumbiste în dealurile mai joase ; cereale, peste nevoilelocuitorilor, în câmpie. Industria si comertul de transformare si de schimb local, nu depasesc ( cuexceptia cherestelei si a produselor stânelor) interesul regional limitat.Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 421.600 ha. Suprafata arabila este de 128.109 ha,adica 30,38% din suprafata judetului si 0,43% din suprafata totala a tarii.Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 5.840 ha, adica 4,56%, iar mica proprietate 122.269 ha, adica 95,44%.Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 116.570 ha astfel repartizate :

 Porumbul ocupa 64.754 ha, cu o productie de 354.832 chint. (prod. medie la ha 5,4 chint.).Grâul ocupa 25.516 ha, cu o productie de 130.957 chint.  (prod. medie la ha 5,1 chint).Ovazul ocupa 25.289 ha, cu o productie de 133.124 chint. (prod. medie la ha 5,2 chint.).Orzul ocupa 473 ha, secara ocupa 72 ha si meiul ocupa 62 ha. Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 3.369 ha astfel distribuite : Lucerna ocupa 1.313 ha,cu o productie de 31.984 chint. fân si 25 chint samânta. Alte fânete cultivate ocupa 2.015 ha, cu o productie de 30.088 chint. Radacinile de nutret ocupa 41 ha. Plantele alimentare ocupa 1.364 ha. ha. Din aceasta suprafata varza ocupa 499 ha, cu o productiede 34.323 chint. (media la ha 68,8 chint.). Cartofii ocupa 246 ha, cu o productie de 14.186 chint( media la ha 57,6 chint.). Ceapa ocupa 195 ha, cu o productie de 6.341 chint. (media la ha 32,5chint.).

Cartofii printre porumb dau o productie de 27.328 chint. si f asolea printre porumb da o productiede 29.504 chint. Plantele industriale ocupa 879 ha. Din aceasta suprafata cânepa ocupa 399 ha, cu o productie de983 chint. fuior si 1.019 chint. samânta.  Floarea soarelui ocupa 175 ha, cu o productie de 930chint. Rapita ocupa 129 ha, cu o productie de 322 chintale.Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (421.600 ha), ogoarele sterpe ocupa5.927 ha. Fânetele naturale ocupa 19.781 ha, cu o productie de 270.999 chint. (prod. medie la ha 13,7 chint.). Pasunile ocupa 27.378 ha. Padurile ocupa 137.103 ha. Livezile de pruni ocupa 9.391 ha cu o productie de 354.979 chint. (prod. medie la ha 37,8 chint.)

 Alti pomi fructiferi ocupa 805 ha.Vita de vie ocupa 520 ha.Cresterea animalelor. În judetul A. se gaseau în anul 1935:Cai 13.573, boi 74.629, bivoli 46, oi 220.894, capre 13.327, porci 57.041, stupi sistematici 2.189,stupi primitivi 7.891.De relevat marele numar de oi, reprezentând un procent ridicat fata de numarul acestor animale încelelalte judete. De asemenea, trebuie subliniata dezvoltarea albinaritului în acest judet.Industrie. 2 mori sistematice ( Pitesti si Prundu), 154 mori taranesti, 1 fabrica de pâine (Pitesti), 1de spirt, 2 de mezeluri ( Pitesti), 2 fabrici textile (Pitesti si Gavana), 3 de pielarie ( 1 la Pitesti si 2 la

6

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 7/22

Gavana), 4 de cherestea, 1 de unelte de lemn si butoaie, 1 de teracota si faianta (Pitesti).Industria judetului ARGES în 1935 Întreprinderile de la 5 H.P., sau 20 de lucratori în sus:

IndustriaNumarul fabricilor

Fortamotrice H.P.

Personalulocupat

Valoareaproductiei înmii de leiActive Închise

Alimentara 2 2 460 90 61.89Textila 3 - 942 1.514 174.4

Metalurgica 1 1 39 16 350

Pielarie 4 - 145 84 4.41

Lemnului 2 - 947 516 21.45

Total 12 3 2.533 2.22 262.465Comert. Comert intens cu produse forestiere, cereale, vite si produse animale.Dumuri. Judetul A. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.548 km, 117 m împartita astfel : Drumuri nationale 170 km, 644 m, din care Directia Generala a Drumurilor, întretine 161 km 704

m pietruiti iar comunele urbane 8 km 940 m pavati si pietruiti. Drumuri judetene 892 km 177 m, (întretinute de administratia judetului) iar comunele urbane 13 km0,20 m. Drumuri comunale 485 km 296 m. Lungimea podurilor este de 6.763,01 metri repartizata astfel : poduri nationale 1.302,77 m, judetene4.385,29 m si comunale 1.074,95 m.Prin judet trec 5 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :• Bucuresti - Pitesti – Slatina - Craiova• Pitesti – Curtea de Arges• Pitesti –R.-Vâlcea – Tg. Jiu• Pitesti – Costesti

• Pitesti - DragasaniCale ferata. Judetul A. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 157 km din care 100 km linii principale simple si 57 km linii secundare simple. Itinerarii principale: Rapide: (Simplon) Bucuresti – Timisoara – Jimbolia(Belgrad –Paris)Accelerate: Bucuresti –Timisoara, Bucuresti – Sibiu.Statii importante: Pitesti, Costesti, Curtea de Arges.Statiuni climatice, balneare, turism.  Bradet, statiune balneo-climatica în curs de amenajare,asezata în apropierea padurilor, în valea Vâlsanului. Ape sulfatate. Statiune de interes local. Cursede autobuze de la Curtea de Arges.Curtea de Arges. Statiune climatica, asezata între livezi si plantatii, la 450 m altitudine, având o

minunata perspectiva spre Negoiul. Climat placut, cu foarte mici variatii de temperatura. Garalocala, Oficiu P.T.T., medici, hoteluri, restaurante. Punct de plecare în numerose excursii sprePoenari, Capatâneni, Cheile Argesului, Cumpana.

Cumpana, statiune climatica în plina formare, la 850 m altitudine, de unde se poate faceascensiunea Negoiului, pe aici fiind singurul drum turistic, accesibil, dinspre Muntenia.

1.6.CULTURA

7

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 8/22

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, dela 7 ani în sus este de 206.188 locuitori, din care 52,9% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportiaeste de 73,7% barbati stiutori de carte si 34,4% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupagradul de instructie, în procente, este urmatoarea :

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul ruralTotalul stiutorilor de carte 100,0 100,0

1. Extrascolara 1,6 0,5

2. Primara 64,4 94,6

3. Secundara 17,5 2,8

4. Profesionala 12,2 1,9

5. Universitara 2,8 0,2

6. Alte scoli superioare 1,5 0,0Învatamânt. Populatia scolara a judetului (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 66.012 locuitori(4.367 mediu urban si 61.645 mediu rural).Scoli secundare. 1 Seminar teologic, liceu de baieti, liceu de fete, scoala normala de fete, liceucomercial de baieti, liceu industrial de baieti, liceu industrial de fete si gimnaziu industrial casnic.Scoli primare 245, din care 232 rurale si 13 urbane (243 scoli de stat si 2 confesionale), cu unnumar total de 42.206 elevi (39.981 mediu urban si 2.225 mediu rural) si cu 748 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).Gradini de copii 3, din care 1 rurala si 2 urbane, toate de Stat, cu un numar total de 194 copii (117mediu urban si 77 mediu rural) si cu 3 conducatoare (situatia din 1934).Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala « Principele Carol » are 40 camine culturale.Centrala Caselor Nationale are organizatie culturala în comuna Izvorul-de-Sus, cu local propriu, oscoala de meserii si o clinica pentru sugari.  Liga Culturalaactiveaza în localitatile : Pitesti, Curtea de Arges, Babana, Bercioiu-Ruda,Ciofrângeni, Costesti, Golesti-Draganesti si Trepteni.Casa Scoalelor si a Poporului întretine în judet 77 camine culturale si 11 biblioteci, adica un totalde 88 organizatii, dintre care 57 au personalitate juridica.În judet se mai afla : Muzeul Ateneului Popular « Ionescu-Gion » si societatea corala « NegruVoda » (ambele în Pitesti), 4 cinematografe, 4 societati sportive, 2 societati de vânatoare

1.7. RELIGIE

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor  judetului 99,1% sunt ortodocsi.Biserici si lacasuri de închinaciune. În judet sunt 223 biserici ortodoxe, 1 biserica romano-catolica, 1 evanghelico-luterana, 1 reformata, 1 armeneasca, 1 casa de rugaciune baptista, 1 casa derugaciune a sectei Tudoristilor, 1 sinagoga.Deasemenea judetul are 5 mânastiri ortodoxe si 3 schituri ortodoxe.Institutii bisericesti. În judet se afla resedinta episcopiei Argesului si 2 protopopiate ortodoxe.

ADMINISTRATIEOrganizare administrativa. Capitala judetului Arges este orasul Pitesti. Judetul are 2 orase (Pitesti

8

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 9/22

si Curtea de Arges) si 538 sate, împartite astfel:• Plasa Arges - 113 sate• Plasa Cuca - 108 sate• Plasa Dâmbovnic - 42 sate• Plasa Oltul - 70 sate

• Plasa Pitesti - 151 sate• Plasa Teleorman - 54 sateOrganizare judecatoreasca. Un tribunal la Pitesti, cu 2 sectiuni si 12 magistrati, 1 prim procuror si1 procuror, în circumscriptia Curtii de Apel din Bucuresti.18 judecatorii : 2 la Pitesti si câte una la Curtea de Arges, Costesti, Jiblea, Lunca-Corbului, Plesoiusi Stroesti, cu un total de 17 magistrati.O judecatorie de munca la Arad, cu 2 judecatori.Organizare sanitara. Spitale de stat : în Pitesti, Curtea de Arges, Dedulesti, Scheiu, Mozaceni,Costesti si Izvorul-de-Sus.Dispensare de stat în Suici, Stroesti, Bratieni, Uda, Teiu din Vale, Suseni, Slobozia de Jos, Rociu,Stolnici, Bascovul, Gavana, Poiana Lacului, Merisani, Budesti, Câineni si Jiblea.

Dispensare particulare în Ciupa si Izvorul-de-Sus.Serviciul sanitar al judetului, Serviciul sanitar al orasului Pitesti si Serviciul sanitar al orasuluiCurtea de Arges.Asistenta si prevedere socialaCasa Centrala a Asigurarilor Sociale întretine organizatii medicale înPitesti, Curtea de Arges si Gavana.Societatea « Crucea Rosie » activeaza în Pitesti si Curtea de Arges.În Pitesti de mai afla: Oficiul I.O.V. si 2 azile pentru batrâni.PRINCIPALELE ASEZARIPiteşti, capitala judetului - vezi Monografiile oraşelor reşedinţă.

Curtea de Arges, comuna urbana situata în regiune muntoasa, la 37 km de resedinta judetului, 156km de Craiova si la 150 km de Bucuresti. Statie c.f. pe linia Pitesti – Curtea de Arges. ResedintaEpiscopiei Argesului.Are 7.107 locuitori.Centrul se exploatare C.A.P.S. cu o fabrica mare de produse forestiere da orasului un caracter industrial. De remarcat în oras indusria olaritului si 3 mori.Seminar teologic, 5 scoli primare si 2 gradini de copii.1 teatru, 1 cinematograf, 1 societate sportiva si 1 soc. de vânatoare.Catedrala episcopala, 7 biserici ortodoxe, 1 protopopiat ortodox.Primarie, Pretura, Judecatorie, Politie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Perceptie fiscala, Serv.Sanitar al orasului.Uzina electrica.Spital de stat, Spital I.O.V., 4 dispensare, Eforia Spitalelor Civile.Soc. « Crucea Rosie », Soc. femeilor ortodoxe.Costesti, comuna rurala cu peste 1.400 locuitori, nod de cale ferata (ramura spre Turnu-Magurele),asezat în sudul judetului.

9

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 10/22

Un bun venit in Argesul milenar, unde s-a zamislit cea mai frumoasa legenda a constructiei fara demoarte – cea a Mesterului Manole, unde s-a format poporul roman si s-a intemeiat statul feudalTara Romaneasca, unde s-a redactat primul document in limba romana, unde si-au avut resedintacei mai vestiti domnitori valahi si de unde au pornit oameni de seama ai istoriei si culturii neamuluiromanesc. Argesul de astazi continua traditia inaintasilor sai, dezvoltand atat economia, agricultura,

turismul si serviciile pentru populatie, dar si viata spirituala, mentinandu-se ca o zona distincta incadrul Romaniei, fiind o punte de legatura intre trecut, prezent si viitor, intre Romania si Europa.Argesul a fost si va ramane unul dintre cele mai importante leagane ale istoriei neamului romanesc,al culturii si spiritualitatii sale, un judet in care istoria si inteligenta au dat de-a lungul veacurilor  personalitati de seama ale Romaniei. Cu o economie puternica, cu un deosebit potential uman si si beneficiind de resurse naturale semnificative, Argesul se situeaza in primele patru judete ale tarii,din punct de vedere al cresterii economice si are perspective reale de a-si continua dezvoltarea intr-un ritm sustinut, in toate domeniile vietii sociale. Traditionala ospitalitate romaneasca alaturi defrumusetea plaiurilor argesene si de atractivitatea potentialului economic al judetului, constituieargumente de necontestat in favoarea inscrierii judetului Arges pe harta prioritatilor, inclusiv a celor de natura investitionala in turism, pentru viitorii nostri parteneri interni si externi. Judetul Arges are

de acum un ”Master plan pentru dezvoltarea turistica a zonei montane a judetului Arges” – undocument care evidentiaza si promoveaza turismul argesean si potentialul turistic al regiuniinoastre, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de turism fiind o prioritate a ConsiliuluiJudetean Arges – turismul este o ramura importanta in contextul dezvoltarii judetului. Dispunand deun cadru natural deosebit in judet, Consiliul Judetean Arges doreste sǎ promoveze, in cadrulregiunii de dezvoltare, in tarǎ si in afara tǎrii, obiectivele de interes turistic national aflate peteritoriul sǎu si sǎ dezvolte infrastructura specificǎ activitǎtii de turism. Oricine vizualizeaza”Master planul pentru dezvoltarea turistica a zonei montane a judetului Arges” poate remarca faptulca, avem de-a face cu imagini care reflecta o frumusete deosebita a reliefului, cu un potential dedezvoltare extraordinar, dar si o bogata mostenire culturala si religioasa. Judetul Arges dispune deun potential turistic deosebit, care il plaseaza, la nivel national, pe un loc prioritar in acest domeniu.

Judetul Arges este unul din spatiile voievodale mirifice in care cadrul natural se impletestearmonios cu vestigiile trecutului glorios si cu traditiile culturale ale neamului romanesc.

Capitolul II - OBIECTIVE TURISTICE PITESTI

2.1. Date generale

Municipiul Piteşti este situat în partea central-sudică a României, între Carpaţii Meridionali şi

10

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 11/22

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 12/22

forţa de muncă şi inteligenţa piteştenilor.Este deosebit de important că în perioada de profunde transformări de după anul 1990,municipiul Piteşti a fost printre puţinele localităţi care s-au menţinut la un nivel economicridicat, pe lângă societăţile comerciale de tradiţie apărând şi firme noi care s-au dovedit extremde puternice, multe dintre ele beneficiind de colaboratori şi capital internaţional.Un moment de referinţă al istoriei moderne pentru municipiul Piteşti s-a petrecut în anul 1972

când în centrul oraşului au fost plantaţi primii bulbi de lalele, flori care în primăvara anului 1973au încântat pentru prima dată privirile trecătorilor şi care, de atunci, an de an sunt tot mai multeşi mai frumoase, devenind un simbol al municipiului Piteşti.

Manifestarea „Simfonia Lalelelor”, a cărei primă ediţie a avut loc în anul 1978, a devenit întimp, punctul central al florilor, al lalelelor din municipiul Piteşti, din România, locul unde principalii producători şi comercianţi de flori au folosit priceperea şi talentul lor pentru a scoateîn evidenţă frumuseţea naturii.

„Simfonia Lalelelor”, expoziţie dendofloricolă, organizată de municipalitate, a adus Piteştiuluirenume internaţional precum şi denumirea de „Oraşul Lalelelor”.Piteştiul nu este însă cunoscut numai datorită „Simfoniei Lalelelor”. El este unul dintre cele maicurate oraşe din România, un oraş verde în care, pe lângă avantajele civilizaţiei, natura ocupă unloc de cinste.

2.2.OBIECTIVE TURISTICE

Muzeul Judeţean Argeş, aflat în fosta clădire a Prefecturii judeţului Argeş, construită între anii1889-1899. A devenit muzeu începând cu 1970. Din anul 2004, o clădire modernă găzduieşte

expoziţiile şi laboratoarele Muzeului Judeţean.O parte din descoperirile arheologice care atestă prezenţa şi continuitatea poporului român peaceste meleaguri de-a lungul veacurilor sunt expuse în sălile Muzeului Judeţean Argeş.

12

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 13/22

Muzeul de Artă, construit în anul 1886. Sălile acestuia adăpostesc lucrări semnate de pictori şisculptori de renume, între care Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Aman, ŞtefanLuchian, Nicolae Tonitza, N. Dărăscu, V. Popescu, G.D. Mirea, Rudolf Schweitzer-Cumpăna şiale maestrului Gheorghe Iliescu-Călineşti.Galeria de Artă ,,METOPA” (Piaţa Vasile Milea), în care se organizează, periodic, expoziţiiale membrilor filialei Argeş a Uniunii Artiştilor Plastici.

Uniunea Artiştilor Plastici – Filiala Piteşti. Clădirea (Casa Aron Băiculescu) a fost construită înanul 1875, după planurile arhitectului Dumitru Ionescu.Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Argeş. A fost construit în 1920 după proiectul arhitectuluiDimitrie Ionescu-Berechet, în stil neoromânesc.Biserica Domnească Sf.Gheorghe situată în centrul municipiului, singurul vestigiu al curţilor domneşti de la Piteşti. Construcţia a debutat la începutul secolului al XVI-lea, a fost continuată şirefăcută de Matei Basarab şi finalizată de domnitorul Constantin Şerban, în 1656.

Biserica Sfânta Vineri. Construită în anul 1827, a fost refăcută în anul 1912, după planurilearhitectului Ioan N. Socolescu.Schitul Trivale, situat în parcul cu acelaşi nume. Construcţia a fost începută în perioada 1672-1674 de mitropolitul Varlaam şi finalizată între anii 1678-1688. Biserica a fost pictată de Ioasaf Grecu în 1731.

13

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 14/22

Parcul Trivale, oază de verdeaţă şi recreere pentru piteşteni, a fost amenajat într-un cadrunatural deosebit încă din anul 1900, la marginea pădurii cu acelaşi nume. Parcul include ogrădină zoologică şi locuri de agrement, între care complexul turistic ,, Cornul Vânătorului”, cu

spaţii de cazare şi masăParcul Ştrand, unul din punctele de atracţie ale piteştenilor este situat pe malul râului Argeş.Cuprinde locuri de agrement şi sport (plimbări cu barca, curse de carturi, terenuri de fotbal, tenis,handbal şi patinoar artificial). Copiii se pot plimba cu trenuleţul făcând înconjurul parcului. Totaici se află şi un teatru de vară amplasat pe una din insulele de pe lacul populat cu lebede.Teatrul Alexandru Davilla, importantă instituţie culturală, nu doar locală , ci şi naţională.Construcţia a fost refăcută în anul 1948 şi renovată în anul 1973 (când s-au adăugat vitralii şidouă fresce pictate de Sorin Ilfoveanu, Dan Broscăteanu şi Ştefan Cîlţia) şi 1998. În anul 1974 s-a inaugurat moderna sală Studio 125, proiectată de cunoscutul artist şi regizor Liviu Ciulei.Primăria Municipiului Piteşti. Clădirea, având ca destinaţie iniţială Administraţia Financiară, afost construită după planurile arhitectului Statie Ciortan şi dată în folosinţă în anul 1933.

Biblioteca Judeţeană ,,Dinicu Golescu”, amplasată într-o clădire monumentală construită deConsiliul Judeţean Argeş în anul 2003, are o suprafaţă totală de 4000 m², peste 500.000 volume, printre care şi colecţii speciale şi este dotată cu un sistem computerizat modern de informare şievidenţă.Colegiul Naţional ,,Ion C. Bratianu”, instituţie şcolară liceală înfiinţată în 1866. În cadrulColegiului au studiat, printre alţii, poeţii Ion Minulescu, Ion Barbu şi criticul literar Vladimir Sreinu.

14

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 15/22

Capitolul III - Manastirea Curtea de Arges

Manastirea Curtea de ArgesManastirea Curtea de Arges se afla pe Bulevardul Basarabilor nr. 1, in localitatea Curtea de Arges, judetul Arges, la 36 de kilometri N-V de Pitesti. Manastirea este ctitorita de  Neagoe Basarab (1512-1517) si are hramul Adormirea Maicii Domnului, praznuit la 15 august.Monumentele de arhitectura si de arta religioasa, precum si cultura generala din epoca feudala dinTarile Romane, au ramas unice in istoria civilizatiei noastre, pentru faptul ca in esenta lor acestemonumente si aceasta cultura, fata de gandirea lumii antice, erau generate de o noua si superioarainvatatura despre Dumnezeu, despre om, despre viata si despre lume in general, invatatura inspiratadin Sfanta Evanghelie si propagata prin Biserica.Aparut la orizontul istoriei sale sub influenta binefacatoare a unei civilizatii latino- bizantine,  poporul roman, in stransa legatura cu Biserica - sprijnitoarea ideii de libertate siindependenta nationala, protectoarea artelor si a culturii a stiut sa selecteze si sa retina din aceastacivilizatie elementele care aveau o contingenta directa cu psihologia si aspiratiile noastre nationale.Prin urmare, manastirile si in general monumentele istorice, artele aplicate, tiparul si altemanifestari culturale ale epocii feudale de la noi, pe langa importanta lor religioasa, au avuttotdeauna si un rol national, cultural si artistic pentru popor.

Privita din acest punct de vedere, Manastirea Curtea de Arges, care prin asezarea si farmecul einatural, arhitectural si artistic intrece in frumusete tot ce s-a facut la noi pana in secolul al XVI-lea,reprezinta o continuare a traditiei si a vietii religioase a poporului roman, dar si apogeul unei epociinfloritoare in arhitectura si arta.Manastirea Curtea de Arges - de-a lungul vremiiAjungand Domn al Tarii Romanesti, Neagoe Basarab, scrie el insusi intr-una din pisaniile sale care

15

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 16/22

CAPITOLUL IV – TURISMUL IN ARGES

Turismul argeşeanGenerozitatea naturii a oferit plaiurilor argeşene variate forme de exprimare a frumuseţii, de

la splendoarea crestelor munţilor Făgăraş în nord la deschiderea măreaţă a câmpiei Piteştilor şi Găvanu-Burdea în sud . Toate aceste bogăţii naturale, compilate cu dovezile de măreţie şi glorieale înaintaşilor care reuşesc să ne vorbească peste veacuri despre trecutul nostru, constituie un ţinutmirific, cu un pitoresc aparte, şi au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea lor în valoare .

Zona montană, care reprezintă un sfert din suprafaţa judeţului, oferă atracţii deosebite : chei,cascade, peşteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicării alpinismului şi schiului .Turismul montan se practică de fapt în cadrul a două perimetre : zona Câmpulung şi zona Curtea deArgeş .

La 37 km de Piteşti, pe DN 7C, se află municipiul Curtea de Argeş, situat de o parte şi dealta a Argeşului, veche capitală a Ţării Româneşti, cunoscut astăzi mai mult datorită mănăstirii cuacelaşi nume ridicată în 1517 de către Neagoe Basarab, dar şi pentru monumentele de arhitectură şiartă . Urmele materiale descoperite aici datează din paleolitic. Atestat documentar în 1330, martor anumeroase fapte şi evenimente din trecutul neamului, Curtea de Argeş este un ghid de preţ încercetarea vestigiilor istorice .

În afara bisericii mănăstirii Curtea de Argeş de care se leagă legenda meşterului Manole caresimbolizează sacrificiul uman în cel mai înalt grad, călătorul mai poate vizita Fântâna MeşteruluiManole ridicată în 1804 pentru a-l omagia pe legendarul constructor, ansamblul Curţii Domneşticare cuprinde Biserica Domnească şi necropola primilor Basarabi – întemeietori ai Ţării Româneştişi datează din secolul XIII . Picturile murale care împodobesc Biserica Domnească au fost realizateîn timpul domniei lui Vladislav I şi constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din ŢaraRomânească . Într-un parc natural se află ruinele Bisericii Sân Nicoară, monument istoric de lasfârşitul secolului al XIII-lea .

De la Curtea de Argeş, urcând în continuare pe DN 7C ajungem pe locurile unde demniurmaşi ai meşterului Manole, înarmaţi cu îndrăzneală, au ridicat hidrocentrala şi barajulde la Vidraru care, înalt de 166 metri şi lung de 300 metri ţine piept unei ,,mări” în suprafaţă de  peste 800 hectare, cu o lungime de 14 kilometri şi cu un volum de aproape 500 milioanemetri cubi de apă . Împrejurimile oferă numeroase locuri de agrement, plimbări pe lac cu bărci cumotor, totul fiind vegheat de statuia ,,electricităţii” .

Înainte de a ajunge la barajul Vidraru, pe partea stângă a şoselei se află DealulCetăţuia de 850 metri altitudine, pe un vârf de stâncă situându-se CetateaPoenari, cunoscută şi subnumele de Cetatea lui Vlad Ţepeş, construită începând cu prima jumătate a secolului XIV, fiindterminată la jumătatea secolului XV . Turiştii care au în itinerar acest obiectiv sunt răsplătiţi cu o perspectivă de o frumuseţe inegalabilă asupra crestei Făgăraşilor, precum şi s pre Curtea de Argeş.

  De la barajul Vidraru, pe marginea lacului de acumulare, se merge pe un drum, caretraversează munţii Făgăraş pe o lungime de 91,5 km racor dându-se cu DN 1 (Bucureşti – Oradea) înapropierea comunei Arpaşu de Jos . Construit în perioada martie 1970 – septembrie1974, Transfăgărăşanul datorită particularităţilor sale este unul din obiectivele cele mai agreate deturiştii care vizitează judeţul Argeş . Acesta este situat la cota cea mai înaltă de traversarea Carpaţilor (peste 30% din lungimea drumului se desfăşoară în zona de gol alpin) ; este singuraşosea din ţară cu un tunel în lungime de 882 metri cu bandă dublă; este protejat împotriva

16

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 17/22

avalanşelor şi asigură accesul turiştilor la unele din cele mai pitoreşti puncte din zonă : lacul Bâlea,cascada Bâlea, numeroase lacuri carstice şi cascade mirifice, stâna Capra .

Situat la 51 km de Piteşti, pe DN 73, municipiul Câmpulung s-a dezvoltat pe teraseleinferioare ale Râului Târgului, în depresiunea subcarpatică cu acelaşi nume . Deşi documentar esteatestat în anul 1300, descoperirile arheologice indică existenţa sa încă din secolul XII, înainte deînchegarea statului feudal Ţara Românească . Veche capitală a Ţării Româneşti, centru comercial şial producţiei meşteşugăreşti, municipiul Câmpulung este una din pitoreştile localităţi existente pedrumul de traversare din Muntenia în Transilvania prin Culoarul Rucăr – Bran, aşezată între livezi şi păduri, cu un climat blând, lipsit de vânturi .

Ca obiective turistice în Câmpulung trebuie avute în vedere : Muzeul Orăşenesc, cu secţii deistorie, ştiinţele naturii şi artă plastică, ansamblul arhitectural Bărăţia, compus din bisericaconstruită în secolele XIV-XV, casa parohială din aceeaşi perioadă şi turnul Bărăţiei ridicat în 1730,Crucea Jurământului – monument istoric din anul 1674, statuia în bronz a domnitorului Negru Vodă – opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910) . Cel mai valoros şi mai reprezentativ monument istorical oraşului este Ansamblul feudal Negru Vodă, care datează din anul 1215 .

În jurul municipiului Câmpulung şi de aici pe drumul spre Rucăr – Bran se află câtevalocalităţi şi obiective turistice care însoţesc călătorul până în apropierea comunei Fundata, la ieşireadin judeţul Argeş . Încă înainte de a ajunge la Câmpulung, venind dinspre Piteşti, la kilometrul40, se află Schitu Goleşti, centru al exploatărilor carbonifere din judeţul

Argeş, important din punct de vedere turistic pentru vestigiile sale arheologice demne de interes, printre ele aflându-se urmele castrului Jidava . La nord de Câmpulung, la 6 km, pe valea râuluiTârgului, se află comuna Lereşti, frumoasă aşezare de munte, vestită pentru clima sa blândă şifrumuseţea arhitecturii populare . Localitatea a devenit, datorită şi ospitalităţii oamenilor, unminunat loc pentru vacanţe . De aici, urmând acelaşi drum circa 17 km seajunge la Cabana Voina situată într-un decorpitoresc, înconjurată de poieni şi păduri pe valea râuluitârgului . Cabana, situată la o altitudine de 950 metri constituie un refugiu pentru turiştii care doresc

odihnă şi linişte, fiind de asemenea, un punct de plecare pentru ascensiuni în masivul Iezer – Păpuşa.

Revenind la şoseaua Câmpulung Bran vom întâlni satul Nămăieşti cu schitul rupestru dinsecolul XVI, interesant obiectiv turistic, cu picturi bine conservate, şi muzeul memorial,,George Topârceanu” amenajat în casa unde a locuit autorul ;;Baladei chiriaşului grăbit” . Înainte dea traversa culmea spre Dragoslavele, se poate vizita Mausoleul Mateiaş, ridicat în memoria eroilor căzuţi în primul război mondial, construit din blocuri de piatră de Albeşti, cu turn, scară interioară şiosuar, după planul arhitectului Berechet . Înaintând, ajungem în comuna Dragoslavele, menţionatădocumentar din anul 1377, vestită pentru originalitatea portului popular, pentru arhitecturaconstrucţiilor şi frumuseţea peisajului . Aceste locuri amintesc de luptele aprige purtate de ostaşiiromâni în timpul primului război mondial în zonaDragoslavele – Rucăr . O locaţie mult agreată deturişti este Rucărul, străveche aşezare de pe valea Dâmboviţei, recunoscută şi pentru frumuseţea portului popular. DinRucăr se pleacă în excursii spre masivele Piatra Craiului şi Iezer – Păpuşa, ori pe valea Topologului, spre masivul Făgăraş . Pe DN 73, la kilometrul 79, acolo unde se întâlneşteDâmboviţa cu Dâmbovicioara, se află satul Podul Dâmboviţei . Casele de aici, cu prispele lor frumos ornamentate constituie un adevărat muzeu de arhitectură specifică zonei muscelene .Părăsind şoseaua şi mergând pe Valea Dâmbovicioarei, cale de 4 km, vom întâlniCheile Dâmbovicioarei şi peştera cu acelaşi nume, iar în apropiere compexul turistic Brusturet .Zona este bogată în fenomene carstice (peşteri, chei, izbucuri) şi constituie punct de plecare pediferite trasee turistice spre creasta Pietrei Craiului .

17

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 18/22

Întorcându-ne la DN 73, ne continuăm drumul pe coama dealului Sasului . La kilometrul83,7 întâlnim cetatea de la Orăţii, ruinele unei cetăţi medievale numită în documentele istoriceCetatea Dâmboviţei, sau în tradiţia locală, ,,Cetatea Neamţului” amintită documentar la 1231 . Lanumai 2 km se află Dealul Sasului, cu un decor pitoresc, după care drumul coboară leneş ieşind din judeţul Argeş şi te îndreaptă spre alte frumuseţi care aşteaptă să fie descoperite .

Reşedinţa judeţului Argeş, municipiul Piteşti, are şi el de oferit o serie de edificii vechi, putând menţiona aici Biserica Domnească, cu pridvor etajat, construită de Constantin Şerban şi soţiasa Doamna Bălaşa în 1656, unde a funcţionat şi o şcoală domnească din jurul anului 1700 până lasfârşitul secolului al XIX-lea, Muzeul Argeşului înfiinţat în 1956 cu secţii de istorie şi ştiinţenaturale (flora şi fauna specifice zonei), pădurea – parc Trivale ce se întinde pe o suprafaţă de 27hectare, galeriile de artă care înmănunchează o interesantă colecţie de pictură donată de artişticonsacraţi, precum şi parcul de odihnă de pe malul Argeşului .

În apropierea municipiului Piteşti se poate vizita casa memorială ,,Liviu Rebreanu” din satulValea Mare, Oraşul Ştefăneşti, complexul muzeal Goleşti situat la12 km depiteşti pe DN 7 spreBucureşti, organizat în conacul vechii familii a Goleştilor care au jucat un rol important în istoriamodernă a României. Acesta cuprinde secţii de istorie, etnografie şi artă populară, totaici aflându-se

Muzeul viticulturii şi pomiculturii organizat în aer liber.Deosebit de atractiv poate fi în judeţul Argeş turismul balnear, fiind recunoscute aici câteva

staţiuni balneo-climaterice deosebit de căutate de bolnavii din toată ţara, datorită climatului dulce şia apelor minerale .

Staţiunea balneo-climaterică Câmpulung este situată la poalele munţilor Făgăraş la numai20-25 km de înălţimile munţilor în zona dealurilor înalte, în mijlocul unei zone forestiere ce-iîntregesc frumuseţea peisajului . Numeroase drumuri te duc spre locuri pitoreşti, spre Măgura, spredealul Creţişoara şi Măţău sau pe munteleStrâmtu . Liniştea pădurilor ca şi miresmele plantelor şiîntreaga frumuseţe a naturii înconjurătoare au asupra organismului o covârşitoare influenţă binefăcătoare . Calităţile climatice şi balneare ale staţiunii oferă largi posibilităţi de tratament, cum

ar fi : climato-terapia, cura cu ape minerale şi tratamentul fizio-terapic .La 3 km de Câmpulung se află staţiunea balneo-climaterică Bughea de Sus, aşezată pe

văile Bughea, Bughiţa, Măgura, Valea Tolii şi Valea Rece şi pe dealurile Gruiului . Existenţa pădurilor de tot felul, lipsa curenţilor şi a umidităţii excesive, fac din Bughea de Sus un minunat locde recreere . Din comună, drumul merge mai departe spre Albeşti, cu satul Cândeşti situat la 7km pe valea Bratiei şi care este cunoscut prin carierele de piatră de construcţie . Mergând pe firulvăii Bughii şi urcând pe la Păltinet sau Lalu, pe lângă stânele ciobăneşti, ajungi pe culmea Bolduluişi mai departe pe curmătura Iezerului a cărui frumuseţe îţi răsplăteşte din plin truda şi obosealadrumului .

În orice parte ai merge, plecând din Bughea sau din Câmpulung, întâlneşti locuri de care cu

greu te desparţi şi pe care nu le uiţi niciodată .

În nordul judeţului Argeş, la o altitudine de 628 metri, de o parte şi de alta arâului Vâlsan este situată staţiunea Brădet, la 60 km de Piteşti, 27 km de Curtea de Argeş şi 40km de Câmpulung . Aşezată în partea de nord a comunei Brăduleţ, la răsărit se ridică pădurea de fagBraniştea . Înspre miazănoapte se ridică stâncileBudurului şi priveliştea de pe Coasta Frumoasă careduc spre satele Gruiu şi Nucşoara . Mergând pe râul Vâlsan, spre izvor, intri în depresiuneanumită Poeni şi apoi la aşezarea Gura Dobroneagului unde au fost captate apele Vâlsanului şiîndreptate pe sub munte către Argeş . Pretutindeni te înconjoară păduri de fag, mesteacăn, plop şi

18

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 19/22

frasin printre care îşi fac loc livezile de pruni şi meri întregind frumuseţea peisajului, în murmurulvăilor Dosciorului, a Şesului şi a Iuliei care îşi duc apele în Vâlsan . Prin Brădet ne putem urca pemuntele Ghiţu unde ne aşteaptă privelişti încântătoare . De aici se poate ajunge, nu cu multăoboseală, pe numeroase culmi ale Făgăraşului ca Mărăcinul, Oticul, Jepii, Zănoaga, Moldoveanul .Toate acestea dau staţiunii Brădet posibilitatea de recreere pentru numeroşii vizitatori ce vin an dean pe aceste meleaguri .

TURISM

Curtea de Arges - este un oras istoric, aflat la 38 km distanta deorasul Pitesti, situat intr-o zona de deal, cu o populatie deaproximativ 40.000 locuitori. Curtea de Arges este fosta capitala aTarii Romanesti si poate fi considerat un oras turistic, poate prea putin popularizat in media cit si pe Internet. Exista numeroasevestigii si monumente istorice pentru care credem ca merita savizitati acest oras: Manastirea Curtea de Arges, Curtea Domneasca,Fantana mesterului Manole, ruinele San Nicoara.

De aici va puteti continua vacanta vizitind alte zone si obiective turistice aflate in apropiere, ladistanta de 1-2 ore de mers cu masina: barajul Vidraru, Transfagarasanul, Valea Oltului, pasulRucar-Bran. Pentru amatorii de expeditii si drumetii montane, Curtea de Arges poate fi consideratun excelent punct de plecare catre Cetatea Poenari, barajul Vidraru, muntii Fagaras, Transfagarasan,muntii Iezer-Papusa.

Localizarea orasului Curtea de Arges - informatii utile pentru turistii care vor sa viziteze orasul.

Bucuresti - Pitesti - Curtea de Arges: orasul este situat la 150 km de Bucuresti, repectiv 38 kmfata de Pitesti. Pentru a ajunge in Curtea de Arges nu va trebuie decat 2 ore in conditiile in care vetialege autostrada Bucuresti-Pitesti (110 Km), apoi veti urma drumul national 7c (DN 7c), care leaga

orasele Pitesti si Curtea de Arges. Indiferent ca aveti masina sau nu, puteti ajunge rapid in Curtea deArges, folosind serviciile de transport oferite de firme private (de calitate) cu autocarul, cu plecaridin Autogara Miliatari.

Ramnicul Valcea - Curtea de Arges: distanta dintre cele 2 orase este de aprox. 40 km si se parcurge in aprox. 40 minute. La iesirea din Ramnicul Valcea aveti 2 optiuni: urmati drumuleuropean 7 (E 7), pentru a ajunge la Pitesti (60 km), sau va indreptati spre Curtea de Arges, urmanddrumul national 73c (DN 73c)

Campulung Muscel - Curtea de Arges: distanta de 45 km, pe un drum pitoresc, care trece printr-ozona de deal.

Curtea de Arges - Baraj Vidraru: poate cea mai spectaculoasa atractie turistica din zona, barajulVidraru se afla situat foarte aproape de Curtea de Arges, la aproximativ 27 de km. Daca incontinuare doriti sa faceti un tur al lacului Vidraru: pe partea stinga - 14 km pana la coada lacului(neasfaltat), pe partea dreapta (drum asfaltat) - 30 km.

19

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 20/22

In concluzie:

Curtea de Arges este un oras istoric cu suficient de multe atractii turistice care sa-l recomande cafiind un posibil obiectiv turistic pentru viitorul dvs. concediu. Din Curtea de Arges va puteti deplasausor spre alte zone turistice extrem de pitoresti: Valea Oltului, culoarul Rucar-Bran, barajul Vidraru,drumul Transfagarasan, muntii Fagaras.

Pentru a ajunge in Curtea de Arges, chiar si pentru a petrece un week-end, sau pentru o scurta vizitade o zi, nu faceti mai mult de 2 ore din Bucuresti. Speram sa va avem oaspeti in oras, atit ca turisti,sau poate chiar ca si clienti ai Pensiunii Ruxi, unde va puteti bucura de servicii de cazare de bunacalitate la tarife accesibile!

20

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 21/2221

8/7/2019 atestat arges

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-arges 22/22

Incheiere

Argeşul milenar, unde s-a zămislit cea mai frumoasă legendă a construcţiei fără de moarte – cea a

Meşterului Manole, unde s-a format poporul român şi s-a întemeiat statul feudal Ţara Românească,unde s-a redactat primul document în limba română, unde şi-au avut reşedinţa cei mai vestiţidomnitori valahi şi de unde au pornit oameni de seamă ai istoriei şi culturii neamului românesc.Argeşul de astăzi continuă tradiţia înaintaşilor săi, dezvoltând atât economia, agricultura, turismul şiserviciile pentru populaţie, dar şi viaţa spirituală, menţinându-se ca o zonă distinctă în cadrulRomâniei, fiind o punte de legătură între trecut, prezent şi viitor, între România şi Europa. Argeşul afost şi va ramâne unul dintre cele mai importante leagăne ale istoriei neamului românesc, al culturiişi spiritualităţii sale, un judeţ în care istoria şi inteligenţa au dat de-a lungul veacurilor personalităţide seamă ale României. Cu o economie puternică, cu un deosebit potenţial uman şi beneficiind de

resurse naturale semnificative, Argeşul se situează în primele patru judeţe ale ţării, din punct devedere al creşterii economice şi are perspective reale de a-şi continua dezvoltarea într-un ritmsusţinut, în toate domeniile vieţii sociale. Tradiţionala ospitalitate românească alături de frumuseţea plaiurilor argeşene şi de atractivitatea potenţialului economic al judeţului, constituie argumente denecontestat în favoarea înscrierii judeţului Argeş pe harta priorităţilor, inclusiv a celor de naturăinvestiţională în turism, pentru viitorii noştri parteneri interni şi externi. Judeţul Argeş are de acumun ”Master planul pentru dezvoltarea turistică a zonei montane a judeţului Argeş” – un documentcare evidenţiază şi promovează turismul argeşean şi potenţialul turistic al regiunii noastre,modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism fiind o prioritate a Consiliului Judeţean Argeş – turismul este o ramură importantă în contextul dezvoltării judeţului. Dispunând de un cadru natural

deosebit în judeţ, Consiliul Judeţean Argeş doreşte să promoveze, în cadrul regiunii de dezvoltare, înţară şi în afara ţării, obiectivele de interes turistic naţional aflate pe teritoriul său şi să dezvolteinfrastructura specifică activităţii de turism. Oricine vizualizează ”Master planul pentru dezvoltareaturistică a zonei montane a judeţului Argeş” poate remarca faptul că, avem de-a face cu imagini carereflectă o frumuseţe deosebită a reliefului, cu un potenţial de dezvoltare extraordinar, dar şi o bogată moştenire culturală şi religioasă. Judeţul Argeş dispune de un potenţial turistic deosebit, careîl plasează, la nivel naţional, pe un loc prioritar înacest domeniu. Judeţul Argeş este unul din spaţiile voievodale mirifice în care cadrul natural seîmpleteşte armonios cu vestigiile trecutului glorios şi cu tradiţiile culturale ale neamului românesc.