Judetul Arges

78
Judetul Arges Capitolul 1 Geografie în statistici Situat în partea central-sudică a României, judeţul Argeş, cu o suprafaţă de 682631 ha (6826,3 kmp), reprezintă 2,9% din teritoriul ţării. Pe teritoriul judeţului Argeş se intersectează paralela de 45 o latitudine nordică cu meridianul de 25 o longitudine estică. Altfel spus, acest punct marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, dar şi jumătatea distanţei dintre Oceanul Atlantic ( vestul ) şi Munţii Urali ( estul Europei ). Punctele extreme sunt localizate în comunele: - Nucşoara la nord - Miroşi la sud - Dragoslavele la est - Ciomăgeşti la vest

Transcript of Judetul Arges

Page 1: Judetul Arges

Judetul Arges

Capitolul 1

Geografie în statistici

            Situat în partea central-sudică a României, judeţul Argeş, cu o suprafaţă de 682631 ha (6826,3 kmp), reprezintă 2,9% din

teritoriul ţării. Pe teritoriul judeţului Argeş se intersectează paralela  de 45o latitudine nordică cu meridianul de 25o longitudine

estică.  Altfel spus, acest punct marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, dar şi jumătatea distanţei dintre  Oceanul

Atlantic ( vestul ) şi  Munţii Urali ( estul Europei ).

            Punctele extreme sunt localizate în comunele:

-         Nucşoara la nord

-         Miroşi la sud

-         Dragoslavele la est

-         Ciomăgeşti la vest

            Judeţele învecinate sunt:

-      Başov şi Sibiu la nord

-      Teleorman la sud

Page 2: Judetul Arges

-      Dâmboviţa la est

-      Olt şi Vâlcea la vest

            Structura administrativă a judeţului cuprinde: 3 municipii:  - Piteşti - reşedinţa judeţului, Câmpulung,  Curtea de Argeş, 4

oraşe:Costeşti,  Mioveni,  Topoloveni,  Ştefăneşti, 95 comune şi 577 sate.

            Poziţia geografică şi relieful înconjurător care îl protejează de influenţa vânturilor din vest şi est, asigură judeţului o climă

temperat-continentală cu ierni blânde. În ceea ce priveşte temperaturile extreme înregistrate la   Staţia de Observare Piteşti amintim: -

19,4oC (26 ianuarie 2000) şi 39,8 oC  (4 iulie 2000). Pe lângă mari variaţii de temperatură, există şi mari diferenţe în ceea ce priveşte

cantitatea de precipitaţii de la 684,1 litri/mp în anul 1996,  la 441,4 litri/mp în anul 2000 înregistrată la Staţia de Observare Piteşti.

            Diversele forme de relief se îmbină într-o armonie deplină, predominante (55,0% din suprafaţă ) fiind cele de înălţime medie -

Dealurile Subcarpaţilor Getici şi Podişul Getic. Jumătatea cealaltă este împărţită aproximativ egal între munţi (25,0%) şi câmpii

(20,0%).

            Regiunea montană din nord aparţine culmilor celor mai înalte ale Carpaţilor Meridionali cu Masivul Făgăraşului (vârful

Moldoveanu - cel mai înalt vârf din ţara noastră, cu o altitudine  de2544 m şi vârful Negoiu cu 2535 m) şi părţii vestice a masivului

Bucegi, cu munţii Leaota şi Piatra-Craiului, despărţiţi de culoarul tectonic Bran-Rucăr. Flora acestei zone cuprinde elemente rare ,

ocrotite cum sunt : floarea de colţ, smârdarul , iedera albă, ghinţura galbenă, zâmbrul , ş.a. Suprafeţele întinse, acoperite cu păduri

adăpostesc în rezervaţii variate specii de interes cinegetic : mistreţul, căprioara, cerbul, ursul, râsul, lupul, capra neagră, cinteza,

cocoşul de munte, vulturul pleşuv, brun şi cenuşiu. Dintre rezervaţiile naturale de pe teritoriul judeţului Argeş putem aminti : Parcul

Naţional "Piatra Craiului", Poienele cu Narcise de la Negraşi, Valea Vâlsanului, Peştera de la Uluce, Punctul Fosilifer Suslăneşti,

Lacul Iezer, Lacul Valea Rea şi Granitul de la Albeşti.

Page 3: Judetul Arges

            Judeţul beneficiază de o bogată reţea hidrografică,  cuprinzând bazinele hidro ale Argeşului şi afluenţii săi: Vâlsan, Râul

Doamnei, Râul Târgului, Brătia Argeşelul, Oltului  cu afluentul său Topolog şi Vedei, precum şi lacurile naturale şi artificiale.

            În Subcarpaţii Getici , la Nucşoara, există Lacul Învârtita, format pe gips, singurul de acest fel cunoscut în ţară, având o

suprafaţă de 2,2 ha şi adâncime maximă de 5 m. În zona montană se găsesc lacuri de origine glaciară: Buda, Capra, Călţun, Podu

Giurgiului. Cel mai mare lac antropic  din  judeţ  este  Lacul  Vidraru,  cu  o  suprafaţă  de  825 ha şi un volum util de aproximativ 470

milioane mc.

            Către sud,  dealurile sunt străbătute de ape curgătoare, formând  terasele largi , simetrice ale Piemonturilor Cotmenei,

Argeşului şi Cândeştiului, cu versanţi acoperiţi cu întinse livezi  şi viţă de vie.

            Treapta sudică de relief aparţine câmpiei şi este fragmentată de râurile Argeş, Dâmbovnic, Cotmeana, Teleorman în lunci largi

şi fertile, constituind zona cerealieră de seamă a judeţului.

            Condiţiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compoziţia solurilor şi clima plăcută - se reflectă şi influenţează

structura fondului funciar , constituindu - se în acelaşi timp în valoroase resurse naturale . Păşunile şi fâneţele naturale - suport pentru

creşterea animalelor , dealurile subcarpatice - propice pomiculturii şi viticulturii, luncile din zona sudică - favorabile diverselor culturi

cerealiere, formează suprafaţa agricolă şi   ocupă 50,5% din teritoriul judeţului .

            Întregul se completează cu aurul verde - pădurile şi vegetaţia forestieră, ce coboară de pe culmile munţilor în zona deluroasă ,

uneori chiar până în câmpie, adăpostind o faună diversă. Ca sistem biologic productiv, acestea furnizează materia primă necesară

industriei lemnului , constituie  o importantă  sursă de energie şi în acelaşi timp au capacitatea de regularizare atmosferică şi hidrică a

biosferei .

Page 4: Judetul Arges

            În fine , dar nu în ultimul rând , nu sunt de neglijat zăcămintele de uraniu din judeţ – sursa energetică a viitorului , de ţiţei şi

gaze naturale , cărbuni , minereuri nemetalifere – materia primă a industriilor specifice . Utilizarea acestor resurse a fost premisa

dezvoltării nu numai industriale ci şi agricole a judeţului .

Organizarea administrativă a teritoriului

Municipiile şi oraşele din judeţul Argeş

 

          Municipii           Oraşe

          1. Piteşti – reşedinţă de judeţ           1. Costeşti

Page 5: Judetul Arges

          2. Câmpulung           2. Mioveni

          3. Curtea de Argeş           3. Ştefăneşti*

          4. Topoloveni

Comunele din judeţul Argeş

 

1. Albeştii de Argeş 25. Cepari 49. Lunca Corbului 73. Rociu

2. Albeştii de Muscel 26. Cetăţeni 50. Mălureni 74. Rucăr

3. Albota 27. Cicăneşti 51. Mărăcineni 75. Sălătrucu

4. Aninoasa 28. Ciofrângeni 52. Merişani 76. Săpata

5. Arefu 29. Ciomăgeşti 53. Miceşti 77. Schitu Goleşti

6. Bârla 30. Cocu 54. Mihăeşti 78. Slobozia

7. Bascov 31. Corbeni 55. Mioarele 79. Stâlpeni

8. Băbana 32. Corbi 56. Miroşi 80. Stoeneşti

9. Baiculeşti 33. Coşeşti 57. Morăreşti 81. Stolnici

10. Bălileşti 34. Cotmeana 58. Moşoaia 82. Suseni

11. Beleţi-Negreşti 35. Cuca 59. Mozăceni 83. Ştefan cel Mare

Page 6: Judetul Arges

12. Berevoeşti 36. Davideşti 60. Muţăteşti 84. Şuici

13. Bogaţi 37. Dâmbovicioara 61. Negraşi 85. Teiu

14. Boteni 38. Dârmăneşti 62. Nucşoara 86. Tigveni

15. Boţeşti 39. Dobreşti 63. Oarja 87. Tiţeşti

16. Bradu 40. Domneşti 64. Pietroşani 88. Uda

17. Brăduleţ 41. Dragoslavele 65. Poiana Lacului 89. Ungheni

18. Budeasa 42. Draganu 66. Poienarii de Argeş 90. Valea Danului

19. Bughea de Jos 43. Godeni 67. Poienarii de Muscel 91. Valea Iaşului

20. Bughea de Sus **** 44. Hârseşti 68. Popeşti 92. Valea Mare Pravăţ

21. Buzoeşti 45. Hârtieşti 69. Priboieni 93. Vedea

22. Căldăraru 46. Izvoru 70. Râca** 94. Vlădeşti

23. Călineşti 47. Leordeni 71. Rãteşti 95. Vultureşti***

24. Căteasca 48. Lereşti 72. Recea

Page 7: Judetul Arges

Mişcarea naturală a populaţiei, pe medii, în anul 2012 - 2013

Judeţul Argeş 20122013

Total

Date absolute (număr)

Născuţi-vii 5381 5132

    Decese 7289 7172

    Sporul natural -1908 -2040

    Căsătorii 3241 3066

    Divorţuri 1026 957

    Născuţi-morţi 25 31

    Decese la o vârstă sub 1 an 52 48

Page 8: Judetul Arges

Rate (la 1000 locuitori)

Născuţi-vii 8,5 8,1

    Decese 11,5 11,3

    Sporul natural -3,0 -3,2

    Căsătorii 5,1 4,8

    Divorţuri 1,61 1,51

Născuţi-morţi la 1000 născuţi

(vii+morţi)4,6 6,0

Decese la o vârstă sub 1 an la 1000

născuţi-vii9,7 9,4

Urban

Date absolute (număr)

Născuţi-vii 2623 2503

Decese 2377 2403

Sporul natural 246 100

Căsătorii 1934 1813

Divorţuri 696 617

Page 9: Judetul Arges

Născuţi-morţi 10 9

Decese la o vârstă sub 1 an 19 12

Rate (la 1000 locuitori)

Născuţi-vii 8,7 8,3

Decese 7,9 8,0

Sporul natural 0,8 0,3

Căsătorii 6,4 6,0

Divorţuri 2,31 2,05

Născuţi-morţi la 1000 născuţi

(vii+morţi)3,8 3,6

Decese la o vârstă sub 1 an la 1000

născuţi-vii7,2 4,8

Rural

Date absolute (număr)

Născuţi-vii 2758 2629

    Decese 4912 4769

    Sporul natural -2154 -2140

Page 10: Judetul Arges

    Căsătorii 1307 1253

    Divorţuri 330 340

    Născuţi-morţi 15 22

    Decese la o vârstă sub 1 an 33 36

Rate (la 1000 locuitori)

Născuţi-vii 8,3 7,9

    Decese 14,7 14,3

    Sporul natural -6,4 -6,4

    Căsătorii 3,9 3,8

    Divorţuri 0,99 1,02

Născuţi-morţi la 1000 născuţi

(vii+morţi)5,4 8,3

Decese la o vârstă sub 1 an la 1000

născuţi-vii12,0 13,7

Page 11: Judetul Arges

Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale conform CAEN Rev. 1

Judeţu

l

Argeş Total 

economi

e

Agricultur

a,

vânătoare 

şi

silvicultur

a

Pescuit şi 

piscicultur

ă

Industri

e

din care:

Construcţ

ii

Come

rţIndustrieextracti

Industri

e

prelucr

ă-

toare

Energie

electrică

şi termic

ă,

gaze

şi apăAnii

lei

(RON)

/salaria

t

2007 1008 745 - 1090 1619 1023 1600 814 634

2008 1269 1029 - 1331 1964 1237 2163 1022 853

Hoteluri şirestaTranspo Interme Tranzacţ Administr Învăţăm Sănătate şi asistenţ Celelalte activităţi aleeconom Jude

Page 12: Judetul Arges

urante

rt,

depozita

re şi

comunic

aţii

dieri

financiar

e

ii

imobiliar

e

şi alte ser

vicii

aţie

publică şi

apărare

ânt ăsocială iei naţionale

ţul

Arge

ş

Anii

lei

(RO

N) /

sala

riat

544900 2007

943 1725 1252 939 664200

7

7311179 2296

1401 1899 1507 1360 862200

8

Numărul mediu al salariaţilor

mii persoane

Page 13: Judetul Arges

Judeţul ArgeşTotal salariaţi din care: muncitori

Anii

2012 129,1 :1)

2013 130,9 :1)

Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale ( la sfârşitul anului) conform CAEN Rev. 2

mii persoane

Judeţul

Argeş

Total 

economi

e

Agricultu

ră,

silvicultu

şi pescuit

Industr

ie

din care:

Construc

ţii

Comerţ

cu

ridicata şi

cu

amănuntu

l;

repararea

autovehic

u-lelor şi

motociclet

e-lor

Transp

ort

şi

depozita

re

Industrie

extractiv

ă

Industri

e

prelucră

-

toare

Producţia şi

furnizarea

de energie

electrică şi

termică,

gaze, apă

caldă şi aer

condiţionat

Distribuţia

apei;

salubritate,

gestionarea

deşeurilor,

activităţi de

decontamina

re

Anii

2012 249,4 71,8 71,2 1,9 64,3 2,0 3,0 18,4 28,0 11,9

Page 14: Judetul Arges

2013 246,8 68,0 72,0 1,9 65,4 1,4 3,3 18,5 29,3 11,3

mii persoane

Hoteluri

şi

restaura

nte

Informa

ţii şi

comuni

ca-ţii

Intermed

i-eri

financiar

e şi

asigurări

Tranzac

ţii

imobilia

re

Activităţ

i

profesio

na- le,

ştiinţific

e

şi

tehnice

Activităţi

de servicii

administr

ati-ve şi

activităţi

de servicii

suport

Administr

aţie

publică

şi apărare;

asigurări

sociale din

sistemul

public

Învăţăm

ânt

Sănăta

te şi

asisten

ţă

socială

Activităţ

i de

spectaco

le,

culturale

şi

recreativ

e

Alte

activit

ăţi

de

servici

i

Judeţu

l

Argeş

Anii

3,5 1,1 2,2 0,8 4,0 5,7 4,9 10,7 10,3 1,6 3,3 2012

3,1 1,1 1,9 0,8 4,0 6,4 4,8 10,5 10,2 1,7 3,2 2013

Page 15: Judetul Arges

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Regiuni

JudeţeCapacitate de cazare

Sosiri

(mii)

Înnoptări

(mii)

Indicii de utilizare

netă a capacităţii

în funcţiune (%)Existentă* 

(locuri)

În funcţiune

(mii locuri-zile)Anii

2010 5419 1164,6 111,3 206,2 17,7

2011 5942 1396,8 123,0 218,5 15,6

Capitolul 2

Page 16: Judetul Arges

Prezentarea potențialului turistic al zonei Argeș

Acest județ are un potențial turistic foarte ridicat datorită poziționării dar și numeroaselor resurse naturale cât și antropice.

Pentru prima dată analizăm resursele naturale pentru a putea să ne dăm seama cât de bogat este acest județ.

În primul rând, din punct de vedere al reliefului, este reprezentat de trei mari unități naturale și anume:

- treapta montana: cu subunitățile: Munții Făgărași (vf. Moldoveanu - 2544 m - cel mai înalt vârf din Romania, vf. Negoiu -

2535 m), Leaota, Piatra Craiului, Iezer-Papusa (2462 m), Ghitu, Fruntii.

- Unitățile intermediare de deal si de podiș sunt reprezentate de Subcarpatii Getici si de Podisul Getic (Candesti, Cotmeana).

- In ultima treapta cea de câmpie, se înscriu câmpiile Gavanu Burdea și Campia Pitestiului.

Doar din această scurtă prezentare a reliefului putem deduce ce atracții turistice are județul Argeș mai ales din punct de vedere

natural. Acesta este străbătut de lanțul muntos Carpații Meridionali, munți în care se află vârful Moldoveanu care este cel mai înalt

vârf din Româniama. Pe lângă acestea putem să regăsim multe alte numeroase obiective splendide care nu ar trebui să le ratăm.

Nici clima nu este o problemă în vizitarea acestui loc deoarece teritoriul se încadrează în zona temperat continentală,

caracterizându-se printr-un regim termic moderat, influențat de prezența unor fenomene de întrepătrundere a elementelor climatice atât

din direcția muntelui cât și din direcția câmpiei. Precipitații medii anuale sunt între 600-700 mm/mp/an. Temperatura prezintă o medie

anuală de 9-11°C. Temperatura medie în luna ianuarie este de -2,8°C, iar în august +22,9°C. Umiditatea medie a aerului este de 68%.

De asemenea, evapotranspirația reală medie anuală este de 600-650 mm, de aici rezultând un excedent de apă în sol de aproximativ

30-50 mm. Nebulozitatea medie este de 5,3 zecimi din bolta cerească.

În privința vânturilor, dominante sunt cele de la N și N-E mai tot timpul anului şi primăvara cele de S-V. Vântul dinspre N, N-

E și E, poartă numele (mai mult în limbaj popular) de „crivăț”, vântul din V „austrul”, cel din S-SE „băltărețul”, iar din Carpații

Meridionali, primăvara și vara suflă „munteanul”. Iarna și primăvara, masele de aer rece ce se scurg dinspre munte pe culoarul văii

Page 17: Judetul Arges

Vâlsanului, vânt numit de localnici „Vântul Mare”, provoacă secetă și daune culturilor agricole în special pomilor fructiferi. În

sezonul rece sunt caracteristice fenomenele de: îngheț, brumă, chiciură, polei, ninsoare, viscol și ceață. Pentru sezonul cald sunt

caracteristice fenomenele de rouă, ploile torențiale, grindina și ceața.

Sudul teritoriului se încadrează în zona de interferență a vânturilor vestice cu cele estice și a celor de la nord – est. În general,

climatul este umed, cu ierni pe alocuri aspre și veri călduroase.

Datorită așezării între dealuri și văi, teritoriul este totuși ferit de fenomene naturale – inundații, căderi masive de zăpadă sau

temperaturi excesive. Clima din teritoriu favorizează dezvoltarea agriculturii, în special a sectorului pomicol, legumicol și zootehnic.

Munții și podișurile sunt împodobite cu o vegetație vastă și foarte frumoasă în care flora reprezintă un amestec de elemente

montane cu cele de câmpie, acestea alcătuind o vegetație variată de păduri, tufărișuri, fânețe, vegetația predominantă fiind cea

caracteristică dealurilor din Podișul Getic. Zona forestieră alternează cu zonele agricole și pajiștile naturale și/sau cultivate.

Pădurile de gorun sunt localizate în zonele mai uscate, iar cele de fag în zonele mai umede. În amestec cu gorunul şi cu fagul,

care domină, se mai întâlnesc: ulmul, sângerul, carpenul, paltinul, frasinul, cireșul, arțarul, garnița.

Pe platouri se dezvoltă o vegetație bogată și variată de specii de arbuști precum: măceșul, alunul, cornul, porumbarul, lemnul

câinesc, iedera și mesteacănul alb. De menționat că în această varietate de arbuști și mărăcini se află, într-un procent considerabil, și o

specie de conifere, numită local „cetin”.

Pe versanții dealurilor și ai văilor se află o bogată vegetație reprezentată de specii de arbori precum: fagul, frasinul, carpenul,

paltinul, stejarul, teiul pădureț, salcâmul, mărul și părul pădureț, cireșul sălbatic, plopul și pluta.

Pentru turiștii care fac drumeți, are trebui să știe că Pe dealurile teritoriului se găsesc fâșii mari de pădure în care întâlnim

următoarele specii de plante: violeta-de-pădure, mărgăritarul (lăcrămioara), ghiocelul, vioreaua, brândușa galbenă, brebenelul,

Page 18: Judetul Arges

untișorul, rodul pământului, fragul, ciuboțica cucului, umbra iepurelui și altele. Pe văi cresc feriga, vâscul, măceșul, porumbarul,

trestia, mai rar zmeura și cătina, iar în zăvoi găsim aninul, răchita și salcia albă. În pădure, flora se compune din fragi, mure,

mânătărci, ciuperci albe, bureți lăptoși, nane, ghebe, bureți de mărăcine, bureți de fag, vineciori, gura porumbiței, crăițe, spurcaci,

creasta cocoșului, iar în livezi, bureți de prun.

În pășunile situate pe marginea căii ferate, pe deal și zăvoi întâlnim iarba câmpului, coada mielului, păiușul, coada calului,

laptele cucului, plinița, cimbrul, muşețelul, coada șoricelului.

În culturile agricole găsim pălămida, volbura, mohorul, pirul, brădişorul, rapiţa şi macul sălbatic.

În teritoriul Ţinutul Argeşul de Mijloc fauna sălbatică este reprezentată de animale precum: căprioara, iepurele, vulpea, porcul

mistreţ, veveriţa, viezurele, lupul, jderul (foarte rar), dihorul, nevăstuica, şoarecele, ariciul, cârtiţa şi liliacul.

Păsări: cucul, pupăza, grangurul, graurul, mierla, privighetoarea, turturica, ciocârlia, guguştiucul, rândunica, vrabia,

ciocârlanul, sticletele, piţigoiul, codobatura, ciocănitoarea, gaiţa, coţofana, barza, stăncuţa, prepeliţa, porumbelul sălbatic, pitulicea.

Păsări răpitoare: cioara, uliul, huhurezul, bufniţa, cucuveaua, mai rar corbul.

Mai nou, în luncile râurilor Argeş şi Vâlsan se pot regăsi păsări precum: gâştele sălbatice mari, pescăruşii, raţele sălbatice, în

mare parte datorită lacurilor de acumulare de pe teritoriul Ţinutul Argeşul de Mijloc care servesc ca locuri de pasaj şi cuibărit.

Insecte: răgăoacea, croitoraşul, furnica, lăcusta, greierul, cărăbuşul, cosaşul, numeroase specii de fluturi, viespea, bondarul

negru şi galben, trântorul, urechelniţa, omida păroasă, omida verde, coropişniţa.

În râuri, pâraie şi heleştee cresc următoarele specii de peşti: carasul, caracuda, crapul, murgoiul, cleanul, soreaţa, zvârluga,

ştiucă, oblete, mreană, bibani etc. Pe lacuri întâlnim broasca de lac şi broasca râioasă, reptile – şopârle, guşteri, şerpi, broasca ţestoasă

de apă şi de uscat (foarte rar).

Page 19: Judetul Arges

Acest județ este străbătut de următoarele ape:

- Râul Argeş, cu o lungime de 140 km, străbate localităţile Băiculeşti, Merişani, Budeasa, Mărăcineni şi Stefăneşti. Cel mai

important afluent al său în teritoriu este Vâlsan (lungime totală 84km) de a cărui reţea se bucură comunele Merişani,

Mălureni şi Budeasa.

- Râul Doamnei (lungime totală 110km) străbate comunele Miceşti, Mărăcineni şi Stefăneşti.

- Păuleasca, afluent pe dreapta al Râului Doamnei, străbate comuna Mălureni.

- Râul Topolog izvorăşte din căldarea glaciară Negoiu – Scara Lespezi, situată la altitudini de peste 2.300 m, parcurgând mai

multe forme de relief – montană, subcarpatică si colinară. De existenţa Râului Topolog se bucură următoarele localităţi din

teritoriu: Ciofrângeni, Poienarii de Argeş şi Morăreşti. În perimetrul comunei Morăresti, râul Topolog primeşte ca afluenţi

câteva văi cu regim de scurgere torenţial pronunţat cum sunt: Luminile, Radului, Caselor, Corbului şi Urleacului.

- Râul Vedea împreună cu afluentul său Vediţa constituie artera hidrografică principală caracteristică zonei Morăreşti.

Acesta îşi are izvorul în Dealul Hoaga (555 m) şi prezintă regim de scurgere temporar cu alimentare pluvio-nivală. Spre

deosebire de Topolog, râul Vedea face parte din tipul de regim al Piemonturilor sudice, caracterizat prin predominarea

scurgerii din apele mari de primăvară şi a viiturilor de iarnă.

- Bratia, de-a lungul căruia, de o parte şi de alta, se întind cele 7 sate constituente ale comunei Bălileşti. Râul cu un debit de

aproximativ 2 m/sec. este afluent de dreapta al Râului Târgului.

- Pâraiele Izvorani, Ştefăneşti, Goleşti străbat comuna Stefăneşti

- Pâraiele Miceasca, Purcăreanca, Budeasa străbat comuna Miceşti

O caracteristică principală a întregii reţele hidrografice o constituie scurgerea solidă cu valori ridicate, determinată de

intensitatea proceselor erozionale de pe versanţi şi albii. Pe lângă reţeaua de râuri şi pârâuri din teritoriu sunt mai multe heleştee, lacuri

naturale şi lacuri de acumulare. Comunele Băiculeşti, Merişani şi Budeasa precum şi oraşul Ştefăneşti au lacurile de acumulare

Zigoneni, Merişani-Vâlcele, Budeasa şi Goleşti.

Page 20: Judetul Arges

Principalele obiective turistice naturale ale județului Argeș sunt urmăatoarele:

Avenul din Grind - Descoperit în anul 1985 de o echipa de speologi din Câmpulung Muscel, o vreme a fost confundat

cu Avenul din Funduri. Situat în bazinul Vaii Grindu, la circa 200m sub Creasta Pietrei Craiului, intrarea în aven se afla

la altitudinea de 1920m (2020m dupa alte masuratori). Are o denivelare de -540m, fapt ce-l situeaza pe primul loc în

România, fiind inclus si în catalogul mondial al golurilor subterane. Avenul este format dintr-o succesiune de puturi

verticale întrerupte de platforme si galerii orizontale sau usor descendente. Urmele de eroziune fac dovada ca în

perioadele ploioase apele de suprafata se dreneaza violent prin golul avenului. Tavanele si peretii galeriilor sunt însa

frumos concretionate. Întrebarea pe care si-o pun speologii este cum arata reteaua hidrografica subterana în aval de

punctul terminus cunoscut. Apele ies la suprafata în mai multe resurgente situate la circa 7km în jurul avenului si la

1200m diferenta de nivel, fapt ce indica un potential vertical considerabil. Accesul în aven se face printr-o fisura

îngusta din versantul drept, în sensul orografic, al vâlcelului. Atentie: locul nu e prea vizibil, se poate rata intrarea

pentru ca trebuie urcat vreo 10m din fundul vaii. La intrare se afla o placuta în memoria unui speolog decedat în 1995.

Cascada Capra - Cascada Capra, sau Cascada Iezerului, se află pe versantul sudic al munţilor Făgăraş la altitudinea de

1690 m pe teritoriul judeţului Argeş. De aici şi până la Bâlea Lac sunt 5 km. Apa cascadei provine din Lacul Capra

aflată la 2241 m. Din cauza debitului mare apa cascadei nu îngheaţă numai în iernile geroase. Pe podul din faţa

cascadei se adună mulţi oameni ca să admire cascada. O gasim intre Cabana Capra si lacul Balea. Asezata pe marginea

soselei, cascada parca “face cu ochiul”, turistului concentrat la drumul intortocheat. Situata intr-un loc deosebit de

pitoresc cascada Capra, isi intampina turistii atat cu cei aproximativ 35 m inaltime cat si, cu racoarea divina a stropilor

ei. Turistii fascinati parca, de intalnirea uimitoare cu cascada, se ingramadeau sa o surprinda in poze cat mai inedite.

Page 21: Judetul Arges

Cheile Argesului - sunt formate in lungul raurilor cu acelasi nume si se desfasoara in aval de barajul Vidraru, care

zagaduieste apele raurilor Capra si Buda, considerate a fi izvoarele Argesului. La numai un kilometru in aval de barajul

Vidraru, constructie ce a modificat radical peisajul, valea se adanceste accentuat in roci cristaline puternic

metarmorfozate, gnaise, fiind unul dintre cazuri in care cheile nu se formeaza in calcare. Cheile Argesului se extind pe

o lungime de peste 2.5 km, pe stanga fiind partial compartimentate de doi afluenti, unul dintre ei fiind mai important,

Caltunul. Accesul se face pe soseaua nationala modernizata dinspre orasul Curtea de Arges si se continua, dupa ce

trecem de localitatea Aref, cu Transfagarasanul, una dintre cele mai importante sosele transcarpatice.

Cheile Dambovicioarei - Structuri geologice. Chei în lungime de circa 4 km, sapate în calcare jurasice din SE Muntilor

Piatra Craiului de catre Valea Dâmbovicioara. În peretii abrupti, aproape verticali ai cheilor se afla mai multe pesteri

(Ursilor, Ursita dacilor, Uluce) precum si izvoare denumite de localnici gâlgoaie. Cheile Dâmbovicioarei sunt situate în

arealul montan calcaros al „Munţilor Piatra Craiului”, pe traseul „Rucăr-Bran”. „Dâmbovicioara” care izvorăşte pe

versantul sudic al Vârfului „La Om” (2230) m din munţii Piatra Craiului este unul dintre afluenţii Dâmboviţei, care

curge pe direcţia de nord-sud. In amonte de chei se află la confluenţa cu Valea Muierii un izvor numit „La Galgoaie” de

unde apa curge cu o viteză torenţială în Dâmbovicioara urmat de o cheie îngustă, aprope inaccesibilă presărată cu

cascade. Mai există şi alte chei în apropiere ca de pildă Cheile Brusteretului, Cheia Lungă si Cheia Strâmtă. Cheile

Dâmbovicioarei au un aspect impunător şi face parte dintr-o serie de cel puţin 20 de chei situaţi în bazinul hidrografic

al Dâmboviţei. Dâmbovicioara a săpat în formaţiunile de roci sedimentare, calcaroase, de gresii, conglomerate un

adevărat canion lung de 8 km, care în unele porţiuni valea are pereţi verticali ce depăşesc 200 de m înâlţime. Apele

râului prin acţiunea de eroziune au creat forme bizare de turnuri, sau creste ascuţite, având subteran goluri carstice,

Page 22: Judetul Arges

astfel în această zonă se pot număra peste 50 de peşteri ca (Peştera Dâmbovicioara, Peştera de la Gura Defileului,

Peştera Labirintului).

Golul Alpin Modoveanu – Capra - Rezervatie cu o suprafata de 5.000 ha. La inceputul verii suprafete intinse ale

golului alpin iau culoarea roz a bujoreilor de munte (smirdarului). Golul alpin este imparatia caprei negre, specie

ocrotita.

Parcul Trivale - Parc dendrologic. Este amenajat din anul 1900. Peisajul este completat de podul din beton care imita

împletitura radacinilor si crengilor copacilor. Aici se afla restaurantul Cornul Vânatorului si Gradina Zoologica.

Pestera DambovicioaraPeştera Dâmbovicioara este situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, în versantul

stâng al văii Dâmbovicioara (afluent al Dâmboviţei), la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, judeţul Argeş. Peştera s-a

format datorită acţiunii apelor pârâului Dambovicioara, care au tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra

Craiului.

Este o peşteră caldă, cu o tempreatură de 10 - 12 °C şi cu o umiditate moderată. Peştera este "uscată", pârâul care a

generat-o având acum o altă albie. În interior se leagă de exterior printr-un horn înalt de 10 m, care furnizează un slab

curent de aer.

Peştera Dâmbovicioara este formată dintr-o galerie unică, cu o lungime totală, de 555 m. Deşi această lungime este

incomparabil mai mică faţă de alte peşteri din România, Peştera Dâmbovicioara este cea mai lungă din zonă, relieful şi

natura rocilor nefiind propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are lăţimi ce variază între 3-4 m şi înălţimi de 4-5

m, cu puţine ramificaţii, de dimensiuni mici. După 150 m de la intrare, galeria se îngustează foarte mult. Peştera este

Page 23: Judetul Arges

relativ săracă în formaţiuni calcaroase însă este destul de bine cunoscută, a fost amenajată şi este frecventată de un

număr destul de mare de turişti.

Rezervatia Naturala Iezer - Rezervatia Iezer cuprinde deoca,data vaile glaciare ale Catunului si Iezerului, precum si

virful lezeru Mare din Masivul lezer-Papusa. Prezenta reliefului criogen si nival, cu microdepresiuni de tasare, culoare

de avalanse, potcoave nivale, virfuri piramidale cu microrelief de dezagregare (vf. lezeru Mare), circuri si vai glaciare,

cimpuri de grohotisuri, torenti de pietre, praguri glaciare fac din masivul Iezer un punct de atractie pentru oricare dintre

iubitorii uaturii. Acestor frumuseti daltuite in stinca muntelui de-a lungul mileniilor li se adauga citeva raritati floristice

si faunistice care situeaza un sector din masivul Iezer in rindul teritoriilor cu statut de rezervatie naturala complexa. La

adapostul culmilor Vacarea si Batrina, vaile glaciare ale Catunului si Iezerului ofera conditii biocli-matice favorabile

dezvoltarii atit a jneapanului (, care formeaza pilcuri pure sau in amestec cu aninul de munte si salcia de munte sau iova

, cit si a zimbrului. El se ridica semet deasupra tufelor de jneapan la limita dintre padurea de molid si etajul subalpin. Pe

vaile Iezerului si Catunului sint circa 19 exemplare de zimbru al caror diametru depaseste 30 cm si inaltimi de peste 10

—15 m. Doua dintre aceste exemplare se afla chiar linga poteca turistica ce merge de la cabana Voina spre refugiul

Iezer, pe partea dreapta a sensului de mers. Exemplare izolate 'de zimbru apar si pe culmile Boarcasului si Batrinei.

Locurile umbrite "ale pragurilor glaciare si chiar portiuni din versant capata in lunile iunie — iulie aspectul unui

brocart ornamentat cu argintiul grohotisurilor si rosul aprins al florilor de bujor de munte sau smirdar Linga petecele de

zapada care mai rezista in lungul vailor, putem admira gingasul degetarut. In locuri puternic vintuite, apar pilcuri de

Loisleuria procum-bens, iar in pajistile de pe piciorul virfului Batrina, la peste 1900 m, verdele pajistilor cu Festuca

supina este intrerupt de violetul carbunarei ori de florile micute ale scinteiutei de munte Lacul Iezer (8 ha suprafata si o

adincime maxima de 5,4 m), in marginile acestuia pot fi admirate mlastinile oligotrofe ce marcheaza existenta unor

foste ochiuri de apa, colmatate, in care bumbacarita, gusa porumbelului impreuna cu diverse speci de muschi formeaza

Page 24: Judetul Arges

un covor policrom. Pina a ajunge sa vizitam aceasta pitoreasca si interesanta rezervatie naturala putem face un popoas

in orasul Cimpulung, atestat documentar din anul 1300, prima resedinta de scaun aTarii Romanesti.

Pe lângă aceste atracții, se regăsesc și cele antropice realizate de către oameni. Cele mai importante dintre aceste atracții sunt:

Transfăgărășanul - este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă

orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în

apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la

barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970–

1974, pe o lungime de aproximativ 91 km. Până la construirea barajului și lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a

lungul căruia DN7C se desfășoară pe aproape 20 km, a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega

comuna Căpățâneni de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia s-a construit actuala cabană

Cumpăna).

Mănăstirea Curtea de Argeș - este o mănăstire ortodoxă din România, situată în orașul Curtea de Argeș. Ansamblul

cuprinde biserica episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Țara Românească. Mănăstirea

este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare AG-II-a-A-13628.[1] În timpul lui

Carol I mânăstirea a fost transformată în necropolă pentru familia regală a României.

Barajul Vidraru - Lacul de acumulare Vidraru a luat fiinta in luna martie 1966 si este amplasat pe raul Arges pe un

sector de 28 km lungime. Situat intre muntii Fruntii si Ghitu, lacul aduna apele raurilor Capra, Buda si ale catorva

afluenti directi (Raul Doamnei, Cernatul si Valsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea), cu un debit total de cca

5,5 mł /s. Suprafata totala a lacului este de 393 ha, lungimea de 10,3 km, iar latimea maxima de 2,2 km in zona Valea

Page 25: Judetul Arges

Lupului - Calugarita. Adancimea maxima a apei este de 155 m langa barajul inalt de 166 m, iar volumul apei este de

465 milioane mł. Nivelul normal de retentie este de 830,00 metri deasupra marii (mdM). Constructia barajului a durat

cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 mł de roca, din care aproximativ 1

milion mł in subteran, s-au turnat 930.000 mł de beton, din care 400.000 mł in subteran si s-au montat 6.300 tone de

echipamente electromecanice. Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in

lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 de ploturi verticale, avand

inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de noua galerii orizontale interioare.

Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, iar turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei

asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.

Biserica Domneascã Sfântul Gheorghe - Este cea mai cunoscutã bisericã medievalã din Pitesti si a fost ctitoritã în anul

1656 de cãtre domnitorul Constantin Serban împreunã cu sotia sa, Doamna Bãlasa, pe fundatia unui locas mai vechi.

CASA MEMORIALA DINU LIPATTI - Casa Memoriala "Dinu Lipatti" Arges, LEORDENI Expozitia memoriala

prezinta obiecte care ilustreaza viata si activitatea marelui pianist si compozitor roman Dinu Lipatti (1917 - 1950). Este

deschisa in 1985 intr-o casa construita intre 1938 si 1942, in stil neoromanesc, de catre tatal marelui pianist Dinu

Lipatti. Aici sunt locurile iubite ale copilariei si adolescentei, unde Dinu Lipatti si-a petrecut vacantele si clipele de

ragaz. Prin intermediul documentelor, fotografiilor si obiectelor ce i-au apartinut, donate muzeului de catre fratele

pianistului, ambasadorul Valentin Lipatti, s-au ilustrat momentele unei cariere muzicale stralucite. Dintre obiectele

expuse mentionam pianul Bechstein, bustul din bronz al lui Dinu Lipatti, opera sculptorului Ion Irimescu

Page 26: Judetul Arges

Casa memoriala George Toparceanu - Comuna Valea mare-Pravat, satul Namaesti – Arges. Muzeul ocupa etajul - un

hol si doua camere, unde se afla o abundenta de exponate originale, copii si facsimile. In hol este expus ultimul portret

al poetului, o figura trista, prevestitoare... precum si cateva volume aparute in timpul vietii: Balade vesele si triste,

Parodii originale, Migdale amare, Scrisori fara adresa (proza umoristica si pesimista), Pirin-Planina, amintiri din

prizonieratul in Bulgaria si altele, in editii diferite. lata si manuscrisul romanului neterminat: Minunile Sfantului Sisoe -

cartea ce i-a fost mai aproape de suflet.

CASA MEMORIALA LIVIU REBREANU - Casa Memoriala "Liviu Rebreanu" Arges STEFANESTI Expozitia este

organizata in casa in care a locuit si creat marele prozator Liviu Rebreanu (1885 - 1944), incepand cu 1930, si cuprinde

obiecte si piese de mobilier care au apartinut marelui romancier, cartile si biblioteca autorului, reviste, fotografii si

manuscrise. Construita la inceputul secolului al XX-lea, casa a fost cumparata in 1930 de catre Liviu Rebreanu, care a

locuit aici, cu intermitenta, pana la 1 septembrie 1944 cand a incetat din viata n varsta de 59 de ani. La 3 septembrie

1944 era nmormntat n cimitirul bisericii din Valea Mare, pentru ca mai apoi sa fie mutat la cimitirul Belu din Bucuresti.

In acesta casa a scris, alternativ cu locuinta din Bucuresti, romanele: "Rascoala, "Jar, "Gorila si "Amandoi. Deschisa la

27 mai 1969, casa memoriala cuprinde obiecte si piese de mobilier care au apartinut marelui romancier, carti, reviste si

fotografii.

Cetatea PoienariCetatea Poenari se afla in satul Căpăţânenii Pământeni din Comuna Arefu, judetul Arges.

Aflata la o altitudine de 850 metri, Cetatea Poenari, cunoscuta si drept "cuibul de vulturi al vitejilor de demult", cetate

care facea parte, cu veacuri in urma, dintr–un lant de fortificatii ce aparau hotarul nordic al Tarii Romanesti. Cetatea

Poenari se afla la o distanta de 27 km de Curtea de Arges, pe un mic platou in virful Muntelui Cetatea, la care se ajunge

Page 27: Judetul Arges

urcind 1.480 de trepte de beton, ce serpuiesc printr–o padure deasa de fag. In cheile Argesului, care si–a facut drum

fierastruind peretii inalti, muntosi, pe un pinten stincos se zaresc ruinele cetatii, despre care se spune ca a fost construita

de Vlad Tepes. De fapt, acesta este cel care a reconstruit cetatea cunoscuta sub denumirea de Cetatea Poenari – dupa

numele vechi al satului Poenari – ea fiind inaltata, probabil, in secolul al XIV–lea, ca loc de refugiu, de catre legendarul

domn Negru Voda, caruia ii sint atribuite si cele doua semne din apropierea virfului de stinca – urme lasate parca de

niste incaltari uriase.

Mănăstirea Aninoasa - Este aşezată în sud-estul satului, pe o terasă din stânga Bratiei, la altitudinea de 460 m, lângă

Ocolul Silvic Aninoasa. Preotul Ioan Răuţescu ne-a lăsat o valoroasă monografie a acestui preţios ansamblu

arhitectonic de tradiţie brâncovenească. A fost zidită şi înzestrată cu moşii de marele clucer Tudoran Vlădescu în 1677.

Înaintea acestei bisericii, în Aninoasa se afla o bisericuţă, după cum relatează mitropolitul Neofit al Ungro--Vlahiei,

care a vizitat mănăstirile muscelene în 1746; ea fusese zidită de Tudoran Aninoşanu vel clucer, "care pe urmă s-au

călugărit".

Capitolul 3

Analiza statistica

Numar unitati de cazare din judetul Arges:

TIP UNITATE 2013 2014

Hotel 40 40

Hostel 4 4

Page 28: Judetul Arges

Moteluri 3 3

Cabane turistice 11 12

Bungalouri 1 1

Popasuri turistice 1 1

Casute turistice 1 2

Tabere de elevi si

prescolari 3 3

Pensiuni turistice 31 34

Pensiuni agroturistice 99 112

Vile tursitice 11 12

Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, in ceea ce priveste numarul unitatilor de cazare existente in judetul Arges,

intre anii 2013 si 2014 nu exista diferente majore.

Acestea raman, in mare, constante sau inregistreaza o crestere de o unitate de cazare, asa cum se intampla in cazul cabanelor

turistice( in anul 2013 existau 11 astfel de unitati turistice, in urmatorul an numarul acestora crescand la 12), casutelor turistice ( o

singura casuta turistica in anul 2013 si doua in anul 2014), precum si in cazul vilelor turistice (11- 2013, 12-2014).

O diferenta mai mare se inregistreaza in randul pensiunilor agroturistice. Spre deosebire de anul 2013, atunci cand numarul

acestora a fost de 99, in anul 2014 numarul totalul al acestor unitati de cazare a ajuns la 112, o crestere de 13 unitati.

Page 29: Judetul Arges

Numarul locurilor din unitatile de cazare:

Tipuri de structuri de primire

turistica

Macroregiuni, regiuni de

dezvoltare si judete

Ani

Anul

2013

Anul

2014

UM: Locuri

Locuri Locuri

Hoteluri Arges 3035 3046

Hosteluri Arges 240 272

Moteluri Arges 54 38

Vile turistice Arges 359 359

Cabane turistice Arges 712 673

Bungalouri Arges 20 20

Popasuri turistice Arges 30 30

Casute turistice Arges 20 52

Tabere de elevi si prescolari Arges 720 720

Pensiuni turistice Arges 629 682

Pensiuni agroturistice Arges 1642 1937

Page 30: Judetul Arges

TOTAL 7461 7829

© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

In ceea ce priveste numarul locurilor din unitatile de cazare aferente judetului Arges, pe parcursul celor doi ani analizati, exista

atat cresteri, cat si scaderi.

Astfel, o prima scadere se poate remarca in randul locurilor disponibile in moteluri. In anul 2013 existau 54 de locuri, numarul

acestora scazand la 38 in anul 2014. O alta scadere s-a produs la nivelul cabanelor turistice. Fata de anul 2013, atunci cand existau 712

unitati de cazare din aceasta categorie, numarul s-a redus la 673 in urmatorul an.

Pentru celelalte tipuri de structuri de primire turistica s-au inregistrat cresteri, mai mult sau mai putin majore. Diferente mai

mari se pot observa in cazul pensiunilor turistice, ce au crescut in anul 2014 cu 53 fata de anul precedent, precum si in cazul

pensiunilor agroturistice, pentru care s-a inregistrat o crestere de 295 locuri in anul 2014 fata de anul 2013.

La sfarsitul celor doi ani analizati in tabelul de mai sus, numarul locurilor disponibile pe tipuri de structuri turistice, a crescut

de la 7461 in anul 2013, la 7829 in anul 2014 (368 locuri).

Partii de schi din judetul Arges

Partia de ski Matau

Page 31: Judetul Arges

Este o partie care are aproape 1 km.lungime. Instalatia de transport pe cablu nu acopera toata lungimea partiei,avand doar 550

m. Partia de la Matau se intinde pe cca 2 ha, latimea fiind de 40-45 m. Panta de inclinare este de 17% cu o diferenta de nivel de 80 m (

950-870). Teleschiul asigura transportul a 800 persoane /ora. Nu are nocturna, in schimb dispune de trei tunuri de zapada si doua

ratracuri.

In partea superioara a partiei se afla o mica parcare pentru 20-30 de masini, precum si o cabana care inchiriaza echipament

pentru schi si saniute.Partea superioara este folosita si pentru sanius. Gradul de dificultate a acestei partii este usor, adresandu-se

tuturor celor care doresc sa schieze.

Accesul auto se face de pe DN 73 Pitesti- Brasov. La Campulung Muscel se intra pe DJ 737 si se ruleaza cca 4-5 km pana la

Matau iar de aici se face dreapta pe DC32 pana la partia de schi.

Partia de schi Metropol

Page 32: Judetul Arges

Situata in comuna Babana, judetul Arges, la 8 km de oras, partia are o lungime de 400 m, este dotata cu instalatie de nocturna

si teleschi si este cotata ca o partie usoara, intinzandu-se pe 5ha.

Partia de langa lacul Vidraru

Amplasata pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, partia va avea lungimea totală de 1.600 de metri şi va fi amplasată la doar

doi kilometri de Transfăgărăşan, un drum care este închis circulației în sezonul rece. Schiorii vor putea profita de zăpadă timp de patru

luni pe an.

Statiunea de ski Molivisu

Urmeaza a fi amplasata o noua statiune montana,Molivisu. Aceasta se va construi în nordul județului Argeș, la 67 de km de

Piteşti,pe versantul nordic al masivului Ghiţu (aripa sudică a Munților Făgăraș). Terenul pe care se va realiza stațiunea turistică are o

suprafață de 11,4 hectare și este proprietate a comunei Arefu. Stațiunea Molivișu se va afla la aproximativ 65 km distanță de Pitești. În

zonă zăpada stă pe versanţi şase luni pe an.

Proiectul stațiunii spune că va exista un drum principal de acces şi două pârtii cu lungimi de 1,1 km, respectiv de 700 de metri

(deja finalizate),cu posibilitatea creării altor cinci pârtii.  Partiile vor fi dotate cu dotate cu echipamente pentru producerea zăpezii

Page 33: Judetul Arges

artificiale, instalaţii de transport pe cablu, echipamente de întreţinere şi anexe, o bază de agrement, instalaţie de captare, tratare şi

distribuţie apă potabilă, sistem de canalizare, reţea de distribuţie electrică si un observator turistic în masivul Ghiţu-Molivişu la 1.626

m altitudine.

Valorificarea potentialului turistic

Industria turismului se caracterizeaza prin existenta unei piete competitive si foarte sensibile, care pretinde innoirea

permanenta a produselor turistice si imbunatatirea permanenta a tuturor componentelor acestuia. Pentru judetul Arges se pune

problema de a-si repozitiona produsul turistic si de a-si construi o noua identitate. Realizarea unui deziderat necesita realizarea

planificarii turistice.

Page 34: Judetul Arges

Un astfel de demers ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:

-dezvoltarea trebuie sa fie coordonata de autoritatile statului si la care sa participe toti actorii importanti, astfel incat sa nu genereze

conflicte;

-dezvoltarea trebuie sa fie acceptabila in ceea ce priveste mediul inconjurator, adica trebuie sa garanteze functionarea corespunzatoare

a ecosistemelor;

-dezvoltarea trebuie sa respecte identitatea comunitatilor gazda si sa valorizeze elementele de patrimoniu cultural care realizeaza

diferenta dintre spatiul turistic local si destinatiile similare, rivale;

-dezvoltarea trebuie sa urmareasca progresul social, ca modalitate de creare a mai multor locuri de munca si a veniturilor familiare,

precum si o ridicare a statutului socio-profesional al populatiei din zonele ce ofera servicii turistice;

-dezvoltarea trebuie sa fie competitiva din punct de vedere economic, bazata pe agenti economici deschisi inovatiei, constienti de

schimbarile ce intervin la fiecare nou ciclu al cererii turistice;

-dezvoltarea trebuie organizata teritorial, astfel incat resursele sa poata fi folosite cu maximum de eficienta si sa se evite irosirea lor.

Programarea dezvoltarii turismului in judetul Arges ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele obiective strategice:

-dezvoltarea unor produse turistice bazate pe specificul zonei;

-investitii in infrastructura si echipamente turistice;

Page 35: Judetul Arges

-formarea si perfectionarea continua a resurselor umane din turism;

-promovarea si marketingul turistic.

  Fiind vorba de dezvoltare durabilă în domeniul turismului, pentru ca o anumita zonă geografică să prezinte interes din punct

de vedere turistic aceasta are nevoie de resurse în vederea utilizării lor într-un mod cât mai corespunzător, atât resurse naturale cât și

antropice, urmând ca această zonă ulterior să poată fi cuprinsă în circuitul turistic local, regional, național sau internațional. În

domeniul turismului, componentele mediului natural cât și componentele mediului antropic trebuie exploatate și gestionate

corespunzător pentru a putea deveni atracții turistice în industria turistică.

Se urmărește evaluarea potențialului turistic al județului Argeș, al posibilității dezvoltării activității turismului, cu precădere în

zonele unde există probleme cauzate de gestionarea ineficientă și necorespunzătoare a unităților de cazare cu precădere în zona

nordică a județului, zonă în care numărul turiștilor este ridicat îndiferent de perioadă, datorită atracțiilor turistice și anume a traseelor

și peisajelor montane din zona nordică, a peisajelor spectaculoase și a tipurilor de relief specifice zonei, a monumentelor istorice,

cetăților dar și lăcașelor de cult.

Dezvoltarea durabilă a turismului în județul Argeș este o temă de actualitate, astfel potențialii investitori putându-și dezvolta

mici afaceri în turism, de asemenea se vor crea noi locuri de muncă pentru localnicii din zonă, iar infrastructura rutieră va fi

îmbunătățită.

Cu precădere zona turistică de interes ridicat o reprezintă zona stațiunilor de pe culoarul Rucăr-Bran. O zonă în care anual

este tranzitată de mii de turiști.

Page 36: Judetul Arges

În vederea dezvoltării turismului în județul Argeș, rezultatele dezvoltării durabile în domeniul turismului se vor concretiza

după aplicarea planurilor moderne de dezvoltare turistică conforme cu Uniunea Europeană, dar și a autorităților locale și naționale

care să acorde o mai mare atenție turismului din zonă, astfel rezultatele ulterioare obținute vor aduce beneficii semnificative turismului

argeșean. O altă implicație în domeniul dezvoltării durabile a turismului, constă în creerea și promovarea unităților de cazare cu

caracter exclusivist, exemplul hotelului de gheață de la Bâlea.

Page 37: Judetul Arges

Conceptul de ,,Ultra-modern Eco Hotel” în turismul Argeșean

          Conceptul de Eco Hotel pentru județul Argeș, îmbină eleganța, durabilitatea, confortul, calitatea și impactul asupra mediului

înconjurător.

Designul construcției este unul durabil, arhitectură realizată pentru a nu influența în niciun fel mediul înconjurător, clădirea

este realizată astfel încât clima să fie un factor important în vederea utilizării resurselor.

Acest hotel va fi realizat din materiale ecologice, energia electrică va fi primită pe bază de panouri solare și micro-turbine

eoliene, de asemenea clădirea beneficiază de o grădină „la înălțime” unde turiștii se pot bucura de bazine de apă filtrată provenită din

apa de ploaie, ecrane și design care să imprime turiștilor atmosfera de parc natural.

Page 38: Judetul Arges

Dezvoltarea durabilă a turismului în județul Argeș va duce la rezolvarea diverselor probleme din domeniu, respectiv

promovarea turismului la scară largă și investiții considerabile. De asemenea în domeniul informării turiștilor trebuie aduse

îmbunătățiri, spre exemplu montarea de panouri tip “touch screen” în vederea informării turiștilor, panouri ultra moderne (led) de

informare turistică în vecinătatea drumurilor, dar și investiții la nivelul infrastructurii rutiere și numărul investitorilor care vor avea de

gând să dezvolte zona, plus fonduri alocate de autorități.

          Turismul, fiind un important sector pentru România, care prin resursele pe care le antrenează și prin interconexiunile pe care le

realizează cu celelalte ramuri ale economiei naționale, constituie un factor important în vederea dezvoltării durabile.

Capitolul 4

Analiza circulației turistice si previziunea evenimentelor viitoare

Anii Tip turiști Nr sosiri/ Nr turiști

2010

români

93.304

2011 103.357

2012 129.307

2013 123.307

2014 134.989

Anii Tip turiști Nr sosiri/Nr turiști

Page 39: Judetul Arges

2010

străini

179.950

2011 196.674

2012 31.059

2013 26.234

2014 25.019

Anii Tip turiști Nr innoptări

2010

români

163.404

2011 174.670

2012 197.284

2013 190.660

2014 231.908

Anii Tip turiști Nr innoptări

2010

străini

42.831

2011 43.831

2012 52.291

2013 46.147

2014 45.788

Page 40: Judetul Arges

Previziunea pe 3 ani pentru Nr. sosiri turiști români folosind trendul liniar

Anii yi ti ti2 Yixti

2010 93.304 -2 4 -186.608

2011 103.357 -1 1 -103.357

2012 129.781 0 0 0

2013 123.307 1 1 123.307

2014 134.989 2 4 269.978

Media 116.947,6 ∑ti2=10 20.664

ŷ= a+bxti

a=media

b= ∑ yixti∑ti2

= 20664

10 =2066,4

ŷ 2015=116.947,6+( 2066,4x3)=123.146,6

ŷ 2016=116.947,6+(2066,4x4)=125.213,2

ŷ 2017=116.947,6+(2066,4x5)=127.279,6

Page 41: Judetul Arges

Prin metoda trendului liniar in anul 2015,numărul turiștilor români este in scădere cu 11.842 față de anul 2014.

In anii 2016, 2017 numărul acestora este in creștere cu aproximativ 2000, față de anul 2015 și 2016.

Previziunea pe 3 ani pentru Nr. sosiri turiști străini

Anii yi ti ti2 ti2

2010 179.950 -2 4 -359.900

2011 196.674 -1 1 -196.674

2012 31.059 0 0 0

2013 26.234 1 1 26.234

2014 25.019 2 4 100.076

Media 91.787,2 ∑ti2=¿10 -86.052,8

b= ∑ yixti∑ti2

= −86.052,2

10 = - 8605,2

ŷ2015=91.787,2+(-8605,2x3)=65.971,4

ŷ2016=91.787,2+(-8605,2x4)=57.366,4

Page 42: Judetul Arges

ŷ2017=91.787,2+(-8605,2x5)=48.761,2

In anul 2015, numărul de turiști străini este in scădere cu aproximativ 10.000 față de anul precedent.

In anul 2016 , numărul acestora este in continuă scădere cu aproximativ 5950 față de anul 2015, iar in anul 2017 numarul acestora a

ajuns la 5.696 in scădere cu 3.632 față de 2016.

Previziunea folosind indicele mediu de dinamică

Pentru turiștii români

Anii Nr turiști(Yi) ӯ (Yi− ӯ )2

2010 93.304 93.304 0

2011 103.357 85.929,21 303.727.864

2012 129.781 107.897,66 478.880.569

2013 123.307 102.515,29 432.295.204

2014 134.989 134.989 0

404.967.879

Ī=4√ 93.304134.989

=√0,69119706=0,83138261

Y2010=93.304

Y2011=103.357x0,83138261=85.929,21

Page 43: Judetul Arges

Y2012=129.781x0,83138261=107.897,66

Y2013=123.307x0,8313829=102.515,29

Y2014=134.989

(Yi− ӯ )2 2010= 0

2011=(103.357−85.929,212)= 303.727.864

2012=(129.781−107897,66 ¿¿2=478.880.569

2013=(123.307−102.515,29¿¿2=432.295.204

Previziunea numărului de turiști români

Ŷ2015= 134.989x0,83138261=112.227,507

Ŷ2016= 112.227,507x0,83138261=93.303,997

Ŷ2017=93.303,997x0,83138261=77.571,320

σ=404.967 .789

450.872 = 898,18

Page 44: Judetul Arges

v=898,18

450.872=0,001x100=0,1%<5 % rezultă că metoda indicelui mediu de dinamică previzionează corect seria de date si aproape de

realitate.

In urma previziunii cu indicele mediu de dinamică, in anul 2015 vom avea 112. 227 de turisti in România , in scădere cu aprximativ

22. 762 față de anul 2014.

In anul 2016, numarul de turiști este 93.303, in scădere cu 18.924 față de anul 2015 și de asemenea tot in scădere și in anul 2017 cu

15.732 turiști.

Page 45: Judetul Arges

Anii Nr turiști(Yi) ӯ (Yi− ӯ )2

2010 179.950 179.950 0

2011 196.674 120.095,12 5.864.343.241

2012 31.059 18.965,61 146.250.081,69

2013 26.234 16.019,31 104.339.891,79

2014 25.019 25.019 0

6.114.933.214,48

Ī=4√ 25.019179.950

=4√0,139=2√0,372=0,610

Y2010=0

Y2011=196 .674x0,61063194=120.095,42

Y2012=31.059x0,61063194=18.965,61

Y2013=26.234x0,61063194=16.019,31

Y2014=0

(Yi− ӯ )2 2011= (196.674−120.095,42)2=5.864.343.241

2012=(31.059−18.965,61)2=146.250.081,69

2013=26.234−16.019,31¿¿2=104.339.891,79

Page 46: Judetul Arges

Previziunea numărului de turiști stăini

Ŷ2015=25.019x0,61063194=15.277,400

Ŷ=15.277,400x0,61063194=9.328,868

Ŷ=9.328,868x0,61063194=5.696.504

σ=6.114.933 .214,48

458.936 =13.324,15458.936 =0,029x100=2,9%<5% rezultă că metoda indicelui mediu de dinamică previzionează corect seria de

date și aproape de realitate.

In anul 2015, numărul de turiști stăini este de 15.277, in scădere cu aproxiamativ 9.741 față de anul 2014. In anul 2016, numărul de

turiști este in continuă scădere cu aproximativ 5.948 față de anul precedent,iar in 2017, acesta scade cu 3.632 ajungand la 5.696.

Durata medie a sejurului pentru turiștii români

Sj2010= 163.40493.304 = 1,75

Sj2011=174.670103.357=1,68

Sj2012=197.284129.781=1,52

Sj2013=190.660123.307=1,54

Page 47: Judetul Arges

Sj2014=231.908134.989=1,71

In urma calculului a duratei medii a sejurului pentru turiștii străini este de aproximativ de 2 zile.

Durata medie a sejurului pentru turiștii străini

Sj2010= 179.95042.831 =4,20

Sj2011=196.67443.831 =4,59

Sj2012=31.05952.291=0,59

Sj2013=26.23446.147 =0,56

Sj2014=25.01945.788=0,54

In anul 2010, durata medie a sejurului a fost de aproximativ 4 zile, iar in anul 2011 de aproximativ 5 zile

In anii 2012-2014, durata medie a sejurului a fost de aproximativ 1 zi.

Page 48: Judetul Arges

Capitolul 5

Page 49: Judetul Arges

Capitolul 5

Industria turismului se caracterizeaza prin existenta unei piete competitive si foarte sensibile, care pretinde innoirea

permanenta a produselor turistice si imbunatatirea permanenta a tuturor componentelor acestuia. Pentru judetul Arges se pune

problema de a-si repozitiona produsul turistic si de a-si construi o noua identitate. Realizarea unui deziderat necesita realizarea

planificarii turistice. Nu mi-am propus sa construiesc un plan de dezvoltare a turismului in judetul Arges, acesta este atributul

autoritatilor publice locale, care au posibilitatea de a mobiliza toti actorii implicati in sectorul turismului si de a le solicita punctele de

Page 50: Judetul Arges

vedere. Mi-am propus sa prezint cateva idei, care ar putea deveni utile daca s-ar dori elaborarea unui plan de dezvoltare sau s-ar

demara programe de dezvoltare a turismului la nivelul judetului sau pe destinatii.

Un astfel de demers ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:

-dezvoltarea trebuie sa fie coordonata de autoritatile statului si la care sa participe toti actorii importanti, astfel incat sa nu genereze

conflicte;

-dezvoltarea trebuie sa fie acceptabila in ceea ce priveste mediul inconjurator, adica trebuie sa garanteze functionarea corespunzatoare

a ecosistemelor;

-dezvoltarea trebuie sa respecte identitatea comunitatilor gazda si sa valorizeze elementele de patrimoniu cultural care realizeaza

diferenta dintre spatiul turistic local si destinatiile similare, rivale;

-dezvoltarea trebuie sa urmareasca progresul social, ca modalitate de creare a mai multor locuri de munca si a veniturilor familiare,

precum si o ridicare a statutului socio-profesional al populatiei din zonele ce ofera servicii turistice;

-dezvoltarea trebuie sa fie competitiva din punct de vedere economic, bazata pe agenti economici deschisi inovatiei, constienti de

schimbarile ce intervin la fiecare nou ciclu al cererii turistice;

-dezvoltarea trebuie organizata teritorial, astfel incat resursele sa poata fi folosite cu maximum de eficienta si sa se evite irosirea lor.

Programarea dezvoltarii turismului in judetul Arges ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele obiective strategice:

Page 51: Judetul Arges

-dezvoltarea unor produse turistice bazate pe specificul zonei;

-investitii in infrastructura si echipamente turistice;

-formarea si perfectionarea continua a resurselor umane din turism;

-promovarea si marketingul turistic.

Varietatea resurselor naturale (relief variat, potentialul balnear, clima favorabila) si antropice (vestigii istorice, manastiri, biserici,

obiceiuri si traditii populare) ofera conditii favorabile pentru practicarea multor forme de turism. Dintre acestea, doua necesita o

atentie speciala: turismul montan si turismul rural.

Turismul montan

Are un mare potential de dezvoltare in judet, deoarece zona montana reprezinta un sfert din suprafata judetului si ofera atractii

deosebite: chei, cascade, pesteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicarii alpinismului. O atentie deosebita ar trebui

acordata reamenajarii turistice a zonei Lacului Vidraru si Transfagarasanului. Acesta este unul dintre obiectivele cele mai agreate de

turistii care viziteaza judetul Arges. Fiind situat la cota cea mai inalta de traversare a Carpatilor (peste 30% din lungimea drumului se

desfasoara in zona de gol alpin), Transfagarasanul asigura accesul turistilor la unele dintre cele mai pitoresti zone din tara: lacul Balea,

cascada Balea, cabana Capra, numeroase lacuri carstice si cascade mirifice. Reamenajarea turistica a acestei zone ar trebui canalizata

pe urmatoarele aspecte:

-ameliorarea infrastructurii rutiere, ceea ce ar determina cu siguranta o crestere a fluxurilor de turisti. Se impun lucrari de modernizare

Page 52: Judetul Arges

a arterelor rutiere si completarea retelei actuale cu noi cai de acces. Distantele mari si lipsa legaturilor auto regulate catre obiectivele

din zona fac ca, in opinia mea, acesta sa fie obiectivul primordial;

-modernizarea bazei de cazare si de alimentatie publica existenta in zona si construirea unor noi unitati turistice, de preferat de

dimensiuni mici, pentru ca turistii vin catre aceasta zona pentru odihna si recreere;

-efectuarea unor studii pentru infiintarea unei statiuni montane, zona oferind un imens potential pentru amenajarea unui domeniu

schiabil, iar drumetia montana este o modalitate de practicare a turismului foarte accesibila si beneficiaza din plin de trasee pitoresti;

-infiintarea unor birouri de informare pentru turisti amplasate in Pitesti sau Curtea de Arges, dar si in apropierea zonelor turistice

montane, care sa ofere informatii diverse si material documentar, precum si alte servicii specifice.

Nu trebuie sa neglijam, ca zona de practicare a turismului montan zona Campulung. In apropiere sunt situati Muntii Piatra Craiului si

Iezer-Papusa. Zona este bogata in fenomene carstice (pesteri, chei) si constituie punct de plecare pe diferite trasee turistice.

Turismul rural 

Aceasta forma de turism dispune de un impresionant potential de dezvoltare in judetul Arges. Zonele rurale ofera o veritabila

ospitalitate bazata pe mediul nepoluant, gastronomie de buna calitate si pe traditiile folclorice din zona. Tinand cont de nivelul general

scazut al infrastructurii de baza din mediul rural, acest tip de turism intampina dificultati in ceea ce priveste competitivitatea la nivel

international. In Arges exista localitati renumite in care se practica turismul rural: Rucar, Leresti, Podul Dambovitei, Dragoslavele,

Dambovicioara, toate situate in apropierea drumului national ce leaga orasul Pitesti de Brasov. Se pot sugera o serie de masuri pentru

dezvoltarea acestei forme de turism in judetul Arges:

Page 53: Judetul Arges

-imbunatatirea infrastructurii generale din zonele rurale, aceasta fiind o conditie indispensabila pentru promovarea unui turism rural

competitiv;

-incheierea unor acorduri de parteneriat cu diverse organizatii de profil care sa permita facilitarea accesului la fondurile Uniunii

Europene pentru turismul rural;

-includerea ofertei turistice rurale argesene in cataloagele ANTREC sau in ghidurile realizate de autoritatea publica centrala pentru

turism, prin care sa se realizeze individualizarea specificului zonei;

-extinderea ofertei turistice rurale, prin introducerea in circuitul turistic si a altor localitati cu potential de dezvoltare a acestei forme de

turism decat cele situate in culoarul Rucar - Bran. Mentionez in acest sens localitatile Arefu, Albesti de Arges, Bradulet, Musatesti,

Domnesti, Corbi, Nucsoara;

-organizarea unei expozitii cu vanzare cu caracter permanent in municipiul Pitesti, unde turistii sa ia contact cu arta traditionala locala

si sa primeasca pliante cu informatii despre zonele in care se poate practica turismul rural.

Alte forme de turism cu potential de dezvoltare

Si alte forme de turism au conditii favorabile de dezvoltare in judetul Arges:

-turismul balnear: aceasta forma de turism poate fi dezvoltata prin valorificarea resurselor de ape minerale si prin modernizarea

instalatiilor balneoclimaterice pentru captarea, distributia, transportul si recuperarea factorilor naturali terapeutici. In judetul Arges

exista cateva statiuni balneoclimaterice deosebit de cautate de bolnavii din tara si strainatate: Bradet, Bughea de Sus, Badesti Bai.

Page 54: Judetul Arges

Trebuie implicate autoritatile publice locale in dezvoltarea si modernizarea activitatilor balneare, a infrastructurii si pentru includerea

acestei forme de turism in programele turistice;

-turismul istoric, ecumenic si cultural: are la baza faptul ca in judetul Arges s-au dezvoltat unele dintre cele mai vechi asezari si ca aici

s-a desfasurat din totdeauna o bogata activitate culturala. Sa nu uitam ca municipiile Curtea de Arges si Campulung au fost, in secolul

XIV, primele capitale ale Tarii Romanesti. Aici a avut loc prima mare batalie pentru libertate (la Posada) si tot aici a fost resedinta

primului scaun mitropolitan ortodox (la Curtea de Arges). 

Nenumarate sunt monumentele istorice care vorbesc despre trecutul tumultuos al acestor locuri: Curtea Domneasca de la Curtea de

Arges, Cetatea Poenari din comuna Arefu, Cetatea lui Negru Voda de la Cetateni, Castrul Jidava de la Campulung, Monumentul

Eroilor de la Mateias. Numeroase lacasuri de cult pot intra in atentia turistilor: manastirile de la Curtea de Arges, Namaesti, Cotmeana,

Aninoasa. Ar trebui analizata posibilitatea conceperii unor aranjamente turistice la nivel de judet care sa puna in evidenta valentele

culturale si istorice ale acestor locuri.

-turismul de vanatoare si pescuit sportiv: se poate dezvolta datorita existentei unei faune cinegetice valoroase si existentei unor

amenajari speciale. Exista conditii bune si pentru pescuitul sportiv, datorita retelei hidrografice bogate si nepoluate, pe rauri, dar mai

ales pe lacuri, specii valoroase de peste populand apele judetului.

Promovarea turismului in judetul Arges

Page 55: Judetul Arges

Unul dintre cele mai importante motive pentru nivelul redus de dezvoltare al sectorului turistic in judetul Arges este slaba promovare a

acestei zone. Datorita schimbarilor permanente care au loc in cererea turistica, nu mai este loc pentru activitati de marketing spontane

si individuale. Succesul pe piata turistica poate fi obtinut doar prin aplicarea unei abordari profesioniste si prin planificarea strategica a

dezvoltarii viitoare. Intr-o perioada caracterizata printr-o competitie acerba, fiecare destinatie trebuie sa incurajeze dezvoltarea

produsului turistic si un marketing activ. 

Toate actiunile de marketing ce au ca scop promovarea destinatiilor turistice din judetul Arges trebuie sa fie indreptate spre segmente

bine determinate ale pietei, ale caror dorinte, asteptari si atitudini trebuie urmarite constant pentru a se putea da un raspuns prompt

prin adaptarea ofertei turistice la orice modificare a cerintelor segmentelor alese.

O politica de marketing, coordonata de autoritatile administratiei publice locale, este extrem de necesara. Aceasta implicare ar permite

armonizarea intereselor tuturor actorilor implicati in sectorul turismului si ar asigura coerenta masurilor de promovare a judetului.

Avand in vedere cele prezentate, iata care ar trebui sa fie, in opinia mea, obiectivele activitatilor de marketing din judetul Arges:

-imbunatatirea calitatii produselor turistice existente, in special cele legate de turismul balnear si turismul rural;

-crearea unor noi produse turistice, care sa valorifice in special potentialul imens pe care il ofera zona montana a judetului;

-crearea unui imagini turistice identificabile si pozitive, folosind mijloacele promotionale adecvate si imbunatatind satisfactia turistilor

in timpul sejurului in judet;

-imbunatatirea calitativa si sporirea cantitativa a materialului promotional si a modalitatilor de distribuire a acestuia;

Page 56: Judetul Arges

-promovarea in cadrul aceluiasi produs turistic (de tip circuit) a doua sau mai multe forme de turism (pot fi concepute aranjamente

turistice care sa combine sejurul la munte intr-o pensiune agroturistica cu turismul itinerant cu valente culturale) sau a doua sau mai

multe destinatii turistice complementare.

Pentru atingerea tuturor obiectivelor, ar trebui ca autoritatile sa incurajeze toate eforturile, sa coopereze cu toti factorii implicati si sa

asigure mijloacele financiare necesare. Resursele umane sunt de asemenea esentiale, pentru ca programarea dezvoltarii necesita

activitati operationale, cu obiective si obligatii bine definite.